Abuzul

sexual (cunoscut de asemenea sub denumirea de molestare) este definit ca fiind forarea unei persoane de ctre alt persoan de a ntreine relaii sexuale nedorite. Cnd abuzul sexual este ndreptat ctre un copil se numete abuzul sexual la copii.

Rni nejustificate, mai ales n zona genital i n zona snilor (la femei) Articole de mbrcminte sau lenjerie intim ifonate sau ptate Sarcin Boli cu transmitere sexual (BTS) Probleme de comportament nejustificate Depresie Auto-mutilare (auto-abuz) i/sau tendine de suicid Consumul excesiv de buturi alcoolice i/sau de droguri Lips brusc de interes referitoare la activitatea sexual Interes brusc referitor la activitile sexuale

 Fr

consens, forare fizic sexual precum violul sau hruirea sexual Forme psihologice de abuz, precum comportament sexual verbal sau urmrire (pnd) Profitarea de o poziie de ncredere pentru a recurge la scopuri sexuale Incest, svrit forat sau manipulat emotional

este una din infractiunile condamnate in aproape toate societatile si epocile istorice. El a primit ca definitie juridica fapta de intretinere a relatiilor sexuale cu o persoana impotriva vointei acesteia sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau a-si exprima vointa. Constrangerea este trasatura comuna a tuturor definitiilor violului, in timp ce penetrarea (vaginala, anala sau orala) nu este considerata elementul central al infractiunii. Majoritatea specialistilor apreciaza ca violul nu este atat o actiune cu mobil sexual, cat o forma de agresiune indreptata impotriva victimei.

Varsta victimei- femeile cele mai tinere raporteaza agresiunea in mai mare masura comparative cu cele varstnice; Forma agresiunii- se raporteaza mai frecvent tentative de viol decat violul finalizat; Opinia victimei despre autoritati- femeile care cred ca autoritatiile sunt ineficiente in prinderea si sanctionarea agresorului renunta sa mai raporteze violul.

 Informatiile

obtinute din anchetele cu privire la victimizare permit constatarea ca numarul real de violuri trebuie estimate cu 50%, chiar 100% in plus. Diferite studii arata ca sunt aduse la cunostiinta autoritatilor numai 21% (unul din 5 cazuri) din numarul de violuri, atunci cand sunt comise de personae necunoscute victimei, si numai 2% din cele savarsite de persoane apropriate victimei.

In lume cel puin una din trei femei a fost btut, forat s fac sex sau abuzat pe perioada vieii, conform unei cercetri bazate pe 50 de sondaje din ntreaga lume o cincime din femei declar c au fost abuzate sexual nainte de vrsta de 15 ani violena mpotriva femeii omoar mai multe femei dect accidentele rutiere i malaria mpreun, conform estimrilor Bncii Mondiale aproape 70% dintre victime au fost ucise chiar de ctre partenerii lor de via, arat Organizaia Mondial a Sntii n 48 de sondaje realizate de Organizaia Mondial a Sntii n ntreaga lume, ntre 10% i 69% dintre femei au raportat c au fost abuzate fizic de partenerul intim la un moment dat n via violul sistematic, folosit ca arm de rzboi, a marcat milioane de femei i adolescente i le-a lsat infectate cu HIV/SIDA

n Romnia

una din trei femei a declarat c a fost abuzat fizic sau verbal de ctre partenerul de via, conform Studiului Sntii Reproducerii 2004 n primele cinci luni ale anului 2008 au avut loc cu 21,3% mai multe violuri urmate de moartea victimei fa de perioada similar a anului 2007, peste 50% dintre acestea n mediul rural, conform datelor Poliiei Romne violena n familie este preponderent ndreptat mpotriva femeilor: n 2006 dintr-un total de 9372 de victime, 5160 au fost femei, iar n 2007 dintr-un total de 8787 de victime, 5794 au fost femei, conform datelor ANPF 69 de femei au murit din cauza violenei n familie numai n 2006 i 69 n 2007, tendina fiind n cretere, conform datelor ANPF numai n Bucureti n perioada 2006-2007 au fost nregistrate 968 de cazuri de violen mpotriva femeii n familie, 10 decese ca urmare a violenei i 47 de violuri n strad, conform datelor Direciei Generale de Poliie a Municipiului Bucureti