Sunteți pe pagina 1din 22

Realizatori: Realizatori: Prozan Laurentiu Florea Adriana

Cuprins

1. Descrierea sunetului 2. Clasificarea sunetelor 3. Producerea si propagarea sunetelor 4. Analiza calitativa a functionarii instrumentelor cu coarde si a instrumentelor de suflat 4.1 A: Corzi vibrante 4.2 B: Tuburi sonore - a) Tub deschis deschis; ; b) Tub inchis la un capat capat. . 4.3 C: Vibratia barelor si a placilor

5.

Caracteristicile sunetelor
A: Inaltimea Inaltimea; ; B: Intensitatea sau taria sunetului; sunetului; C: Timbrul

6.

Experimente Sunetul

Descrierea sunetului
Acustica(

din gr. Akouein = a auzi) este acea parte a fizicii care se ocupa cu studiul vibratiilor sonore ale mediilor elastice din punctul de vedere al producerii, propagarii, descrierii, utilizarii efectelor produse. Prin vibratie acustica se intelege miscarea particulelor unui mediu elastic dede-o parte sau de alta a pozitiei de echilibru.

Clasificarea sunetelor
Infrasunete

(frecventa < 16 Hz)

Exemple: unde seismice oscilatiile pendulului elastic

Sunete

(16 Hz < frecventa < 20.000 Hz)

Ultrasunete

( frecventa > 20.000 Hz). Sunt utilizate si in tehnica sau in natura. Exemple: sunete emise de delfin sunete emise de liliac

Producerea si propagarea sunetelor


Sunetele

sonore sunt medii elastice aduse in stare de oscilatie: diapazon (lame elastice in general); corzi vibrante (vioara, pian); coloane de aer vibrante (orga, flaut); placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor)

Diapazonul

Mic instrument acustic format dintrdintr-o bar de oel n form de U, care vibreaz la lovire, emind de obicei nota muzical "la" i servind la acordarea instrumentelor muzicale sau la indicarea tonului pentru un ansamblu coral.

Corzi vibrante
Vioara

[Violin Romance Beethoven]

Pian

[Nothing Else Matters - solo piano, Scott D. Davis]

Coloane de aer vibrant


Orga

[Muzica populara romaneasca]

Flaut

[Telemann Flute Fantasy in A Major NYSSMA]

Placi si membrane vibrante


Xilofon

[Jazz la xilofon]

Difuzor

[Marco V & Sander van Doorn Organic]

De

la aceste surse, vibratiile se propaga prin mediul elastic pana la receptor. Urechea converteste vibratiile in impulsuri nervoase, transmitandutransmitandu-le apoicatre creier, unde sunt interpretate ca sunete. Sunetele pot fi receptionate si cu ajutorul microfonului (care transforma undele mecanice in semnale electrice, ce pot fi inregistrate sau transmise mai departe).

Analiza calitativa a functionarii instrumentelor cu coarde si a instrumentelor de suflat Corzi vibrante Coarda produce unde sonore cu frecventa egala cu cea a vibratiilor produse la randul lor prin interferenta (unde stationare cu maxime de interferenta ventre si minime de interferenta noduri) Distanta dintre doua ventre vecine este /2, iar lungimea corzii trebuie sa fie multiplu intreg al acestei distante l = n/2.
A:

Din

relatia: =c/ => =nc/2l (n=1, 2, 3) frecvente posibile. Frecventa =c/2l ; reprezinta frecventa fundamentala iar cele cu n>1, reprezinta armonice superioare. (c = viteza sunetelor)

Vibraia

unei corzi, frecvena fundamental i primele 6 armonici superioare

B: Tuburi sonore
Undele

longitudinale care se propaga in lungul unui tub de lungime finita, l, sunt reflectate la capetele tubului intrintr-un mod asemanator celui in care se reflecta, la capete, undele transversale dinredinre-o coarda.

a) Tub deschis

Daca

se trimite u un n curent de aer, iau nastere v vibr ibrat tii, ii, i ia ar la frecventele lui naturale, tubul intra in rezonanta.

b) Tub inchis la un capat


Undele

se formeaza ca si in coarda cu capat fix, frecventa fundamentala reprezinta jumatate din frecventa unui tub deschis, de aceiasi lungime. tub inchis la un capat, frecventa fundamentala este c/4l si sunt prezentate numai armonicele impare.

Intrr-un

C: Vibratia barelor si a placilor


Cand se da o lovitura undei membrane fleibile, intinsa, cum este cea a unei tobe, din punctul lovit porneste un puls bidimensional divergent care sufera reflexii multiple la marginile membranei. Se vor forme unde stationare carora le corespunde o anumita frecventa Frecventa cea mai joasa este frecventa modului fundamental, iar celelalte sunt frecventele modurilor srmonice superioare. Spre deosebire de cazurile precedente (coarde, tuburi), modurile armonice superioare sunt multipli intregi ai frecventei fundamentale.

Caracteristicile sunetelor

A: Inaltimea Din punct de vedere fizic, inaltimea sunetului este acea calitate determinata de frecventa oscilatiilor. Sunetul poate fi: simplu (pur) daca este produs de o singura vibratie; complex (compus) daca este produs de o vibratie complexa continand mai multe sunete; zgomot daca este un amestec intamplator de sunete pridus de o oscilatie completa.

B: Intensitatea sau taria sunetului


Intensitatea

sau taria sunetului intr intr-un anumit punct din spatiu este determinata de cantitatea de energie pe care o transporta unda sonora in unitatea de timp prin unitatea de suprafata asezata in acel punct, perpendicular pe directia de propagare.

C: Timbrul

Intre sunetele de aceeasi intensitate si inaltime, emise de instrumente diferite exista o deosebire calitativa pe care o numim timbrul sunetului. sunetului. Un mod de vibratie a unei surse sonore reprezinta distributia ventrelor si nodurilor undelor stationare Aceasta deosebire este legata de faptul ca un corp material emite, in afara sunetului fundamental si o serie de sunete de frecvente superioare insa de intensitati mult mai mici decat a celui fundamental.

Experimente Sunetul
YouTube YouTube-

Experiment Fizica Sunetul89.mp4

YouTube YouTube-

Sound Waves.mp4