Sunteți pe pagina 1din 23

GRUPUL COLAR TEHNIC REIA

TEMA proiectului:

ELEMENTE PNEUMATICE DE EXECUIE MOTOARE PNEUMATICE

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE NI!EL "

#$%ru&'tor %e proiect C,$%i%,t Cl,-, Rut, %e pre*'tire pro(e-io$,l' For&, %e .$/'+'&0$t Pro(il1 %o&e$iu C,li(ic,re, pro(e-io$,l' A$ul ,3-ol/irii

Pro() i$*) Hu&i+' Ali$, Mu$te,$u A%ri,$ XIII A Direct' Ser,l Te2$ic Te2$ici,$ &ec,tro$i-t 4566

Cupri$-

.. Pag. 1. Argument ...3 2. Elemente pneumatice de execuie........................................................................5 2.1 Generaliti .......... 5 2.2 Structura transmisilor pneumatice................ 7 2.3 otoare pneumatice........... .......................................................................1! otoare liniare.....................................................................................1! otoare pneumatice rotati#e...... 1$ 2.3.1 2.3.3

2.3.2 Eelemente pneumatice cu mem"ran ............ 15 3. %orme de sntatea &i securitatea muncii &i P.S.'...... 1( ). *i"liogra+ie .... 2! 5. Anexe .................................................................................................................. 21

6) ARGUMENT
Sistemele de acionare pneumatice sunt pre+erate ,ntr-un numr mare de aplicaii industriale din cele mai di#erse sectoare. datorit unor caliti incontesta"ile precum/ producti#itatea. +ia"ilitatea ridicat. simplitatea constructi# &i nu ,n ultimul r0nd preul de cost mai sc1ut. 2n general. asemenea sisteme sunt +olosite atunci c0nd/ tre"uie controlate +ore &i momente de #alori medii3 #ite1a de deplasare a sarcinii nu tre"uie s respecte cu strictee o anumit lege3 po1iionarea sarcinii nu tre"uie +cut cu preci1ie ridicat3 condiiile de +uncionare sunt se#ere 4exist pericol de explo1ie. incendiu. umiditate. etc.53 tre"uie respectate cu strictee o serie de norme igienico-sanitare 4,n industria alimentar. +armaceutic. te6nic dentar5. 7re"uie su"liniat +aptul c ,n timp ce ,n unele domenii sistemele pneumatice de acionare intr ,n competiie cu celelalte sisteme electrice. 6idraulice. mecanice. ,n anumite aplicaii ele se utili1ea1 aproape ,n exclusi#itate. +iind de ne,nlocuit. 8atorit de1#oltrii si per+ecionrii elementelor pneumatice ,n special. respecti# a sistemelor de acionare pneumatice ,n general. s-a reusit com"inarea ,ntr-un singur element9sistem a actuatorilor9elementelor de comand-distri"uie pneumatice. cu sistemele electronice de comand. respecti# cu elementele in+ormatice si de calcul ale sistemelor mecatronice3 a aprut de:a un domeniu nou datorat extinderii si consacrrii +ilo1o+iei mecatronice ,n domeniul pneumaticii. pneutronica. ;olosirea e+icient a acionrilor si comen1ilor pneumatice necesit o cunoastere apro+undat a componentelor pneumatice si a +uncionrii lor. pentru asigurarea unei integrri corespun1toare ,ntr-un sistem de lucru per+ormant. 8esi controlul electronic prin elemente sec#eniale programa"ile sau alte sisteme logice de control este +olosit ,n mod curent ,n pre1ent. este ,nc necesar cunoasterea +uncionrii componentelor pneumatice care pot materiali1a +uncii logice. 7re"uie su"liniat si +aptul c o caracteristic important a acionrilor pneumatice se re+er la posi"ilitatea de miniaturi1are ,n coresponden cu tendina de crestere a presiunilor nominale de lucru. <eali1area unor ec6ipamente si componente de dimensiuni reduse. ca de exemplu. elemente logice. microdistri"uitoare. micromotoare etc.. este usurat at0t de #isco1itatea redus a aerului care prin seciuni mici de curgere permite o"inerea unor de"ite relati# mari. c0t si de materialele si te6nologiile +olosite ,n reali1area acestor elemente. Prin miniaturi1are se o"ine reducerea ga"aritului si greutii. micsorarea consumurilor de materiale. a de"itului de aer comprimat necesar si. implicit. a c6eltuielilor de execuie si exploatare. 2n aceste condiii de#ine posi"il mrirea #ite1elor de lucru si deci cresterea producti#itii. Pe aceast direcie de preocupri ,n perioada urmtoare se preconi1ea1 o de1#oltare rapid a pneumaticii miniaturale denumit si micropneumatic. 3

Pentru ela"orarea acestei lucrri am utili1at date cuprinse ,n literatura te6nic si stiini+ic din domeniu. cri te6nice si cataloage ale marilor +irme productoare de ec6ipamente si automati1ri pneumatice la ni#el mondial. 'n+ormaiile sunt pre1entate gradat. ec6ipamentele si sistemele a"ordate acoperind ,ntregul spectru = de la soluiile clasice p0n la cele de concepie mecatronic. Sunt a#ute ,n #edere numeroase aspecte practice. deose"it de utile celor ce #or exploata si ,ntreine asemenea sisteme de acionare. >ucrarea 77 Ele&e$te p$eu&,tice %e e8ecu+ie) Moto,re p$eu&,tice77 este structurat pe mai multe pri. ,n prima parte +iind pre1entate noiuni generale despre unitile de producere a aerului comprimat. parametrii te6nico-+unionali. apoi pre1ent0ndu-se mai pe larg tipurile de aparate4 motoare5 utili1ate ,nacionrile pneumatice . necesare acionrii unor sisteme pneumatice. cu a#anta:ele &i construcia +iecruia. Pe aceast cale doresc mulumesc coordonatorului de proiect. doamnei ?umi Alina pentru spri:inul acordat ,n reli1area acestei lucrri.

4) ELEMENTE PNEUMATICE DE EXECUIE) MOTOARE PNEUMATICE


4)6) Ge$er,lit'+i
Sistemul de acionare pneumatic este un sistem simplu ce are ,n componena sa urmtoarele ec6ipamente/ motorul pneumatic MP. care trans+orm energia pneumatic de intrare ,n lucru mecanic util3 elementele de reglare &i control ERC. care ,ndeplinesc urmtoarele +uncii/ - diri:ea1 +luidul su" presiune. control0nd ast+el sensul de mi&care al sarcinii antrenate de ctre motor &i oprirea acesteia 4distri"uitorul pneumatic53 - reglea1 de"itul la #aloarea cerut de motor &i prin aceasta #ite1a de mi&care a sarcinii 4drosele de cale DC1 &i DC253 - reglea1 presiunea ,n sistem. ,n coresponden cu sarcina antrenat3 generatorul de energie GE. care generea1 energia pneumatic necesar sistemului3 ,n practic pot +i ,nt0lnite dou situaii/ - c0nd se dispune de o reea de aer comprimat. ca1 ,n care energia necesar este preluat de la aceast reea prin simpla cuplare a sistemului la unul din posturile de lucru ale reelei3 - c0nd nu se dispune de reea de aer comprimat. situaie ,n care tre"uie apelat la un compresor. 2n practic exist o mare di#ersitate de sisteme de acionare pneumatice. 7otu&i se poate #or"i de o structur comun care pe l0ng ec6ipamentele de:a pre1entate mai poate conine/ unitatea de comand UC3 la acest ni#el se poate opta pentru un numr limitat de soluii. "a1ate pe/ - dispo1iti#ele electronice3 - relee electromagnetice3 - elemente logice pneumatice. 8ispo1iti#ele electronice sunt cele care au cea mai larg utili1are. 2n aceast categorie sunt incluse at0t circuitele electronice. c0t &i unitile programa"ile. ;oarte rsp0ndite ast1i sunt PLC-urile 4@control logic programa"ilA5. dar se constat o tendin de utili1are tot mai mult a calculatoarelor personale pentru control. <eleele electromagnetice repre1int un mi:loc tradiional pentru construcia circuitului ca"lat de control. c6iar dac +uncia lor actual se limitea1 la sisteme de acionare relati# simple &i la operaii de siguran. care de pre+erin nu se ,ncredinea1 programelor so+tBare. Elementele logice pneumatice se +olosesc ,n sistemele de mici dimensiuni. c0nd se dore&te o"inerea unor sisteme pur pneumatice din moti#e de am"ian 4pericol de explo1ie. de incendiu. umiditate. etc5 sau din moti#e de pre. elementele de inter+a I au rolul de a trans+orma semnalul de putere :oas de natur electric sau pneumatic. +urni1ate de unitatea central. ,n semnale de putere ,nalt. de regul de alt 5

natur3 exemplul cel mai sugestic ,l constituie electro#al#a care trans+orm semnalele electrice primite de la unitatea de comand UC ,n semnale pneumatice3 sen1orii &i limitatoarele de curs sunt de cele mai multe ori electromecanice. dar pot +i &i pneumatice3 alegerea lor este legat de tipul unitii de comand. C prim clasi+icare a sistemelor pneumatice de acionare se poate +ace dup modul de operare a sistemului ,n sistemele proporionale sau analogice &i sistemele digitale. Sistemele proporionale au speci+ic +aptul c mrimea de ie&ire este determinat de ni#elul semnalului de intrare 4impropriu se spune c aceast dependen este proporional5. 8e exemplu. ,n ca1ul unui sistem care controlea1 +ora. pentru o anumit #aloare a mrimii de intrare. presiunea din sistem are un anumit ni#el. cruia ,i corespunde o anumit +or. Crice #ariaie a presiunii determin modi+icarea +orei. Dn asemenea sistem este sensi"il la pertur"aii externe. Aceste pertur"aii +ac ca semanlul de comand s #arie1e accidental ,n :urul unei #alori medii. riscul const0nd ,n interpretarea pertur"a&iei ca o modi+icare a semnalului de comand. ceea ce #a determina modi+icarea mrimii de ie&ire din sistem. ai sigure din acest punct de #edere sunt sistemele digitale. 2ntr-un asemenea sistem contea1 numai ni#elele discrete ale semnalelor. 8e cele mai multe ori se lucrea1 cu dou ni#ele ale semnalului. pre1ena sau a"sena semnalului. semanle @on-o++A. sau semnale @totul sau nimicA. Ec6ipamentele pneumatice dintr-un sistem pneumatic de acionare pot +unciona la presiuni de lucru di+erite. Eele ce sunt conectate direct cu motorul u1ual lucrea1 la presiuni de F ...1! G"arH. 8ac ec6ipamentul are numai rolul de a genera semanle logice. +r a inter#eni,n +luxul principal de putere. presiunea de lucru poate +i redus. 8in aceast categorie +ac parte at0t elementele logice pneumatice. care pot s lucre1e la presiuni de 3 ...) G"arH. c0t &i elementele micropneumatice cu mem"ran care lucrea1 la presiuni de 1.) 2.5 G"arH. 2n s+0r&it. pentru +uncii speciale se poate apela la elemtele logice +luidice care au presiuni de lucru de !.1 ...1 G"arH. Ec6ipamentele pneumatice se pot ,mprii ,n ec6ipamente acti#e &i ec6ipamente pasi#e. dup modul de o"inere a semnalului de ie&ire. Sunt acti#e acele ec6ipamente la care semnalul de ie&ire pro#ine de la o surs de presiune constant. 2n acest ca1 semnalul de comand are numai rolul de pilotare. Aceste ec6ipamente pot a#ea la ie&ire semnale mai mari dec0t cele de comand. Se reali1ea1 ast+el o regenerare a semnalului &i c6iar o ampli+icare a acestuia graie energiei +urni1ate de sursa de presiune constant. Ec6ipamentele pasi#e au speci+ic +aptul c semnalele de ie&ire se o"in direct dintr-un semanl de intrare. Aceste ec6ipamente nu necesit o legtur suplimentar cu sursa de energie. dar semnalul de ie&ire nu numai c nu este ampli+icat. dar are un ni#el energetic mai sc1ut. datorit pierderilor de presiune &i de"it care apar ,n urma curgerii prin ec6ipament. 2.2 STRUCTURA TRANSMISIILOR PNEUMATICE
Earacteristicile mecanice relati# rigide ale ma&inilor de +or sunt adaptate la cerinele #aria"ile ale ma&inilor de lucru prin intermediul transmisiilor 4+ig. 1 5

;ig.1 . Sc6ema unui sistem care include o transmisie/ ; = ma&in de +or3 7 = transmisie3 > = ma&in de lucru.

;ig. 2. Earacteristica mecanic a unei ma&ini de +or.

Earacteristica mecanic a unei ma&ini de +or repre1int dependena dintre momentul +urni1at la ar"ore. . &i turaia acestuia. n. 8ependena poate +i "idimensional 4o cur"5 sau tridimensional 4o supra+a5. dac ma&ina de +or are posi"ilitatea reglrii unui parametru +uncional. 8e exemplu. caracteristica de regim staionar a unui motor 8iesel 4+ig. 25 este o +amilie de cur"e care repre1int intersecia supra+eei caracteristice. I + 4n. 5. cu plane corespun1toare meninerii constante a gradului de admisie 4#olumul relati# de com"usti"il in:ectat ,n cilindri la +iecare ciclu5. 2n pre1ent. sunt utili1ate pe scar larg transmisiile mecanice. electrice. 6idraulice &i pneumatice. Principalele tipuri de ma&ini de +or. transmisii &i ma&ini de lucru sunt in#entariate ,n +igura 1.3. 7ransmisiile 6idraulice &i cele pneumatice utili1ea1 lic6ide. respecti# ga1e. pentru trans+erul de energie ,ntre intrare &i ie&ire. care sunt supuse unei du"le trans+ormri energetice. 2n prima +a1. +luidul prime&te energie mecanic. mrindu- &i energia speci+ic ,ntr-o ma&in 6idraulic sau pneumatic de lucru 4pomp sau compresor53 ulterior. +luidul cedea1 energia do"0ndit unui motor 6idraulic sau pneumatic. 7rans+ormrile energetice sunt a+ectate de pierderi inerente de energie. 2ntr-o transmisie 6idraulic. o pomp trans+orm energia mecanic +urni1at de ma&ina de +or ,n energie 6idraulic3 aceasta este retrans+ormat ,n energie mecanic de un motor 6idraulic care antrenea1 ma&ina de lucru. Structura transmisiilor pneumatice este similar/ un compresor antrenat de ma&ina de +or alimentea1 cu ga1 un motor pneumatic care acionea1 ma&ina de lucru. Exist &i sisteme de acionri pneumatice +ormate ,n esen din generatoare de ga1e &i motoare pneumatice 4de ex. cele utili1ate pentru diri:area unor rac6ete5. Parametrii energiei mecanice +urni1ate de aceste transmisii pot +i reglai continuu &i ,n limite largi prin mi:loace relati# simple. ;lexi"ilitatea constituie un a#anta: esenial al transmisiilor 6idraulice &i pneumatice +a de cele mecanice. asigur0ndu-le o larg utili1are. de&i principiul lor de +uncionare implic randamente relati# mici. 2n +uncie de tipul ma&inilor 6idraulice utili1ate. transmisiile 6idraulice pot +i/ 6idrostatice 4#olumice5. 6idrodinamice sau 6idrosonice. 8ac ma&inile 6idraulice 4pompa &i motorul5. care constituie elementele +undamentale ale transmisiei 6idraulice. sunt de tip #olumic. transmisia se nume&te u1ual 6idrostatic sau #olumic. deoarece energia mecanic +urni1at de ma&ina de +or este utili1at de o pomp #olumic practic numai pentru cre&terea energiei de presiune a lic6idului #e6iculat3 aceasta este retrans+ormat ,n energie mecanic de un motor 6idraulic #olumic 4+ig. 35.

;ig. 3 Sc6ema unei transmisii 6idrostatice/ 7?S - transmisie 6idrostatic3 *E<P - "loc de comand. reglare &i protecie3 PJ - pomp #olumic3 J - motor #olumic3 S>P - supap de limitare a presiunii3 > - ma&ina de lucru3 E = electromotor.
7ermenul K6idrostaticK este impropriu 4transmiterea energiei se +ace prin circulaia unui lic6id care ,n numeroase elemente de reglare &i protecie atinge #ite1e de ordinul sutelor de metri pe secund5. dar este larg +olosit ,n practic. 2n ca1ul utili1rii unei pompe centri+uge &i a unei tur"ine 6idraulice. transmisia se nume&te 6idrodinamic. deoarece ,n cursul trans+ormrilor energetice #ariaia energiei cinetice a lic6idului este compara"il cu cea a energiei de presiune

;ig. ) Sc6ema unei transmisii 6idrodinamice/ PE; - pomp centri+ug3 7EP - tur"in centripet3 *< - "loc de reglare3 7?8 - transmisie 6idrodinamic Avantaje
1. Posi"ilitatea amplasrii motoarelor 6idraulice #olumice ,ntr-o po1iie oarecare +a de ma&inile de +or constituie un a#anta: ma:or al transmisiilor 6idraulice +a de cele mecanice. simpli+ic0nd considera"il proiectarea ma&inilor de lucru. 2. Elementele de comand ale transmisiilor 6idraulice solicit operatorilor +ore sau momente reduse &i pot +i amplasate ,n locuri con#ena"ile. con+erind ma&inilor de lucru caliti ergonomice deose"ite.

3. Euplul reali1at de motoarele electrice rotati#e este proporional cu intensitatea curentului a"sor"it. +iind limitat de ,ncl1irea i1olaiei &i de saturaia circuitului magnetic. Euplul de1#oltat de motoarele 6idraulice #olumice rotati#e este proporional cu di+erena de presiune dintre racordurile energetice. +iind limitat numai de e+orturile admisi"ile ale materialelor utili1ate. ). Eldura generat de pierderile interne. care limitea1 per+ormanele oricrei ma&ini. este preluat de lic6idul #e6iculat &i cedat mediului am"iant printr-un sc6im"tor de cldur amplasat con#ena"il3 ca urmare. ma&inile #olumice au +rec#ent puteri speci+ice mai mari de 1 LM9Lg. 5. >ic6idele utili1ate ,n transmisiile 6idraulice tipice ,ndeplinesc &i rolul de lu"ri+iant. asigur0ndu-le o +uncionare ,ndelungat. $. otoarele #olumice rotati#e pot +unciona ,ntr-o gam larg de turaii3 #aloarea turaiei minime sta"ile depinde de tipul mecanismului utili1at pentru reali1area camerelor de #olum #aria"il. de tipul sistemului de distri"uie &i de preci1ia execuiei.8atorit scurgerilor relati# mici. randamentul #olumic al acestor motoare are #alori ridicate. iar caracteristica mecanic 4 M-n5 are o pant redus3 aceasta con+er motoarelor #olumice rotati#e o mare rigiditate static 4scderea turaiei la cre&terea momentului re1istent este mic5. 2n sistemele de reglare automat a po1iiei. aceast calitate asigur o preci1ie deose"it &i o sensi"ilitate redus la pertur"aii. 7. otoarele electrice rotati#e reali1ea1 o legtur proporional ,ntre tensiune &i turaie. iar raportul dintre momentul acti# &i momentul de inerie al prilor mo"ile are o #aloare redus. otoarele #olumice rotati#e o+er o legtur liniar ,ntre de"it &i #ite1a ung6iular. iar raportul dintre momentul acti# &i cel de inerie al prilor mo"ile are o #aloare +oarte mare. datorit creia aceste motoare pot reali1a porniri. opriri &i in#ersri de sens rapide. 2n ansam"lu. transmisiile 6idraulice asigur o ampli+icare mare ,n putere 4putere util9putere de comand5 &i un rspuns "un ,n +rec#en. su+icient pentru aplicaiile practice u1uale. F. otoarele 6idraulice #olumice liniare permit o"inerea unor +ore considera"ile cu un ga"arit +oarte redus. datorit presiunilor mari de lucru. <aportul dintre +orele acti#e &i +orele de inerie ale prilor mo"ile are #alori ridicate. asigur0nd o #ite1 de rspuns mare. speci+ic sistemelor de po1iionare rapid. Scurgerile interne ale acestor motoare sunt +oarte mici. ast+el c randamentul lor #olumic este apropiat de unitate. #ite1a minim sta"il este +oarte redus. iar rigiditatea static este +oarte mare. (. <eglarea parametrilor +uncionali ai motoarelor #olumice se +ace relati# simplu. utili10nd +ie pompe regla"ile. +ie re1istene 6idraulice regla"ile. 7ransmisiile 6idraulice pot +i conduse cu automate programa"ile sau calculatoare industriale prin intermediul ampli+icatoarelor electro6idraulice 4con#er-toare electro6idraulice cu +actor mare de ampli+icare ,n putere5. Acest a#anta: este #alori+icat ,n pre1ent pe scar larg ,n domeniul ma&inilor-unelte. ro"oilor industriali. ,n te6nica aerospaial. ,n energetic etc. Ela"orarea semnalelor de comand se +ace optim pe cale electronic. iar executarea comen1ilor - pe cale 6idraulic 4ner#i electronici N mu&c6i 6idraulici5. Stocarea energiei 6idraulice se reali1ea1 simplu. ,n acumulatoare 6idropneumatice. otoarele #olumice rotati#e le concurea1 pe cele electrice. ,ndeose"i ,n ca1ul ma&inilor de lucru mo"ile. unde ga"aritul &i greutatea componentelor tre"uie s +ie minime. otoarele #olumice liniare sunt utili1ate ,n toate aplicaiile care necesit +ore importante. 1!. otoarele pneumatice #olumice sunt compacte. acest a#anta: +iind #alori+icat ,ndeose"i ,n ca1ul sculelor porta"ile. Posi"ilitatea utili1rii acestor motoare ,n u1ine este +a#ori1at de existena reelelor de distri"uie a aerului comprimat. 11. Jite1a &i +ora sau cuplul motoarelor pneumatice #olumice pot +i reglate simplu &i ,n limite largi. ;uncionarea ,n ciclu automat este +a#ori1at de existena elementelor logice pneumatice. precum &i a ampli+icatoarelor electropneumatice discrete sau continue. ;iind nepoluante. motoarele pneumatice #olumice sunt larg utili1ate ,n instalaiile nepoluante sau antiexplo1i#e. speci+ice industriei alimentare. c6imice. miniere. petroliere. energetice etc.

12. Dtili1area pe scar larg a transmisiilor 6idraulice &i pneumatice. creea1 posi"ilitatea tipi1rii. normali1rii &i uni+icrii elementelor acestora. ;a"ricaia de serie mare ,n ,ntreprinderi speciali1ate poate reduce su"stanial costul. asigur0nd ,n acela&i timp o calitate ridicat.

Dezavantaje
1. 7ransmisiile 6idraulice sunt scumpe deoarece includ. ,n a+ara pompelor &i motoarelor #olumice. elemente de comand. reglare &i protecie. elemente de stocare. +iltrare &i transport al lic6idului. a:oritatea acestor componente necesit o preci1ie de execuie ridicat 4speci+ic mecanicii +ine5. materiale &i te6nologii necon#enionale. necesare asigurrii preci1iei. randamentului &i siguranei +uncionale impuse. 2. Pierderile de putere care apar ,n cursul trans+ormrilor energetice din ma&inile 6idraulice #olumice. precum &i ,n elementele de legtur. reglare &i protecie. a+ectea1 semni+icati# randamentul glo"al al ma&inilor de lucru ec6ipate cu transmisii 6idraulice. 3. 7ransmisiile 6idraulice sunt poluante. deoarece au scurgeri. exist0nd ,ntotdeauna pericolul pierderii complete a lic6idului datorit neetan&eitii unui singur element. ). Eeaa de lic6id care se +ormea1 ,n ca1ul curgerii su" presiune mare prin +isuri este +oarte in+lama"il. datorit componentelor #olatile ale 6idrocar"urilor care constituie "a1a ma:oritii lic6idelor utili1ate ,n transmisiile 6idraulice. 5. Pericolul autoaprinderii lic6idului sau pierderii calitii sale lu"ri+iante limitea1 superior temperatura de +uncionare a transmisiilor 6idraulice. Acest de1a#anta: poate +i e#itat prin utili1area lic6idelor de ,nalt temperatur sau a celor nein+lama"ile concepute relati# recent. $. Eontaminarea lic6idului de lucru constituie principala cau1 a u1urii premature a transmisiilor 6idraulice. 2n ca1ul ,n care contaminantul este a"ra1i#. per+ormanele transmisiei se reduc continuu datorit cre&terii :ocurilor. 2n+undarea ori+iciilor de comand ale elementelor de reglare +urni1ea1 semnale de comand +alse care pot pro#oca accidente gra#e. 7. Ptrunderea aerului ,n lic6idul de lucru generea1 oscilaii care limitea1 se#er per+ormanele dinamice ale transmisiilor 6idraulice. F. 2ntreinerea. depanarea &i repararea transmisiilor 6idraulice necesit personal de cali+icare speci+ic. superioar celei corespun1toare altor tipuri de transmisii. (. Eomplexitatea metodelor de anali1 &i sinte1 a transmisiilor 6idraulice nu permite ela"orarea unei metodologii de proiectare accesi"il +r o pregtire superioar. 1!. Principalul de1a#anta: al transmisiilor pneumatice este randamentul +oarte sc1ut. 11. %i#elul redus al presiunii de lucru limitea1 +orele. momentele &i puterile transmise. 12. Eompresi"ilitatea ga1elor nu permite reglarea precis. cu mi:loace simple. a parametrilor +uncionali ai transmisiilor pneumatice. ,ndeose"i ,n ca1ul sarcinilor #aria"ile. 13. Aerul nu poate +i complet puri+icat. contaminanii pro#oc0nd u1ura &i coro1iunea continu a elementelor transmisiilor pneumatice. 1). Apa. pre1ent totdeauna ,n aer. pune ,n mare pericol +uncionarea sistemelor pneumatice prin ,ng6eare. 7ransmisiile pneumatice le concurea1 pe cele electrice la puteri mici. ,ndeose"i ,n ca1urile c0nd sunt necesare deplasri liniare reali1a"ile simplu cu a:utorul cilindrilor pneumatici. Alegerea tipului optim de transmisie. pentru condiii concrete date. repre1int. ,n principiu. o pro"lem de natur te6nico - economic. a crei soluionare corect necesit cunoa&terea detaliat a caracteristicilor tuturor soluiilor posi"ile.

2.3

otoare pneumatice
<epre1int elementul de execuie ,n sc6emele de automati1are. otoarele pneumatice pot +i ,mprite ,n urmtoarele categorii/ 1!

otoare pneumatice liniare/ - Eu piston - Eu mem"ran otoare pneumatice rotati#e

2.3.1

otoare pneumatice liniare 4 cilindrii pneumatici5

Acestea trans+orm energia pneumatic in energie mecanic pe care o +urni1ea1 mecanismului acionat. Eilindri pneumatici e+ectuea1 lucru mecanic printr-o miscare de translaie. Pot +i/ - cu simplu e+ect - cu du"lu e+ect - ,n tandem

1-Eorp element de acionare3 2-<esort3 3-7i: de acionare3 )-Piston 3 5-Cri+iciu intrare aer

1-Eorp element de acionare3 2-Piston 3 3-7i: de acionare3 )-Cri+iciu intrare aer

;ig.5 Eilindrii pneumatici simplu &i du"lu e+ect otorul liniar cu piston. at0t cel pneumatic c0t &i cel 6idraulic. poate +i cu simpl aciune 4c0nd de1#olt +or prin alimentare. cu +luid su" presiune. doar ,ntr-un singur sens. re#enirea la po1iia iniial +iind reali1at cu un arc5. sau cu du"l aciune 4c0nd poate de1#olta +or ,n am"ele sensuri de deplasare5. 8e asemenea. motoarele pot +i cu o singura ti: sau cu dou ti:e. cu +r0nare la un cap de curs sau la am"ele capete. cu +r0nare simpl sau prin droseli1are 4,ntr-o treapt sau ,n dou trepte5 etc. 2n +igura 9 sunt pre1entate sintetic principalele #ariante de reali1are a motoarelor liniare cu piston. din categoria celor tipi1ate. produse ,n serie de toi productorii de ec6ipament pneumatic &i 6idraulic.

11

;ig. $

otoare liniare tipi1ate

Pe l0ng motoarele liniare tipi1ate cu piston se mai +a"ric &i motoare speciale cu piston. care sunt reali1ate cu destinaii "ine determinate. 2n +igura 7 sunt pre1entate c0te#a #ariante constructi#e de motoare speciale cum ar +i. otorul cu pistoane tandem pentru +ore mari 4+ig.7a5. motorul cu dou curse di+erite 4+ig.7."5. motorul telescopic 4+ig.7c.5. motorul +r ti: 4+ig.7d.5. motorul cu trei curse di+erite 4+ig.7e.5. motorul cu ti: ptrat 4+ig.7+.5 &i motorul cu piston o#al sau dreptung6iular 4+ig.7 g.5.

12

;ig 7

otoare liniare speciale

otoarele cu capace +iletate au o construcie mai compact dar care necesit prelucrri mai pretenioase. 2n +igura F sunt pre1entate c0te#a soluii constructi#e de montare a capacelor motoarelor pneumatice cu piston. 8e regul. soluia cu capace +iletate este utili1at la construcia motoarelor 6idraulice care lucrea1 la presiuni mai mari. C pro"lem care apare la motoarele liniare. mai ales la cele pneumatice care de1#olt #ite1e de deplasare mari. este legat de impactul pe care ,l su+er pistonul la captul cursei prin ciocnirea cu capacul. Pentru a e#ita &ocul produs de impact se utili1ea1 soluia +r0nrii pistonului la cap de curs. cea mai +rec#ent utili1at soluie +iind +r0narea prin droseli1are.

;ig F Soluii constructi#e de montare a capacelor motoarelor pneumatice cu piston. Ast+el. la deplasarea pistonului 1 4#e1i +ig. (5 spre st0nga pentru a se e#ita &ocul impactului cu capacul. ti:a are o prelungire care ptrunde ,n ale1a:ul din capac o"lig0nd ast+el +luidul sa treac prin droselul 2 cu un de"it mai mic .regla"il. Acest +apt #a conduce la scderea #ite1ei pistonului &i la mic&orarea impactului cu capacul. Soluia este utili1at la aproape toate motoarele pneumatice. +iind aplicat la am"ele capete ale cursei sau numai la un singur capt 4captul dinspre ti: sau captul opus ti:ei5. Dnii productori reali1ea1 c6iar mai multe trepte e +r0nare prin droseli1are pentru a mic&ora &i mai mult impactul +inal al pistonului cu capacele. dat +iind c de regul pistoanele sunt legate prin intermediul ti:elor la sarcini 4snii. p0rg6ii etc.5 care tre"uiesc deplasate &i care prin masa lor ar produce &ocuri mrite.

13

;ig. (;r0narea pistonului la cap de curs ;orma pistoanelor motoarelor liniare. c0t &i modul de etan&are cu cilindrul &i cu ti:a sunt pre1entate ,n +igura 1!

1)

;ig. 1! ;orma pistoanelor motoarelor liniare. c0t &i modul de etan&are cu cilindrul &i cu ti:a Ea etan&ri se utili1ea1 di+erite #ariante de garnituri de etan&are. ,n +igura 11 +iind pre1entate c0te#a #ariante. Este +oarte important la +a"ricarea garniturilor de etan&are pentru ec6ipamentele pneumatice &i cele 6idraulice. utili1area unor mase plastice sau cauciucuri re1istente la su"stane petroli+ere. 2n ca1 contrar. garniturile ,&i pot modi+ica #olumul 4mrind +orele de +erecare5. sau c6iar se pot distruge la contactul cu +luidul su" presiune 4uleiuri sintetice minerale5.

15

;ig. 11 Jariante garniture de etan&are 4)")4 ELEMENTE PNEUMATICE CU MEM:RAN; A/,$t,<ele +ata de cele cu piston / lipsa +recarii. constructie mai simpla. siguranta in +unctionare4la cele cu piston garnitura se poate lipi de cilindru . ceea ce duce la "locarea lui5 De=,/,$t,<e / cursa redusa a ti:ei4pana la $! mm5 limitarea presiunii. re1istenta impusa mem"ranei. otorul liniar cu mem"ran. poate +i cu simpl aciune 4c0nd de1#olt +or prin alimentare. cu +luid su" presiune. doar ,ntr-un singur sens. re#enirea la po1iia iniial +iind reali1at cu un arc5. sau cu du"l aciune 4c0nd poate de1#olta +or ,n am"ele sensuri de deplasare5. 2n +igura 12 este pre1entat un motor pneumatic cu mem"ran cu simpl aciune care const din mem"rana 3 +ixat ,ntre capacele 1 &i 5 pe mem"ran se spri:in ti:a F &i arcul elicoidal $. 1$

;ig. 12 Element pneumatic cu mem"ran ;ora teoretic pe care o poate de1#olta motorul la deplasarea spre dreapta 4S5 prin alimentare cu aer comprimat la presiunea 4p5 este dat de relaia/
S=p ( 8 2 + Dd + d2 ) 12

unde/ S = +ora teoretic Gda%H p = presiunea aerului comprimat G"arH. 1 "arI1!5 PascalI1!5 %9m2 O 1 da%9cm2 8 = diametrul maxim al mem"ranei3 GcmH d = diametrul talerului 2 al ti:ei pistonului GcmH Aceast relaie nu in cont ,ns de +recrile dintre elementele mo"ile &i cele +ixe 4ti:-capac5. de +ora necesar comprimrii arcului $. c0t &i de +ora pierdut pe seama de+ormrii elastice a mem"ranei. Aceste +ore ,nsumate 4;5. conduc la o"inerea unei +ore e+ecti#e mult in+erioare celei teoretice. Ast+el +ora msurat 4Sms5 se o"ine ca o di+eren dintre +ora teoretic 4S5 &i +orele re1istente 4;5. adic/ Sms I S - ; Pierderea de +or a motorului datorit cau1elor pre1entate mai sus poate +i exprimat &i prin randament/ S GPH = mas x100 S Dnul din de1a#anta:ele utili1rii motorului pneumatic cu mem"ran const ,n +ora de str0ngere #aria"il pe care o de1#olt pe parcursul reali1rii cursei. Eu c0t cursa este mai mare cu at0t +ora de1#oltat este mai mic. Explicaia const ,n pierderea progresi# de +or care se produce ca urmare a comprimrii arcului &i a de+ormaiei elastice a mem"ranei.

4)")" Moto,re p$eu&,tice rot,ti/e


otoarele pneumatice rotati#e sunt motoare #olumice care trans+orma energia pneumatica in energie mecanica pe care o transmite ar"orelui de iesire cu care se #a cupla mecanismul actionat. otoarele pneumatice sunt asemanatoare.c6iar identice din punct de #edere constructi# cu cele 6idrostatice dar apare o di+erenta su" aspect +unctional. Distinctie: 17

-i$ c,=ul &oto,relor 2i%r,ulice7procesul de trans+ormare a energiei 6idraulice in energie mecanica are loc ca urmare a modi+icarii permanente a #olumului de lic6id din motor datorita organelor acti#e +ixe si mo"ile ale motoarelo.'n timpul deplasarii pistonului tre"uie pastrat contactul dintre cilindrii si circuitul de alimentare cu lic6id. -i$ c,=ul &oto,relor p$eu&,tice7+unctionea1a si dupa intreruperea sursei de presiune si anume camera de lucru dupa umplerea cu aer comprimat se inc6ide ermetic si pierde legatura cu sursa de presiune3aerul comprimat se destinde.cedea1a energia sa organului mo"il al motorului concomitent cu scaderea temperaturii sale.Dn motor care +unctionea1a ast+el se impune ca +unctionea1a cu ciclu de expansiune.Exista motoare pneumatice care +unctionea1a dupa un ciclu mixt.adica prima parte a ciclului +unctionea1a cu presiune integrala4motorul este in legatura cu sursa de presiune5.a doua parte dupa un ciclu de expansiune. Tipuri de motoare pneumatice motoare pneumatice cu roti dintate-in general se executa cu dantura dreapta si +unctionea1a +ara ciclu de expansiune. arirea cuplului se poate reali1a prin/ -marirea modului3 -marirea presiunii de alimentare3 -marirea diametrului3 -marirea latimii rotilor dintate.

;ig. 13

otor pneumatic cu roti dintate exterioare

1F

;ig. 1)

otor pneumatic cu pistoane axiale

otoare pneumatice cu palete-in#ersarea sensului de rotatie se +ace in#ersand admisia cu e#acuarea.Pre1inta a#anta:ul ca reali1ea1a cupluri mari si de1a#anta:ele/randament mai sca1ut in comparatie cu alte motoare pneumatice.produce 1gomot mai mare in comparatie cu alte motoare pneumatice. otoare pneumatice cu piston4presiunea u1uala a compresoarelor este $ atm5.

;ig. 15

otor pneumatic cu pistoane radiale

1(

") Nor&e %e -'$'t,te, >i -ecurit,te, &u$cii >i P)S)I)


Prin noiunea de protecia muncii se ,nelege ansam"lul de mQsuri te6nice. sanitare. organi1atorice &i :uridice aplicate pentru ocrotirea sQnQtQii &i #ieii oamenilor ce des+Q&oarQ o acti#itate organi1atoricQ &i +ace parte integrantQ din procesul muncii. 2ncQlcarea dispo1iiilor legale pri#ind protecia muncii &i normele PS' atrage dupQ sine rQspunderea disciplinarQ. administarti#Q. materialQ sau penalQ. dupQ ca1. potri#it legii. Prin accident de munc se ,nelege #QtQmarea #iolentQ a organismului sau 4&i5 intoxicaia acutQ pro+esionalQ. care pro#oacQ incapacitatea temporarQ de muncQ de cel puin o 1i. in#aliditate sau deces &i care se produc ,n timpul ,ndeplinirii sarcinilor de studiu. 'nstructa:ul de protecia muncii cuprinde instructa:ul general &i cel speci+ic +iecQrui loc de muncQ. 'nstalaiile &i ec6ipamentele electrice #or +i proiectate. construite. montate &i exploatate. ast+el ,nc0t sQ se pre#inQ electrocutQrile prin atingere directQ sau indirectQ. arsurile. incendiile. explo1iile &i aprinderile nepre#Q1ute. ElectrocutQrile se produc ca urmare a trecerii curentului electric prin corpul omului &i pot a#ea loc ,n di#erse situaii/ - atingerea unor elemente a+late su" tensiune ,n mod normal. atingere directQ3 - aingerea unor elemente a+late ,n mod accidental su" tensiune. datoritQ unor de+ecte ale instalaiei sau ec6ipamentului electric. atingere indirectQ3 - atingere simultanQ a douQ punte de pe sol. care se a+lQ la poteniale di+erite 4tensiune de pas5. ca urmare a scurgerii unor cureni electrici. Pericolul electrocutQrii depinde de mai muli +actori/ - #aloarea curentului electric sta"ilit prin corp. Se considerQ #alori nepericuloase /1! mA c.a. &i 5! mA c.c. - calea de ,nc6idere 4traseul5 a curentului electric3 - durata aciunii curentului asupra corpului omenesc. Se considerQ cQ timpul extrem de e#itarea electrocutQrii este !.2 s ,n instalaiile electrice de :oasQ tensiune &i !.1 s pentru instalaiile electrice de ,naltQ tensiune3 - starea +i1icQ a omului = o"oseala3 - +rec#ena curentului3 - atenia omului ,n momentul atingerii. Pentru e#itarea accidentelor din la"orator ele#ii #or respecta urmQtoarele/ - studenii pe "a1a datelor nominale ale circuitelor la care lucrea1Q. #or +ace dimensionarea &i alegerea aparata:ului de mQsurQ &i comandQ corespun1Qtor3 - ,nainte de ,nceperea monta:ului se #eri+icQ a"sena tensiunii ,n 1ona de lucru3 - se #a intercala un ,ntrerupQtor manual pentru conectarea monta:ului su" tensiune3

2!

?) :i3lio*r,(ie :

1. F) Io$e-cu -), Acionri hidraulice i pneumatice;EDP -1 !" 2. De&i,$7 Tr)7 :,$u7 G)7 Micro&oto,re p$eu&,tice li$i,re >i rot,ti/e7 Editura 7e6nic. *ucure&ti. 1(F)3 3. St'$e-cu7 A)M)7 :,$u7 !)7 Ato%iro,ei7 M)7 G'3urici7 !)7 Sisteme de automati1are pneumatice. Editura 7e6nic. *ucure&ti. 1(F73 ). BBB.+esto.ro

21

@) ANEXE A$e8, 6 Moto,re li$i,re cu pi-to$

22

A$e8, 4 St,$% &otor p$eu&,tic

1- tirani 2- ti: 3- comparator cu cadran )- dinamometru mecanic 5- distri"uitor cu sertar plan

23