Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul III.Cuantificarea impactului indus asupra mediului 3.1.

Descrierea metodei matricei lui LEOPOLD

Dintre cele mai ieftine, rapide i bine testate matrici cunoscute este cea a lui Leopold (Leopold matrix). Metoda matricei de interactiune dezvoltat de Leopold si altii ( 1971) se va folosi ca un exemplu de matrice simpla, aceasta afisand actiunile proiectului sau activitatile de-a lungul unei axe, cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei, a factorilor de mediu adecvati. Cand o actiune sau o activitate data se acteapta sa cauzeze o schimbare a factorului de mediu, aceasta este notata la punctul de intersectie in matrice si descrisa in functie de magnitudinea acesteia si de consideratiile mai importante. Matricea generala contine aproximativ 100 de actiuni (activitati) specifice si 90 de elemente de mediu. Prin aceast matrice se face legtura dintre factorii de mediu i activitile de dezvoltare antropice iar prin faptul c are o form standardizat asigur utilizatorul c nici un tip de impact nu a fost omis. Evaluarea magnitudinii i importanei impactelor este un proces de judecat subiectiv ceea ce diminueaz evaluarea cu exactitate a impactelor benefice i a celor duntoare. Desigur ca acordarea notelor se face de catre elaboratorul studiului si din acest punct de vedere are un caracter subiectiv, dar folosind experienta Expertului si informatii de intrare certe, se pot obtine oricum concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in domeniul unor generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se propuna lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui. Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea Lepold se folosesc in mod curent in Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui efect asupra unor factori de Mediu.. Metoda contine un tabel care contine lista activitatilor si elementelor de mediu. Din acesta lista se extrag activitatile specific proiectului pentru care se doreste efectuarea evaluarii, respective elementele de mediu implicate.

In folosirea matricei lui Leopold trebuie avuna in vedere fiecare actiune si posibilitatea acesteia de a crea un impact asupra elementelor de mediu. Acolo unde un impact este anticipat, matricea este marcata cu o linie diagonal in casuta de interactiune respective. Urmatoarea etapa este reprezentata de descrierea interactiunii in functie de magnitudine si importanta ei. Magnitudinea unei interactiuni reprezinta amplitudine acesteia si este descrisa numeric pe o scara de bonitate exprimate prin note de la 1 la 10, in care 10 reprezinta starea naturala a factorului de mediu studiat neafectata de activitatea umana, iar notele de 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de daunatoare a factorului de mediu analizat. Importanta unei interactiuni reprezinta evaluarea consecintelor probabile ale impactului anticipat. De asemenea scara de importanta variaza de la 1 la 10. Una din caracteristicile interesate ale matricei lui Leopold este aceea ca poate fi extinsa sau contractata. Avantajul de baza in folosirea matricei lui Leopold este faptul ca matricea este foarte folositoare ca instrument de cercetare grosiera, in scopurile identificarii impactului si poate constituli un mijloc valoros in comunicarea impactului prin asigurarea unei expuneri vizuale a elementelor de impact a actiunilor majore de producer a impactelor. Insumarea numerelor de pe liniile si coloanele desemnate ca avand interactiuni poate oferi o buna cunoastere a estimarii impactului. Prelucrarile suplimentare pot fi folosite pentru a discuta rezultatele unei matrice simple de interactiune. Matricea lui Leopold pote fi utilizata si pentru a identifica impactele positive precum si cele negative prin folosirea unor simboluri potrivite, precum semnele de ,,+ si ,,-. Matrecea lui Leopold poate identifica diferitele faze termporale ale unui proiect sis a descrie impactele pe care proiectul in diferite zone de constrictie. Matricea lui Leopold a stat la baza altor metode matriceale i a oferit o vizualizare foarte bun asupra impactelor antropice asupra mediului.

3.2. Principii de lucru


Etapele implementarii metodei matricei lui Leopold sunt: 1. Efectuarea unei liste ce contine actiunile anticipate ale proiectului si gruparea lor in functie de fazele temporal ale proiectului. 2. Efectuarea unei liste a tuturor factorilor de mediu adecvati din zona respective si gruparea lor: In functie de categoria: fizico-chimici, biologic-ecologica, socio-culturala si economicoperationalarea; Pe baza considerentelor spatial: zona de amplasament si regiunea, sau in aval sau amonte de amplasament. 3. Discutatrea matricei preliminare cu membrii de studiu si/sau managerul studiului. 4. Decizia asupra unei notari de evaluare a impactului care va fi folosita. 5. Evaluarea si notarea in ordinea identificarii impactelor si efectuarea de comentarii pe baza documentatiei.

Pentru a determina impactul de mediu pe care il are S.C MITTAL STEEL S.A Roman, prin metoda matricei simple de interactiune (matricea lui Leopold) s-au stabilit componentele de mediu supuse evaluarii, acestea fiind: apa de suprafata, apa subterana, solul si aerul, dar si procesele in urma carora rezulta poluarea, acestea fiind urmatoarele: laminar 20, laminar 16 si laminar 6. Caracterizam din punct de vedere calitativ prin prelevarea de probe si analizam indicia de calitate reprezentativi si specifici, acordand note de bonitate pentru magnitudine si pentru importanta.

Pentru a acorda cat mai obiectiv aceste note ne ajutam de urmatoare schema:

1
Cd 0

Cd = 150% din CMA M=7

Cd = 250% din CMA M=8

Prag de alerta

+ CMA

Fig. nr. 1 In urma acordarii notelor se va calcula magnitudinea pentru fiecare component de mediu in parte. Aceasta se calculeaza cu formula: =Mi/ n In care: Mi = magnitudinea componentei de mediu n = numarul notelor de bonitate. Exista doua variante pentru a calcula si a acorda notele, dupa cum urmeaza: 1. Se acorda valori mari magnitudinii in cazul in care apare un impact de mediu major, concentratia determinata depasind cu mult concentratia maxima admisibila, importanta fiind astfel direct proportional cu impactul. 2. Importanta indusa asupra mediului este invers proportional cu magnitudinea, adica se acorda valori mari pentru un impact mic (nesemnificativ). In cazul de fata vom lua in considerare prima variant, astfel, in functie de schema de mai sus, vom acorda note de la 1 la 3 pentru un impact nesemnificativ asupra mediului, note de 4, in cazul in care concentratia determinate are valoare apropiata de pragul de alerta (acesta reprezentand 70% din CMA), acordm nota 6 pentru o concentratie aproximativ egala cu CMA. In cazul in care concentratia determinate reprezinta 150% din CMA acordam nota 7. In cazul in care concentratia determinate reprezinta 250% din CMA acordam nota 8. Pentru depasiri ale concentratiei determinate cu 250% vom acorda note de 9 si 10, acestea acordandu-se in cazul in care procesul are un impact major supra mediului.

Tabel 3.1

Note Component de mediu


Apa de suprafa CCOcr

1 17,5% din CMA


0-21,8

2 35% din CMA


21.8-43.7

3 52,5% din CMA


43.765,6 8.8-13.2

4 70% din CMA


65.6-87.5

5 87,5% din CMA


87.5109.4 17.5-22

6 100%

7 150% din CMA

8 250% din CMA


187.5312.5 37.562.5 37.562.5 3-5 3-5 9001500 7501250 0.3-0.5

9 350% din CMA


317.5437.5 62.587.5 62.587.5 5-7 5-7 15002100 12501750 0.5-0.7

10 >450% din CMA


>437.5

109.4-125 125187.5 22-25 25-37.5

COB5

0-4.4

4.4-8.8

13.2-17.5

>87.5

Azotati

0-4.4

4.4-8.8

8.8-13.2

13.2-17.5

17.5-22

22-25

22-25

>87.5

Azotiti Fosfati Sulfati

0-0.35 0-0.35 0-105

0.35-0.7 0.35-0.7 105-210

0.7-1.05 0.7-1.05 210-315

1.05-1.4 1.05-1.4 315-420

1.4-1.75 1.4-1.75 420-525

1.75-2 1.75-2 525-600

2-3 2-3 600900

>7 >7 >2100

Cloruri

0-87.5

87.5-175

175262.5 0.070.105 4.6-6.9

262.5-350 350437.5 0.1050.14 6.9-9.31 0.140.175 9.3111.6 0.210.25 105-125

437.5-500 500750 0.175-0.2 0.2-0.3

>1750

Plumb

0-0.035

0.0350.07 2.3-4.6

>0.7

Apa subteran

Azotati

0-2.3

11.6-13.3

13.3-20

20-33.25

3302545.5 0.751.05 375-525

>45.5

Fosfati

0-0.05

0.05-0.1

0.1-0.15

0.15-0.21

0.25-0.3

0.30.45 150225

0.450.75 225-375

>1.05

Sulfati

0-25

25-50

50-75

75-105

125-150

>525

Cloruri

0-17.5

17.5-35

35-52.5

52.5-70

70-87.5

87.5-100

100150 25-37.5

150-250

250-350

>350

CCOcr

0-4.4

4.4-8.8

8.8-13.2

13.2-17.5

17.5-22

22-25

37.562.5 0.0030.005 0.0030.005 0.00150.0025 0.00750.0125 30005000 9001500 15002500 15002500 7501250 750-

62.587.5 0.0050.007 0.0050.007 0.00250.00135 0.01250.0175 50007000 15002100 25003500 25003500 12501750 1250-

>87.5

Crom total

00.00035 00.00035 00.000175 00.000875 0-250

0.000350.0007 0.000350.0007

0.00070.00105 0.00070.00105

0.001050.0014 0.001050.0014

0.00140.00175 0.00140.00175

0.001750.002 0.001750.002

0.0020.003 0.0020.003

>0.007

Cupru

>0.007

Plumb

0.000175- 0.00035- 0.000525- 0.00070.000875- 0.0010.00035 0.000525 0.0007 0.000875 0.001 0.0015 0.000875- 0.001750.00175 0.00262 250-500 500-750 0.002620.0035 750-1000 0.00350.00437 10001500 300-450 0.004370.005 15002000 450-600 0.0050.0075 20003000 600900 10001500 10001500 500750 500-

>0.0175

Zinc

>0.0035

Sol

Substante extractibile Crom total

>7000

0-75

75-150

150-225

225-300

>2100

Plumb

0-60

60-120

120-180

180-250

250-650

650-1000

>3500

Zinc

0-60

60-120

120-180

180-250

250-650

650-1000

>3500

Cupru

0-60

60-120

120-180

180-250

250-325

325-500

<1750

Nichel

0-50

50-100

100-150

150-200

200-350

350-500

<1750

750 Cadmiu Aer CO 0-1.25 0-30 12.5-2.5 30-60 2.5-3.75 60-90 3.75-5 90-119 5-7.5 119-150 7.5-10 150-170 10-15 170255 17002550 450675 50-75

1250 15-25 255-425

1750 25-35 425-595 >35 >595

SO2

0-300

300-600

600-900

900-1190

11901500 315-393

15001700 393-450

25504250 6751125 75-125

45205950 11251575 125-175

>5950

NO2

0-79

79-158

158-237

235-315

>1575

Pulberi

0-8.75

8.75-17.5

17.5-26

26-35

35-43

43-50

>175

Tabel 3.2
Procese Component de mediu Laminor 20 Laminor 16 Laminar 6 Magnitud inea compone ntei de mediu 11 11 45 11 11 23 12 99 10 10 11 10 9 45 34 10 10 Importa na compon entei de mediu 1 1 5 1 1 3 2 9 10 1 10 5 4 10

Apa de suprafa

CCOcr COB5 Azotati Azotiti Fosfati Sulfati Cloruri Plumb

1 1 4 1 1 2 1 9 10 1 9 4 4 10

1 1 4 1 1 2 1 9

1 1 5 1 1 3 2 9

1 1 4 1 1 2 1 9

1 1 5 1 1 3 2 9

Apa subtera n

Azotati Fosfati Sulfati Cloruri CCOcr Crom total Cupru Plumb Zinc

10 10 1 9 4 4 1 10 5 4

10 10 1 9 4 4 1 10 5 4

10 10

10 10

10 10 10 10

10 10 10 10 10 10 10 10

10 10 10 10 10 10 10 10

10 10 10 10 10 10 10 10

10 10 10 10

Sol

Substante extractibil e Crom

33

total Plumb Zinc Cupru Nichel Cadmiu Aer CO SO2 NO2 Pulberi Apa de supraf a Magnitudi nea procesului Importan a procesului Magnitudi nea procesului Importan a procesului Sol Magnitudi nea procesului Importan a procesului Aer Magnitudi nea procesului 2 3 2 3 7 4 1 2 2 2,5 2 3 2 3 7 8 1 4 4 3 3 2 4 8 5 1 3 2 2,5 2 3 2 3 7 7 1 2 2 3 3 2 4 8 9 1 5 5 2,5 23 33 22 34 78 6,33 8 11 2,66 2 2,66 2 3 3 2 4 8 7,33 1 3,33 3

2,875

2,875

2,875

Apa subter an

7,55

7,55

7,55

7,77

7,77

7,77

4.28

4.28

4.28

4,71

4,71

4,71

2.25

4,25

Importan a procesului

2,75

3,25