REVISTA STUDENILOR GEOGRAFI

DE LA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Anul V, NR. 5
EDITURA UNIVERSITARIA
CRAIOVA, 2010
FONDATOR
Conf. univ. dr. Costela Iordache
COORDONATOR
Sorin Avram
COLEGIU DE REDACIE
Redactor-ef: Cristina Iliescu
Redactor-ef adjunct: Andreea Ciuinel
Secretar general de redacie: Irina Onel
MEMBRI
Viorela Badea
Roxana Braneci
Doina Cic
Andreea Ciuinel
Ionica Gavril
Ioana Tatiana Geambau
Elena Cristina Iliescu
Corina Iserescu
Irina Onel
Daniel Simulescu
CUPRINS
CONTENTS
ASPECTE DE GEOGRAFIE UMAN
Badea Viorela - Mstirea Crcea - premisa practicrii turismului religios /
Crcea monastery premise of the religious tourism practica . 5
Ciuinel Andreea Marinela - Evoluia oraelor din judeul Dolj / Evolution of
towns from Dolj county .................................. . 12
Geambau Ioana Tatiana - Stiluri arhitectonice n zona municipiului Craiova /
Architectonic sites in the area of Craiova municipality . 19
Simulescu Daniel - Arhitectur, port i obiceiuri populare n comuna Gherceti,
judeul Dolj / Architecture, costumes, and popular habits in Gherceti
commune, Dolj county .... 29
EVALUAREA ENVIRONMENTAL A HABITATELOR UMANE I NATURALE
Braneci Roxana Diana - Consideraii asupra strii de sanogenez a cldirilor
din municipiul Craiova / Considerations on the sanogenesis state of the
buildings from Craiova municipality ..... 36
Gavril Ionica - Managementul ariilor naturale protejate din Romnia. Studiu
de caz - Poiana Bujorului din Pdurea Plenia / The management of
protected natural areas from romania. Case study - Poiana Bujorului
(peony glade) from Plenia Forest .........................................................46
Iliescu Elena Cristina - Analiza multicriterial a mediului rezidenial din
cartierul Craiovia Nou / Multicriteria analysis of the residential
environment from Craiovia Nou district ..... 57
Iserescu Corina - Impactul C.E.T. Turceni asupra calitii vieii n comuna
Ioneti / The impact of C.E.T. Turceni upon life quality in Ioneti
commune .............................. 70
PROCESUL INSTRUCTIV - EDUCATIV N GEOGRAFIE
Cic Doina - Lecia, form de organizare i desfurare a activitii didactice n
nvmntul primar / The lesson, forms and structures of the learning
process in elementary school ...... 80
Onel Irina - Practica de specialitate a studenilor din anul II - Delta Dunrii /
The second year students field trip The Danube Delta . 88
5
STIREA CRCEA - PREMISA PRACTICRII
TURISMULUI RELIGIOS
CRCEA MONASTERY PREMISE OF THE RELIGIOUS TOURISM
PRACTICAL
Viorela BADEA
Rezumat: Scopul intocmirii acestui articol este de a prezenta monografia Mnstirii Crcea, una
dintre cele cinci mnstiri care exist n jude|ul Dolj si una dintre cele mai importante mnstiri care
contribuie la dezvoltarea turismului religios n aceast parte a |rii.
Motivul pentru care am ales s prezint acest subiect apare din dorin|a mea de a face ca istoria acestei
mnstiri s fie cunoscut de un numr mare de oameni.
Principala caracteristic a acestei mnstiri este faptul c este o mnstire original, datorit faptului
c este singura mnstire din Romnia care a fost construit pe proprietatea unei familii n timpul
regimului comunist.
Mnstirea Crcea este o manastire de maici, singura care exist n jude|ul Dolj celelalte fiind fcute
de clugri.
Aceast mnstire are o istorie interesant si agitat cu o multime de evenimente care au mpiedicat
construirea acestui loc sfnt.
n 1957 a nceput construirea mnstirii dar lucrrile au fost abandonate si reluate dup 1990.
Cuvinte cheie: Manastirea Carcea, turismul religios, judeul Dolj
Abstract: The purpose of making this article is to present the monograph of Crcea Monastery, one
of the five monastery which exists in Dolj County and some of the most important monastery which
contributes at the development of the religious tourism in this part of the country.
The reason why I choose to present this subject arises from my desire to make the history of this
monastery to be known by a large number of people.
The main feature of this monastery is that it is an original monastery, due to the fact it is the only
monastery from Romania which was built on the propriety of a family during the comunist regime.
Crcea Monastery is a nun monastery, the only one which exists in Dolj County, the others being
made up by monks.
This monastery has an interesting and agitated history with a lot of events which hindered the building
of this holy place. In 1957 has started the building of the monastery, but the works were abandoned
and taken back after 1990.
Key words: Crcea Monastery, religious tourism, Dolj County.
Component a turismului cultural, turismul religios are o vechime de secole si
implic din partea turistilor un anumit nivel de instruire si de cultur pentru a putea aprecia
obiectivele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii si al semnifica|iilor spirituale.
Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoastere si de plcerea estetic,
este dorin|a unei experien|e divine.
Turismul religios are o rspndire diferit pe teritoriul |rii noastre. n cadrul
provinciilor istorice, Moldova reprezint principalul pol de atrac|ie turistic religioas,
urmat ntr-o mai mic msur, de cellalte provincii istorice: Banat, Crisana-Maramures,
Dobrogea, Oltenia.
Desi jude|ul Dolj nu prezint renumite centre ale turismului religios acesta se poate
practica totusi prin intermediul a 5 mnstiri - J itianu, Maglavit, Sadova, Cosuna, Crcea
6
dintre care n prezent numai Mnstirea Crcea este mnstire de maici, restul fiind de
clugri.
Fig.1 Harta mstirilor n judeul Dolj
Mnstirea Crcea este situat n nordul Cmpiei Romana|i, subdiviziunea Leu-
Diosti, la 13 km sud-est de Craiova, fiind la origine o asezare ntemeiat de boieri.
n relief se disting 4 dealuri acoperite de vii: Dealul Vlcnestilor, Dealul Deleni,
Dealul Srbei, Dealul |u|urelor ( 190 m ) pe care se afl si mnstirea Crcea.
Documente istorice si urme arheologice atest prezen|a unei mnstiri de clugri
veche de peste 800 de ani situat n sudul celei actuale la punctul numit La Clugr .
nceputul construc|iei acestei mnstiri dateaz din 1957 cnd s-a construit temelia ,
ulterior din ra|iuni politico-administrative lucrrile au fost abandonate si reluate dup 1990.
Mnstirea Crcea, cu hramurile Sfntul Antonie Cel Mare si Intrarea Maicii
Domnului n Biseric , este ctitoria maicii Stefana-Sofia sau Sofronia Cristofir ( prima
stare| a mnstirii ) si a preotului Ioachim-Ion Cristofir, cu cei sase copii ai lor: Gabriel,
Mrioara, Nicolae-Vasile, Petric, Elena-Eliodora ( stare|a mnstirii ) si Petrica- Paula ( n
prezent Maica Antonia ).
Ca momente importante n ridicarea mnstirii men|ionm : n 1991 s-a ridicat turla
si acoperit biserica, n 1992 s-a tarnosit si sfin|it, n 1997 s-a pictat turla bisericii de ctre
pictorul Grigore Popescu , iar n 2009 s-a reluat pictarea mnstirii de ctre acelasi pictor.
Mnstirea a fost ridicat n curtea casei printesti, ca urmare a visului pe care l-a
avut viitoarea prima stare|, de a aduce mul|umire lui Dumnezeu pentru c so|ul su s-a ntors
teafr din rzboi la cei sase copii dup o absen| de 7 ani si jumtate.
7
La nl|area acestui sfnt locas au contribuit credinciosi binevoitori: tineri si
vrstnici, elevi si studen|i, oameni simpli si nv|a|i din satul Crcea, orasul Craiova si din
ntreaga |ar.
Obstea mnstirii este alctuit din 12 micu|e si 2 preo|i, fapt ce reprezint un caz
aparte: tatl stare|ei care a construit mnstirea ( 89 de ani ) si preotul Ioachim Ioan Gusoi.
Construc|ia acestei mnstiri ntr-un spa|iu geografic n care construc|iile monahale
sunt pu|ine a avut un impact important asupra comunit|ii locale n sensul sensibilizrii
acesteia si cresterii cerin|elor fa| de calitatea serviciilor religioase.
Pentru a surprinde atitudinea autorit|ilor cu privire la importan|a turistic a acestei
mnstiri am aplicat un chestionar unui numr de 210 persoane cu vrste si ocupa|ii diferite.
Acest chestionar este prelucrat dup Mihai Ielenicz , Laura Comnescu , 2006, Romnia-
poten|ial turistic, Editura Universitar, Bucuresti.
I Chestionar privind atitudinea autoritilor cu privire la importana turistic a
stirii Crcea:
Dezvoltarea turismului este una din priorit|ile autorit|ilor locale?
a) Da; b) Nu
Care este importan|a sa n Strategia de dezvoltare a localit|ii?
a) Mic; b) Mare; c) Niciuna
da
20%
nu
80%
da
nu
m i c a
40%
m ar e
0%
ni c i una
60%
mica
mare
nici una
8
Considera|i c turismul este necesar pentru dezvoltarea localit|ii?
a) Da; b) Nu
II. Chestionar privind importana mstirii rspunsurile autoritilor:
Cum?
a) Prin stoparea depopularii spatiului rural
b) Prin imbunatatirea conditiilor de viata
c) Creerea de noi locuri de munca
d) Venituri suplimentare non agricole
e) Implicarea tinerilor si a femeilor
Considera|i c localitatea poate intra in circuitul turistic?
a) Da (cum?) prin nfiin|area unei crame si valorificarea produc|iei viticole;
vizitarea mnstirii
b) Nu;
c) n ce situa|ie? - includerea mnstirii ntr-un circuit turistic religios
n starea actual infrastructura poate deservi activit|ile turistice ale localit|ii?
a) Da; b) Nu; c) n urmtorii ani
Exist o baz tehnico material turistic ce deserveste comuna?
a) Da; b) Nu; c) Exist n apropiere; d) Se va construi
40%
60%
da
nu
a)
0%
b )
40%
c )
0%
d )
0%
e)
60%
d a
60%
nu
0%
i n ce
si t uat i e?
40%
da
nu
in ce situatie?
d a
0%
n u
0%
i n
u r m at o r i i
an i
100%
da
nu
in urmatorii ani
9
Exista programe de promovare a turismului in localitate?
a) n desfsurare; b) n viitor; c) au existat; d) nu
Considera|i ca Mnstirea Crcea este un obiectiv important pentru
dezvoltarea localit|ii?
a) Da (de ce?) promoveaz localitatea; b) Nu
Care este impactul Mnstirii Crcea asupra localit|ii, si implicit asupra
popula|iei?
- vizibilitate mare ntre comunele jude|ului; nscrie localitatea pe harta religioas a
Olteniei; flux mare de turisti la hramurile mnstirii si la marile srbtori religioase; formarea
si amplificarea sentimentului religios.
III Chestionar privind importana mstirii rspunsurile localnicilor:
Se practic turismul n localitatea n care locui|i?
a) Da; b) Nu; c) Ocazional
Considera|i c turismul este necesar pentru dezvoltarea localit|ii?
a) Da; b) Nu; c) Nu stiu
b) De ce?
- face cunoscut localitatea; poate aduce venituri celor care ofer cazare sau vnd
produse agricole locale
Cunoaste|i vreun obiectiv turistic?
a) Da (care?); b) Nu
da
5%
nu
15%
ocaziona
l
80%
da
nu
ocazional
90%
3%
7%
da
nu
nu stiu
da,
manast ir
ea
99%
nu
1%
da, manastirea
nu
10
n starea actual infrastructura poate deservi activit|ile turistice ale
localit|ii?
a) Da; b) Nu; c) n urmtorii ani
Ce impact crede|i c va avea dezvoltarea turismului?
a) pozitiv; b) negativ; c) niciunul
Considera|i ca Mnstirea Crcea este un obiectiv important n / pentru
dezvoltarea localit|ii?
a) Da (de ce?) - promoveaz localitatea; b) Nu
Care este impactul asupra modului dumneavoastr de via|?
a) Niciunul; b. material; c. spiritual
Concluzii
Din cele prezentate Mnstirea Crcea reprezint un important pol turistic n
practicarea turismului religios n partea de sud-vest a |rii.
n fiecare duminic exist un flux mare de turisti, veni|i n majoritate din Craiova,
dar si din comunele din apropiere, mai pu|in din Crcea.
Datorit serviciilor religioase ale stare|ei, n fiecare an vin peste 1000 de turisti la
slujba de nviere.
da
23%
nu
4%
i n
ur mator ii
ani
73%
da
nu
in urmatorii ani
pozit i v
61% negat iv
0%
ni ciunul
39%
pozitiv
negativ
niciunul
niciunul
15%
material
25%
spiritual
60%
niciunul
material
spiritual
11
Atractivitatea turistic este legat att de construc|ia n sine ct si de istoria
zbuciumat a acestui lcas de cult, mnstirea fiind vizitat de un numr mare de credinciosi
doritori de mntuire sufleteasc.
BIBLIOGRAFIE
Ielenicz, M., Comnescu, Laura, (2006), Romnia-potenial turistic, Edit.
Universitar, Bucuresti.
Sirescu, Al., Ptularu, I., (2000) , Biserici i aezri doljene, Edit. Mitropoliei
Olteniei
Teodorescu, Camelia, (2009), Turismul cultural, Edit. Transversal, Bucuresti
Vlasie, M., (2004), Ghidul aezrilor monahale ortodoxe din Romnia, Edit. Bisericii
Ortodoxe, Bucuresti.
12
EVOLUIA ORAELOR DIN JUDEUL DOLJ
EVOLUTION OF TOWNS FROM DOLJ COUNTY
Andreea Marinela CIUINEL
Rezumat: Din punct de vedere geografic, Doljul este un jude| cu un cadru natural relativ monoton,
reprezentat n special de cmpii si vile create de apele curgtoare. Evolu|ia oraselor din jude|ul Dolj,
condi|ionat de factorii fizico-geografici, s-a cristalizat pe fondul unei puternice ruralizri, ncepnd
cu neoliticul trziu cand au fost descoperite obiecte care atest locuirea nc din aceast perioad, a
vechiului trg si actualului oras Segarcea, urmat de asezrile geto-dacice de la Pelendava (Craiova).
Un alt document de arhiv datat din secolele XIV-XVII atest importan|a orasului Calafat, asezare a
crei pozi|ie geografic a oferit condi|ii optime pentru desfsurarea unui comer| de tranzit activ, fiind
declarat oras n anul 1855, n cele din urm aprnd orasele recent provenite din asezri rurale:
Dbuleni si Bechet.
Cuvinte cheie: ezri urbane, factori fizico-geografici, reea de aezri, judeul Dolj
Abstract: From the geographical point of view, Dolj is a county displaying a relatively monotonous
landscape, mainly represented by plain units and valleys along the main streams. The evolution of the
towns from Dolj County, conditioned by physical-geographical factors, started on the background of a
high ruralization in the Late Neolithic. There were discovered certain objects that prove inhabitance of
the former fair and present town of Segarcea starting with this period. Then, there developed the
Getic-Dacian settlement from Pelendava (Craiova). Another archives document dating back in the 14
th
- 15
th
centuries attests the importance of Calafat town, settlement the geographical position of which
offered optimum conditions for the development of an active transit commerce. It gained the urban
status in 1855. More recently, the former rural settlements Dbuleni and Bechet were declared towns,
as well.
Key words: urban settlements, physical-geographical factors, settlements network, Dolj County
Introducere
Cu o popula|ie de 770.000 locuitori si o suprafa| de 7.414 kmp, jude|ul Dolj se desfsoar
n partea de sud-vest a |rii si constituie 3,1% din teritoriul Romniei. Se nvecineaz la vest cu jude|ul
Mehedin|i, la nord cu Gorj si Vlcea, n partea de est cu jude|ul Olt, iar la sud pe o lungime de circa
150 km se afl Dunrea, o component important a jude|ului, unde documentele istorice indic faptul
c Valea Dunrii a fost locuit de timpuriu, aici desfsurndu-se o activitate comercial intens si
continu odat cu dezvoltarea oraselor-trguri medievale.
Condi|iile naturale (relief, clim, ape, vegeta|ie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile
vie|ii si activit|ii societ|ii omenesti. Relieful jude|ului ce cuprinde zona de lunc a Dunrii, cmpia
si zona de deal, a permis concentrarea popula|iei si, implicit, a localit|ilor.
Altitudinile mici ale reliefului ce cresc de la 30 la 350 m din sudul spre nordul jude|ului,
mpreun cu re|eaua de ape cu lunci fertile, au constituit locul unde s-au ntemeiat primele asezri din
Dolj. Popularea si ulterior, dezvoltarea unei re|ele de asezri urbane este rezultatul unui proces
istoric ndelungat, sus|inut si de mrturiile arheologice care atest o via| prosper n cet|ile si
satele de pe meleagurile J iului, dovad fiind castrul Pelendava, al crui nume a fost preluat de
romani si transpus n Tabula Peutingerian, consemnat cartografic n anul 225, fiind una
dintre aceste mrturii.
n dinamica numrului de asezri urbane din jude|ul Dolj se constat o ndesire
continu, beneficiind de unele elemente specifice cadrului natural, care mai trziu au
influen|at si un anume comportament demografic.
13
O parte din orasele jude|ului Dolj sunt atestate n documentele din secolul XIV: Calafat
(anul 1375), la sfrsitul secolului al XV - lea este men|ionat Craiova, ntr-un document din 1
iunie 1475, resedin|a actual a jude|ului si Segarcea n 10 iunie 1416. ntr-un document din
secolul XV este atestat orasul Filiasi la 1 ianuarie 1573 si Bilesti (4 ianuarie 1536), n cele din
urm fiind atestate orasele recent provenite din asezri rurale: Dbuleni si Bechet.
Elementele de favorabilitate ale cadrului natural n formarea asezrilor urbane l-au
constituit factori precum relieful, clima - care induce modificri esen|iale n dinamica
proceselor naturale de modelare a reliefului si resursele de ap. Din acest punct de vedere se
remarc Valea Dunrii si Valea J iului fiind o ax de concentrare a popula|iei si activit|ilor
umane pe care se afl dou orase: Filiasi si cel mai important oras din regiune, Craiova.
Densitatea popula|iei n centrele urbane situate n lungul Dunrii si n satele din imediata
apropiere, a crescut constant. Astfel, s-au format orasele care au aprut n urma dezvoltrii
transporturilor si comer|ului cum este cazul Calafatului si a oraselor mai tinere care se
regsesc pe parcursul Vii Dunrii: Bechet si Dbuleni.
Materiale i date
Baza stiin|ific astudiului o constituie lucrrile din domeniul geografiei care se reflect
prin studiile si cercetrile efectuate asupra oraselor din Cmpia Romn. Aspecte importante
asupra zonei studiate se desprind att din lucrarea Iulianei Pop Oraele mici din Cmpia
Romn. Structuri i funcionaliti urbane - 2007 din care se desprind concluzii cu privire la
procesul de umanizare prin prisma importan|ei luncilor si vilor ce au contribuit la dezvoltarea
asezrilor n acest sector, ct si din lucrarea lui D. Buga, Oraele dintre Carpai i Dunre n
secolele XIX i XX. Repartiie teritorial i evoluie demografic" , n care precizeaz c cele mai
cutate locuri pentru amplasarea asezrilor se afl att la contactul dealurilor cu cmpia, ct si n
lungul Dunrii, acolo unde cadrul natural a oferit condi|ii bune de locuire.
Ca urmare a analizei si interpretrii unei serii de documentele cartografice vechi aflate n
Arhivele Na|ionale si a celor recente, am putut efectua compara|ii ntre diferitele aspectele
existente cu sute de ani n urm si cele prezente astzi asupra tuturor oraselor din jude|ul Dolj.
Un exemplu relevant este studiul efectuat prin prisma planurilor si hr|ilor din
diferite perioade, asupra apari|iei si evolu|iei orasului Craiova, n care se observ situarea
acestuia ntr-un spa|iu de tranzi|ie, de confluen| la contactul dintre cele doua unit|i naturale:
dealurile Piemontului Getic si Cmpia Olteniei, dar si pozi|ionarea avantajoas fa| de
resurse, ce a condi|ionat n timp dezvoltarea si extinderea asezrii.
Din analiza hrtilor geomorfologice asupra teritoriului analizat am constat faptul c
dinamica actual a reliefului este indus n special de factorii naturali: ac|iunea re|elei
hidrografice, reprezentat de Dunre care curge ntre Cetate si Dbuleni, J iul ce strbate
jude|ul de la Filiasi la Zval, numeroase lacuri si iazuri, precum si condi|iile de clim
(temperat, cu influen|e mediteraneene).
n apari|ia si stabilirea asezrilor n acest sector, un rol important l-a jucat si factorul
pedologic. Influen|a acestuia, pe suprafa|a cu o nclinare mai slab, ce caracterizeaz jude|ul
Dolj, s-a resim|it prin prisma deplasrii particulelor de sol sub ac|iunea apei si a vntului ce a
fost mai pu|in intens, genernd n timp schimbri mai pu|in impresionante.
Interac|iunea factorilor pedogenetici (relief, clim, vegeta|ie, ap, roca parental) cu
factorul antropic a determinat formarea diferitelor tipuri de sol, care au creeat un habitat
favorabil pentru practicarea activita|ilor agricole, cresterea animalelor, cultivarea plantelor si
pomicultura.
14
Principalele forme urbane din Dolj n perioada feudal
Pornind de la cele mai vechi urme de locuire, s-a pus n eviden| faptul c pe
teritoriul actualelor orase a existat o vatr strveche de locuire. Pentru prima dat, asezarea
Craiovei apare ntr-un hrisov al domnului Laiot Basarab, ca n secolul XV, odata cu
cresterea demografic s intervin importante schimbri care au fcut posibil trecerea la
stadiul urban.
Pozi|ia geografic a orasului Craiova, la contactul dintre dealurile Piemontului Getic
si Cmpia Olteniei, care intersecta principalele drumuri ale jude|ului, a continuat s aib un
rol important n evolu|ia viitoarelor asezri.
La sfrsitul secolului al XVI - lea, n |ara Romneasc aveau loc importante trguri
care func|ionau n lungul principalelor drumuri comerciale si a seriilor de vami, printre care
se afla si Calafatul, pe Dunre.
Pe malul stng al Dunrii, pe actualul loc al Calafatului s-a nfiripat si dezvoltat o
asezare omeneasc stabil, generat att de legturile comerciale si economice dintre cele
dou |rmuri ale Dunrii, ct si de tranzitul tot mai intens ce se face pe cursul apei. (Petrisor,
Mandroiu, 1992)
Pornind de la con|inutul unor hrisoave, se poate afirma c vama de la Calafat, cu
asezarea sa, au fost ntrite prin acte domnesti nc din anii 1377 - 1383, argumente din care se
poate concluziona c prima atestare documentar a Calafatului poate fi plasat n anul 1379.
ezri declarate orae n secolul al XIX - lea - nceputul secolului al XX - lea
Pozi|ia orasului Calafat n extremitatea sud-vestic a jude|ului Dolj, pe malul stng
al Dunrii, rmne cea mai impuntoare n apari|ia asezrii, mai ales din punctul de vedere al
rela|iilor si posibilit|ilor de comunicare cu celelalte centre urbane ale jude|ului.
Din punct de vedere geografic, orasul este situat ntr-o regiune unde caracterul
reliefului este reprezentat de formele plate, datorit pozi|iei sale n lunca Dunrii.
Calafatul, asezare cu o istorie bogat, la care se adaug n timp si cresterea
demografic, a fost consemnat drept asezare urban abia n anul 1855.
Reeaua urban n perioada contemporan
Perioada contemporan se caracterizeaz prin consolidarea re|elei urbane la nivel de
jude|. Cele mai multe orase din Dolj apar n anul 1968: Segarcea, Filiasi, Bilesti.
Localitatea Segarcea, este situat la vest de rul J iu n Cmpia Segarcei - subunitate
a Cmpiei Centrale a Olteniei. n aceast localitate s-a constatat apari|ia asezrii nc din
perioada neoliticului trziu, ca urmare a unor condi|ii fizico-geografice favorabile, ns
aceasta dateaz de la nceputul secolului XVI lea. n anul 1968, localitatea a fost ridicat la
rangul de oras. Descoperirile arheologice pun n eviden| un stil de via| si o activitate
economic ce se va regsi ulterior n structura actualului oras.
Pozi|ia geografic a orasului Filiasi, pe terasele rului J iu, cu o lunc generoas
amplificat si de larga confluen| cu Gilortul si Motrul din partea sudic a |inutului deluros,
cu o clim prielnic, o biodiversitate pe msura si cu pmnturi fertile, a permis dezvoltarea
asezrii nc din timpuri istorice, fapt dovedit de izvoarele istorice.
Pe teritoriul orasului descoperirile arheologice au scos la iveal ceramic apar|innd
renumitei culturi Co|ofeni din epoca bronzului, ns prima atestare a numelui localit|ii
dateaz din 1 ianuarie 1573.
Dintr-un centru mestesugresc, de schimburi comerciale si un important nod feroviar si
rutier al Olteniei, Filiasul devine oras n anul 1968. (Fig. 2)
Dintre factorii care au determinat sau au impulsionat transformarea asezrii rurale
Bilesti n oras (trg), cei mai importan|i au fost considera|i pozi|ia geografic favorabil si
cile comerciale care legau asezarea de Craiova, cel mai dezvoltat centru urban din jude|.
15
Pozi|ia orasului n sud-vestul |rii, ntr-o zon ce ini|ial era acoperit de pduri cu
arbori seculari - care ulterior au disprut - plaseaz asezarea n vecintatea pdurii, fapt ce a
constituit o bun aprare natural.
Urmele de locuire pe teritoriul actualului oras Bilesti dovedesc faptul c vatra
orasului a existat din perioada anilor 680 -1025, ns prima atestare documentar dateaz din 4
ianuarie 1536.
Localiti declarate orae la nceputul secolului XXI
Pe fondul unei cresteri numerice a popula|iei jude|ului Dolj, creste si popula|ia
urban. Multe dintre actualele orase mici, care la nceputul secolului XX erau asezri rurale si
prezentau o popula|ie redus, evolueaz pe fondul unor evenimente istorice si a factorilor
geografici propice dezvoltrii, formnd tinerele orase ce se gsesc astzi n sudul jude|ului.
Spre exemplu, actualul oras Dbuleni, situat n partea de sud-est a jude|ului Dolj, la
sud de Craiova si n apropierea portului Bechet, a fost ini|ial un loc pe care au existat trei sate:
Broasca, Ciungu si Dbuleni. Prin comasarea lor s-a format comuna Dbuleni, care n 2004 a
devenit oras. Relieful regiunii este format din cmpii si lunci acoperite cu dune de nisip. n
partea de sud se gsesc suprafe|e slab nclinate care urc pn la extremitatea nordic a
teritoriului.
Fig. 1 Distribuia spaial a oraelor din judeul Dolj (prelucrare dup Anghel, 2005)
16
Actualul oras Bechet, s-a dezvoltat pornind de la o asezare rural care a aprut n urma
intersec|iei cilor comerciale care legau aceast asezare cu drumurile na|ionale Craiova - Bechet,
Calafat - Bechet si Bechet - Corabia.
Din orasul port Bechet se poate ajunge relativ repede la Sofia si de aici n Grecia, acesta
fiind unul din traseele preferate de ctre majoritatea transportatorilor, precum si de agen|iile de
turism, pentru a tranzita Bulgaria si a se ndrepta spre Grecia sau Turcia.
Urmrind valorificarea sub aspectul factorilor fizico-geografici a asezrilor din jude|ul
Dolj prin studiul evolu|iei si schimbrilor permanente n apari|ia oraselor din regiunea studiat,
am constatat c dispunerea asezrilor este determinat de mai mul|i factori. n primul rnd, rolul
cel mai important l joac condi|iile geografice precum relieful, clima, solurile si vegeta|ia, ce au
permis locuitorilor s-si stabileasc si s-si fortifice asezrile. n al doilea rnd, am putut constata
c ele sunt situate n general n imediata apropiere a cursurilor de ap.
Ca o concluzie ce se desprinde din analiza asupra asezrilor cercetate, se poate constata
c n evolu|ia oraselor din jude|ul Dolj un rol important l-au avut condi|iile fizico-geografice.
Rezultate i discuii
Pornind de la o minim analiz a ctorva lucrri de baz n ceea ce priveste studiul
evolu|iei oraselor din Dolj, am ncercat s pun n eviden| legturile strnse dintre cadrul natural
si evolu|ia popula|iei si a asezrilor omenesti din jude|ul Dolj, reliefnd principalii factori fizico-
geografici.
Fcnd referire la cadrul natural al cmpiei, spa|iu peste care se suprapune teritoriul
jude|ului, voi sublinia rolul deosebit al condi|iilor de favorabilitate ce au determinat apari|ia
asezrilor, spa|iu pe care s-au dezvoltat treptat orasele.
Datorit condi|iilor de clim si vegeta|ie specifice reliefului de cmpie, care permit
distribuirea n egal msur a elementelor climatice precum cantitatea de caldur si temperatur,
a putut fi valorificat practicarea agriculturii.
Faptul c agricultura a pus o amprent deosebit n ocupa|ia locuitorilor a determinat ca
poten|ialul agricol s poat fi valorificat de timpuriu, ceea ce a permis dezvoltarea asezrilor si,
mai apoi, a trgurilor. Indiferent de formele de relief, asezrile au fost situate ndeosebi pe vile
rurilor.
Cel mai mare rol n cadrul jude|ului Dolj, l-a avut cursul inferior al rului J iu ce strbate
teritoriul jude|ului de la nord la sud, spa|iu n care au luat nastere si s-au dezvoltat orasele
Craiova si Filiasi, apa fiind folosit pentru iriga|ii, industrie si consumul popula|iei. Alturi de
acesta se eviden|iaz Dunrea, o arter locuit de timpuriu, unde asezrile au devenit cu timpul
centre comerciale importante, datorit exploatrii resurselor si a posibilit|ii de naviga|ie. n
prezent, n jude|ul Dolj, pe aceast arter, se gsesc trei orase: Calafat, Bechet si Dbuleni.
Pe vile acestor artere hidrografice s-au dezvoltat asezri cu posibilitatea efecturii unei
agriculturi roditoare, astfel remarcndu-se actualul oras Dbuleni, care a devenit un important
centru agricol. De-a lungul timpului, fie pentru extinderea suprafe|elor destinate culturilor
agricole sau a teritoriului administrativ propriu-zis, asezarea a ajuns de la 15.000 ha n anul 1835
la 20.000 ha n anul 2005. (Fig. 2)
Condi|iile climatice aflate n strns legtur cu solurile negre si foarte fertile
(cernoziomuri) sub care se gseste un strat de loess constituit din pulberi, arat marile posibilit|i
pe care le are agricultura din jude|ul Dolj ce au contribuit la practicarea activit|ilor agricole.
17
Un bun exemplu este orasul Segarcea ca rezultat al condi|iilor geo-climatice, care, prin
prisma solulului caracteristic, constituit din cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltrii
agriculturii, a permis extinderea culturilor de vi| de vie si a marilor suprafe|e agricole.
Se remarc astfel si evolu|ia extinderii teritoriale a asezrii de la 10.000 ha n anul 1835
la 15.000 ha n anul 2005.
Concluzii
Condi|iile favorabile oferite de zona de cmpie si luncile aferente au atras popula|ia nc
din timpuri strvechi, formndu-se aici asezri stabile. Actualele asezri urbane doljene se
suprapun pe nivele mai vechi de locuire, unele dintre ele cobornd pn n neolitic.
Distribu|ia geografic a popula|iei si asezrilor este influen|at de relief, re|eaua
hidrografic, factori pedoclimatici s.a. Prin prisma acestor factori s-a cristalizat de-a lungul
timpului si suportul modificrilor demografice si economice.
Printre factorii care au favorizat formarea si dezvoltarea oraselor au fost: punctele
favorabile de schimb ntre localit|i; zonele de intersec|ie a drumurilor comerciale sau punctele
cu trecere peste ape, asa cum este cazul orasului Calafat sau Bechet.
Cadrul natural al jude|ului Dolj, caracterizat prin monotonia reliefului de cmpie,
condi|iilor pedoclimatice dar si a re|elei hidrografice, a favorizat circula|ia si permanentizarea
Fig. 2. Evoluia populaiei totale a oraelor mici din Cmpia Romn n
perioada 1835-2005 i distribuia pe categorii de suprafa (prelucrare dup Anghel,
18
popula|iei, precum si dezvoltarea asezrilor rurale, din care ulterior au evoluat orasele. n
general, pe ntreg teritoriul jude|ului Dolj, se gsesc soluri fertile, intens utilizate pentru culturile
agricole, ns trebuie amintit si existen|a n sudul jude|ului a celei mai mari suprafe|e nisipoase
din |ar.
Ca o concluzie general, se poate spune c un aport deosebit 1-a avut att Valea Jiului
ct si Valea Dunrii, prin formarea orasele care se disting prin vechimea si continuitatea lor.
BIBLIOGRAFIE
descu, L, Canja, Gh., Glaser, E. (1957) - Contribuii la studiul istoriei regimului
internaional de navigaie pe Dunre, Edit. Stiin|ific, Bucuresti
Bug, D., (2005) - Oraele dintre Carpai i Dunre n secolele XIX i XX. Repartiie
teritorial i evoluie demografic, Edit. Semne, Bucuresti
Cucu, V., (1970) - Oraele Romniei, Edit. Stiin|ific, Bucuresti
Cucu, V., (2001) - Geografia oraului, Edit. Funda|iei Culturale Dimitrie
Bolintineanu, Bucuresti
Hertig, J.A., (1996), Etudes dimpact sur lenvironnement, Edit. Presses Polytechniques et
Universiataires Romanndes, Laussane
Iano, I, (1987) - Oraele i organizarea spaiului geografic, Edit. Academiei,
Bucuresti
Iano, I, (2000) - Sisteme teritoriale. O abordare geografic, Edit. Bucuresti
Malaceveschi, S., Belvisi, M., Chitotti, Olga, Garbelli, P., (2008)- Impatto ambientale e
valutazione strategica, Edit II Sole 24 Ore, Milano
Marin, I, (2002) - Gestiunea durabil a peisajelor geografice prin organizare i amenajare
regional, Edit. Ars Docendi, Bucuresti
Marinescu, I., (2006) - Disfuncionalitile mediului urban - Municipiul Craiova, Edit.
Universitaria, Craiova
Pop, Iuliana, (2007) - Oraele mici din Cmpia Romn. Structuri i funcionaliti urbane
, Edit. Universitara, Bucuresti
19
STILURI ARHITECTONICE N ZONA MUNICIPIULUI CRAIOVA
ARCHITECTONIC SITES IN THE EREA OF CRAIOVA
MUNICIPALITY
Ioana Tatiana GEAMBASU
Rezumat:Lucrarea de fa| si propune s aduc n prim-plan stilurile arhitecturale ce se gsesc
mpletite pe strzile municipiului Craiova. Cetatea Banilor sau cel de-al II-lea oras al |rii, cum era
numit n trecut Craiova, a reprezentat suportul pe care, de-a lungul timpului, att arhitec|i strini, ct
si romni au dat nastere unor capodopere arhitecturale. Construc|iile laice sunt cele mai vechi
monumente pstrate pe teritoriul Craiovei. Arhitectura peisajer a fost si ea foarte bine reprezentat n
Craiova, prin amenajarea grdinei Bibescu, devenind ulterior Parcul Nicolae Romanescu, un valoros
monument de arhitectur peiasagistic. Stilurile arhitecturale ntlnite n Craiova ofer privitorului dovezi
vii despre imaginea Craiovei de odinioar, despre evenimentele istorice, despre identitatea orasului. n
peisaj au aprut stiluri arhitecturale noi care contureaz imaginea Craiovei din trecut.
Odat ajunsi n Craiova, mesteri francezi, italieni, germani sau romni au mpodobit aceste meleaguri
cu stiluri arhitecturale diverse, ce se regsesc n cldirile realizate de ei, atingndu-se si perioada
arhitectural de vrf a Craiovei, odat cu ncheierea lucrrilor la Palatul Jan Mihail.
Cuvinte cheie: arhitectur, stil, monumente, Craiova
Abstract: This work aims at emphasizing the architectural styles from the streets of Craiova City.
Craiova - the "Money City" or "the second city of the country", as it was called in the past, represented
the medium through which, over time, both foreign and Romanian architects have created architectural
masterpieces. The secular buildings are the oldest preserved monuments within the territory of Craiova.
These bring the city's Art Museum. The landscape architecture was also well represented in Craiova,
the Bibescu Garden later became "Nicolae Romanescu" Park - a valuable architectural monument.
The architectural styles found in Craiova offers the looker evidence about Craiovas image of the past,
the historical events, the citys identity. In the landscape - new architectural styles that form Craiovas
image from the past. Once arrived in Craiova, the French, Italian, German or Romanian masters have
decorated theseplaces with different architectural styles, which are found in the buildings made by
them, being alsoreached the peak architectural period of Craiova, once the works from J an Michael
Palace finished.
Key words: architecture, style, monuments, Craiova
Introducere
Arhitectura este stiin|a si arta de a proiecta si de a construi cldiri potrivit anumitor propor|ii
si reguli determinate de caracterul si de destina|ia construc|iilor. Stilul reprezint caracterul distinctiv
al unei construc|ii sau al unei epoci (D.E.X., 1998). n peisagistica urban a Craiovei se regsesc
stilurile: muntenesc brncovenesc, renasterii, baroc, clasic, neoclasic, romantic, rococo-cldrar.
Stilul muntenesc sau valah
Acest stil se caracterizeaz prin sinteza dintre elementele populare autohtone si cele
bizantine. Secolul al XVI-lea constituie faza de formare a unei scoli locale n arhitectura bisericeasc
din |ara Romaneasc si astfel se dezvolt asa numitul stil vechi romnesc sau muntenesc. Se formeaz
o scoal de mesteri constructori, sculptori si decoratori bstinasi, care nu mai copiaz modele strine,
ci recurg la imitarea vechilor construc|ii din |ar, transformnd elementele strine ntr-un spirit nou,
adaptat la gusturile, posibilit|ile si condi|iile locale. Se nal| astfel mai ales la |ar, si, n
majoritate, ctitorii boieresti. Ca element nou apare acum, deocamdat sporadic, la fa|ada de
apus, pridvorul pe arcade deschise.
20
Stilul brncovenesc
Denumire dat artei din |ara Romneasc de la sfrsitul sec.XVII si nceputul sec.
XVIII, ce si ia numele de la domnitorul Constantin Brncoveanu (1688-1714), care prin
mecenatul su a contribuit la crearea unui climat favorabil dezvoltrii tuturor artelor. Marca
stilului brncovenesc este purtat de toate genurile, de la arhitectur la argintrie si broderie.
El se defineste ca atare prin poten|area unor elemente de structur si decor intrate de mult n
tradi|ia artistic a |rii Romnesti si nchegate ntr-o viziune unitar n vremea lui Matei
Basarab (1632-1654), crora li se adaug un important aflux formal-decorativ de sorginte
renascentist trzie si baroc, venit pe filiere diferite, cel mai adesea mediate (Transilvania,
Dalmatia), rareori, n moddirect.
n arhitectur se impune programul reziden|ial (palatul, casa din oras, conacul de la
|ar), alctuit dintr-un ansamblu n care locuin|a propriu-zis reprezint elementul dominant.
Fa|adele lungi ale cldirilor sunt marcate de foisoare si logii. Pivni|ele boltite cu calote au un
aspect monumental, iar ncperile de locuit sunt acoperite cu bol|i cu penetra|ii. Decorul bogat
sculptat (coloane simple sau torsate, cu capiteluri neocorintice, balustrade traforate,
ancadramente de usi, console cu nsemne heraldice) este completat de relieful fin, de stuc
policrom, de factura oriental si, uneori, de o pictur figurativ.
Grdina n stil occidental completeaz aceste ansambluri, din care era nelipsit
paraclisul cur|ii. Modelul domnesc este preluat de locuin|ele marilor boieri, iar case
impozante pentru folosin|a voievodului si a familiei sale sunt construite n incinta marilor
mnstiri. Bisericile sunt precedate de ample pridvoare cu arcade sprijinite pe coloane de
piatr, cu decor identic celor din arhitectura civil. Ancadramentele de portaluri si de ferestre
sunt bogat articulate si decorate cu reliefuri cu decor vegetal, antropomorf sau zoomorf.
Stilul Renaterii
n arhitectur, artele plastice si decorative, stilul Renasterii a aprut nti n Italia, n
sec. al XV-lea, n concretizarea noilor idealuri umaniste, artele vizuale, care s-au inspirat dup
modelul operelor clasice greco - romane, au de|inut un rol hotrtor. nlocuirea viziunii
fantastice a lumii, corespunztoare concep|iilor medievale, cu cea a unui univers organizat,
inteligibil a determinat noua structur a imaginilor artistice si orientarea lor spre oglindirea
realit|ii obiective si concrete, spre figurarea spa|iului real.
Stilul Baroc
Barocul este o dezvoltare si amplificare a formelor clasice din Renastere, cu
amnunte si tendin|e noi : edificii colosale ca propor|ii si cu nf|isare dramatic, fa|ade
fastuoase cu frontoane modificate n diverse sensuri, turnuri duble, cupole nalte si diforme,
cldiri-anexe frumos mpodobite, ferestre de forme neregulate. n decora|ia pictural se
renun| la temele profane si pgne (nudurile si tipurile mitologice); n schimb, ornamenta|ia
se mbog|este excesiv, cu coloane-rsucite n form de spiral, cu figuri fantastice. Liniile
drepte se ndoiesc, formele ovale se arcuiesc si iau forme din ce n ce mai sinuoase,
suprafe|ele netede dispar cu totul sub povara de ornamente. Edificiile devin mai mult pretexte
pentru decor sau conglomerate de ornamente dintre cele mai variate si mai bizare. n interior
impresioneaz risipa de aur, argint, mtsuri si tapi|erii bogate, mobilier variat si luxos.
Stilul classic
Clasicismul a fost o miscare de larg ntindere n arhitectur, pictur, n alte arte
vizuale care a nceput n jurul anului 1760, a atins apogeul ntre anii 1780-1790 si a durat pn n
anii 1840-1850. (Voitec,1970)
21
Acest curent a rsrit n mare parte ca o reac|ie mpotriva rmsi|elor stilului baroc si
senzualului si frivolului stil decorativ rococo, care a dominat arta european ncepnd cu secolul
al XVIII-lea.
Pornind de la modelele artistice (arhitectur, sculptur, literatur) ale Antichit|ii,
considerate ca ntruchipri perfecte ale idealului de frumuse|e si armonie, clasicismul aspir
s reflecte realitatea n opere de art desvrsite ca realizare artistic, opere care s-l ajute pe
om s ating idealul frumuse|ii morale. Obiectivul acestui curent este de a exprima mre|ia
puterii regale si, n acest sens, noul stil se distan|eaz de fantezia si emo|ia barocului italian
pentru a impune o viziune monumental bazat pe linii drepte, orizontale si verticale, pe
echilibru, claritate si ra|ionalitate.
Stilul neoclasic
Neoclasicismul este o miscare n arta, arhitectura si designul Europei si Americii de
Nord, n secolele al XVIII-lea si al XlX-lea, caracterizat prin revirimentul stilului clasic grecesc
si roman.
Stilul neoclasic se caracterizeaz, n principal, printr-o ntoarcere la formele greco-
romane. Pentru artisti, nu este vorba de a recurge la imitarea servil a antichit|ii sau la experien|a
renasterii italiene, ci de a dezvolta noi principii, destul de repede transformate n reguli rigide:
claritate a expunerii, simplitate a structurii prin intermediul ordinii, al simetriei, al propor|iilor.
Stilul romantic
Stilul romantic s-a dezvoltat n a doua parte a secolului al XlX-lea, ca o reac|ie la
stilul neo-clasic si la liniile riguroase de pn atunci. Acest stil de amenajare se caracterizeaz
printr-o combina|ie de culori pastelate, linistitoare, mobil pictat, materiale fine, imprimeuri
florale ce ofer o not de elegan| oricrei locuin|e.
Stilul rococo-cldrar
Stilul rococo-cldrar este un stil arhitectural de ornamenta|ie, rspndit n sec. al
VIII-lea, provenind din Fran|a. Caracterizat printr-o bog|ie excesiv de linii, curbe, de
ghirlande mpletite asimetric etc.
Stilurile arhitecturale ale municipiului Craiova
Cea mai veche construc|ie - din zona Craiovei - care s-a pstrat, atestat ca atare, este
mnastirea Couna (Foto 1) - Bucovul Vechi, construit n stil muntenesc. Ea se nscrie n
categoria construc|iilor religioase monumentale din |ara Romneasc. Dar, n afar de biseric,
nu s-a pstrat pn n vremea noastr nici una din vechile sale cldiri. Unele au czut victim
jafurilor si incendiilor provocate de dusmani interni sau externi, altele au fost distruse de
calamit|i naturale, ca revrsrile apelor J iului si numeroasele cutremure de pmnt. Data
construirii este indicat diferit n mai multe izvoare. Pisania indic data de 3 decembrie 1572.
O veche cartografiere sus|ine c mnstirea ar fi fost zidit n 1483 (prere la care subscriu,
deopotriv, istoricii Bogdan Petriceicu Hasdeu si Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a
folosit piatr (pentru temelie) si crmid (pentru soclu si ziduri) castrului roman Pelendava.
Din punct de vedere arhitectonic, biserica este realizat n stil muntenesc.
Biserica mnstirii Jitianu ( Foto 2), este considerat ctitorie a lui Serban
Voievod (1654-1658). Biserica a fost restaurat n 1717, 1852, 1910, 1926 si 1958. n decursul
istoriei Craiovei, la Jitianu au fost adeseori adpostite importante osti de aprare a orasului.
Astzi, n interiorul cldirii civile a mnstirii se afl o bogat colec|ie de odoare ale artei
medievale din Oltenia.
Arta craiovean de la sfrsitul sec.XVII si nceputul sec.XVIII poart pecetea stilului
brncovenesc. Bisericile construite n acest stil au fost refcute cu timpul. Unele dintre ele
pstreaz nc numeroase vestigii ale artei brncovenesti, cum sunt tmpla frumos
ornamentat, ancadramente florale, pridvoare sprijinite pe coloane, stema cu vulturul bizantin.
Asemenea biserici - cum sunt Sf Ilie, construit n 1720 de vornicul Ilie Oteteliseanu si marii
negustori ai orasului (zugravit de pictorul C. Lecca ntre1840-1841, refcut n 1893, pictura
22
actual fiind cea executat de Gh. Ioanid si Gh. Tattarescu), Biserica Tuturor Sfin|ilor (1700),
Biserica Sf. Gheorghe Vechi (1730), Mnstirea Obedeanu (1747), Biserica Mntuleasa
(1786), Sfntul Nicolae (1794) - relev miestria constructorilor craioveni. (Buce, 2009)
Foto 1 Mnstirea Couna
Foto 2 Mnstirea Jitianu
1800
2009
Foto 3 Biserica Sfntul Dumitru
Un loc aparte ntre construc|iile vechi l ocup biserica Sfntul Dumitru (Foto 3),
ctitorit de Matei Basarab n 1652. Timpul si oamenii aduc ns modificri bisericii:
Constantin Brncoveanu i reface chenarele ferestrelor n stilul brncovenesc; Constantin
Obedeanu o restaureaz n 1723, iar boierii familiei Argetoianu n 1774. Din cauza
cutremurului din 1840, biserica se deterioreaz si este nchis pn n anul 1889, cnd au
nceput lucrrile de restaurare sub conducerea arhitectului Andr Lecomte de Nouy, care a
ridicat din temelii actuala construc|ie, fr a respecta stilul celei vechi. Pictura s-a lucrat n
trei etape, de ctre pictorii francezi Emil Menpiot si Bories, terminndu-se n anul 1933.
23
1996 2009
Foto 4 Casa Bniei
Casa Bniei (Foto.4) este cea mai veche cldire existent azi n oras, datnd din anul
1699; dup aprecierile istoricilor de art, ea continu una mai veche, din sec.XV, cldit de
Barbu Craiovescu. Refcut de Constantin Brncoveanu, Casa Bniei are dou nivele, cu
camere cu bol|i de crmid la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrat de ctre
mesterii arhitec|i ai domnitorului, ntr-un stil popular.
Aici se aduna divanul Craiovei, iar n timpul ocupa|iei austriece a fost resedin|a
administra|iei stpnitorilor. Ulterior, cldirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa
(1737-1739), locuin|a particular a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local
pentru tribunal, local de scoal pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914) si scoal
normal de nv|toare, lcas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sec|ia de
etnografie (din 1967).
Noile cldiri sunt construite de ctre mesteri francezi, italieni, germani sau romni, n
diferite stiluri: renastere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romnesc. n plastica arhitectural
domin formele caracteristice eclectismului european, n special academismul francez.
O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie Palatul Jean Mihail (Foto 5),
realizat ntre anii 1899-1907 dup planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui
Constantin Mihail - unul dintre cei mai boga|i oameni ai Romniei din acele vremuri, palatal
constituie o adevrat capodoper arhitectonic. Cldirea era destinat a fi locuin| particular.
La construc|ia sa s-au folosit materiale de cea mai bun calitate. Valoroas
stuctur, n parte aurit, luminatoarele, oglinzile vene|iene, plafoanele pictate, candelabrele din
cristal de Murano, coloanele, scrile din marmur de Carrara, pere|ii tapita|i cu mtase de
Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate ddeau ncperilor un aer de elegan| si gust
rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie si dotat de la nceput cu instala|ie electric si
nclzire central.
1906 2002
Foto 5 Muzeul de art
24
Casa Vorvorenilor (Foto 6)- actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat cu
aspect de monumentalitate, realizat dup planurile arhitectului D. Maimarolu; el prezint
influen| mai trzie a Renasterii franceze, caracterizat prin acoperisuri mansardate, multitudine
de ornamentri si stucaturi, interioare bogat decorate.
Foto 6 Casa Vorvorenilor (1904)
1905
2009
Foto 7 Universitatea
Realizarea fostului Palat de Justiie (astzi sediul central al Universit|ii) (Foto 7), a
fost proiectat, n 1890, de arhitectu Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului
n arhitectur. O impuntoare cldire dominat de patru coloane ionice la intrare, asemnat fiind
cu imaginea unui templu.
Foto 8 Primria Craiova (2009)
25
O alt construc|ie deosebit este cldirea fostei Bnci a Comer|ului, acum sediul
Primriei Craiovei (Foto 8). Proiectat de arhitectul Ion Mincu, este terminat n 1916 de
ctre elevul su Constantin Iotzu. Cldirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitralii,
mozaicuri vene|iene si grilaje de fier forjat.
1940 2009
Foto 9 Prefectura
O construc|ie interesant, viguroas, cu caractere arhitectonice populare, este fostul
Palat Administrativ, astzi sediul Prefecturii i Consiliului Judeean Dolj. (Foto 9) Oper a
arhitectului Petre Antonescu, aceast cldire a fost realizat ntre anii 1912-1913.
1917
Foto 10 Casa Alb
Dup Primul Rzboi Mondial, pe plan stilistic se continu strdania de afirmare a
elementelor na|ionale n art. n Craiova acestei perioade, se construieste asa-numita Casa
Alb (Foto 10) (pe una din laturile grdinii centrale - English Park - realizat n stilul unui
scuar londonez), dup planurile arhitectului Constantin Iotz.
1910 2009
Foto 11 Teatrul Naional
26
Dintre realizrile contemporane trebuie s amintim noul edificiu al Teatrului
Naional (Foto 11), inaugurat n 1973.
Cel care 1-a realizat, arhitectul Al. Iotzu (fiul lui Constantin Iotzu), prezenta el nsusi
opera sa ntr-un interviu acordat revistei Contemporanul (15.11.1972)
"...noua cldire din Craiova e conceput n aa fel nct si poat adapta scena i
sala n funcie de montarea spectacolului n una dintre cele trei modaliti (elisabethan,
italian i n aren); ntre cldirile masive din jur, teatrul are personalitatea sa prin orizontala
lung, continuat de un paviament i apoi de parc - ce se impune n contrast cu ambiana...;
edificiul e un volum cu toate plinurile modulate, crend intrnduri i ieinduri, iar suprafeele
netede constituie accente pe acest volum sculptural mbrcat integral n travertin alb-glbui...
Teatrul este dotat cu scen neobinuit de ntins (peste 40m adncime) ".
Acest somptuos edificiu este o mndrie a Craiovei si a teatrului romnesc n genere.
Parcul Romanescu
Un punct de o deosebit atrac|ie din Craiova l reprezint, prin pitorescul su, Parcul
Romanescu. (Foto 12) Unicat n Romnia, acest valoros monument de arhitectur peisajer
este si una dintre cele mai interesante realizri de acest gen din Europa.
Situat n partea de sud a orasului, acolo unde se sfrseste Calea Unirii, el mai este
cunoscut si sub numele de Parcul Bibescu, deoarece este amplasat pe un teren cumprat de
Primria Craiovei, n anul 1853, de la o familie domnitoare.
Ini|iativa realizrii acestei importante lucrri urbanistice apar|ine cunoscutului edil si
om de cultur N.P. Romanescu. Acesta a hotrt, n anul 1899, amenajarea unui parc pentru
odihn si recreere. n anul 1900, la Expozi|ia Interna|ional de la Paris, proiectul a fost
premiat cu medalia de aur, pentru ca, un an mai trziu, lucrrile de realizare a parcului s
nceap sub conducerea arhitectului peisajist francez, Emil Redont, ajutat de fratele su, J ules
Redont si de Emil Pinard.
Pentru realizarea proiectului s-au utilizat solu|ii ndrzne|e, cum ar fi aclimatizarea si
implantarea unor specii valoroase de arbori si arbusti, realizarea unui cadru romantic, prin
edificarea unor construc|ii de tipul Podului Suspendat, Castelului n ruin, Rotondei, ori
realizarea unui pod, din beton, care imit trunchiuri de arbori. Suprafa|a total a parcului este de
96 de ha si cuprinde, pe lng planta|iile ornamentale de arbori si arbusti, o ntindere de ap de
peste 4 ha, un hipodrom de 20 ha, drumuri, alei si poteci care nsumeaz peste 35 km lungime. De
asemenea, parcul este dotat cu un amfiteatru pentru spectacole, o mic grdin zoologic si
cteva restaurante.
O deosebit valoare au planta|iile forestiere si ornamentale, cu peste 250 de specii de
arbori si arbusti. Dintre variet|ile decorative, cele mai demne de aten|ia vizitatorilor sunt Pinus
excelsa wal (un conifer originar din Himalaya), Cerasus serrulata, Acer sacchannum, Alnus
glutinosa etc.
Conceput si realizat ca un parc romantic, imaginat si amenajat n totalitate de arhitec|i,
Parcul Romanescu este, n felul su, unic n Romnia. De aceea, ncnta|i si mndri de parcul lor,
locuitorii Craiovei au |inut s-1 numeasc, n semn de omagiu, chiar cu numele fondatorului su.
27
Fig. l2 Planul Parcului Bibescu Foto 13 Castelul Fermecat (1912)
Podul suspendat (Foto 14), de factur romantic continu arhitectura castelului fermecat prin
cele dou arcade din ziduri groase cu ceneluri, nl|ate deasupra ruinelor stncoase.
1917 1908
Foto 14 Podul Suspendat
Foto 15 Intrarea Principal n Parcul Romanescu
De-a lungul timpului stilurile arhitecturale de peste hotare, dar si cele romnesti
si-au fcut loc pe strzile acestui oras ce definea n trecut Cetatea Banilor si care astzi
ncearc s fac o paralel ntre trecut si prezent.
28
BIBLIOGRAFIE
Badea, L. , Ghenovici, Alexandra (1974), Judeul Dolj, Edit. Academiei, Bucuresti
Bazilescu, . (1975), Mrturii despre Craiova, Revista Mitropolia Olteniei, nr.5-6,
Craiova
Buce, Magda ( 2009), Trecutul n Craiova de astzi, Edit. SimArt, Craiova
Ciobotea, D., Bdescu, L., Zarz, L., Pleniceanu, V., Avram, C., Lukacs, S.
(1999), Grdinile i parcurile Craiovei, Edit. de Sud , Craiova
Deaconu, L. (2000), De la Alexandru loan Cuza la Carol I, Craiova 1859-1878, Edit.
Sitech, Craiova
Deaconu, L. (2001), Craiova 1898-1916. Saltul la urbanismul modern, Edit. Sitech,
Craiova
Derer, P., Enache, C. (1982), Municipiul Craiova-Evoluia urbanistic a Craiovei,
Arhitectura, nr.3
Demetrescu, G. (1924), Craiova veacului trecut, Arhivele Olteniei, nr. 12-14, Craiova
Diaconescu, R. (1975), Craiova. Album original, Edit. Sitech, Craiova
Dobrescu, N. (1906), Istoria Bisericii Romne din Oltenia n timpul
ocupaiei austriece, Edit. Carol Gobl, Bucuresti
Duic, B. (1924), Craiova de odinioar, dup ctori strini, Arhivele Olteniei, nr. 11,
Craiova
Georgescu, A. (1923), Craiova acum o sut de ani, Arhivele Olteniei, nr.9, Craiova
Georgescu, A. (1936), Craiova cercetri istorice I, Trgul Craiovei, Edit.Ramuri,
Craiova
Ghica, Budeti (1933), Evoluia arhitecturii n Muntenia i Oltenia, III, veacul al
XVII-lea, BCMI, nr 71-74, Bucuresti
Ghica, Budesti (1933), Evoluia arhitecturii n Muntenia i Oltenia, IV, Noul stil
romnesc din veacul al XVIII, BCMI, nr.75, Bucuresti
Gheorghe, Otilia (2000), Oltenia studii i comunicri.Volumul XII.Arheologie-Istorie,
editat de Muzeul Olteniei
Giurescu, C. (1944), Material pentru Istoria Olteniei, Edit. Imprimeria Na|ional,
Bucuresti
Hadeu, B. P. (1978 ), Originile Craiovei, Edit. Scrisul Romnesc, Craiova
Iorga, N. (1925), Oraele oltene i mai ales Craiova, Arhivele Olteniei, nr. 20, Craiova
Panaitescu, P. (1990), Istoria romnilor, Edit. Didactic si Pedagogic, Bucuresti
Nicolescu-Plopor, C.S. (1925), nsemnri din trecutul Craiovei, Arhivele Craiovei,
Craiova
Rezeanu, P. (1995), Muzeul de Art Craiova, Edit. Scrisul Romnesc, Craiova
Rezeanu, P. (1999), Studii i cercetri de istorie i istoria artei, Edit. Helios, Craiova
Rezeanu, P. ( 2006), Craiova. Amintirile oraului,Edit. Alma, Craiova
Voitec, Mira (1970), Renatere, clasicism, baroc i rococo n arhitectura
universal,Edit. Didactic si Pedagogic, Bucuresti
***(1977), Istoria Craiovei, Edit. Scrisul Romnesc, Craiova
29
ARHITECTUR, PORT I OBICEIURI POPULARE N COMUNA
GHERCETI, JUDEUL DOLJ
ARCHITECTURE, COSTUMES, AND POPULAR HABITS IN
GHERCETI COMMUNE, DOLJ COUNTY
Daniel SIMULESCU
Rezumat: Bog|ia arhitecturii, portului, tradi|iile si obiceiurile populare romnesti, se fac
pierdute odat cu trecerea anilor. Cndva, o comun n care specificul pur romnesc era bine
ntiprit n via|a de zi cu zi a localnicilor, comuna Ghercesti mai pstreaz doar rmsi|e ale
satului tradi|ional romnesc. Astzi, se mai gsesc doar cteva zeci de case construite n stil
tradi|ional, multe dintre ele fiind ntr-un stadiu avansat de degradare sau chiar prsite, iar altele
urmnd s lase locul liber unor vile moderne. n ceea ce priveste portul popular, acesta a fost
nlocuit cu haine moderne, de fabric, realizate din fibre sintetice, deseori de o calitate
ndoielnic. Cei mai btrni pstreaz cu drag, n cuferele de zestre subrezite, elemente ale
portului popular, pe care le transmit genera|iilor posterioare. Astfel, astzi mai sunt vzute
cojoace, i|ari, zvelci, cmsi, ii, opinci, realizate manual cu mare miestrie si migal n cas, ce
se gsesc ntr-o stare foarte bun. De asemenea, tradi|iile de srbtori si cele cu diferite ocazii si-
au pierdut din importan|, interesul n rndul tinerilor n vederea nsusirii si transmiterii mai
departe a acestora, fiind din ce n ce mai redus.
Cuvinte cheie: arhitectur, obiceiuri populare, port tradiional, comuna Gherceti
Abstract: The Romanian architecture, costumes, popular traditions, and habits have a long and
rich history. Once, a commune in which the genuine Romanian specificity was part of the
inhabitants every day life, Ghercesti presently preserves only reminders of the traditional village.
There are only several tens of houses built in a traditional style, many of them badly damaged or
even uninhabited, apparently ready to set the place free for modern households. With regard to
popular costumes, they were replaced by modern manufactured clothes, made of synthetic fibers,
and, most often, of doubtful quality. The eldest still preserve elements of the popular costumes in
old chests and they are proud to offer them to the next generations. Thus, we may still find hand-
made traditional cojoace, i|ari, zvelci, cmsi, ii, opinci, which illustrate the peoples
craftsmanship and they are in good state of preservation. At the same time, holiday traditions
reduced their importance, the youths interest in acquiring and further transmitting them
gradually decreasing.
Key words: architecture, popular habits, traditional costumes, Gherceti commune
Introducere
mbog|irea si pstrarea identit|ii na|ionale au reprezentat mereu factori de laud si
mndrie a fiecrei na|iuni n parte. Un exemplu viu sunt S.U.A. care, tocmai prin faptul c etniile
ajunse pe aceste trmuri ale tuturor posibilit|ilor si pstreaz identitatea na|ional, au dus la
rspndirea n toat lumea a sintagmei melting pot. Aici, n mai toate marile orase, sunt
ntlnite cartiere dominate de anumite etnii: cartierul chinez, cartierul japonez, cartierul mexican,
cartierul italian etc. Poporul romn si-a construit n timp ndelungat o bogat identitate na|ional,
folclorul plin de tradi|ii, valori, obiceiuri, elemente de arhitectur si port popular, fascinnd
numerosi oameni din afara grani|elor |rii noastre.
Cu trecerea timpului, aceste valori si tradi|ii populare romnesti care s-au pstrat sute de
ani, sunt uitate pe zi ce trece si ndeprtate din cotidianul sumbru n care ne cufundm. Acest
30
bog|ie popular, rmas mostenire din vechi vremuri si foarte apreciat de ctre vizitatorii |rii
noastre, si pierde interesul n rndul tinerilor.
Asa se ntmpl si n comuna Ghercesti, situat la 8 km n nord-estul municipiului
Craiova. Apropierea de cel mai mare oras al Olteniei, a fcut ca influen|a modern s se resimt
si n aceast comun, iar tradi|ionalul s fie substituit aproape n totalitate de ctre nou.
Arhitectur
nc de la jumtatea secolui al XIX-lea (comuna a fost nfiin|at prin legea administrativ
din 31 martie 1864), locuitorii din acea vreme si construiau singuri locuin|ele sau cu ajutorul
dulgherilor, numrul acestora fiind foarte mic (3-4 oameni care se pricepeau la cioplirea lemnului
sau mesteri zidari Foto 1).
Locuin|ele se construiau din brne cioplite cu securea si barda pe toate pr|ile. Acestea se
asezau una peste alta pentru a forma pere|ii, iar la col|uri se ncleiau prin scobituri sau custuri si
formau baza sau talpa casei; dup care se asezau usile si ferestrele, se nl|au pere|ii pn la 2-
2,5m si apoi venea acoperisul. Dup terminarea construc|iei se fcea temelia zidit sub talp cu
crmid. Apoi se cra pmnt n cas pentru nl|area podelei. Zidurile despr|itoare interioare
se fceau din lemn sau crmid, iar zidul despr|itor unde se fcea soba se construia numai din
crmid (Badea, Ghenovici, 1974).
Foto 1 Cas tradiional n satul Ungureni (comuna Gherceti)
Casele erau tencuite att pe interior ct si pe exterior cu mortar fcut din pmnt galben
amestecat cu var sau nisip cu var si apoi vruite. Paturile erau lungi, fcute din scnduri si
acoperite cu asternuturi lucrate din cnep si din ln, cu rogojin, care se mai gsea si pe
pardoseal. Camerele aveau sobe de teracot, pe jos pardoseli din scndur sau parchet si erau
luminate cu lampa cu gaz si mai trziu electric.
Camerele erau frumos mobilate, fiecare gospodar avnd pe jos covoare sau presuri. La
captul patului se afla de obicei o lad de zestre, adus de ctre femeie, ca zestre, la mritat. Pe
aceast lad stau velin|e, cptie, mbrcminte, |oluri. n lad se gseau cmsi, haine, ale
prin|ilor si copiilor, pe care le mbracau n zilele de srbtori. Pe pere|i se mai atrnau uneori
hr|i desenate, fotografii, o oglind, icoane cu candele si calendarul, iar la fereastr se puneau
pahare, cesti, plante si prosoape cusute de mn.
Familiile mai nstrite aveau la case si pivni|, unde |ineau putina cu murturi, varz,
butoiul cu vin sau |uic, iar n pod, de obicei nuci si porumb.
31
n ceea ce priveste casele tradi|ionale din comun, multe dintre acestea au disprut de-a
lungul timpul, fie au czut n paragin din cauza vrstei, fie au fost demolate de proprietari, n
locul lor rsrind vile moderne (Foto 2).
Foto 2 Antitez ntre construcie
tradiional i modern (sat Ungureni)
Portul popular
n ierarhia valorilor artei populare romnesti, portul ocup un loc important prin
desvrsirea estetic a pieselor sale componente si diversificarea stilistic zonal grefat pe
fondul unitar al artei populare romnesti. Valoarea artistic a portului, unanim recunoscut, este
rezultatul unei sinteze desfsurat treptat, epoc de epoc, mijlocit de o multitudine de factori
par|ial releva|i de cercetarea stiin|ific (Barbu-Iuracu, 2008).
n secolul trecut, oamenii purtau haine tradi|ionale, majoritatea fiind confec|ionate n
cas. Astfel, brba|ii n timpul iernii purtau cciuli din piele de miel cptusite, negre si cu
captuseal alb. Acestea aveau form cilindric sau conic, unii purtndu-le cu mo|, iar al|ii cu
fundul drept. Mai rar si fceau din piele de astrahan, de obicei cei mai avu|i. Vara purtau plrie
de psl, postav negru din paie sau sorg, iar de srbtori purtau plrii bleumarin sau negre
catifelate, din fetru.
Cmasile brba|ilor erau din bumbac si |esute n rzboi fiind purtate de obicei iarna. Erau
largi si lungi n poale, pn aproape de genunchi, lipsite de flori si |esturi, n afar de cele ale
flcilor sau nsur|eilor ce se mpodobeau cu gulere, piep|i si mnecu|e cu ruri, mai ales n
zilele de srbtori. De la mijloc n jos purtau izmene din bumbac |esute n cas din pnz, ce n
sus se legau cu brnisor, iar jos cu brcinar. La mijloc, brba|ii se ncingeau cu bete sau bru din
ln (Foto 3).
Iarna purtau cojoace, duman, haine si pantaloni de dimie (stof de ln |esut la rzboi).
Vara, purtau pantaloni albi |esu|i n cas, iar cei mai n vrst izmene largi, cmsi largi peste
care se ncingeau cu bru, bete. n picioare purtau cizme si bocanci sau opinci n timpul iernii si
sandale din curele vara.
Cojocul era fcut din piele de oaie, cu ln la interior si modele din piele colorat. Se mai
Icea de-asemenea si sub din stof de dimie sau din piele de oaie. Se mai purtau si cojoc sau
pieptar, cojocel de piele scurt si fr mneci, deseori mpodobit cu flori, cusute cu ibriuri.
32
Femeile purtau o crp din borangic lung de 2 m si lat de 40-50 cm (maram). Aceasta
se aseza pe cap, iar partea mai lung se atrna pe spate, n timp ce cealalt parte se ddea n jurul
gtului (Foto 4).
Foto 3 Costum popular brbtesc
(surs: Enache, 1982)
Foto 4 Costum popular femeiesc
(surs: Enache, 1982)
Fetele tinere si purtau podoaba capilar n coade mpletite n fa| sau n spate cu panglici
colorate, mai ales rosii. La srbtori se mbrcau cu ii, cmsi cu boboci cu alti| si pe deasupra
fusta zvelc din catifea, de obicei neagr, cusut cu boboci, si un pieptar tot din catifea ornat cu
boboci colora|i si mrgele (Foto 5) si se ncl|au cu pantofi si ciorapi. n urechi purtau cercei de
aur, mari, cu dou rnduri, cu medalion sau cocosei. La gt cele mai nstrite purtau slbi de aur
sau mrgele de diferite culori si ruri (Enache, Plea, 1982).
Vara si iarna, femeile purtau zvelci, ii |esute n cas, ornate cu flori (de obicei boboci de
trandafiri de diferite culori - Foto 6). Zvelcile de srbtori erau ornate frumos cu fir de beteal,
borangic si fluturi, unele din ele costnd foarte mult.
Scurteica era o hain indispensabil femeii, ce figura n foaia de zestre. Era o hain lung
pn sub genunchi, cptusit cu guler din blan de vulpe de sus pn jos. Pe cap purtau o basma
sau col| de catifea si basma sau broboad iarna.
Foto 5 Costum popular de srbtoare Foto 6 Costum popular femeiesc
33
Iarna purtau ciorapi de ln grosi si brba|ii obiele, iar vara n cele mai multe cazuri
mergeau n picioarele goale sau n papuci, ciorapi cptusi|i pe talp cu postav si cipici.
Opincile reprezentau ncl|mintea obisnuit din piele de porc sau vit, avnd sge|i cu care
se legau. Cei mai avu|i purtau cizme sau bocanci, ghete cu |inte pe talp. Femeile purtau ghete
la srbtori, deseori le puteai ntlni pe drum la ntorcerea de la oras venind descul|e si cu
ghetele sau pantofii n mn.
ns cu timpul, locuitorii satelor au renun|at la piesele de port tradi|ional, nlocuindu-le
cu produse de fabric, moderne; piesele tradi|ionale se mai ntlnesc sporadic n zilele de
srbtoare, n special la persoanele mai n vrst.
Tradiii i obiceiuri
n zilele de Crciun (25, 26, 27 decembrie) se organizau hore, bie|ii tocmind lutari,
din comuna Iancu J ianu, jude|ul Olt. Cel care conducea hora trebuia s plteasc. Tot n
aceste zile, 4-5 tineri mergeau cu Steaua n gospodrii si fceau oamenilor urri de bine si de
belsug.
Hore se mai |ineau si dou zile de Anul Nou, cnd se organiza Plugusorul, dar si de
Sfntul Ion si Boboteaz. De Plugusor, colindtorii se mbrcau n hainele tradi|ionale si
ieseau cu animalele aranjate colindnd pe uli|ele satului.
Un alt obicei l reprezint Lsata Secului de Pasti cnd, ntr-un punct nalt al satului, se
adunau tinerii si fceau un foc mare unde se cnta, se juca si se fceau strigri si urri de bine,
pentru nsurat. Undeva mai la vale se organiza un alt loc de adunare, cele dou tabere
comunicnd prin strigte.
Cu ocazia Sfintelor Srbtori de Paste, aveau loc hore timp de trei zile, oamenii fiind
mbrca|i n costumele bune, iar fetele mbrcate n haine fcute n cas din borangic sau din
pnz topit.
De Rusalii, nv|torul satului, organiza echipe de clusari, acestea plimbndu-se si
jucnd hore dou zile prin tot satul. Aveau si o persoan mascat numit Mutu care
conducea clusul. Dup aceste dou zile de srbtoare clusul era ngropat de cteva
persoane.
Vara, ntre terminarea seceratului la pioase (n special gru si orz) si nceperea
recoltatului porumbului se organizau uneori hore, duminica, cnd erau tocmi|i lutari. n
perioadele secetoase se organizau Paparudele, existnd si un cntec de invocare a ploii:
Paparud rud
Vino de ne ud
Cu gleata leat
Pe toate odat
Cu gleat nou
Dumnezeu s plou
De joi pn joi
dea nou ploi.
Un alt obicei era cel al Seztorilor, cnd bie|ii se strngeau la unul dintre ei acas,
cntau, jucau, iar fetele veneau cu lucrul de acas si coseau ii si ciorapi. Acestia se distrau
toat seara, iar gazda i servea cu plcint cu brnz, dovleac, boabe de porumb fierte si vin.
Astfel de ntlniri aveau loc de obicei pe timp de iarn.
Toamna avea loc depnusatul porumbului, cnd tinerii veneau la cei mai btrni si-i
ajutau la munc fiind rsplti|i cu mncare si butur (Laugier, 1910).
Femeile mai btrne asistau la nasterea tinerelor, ele fiind cunoscute si sub titulatura
Baba Miei|a. Un rol important l aveau ursitorile; la trei zile dup nasterea copilului se
34
puneau pe o mas curat diferite obiecte, acest ritual simboliznd hotrrea destinului nou-
nscutului.
Prima etap n oficializarea unei castorii o constituia pe|itul, cnd viitorul mire
mpreun cu familia se duceau n vizit la familia viitoarei mirese, unde, la mas, se discuta
zestrea pe care aceasta o va primi la nunt si cdeau de acord n aceast privin|. Zestrea fetei
era dus cu carul cu boi sau cai si se mpodobea camera nup|ial. Smbt diminea|a se
amenaja curtea socrului mare, fiind instalat cortul si pregtite mncarea si butura. La prnz,
avea loc chemarea la nunt, cnd ceata de lutari tocmit si bie|ii cu sticlele de |uic mergeau
prin sat s invite lumea la nunt. Seara, mirele aducea cu alai si lutari nasul la nunt. Uneori
si la casa socrului mic se organiza n paralel o mic petrecere. Petrecerea |inea pn n jurul
orelor dou noaptea.
Duminic diminea|a avea loc organizarea apei, cnd mireasa mpreun cu cumnatul de
mn mergeau prin sat |innd pe mna acoperit cu un prosop, o vadr de lemn mpodobit cu
flori si de la o fntn situat spre rsritul locuin|ei fetei luau ap. Alaiul era nso|it de fete si
bie|i si rudele apropiate fetei. Apa scoas din fntn se varsa nspre toate punctele cardinale.
Tot duminic diminea|a avea loc un alt obicei, acela al rasului mirelui. Dup terminarea
ritualului cu vrsarea apei avea loc nvelirea miresei, care se facea de ctre nas (Laugier,
1910).
Foto 7 Alaiul de nuntai (surs: Enache, 1982)
Duminic la prnz, mirele mpreun cu alaiul soseau la casa fetei (Foto 7), se cntau
diverse melodii printre care si cunoscuta Ia-|i mireas ziua bun..., se ndreaptau spre
biseric si apoi la casa mirelui, unde pn la cderea serii se juca hora. Apoi se intra la mas si
se continua petrecerea. Luni, veneau cei care n-au fost duminic la mas si rudele apropiate si
avea loc iar o mic petrecere.
n momentul trecerii n nefiint, cel decedat era splat si mbrcat n haine noi, iar la
deget ii se lega un ban, n buzunar i se punea un pieptn si o oglind, iar la poart se arbora
steagul de doliu de la biseric. Oglinzile din cas erau ntoarse sau acoperite si nu se mtura
ct timp mortul era n cas. Femeile si acopereau capul cu basmale negre, iar rudele mai
apropiate, brba|ii, nu se brbiereau si li se punea o panglic neagr la mn.
35
Concluzii
Din pcate, n zilele noastre, multe dintre aceste obiceiuri si tradi|ii nu mai sunt
pstrate, via|a modern din orase influen|nd si modificnd via|a stenilor, fapt ce duce la
pierderea elementelor pur tradi|ionale specifice neamului romnesc. Casele cu o arhitectur
bogat, construite de ctre mesterii satului fie au disprut din peisajul rural, fie se gsesc ntr-
o stare avansat de degradare. Cele mai multe case cu specific tradi|ional din comuna
Ghercesti se gsesc n satul Ungureni. Acestea sunt locuite de ctre btrni, recondi|ionarea
sau consolidarea acestora necesitnd o investi|ie peste puterile lor financiare. ncet, ncet,
acestea sunt demolate sau abandonate, n locul lor rsrind case construite din materiale
moderne, multe dintre ele cu aspect de vile impuntorare.
Tradi|iile legate de anumite momente din timpul anului ca, Anul Nou, Crciun,
Srbtorile de Paste, au pierit odat cu trecerea anilor, acestea fiind transmise doar pe cale
oral de ctre btrnii comunei celor mai tineri, pentru a fi amintite mai departe.
n comuna Ghercesti mai sunt pstrate din obiceiurile legate de stadiile omului cltor
prin via| (nastere, cstorie, deces), iar cei btrni nc mai pstreaz si transmit genera|iilor
urmtoare elementele ale portului popular ce stau ascunse prin cuferele de zestre de la captul
paturilor.
BIBLIOGRAFIE:
Badea, L., Ghenovici, Alexandra (1974), Judeul Dolj, Edit. Academiei, Bucuresti
Barbu-Iuracu, Viorica (2008), Studiu de cultur tradiional romneasc: privire
analitic asupra zonelor etnofolclorice, Edit. Funda|iei Romnia de Mine,
Bucuresti
Enache, t., Plea, T. (1982), Zona etnografic Dolj, Edit. Sport-Turism, Bucuresti
Laugier, Ch., H., (1910), tatea n Dolj. Monografie medical, , Institutul Grafic
Samitca, Craiova
Turdeanu, Toa, Ana (1975), Oltenia Geografie istoric n hile secolului XVIII,
Edit. Scrisul Romnesc, Craiova
*** http://www.muzeulolteniei.ro
36
CONSIDERAII ASUPRA STRII DE SANOGENEZ A CLDIRILOR
DIN MUNICIPIUL CRAIOVA
CONSIDERATIONS ON THE SANOGENESIS STATE
OF THE BUILDINGS FROM CRAIOVA MUNICIPALITY
Roxana Diana BRANECI
Rezumat: Scopul articolului este acela de a face o corela|ie ntre sanogeneza cldirilor si starea de sntate a
oamenilor. Pentru efectuarea acestui studiu amrealizat un chestionar aplicat unui numr de 63 de persoane din
cartierele municipiului Craiova. n analiza strii de sanogenez amavut n vedere mai multe categorii de factori,
printre care - caracteristicile tehnice ale construc|iei, ncrcarea cu persoane a locuin|elor, activit|ile
desfsurate n mediul interior. n urma evalurii rezultatelor s-a observat starea de sntate precar a
locuin|elor.
Cuvinte cheie: cldiri bolnave, mediu interior, factori de influen
Abstract: The paper purpose is to make a connection between the health of the buildings and
peoples health. For this study I have realised a survey on a number of 63 people from Craiovas
districts. In order to analyse the buildings health I have used several classes of factors, as for instance
the technical characteristics of the constructions, the number of people in housing, the activities in the
indoor environment. After the evaluation of the results, I have noticed the poor health state of the
buildings.
Key words: sick buildings, inferior environment, factors of influence
Introducere
Interesul pentru evaluarea calit|ii aerului interior a crescut semnificativ la nivel
stiin|ific, politic si administrativ, n contextul n care popula|ia modern petrece din ce n ce
mai mult timp n mediul interior. Astfel, calitatea aerului interior devine foarte important,
mai ales c gradul de expunere la poluan|i al popula|iei este mult mai ridicat dect n exterior.
(EPA, 1991)
Problemele legate de calitatea aerului interior se regsesc n preocuprile factorilor
decizionali la nivel interna|ional interesa|i de dezvoltarea durabil a asezrilor umane.
Conven|ia Na|iunilor Unite pentru Asezrile Umane (Habitat II) recunoaste c locuirea
adecvat este un drept al omului si promoveaz asigurarea unor locuin|e corespunztoare si a
unor asezri umane sigure, sntoase, prielnice locuirii, echitabile, durabile si productive
(Blteanu, Serban, 2005). De altfel, Declaraia oraelor i a altor aezri umane n noul
mileniu atrage aten|ia asupra faptului c la nivel mondial tendin|a este de degradare
accentuat a condi|iilor de locuire. (ONU, 2001)
Preocuprile Organiza|iei Mondiale pentru Sntate (WHO, 2006), ale Comisiei
Europene si guvernelor pentru dezvoltarea de ghiduri si reglementri pentru evaluarea,
monitorizarea si legiferarea aspectelor legate de calitatea aerului interior sus|in importan|a
acestei probleme acute la nivelul asezrilor umane, accentuate odat cu cresterea numrului
de locuin|e izolate termic. (Ioj, 2008) De altfel, izolarea termic si dezvoltarea sistemelor de
climatizare sunt strns corelate de apari|ia sindromului cldirilor bolnave (SCB), concept
utilizat pentru a descrie situa|iile n care ocupan|ii cldirilor reclam disconfort si o stare de
sntatea nefavorabil datorat faptului c petrec un timp ndelungat ntr-o cldire, ns nicio
boal specific ori cauz nu pot fi identificate. (EPA, 1991; Lindvall, 1992; Brbulescu,
2007) Cauzele apari|iei SCB sunt legate n primul rnd de ventilarea inadecvat si prezen|a
37
n concentra|ii ridicate a contaminan|ilor chimici si biologici din mediul exterior ori interior.
(Marinescu, 2006; Oahn, Heng, 2005)
Preocuprile foarte active sunt sus|inute de faptul c o calitate necorespunztoare a
aerului interior presupune costuri mai ridicate pentru ameliorarea strii de sntate a
popula|iei, ale igienizrii locuin|ei, amenajrilor interioare si obiectelor de vestimenta|ie ori
ntre|inerea func|iilor locuin|ei.
Materiale i metode
Pentru analiza calit|ii aerului interior n spa|iile de locuit din municipiul Craiova s-a
realizat si aplicat un chestionar cu privire la aprecierea calit|ii mediului n perioada 7 - 21
mai 2010, fiind evalua|i factorii de influen ai calitii aerului interior permaneni
(caracteristici tehnice, func|ionarea sistemelor de mentenan|, finisaje, dotri interne),
sezonieri (caracteristicile mediului extern) si conjuncturali (func|ionarea dispozitivelor si
echipamentelor existente, modele de consum si comportamente adoptate, utilizarea agen|ilor
chimici si biologici, activit|i specifice). Chestionarele au eviden|iat trsturi legate de
structura reziden|ilor, dotri, comportamente specifice, consumuri si probleme percepute la
nivel de locuin|, dar si caracteristici comune ale imobilelor (numr de locatari, consumuri,
dotri si utilit|i externe, modul de gestionare a deseurilor).
Chestionarul a fost aplicat unui numr de 63 de persoane cu vrste cuprinse ntre 19
si 60 de ani, apar|innd mai multor categorii profesionale - din cartierele Calea Bucuresti,
Rovine, Centru, Nicolae Titulescu, Craiovi|a Nou, Corni|oiu, Brazda lui Novac, Pia|a Grii.
Chestionar pentru aprecierea calitii mediului interior i exterior n municipiul Craiova
I. Cartierul:
Anul construciei blocului:
Materialul de construc|ie al blocului: ........
Numrul de etaje ........... Numrul de locatari ........... Contort I/ II/ III, Tipuri de
locuin|e: a) garsoniere; b) 2 camere; c) 3 camere; d) 4 camere.
Orientarea general a blocului fa| de punctele cardinale: .......
Imobilele n care locuiesc responden|ii sunt construite n perioada 1960 - 1996, au
orientare general n principal spre est si vest, mai pu|in spre sud si numai 3 spre nord, fiind
ansambluri de tipul P+4/7/8/10; tipul P+4 fiind caracteristic n special blocurilor construite
pn n 1983.
De asemenea, n blocurile construite dup 1980 sunt mai multe tipuri de locuin|e si
acestea au confort I, n special cele din Cartierul Nicolae Titulescu.
Fig. 1 Materialul de construcie al imobilului
38
n ceea ce priveste materialul de construc|ie, predomin betonul, crmida este
specific blocurilor construite ntre 1960 1968, betonul mpreun cu BCA-ul fiind
caracteristice blocurilor construite dup 1990.
II. Grdin de bloc: da/ nu
Suprafa|a: .... m
2
Grad de ngrijire: a) stare avansat de degradare; b) nengrijit; c) ntre|inut; d)
foarte bun.
Mod de utilizare: a) abandonat; b) legumicol; c) decorativ; d) spa|iu de parcare;
e) agrement; f) loc de joac; g) altele
Delimitarea cu gard: a) gard viu; b) gard metalic; c) nu exist.
Numr de arbori:
Tipul acestora:
Prezen|a aranjamentelor florale: .
Majoritatea responden|ilor au n fa|a blocului o grdin cu suprafe|e variate, de la 8-
10 m
2
pn la 200m
2
, care sunt delimitate cu un gard viu, n unele cazuri acesta este nso|it si
de unul metalic. Grdinile care apar|in blocurilor din apropierea arterelor de circula|ie
importante sunt de obicei ngrijite, prezint un mod de utilizare decorativ, cu aranjamente
florale si arbori, al cror numr este direct propor|ional cu suprafa|a grdinii, remarcndu-se
si prezen|a pomilor fructiferi.
III. Aspectul exterior al blocului: degradat; inestetic; ngrijit
Aparate de aer condi|ionat: numr ; din care ntre parter si etajul 5 ; din
care vizibile din fa|a blocului: .
Evacuri pentru hote: numr ; din care vizibile din fa|a blocului: .
Antene satelit: numr ; din care vizibile din fa|a blocului: .
nchideri balcoane: numr ; din care vizibile din fa|a blocului: .
Aranjamente florale n balcoane vizibile din exterior: numr ; din care vizibile
din fa|a blocului: .
Ponderea geamurilor din termopan din total: a) sub 10%; b) 10-50%; c) mai mult de
50%.
Fig. 2 Aspectul exterior al blocului
39
Foto. 1 Blocul 309 (C. Nicolae Titulescu)
aspect ngrijit
Foto. 2 Aspect inestetic al blocului, cartier
Craiovia Nou
Se poate observa un procent relativ mare al blocurilor cu aspect ngrijit (foto 1) n
detrimentul celor cu aspect inestetic.
Numrul aparatelor de aer condi|ionat este n crestere, la fel ca si cel al evacurilor pentru
hote. Antenele satelit sunt prezente n propor|ie de 5%.
Majoritatea blocurilor au balcoanele nchise, cu pu|ine aranjamente florale vizibile din
exterior, iar ponderea ferestrelor din termopan depseste 50% n majoritatea cazurilor.
IV. Aspectul interior al blocului: a) degradat; b) inestetic; c) ngrijit
Surs natural de lumin n timpul zilei: da/ nu.
Prezen|a aranjamentelor florale pe etaje: numr ........
Lift: func|ional; cu defec|iuni frecvente; nefunc|ional; nu exist
Fig. 3 Aspectul interior al blocului Foto 3 Aspect interior ngrijit
Analiznd rezultatele ob|inute, se poate observa c numai un sfert din blocuri au aspect
inestetic, n celelalte acesta fiind ngrijit. Sursa natural de lumin lipseste n aproximativ jumtate
din blocuri, iar aranjamentele florale pe etaje au o pondere foarte mic.
40
n ansamblurile P+4 nu exist lift, n toate celelalte blocuri acesta este prezent si
func|ional.
V. Habitatul intern
Suprafa|a locuin|ei: ..........; numr de camere: ...... ; numr de persoane
Materiale utilizate pentru - izolare: .................................... ; - finisaje/decorare:
Prezen|a geamurilor din termopan n locuin|a dumneavoastr: da/ nu
Prezen|a sistemelor de ventila|ie n locuin|a dumneavoastr: da/ nu
Timpul mediu de sedere n locuin|: .... h.
Utilizarea aparatelor electrice si electrocasnice: a) frigider; b) aragaz; c) masin de
splat; d) televizor; e) calculator; f) aspirator; g) cuptor cu microunde
Amplasarea aparatelor electrocasnice: ..................................
Prepararea hranei n cas: da/ nu.
Exist fumtori n cas? Da/ Nu.
Frecven|a activit|ilor de igienizare - cur|enie pe sptmn: ...
n locuin| sunt depozitate: a) cr|i; b) medicamente; c) vopseluri; d) substan|e
pentru igienizare- cur|enie
Suprafa|a medie a locuin|elor analizate este de 55,18 m
2
, acestea au n principal 2 si
3 camere, n care locuiesc n medie 3 persoane. Geamurile din termopan sunt prezente n
locuin|ele a peste 80% din intervieva|i, la 10% din responden|i locuin|ele sunt izolate termic
cu polistiren, sistemele de ventila|ie ini|iale nu mai func|ioneaz, astfel 40% dintre persoane
au un aparat de aer condi|ionat n cas.
Timpul mediu de sedere n locuin| este cuprins ntre 10 si 16 ore.
VI. Alimentarea cu ap
Costuri estimate pe lun pentru apa rece: .............. RON/ lun.
Costuri estimate pe lun pentru apa cald: .............. RON/ lun.
O familie cu 3 persoane consum n medie 10 m
3
de ap rece si 5-6 m
3
de ap cald
pe lun, al crei cost variaz n func|ie de asocia|ia de locatari.
VII. Termoficare
Tip de combustibil utilizat: a) gaz; b) altele.
Surse alternative de nclzire/prepararea mncrii: da/ nu.
Numr debransa|i: total ........... si par|ial ..........
Gaze
Probleme: a) presiune insuficient, b) ntreruperi frecvente, c) costuri mari.
Costuri estimate pe lun: ..............
n general, gazul este cel mai utilizat combustibil pentru termoficare, iar sursa
alternativ pentru nclzirea mncrii o reprezint energia electric pentru cuptorul cu
microunde. Singura problem legat de gaze o reprezint costurile mari (100% din totalul
responden|ilor).
VIII. Gestionarea deeurilor
Locul de depozitare: la parterul blocului; n apropierea blocului. Mod de eliminare:
ardere, transport la groapa de gunoi, abandonare; fiind preluate de: primrie; personal;
societate privat.
Frecven|a opera|iunii: zilnic/ sptmnal/ lunar. Costuri estimate pe lun: RON/lun.
41
Deseurile se depoziteaz n apropierea blocului n 80% din cazuri si sunt transportate
la groapa de gunoi de ctre angaja|i ai primriei. Acestea sunt ridicate o dat la 2 zile si pe
lun costurile sunt de 4,31 Ron/persoan.
Probleme legate de insecte: |n|ari, muste, purici, gndaci, altele - n subsol/ n
apartamente.
Animale de companie: cini, pisici, psri, reptile, pesti, altele.
Alte animale din proximitatea blocului: sobolani, pisici, cini, psri.
Ce deranjeaz la acestea: zgomotul, agresivitatea, pagubele produse, deseurile, altele.
Principalele probleme legate de insecte sunt reprezentate de |n|ari - 70%, muste -20%
si gndaci 12%. 20% din responden|i au animale de companie n cas (cini, pisici, psri).
Cu privire la alte animale din proximitatea blocului, cinii sunt cei care deranjeaz
prin zgomot si agresivitate (80%).
IX. Habitat extern
Vecint|i: reziden|ial, prestri-servicii, comercial, spa|iu viran, spa|iu de depozitare,
spa|iu industrial, altele.
Probleme legate de zgomot: da/ nu/ sursa .............................. / Frecven|a (zilnic,
noaptea, la sfrsit de sptmn).
Zgomotele percepute: autovehicule, ltratul cinilor, zgomotele de la vecini, altele.
Probleme legate de calitatea necorespunztoare a aerului: da/ nu/ cauze (arderea
deseurilor, unit|i industriale, masini, altele) (zilnic, noaptea, la sfrsit de sptmn).
Probleme legate de mirosuri neplcute: da/ nu/ cauze ..................
Accesibilitatea locuin|ei (calitatea drumurilor de acces n diferite anotimpuri): a)
bun, b) proast, c) foarte proast.
Prezen|a unor surse de iluminare deranjante: da/ nu.
Prezen|a unor func|ii care genereaz discomfort (baruri, restaurante): da/ nu.
Securitatea zonei: a) grad de infrac|ionalitate ridicat, b) accidente rutiere, c) risc de
incendii, d) animale nesupravegheate, e) focare de infec|ie, f) depozite necontrolate de deseuri.
Principalele parcuri accesabile: ...........
To|i responden|ii au n vecinatate zon reziden|ial si comercial, si 90% au
probleme legate de zgomote de la autovehicule si ltratul cinilor - cu o frecven| zilnic.
15% au probleme legate de mirosuri neplcute, n 20% din cazuri exist surse de lumin
deranjante, accesibilitatea locuin|ei este de cele mai multe ori bun. 25% din locuin|e nu au
un parc n apropiere.
Sincronizarea deficienelor nregistrate i desemnarea sindromului cldirilor
bolnave pentru municipiul Craiova
Caracteristicile factorilor de influen permaneni i sezonieri
n cazul municipiului Craiova se detaseaz ca factori de influen permaneni i
sezonieri ai calit|ii aerului interior caracteristicile tehnice ale imobilului (materiale de
construc|ie, mrimea si compartimentarea spa|iului de locuit, modul de rela|ionare cu mediul
exterior, finisaje), sistemele de mentenan| ale cldirii, ncrcarea cu persoane a locuin|elor si
caracteristicile mediului extern.
a. Caracteristicile tehnice ale construciei. Materialele de construc|ie utilizate sunt
importante din punct de vedere al con|inutului de substan|e chimice toxice sau cu poten|ial de
42
iradiere, dar si din punct de vedere al capacit|ii lor de a realiza o rela|ie sntoas cu mediul
extern. (Spaul, 1994) n municipiul Craiova, cldirile analizate sunt realizate n principal din
prefabricate din beton (57 %), crmid (14 %), beton si crmid (5%), si beton si BCA (24
%). Importante pentru calitatea mediului intern sunt si materialele utilizate pentru izolare,
tmplrie interioar, finisaje ori decorare. (Spaul, 1994) n municipiul Craiova, ponderea
locuin|elor care au pere|ii acoperi|i cu vopseluri lavabile pentru pere|ii locuin|ei este de circa
80 %, pentru locuin|ele n care s-au realizat repara|ii capitale n ultimii 10 ani. n cazul
locuin|elor reabilitate cu mai mult de 10 ani n urm se observ c ponderea utilizrii
finisajelor de tip calciu, mic ori hum este mai ridicat, problemele legate de pulberile n
suspensie fiind mai severe.
Mrimea locuin|ei este un indicator important pentru aprecierea calit|ii aerului.
(WHO, 2006) n cazul municipiului Craiova, mrimea medie a locuin|elor analizate este de
55,18 m
2
n condi|iile n care nl|imea camerelor este n medie de 2,6 m.
b. Funcionalitatea sistemelor de mentenan ale cldirii (sisteme de ventila|ie,
serviciile de salubrizare, sisteme de climatizare, canalizare).
n cazul municipiului Craiova, n 60% dintre situa|ii, ventilarea se face exclusiv prin
intermediul ferestrelor, frecven|a medie fiind de 2,34 deschideri pe zi per locuin|, iar 40%
din locuin|e au aer condi|ionat. Desi n cele mai multe situa|ii, ventilarea prin intermediul
ferestrelor aduce din exterior noxe noi (n special cele specifice traficului ori arderii
combustibilor solizi la locuin|ele de tip P, P+l), ea este preferat de ctre majoritatea
reziden|ilor pentru c este cea mai simpl si mai pu|in costisitoare. Peste 70 % din persoanele
chestionate sus|in c sistemele de ventilare ale imobilului au fost dezafectate ori sunt
nfundate/astupate, iar 25 % nu stiu despre existen|a lor, ceea ce explic problemele care apar
n mediul intern la nivelul calit|ii aerului (excesul de umiditate n aer, eliminarea mirosurilor
din bi etc.).
c. ncrcarea cu persoane a locuinelor. Intensitatea problemelor generate de
procesele metabolice la nivelul calit|ii aerului se apreciaz n func|ie de numrul de
persoane ntr-o locuin| (media de 3 n locuin|ele analizate din municipiul Craiova) si pe
camer (0,66) si timpul mediu de sedere n locuin|. Media sederii n locuin| a reziden|ilor
din municipiul Craiova este de circa 14,3 ore - cu varia|ii importante ntre diferite categorii
profesionale si grupe de vrst.
Caracteristicile factorilor de influen conjuncturali
Modul de func|ionare al instala|iilor interioare, salubrizarea locuin|elor, activit|ile
desfsurate n mediul interior (utilizarea aparatelor electrocasnice, fumat, activit|i
profesionale), materialele depozitate n locuin| (substan|e chimice, agen|i alergeni, alimente,
medicamente etc.), decora|iunile interioare (covoare, instala|ii de iluminat, perdele, plante
ornamentale) ori riscurile externe (de exemplu, accidente tehnologice) sunt cteva exemple de
factori de influen conjuncturali. (EPA, 1991)
Aparatele electrocasnice sunt responsabile de ncrcarea cu oxizi de azot, pulberi n
suspensie, monoxid de carbon, agen|i de rcire (amoniac, freon) si dioxid de carbon.
(Gardner, 2009) Ele prezint o diversitate foarte mare n cadrul locuin|elor, fiind repartizate n
majoritatea camerelor, avnd ns timp de func|ionare foarte variabil. Gradul de nzestrare n
locuin|ele analizate este de 120% pentru frigidere, 100% pentru aragaze, 95,3% pentru masini
de splat, 185% pentru televizoare, 120% pentru calculatoare, 57% pentru cuptoare cu
microunde si 100% pentru aspiratoare. Dintre activit|ile cu influen|a cea mai ridicat asupra
calit|ii aerului interior enumerm fumatul (40 % din locuin|ele analizate), prepararea
43
hranei (93 %), activit|ile de igienizare-cur|enie (frecven|a de 1,6 ori pe sptmn) si
combaterea duntorilor (1,4 ori pe an).
Factorii care influen|eaz calitatea aerului interior sunt foarte complecsi. (WHO,
2006) Unii dintre acestia sunt controlabili sau determinabili, al|ii sunt extrem de variabili si
depind de diferite conjuncturi. Ponderea lor n influen|area calit|ii aerului interior nu este
fix, n sensul c n dou momente diferite n situa|ii relativ asemntoare ac|iunea lor poate fi
extrem de diferit. (EPA, 1991) Pe termen lung, importan|afactorilor de influen permaneni
i sezonieri este definitorie n apari|ia unei anumite calit|i a aerului, ponderea substan|elor
generate de acestia n aerul interior fiind estimat la 73 %. (EPA, 1991) n municipiul Craiova
raportul este echilibrat ntre factorii permanen|i si cei conjuncturali, datorit diversit|ii mai
ridicate a activit|ilor care se desfsoar n locuin|e, rela|iei mai strnse ntre diferite locuin|e
care se afl ntr-un imobil (accentuat de modificrile realizate n structura tehnic a cldirii) si
variabilit|ii func|iilor din exteriorul spa|iului de locuit. Se estimeaz c aportul factorilor
permanen|i n determinarea calit|ii aerului interior din locuin|ele din municipiul Craiova
variaz ntre 50-75%, cu valori ceva mai mici n cazul locuin|elor individuale.
La aceast situa|ie, usor atipic, s-a ajuns datorit schimbrilor actuale de mediu,
tendin|ei de mbtrnire a infrastructurii urbane, inser|iilor realizate n locuin|e si modelelor
necorespunztoare de comportament n spa|iile de locuit.
Tendin|a de degradare a calit|ii aerului din municipiul Craiova este o realitate a
ultimilor ani, determinat de cresterea agresivit|ii surselor de degradare a mediului si de
reducerea semnificativ a suprafe|elor oxigenante. (Ptroescu, 2003-2004) Proiec|ia n
calitatea aerului interior este accentuat de apropierea surselor de degradare de spa|iile de
locuit, reprezentative n acest sens fiind benzinriile, spa|iile mari, comerciale si de
depozitare, multitudinea si mrimea parcrilor supraterane etc. (Ioja, 2008)
mbtrnirea infrastructurii urbane nseamn si o func|ionare mai pu|in eficient a
re|elelor tehnico-edilitare. (Lindavall, 1992) La cele mai multe locuin|e individuale construite
nainte de 1966, transformate prin nchiriere n spa|ii de locuire colectiv (Suditu, 2005), un
aport important de noxe n aerul interior este adus de sistemul de evacuare a apelor uzate care
func|ioneaz necorespunztor. De asemenea, la locuin|ele individuale cu sistem propriu de
producere a energiei termice, vechimea construc|iei nseamn de obicei si o eficien| mai
redus n eliminarea noxelor din arderea combustibililor, ce genereaz cresteri substan|iale ale
concentra|iilor de gaze de ardere. (ONU, 2001)
O problem de mare actualitate n spa|iile reziden|iale colective este legat de
tendin|a de dezafectare a sistemelor de aerisire centralizate prin lucrrile interioare de
reamenajare. Din acest motiv, sistemele de ventilare nu au rolul de a scoate noxele din interior
spre exterior, ci de a reloca noxele dintr-o locuin| n alta. Astfel, sistemul clasic de ventilare
prin intermediul ferestrelor, rmne singurul opera|ional, desi eficien|a acestuia nu este foarte
ridicat, calitatea aerului din exterior fiind nesatisfctoare. (ARPMB, 2009)
Un fapt observat pe perioada cercetrilor este c toaletele secundare transformate n
debarale (depozitarea diferitelor produse textile, de pielrie, ncl|minte, detergent, produse
de igienizare sau aparate electrocasnice), precum si n alte spa|ii din interiorul locuin|elor n
care se depoziteaz diferite produse chimice, apar probleme legate dencrcarea excesiv cu
compui organici volatili, pulberi n suspensie, amoniac, oxizi de azot si hidrogen sulfurat.
Aceste noxe se transfer n camerele din spa|iul de locuit, dar si n locuin|ele situate la etajele
superioare din imobil.
Izolarea termic a imobilelor (80 % din locuin|ele analizate au geam termopan)
mbunt|este regimul termic interior, dar n acelasi timp agraveaz problemele legate de
44
calitatea aerului interior, n contextul n care nu au fost gndite sisteme de aerisire ori de
filtrare a aerului care s compenseze schimbrile n circula|ia curen|ilor de aer ntre interiorul si
exteriorul locuin|elor. Problemele generate sunt legate de acumularea noxelor, dar si de
mbunt|irea condi|iilor pentru ca acestea s dezvolte efecte sinergice (cresterea temperaturii si
umidit|ii aerului, diminuarea circula|iei aerului). De altfel, s-au eviden|iat valori mai ridicate
ale concentra|iilor de noxe din aerul interior n cazul locuin|elor izolate termic n compara|ie
cu celelalte.
Modele de comportament sunt acelea care contribuie la o cresterea semnificativ a
ponderii factorilor conjuncturali n influen|area calit|ii aerului interior. Fumatul, folosirea
ncl|mintei de strad n camerele de odihn, utilizarea aparatelor electrice si electrocasnice
n timpul perioadei de odihn, folosirea frecvent a substan|elor chimice pentru cur|are,
odorizarea prin aerosoli a aerului interior ori numrul ridicat de animale de companie se
constituie n factori conjuncturali semnificativi n bilan|ul calit|ii aerului interior din
locuin|ele municipiului Craiova.
Astfel, concentra|iile noxelor n aerul interior din locuin|ele municipiului Craiova
nregistreaz depsiri frecvente ale limitelor maxime recomandate pentru compusii organici
volatili, dioxid de carbon si pulberi n suspensie. Rezultatele ob|inute n urma sondajului
ncadreaz cele mai multe dintre locuin|ele evaluate n categoria cldirilor bolnave, n care
calitatea aerului interior este necorespunztoare si poate genera reziden|ilor probleme de
sntate. (Lindavall, 1992; Kostiainen, 1995; WHO, 2000)
Extinderea semnificativ a spa|iilor reziden|iale cu cldiri bolnave, ineficiente
economic, ecologic si/sau sanitar, n contextul schimbrilor actuale de mediu, impune o
abordare mai atent a problemelor ce |in de managementul calit|ii aerului n spa|iile
reziden|iale din municipiul Craiova. Acest lucru este necesar ntruct la nivelul reziden|ilor
starea de sntate se degradeaz (creste inciden|a bolilor caracteristice cldirilor bolnave, n
special respiratorii, cardiovasculare si nervoase), costurile de locuire cresc (pentru cur|area
locuin|ei si a obiectelor de vestimenta|ie, eliminarea mirosurilor neplcute, introducerea unor
echipamente si plante decorative cu rol n a ameliora condi|iile mediului intern,
managementul duntorilor, repara|ii generale, pentru men|inerea unui microclimat intern
favorabil etc.) si productivitatea muncii scade semnificativ. (EPA, 1991; WHO, 2006)
Problemele legate de calitatea aerului interior sunt dificil de gestionat, n contextul n
care persoanele care petrec cel mai mult timp n locuin|e fac parte din categoriile sensibile,
reprezentate de copii, btrni si bolnavi cronic. De asemenea, |innd cont de faptul c cea mai
mare parte a locuin|elor sunt situate n imobile colective, rezolvarea problemelor de calitate a
aerului interior impune o abordare concertat. Aceasta presupune, n primul rnd, cresterea
nivelului de constientizare a popula|iei fa| de comportamentele care pot genera cresteri ale
concentra|iei noxelor n interiorul locuin|elor, iar mai apoi dezvoltarea de msuri tehnice de
eficientizare a eliminrii ori fixrii noxelor.
BIBLIOGRAFIE
Badea, L., Ghenovici, Alexandra (1974) Judeul Dolj Monografie, Edit.
Academiei, Bucuresti
lteanu, D., erban, Mihaela (2005), Modificrile globale ale mediului. O evaluare
interdisciplinar a incertitudinilor, Edit. Coresi, Bucuresti
rbulescu, Adriana (2007), Metode i mijloace de contientizare a strii de
sanogenez a unui ecosistem urban, tez de doctorat, Universitatea din Bucuresti
45
Franz, D., Johnson, L. (2007), Protecting Buildings Occupants and Operations from the
Biological and Chemical Airborne Threats: A Framework for Decisions, National
Academy of Sciences, Washington
Ioj, C. (2008), Mijloace i tehnici de evaluare a calitii mediului n aria
metropolitan a Municipiului Bucureti, Edit. Universit|ii din Bucuresti, Bucuresti
Kjaergaard, S. (1991), Assessment methods and causes of eye irritation in humans in
indoor environment, in H. Knoppel i P. Wolkoff (eds) Chemical,
Microbiological, Health and Comfort Aspects of Indoor Air Quality, Kluwer Academic
Press, London
Lindvall, T. (1992), The Sick Building Syndrome - Overview and Frontiers, in H. Knoppel
i P. Wolkoff (eds) Chemical, Microbiological, Health and Comfort Aspects of Indoor
Air Quality, Kluwer Academic Press, London
Marinescu, I. (2006), Disfuncionalitile mediului urban. Studiu de caz - municipiul
Craiova, Edit. Universitaria, Craiova
Oahn, N.T.K., Heng, Y.T. (2005), Indoor air quality control, in Wang L., Pereira N.,
Hung Y., (eds.), Advanced Air and Noise Pollution Control, Humana Press, New Jersey
troescu, Maria, Ioj, C., Neculiu, R., Brilescu, C. (2003-2004), The quality of
oxygenating surfaces. The green areas of Bucharest. A case studies, Revue Roumaine
de Geographie, Edit. Academiei Romane, Bucuresti
Rey, Violette, Iano, L, Groza, O., Ptroescu, Maria (2007), Atlas de la Roumanie,
RECLUS, Montpellier
Spaul, AW. (1994), Building-related factors to consider in indoor air quality
evaluations, The J ournal of Allergy and Clinical Immunology, 94 (2),
Suditu, B. (2005), Mobilitatea rezidenial n municipiul Bucureti, tez de doctorat,
Universitatea din Bucuresti
Wallace, L.A., Pellizzani, E., Leaderer, B., Zelon, H., Sheldon, L. (1987), Emissions of
Volatile Organic Compounds from Buildin Materials and Consumer Products,
Atmospheric Environment, 21(2),
Wolkoff, P., Kjaergaard, S.K. (2007), The dichotomy of relative humidity on indoor air
quality, Environment International, 33,
*** (1997), Craiova - Pagini de istorie si civilizatie - vol I Alimentarea cu apa, Edit. Aius,
Craiova
***ARPMB (2009), Raportul strii mediului n Regiunea de Dezvoltare Bucureti-Ilfov,
Agenda Regional de Protec|ie a Mediului Bucuresti, Bucuresti
***CCMESI (1992), Evaluarea metodologiei de apreciere a gradului de favorabilitate a
factorilor fizico-geografici pentru dezvoltarea durabil a aezrilor umane. CCMESI -
Raport de cercetare Stiin|ific, Bucuresti
***EPA (1991), Building Air Quality - A Guide for Building Owners and Facility
Managers, US Environmental Protection Agency, Washington
***ONU (2001), Declaration on Cities and Other Human Settlements in the New
Millennium, Organiza|ia Na|iunilor Unite, Geneva
***WHO (2000), The Right to Healthy Indoor Air. EUR/00/5020494, World Health
Organization, Regional Office for Europe, Copenhagen
***WHO (2006), Development of WHO Guidelines for Indoor Air Quality, Report for
Working Group Meetings, Bonn
46
MANAGEMENTUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN
ROMNIA
STUDIU DE CAZ - POIANA BUJORULUI DIN PDUREA PLENIA
THE MANAGEMENT OF PROTECTED NATURAL AREAS FROM
ROMANIA. CASE STUDY - POIANA BUJORULUI (PEONY GLADE)
FROM PLENIA FOREST
Ionica GAVRIL
Rezumat:Fiind strbtut de paralela de 45 lat.N si meridianul de 25 long. E, Romnia este o |ar
cu un climat temperat continental cu influen|e estice, vestice, nordice si sudice. Datorit scderii
semnificative a suprafe|elor mpdurite din |ar (n prezent 26% din suprafa|a trii este acoperit cu
pduri - Regia Na|ional a Pdurilor-Romsilva) si totodat a speciilor de plante si animale considerate
endemice, Emil Racovi|, organizeaz primul congres al naturalistilor din Romnia n anul 1928. De-
a lungul secolului precedent, realizarea unui management activ al ariilor naturale a avut de cele mai
multe ori de suferit, cu aceast problem confruntndu-se si azi multe arii naturale protejate.
n lucrarea de fa| am ales s detaliez planurile de management si stadiul lor de func|ionare a dou arii
naturale protejate, una declarat rezerva|ie Rezerva|ia Natural Poiana Bujorului din Pdurea
Pleni|a, jud. Dolj, cealalt declarat parc natural Parcul natural Comana din jud. Giurgiu.
Cuvinte cheie: management, arii naturale protejate, Poiana Bujorului din Pdurea Plenia, Parcul
Natural Comana.
Abstract:As it is crossed by the parallel of 45 N latitude and the meridian of 25 E longitude, Romania
is a country characterized by a temperate continental climate, with eastern, western, northern, and
southern influences. As the country surface covered by forests greatly decreased (presently, only 26% of
the country surface is covered by forests National Forest Directorate Romsilva), as well as the
number of plant and animal species considered endemic, Emil Racovi|, organized the first congress of
the naturalists from Romania in 1928. During the last century, it was quite difficult to achieve an active
management of natural areas, situation that is frequently noticed even today.
The present paper aims at rendering the management plans and the stage of functionality of two
protected natural areas, one of them declared reserve Poiana Bujorului (Peony Glade) Natural
Reserve from Pleni|a Forest, Dolj County, and the other declared natural park Comana Natural Park
from Giurgiu County.
Key words: management, protected natural areas, Peony Glade, Plenia Forest, Comana Natural Park.
Introducere
Datorit pozi|iei geografice, climei, solurilor, re|elelor hidrografice, vegeta|iei si
faunei, Romnia prezint un capital natural deosebit. Influen|ele climatice si-au pus amprenta
asupra florei si faunei, astfel c din cele 11 zone biogeografice cte se ntlnesc pe teritoriul
Europei (alpin, anatolic, arctic, atlantic, pontic, boreal, continental, macaronezian,
mediteranean, panonic, stepic Fig.1), Romnia este singura |ar n care se regsesc 5
dintre acestea. Cea mai mare pondere o are regiunea continental - 53%, fiind urmat de
regiunea alpin - 23%, regiunii stepice i revine o pondere de 17%, regiunea panonic
nsumeaz 6%, cea mai mic influen| de pe teritoriul Romniei avnd-oregiunea pontic cu
doar 1% (Fig. 2). (Doni| et al., 2005).
47
Fig.1 Regiunile biogeografice ale Europei
(Prelucrat dup European Topic Centre on
Nature Protection and Biodiversity, 2005)
Fig.2 Regiunile biogeografice ale Romniei
(Prelucrat dup European Topic Centre on
Nature Protection and Biodiversity, 2005)
Aceast diversitate a fost sus|inut de factori de origine demografic si economic n
principal. Relativa stabilitate a popula|iei din ultimele decenii, lipsa mecanizrii n sectorul
forestier, la care se adaug o slab dezvoltare economic, au contribuit la o exploatare mai
redus a resurselor dect n majoritatea altor regiuni din Europa. Totusi, valoarea capitalului
natural al Romniei a impus n timp luarea unor msuri de protec|ie pentru conservarea
durabil a speciilor si habitatelor.
Debutul aplicrii msurilor de protec|ie a ariilor protejate n Romnia a avut loc n
perioada interbelic, mai exact n anul 1928 cnd, la Cluj, a avut loc primul congres al
naturalistilor din Romnia, unde la propunerea lui Emil Racovi| a fost adoptat o hotrre
privind elaborarea legii referitoare la protec|ia naturii n Romnia. n aceeasi perioad se
nfiin|eaz "Comisiunea Monumentelor naturii", apoi sunt declarate prin lege primele
monumente ale naturii n 1931 (floarea de col| si nufrul termal) si primul parc na|ional n
1935 (Parcul Na|ional Retezat).
n perioada postbelic, odat cu instaurarea regimului comunist n Romnia, nu au
mai fost adoptate noi msuri de protec|ie a naturii, toate bazndu-se pe eforturile depuse n
perioada anterioar de ctre Al. Borza si Emil Racovi|. n aceast perioad, numrul ariilor
protejate a crescut, ns msurile de protec|ie se rezumau numai la declararea lor pe hrtie,
motivul fiind patriotismul local si, aproape deloc, la administrarea acestora si la
constientizarea nevoii de conservare. Tot acum s-au produs si primele recunoasteri
interna|ionale ale valorii ariilor protejate romnesti, cnd n 1979, Retezatul si Pietrosul
Rodnei au fost recunoscute ca Rezerva|ii ale Biosferei sub auspiciile programului UNESCO -
Man and Biosphere (MAB). Dar nici mcar aceasta recunoastere interna|ional nu a condus
la o administrare a acestor arii protejate.
Dup 1990 se astepta o mare schimbare pe toate planurile si o mai bun organizare
n ceea ce priveste realizarea unei re|ele na|ionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga
diversitate a ecosistemelor la nivelul |rii, dar si adoptarea unor msuri concrete n plan
legislativ si institu|ional care s asigure un management eficient al ariilor protejate. ns,
48
chiar si n prezent exist arii protejate declarate doar pe hrtie, arii protejate distruse care nc
mai figureaz ca existente sau arii protejate cu un management inactiv sau inadecvat.
n prezent, Re|eaua Na|ional de Arii Protejate din Romnia include un numr de
579 de arii protejate, (ntre care 13 parcuri na|ionale) ce reprezint 4,8% din teritoriul
Romniei (1.140.590 ha).
Tabelul nr. 1 Categorii de arii naturale protejate
SPECIFICAIE SUPRAFAA(ha) PONDERE
Suprafaa total a ariilor naturale
protejate
1.234.608,12 100%
Rezerva|ii stiin|ifice, rezerva|ii naturale si
monumente ale naturii
102.433,32 8%
Parcuri na|ionale, naturale si rezerva|ii ale
biosferei
1.132.174,80 92%
Din care:
Rezervatia Biosferei Delta Dunrii 580.000,00 47%
Celelalte parcuri naionale si naturale 552.174,80 45%
(Sursa: Date furnizate de MAPM)
Regimul ariilor naturale protejate de interes na|ional este legiferat n Romnia
printr-o serie de acte normative si anume: Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului na|ional sec|iunea a III-a zonele protejate, completat de
Hotrrile de Guvern nr. 2151/2004, 1581/2005, 1143/2007 privind instituirea de noi
arii naturale protejate, Hotrrea de Guvern 230/2003 privind delimitarea rezerva|iilor
biosferei, parcurilor na|ionale si parcurilor naturale, Ordinul Ministerului Mediului
nr.552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor na|ionale si a parcurilor
naturale, Ordonana de Urgen nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice (www.anpm.ro). Acestea sunt
n numr de 5 corespunznd celor 5 categorii IUCN (Uniunea Interna|ional pentru
Conservarea Naturii) Tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2 Denumirea ariilor naturale de interes naional i categoriile IUCN
(Sursa:www.pronatura.ro)
49
Metode i date
n continuare voi analiza n detaliu Rezerva|ia Natural Poiana Bujorului din
Pdurea Pleni|a ncepnd cu localizarea ariei, prezentarea speciilor de interes comunitar din
cadrul acesteia si numrul lor si voi ncheia printr-o compara|ie a acesteia cu o alt arie
natural protejat.
Pdurea Pleni|a este situat n nord - vestul jude|ului Dolj, la o distan| de
aproximativ 60 de km de resedin|a jude|ului, municipiul Craiova, la contactul dintre
Piemontul Blci|ei si Cmpia Olteniei. Pdurea se afl pe linia central a jude|ului,
Pleni|a-Segarcea-Apele Vii, limita de nord a pdurilor de cer si grni|, ocupnd
suprafe|e mai ntinse n triunghiul Craiova-Segarcea-Perisor. Aceste pduri sunt, fie
cerato-grni|e, uneori n amestec cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora) si stejar
pufos (Quercus pubescens) indicnd o trecere ctre silvostep, fie cerete pure. Suprafe|ele
poienite sunt acoperite cu asocia|ii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Andropogon
ischaemum, Chriysopogon gryllus.
Pdurea Pleni|a are o suprafa| de 854 ha, din care 50 ha sunt reprezentate de
Rezerva|ia Natural Poiana Bujorului si se afl n administrarea Direc|iei Silvice Dolj. n
prezent, terenul pe care se gseste Rezerva|ia Natural Poiana Bujorului (R.N.P.B.) din
Pdurea Pleni|a este proprietate de stat.
Gospodrirea fondului forestier se face n baza amenajamentelor silvice, n
vecintatea acestei rezerva|ii aflndu-se asezri omenesti, cele mai apropiate fiind:
Verbicioara, Verbi|a, Caraula, Orodel, Pleni|a, Unirea, Drvari, Castrele Traiane, Oprisoru
(Fig. 3). Majoritatea familiilor au ca principal surs de venit activit|ile agricole, de|innd
teren agricol sau animale domestice, cresterea animalelor fiind o ndeletnicire semnificativ.
Fig. 3 Localizarea sitului n raport cu sistemul de localiti judeean i regional
50
Din punct de vedere morfologic, Pdurea Pleni|a se afl n extremitatea sudic a
Piemontului Getic, n subunitatea cunoscut sub numele de Cmpia nalt a Blci|ei. (Cote,
1973). Caracterul general este cel al unui relief de platform plan (220-219 m), cobornd
usor dar continuu spre sud, unde se afl contactul zonei cu o alt mare unitate morfologic,
numit Platforma Olteneasc care are o altitudine de 150-160 m. (Rou, 1980)n zona Poiana
Bujorului altitudinea absoluta oscileaz ntre 217, 2 m la Gng si 209, 2 m la dmbul
Brbuceanu.
Din punct de vedere climatic, zona se ncadreaz n tipul climatului de cmpie cu
temperaturi medii anuale de 10-11C, precipita|ii medii cuprinse ntre 450-550 mm/anual,
vnturile dominante fiind cele din vest si est.
Conform studiilor de fezabilitate realizate de Centrul de Cercetare a Mediului si
Valorificarea Durabil a Resurselor (C.C.M.V.D.R.), n cadrul Poienii Bujorului, popula|ia cu
cel mai mare numr de specii de interes comunitar i revine grni|ei (Quercus frainetto) cu
aproximativ 2000 de exemplare, urmat ndeaproape de cer (Quercus cerris) cca.1800
exemplare, cu mai pu|in de 1000 de exemplare se nscrie specia stejarului pufos (Quercus
pubescens), stejar (Quercus robur), ar|ar ttresc (Acer tataricum), iar cu numai 100 de
exemplare se gseste frasinul (Fraxinus excelsior). Toate aceste specii au o stare de
conservare nefavorabil stabilit n urma aplicrii metodei semaforului si se gsesc n Anexa
Directive Habitate din cadrul Re|elei Ecologice Natura 2000. (Tabelul nr. 3)
Pentru a stabili nivelul la care se afl R.N.P.B. n ceea ce priveste gradul de
amenajare, ntre|inere si desfsurare a activit|ilor n cadrul acesteia, voi ncerca s o compar
cu Parcul Natural Comana din jude|ul Giurgiu.
Am ales aceste dou arii naturale din doua motive: ambele se ntlnesc n zon de
cmpie: prima la contactul dintre Cmpia Romn cu Cmpia nalt a Blci|ei (Cote, 1973),
subdiviziune a Podisului Getic, cealalt se gseste n Cmpia de Tranzi|ie a Bucurestiului,
subdiviziune numit Cmpia Gvanu-Burdea, iar cel de-al doilea motiv pentru care am ales
aceste arii protejate este acela c n ambele este protejat specia bujorului romnesc (Paeonia
peregrina var. romanica).
Diferen|a mare ntre cele dou arii apare atunci cnd este adus n discu|ie planul de
management inactiv pentru Poiana Bujorului din Pdurea Pleni|a si planul de management
bine pus la punct n cazul Parcului Natural Comana.
Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotrrea de Guvern nr. 2151 din 2004 n
baza documenta|iei elaborate de ctre Institutul de Biologie al Academiei Romne avnd o
suprafa| de aproximativ treizeci de ori mai mare dect Pdurea Pleni|a. Acesta include pdure,
teren arabil, asezri umane, psuni, ruri si bl|i. n Parcul Natural Comana sunt recunoscute n
prezent trei arii naturale cu statut de protec|ie si anume: prima este Oloaga Grdinari cu o
suprafa| de 249,4 ha, delimitat pentru protejarea speciei Ruscus aculeatus si a habitatului
forestier, a doua arie este Padina Ttarului cu o suprafa| de 231.4,4 ha, desemnat pentru
protejarea specie Paeonia peregrina var. romanica, iar cea de-a treia arie protejat este Balta
Comana care se ntinde pe o suprafa| de 1206,4 ha, habitat caracteristic pentru psrile acvatice.
Multitudinea posibilit|ilor de recreere pe care le ofer parcul: locuri de cazare,
amenajri turistice plimbri cu barca, nchirieri caiac, nchirieri foisor, loc de campare,
parcri amenajate, practicarea pescuitului sportiv, practicarea vntorii organizate (pentru
toate percepndu-se taxe), puncte de belvedere, organizarea Srbtorii cmpenesti a
Bujorului, atrag un numr mare de vizitatori. Conform estimrilor realizate de Administra|ia
Parcului Natural Comana n decursul anului 2008 se apreciaz c numrul persoanelor care
au vizitat parcul, beneficiind de oaza de liniste si aer curat, a fost de aproximativ 20.000.
51
Tabelul nr. 3 Ponderea speciilor de inters comunitar din Poiana Bujorului
Denumirea
stiin|ific
Anexa
Directivei
Habitate
Mrimea popula|iei Starea de conservare
Quercus frainetto A 2 Cca. 2000 ex. Nefavorabil/neadecvat
Quercus cerris A 2 Cca. 1800 ex Nefavorabil/neadecvat
Quercus
pubescens
A 2 Cca. 800 ex Nefavorabil/neadecvat
Quercus
pedunculiflora
A 2 Cca. 500 ex Nefavorabil/neadecvat
Quercus robur A 2 Cca. 700 ex Nefavorabil/neadecvat
Acer tataricum A 2 Cca. 150 ex Nefavorabil/neadecvat
Fraxinus excelsior A 2 Cca. 100 ex Nefavorabil/neadecvat
Paeonia
peregrina
var.Romanica
A 3.b. 1.850.000 exemplare Nefavorabil/total
neadecvat
Campanula
persicifolia
(clopo|elul
albastru)
A 3.b. Date fiabile insuficiente
sau inexistente
Nefavorabil/neadecvat
Prunella vulgare
(busuioc de
cmp)
A 4.b. Date fiabile insuficiente
sau inexistente
Nefavorabil/neadecvat
Galium verum
(snzienele)
A 3.b. Date fiabile insuficiente
sau inexistente
Nefavorabil/neadecvat
(Sursa: Studiu de fezabilitate Rezervaie Poiana Bujor)
De asemenea, un alt element important inclus n regulamentul ariilor protejate este
marcarea cilor de acces n interiorul acestora, care, n cazul R.N.P.B este inexistent, accesul
Icndu-se pe un drum forestier nemarcat, iar n cazul P.N.C. accesul este marcat printr-un
panou informativ (Fig. 4) si sediul administrativ al parcului (Fig. 5).
52
Foto.1 Panou informativ al Parcului
Natural Comana
Foto.2 Sediul Parcului Natural Comana
Amenin|rile la care sunt supuse cele doua arii sunt att de ordin natural: apari|ia
fenomenului de aridizare, incendii, insecte, ct si de ordin antropic. Aflndu-se ntr-o zon de
cmpie n care temperaturile n anotimpul cald depsesc frecvent 40C, amenin|rile naturale
enumerate anterior si fac frecvent apari|ia.
Conform datelor de pe site-ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro), la nivelul
anului 2007, s-au nregistrat 478de incendii si nceputuri de incendii (Fig. 6 i 7) dintre care
numai la Direc|ia Silvic Craiova s-au nregistrat 47.
Foto.3 Incendiu localizat n Parcul Natural
Comana
Foto.4 Izbucniri de incendiu localizat n
Parcul Natural Comana
(Sursa: www.comanaparc.ro)
O alt amenin|are de tip natural prezent n ambele arii protejate este reprezentat de
insectele defloratoare. Suprafa|a total infestat n anul 2007 de insecte defoliatoare, n pduri
de stejari, plopi, salcie si alte foioase, a fost de 472.823 ha. Din aceast suprafa| 38.159 ha
au fost incluse n zona de combatere si 434.664 ha n zona de supraveghere. Majoritatea
pdurilor infestate au fost situate n zonele de cmpie, colinare si pre-montane din vestul nord
vestul |rii, n zona colinar a Olteniei, n Lunca si Delta Dunrii. (Sursa: www.mmediu.ro)
Combaterea defoliatorilor foioaselor s-a desfsurat n anul 2007 n perioada 18
aprilie 10 mai, la Direc|ia Silvic Craiova efectundu-se pe o raz de 5.975 ha.
53
Din evalurile fcute pe teren de ctre membrii Ministerului Mediului, n pdurile
tratate rezult c n anul 2007 eficacitatea tratamentelor a fost foarte ridicat n toate
arboretele si la to|i duntorii combtu|i, procentele de mortalitate a insectelor fiind cuprinse
ntre 95 si 100%.
n ceea ce priveste planul de management al P.N.C. acesta nu numai c respect to|i
pasii care trebuie urma|i n elaborarea unui plan eficient, dar este si activ si publicat pe site-ul
parcului (www.comanaparc.ro). Parcul este apreciat ca fiind a doua Delt a Romniei,
apropierea de Bucuresti plasndu-l pe primul loc, ca numr de vizitatori, din sudul |rii.
Rezultate i discuii
Poiana Bujorului din Pdurea Pleni|a are statut de rezerva|ie natural conform deciziei
Consiliului J ude|ean Dolj 24/1994 si a fost declarat sit Natura 2000 conform legii 5/2000.
Trebuie men|ionat faptul c Poiana Bujorului a cptat statutul de arie natural
protejat datorit prezen|ei n aceast poian, n numr mare a exemplarelor din specia de
bujor romnesc (Paeonia peregrina varianta romanica); statutul de sit Natura 2000
cptndu-l datorit prezen|ei n aceast arie a trei habitate de interes comunitar si anume:
Pduri stepice euro-siberiene de Quercus spp., Pduri cu Quercus frainetto i Tufrisuri
ponto-sarmatice cu porumbar (Prunus spinosa) si pducel (Crataegus monogyna).
Analiznd situa|ia Rezerva|iei Naturale Poiana Bujorului, am identificat ca avnd
trei puncte tari. Primul, si poate cel mai important, ar fi cadrul fizico-geografic favorabil
dezvoltrii speciilor i habitatelor de interes comunitar specifice zonei biogreografice
continentale; Poiana Bujorului aflndu-se ntr-un relief de cmpie cu altitudini de pn la
200m, temperaturile medii anuale fiind cuprinse ntre 10-11,5C resim|indu-se influen|e
submediteraneene, precipita|iile medii anuale oscileaz ntre 450-550 mm/an, iar vegeta|ia
arboricol este format din cvercinee ceea ce reprezint un adpost pentru specia bujorului.
To|i factorii geografici, climatici si pedologici corespund ecologiei speciilor de cer (Quercus
cerris), grni| (Quercus frainetto), stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), bujor
romnesc (Paeonia peregrina), busuioc de cmp (Prunella vugare), clopo|elul albastru
(Campanula Persiciflora), s.a.
Datorit speciei de bujor romnesc care nfloreste n lunile mai-iunie, autorit|ile
locale organizeaz anual srbtoarea cmpeneasc numit rbtoarea bujorului, fcnd din
aceast poian o atrac|ie turistic. Am catalogat acest eveniment ca fiind un alt punct tare al
R.N.P.B., participan|ii la aceast srbtoare cmpeneasc crescnd sim|itor de la an la an.
Lipsa unui plan de management activ, atrage tot ceea ce nseamn buna desfsurare
a activit|ilor n cadrul ariei naturale. Astfel, lipseste o monitorizare a vizitatorilor care intr
si ies din R.N.P.B, lipseste o pagin web care s informeze publicul cu privire la suprafa|a
ariei, regulamentul ariei, date privind speciile protejate, numrul lor, factorii care le amenin|
existen|a, dar si factorii benefici pentru astfel de specii si habitate, statutul de conservare al
ariei, activit|i permise si activit|i nepermise n cadrul ariei, modul de colectare a deseurilor
si nu n ultimul rnd, sanc|iunile aplicate n cazul nclcrii regulamentului.
Tot mai mul|i voluntari se implic anual, naintea Srbtorii Bujorului n amplasarea
mesajelor informative cu privire la importan|a unei astfel de arii naturale. Anul acesta (2010),
Srbtoarea Bujorului a avut loc pe data de 23 mai. Din observa|iile fcute pe teren, un numr
din ce n ce mai mare de voluntari ai diferitelor institu|ii din jude| de tipul scolilor,
grdini|elor, studen|i ai Universit|ii din Craiova, se implic n campania de informare si
constientizare a publicului. Din discu|ia cu profesorul de geografie al Scolii Generale cu
clasele I-VIII din Pleni|a, am aflat c anual, elevii acestei scoli realizeaz diferite materiale cu
mesaje ct mai clare cu privire la comportamentul pe care trebuie s-l adoptm ntr-o astfel
de loca|ie. (Fig. 8 i 9).
54
Foto.5 Elevii colii Generale din Plenia
implicai n campania de informare a
publicului
Foto.6 Mesaje informative cu privire la
regulamentul din interiorul rezervaiei
naturale
Asa cum am men|ionat mai sus, exist un plan de management al Rezerva|iei
Naturale Poiana Bujorului, ns este nc la stadiul de proiect. Acesta a fost realizat de ctre
Universitatea din Craiova n parteneriat cu Direc|ia Silvic Oltenia, Consiliul Local Pleni|a si
Agen|ia Regional de Protec|ie a Mediului si a fost naintat ctre Programul Opera|ional
Sectorial Mediu (POS Mediu). Obiectivele proiectului sunt:
- stabilirea infrastructurii de vizitare a rezerva|iei;
- realizarea sistemului de gestionare a deseurilor;
- monitorizarea activit|ilor din cadrul rezerva|iei;
- mijloace de informare a publicului cu privire la existen|a unei astfel de rezerva|ii
n jude|ul Dolj.
Factorii care amenin| dezvoltarea durabil a Rezerva|iei Naturale Poiana Bujorului
si a conservrii speciilor si habitatelor din interiorul ei sunt att de ordin natural, ct si
antropic.
n cadrul ameninrilor naturale se nscriu: fenomenul de aridizare, izbucnirea
incendiilor, invaziile insectelor.
Ameninrile antropice constau n:
- exploatarea lemnului (datorit unei monitorizri inexistente a vizitatorilor si a
activit|ilor din cadrul rezerva|iei se ntlnesc zone defrisate);
- comportamentul neadecvat al vizitatorilor (amplasarea deseurilor n locuri
neamenajate, aprinderea focului n spa|ii neamenajate).
n ciuda tuturor mesajelor si ndemnurilor, cei care particip la srbtoare, att
organizatorii, ct si vizitatorii, trateaz cu indiferen| eforturile voluntarilor - organizatorii
prin amplasarea tiribombelor si a chioscurilor n apropierea bujorilor (Fig. 10 i 11), fapt ce
duce la periclitarea speciei, dar si amplasarea deseurilor pe marginea drumurilor forestiere,
contrar eforturilor depuse de voluntari pentru a improviza cosuri de gunoi. (Fig. 12 i 13)
55
Foto.7 i 8 Tiribombe i scen instalate cu ocazia Srbtorii Bujorului
Foto.9 Couri de gunoi improvizate
Foto.10 Deeuri amplasate pe marginea
drumurilor forestiere
Concluzii
Asa cum am men|ionat anterior, chiar de la nceputul declarrii ariilor naturale
protejate n Romania acestea se aflau numai pe hrtie, fiind lipsite de administra|ie. Unele au
reusit s se autoconserve, ns altele au fost distruse complet. Printre ariile protejate declarate
doar pe hrtie se enumer si Poiana Bujorului.
n prezent, pentru majoritatea ariilor protejate constituite n fond forestier, Romsilva,
prin filialele teritoriale asigur managementul forestier, dar care doar n pu|ine cazuri
corespunde viziunii ecologilor. Pe lng acesta, se observ c tot mai multe organiza|ii
neguvernamentale se ocup de finan|area proiectelor de amenajare a ariilor naturale, dar cu o
lips de profesionalism.
Ne punem adesea ntrebarea: Sunt n Romnia speciile si habitatele apreciate si
conservate la adevrata lor valoare? Rspunsul l putem intui din criticile pe care le-a primit
Romnia la summitul pe probleme climatice de la Copenhaga, dup ce exper|ii ONU au ajuns
la concluzia c |ara noastr este singura din Uniunea European care nu a tratat cu seriozitate
problema zonelor protejate.
56
BIBLIOGRAFIE
Bobrnac B., (1995), Monumente i rezervaii ale naturii, obiective istorice i turistice
din Oltenia, Edit. Didactic si Pedagogic, Bucuresti;
Bobrnac B., Popescu M., Cru D., (1984), Rezervaii i monumente ale naturii din
Oltenia, Edit. Sport - Turism;
Doni N. i Colab., (2005), Habitatele din Romnia, Edit. Tehnic Silvic, Bucuresti;
Cote P., (1973), Geografia Romniei, Edit. Didactic si Pedagogic, Bucuresti;
Rou Al., (1980), Geografia fizic a Romniei, Edit. Didactic si Pedagogic,
Bucuresti;
***,(2007), Formularul Standard Natura 2000, SCI-uri, Agen|ia Na|ional de Protec|ia
Mediului;
***, Studii i Amenajamente Silvice, Direc|ia Silvic Dolj;
***, Studiu de fezabilitate, Centrul de Cercetare a Mediului si Valorificarea Durabil a
Resurselor ;
***, Legislaie de mediu, Monitorul Oficial al Romniei;
*** http://www.lifenatura2000.ro
*** http://www.mmediu.ro
*** http://www.ecomagazin.ro
*** http://www.rosilva.ro
*** http://www.comanaparc.ro
*** http://www.anap.ro
*** http://www.pronatura.ro
57
ANALIZA MULTICRITERIAL A MEDIULUI REZIDENIAL DIN
CARTIERUL CRAIOVIA NOU
MULTICRITERIA ANALYSIS OF THE RESIDENTIAL
ENVIRONMENT FROM CRAIOVIA NOU DISTRICT
Elena Cristina ILIESCU
Rezumat: Scopul lucrrii este de a realiza o analiz multicriterial a mediului reziden|ial din cartierul
Craiovi|a Nou, din municipiul Craiova. Mediul urban al municipiului Craiova se detaseaz prin
diversitatea si complexitatea problemelor de mediu pe care le genereaz, fapt ce impune o analiz
integral si prioritar la nivel local. n acest context, abordarea acestor aspecte s-a conturat cu privire
special asupra cartierului Craiovi|a Nou.
Arealul studiat ocup partea central a cartierului Craiovi|a Nou, avnd o suprafa| de 33,2 mii m
2
.
Este mrginit de artere de circula|ie rapid, cu caracter orsenesc, n interiorul zonei ptrunznd
numai strzi si/sau alei de interes local. Suprafa|a cartat are un nucleu de spa|iu plantat, cu prelungiri
pn la arterele principale si secundare, n suprafa| de 4977 m
2
.
Obiectivele studiului surprind, n mare msur, dezechilibrele dinamice care apar la nivelul
ecosistemului urban prin nlocuirea peisajului natural, nu printr-o evolu|ie bio-ecologic de lung
durat, ci printr-o artificializare rapid.
Cuvinte cheie : ecosistem urban, disfuncionaliti de mediu, mediu rezidenial, Craiovia Nou
Abstract: The aim of the paper is to achieve a multicriteria analysis of the residential environment of
Craiovi|a Nou district, from Craiova city. Craiova's urban environment emerges from the diversity
and the complexity of environmental problems that generate, fact that requires a full and priority
analysis at local level. In this context, the approach of these issues has specially outlined on the
Craiovita Nou district.
The study area occupies the central part of Craiovita Nou district, with an area of 33.2 thousands sq
m. It is limited by rapid thoroughfares, with urban character, the area being penetrated only by streets
and/or alleys of local interest. The mapped surface has a core planted area, with extension to the main
and secondary roads, totalizing 4,977 sq m.
The study objectives illustrate, largely, the dynamic imbalances that occur in the urban ecosystem by
replacing the natural landscape, not by a bio-organic long-term evolution, but by a quick
artificialization.
Key words: urban ecosystem, environmental dysfunctions, residential environment, Craiovia Nou
Introducere
Protec|ia mediului nconjurtor a devenit o necesitate ce s-a acutizat n paralel cu
proliferarea si diversificarea surselor de poluare, provenite mai ales din activit|ile antropice.
Afectarea grav (adesea iremediabil) a unor ecosisteme terestre si acvatice - ca si a calit|ii
aerului - n numeroase zone, care s-au repercutat ulterior negativ asupra snt|ii si
dezvoltrii sociale a oamenilor, a for|at gndirea tehnologic s-si pun probleme ecologice.
Una dintre ele - poate cea mai important - const n n|elegerea modului n care evolueaz
dinamica unui sistem natural perturbat prin introducerea unui factor fizic, chimic sau biotic,
deoarece a cunoaste acest lucru nseamn a se asigura o bun si eficient protec|ie mediului,
realizat prin pstrarea calit|ilor sale si conservarea resurselor naturale, ceea ce se rsfrnge
pozitiv asupra activit|ilor economice si dezvoltrii societ|ii. (Puia et al, 2001)
Modificrile peste limitele permise ale calit|ilor solului, apelor si aerului, pe lng
faptul c pot provoca si pierderi de natur economic, aduc mai cu seam prejudicii snt|ii
oamenilor si animalelor sau dezvoltrii plantelor.
58
Analiza ecosistemului urban este sus|inut deideea conform creia orasul modern nu
reprezint doar centrul de locuin|e, comer|, industrie si cultur, ci este un ecosistem viu, ale
crui componente naturale (spa|ii verzi, cursuri de ap si alte zone de naturalitate) au n
centru omul si activit|ile socio-umane (Marinescu, 2006).
Asemenea multor orase, si municipiul Craiova concentreaz o serie de probleme de
mediu, fiind necesar un studiu amplu la nivel local.
n cadrul acestui studiu au fost analiza|i ctiva parametri specifici, cum sunt :
procentul de ocupare a teritoriului (POT); coeficientul de utilizare al terenului (CUT);
factorul suprafa|-biotop (FSB); indicele de intersectare rectangular; suprafa|a terenului
utilizat pentru transporturi. De asemenea, a fost studiat situa|ia spa|iilor verzi si distribu|ia
teritorial a verdelui urban.
Obiectivele studiului surprind, n mare msur, dezechilibrele dinamice care apar la
nivelul ecosistemului urban prin nlocuirea peisajului natural, nu printr-o evolu|ie bio-
ecologic de lung durat, ci printr-o artificializare rapid. (Brbulescu, 2007)
Definirea ariei de studiu i scurt istoric
Cartierul Craiovi|a Nou este localizat n partea de nord-vest a municipiului Craiova,
fiind ncadrat de b-dul Dacia, str. Constantin Brncoveanu si Calea Severinului.
Arealul analizat este localizat n partea central a cartierului, fiind cuprins ntre
4420' lat. N si 2346' long. E. Este delimitat de strada George Enescu n partea de vest,
Calea Tineretului spre nord, b-dul Olteniei n est si Aleea Arh. Duiliu Marcu n sud. (Fig. 1)
Suprafa|a total a cartierului este de aproximativ 2936 mii m
2
, iar arealul de analiz,
cu o suprafa| de 33,2 mii m
2
, reprezint circa 1,12% din suprafa|a total a acestuia.
Fig. 1 Localizarea geografic a arealului analizat
(sursa : Primria Municipiului Craiova prelucrare)
59
Cartierul Craiovi|a Nou fcea parte din comuna Craiovi|a (Craiova +suf. dim. -
a), nfiin|at prin Legea administrativ din 31 martie 1864. Apartenen|a ei administrativ-
teritorial a suferit numeroase modificri pn la Legea din anul 1968.
Toponimul Balta lui Brc, ntlnit n Hrisovul din 6 iunie 1593, situeaz satul pe
locul n care este astzi cartierul, care s-a aflat n apropierea Fntnii Obedeanu, unde au si
fost descoperite materiale arheologice si numismatice, apar|innd secolelor XIV-XV. (Avram
et al, 2005)
Cartierul se afl n regiunea desecat a Bl|ii Craiovi|a, a crei legend a cunoscut o
larg rspndire att n folclor, ct si n preocuprile unor distinsi crturari. Potrivit legendei,
strvechea asezare a Craiovei s-ar fi scufundat cndva, n negura veacurilor, n mlastina
Craiovi|ei. Temeiuri stiin|ifice demonstreaz c numita balt, secat acum aproape total,
acoperea o mare suprafa| de teren cu cteva mii de ani n urm. Legenda scufundrii
vechiului oras a fost preluat de B. Petriceicu Hasdeu, nOriginile Craiovei, ca si de Nicolae
Iorga, Grigore Tocilescu, August Pessiacov, Anastase Georgescu, D. D. Stoenescu,
profesorul francez Margot. (Avram et al, 1998)
Ulterior, pe aceste locuri s-au stabilit dependen|i din punct de vedere economic de
oras. Denumirea Craiovi|ei a intrat, demult si n folclor, atestnd vechimea acestei legende :
Frunz verde amurele
Pe cmpul Craiovei
i p-al Craioviei
Mi-a scos Ban plugurile
-i are ogoarele. (Folclor din Oltenia si Muntenia, 1969)
Prima men|iune apare ntr-un hrisov al domnitorului |rii Romnesti, Alexandru cel
Ru, din 6 iunie 1593, prin care hotrste ...lui Ivan si lui Stoica din Craiovi|a, cu fiii lor s
le fie la Craiovi|a ocina ce se numeste Halnga. (Avram et al, 2005)
Material i metod
Teritoriul asupra cruia s-a oprit acest studiu se suprapune cartierului Craiovi|a
Nou, ocupnd partea sa central.
Pentru realizarea acestui studiu am folosit urmtoarele materiale : Dic|ionarul istoric
al localit|ilor din jude|ul Dolj (I-III), Atlasul geografic al Romniei, harta topografic la
scara 1:5 000 si 1:1800. Pentru a vedea concordan|a dintre ecosistemul urban si realitatea
pe teren am realizat cercetri n perimetrul studiat, ntocmind o serie de chestionare.
Pentru analizarea arealului din punct de vedere al protec|iei mediului si transpunerea
n termeni concre|i ai disfunc|ionalita|ilor urbane si vulnerabilit|ii elementelor de risc din
teritoriul analizat, s-au utilizat, n principal : metoda descriptiv cu scopul de a sintetiza
seriile de date n indicatori si indici statistici; metoda calitativ pentru eviden|ierea unor
parametri calitativi ai mediului; metoda analizei, ceagrafic si asintezei; mijloace i tehnici
de analiz a datelor care au oferit posibilitatea clasificrii datelor si interpretrii rezultatelor
ob|inute n urma prelucrrii.
Rezultate i discuii
Actuala explozie urban, ca si cresterea numeric, nu constituie fenomene noi n
istorie, dar cu siguran| nu cunosc precedent prin dimensiunile lor de necomparat cu alte
perioade.
Extinderea spa|ial a oraselor si nevoia satisfacerii optime a cerin|elor de locuire,
deservire si recreere a generat idei si practici noi n domeniul urbanismului dintre care
rmne n actualitatezona de locuit saucartierul.
60
Zona rezidenial saude locuit reprezint spa|iul destinat locuin|elor care ocup cea
mai mare ntindere n cadrul unui oras.
Zona de locuit a municipiului Craiova s-a format n timp, dezvoltndu-se concentric
n jurul zonei centrale, pe scheletul unei trame radial-concentrice.
Cresterea orasului s-a fcut prin cresterea principalelor zone func|ionale, zona de
locuit dezvoltndu-se prin : expansiunea natural de-a lungul cilor de comunica|ie, prin
mutiplicarea re|elei stradale etc. (Marinescu, 2006)
Pe suprafa|a actual a perimetrului analizat se ntlnesc situa|iile enumerate anterior,
zona de locuit avnd un aspect nesistematizat. Prin cresterea construc|iei de locuin|e, fondul
locuibil a suferit muta|ii, cuprinznd ansambluri de locuit P+4 etaje (16 cldiri), P+5 etaje (1
cldire) si P+10 etaje (5 cldiri). (Fig. 2) Acestea sunt construite compact, cu o densitate mai
ridicat n arealul delimitat de strzile Calea Tineretului si Arh. Duiliu Marcu. (Foto 1)
Predomin ansamblurile de locuit P+4 etaje, fiind urmate de cele P+10 etaje.
Foto. 1 Zona Orizont - privire de ansamblu spre Aleea Arh. Duiliu Marcu i b-dul Olteniei
(sursa : Google Earth)
Configuraia reliefului, rezistena terenului, nivelul apelor subterane, precum si
panta redus a terenului (1-2%), din aceast zon, nu au influen|at amplasarea, forma sau
regimul de nl|ime al cldirilor, acestea fiind construite pe mai multe direc|ii.
n urma cartrilor efectuate, am constatat grupe de locuin| care nu respect normele
ecologice n privin|a igienei urbane n amplasarea construc|iilor. Amplasarea cldirilor se
face astfel nct ncperile de locuit s fie expuse efectului radia|iilor directe minimum dou
ore pe zi n solsti|iul de iarn, ceea ce duce la cresterea calit|ii vie|ii. Astfel, 5 blocuri din
zona George Enescu au fa|adeleorientare sprevest, ceea ce, la nivelul latitudinii |rii noastre,
nseamn condi|ii de nsorire satisfctoare (trei ore iarna si sapte ore vara). Doar dou
blocuri din perimetrul analizat au o orientare sud, avnd condi|ii bune si o durat mare de
nsorire (iarna opt ore si vara sase ore), uniform n tot timpul anului, n timp ce restul
cldirilor sunt dispuse ctrenord, astfel c nu se asigur de minimul necesar de nsorire.
61
Fig. 2 ncadrarea arealului de analiz n interiorul municipiului
n zona George Enescu apar disfunc|ionalit|i n privin|a dimensiunilor blocurilor
turn. Prin dimensiunea lor si din cauza nerespectrii distan|elor de amplasament fa| de
blocurile din imediata apropiere, fac ca umbrele purtate de-a lungul unei zile s mpiedice
utilizarea efectelor nsoririi directe asupra blocurilor vecine. Un alt aspect relevant pentru
blocurile turn din aceast zon, l reprezint aspectul nnegrit al acestora, care a cptat n
timp o culoare cenusie, fapt datorat, n principal, traficului intens. De asemenea, parterul
acestora gzduieste numeroase spa|ii comerciale, cabinete stomatologice, terase, care
deservesc popula|ia acestei zone, ct si a celei din proximitate.
Dispunerea cldirilor de locuit este liniar cldirile sunt situate n fronturi paralele
fa| de axa strzii (ofer aceeasi orientare pentru toate cldirile); este situa|ia cldirilor
amplasate n zona George Enescu, Calea Tineretului si b-dul Olteniei.
Urmeaz un grup de cldiri, situate ntre strada Duiliu Marcu si Calea Tineretului,
dispuse n incinte, respectiv n jurul unui spa|iu liber, reprezentat, n acest perimetru, de
locuri de joac pentru copii. Aceste cldiri sunt afectate deiluminarea i ventilarea natural
deficitare.
Coeficientul de utilizare al terenului (CUT) este direct si puternic corelat cu
densitatea popula|iei, deoarece prin cresterea densit|ii popula|iei la nivel microurban, cum
este cazul cartierului Craiovi|a (4,5 loc/100 m
2
), se mreste concentrarea urban, creste
aglomerarea si scade accesibilitatea general. (Ioanid, 1991)n spa|iul cartat, densitatea
popula|iei a nregistrat valori sczute - 0,80 loc/m
2
. Cele mai mari concentrri de popula|ie s-
62
au consemnat pe Aleea Arh. D. Marcu - 1040 persoane, G. Enescu - 618 persoane, Calea
Tineretului - 409 persoane si b-dul. Olteniei - 364 persoane. (Fig. 3)
Fig. 3 Repartiia numrului de locuitori din spaiul analizat pe principalele strzi
Valorile indicilor globali CUT si POT permit aprecierea modului n care este utilizat
terenul localit|ii, avnd o deosebit importan| ecologic, deoarece att risipa de teren ct si
acoperirea excesiv a terenului din cadrul ecosistemului urban cu construc|ii contribuie la
degradarea unor factori ai mediului si la condi|ii neprielnice pentru via|a cotidian a
popula|iei. (Marinescu, 2006)
Valorile CUT si POT pentru zona cartat sunt de 0,92% (n condi|iile n care
normele interna|ionale pentru astfel de zone prevd indici de 1,2%), respectiv 6,19%. Aceste
valori nu depsesc capacitatea de autoepurare natural a aerului din zon, prezentnd un
raport echilibrat ntre suprafe|ele construite si cele oxigenate, contribuind la pstrarea unor
valori confortabile ale umezelii aerului si deci, la condi|iile de sanogenez ale locuitorilor.
Asemntor indicilor POT si CUT, care redau dimensiunea utilizrii teritoriului
urban, FSB (factorul suprafa biotop) eviden|iaz ponderea din suprafa|a unui teren, ce
revine suprafe|ei plantate sau care ndeplineste alte func|iuni ecologice n cadrul
ecosistemului.
Factorul Suprafa Biotop exprim raportul dintre suprafa|a ecologic efectiv si
suprafa|a total. Acest factor a fost calculat si pentru zona analizat, ob|inndu-se valoarea de
0,07.
Spaiile verzi reprezint zone multifunc|ionale, care contribuie la mbunt|irea
calit|ii componentelor mediului urban, a esteticii teritoriului, la satisfacerea unor nevoi ale
popula|iei. Adevrate resurse recrea|ionale, spa|iile verzi condi|ioneaz prin cantitatea,
calitatea si localizarea lor calitatea mediului urban pentru locuitorii orasului.
Factorii biologici sunt prezen|i n limitele ecosistemului urban prin flora si fauna
spontan sau aclimatizat. (Marinescu, 2006)
Plantele specifice zonei geografice n care se gseste un ecosistem urban, sunt
distruse prin impactul uman, respectiv prin construc|ii, activit|i de aplicare a ierbicidelor,
activit|ile traficului auto etc. n ecosistemul urban exist un stres puternic asupra speciilor de
plante datorit polurii cu metale grele, bioxid de sulf, toxicit|ii si fumului, reducndu-se
astfel cantitatea de oxigen eliminat in atmosfer.
La nivelul cartierului, suprafaa ocupat de spaiile verzi nsuma, n anul 2007,
907.116 m
2
. Raportat la ansamblul popula|iei nregistrate n acelasi an (106.161 locuitori),
63
fiecrui locuitor al sectorului i reveneau 8,54 m
2
. Suprafa|a spa|iului verde care revine arealului
analizat este de 4.977 m
2
. Raportat la suprafa|a total a zonei de 33,2 mii m
2
, suprafa|a de|inut
de spa|iile verzi este de aproximativ 14,97% ceea ce nseamn foarte pu|in dac avem n vedere
recomandrile specialistilor care men|ioneaz o pondere a verdelui urban de cel pu|in . Astfel,
zona analizat beneficiaz, n prezent, de o suprafa| insuficient de zone verzi, valoarea
indicelui de spa|iu verde fiind de 1,93 m
2
/locuitor.
Principalele disfunc|ionalit|i sunt legate de reparti|ia neechilibrat a spa|iilor verzi n
teritoriu, insuficien|a spa|iilor sub aspect cantitativ si calitativ.
Intensificarea traficului rutier, cresterea numrului de unit|i de prestri servicii
amenin| suprafa|a spa|iilor verzi, devenind insuficiente pentru a-si ndeplini func|iile de
oxigenare a aerului urban.
n arealul analizat, reparti|ia spa|iilor verzi este neuniform, existnd diferen|e majore.
(Tabel nr. 1, Fig. 4)
Tabel nr. 1 Suprafaa spaiilor verzi
Aliniamente Grdini de bloc i scuaruri
m
2
% din total m
2
% din total
2160 43,4 2817 56,6
Sursa : Primria Municipiului Craiova, 2007
La nivelul zonei, cea mai mare suprafa| a spa|iilor verzi este aferent strzii Arh.
Duiliu Marcu - 44%, spre deosebire de strada Calea Tineretului, unde ponderea spa|iilor
verzi, aferent blocurilor de locuin|e din proximitate, este mai redus - 27%.
grdinilor este foarte ridicat pe Aleea Arh. D. Marcu, majoritatea ansamblurilor de
locuin|e fiind delimitate prin astfel de suprafe|e verzi amenajate si ngrijite, unde cosurile de
gunoi sunt prezente din 5 n 5 m. Acestea sunt delimitate cu gard metalic, scznd
vulnerabilitatea de transformare n spa|iu de parcare amenajat (garaj) sau improvizat, ori
pentru depozitarea necontrolat a deseurilor menajere. (Foto 2)
Fig. 4 Distribuia spaiilor verzi n arealul cartat
64
Foto 2 Grdini de bloc ngrijite pe Aleea Arh. D. Marcu (Iliescu, mai, 2010)
Fenomenul de schimbare ilegal a destina|iei terenurilor atinge cote alarmante. n
ultimii ani perceperea verdelui urban ca spa|iu disponibil pentru construc|ii provizorii (terase,
garaje) sau cu func|ii diverse (unit|i comerciale, cldiri) constituie un precedent periculos n
contextul n care actuala suprafa| nu acoper necesarul de spa|iu verde pentru acest areal.
(Foto 3).
a) b)
Foto 3 Spajii verzi afectate de construcii provizorii - uniti comerciale (a) i parcri
neautorizate (b) (Iliescu, mai, 2010)
Pentru a afla percep|ia locuitorilor asupra spa|iilor verzi din zona analizat, am
elaborat un chestionar. Sondajul s-a realizat pe un esantion de 50 locuitori din zon.
Rezultatele sunt redate grafic n figurile de mai jos.
Dup cum era de asteptat, locuitorii din zonele cu o pondere mai ridicat a verdelui
urban (strada Arh. Duiliu Marcu) sunt mult mai mul|umi|i dect locuitorii din zonele cu o
suprafa| mai redus a spa|iilor verzi (b-dul Tineretului).
65
0
10
20
30
40
50
60
70
1
%
da nu
La ntrebarea : Suntei mulumii de nr. spaiilor
verzi din zona n care locuii?
0
10
20
30
40
50
60
70
1
%
da nu
La ntrebarea : Suntei mulumii de calitatea
spaiilor verzi din zona n care locuii?
0
10
20
30
40
50
60
70
80
1
%
zilnic ptmnal lunar cteva ori pe an niciodat
La ntrebarea : Utilizai frecvent spaiile verzi din zon?
De asemenea, 63% din cei chestiona|i nu sunt mul|umi|i de calitatea spa|iilor verzi,
considernd necesar amenajarea de noi spa|ii verzi, dimensionate n acord cu mrimea si
necesit|ile locuitorilor, n timp ce 37% sunt satisfcu|i de prezen|a si calitatea acestora.
Utilizarea zonelor verzi este mai frecvent n cazul grupurilor din zonele cu pondere
ridicat a spa|iilor verzi, n compara|ie cu grupurile din zonele cu o pondere mai sczut a
acestora.
Structura zonei de locuit analizat cuprinde suprafe|e de teren, calculate procentual
astfel : cldirile de locuit -58%; amenajrile anexe (platforme gospodresti, parcaje, garaje,
terenuri de joac pentru copii, locuri de odihn)- 13%; dotrile social-culturale si de deservire
a zonei (crese, magazine, unit|i de prestri de servicii, post, farmacii, sucursale bancare)-
16%; circula|ie- 13%. (Fig. 5)
Fig. 5 Structura zonei de locuit a arealului analizat
n cadrul cartierelor, un rol esen|ial n realizarea condi|iilor de confort si siguran| l
de|ine modul de dispunere si de organizare a circula|iei. n majoritatea cazurilor se adopt
66
sistemul de circulaie perimetral, completat cu sistemul de alei care faciliteaz accesul la
fiecare complex de locuin|e. O aten|ie deosebit trebuie acordat unei separri ct mai clare a
circula|iei pietonilor de cea a vehiculelor.
Analiza reparti|iei spa|iale a principalelor categorii de strzi eviden|iaz o repartizare
dispersat aarterelor de circulaie de categoria II, cu 4 benzi de cicula|ie : b-dul Tineretului,
b-dul Olteniei si strada George Enescu. Acest aspect nu permite o func|ionare unitar a
ntregului sistem rutier, afectnd modul de desfsurare al circula|iei.
Traficul rutier genereaz nivele ridicate de disconfort acustic n lungul acestor artere
de circula|ie, cu consecin|e la nivelul habitatului intern al popula|iei din spa|iile aflate n
proximitate.
Transportul in comun constituie, de asemenea, o surs important de zgomot.
Prezen|a mijloacelor de transport n comun accentueaz poluarea fonic, n special pe arterele
principale (strada G. Enescu, b-dul. Tineretului si b-dul Olteniei), unde se concentreaz mai
multe linii de autobuz : 2R , 1R (la interval de 10 minute), 6 (la interval de 5 minute), 3, 3b (la
interval de 10 minute), dar si dou sta|ii de taxi (cu 20 locuri fiecare). Acestea se adug
circula|iei auto obisnuite, transformnd arterele importante n principalecoridoare de poluare
fonic.
Pentru arealul analizat, valoareaindicelui de intersecie rectangular este de 0,02%,
valoare mic, favorizat de numrul redus de intersec|ii. Acestea contribuie, la rndul lor, la
crestere polurii fonice prin competi|ii, ntreceri nocturne, risc mare de accidente etc.
Tipurile de pavimente existente de-a lungul tramei stradale includ mbrcmin|i din
asfalt, mpietruiri si pmnt. (Foto 4)Din analiza distribu|iei spa|iale a tipurilor de paviment n
re|eaua stradal din arealul analizat, se constat c 92,6% din ntreaga lungime a strzilor este
asfaltat, 5,3% sunt strzi mpietruite si 2,1% sunt strzi de pmnt. (Fig. 6)
Fig. 6 Distribuia tipurilor de paviment ale reelei stradale din zona studiat
67
a) Alee ntre strada Arh. D. Marcu, nr. 5 i
Calea Tineretului, nr. 22
b) Alee ntre strada G. Enescu, nr. 74 i Calea
Tineretului, nr. 22
c) Strada G. Enescu, nr. 76
Foto 4 Tipuri de pavimente din mpietruiri (a), pmnt (b), asfalt (c) (Iliescu, mai, 2010)
Un impact deosebit asupra capacit|ii de circula|ie l au si spaiile de parcare amenajate.
Avnd n vedere sporirea nencetat a numrului de autoturisme, parcarea lor a devenit o
problem deosebit n zonele de locuit. n urma documentrii directe, am constatat un numr
de spa|ii de parcare necorespunztor necesit|ilor locuitorilor zonei (cte un loc de parcare la
1-3 apartamente), de cele mai multe ori parcarea fcndu-se pe bordura trotuarelor sau n
detrimentul spa|iilor verzi aferente blocurilor de locuin|e. (Foto 5, 6)
Foto 5 Parcaje la parterul blocurilor pe strada Tinereului, nr 22 (Iliescu, mai, 2010)
68
Foto 6 Parcaje la parterul blocurilor pe strada Ah. D. Marcu (Iliescu, mai, 2010)
Concluzii
Prin prezenta tem de cercetare s-a urmrit identificarea si descrierea obiectiv si
sistematic la nivel constatativ a realit|ii mediului n care trim, n vederea formulrii unor
concluzii privind importan|a cunoasterii disfunc|ionalit|ilor mediului din cartierul Craiovi|a
Nou, cu privire special asupra zonei analizate, si a disconfortului generat de acestea n
rndul comunit|ii locale.
Calitatea aerului din arealul analizat este destul de bun; zone cu poluare mai intens
sunt intersec|iile si arterele de circula|ie principale si secundare, unde sunt eliminate o
varietate de noxe prin |evile de esapament ale automobilelor, care consitutie, totodat, si surse
de poluare fonic. Sunt necesare, astfel msuri care sa contribuie la descongestionarea
traficului rutier, crearea de sensuri giratorii etc.
O alt problem important de mediu pentru aceast zon vizeaz numrul
insuficient de spa|ii de parcare, fiind necesar organizarea acestora.
Valorile CUT si POT pentru zona cartat (0,92% respectiv, 6,19%) prezint un
raport echilibrat ntre suprafe|ele construite si cele oxigenate.
Suprafa|a de|inut de spa|iile verzi este de 14,97% din suprafa|a total a cartierului.
Bilan|ul verdelui urban public pune n eviden| ponderea cea mai mare a spa|iilor verzi
publice aferente blocurilor de locuit si scuarurilor 56,6%, urmat de aliniamentele stradale
43,4%. Pentru prevenirea si limitarea deteriorrii verdelui urban, este necesar dezvoltarea
unui sistem de monitoring, care s cuprind inventarierea vegeta|iei de pe domeniul public si
crearea bazei de date aferente (numrul si densitatea arborilor, identificarea exemplarelor n
declin biologic, arborii ocroti|i si loca|ia lor); organizarea de noi spa|ii verzi care s
completeze deficitul care se manifest la nivelul zonei; obligativitatea asocia|iilor de locatari
si a altor categorii de proprietari de a ntre|ine spa|iul verde aferent spa|iului construit.
Poluarea mediului, care-si ntinde amenin|area asupra ntregii planete, a ajuns la un
punct n care atac dezln|uit omul si mediul su de existen|. Omul trebuie s n|eleag mai
bine unitatea naturii cu toate legturile intime dintre to|i factorii ei si s insereze, n acest
complex de structuri si fenomene obiective, adausul activit|ii sale sociale folosind, dar si
respectnd, o legitate preexistent. (Ciplea et al, 1978)
69
BIBLIOGRAFIE
Avram, C., Pleniceanu, V,, Ciobotea, D., Lukacs, S., Nicolaescu, L., Zarz, I.
(1998), Craiova, pagini de istorie i civilizaie III, Edit. Helios, Craiova
Avram, C., Barbu, P., Ciobotea, D., Osiac, V. (2005), Dicionarul istoric al
localitilor din Judeul Dolj, Edit. Alma, Craiova
rbulescu, Adriana (2007), Metode i mijloace de contientizare a strii de
sanogenez a unui ecosistem urban tez de doctorat, Universitatea din Bucuresti
Ciplea, L.I., Ciplea, Al. (1978), Poluarea mediului ambiant, Edit. Tehnic, Bucuresti
Ioanid, V. (1991), Urbanism i mediu, Edit. Tehnic, Bucuresti
Marinescu, I. (2006), Disfuncionalitile mediului urban. Studiu de caz - Municipiul
Craiova, Edit. Universitaria, Craiova
Povar, I. (2007), Geografia mediului. Poluarea i protecia mediului nconjurtor,
Edit. Funda|iei Romnia de Mine, Bucuresti
Puia, I., Soran, V., Carlier, L., Rotar, I., Vlahova, M. (2001), Agroecologie i
ecodezvoltare. Edit. Academic Press, Cluj-Napoca
*** (1969), Folclor din Oltenia i Muntenia, Edit. Pentru Literatur, Bucuresti
*** (2007), Date statistice furnizate dePrimria Municipiului Craiova
70
IMPACTUL C.E.T. TURCENI ASUPRA CALITII VIEII N
COMUNA IONETI
THE IMPACT OF C.E.T. TURCENI UPON LIFE QUALITY IN
IONETI COMMUNE
Corina ISERESCU
Rezumat:n lucrareaImpactul C.E.T. Turceni asupra calit|ii vie|ii n comuna Ionesti am analizat
factorii naturali si economici care au influen|at dezvoltarea comunei.
n func|ie de necesit|ile popula|iei, autorit|ile locale si comunitatea au transformat cadrul natural si
au folosit poten|ialul economic al comunei n sporirea calit|ii vie|ii, ns din observa|iile realizate pe
teren si din studiul documentelor care contureaz imaginea aszrii n sec al XX-lea, se poate
concluziona faptul ca nu s-au fcut schimbri majore n ultimii 100 de ani, comunitatea aflndu-se
ntr-un complex proces de mbtrnire demografic.
Urmrile activit|ilor realizate de Complexul Energetic Turceni sunt evidente att n ceea ce priveste
sntatea popula|iei ct si n ceea ce priveste echilibrul mediului nconjurtor. n prezent, nu exist
sistem de canalizare n comun, managementul deseurilor se realizeaz defectuos, existnd areale
foarte mari din lunca J iului care func|ioneaz ca platforme neamenajate pentru depozitarea deseurilor,
areale ce au fost fost identificate cu ajutorul hr|ii topografice si a observa|iilor de pe teren.
Asadar, calitatea vie|ii n comuna Ionesti este precar, arealul studiat nu ofer condi|ii decente de
via|, activit|ile dezvoltate de C.E.T. Turceni avnd aspecte pozitive, dar si aspecte negative.
Cuvinte cheie: hald de steril, poluare, deeuri, comuna Ioneti, C.E.T. Turceni
Abstract:In the present paper, we have analysed the natural and economic factors that influenced the
development of the commune.
According to the populations necessities, local authorities and the community transformed the natural
landscape and used the economic potential of the commune for increasing life quality. However, field
observations and the study of the documents that emphasize the image of the commune by the end of
the 20
th
century lead us to the conclusion there did not occur major changes in the last 100 years and
the community confronts itself with a complex process of demographic ageing.
The consequences of the activities from Turceni Energetic Complex are obvious when it comes both
to the populations health state and the balance of the environment. Presently, there is no sewerage
system, waste management is precarious there are large surfaces located within the J iu floodplain
that function as unfitted landfills, which were identified by means of topographical maps.
Thus, life quality in Ionesti commune is precarious as the studied area does not offer decent life
conditions and the activities developed by C.E.T. Turceni has both positive and negative aspects.
Key words: refuse dump, pollution, wastes, Ioneti commune, C.E.T. Turceni
Introducere
Domeniul calit|ii vie|ii se defineste ca ansamblul elementelor care se refer la
situa|ia fizic, economic, social, cultural, politic, de sntate etc., n care triesc oamenii,
con|inutul si natura activit|ilor pe care le desfsoar, caracteristicile rela|iilor si proceselor
sociale la care particip, bunurile si serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate,
modul si stilul de via|, evaluarea mprejurrilor si rezultatelor activit|ilor care corespund
asteptrilor popula|iei.
n Romnia, istoria producerii si folosirii electricit|ii ncepe n secolul XIX, prin
realizarea n anul 1873la Iasi a unui iluminat electric temporar. Ptrunderea energiei electrice
n |ara noastr s-a produs gradat n func|ie de posibilit|ile economice si sociale.
71
Anul 1882- marcheaz nceputul electrificrii n Romania, n paralel cu |rile
dezvoltate. n septembrie se pune n func|iune centrala electric de pe Calea Victoriei ce
asigura, printr-o linie electric de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe Calea
Victoriei - prima re|ea de iluminat din |ar.
Odat cu intensificarea procesului de produc|ie al energiei electrice resursele
subsolului au intrat ntr-un puternic proces de exploatare. Au fost exploatate resursele de
carbuni inferiori, datorit faptului ca n Romnia predomin zcmintele de acest tip. Astfel,
nu numai la nivelul Romniei, ci la nivel global poluarea cauzat de emisiile de CO
2
rezultate
n urma arderilor de crbuni a crescut ngrijortor. Poluarea excesiv a putut fi semnalat prin
multitudinea de dezechilibre pe care le-a provocat la nivelul atmosferei si nu numai.
n Romnia, procesului intensiv de industrializare a avut efect negativ att asupra
mediului natural, ducnd la producerea unor hazarde antropice , dar si asupra mediului social,
calitatea vie|ii comunit|ilor care s-au aflat n zona de proximitate a centrelor de producerea
energiei electrice ct si de exploatare a resurselor subsolului.
Un exemplu elocvent este comuna Ionesti, aflat n apropierea Complexului
Energetic Turceni. Este situat n extremitatea sudic a jude|ului Gorj, n apropierea liniei
conven|ionale care delimiteaz jude|ul Gorj de jude|ul Dolj (n sud) si Mehedin|i (n
vest)(Fig.1).Comuna este situat n albia major a rului J iu, n arealul de conflen| al rului
Gilort cu rul J iu si este format din satele: Ionesti-resedin|a de comun, Iliesti, Picu si Gura
Susi|ei. Se ncadreaz n spa|iul fizico-geografic delimitat de Dealurile J il|ului, subunitatea
a Piemontului Motrului, diviziune a Piemontului Getic.
Caracteristicile fizico-geografice ale comunei Ioneti
Piemontul Motrului are un relief fragmentat de afluen|ii Motrului si ai J iului
(Cosustea, Husni|a, J il|ul Mare, J il|ul Mic etc.), prezentndu-se sub forma unor largi
interfluvii cu direc|ia nord-vestsud-est, conforme cu nclinarea general a stratelor si
orientarea general a vilor convergente ctre aria de adunare a apelor de la Filiasi.
Morfologia primar a regiunii a fost schimbat ulterior de ac|iunea rurilor cu caracter
temporar, formnd vi obsecvente, care au fragmentat interfluviile.
Piemontul Getic prezint caractere evidente de tranzi|ie ntre munte si cmpie, nu
numai sub raport geomorfologic ci si sub raportul condi|iilor si resurselor naturale, ct si al
utilizrii si valorificrii lor, al dezvoltrii re|elelor de asezri si al aspectului peisagistic
antropizat.
Textura vilor este influen|at de forma propriilor conuri de dejec|ie si de prezen|a
depresiunilor dintre acestea, care, atunci, cnd corespund unor arii de subsiden| local, devin
importante zone de confluen|.
n ceea ce priveste teritoriul ocupat de comuna Ionesti, se remarc trsturi specifice
cadrului fizico-geografic al Piemontului Getic, versan|ii sunt abrup|i, concavi, tia|i n
pietrisuri si nisipuri slab cimentate n nord si de depozite leossoide n sud. Baza versan|ilor
este acoperit de materiale coluvio-proluviale, care uneori nainteaz pn aproape de
jumtate.
72
Fig.1 Localizarea geografic a comunei Ioneti
n Dealurile J il|ului altitudinea medie este de 400-500 m. Altitudinea maxim se
regseste n vestul comunei (Dealul La Braniste, 261 m), iar n est, suprafa|a corespunztoare
luncii J iului, prezint cea mai mic altitudine (Bltrea|a, 114,1 m) (Tomescu, 2004). (Fig.2)
Principalele subdiviziuni ale Dealurilor J il|ului sunt dealurile: Dosul Ceplei,
Iliestilor, Cucului, Ulmeni, Epurani, Erei; nl|imile acestora variaz ntre 250 si 400 m, iar
pantele versan|ilor sunt cuprinse ntre 10 si 20%.
O form distinct de relief este lunca J iului care este n general plan si are l|imi
cuprinse ntre 3 si 6 km. La confluen|a J iului cu Gilortul, n apropierea satului Picu, luncile
si mresc l|imea. Lunca J iului este strbtut de numeroase meandre si bra|e moarte, cota
fiind cuprins ntre 110 m si 115 m.
Re|eaua hidrografic a comunei Ionesti (Fig. 3) este dominat att de prezen|a rului
J iu (al crui bazin hidrografic cuprinde aproape ntreg jude|ul) ct si de una din cele mai
importante convergen|e hidrografice a Podisului Getic, respectiv confluen|a J iului cu
Gilortul. Nivelul freatic se afl la suprafa| n jumtatea estic a comunei, localit|ile ce urc
pe Dealurile J il|ului, avnd deficit de ap, din acest punct de vedere calitatea vie|ii n comuna
Ionesti fiind una precar. (Tomescu, 2004).
Cele mai importante cursuri de ap, cu debite permanente sunt: Valea Iliestilor,
Susi|a, Buncieg, ns debitul acestora scade mult n perioadele secetoase si devin vijelioase,
cu caracter toren|ial, n perioadele de precipita|ii abundente, semnalate, n general, primvara.
Inunda|iile pot provoca deteriorarea culturilor fr a afecta localit|ile.
73
Fig. 2 Elevaia terenului n perimetrul comunei Ioneti (m)
Cursurile principale de ap n perioada secetoas devin adevrate gropi de gunoi, fiind
folosite n acest scop de locuitorii comunei, care nu constientizeaz pericolul la care se
expun. De regul, primvara si toamna, cnd se nregistreaz ape vijelioase, deseurile
menajere pot fi observate pe toat suprafa|a luncii J iului.
Din punct de vedere demografic, comuna Ionesti face parte din categoria comunelor
de mrime mijlocie (Ilinca, 2003), avnd la nivelul anului 2009, 2541 locuitori, popula|ie cu
domiciliu stabil (Fig.4).
74
Din piramida vrstelor (Fig. 4) realizat pentru comuna Ionesti se poate observa c
popula|ia se confrunt cu un fenomen de mbtrnire demografic, specific satului romnesc,
natalitatea men|inndu-se la valori foarte sczute, fapt datorat si condi|iilor de via| precare
existente n comun.
Fig. 4 Piramida vrstelor (2009)
Fig. 3 Reeaua hidrografic i principalele areale
folosite pentru depozitarea deeurilor
ani
pers.
75
Necesitatea instala|iilor pentru asigurarea canalizrii, a apei potabile si a
combustibilului sunt doar cteva dintre problemele cu care se confrunta comuna.
Structura economic a popula|iei din comuna Ionesti pune n eviden| o pondere
ridicat a popula|iei inactive, un procent ridicat in structura popula|iei inactive revenindu-le
pensionarilor.
n comuna Ionesti dintr-un total de 2541 locuitori, 806 reprezint popula|ia activ,
din care 597 formeaz popula|ia ocupat, restul de 209 fiind someri.
Tot n cadrul popula|iei active sunt prezente si cele trei mari sectoare de activitate: primar,
secundar si ter|iar (Tabelul nr. 1).
Activitatea n sectorul primar, se desfsoar n teritoriul administrativ al comunei,
activit|ile din sectorul secundar se desfsoar n special n unit|i din afara comunei, salaria|i
navetisti, ce se ndreapt cu precdere spre orasul Turceni, respectiv spre Complexul
Energetic Turceni si spre bazinul de exploatare a lignitului Motru-Rovinari, orase precum
Filiasi, Craiova, iar activitatea n sectorul ter|iar se desfsoar n teritoriile intavilane ale celor
4 localit|i componente.
Tabel 1. Ponderea salariailor pe sectoare de activitate
Sectorul de activitate Numr salariai Ponderea %
Sectorul primar 147 25
Sectorul secundar 324 54
Sectorul teriar 126 21
Total 597 100
Sursa: Direcia Judeean de Statistic Gorj
Aspectele pozitive ale existen|ei Complexului Energetic Turceni asupra comunei Ionesti
reies din faptul ca reprezint principalul furnizor de locuri de munc pentru popula|ia localit|ii.
Acest beneficiu pe care C.E.T. Turceni l aduce comunit|ii ct si lipsa educa|iei face ca celelalte
aspecte negative grave s fie inexistente pentru localnici si neglijabile pentru autorit|ile locale.
Poluarea cu reziduuri de cenus poate fi observat prin:
- pelicula de cenus de pe suprafa|a plantelor;
- fenomenul de smog care apare n special primvara n momentul formrii ce|ii de
radia|ie;
- frecventele ploilor acide;
- poluarea fonic;
- poluarea freaticului, fenomenul se poate observa cu usurin| prin decantarea apei
provenit din pu|urile din care se alimenteaz localnicii cu ap potabil. n urma unor
observa|ii proprii am remarcat c apa potabila prezint culoare si gust specific.
Aspecte principale ale activitii C.E.T. Turceni cu impact asupra mediului
Acest subcapitol este structurat n dou pr|i. n prima parte voi eviden|ia impactul
asupra mediului a activit|ilor desfsurate de C.E.T.Turceni, urmnd ca n a doua parte s
76
surprind efectele nocive ale haldei de steril, amplasate la o distan| nensemnat fa| de
comun (Foto 1).
Complexul Energetic Turceni include :
Termocentrala Turceni
AP DE RCIRE :
asigurat de rul J iu
7 turnuri de rcire cu tiraj natural n contracurent
circuit nchis - debit prelevat 0,75 mc/s / bloc
circuit deschis - necesar 12 mc/s / bloc
ZGUR I CENU (evacuat hidraulic):
depozit 1 Valea Ceplea =posibilitate depunere 2 mil mc
depozit 2 =rezerva 6 mil mc
COMBUSTIBILI :
pcur (pentru pornire)
gaze de sond (suport de flacr)
lignit - capacitate de depozitare n central 500 000 t
consum : 70% produc|ie proprie +30% alte mine
Alimentare din SEN - prin 6 linii de 110 KV (3 sta|ii de 110/6 kV).
Conectare la SEN - prin 4 linii de 400 KV(cte 2 blocuri pe linie; prin
intermediul unor transformatoare 24/400 KV).
Grupurile 1-7 sunt realizate n concep|ie bloc: cazan, turbin, generator.
Cazanul - tip turn cu circula|ie for|at si supranclzire intermediar, licen|
Babcock, cu un debit de 1035 t abur/h, temperatura aburului la iesire cazan de 540 C si
presiune 196 A.
Turbina de condensaie ,licen| Rateau-Schneider, are 4 corpuri pe o singura
linie de arbori (330 MW).
Generatorul sincron, licen| Alsthom, rcire cu hidrogen (330 MW).
Termocentrala Turceni prin activitatea sa polueaz atmosfera prin emisiile de
CO
2
rezultate n urma arderilor de combustibil fosil. Ca urmare a punerii n aplica|ie a unei
Foto 1. Localizarea principalelor surse de poluare industrial
77
noi legisla|ii ce protejezeaz mediul si popula|ia, termocentrala Turceni a realizat noi
investi|ii:
1. modernizarea ELF la blocurile nr. 1, 3, 4, 5, 6, 7, avnd ca rezultat reducerea
emisiilor de pulberi sub 100 mg/Nmc (la grupul nr.5 valoarea este sub 50 mg/Nmc).
2. montarea de instala|ii monitorizare noxe la blocurile nr. 3,5,7.
3. modernizarea turnurilor de rcire nr. 3 si 6, rezultatul fiind reducerea polurii
termice a rului J iu.
4. montarea atenuatoarelor de zgomot la grupurile nr. 4 si 5 avnd ca
rezultat: reducerea polurii fonice.
5. derularea contractelor pentru montarea instala|iilor de desulfurare la blocurile
3,4,5,6 rezultnd: reducerea emisiilor de oxizi de sulf sub 400mg/Nmc.
Depozitul de zgur din Valea Ceplea este o platform de depozitarea a cenusei
evacuat hidraulic. Fostul depozit de zgur func|ioneaz ast zi ca depozit de rezerv si se
afl amplasat n imediata apropiere a termocentralei, n lunca J iului. Depozitul din Valea
Ceplea se afl la o distan| de 4 km de termocentral, pe versan|ii Dealurilor J il|ului, n nord-
vestul comunei Ionesti. Transportul cenusei se face hidraulic pe un sistem de |evi (Foto 2).
Groapa de cenus are 3 celule de depozitare care au fost cptusite cu dale de beton pentru a
impiedica infiltrarea reziduurilor de cenus n apa freatic. Modul de depozitare are aspectul
unor dune de cenus (Foto 3)ce trebuie men|inute n stare de umectare pentru a impiedica
ridicarea cenusei de la sol.
Din observa|ii proprii am putut constata c desi pe platforma de depozitare se afl n
permanen| un observator de mediu al complexului, poluarea exist. Reziduurile de cenus
sunt luate de vnt si aduse n zona comunei Ionesti (Foto 4). Acest fenomen este frecvent
resim|it de popula|ie si de mediul natural. Vegeta|ia din zona depozitului de steril este
inexistent sau uneori n zonele mai ndeprtate este acoperit de o pelicul groas de cenus
(Foto 5).
Foto 2 Sistemul de transport al cenuei Foto 3 Dune de cenu
78
Foto 4 Norii de cenu Foto 5 Sol acoperit de cenu
n vederea ameliorrii acestei situa|ii, Complexul Energetic Turceni a fcut
urmtoarele investi|ii de mediu:
impermeabilizarea versan|ilor; forare pu|uri piezometrice; realizare sistem
drenaj la depozitul de zgur si cenus Valea Ceplea ca rezultat avnd prevenirea si captarea
exfiltra|iilor.
s-au plantat perdele de protec|ie (salcmi) la depozitele de crbune din cariere.
s-au montat paravane de protec|ie si instala|ii de umectare la punctele de
ncrcare n vagoane.
Aceste investi|ii au rolul de a mbunt|i aspecte legate de calitatea mediului,
diminund poluarea si mbunt|ind calitatea vie|ii locuitorilor din comuna Ionesti, dar si a
celor din orasul Turceni, care se confrunt cu aceleasi efecte nocive ale polurii generate de
activitatea Complexului Energetic Turceni.
Concluzii
Domeniul calit|ii vie|ii poate fi definit prin ansamblul elementelor care se refer la
situa|ia fizic, economic, social, cultural, politic, de sntate etc., n care triesc oamenii,
con|inutul si natura activit|ilor pe care le desfsoar, caracteristicile rela|iilor si proceselor
sociale la care particip bunurile si serviciile la care au acces.
Impactul asupra calit|ii vie|ii n comuna Ionesti produs de Complexul Energetic
Turceni are efecte negative. Att din punct de vedere al amplasrii termocentralei ct si din
punct de vedere al amplasrii haldei de steril, comuna Ionesti se afl ntr-o pozi|ie slab
privilegiat. S-a recurs la construirea unui nou depozit de cenus pentru c cel vechi este
situat n lunca J iului, pe direc|ia de deplasare a vntului, toate reziduurile n suspensie
rezultate n urma arderilor de combustibili fosili si toate emisiile de CO
2
fiind transportate
spre comun afectnd culturile agricole, nivelul freatic si, implicit, sntatea popula|iei.
De-a lungul timpul, complexul si-a mbunt|it sistemul de protec|ie a mediului
Icnd investi|ii necesare si impuse de legisla|ie; s-au introdus: atenuatoare de zgomot,
instala|ii de monitorizare a noxelor, s-au realizat lucrri de impermeabilizare a versan|ilor la
depozitul nou si s-au construit instala|ii de umectare la punctele de ncrcare n vagoane, s-au
plantat perdele de protec|ie la depozitele de crbune din cariere s.a.
Calitatea vie|ii n comuna Ionesti este influen|at si n strns dependen| de
activitatea Complexului Energetic Turceni. Desi este cel mai mare furnizor de locuri de
munc pentru comuna Ionesti si nu numai, activitatea complexului afecteaz echilibrul
mediului nconjurtor si sntatea popula|iei. Investi|iile de mediu realizate n interiorul
complexului energetic au ameliorat cteva dintre aspectele nocive, ns nu le-au combtut.
79
BIBLIOGRAFIE
Ielenicz, M. (1999), Dealurile i podiurile Romniei, Edit. Funda|iei Romnia de
Mine, Bucuresti;
Ilinca, N. (2003), Populaia i aezrile omeneti, Edit. Corint, Bucuresti;
Mihailescu, V. (1969), Geografia fizic a Romniei, Edit. Stiin|ific, Bucuresti;
Posea, G. (2006), Geografie fizic a Romniei, Edit. Universitar, Bucuresti;
Rou, Al. (1980), Geografia fizic a Romniei, Edit. Didactic si Pedagogic,
Bucuresti;
Tomescu, Viorica, (2004), Podiul Piemontan al Motrului. Studiu de geografie
regional, Edit. Universitaria, Craiova;
*** (1984) Geografia Romniei, II, Geografia uman i economic a Romniei, Edit.
Academiei Romne, Bucuresti;
*** (1992) Geografia Romniei, IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile i Cmpia
Banatului i Crianei, Podiul Mehedini, Subcarpaii, Podiul Moldovei, Edit.
Academiei Romne, Bucuresti;
*** (2009) Direc|ia jude|ean de statisctic Gorj;
*** (2009) P.U.G. si P.U.Z. Primriei Comunei Ionesti;
*** http://www.eturceni.ro
80
LECIA,
FORM DE ORGANIZARE I DESFURARE A ACTIVITII
DIDACTICE N NVMNTUL PRIMAR
THE LESSON,
FORMS AND STRUCTURES OF THE LEARNING PROCESS
IN ELEMENTARY SCHOOL
Doina CIC
Rezumat: Stiin|ele, n calitatea lor de furnizor al principalelor instrumente de ac|iune asupra mediului
natural si de transformare a acestuia, trebuie s stabileasc limitele ntre care aceast ac|iune este permis,
asumndu-si astfel responsabilitatea pentru conservarea mediului. De la cea mai fraged vrst, copilul
intr n contact cu lumea nconjurtoare care i strneste curiozitatea, i stimuleaz miscarea, imagina|ia si
gndirea. Pn la intrarea n scoal el acumuleaz un noian de cunostin|e despre mediul nconjurtor, si
formeaz o concep|ie despre natur, un anumit mod de a gndi si explica obiectele si fenomenele
geografice, munca oamenilor si realizrile lor.
Cuvinte cheie: proiectarea instruirii, obiective operaionale, coninut informativ
Abstract: Sciences, as supplier of the main instruments of action upon the environment and of its
transformation, have to establish the limits this action is allowed, thus assuming the responsibility for the
environmental conservation. Starting with an early age, the child gets into contact with the surrounding
environment that raises his/her curiosity and stimulates his/her imagination and thinking. Until he/she
goes to school, the child accumulates numerous pieces of knowledge about the environment, forms a
conception about nature, a certain way of thinking and explaining the objects and geographical
phenomena, peoples work and achievements.
Key words: activity projection, competences, informative content
Noiuni introductive
De la cea mai fraged vrst, copilul intr n contact cu lumea nconjurtoare care i
strneste curiozitatea, i stimuleaz miscarea, imagina|ia si gndirea. Pn la intrarea n scoal el
acumuleaz un noian de cunostin|e despre mediul nconjurtor, si formeaz o concep|ie despre
natur, un anumit mod de a gndi si explica obiectele si fenomenele geografice, munca
oamenilor si realizrile lor. Dup intrarea n scoal, copilul ncepe s discearn cele acumulate
pn atunci, n mod organizat, mai nti sub ndrumarea nv|torului, apoi sub cea a profesorului
de geografie. Bazat pe aceste cunostin|e empirice ale micului scolar, nv|torul l va ajuta pe
acesta s ordoneze, s sistematizeze si, mai ales, s interpreteze fenomenele si cunostin|ele
geografice.
nv|torul este cel care l va ini|ia pe elev n alfabetul geografic" prin intermediul
studierii urmtoarelor discipline: Cunoterea mediului (clasele I-II), tiine ale naturii
(clasa a III-a) Geografie (clasa a IV-a), apoi bagajul de cunostinte va fi mbog|it pe parcurs,
prin intermediul studierii geografiei la clasele gimnaziale si liceale.
Curriculum-ul de Cunoaterea mediului pentru clasele I si a II-a a fost realizat
pornind de la stimularea si satisfacerea curiozit|ii stiin|ifice a copiiilor prin n|elegere si aplicare.
De aceea, demersul didactic trebuie deplasat de la ce se nva|? la de ce se nva|?. Aceast
deplasare poate genera un dublu beneficiu: de stimulare a interesului de cunoastere al copilului
81
care vede utilitatea propriei munci prin competen|ele care le dobndeste, dar si de crestere a
caracterului formativ al nv|rii. Astfel putem spune c prin predarea stiin|elor naturii nu se
urmreste o acumulare de fapte si de informa|ii stiin|ifice care s duc la nsusirea de concepte
(testate si confirmate sau infirmate experimental), ci raportarea copilului la mediul n care
trieste.
Stiin|ele, n calitatea lor de furnizor al principalelor instrumente de ac|iune asupra
mediului natural si de transformare a acestuia, trebuie s stabileasc limitele ntre care aceast
ac|iune este permis, asumndu-si astfel responsabilitatea pentru conservarea mediului. Acesta
este o latur a stiin|ei cu care copilul trebuie s fie familiarizat n scopul realizrii unei educa|ii
ecologice adecvate.
De asemenea, competen|ele ce se urmresc a fi formate prin curriculum-ul disciplinei
,Stiin|e ale naturii se refer la comunicare, studiul individual, n|elegerea si valorificarea
informa|iilor tehnice, rela|ionarea n mediul natural si social. La acestea se adaug atitudini
precum: grija fa| de sntatea proprie, a celorlal|i si fa| de cea a mediului natural, interesul
pentru aprecierea si argumentarea logic, curiozitatea si preocuparea fa| de fenomenele din
mediu, interdependen|a gndirii, creativitatea.
n acest context, Geografia nu mai trebuie n|eleas ca o stiin| descriptiv. Ea este
prin excelen| o stiin| a corela|iilor, cu largi implica|ii practice. Ca obiect de nv|mnt, se
distinge prin multiplele sale valen|e formativ-instructive si educative, contribuind la formarea
profilului moral, a personalit|ii elevilor.
Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a si propune s contribuie la
construirea orizontului de existen| cotidian a elevului (ncepnd de la localitatea natal, pn la
nivelul planetei). Programa concretizeaz astfel viziunea asupra existen|ei individuale si sociale
n lumea contemporan, bazat pe perceperea corect a unor evenimente care au loc simultan,
att n orizontul local si apropiat, ct si la nivelul |rii, al continentului si al lumii contemporane.
Acest spa|iu, de la localitate la planet, reprezint orizontul-surs al informa|iilor referitoare la
via|a cotidian, la comunitate si la societatea zilelor noastre. Altfel spus, noul curriculum de
Geografie pentru clasa a IV-a prezint selectiv, sintetic, esen|ializat, structurat pe niveluri si n
sisteme succcesive, elementele de geografie ale orizontului local, caracteristicile goegrafice ale
Romniei si diferen|ierile sale regionale (unde se pune din nou mare accent pe orizontul regional
apropiat), situarea Romniei n continentul european si n lume.
Lecia, form de organizare i desfurare a activitii didactice
Formarea la elevi a unui sistem de no|iuni geografice, a priceperilor si deprinderilor
intelectuale si practice impune forme variate de organizare a predrii geogafiei n scoal. ntre
aceste forme se pot enumera: lecia (cu toate variantele sale), excursiile, vizitele, cercul de
geografie, consulta|iile, studiul individual, observa|iile din natur, la col|ul viu al clasei, serate
geografice, concursuri tematice, orientri turistice, vizionri de filme, activit|i ntabere.
Dintre toate acestea, forma de baz a organizrii si dobndirii cunostin|elor
geografice rmne lec|ia, care contribuie n cea mai mare msur la dezvoltarea intelectual a
elevilor si la educarea lor.
Pentru ob|inerea unor rezultate superioare n pregtirea elevilor, n condi|ii concrete
oferite de scoal, clas, particularit|ile elevilor, o deosebit importan| o prezint proiectarea
instruirii (lec|iei) pe baza rela|iei dintre obiective de referin|, con|inut informativ, metode si
mijloace de nv|are, precum si instrumentele de evaluare, care se materializeaz n proiecte de
activit|i didactice sau proiecte de lec|ii.
82
n planificarea procesului de nv|are al unei teme sau lec|ii este necesar ca obiectivele,
calea de rezolvare a acestora si evaluarea rezultatelor s se armonizeze ntr-un tot unitar. n acest
context, scopul lec|iei este acela de a lmuri elevului con|inutul si sensul unor concepte, no|iuni,
afirma|ii (pe care le gseste n manual sau alte materiale informative) si totodat s-l ajute s
opereze cu ele, n condi|iile cu care se confrunt.
Obiectivele unei lec|ii se identific din con|inutul programei la tema respectiv. Pentru
stabilirea acestora trebuie analizat con|inutul temei, n scopul eviden|ierii no|iunilor noi,
esen|iale, care trebuie dobndite de elevi si a corela|iilor dintre acestea. Urmeaz stabilirea
nivelului de opera|ionalizare a obiectivelor care pot fi opera|ionalizate.
La nivelul lec|iei, instruirea se proiecteaz n detaliu, |innd seama si de cunostin|ele
anterior dobndite de elevi, care trebuie reactualizate ca suport al noii nv|ri.
Succesiunea evenimentelor instruirii (scenariul didactic) din cadrul unei lec|ii poate fi
urmtoarea:
reactualizarea cunotinelor dobndite anterior - se realizeaz folosind un dialog
care solicit recunoasterea, reamintirea unor no|iuni nsusite anterior;
captarea ateniei elevului - reprezint o parte din arta cadrului didactic, care
presupune cunoasterea elevilor si interesului acestora pentru obiectul de studiu al geografiei;
stimularea aten|iei elevilor se poate face prin: comunicri par|iale, un citat dintr-un material
bibliografic, o imagine fix sau chiar o secven| de film etc., ceva care s trezeasc curiozitatea
si s strneasc interesul.
informarea elevului cu privire la obiectivul urmrit - se poate realiza prin cuvinte
sau imagini sugestive, pe care elevul s le n|eleag rapid, pentru a intui tipul de performan| pe
care trebuie s-l ating pentru a demonstra c a realizat sau nu nv|area;
prezentarea materialului stimul; stimulii care trebuie comunica|i elevului sunt cei
implica|i n performan|a care reflect nv|area; nv|area poate porni de la fapte, modele,
experimente(inductiv) sau generalizri si abstrac|ii (deductiv);
dirijarea nvrii - se realizeaz prin explica|ii sau ntrebri care sugereaz
elevului modul n care trebuie s gndeasc, folosind concepte specifice pentru a descoperi sau
a n|elegenoi cunostin|e geografice;
obinerea performanei - este momentul n care elevul trebuie s demonstreze ce a
nv|at; el trebuie solicitat s scrie, s deseneze, s expun, s selecteze, s clasifice, s
demonstreze, s aplice, s explice, s foloseasc, s efectueze observa|ii, s formuleze concluzii
etc., deci s ac|ioneze n situa|ii diferite;
asigurarea feed-back-ului - gradul de corectitudine ale performan|ei ob|inute de
elev se poate realiza de ctre nv|tor, de colegi, prin intermediul manualului, folie
retroproiectat, diapozitiv, joc didactic;
evaluarea performanei - se realizeaz fie imedit dup nv|are sau chiar n diferite
momente ale procesului instructiv-educativ;
asigurarea reteniei i transferului - elevul trebuie s re|in ceea ce este necesar
din lec|ie, aceasta asigurndu-se prin recapitulri sistematice, dar si prin solicitarea elevului n
rezolvarea unor sarcini care difer de cele folosite n nv|are; se asigur astfel si nv|area
diferen|iat pe grupe de nivel, folosindu-se eficient fisele de recuperare/de dezvoltare;
precizarea activitilor pe care elevii le vor efectua acas.
Descrierea detaliat a evenimentelor instruirii pentru o lec|ie, n strns legtur cu
obiective stabilite, direc|ioneaz alegerea ansamblului metodelor, formelor de activitate cu elevii
83
si resursele materiale ale lec|iei, prefigurnd structuri si combina|ii flexibile ale acestora, care
constituie suportul de realizare a obiectivelor.
Desigur, structura unei lec|ii depinde de locul acesteia n sistemul lec|iilor pentru o
anumit tem, de complexitatea si numrul obiectivelor formulate, de tipul de nv|are la care se
recurge. Att nv|torul, ct si profesorul trebuie, n orice condi|ii, s si direc|ioneze preocuprile
pentru realizarea integral a obiectivelor propuse, valorificnd att sub raport informativ, dar mai
ales formativ si educativ, metodele si formele concrete de lucru.
Conform lucrrilor de specialitate(Joia, 1994, Tomescu, 1999) men|ionez faptul c n
timpul unei lec|ii, evenimentele instruirii pot lua ordonri diferite. Pozi|ia si numrul
evenimentelor poate s difere de la lec|ie la lec|ie.
Tipuri fundamentale de lecii
nv|area scolar este un complex cu caracter procesual, implicnd parcurgerea mai
multor etape ale cunoasterii adevrului: cunoaterea, fixarea, formarea abilitilor, aplicarea,
verificarea, evaluarea.
Intercondi|ionarea acestor etape ale procesului de cunoastere a determinat direc|ii
diferite de cercetare si ac|iune n privin|a proiectrii, organizrii, structurrii si desfsurrii lec|iei,
avnd n vedere fie aceste etape ale cunoasterii, ale nv|rii, fie obiective instructiv-educative.
Tipul de lec|ie constituie un anumit mod de construire si realizare a lec|iei determinat de
obiectivul fundamental urmrit.
Principalele tipuri de lec|ii sunt:
a) lecia de dobndire de noi cunotine (sau lec|ia de transmitere si nsusire a noilor
cunostin|e);
b) lecia de formare a priceperilor i deprinderilor;
c) lecia combinat;
d) lecia de recapitulare i sistematizare;
e) lecia de verificare i apreciere.
Aceste tipuri de lec|ii sunt considerate ca modele orientative care pot fi modificate si nu
ca tipare rigide n desfsurarea procesului instructiv-educativ. nvtorul trebuie s dovedeasc
flexibilitate n organizarea si desfsurarea oricrei lec|ii, pornind permanent de la o evaluare real,
continu a ac|iunilor.
Chiar n timpul desfsurrii efective a lec|iei este posibil s se parcurg cu fidelitate
variante de lec|ie sau s se modifice par|ial sau chiar n totalitate structura acesteia n func|ie de
situa|iile create. Pentru predarea-nv|area geografiei n ciclul primar sunt folosite toate aceste
cinci tipuri fundamentale de lec|ii, dar concepute n diferite variante determinate de specificul
acestei discipline si particularit|ile micilor scolari.
n continuare, voi exemplifica un tip de lec|ie la clasa a IV-a, avnd ca subiect al
nv|rii Delta Dunrii. Am ales acest tem deoarece dezvolt abilitatea elevilor de a observa
si de a descrie elemente ale mediului geografic si de a se orienta pe hart, utiliznd elemente de
limbaj geografic. De asemenea, lec|ia ofer un con|inut bogat pentru aplicarea metodelor active,
determinndu-i si antrenndu-i pe elevi s se implice n predarea lec|iei, s-si exprime prerile.
Proiect didactic
Data:
Unitatea de nvmnt:
Clasa: a lV-a
nvtor:
84
Aria curricular: OM SI SOCIETATE
Disciplina: GEOGRAFIE
Tip de curriculum: curriculum nucleu
Unitatea de nvare:
Elemente de geografie a Romniei
Clima, apele, vegeta|ia si fauna
Coninutul nvrii: Delta Dunrii
Tipul activitii: dobndire de noi cunostin|eObiective de referin:
*3.2 s descrie n enun|uri simple elemente reprezentate pe suporturi cartografice;
*2.3 s identifice n diferite surse de informare (texte, hr|i, imagini etc.) caracteristici ale
realit|ii nconjurtoare.
Obiective operaionale:
a) cognitive:
s descrie, n enun|uri simple, principalele caracteristici ale Deltei Dunrii; s eviden|ieze
locul Deltei Dunrii n peisajul romnesc; s exemplifice vegeta|ia si fauna din Delta Dunrii.
b) afectiv-atitudinale:
s manifeste interes, curiozitate stiin|ific pentru activitatea desfsurat; s stabileasc
rela|ii de colaborare n timpul lucrului n grupe; s persevereze n realizarea sarcinilor de lucru.
c) psiho-motorii:
s localizeze pe hart Delta Dunrii;
s realizeze un cvintet pornind de la importan|a Deltei Dunrii pentru |ara noastr
Condiii preliminare: Pentru a nv|a acest lec|ie, elevii trebuie s cunoasc formele de
relief, culorile si semnele conven|ionale, punctele cardinale, s posede capacitatea de a selecta
esen|ialul si de a se exprima liber. De asemenea, elevii trebuie s aib abilit|i de lucru n echip.
Resurse procedurale (metode de nv|are): brainstorming, metoda Ciorchinelui,
metoda Stiu/Vreau s stiu/Am nv|at, lectura dirijat, cvintetul, observa|ia, conversa|ia,
exerci|iul. Resurse informaionale: textul suport, atlasul geografie, harta Deltei Dunrii.
Forme de organizare: -activitate frontal;
-n perechi, 6 grupe de cte 4 elevi. Evaluare: -evaluare continu (formativ).
-analiza produselor:
*tabelul Stiu/Vreau s stiu/Am nv|at;
*posterele cu ciorchinele structurat;
*fisele cu cvintetele.
-observarea sistematic.
Loc de desfurare: cabinetul de geografie (sala de clas)
Durata: 50 minute
Coninut informativ:
Delta Dunrii este cel mai nou pmnt al |rii noastre, format prin depunerea continu n
Marea Neagr aaluviunilor (nisip si ml) aduse de fluviul Dunrea. Delta s-a format acolo unde
Dunrea este aproape de vrsare n Marea Neagr si unde se desparte n trei bra|e: Chilia, Sulina
si Sfntul Gheorghe. Din loc n loc, deasupra apelor se vd ridicturi de pmnt nguste si lungi,
formate prin depunerea aluviunilor. Aceste ridicturi poart denumirea degrinduri.
Delta Dunrii, paradisul plantelor, prilor i al petilor, constituie o zon unic n
Europa prin bog|ia si varietatea de plante si animale. Aici se ntlnesc psri precum: loptari,
cocori, ra|e si gste slbatice, cormorani, egrete, lebede, pelicani etc. Unele triesc n delt
85
permanent, n timp ce altele pleac toamna spre |rile calde si revin primvara. Hrana preferat a
psrilor o constituie insectelele (|n|ari, libelule, fluturi), dar si pestii (scrumbii, crap, somn, salu).
n apele Deltei triesc animale mici: melci, scoici, lipitori, larve de insecte, pianjeni de ap,
broaste, serpi de ap, pesti. Cele 60 de specii de pesti constituie hrana omului, a psrilor si a
animalelor. Stufrisurile si pdurile de slcii, plopi si stejari adpostesc animale precum: vidra, nurca,
vulpea si mistre|ul.
n delt se afla o suprafa| foarte ntins acoperit cu stuf (240 mii ha). Acesta formeaz la
suprafa|a apei insule plutitoare. n largul apei, covorul plutitor este ntregit de nuferi albi si galbeni,
linti|, alge etc. n adnc cresc plante precum ciuma apelor, brdisorul etc. Din anul 1990, Delta
Dunrii este declarat Rezervaie a biosferei, fiind unul din cele mai interesante si complexe
medii de via| din lume.
Delta este protejat si conservat pentru bog|ia de specii, pentru importan|a stiin|ific,
estetic si turistic. Ca mediu complex, Delta Dunrii ofer hran si pentru animale, dar si pentru
oameni. Animalele si psrile sunt vnate pentru carne, piele, blan, coarne, pene, ns pentru
protec|ia acestora vnatul este interzis n anumite perioade din an (n special perioada de
mperechere a animalelor si psrilor). Ca si vnatul, pentru protec|ia speciilor de pesti (mai ales a
pestilor care depun icre negre -moranul, nisetru, cega, pstruga - ), pescuitul este interzis n
perioada n care pestii depun oule.
Desfurarea leciei:
A. Moment organizatoric
-se organizeaz colectivul de elevi;
-sunt pregtite materialele didactice necesare desfsurrii lec|iei.
B. Reactualizarea cunotinelor
-sunt formulate ntrebri despre fluviul Dunrea.
C. Captarea ateniei:
-se prezint un fragment din Lecturi geografice de Simion Mehedin|i despre Delta
Dunrii.
D. Anunarea coninutului nvrii si motivarea temei
-se anun| tema lec|iei si obiectivele ca sarcini de lucru. E
1
. Brainstorming
Se cere elevilor s noteze pe caiet (sau fis) tot ce stiu sau cred c stiu despre Delta
Dunrii. Se discut apoi n perechi si si completeaz lista de informa|ii.
Se solicit ctorva perechi de elevi s spun si celorlal|i ceea ce au scris pe liste. Se
realizeaz un tabel cu urmtoarea structur:
STIU VREAU S STIU AM NV|AT
Se noteaz n prima coloan ceea ce Stiu sau cred c stiu elevii despre Delta Dunrii,
apoi n coloana Vreau s stiu se noteaza toate nelmuririle/ntrebrile pe care le au elevii
despre Delt.
E
2
. Realizarea sensului
Se distribuie elevilor textul Delta Dunrii.
Elevii citesc textul prezentat notndu-si:
-atunci cnd citesc despre o informa|ie cunoscut;
-atunci cnd gsesc o informa|ie nou la care nu s-au gndit nainte;
86
-atunci cnd doresc s afle ct mai multe informa|ii.
Dup citirea constient a textului se revine la ntrebrile pe care le-au formulat elevii
nainte de lecturare.
Rspunsurile gsite la unele dintre aceste ntrebri vor fi trecute n coloana Am
nv|at. Tot n acest coloan vor fi trecute si alte informa|ii noi gsite n textul Delta Dunrii.
E
3
. Reflecia
Elevii primesc ca sarcin realizarea pe un poster, a unui ciorchine, pornind de la titlul
lec|iei Delta Dunrii.
Elevii vor include n realizarea ciorchinelui o list de termeni da|i de nv|tor.
F. Evaluarea
nv|torul solicit elevilor realizarea unui cvintet cu titlul Delta Dunrii. Elevii vor
citi cuvintele create n fa|a clasei aseza|i pe un scaun numit Tronul Scriitorului.
G.Tema pentru acas
l.Aranjaz n spa|iile libere rspunsul corect la urmtoarele ghicitori: *E-o oglind-
ntunecat,
Si-n sud-est e asezat.
Cnd e vreme de furtun,
Valurile ei fac spum.
Cnd e soare strluceste,
Chipul |rii oglindeste.
*Prin sud, |ara ocoleste
Si-o cmpie druieste.
*Cocostrci si pelicani,
Broaste, pesti si cormorani,
Bl|i si grle, loptari
Si-o mul|ime de pescari,
Slcii, stuf, egrete mici,
Toate le gsesti aici.
2. Redacteaz un scurt articol, nso|it de ilustra|ii n care s prezin|i frumuse|ile si
boga|iile Deltei Dunrii.
BIBLIOGRAFIE
Joia, Elena (1994), Didactica aplicat nvmntul primar, Edit. Gheorghe Alexandru",
Craiova
Mihilescu, Cleopatra, Piil, Tudora (2006), Geografie, manual pentru clasa a IV-a, Edit.
Aramis, Bucuresti
Nicoar, E., Pene, Marcela (1998), ndrumtor pentru utilizarea manualului de Geografia
Romniei, Edit. Aramis, Bucuresti
Nicoar, E, Stan, L., Nicolae, Alina (2002), Ghicitori i jocuri geografico-istorice, Edit.
Aramis, Bucuresti
Stoica, D., Bue, Liubova (1967), Metodica predrii geografiei la clasele I-IV, Edit. Didactic
si Pedagogic, Bucuresti
Tomescu, Viorica, Alexandru, Gh., Popa, Florentina, Stan, L. (1999), Metodica predrii
Geografiei i tiinelor naturii n ciclul primar, Edit. Gheorghe Alexandru, Craiova
87
Veza, S., Hilt, V., Obreja, Al. (1967), Metodica predrii geografiei, Edit. Didactic si
Pedagogic, Bucuresti
*** (2004) Programe colare-nv|mnt primar
*** (2005) Programe colare-nv|mnt primar
*** Consiliul Na|ional pentru Curriculum (2005), Programa colar pentru Geografie,
Bucuresti
88
PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENILOR DIN ANUL II
DELTA DUNRII
THE SECOND YEAR STUDENTS FIELD TRIP THE DANUBE
DELTA
Irina ON|EL
Practica de specialitate a studen|ilor din anul II de la Facultatea de Stiin|e Sociale, Specializarea
Geografie s-a desfsurat n perioada 5-11 iulie 2010 n Delta Dunrii, sub ndrumarealect. univ. drd.
Cornel Golea si asist. univ. drd. Mihaela Licurici. Aceasta a avut ca scop dobndirea si fixarea
cunostin|elor referitoare la cea mai tnr form de relief de pe teritoriul Romniei, dar si a unei mici
pr|i din Podisul Dobrogei.
The field trip of the second year students from the Social Sciences Faculty, Geography Department,
took place between the 5
th
and the 11
th
of J uly 2010 in the Danube Delta. The field trip was
coordinated by Lecturer Cornel Golea and Teaching assistant Mihaela Licurici. Its purpose was to
acquire or settle knowledge referring to the youngest landform of Romania, as well as to a small part
of Dobroudja Plateau.
Ziua 1 (05 iulie): Craiova-Bucureti-Medgidia-Tulcea
La ora 07
00
majoritatea studen|ilor anului II geografie eram n gar, asteptnd cu
nerbdare trenul. Prima oprire din acea zi a fost n Bucuresti. n cele cinci ore pe care le
aveam de asteptat n capitala |rii, eram hotr|i s mergem la Muzeul Antipa. Dar, spre
dezamgirea noastr, era nchis pentru renovri. Pentru a nu pierde timpul n zadar si din
dorin|a de a nv|a ceva, am hotrt s mergem la Muzeul Na|ional de Geologie.
Aici se afl o colec|ie surprinztoare de minerale fluorescente, roci vechi
(1.900.000.000 ani), cea mai veche urm de via| din subsolul |rii noastre aproximativ
(600.000.000 ani), cele 33 tipuri de minerale, precum si reconstruc|ia unor vie|uitoare ce au
populat teritoriul |rii.
Dup o plimbare fascinant prin Muzeul Na|ional de Geologie, venise timpul s lum
din nou trenul si s ne ndreptm spre o nou destina|ie. Urma s mergem n locul care avea s
ne gzduiasc dou nop|i.
Dup ce am strbtut Cmpia Brganului, urmrind pe ferestrele trenului culturile
de floarea soarelui, si-au fcut apari|ia primele semne ale cantit|ilor ridicate de precipita|ii
din ultima perioad. Dunrea se revrsase, inundnd zonele mpdurite din apropiere.
Traversnd Balta Ialomi|ei, am ptruns pe o alt unitate fizico-geografic, Podisul
Dobrogei. Acesta este format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare
mezozoice si neozoice, puternic erodat de ac|iunea ndelungat a factorilor modelatori externi,
cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300 m), altitudinea medie
a ntregului podis fiind de 125 m.
89
Fig.1 Traseul Tulcea-Babadag-Enisala(judeul Tulcea)
Ziua 2(06 iulie): Tulcea-Babadag-Enisala i retur
n urmtoarea zi, am avut ca scop observarea si recunoasterea formelor de relief si a
re|elei hidrografice din nord-estul Podisului Dobrogei, dar si dobndirea de noi cunostin|e cu
privire la elementele de geografie fizic si uman ale acestei unit|i.
Prima oprire a acestei zile a fost n Babadag.
Acesta este un orsel din jude|ul Tulcea, cu o suprafa| de 121 km
2
si un numr de
aproximativ 10.037 locuitori. Prin ce se face remarcat!? n primul rnd aten|ia |i este atras
de numele su, denumire turceasc, ce se traduce Muntele Tatlui. Prima atestare
documentar este din 1263. n epoca medieval, dup cucerirea Dobrogei de ctre Imperiul
Otoman (nceputul secolului XV), locuirea devine din ce n ce mai important n zon. A fost
centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oras dobrogean.
n centrul orasului se poate vedea geamia Gazi Ali Pasa, construit pe timpul
sultanului otoman Mehmet al III-lea, prin anii 1610. Moscheea a trecut printr-un incendiu n
timpul rzboiul ruso-turc din 1876. Printr-o modificare efectuat dup incendiu, acoperisul si
plafonul au fost reconstruite. Ferestrele au fost modificate, n pr|ile laterale ale cldirii au
fost deschise usi suplimentare si a fost construit un nou minarat (Ayverdi).
n partea de rsrit a moscheii se gseste monumentul funerar al lui Gazi Ali Pasa.
Monumentul fiind construc|ie hexagonal, partea superioar a fost acoperit cu o cupol,
zidria fiind placat cu asfalt n stil romnesc si ntrit cu o tencuial din pietris.
Geamia Gazi Ali Pasa este cea mai veche moschee de la noi din |ar. n prezent,
moscheea este slujit de un cler musulman din Turcia si este deschis pentru svrsirea celor
cinci slujbe zilnice.
Prezen|a otomanilor pe acest teritoriu se reflect nu numai prin monumente, ci si prin
structura etnic si confesional a orasului Babadag. Aproximativ 1.289 de locuitori sunt
reprezenta|i de turci si ttari.
La 8 km de Babadag, pe un deal calcaros care domin zona lacurilor Razim si
Babadag, se afla ruinele fortre|ei Yeni-Sale ( Enisala, Enisala, Heraclee sau Heraclia).
90
Foto 1 Cetatea Enisala
Cetatea a fost construit n scop militar, defensiv si de supraveghere a drumurilor de
pe ap si de pe uscat, n a doua jumtate a secolului al XIV-lea, de ctre o autoritate care viza
zona de la Gurile Dunrii. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic si a
realit|ilor istorice s-a emis ipoteza c singurii interesa|i de ridicarea unei cet|i situate n
cadrul sistemului de fortifica|ii din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, pentru
controlarea traficului naval, erau negustorii genovezi. Acestia dispuneau de mari sume de bani
cstigate din comer| si erau de|intorii monopolului naviga|iei pe Marea Neagr.
ntre 1397-1418, n timpul domniei lui Mircea cel Btrn, cetatea a fcut parte din
sistemul defensiv al |rii Romnesti. Dup cucerirea Dobrogei de ctre turci la 1419/1420,
aici a fost instalat o garnizoan militar otoman.
Ulterior, datorit naintrii stpnirii turcesti dincolo de Gurile Dunrii, pn la
Cetatea Alb si Chilia (1484) si ca urmare a formrii cordoanelor de nisip ce separ lacul
Razim de Marea Neagr, cetatea a fost abandonat. n secolul al XVI-lea, aceasta nu mai
corespundea intereselor strategice si economice turcesti (otomane).
De pe masivul de calcar jurasic, pe care este amplasat cetatea, se pot observa lacurile
Babadag si Razim, unite prin canalul Enisala. Suprafa|a dintre cele dou lacuri este
mlstinoas, cu vegeta|ie si faun specific. n deprtare, n apele lacului Razim se observ
insula calcaroas Popina, un martor de eroziune, constituit pe roci de fundament, de vrst
triasic. Este o arie strict protejat, n care psrile si gsesc adpost.
91
Foto 2 Lacurile Babadag i Razim
Dup ce ni s-au furnizat informa|ii cu referire la formarea celor dou lacuri, la
elementele de flor si faun, ct si la istoria zonei care ne ncnta privirea, ne-am ntors n
Tulcea, urmnd a vizita Muzeul Delta Dunrii.
Dup un scurt filmule| n care ne-a fost prezentat geneza Deltei Dunrii si traseul pe
care l parcurge acest fluviu de la izvoare pn la vrsare, am fcut cunostin| cu principalele
specii de plante si animale ale Rezerva|iei Biosferei ce urma s o vizitm.
Ultimul obiectiv al zilei a fost Monumentul Independen|ei din Tulcea. De la acea
altitudine, se putea observa relieful pe care este situat orasul si unit|ile industriale ce asigur
dezvoltarea economic.
Ziua 3(07 iulie): Tulcea-Sulina
Fig.2 Tulcea-Sulina
n a treia zi, era timpul s prsim orasul ce ne gzduise si s ne ndreptm spre
urmtoarea destina|ie. La ora 10
30
eram pe vaporasul ce trebuia s ne duc n cel mai estic
punct al |rii, Sulina.
n cele aproximativ cinci ore de mers cu pasagerul, am fost introdusi n ceea ce
nseamn Rezerva|ia Biosferei Delta Dunrii, un paradis al psrilor si al stufului. Delta este
92
un adevrat refugiu avifaunistic a crui importan| a depsit de mult grani|ele |rii, ea intrnd
din 1996 in patrimoniul UNESCO.
n acelasi timp, am putut observa efectele cantit|ilor ridicate de precipita|ii ce s-au
abtut asupra |rii noastre si a amplasrii necorespunztoare a locuin|elor. Malul stng al
Dunrii era inundat. Casele erau n mijlocul unei ntinderi de ap. Pe cte o insuli| de 2-3 m
2
,
animalele care nu scpaser de furia apelor, si duceau acum zilele, alimentate cu cte un bra|
de nutre| adus, probabil, cu barca. Pe de alt parte, locuin|ele de pe malul drept, fiind mai
nalt, reusiser s fie protejate cu saci de nisip.
Foto 3 Inundaii pe braul Sulina
Ziua s-a ncheiat prin cazarea noastr la pensiune, urmat de servirea unui peste cum numai n
Delt po|i mnca.
Ziua 4(08 iulie): Sulina-Canal Cardon-Sat Letea-Padurea Letea i retur
A patra zi a avut ca obiectiv strbaterea canalului Cardon,vizitarea satului Letea si a
pdurii cu acelasi nume. Ne-am organizat n grupuri pentru a ncpea pe cte o ambarca|iune.
n curnd, am fost captiva|i de mul|imea nuferilor albi (Castalia alba) si a nuferilor galbeni
(Nuphar luteum). n deprtare, se putea observa cte o egret, cormorani, corcodei sau
pescrusi.
Foto 4 Canalul Cardon
93
Dup cteva ore de parcurs pe acel canal am oprit n satul Letea, o localitate ce
apar|ine de comuna C.A.Rosetti, la aproximativ 4 km deprtare de aceasta. Poart denumirea
celui mai mare grind al Deltei Dunrii, fiind situat pe un teren nisipos. Este un sat mic, slab
populat, cu un grad ridicat de mbtrnire. Materialele de construc|ie utilizate sunt lemnul,
stuful si chirpiciul. Locuin|ele sunt vopsite n alb si albastru. Ca majoritatea asezrilor din
delt, Letea este un sat agro-piscicol. Aici s-a nscut pictorul Stavru Tarasov.
Urmtorul obiectiv a fost Pdurea Letea. Aceasta este o arie strict protejat, ce se
ntinde pe aproximativ 700 ha. Este format din fsii paralele de diferite dimensiuni, numite
hasmacuri, cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q.robur), frasin
(Fraxinus angustifolia), plopul tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea) si cu
plante ag|toare Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis
vitalba, ce creeaz aspectul unei pduri subtropicale. Dune de nisip, formate prin ac|iunea
vnturilor dominante din nord si nord-est, separ hasmacurile.
Ziua 5(09 iulie): Farul Comisiei Europene a Dunrii de Jos-Primaria oraului
Sulina-Colonia de pelicani
A cincea zi am avut n vedere vizitarea Farului Comisiei Europene a Dunrii de Jos,
a crei construc|ie a fost stabilit prin Actul public privind naviga|ia la Dunre, emis la 2
noiembrie 1865 la Gala|i, ce prelua func|iile vechiului far turcesc. n prezent, este martorul
rapidit|ii cu care se formeaz Delta Dunrii. n 145 de ani, datorit aluviunilor depuse la gura
de vrsare, farul a rmas la o distan| de 2,5 km de linia de coast. Azi adposteste un mic
muzeu, care prezint istoria Comisiei Europene si mrturii ale prezen|ei scriitorului J ean Bart,
cunoscut prin romanele Europolis si J urnal de bord si a dirijorului George Georgescu.
Foto 5 Farul Comisiei Europene
Urmtorul obiectiv din acea zi a fost Primria unde ne-a fost prezentat istoria
orasului, structura etnic si confesional precum si problemele cu care se confrunt n prezent.
Dintr-un sat de pescari, de aproximativ 1000 de locuitori, n urma nfiin|rii Comisiei
94
Europene , a cptat statutul de oras n adevratul sens al cuvntului, important pentru traficul
fluviatil.
CED a asigurat construc|ia de strzi, cheuri portuare si diguri de protec|ie. S-au pus
n func|iune serviciul telegrafic si de telefonie, uzina de ap si re|eaua de distribu|ie a apei
potabile, uzina electric ce a asigurat iluminatul portului si strzilor orasului. Sulina a fost
astfel, printre primele orase din Romnia care a beneficiat de noul sistetem de iluminare
public. A fost nfiin|at un spital, care acorda asisten| medical gratuit tuturor locuitorilor
orasului. CED a participat la construirea mai multor lcasuri de cult. Limba oficial a devenit
franceza.
Dup numeroase campanii de pres, care reflectau interesele politice si economice
ale autorit|ilor de la Bucuresti, care cereau recuperarea suveranit|ii na|ionale si implicit,
accesul la taxele strnse de Comisie, pe 18 august 1938 s-a ajuns la Aranjamentul de la
Sinaia, prin care s-a desfiin|at organismul interna|ional al CED si s-a nfiin|at n schimb
Administra|ia Dunrii de J os, organism aflat sub controlul guvernului Romniei.
Administra|ia Dunrii de Jos a fost desfiin|at n 1940, odat cu cresterea
influen|ei Germaniei Naziste n zon, prin asa-numitul Aranjament de la Viena. Dup
ncheierea celei de-a doua conflagra|ii mondiale, a fost nfiin|at organiza|ia
interguvernamental Comisia Dunrii cu sediul la Budapesta (din anul 1954), care si
ndeplineste activitatea n baza prevederilor Conven|iei cu privire la regimul naviga|iei pe
Dunre, semnat la 18 august 1948, la Belgrad. n Comisia Dunrii sunt membre 11 state
riverane: Austria, Bulgaria, Croa|ia, Federa|ia Rus, Germania, Moldova, Romnia, Serbia,
Slovacia, Ucraina si Ungaria. Patru state au ob|inut statutul de observator: Fran|a, Turcia,
Olanda si Cehia.
Astzi, Sulina este un orsel cu o popula|ie redus, mbtrnit, datorit migrrii
tinerilor ctre orasele ce le asigur dezvoltarea profesional si financiar. O alt problem cu
care se confrunt este lipsa fondurilor pentru reabilitarea diferitelor institu|ii.
Ziua am ncheiat-o prin vizitarea coloniei de pelicani si a lebedelor din Golful
Musura.
95
Foto 6 Colonie de pelicani
Ziua 6(10 iulie): Cimitirul internaional-plaja Sulina
n ultima zi pe care am petrecut-o n orasul Sulina, am mers la Cimitirul
Interna|ional, unic n |ar si n Europa. Este martorul existen|ei diferitelor culte pe acest
teritoriu. Acesta reuneste trei cimitire: Cimitirul crestin, (ce cuprinde Cimitirul CED,
Cimitirul ortodox, Cimitirul ortodox de rit vechi (lipovenesc), Cimitirul bisericilor europene
occidentale), Cimitirul musulman si Cimitirul evreesec.
n a doua jumtate a zilei, am mers pe plaj, rmnnd noaptea la foc de tabr
pentru a fi printre primii locuitori ai |rii care vd rsritul Soarelui.
Foto 7 Plaja din Sulina
96
Ziua 7(11 iulie): Sulina-Tulcea-Medgidia-Bucureti-Craiova
Dup apari|ia astrului ce ne ofer lumin si cldur, era momentul s urcm pe
vaporas, prsind astfel minunata lume a Deltei.
nainte de a prsi portul Sulina, am primit un test scris prin care s-a evaluat calitatea
cunostin|elor dobndite de fiecare student n urma aplica|iei practice din acest an.
Impresiile studenilor cu privire la practica de specialitate din Delta Dunrii
Am rmas plcut impresionat de frumuse|ea peisajelor naturale, gsind n Delt
mult mai multe lucruri frumoase dect mi imaginasem c voi ntlni.
Am fost plcut surprins de bog|ia si diversitatea faunei, dar si a florei specifice.
Singura dezamgire pe care am avut-o a fost legat de faptul c nu am reusit s vad coloniile
de pelicani, ce fuseser speria|i de celelalte grupuri de colegi.
Desi poten|ialul turistic natural al regiunii este urias, n mare parte nu este valorificat,
infrastructura turistic nu are prea multe de oferit, iar majoritatea obiectivelor de cazare
turistic nu valorific si nu pstreaz n arhitectura lor elementele tradi|ionale specifice
zonei.(Gheorge Anda, student anul III)
Despre aplica|ia realizat n Delta Dunrii as putea spune c am rmas cu o
impresie plcut si cu dorin|a de a reveni n acele locuri aflate ntr-o continu transformare.
Dintre locurile vizitate, cel mai mult mi-au strnit dorin|a de aprofundare a
cunostin|elor, obiective precum Cetatea Enisala, datorit istoriei si pozi|ionrii ei pe un deal
calcaros, ce domin cele dou lacuri Babadag si Razim si asezrile omenesti (mi-au plcut
casele specifice Deltei Dunrii, combina|ia dintre alb si albastru, cu acoperisul realizat din
stuf). ns, mai presus de toate, am fost captivat de diversitatea speciilor de psri si plante.
(Dasclu Ramona, student anul III)
Din practica de specialitate, cel mai mult mi-a plcut vizita la cetatea veche,
Enisala, n drumul creia am vzut cariera de calcar, traseul Tulcea-Sulina, pe care l-am
parcurs cu vaporasul, dunele de nisip de pe grindul Letea, datorit evolu|iei lor si permanentei
deplasri, srurile ce se puteau observa la suprafa|a uscatului si nu n ultimul rnd, psrile si
vegeta|ia, n special, cea acvatic. Am fost ncntat de ospitalitatea oamenilor din Sulina, dar
neplcut impresionat de infrastructura orasului.(Puncea Ana, student anul III)
Am fost uimit de speciile de psri si plante pe care nainte le stiam doar din poze
si din documentarele TV. ns, flora si fauna din trecut au suferit unele modificri, datorit
omului care nu respect acest col| al naturii. Delta Dunrii este un trm unic si cred c
oricine l viziteaz, ar trebui s se gndeasc la ct de norocosi suntem, c putem dispune de
aceste frumuse|i si ar fi bine s protejm acest loc mirific din |ara noastr.(Tufan Ilona,
student anul III)
Este ntr-adevr o destina|ie care merit o deosebit aten|ie. M bucur c am avut
ocazia s descopr mirosul specific de Delt, care |i induce o stare de bine, dar si ciripitul
continuu al psrilor. Un alt element care nu a ezitat s m uimeasc, au fost peisajele
spectaculoase ce le creeaz bra|ele si canalele nguste ale deltei.
Excursia, care a cuprins plimbrile pe canale, vizitarea orasului Tulcea si Sulina,
sute de fotografii , focul de pe plaja linistit din Sulina, pescuitul alturi de colegi, a reusit s
fac sim|it linistea din Delta Dunrii.
Dac mergi, vei sim|i si tu! (Ciuinel Andreea, student anul III)