-

indrumare metodologidi apicoli editaa de As~la$ia Cmrclltorilor de Albine din Republia Socialist3 Romania

CUPRINS
SUB SEMNUL U R G E N W :
Tr. VOLCINSCHI : Sii intensificilm propaganda tehnico-9tiintificEi in apiculturii.
I. RECEANU : Far5 grqeli la o nouii calitate a muncii (11). DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORI

A. BOAGIU : Pentru ca In aceastii iarna s i l nu mi pierdem familii de albine. V1. IIUMENI : PrimEivara se nurniira familiile de albine. Al. VARTOLOMEI : Concentratia siropului.
I. CAPISIZU-DELABIRCA : Diafragma etanqii.

IDEI VALOROASE LA INDEMINA TUTUROR I. OROS : Contributii la perfectionarea utilajului $i tehnologiei intensive de recoltare a polenului cu ajutorul albinelor.
RELATARI DE LA APICULTORI

L. PADUREAN : Despre pavilionul apicol. D, IONESCU, Emilia BURSUC, M. MARIN : Determingri de laborator privind toleranta albinelor fa@ de erbicide utilizate mai frecvent fn 'tulturile agricole entornofile.
DIN ISTORICUL APICULTURII 0.VITCU : Apicultura, veche traditie pe meleagurile romflngti. CALENDARUL APICULTORULUI APIMERIDlAN 0. MILEA : Apicultura 9n Tanzania. DOCUMENTAR APICOL

m M apfcolii C o p e r t a I-a : Aspect de la St&fa w

Timz~oara, una ddntre unltd[ftle fruntwe ale Institutului de cercetare ,vf ptodwtfe pe~ttru apfculturii. (f o t o: in$. S. ONEA)

SA INTENSIF~CAM PROPAGANDA TEHNICO-STIINTIFICA IN APICULTURA

Ing. T r . VOLCINSCHI

Popularizarea cuno~tin@lor de productie in dndul omenillor muncii care c r e e d bog5tia material5 a tgrii, constituie una din pyxxp5rile importante qi prmanente ale conducerii superioare de partid ~i de stat. Aceastii actiune se realizeaz5 prin propaganda tehnico-~tiin$ificlcare const5 dintr-un ansamblu de miisuri ce face parte int e g m t 5 din sistemul de conducere a domeniului respediv, avind drept scop ridicarea nivelului tehnico-cultural a1 oamenilor rnuncii, in scopul introducerii in productie pe o scar5 largg a realiz5rilor ~tiinteiqi practicii fnaintate in vederea cresterii pmductivit5tii muncii ~i rentabilit5tii sectorului respectiv. $i in apicultur5 propaganda tehnko-~tiinGfic5face parte din sistemu1 de conducere deoarece a conduce insearnn5 in priunul rind a studia, a sintetiza si generaliza experienta fnaintat2 ~i rea.liGrile qtiinki. Din acest punct de vedere, propaganda tehnicogtiintif ic5 poate fi considerat.5 leg5tura dintre ~tiint5 qi practidi ceea ce constituie chezZqia dezvalttirii unei apiculturi moderne. A face propagand5 apicol5 fnseamnH a lupta cu p&severen@ ~i in mod organizat pe!nku introducerea in practici a tot lx este nou si inaintat. Cadrele &nice qi de conducere care lucreaz5 in apiculturg, cercetiitorii qi apicultorii cu experieng au datoria patriotic5 ca fn munca lor de zi cu zi s5 invete pe all$i in.mod sistematic qi organizat tot ce au acurndlat ei, contribuind prin a k t a la realiz&ea progresului ~i la

raspindirea celor mai avansate metode de luci-u. Continutul actiuniaor de propagandg trebuie s5 aib5 ,un caracter conving5tor, mobilizator, s5 fie wesibil, s B fie legat de metodele ~tiintifice si de posi.bilitiiGle looale. Pentru aceasta propagandistul .apical tirebuie s5 cunoasc5 cele mai eficiente forme si mijloace de pmpagand5 si s5 le foloseasc5 in mod metodic ~i diferentiat in fdnctie de canditii ~i nivelul m e l o r de apicultori. Scopul propagandei apicole se poate considera atins numai atunci cfnd milsurile riispindite vor fi aplicate in practic5 ~i vor da rezultate sub form5 de tone suplirnentare de miere, cear5 ~i alte produse apicole si agricole ca urmare a polenizarii culturilor agricole. Apicultura din @ra noastr5 dispune de o bogat5 literatur5 de specialitate, csrti, manuale, brquri, planse, plimte, seturi de diapozitive, filrne apicole documentare ~i alte .materiale de propagand5 vizual5 care pot si trebuie s i fie cit mai raGonal folosite. Asociatia Credtorilor de Albine dispune de o bogat5 bibliok5 de specialitate cu peste 12 000 c5ei qi reviste apicole din toat5 lumea, editeaz5 o revist5 tehnid lunar5 de schimb de experient5 $i indrumare metodologic5 - ,,Apicultura in R o m b niau - ~i organizeaz5 anual diferite forme de inv5emint apiml pentru ince$tori ~i avansati. , In d r u l Asociatiei Cresditorilor d e Albine, a filialelor jwdekne si cemrilor apicole . sint organizati majoritatea speciali$ilor ~i apicultorilor cu

experienti a r e practic2 apicultura gi desf2par3, conform statutului, o bogati gi r d n i c i activitate organizatorici gi propagandistic2 care s-a reflectat pozitiv in u l t h i i ani prin SFrirea efectivului familiilor de albine, crgterea @ diversifioarea productiei apicole din tara nmtrg. Este semnificativfi munca de propaganda apical: desfiqurat3 in judetele Sfilaj, Bihor, Cluj si Mures in actiunea de diversificare a productiei apicole in general gi a recolt2rii gi conditioniirii polenului in special. Aceste patru jude@ au r e q i t in anul 1984 sii predoa la Combinatul elpicol 78,6% -din produes total2 de polen realizatii pe taru.8. fn apicultur5 existi4 numeroase rezerve interne h c i insuficient valorificate care pot gi trebuie ~sficontribuie la m2rirea bog2tiei materiale a @ni. Programul special de dezvoltare a apiculturii pe perioada 1985-1990 prevede sarcini mari qi de rispundere, efectivul familiilor de albine urmind s5 spoxasc5 de la 1300 000 la 2 000 000 familii de albine iar produdja total5 de-miere extras2 si ajung2 la 20 000 tone rniere rnarfil. TovarA~ul NICOLAE CEAUGESCU, secretarul general a1 Partidului Comunist Roman gi prgedintele R. S. Rornilnia, s-a referit de mai multe ori la acest sector de activitate aritind c5 ,,sint necesare m5suri pentru a realiza prevederile privind apicultura, un domeniu in care avem SJ bun5 experientg ~i o serie de rezultate bune, dar unde trebuie s5 facem eforturi ca, in cifivn ani, s5 realizgm prevederile din programele care le avem". Una din principalele sarcini din aceast2 perioadi este SA atragem un num i r d t maimare de m e n i ai muncii cfitre aceastA utili gi inskudivfi indeletnicire gi J dezvolttim apicultura in seetort11 de stat qi cooperatist pentru a materializa r e c o e e a f2cut2 de presedintele statului tovmigul NICOLAE CEAU$l35CU ca ,,in fiecare comun5 ~i in fiecare gospodgrie, in cooperative, intreprinderi, ~ c o l is5 fie stupi cu albine".

Statul n o s h sprijini dezvoltarea . apiculturii prin : scutire de impozit asupra veniturilor realizate din a e ~ t e rea albinelor, credite pe termen lung pentru imfiinwrea gi d e z v o l b a stupinelor, avansuri bheqti pentru productia apicol2 contractatij, resume melifere ' gratuite, acordarea de mijloace de transport pentru deplasarea stupilor in pastoral, acordarea de vetre de stupin5 in folosinfl gratuit.5, asistenti tehnicii g i consultatii juridice gratuite, asigurarea aprovizioniirii apicultoridor cu unelte, material biologic, stupi, faguri artificiali, biostimulatori, medicamente de uz alpicol, literatma de specialitate. Eficacitatea propagandei apicole depinde de mulk conditii din care planul de activitate bine chibzuit ocupi un prim loc. Planurile de munc5 intocmite judicios au menirea s i asigure unirea eforturilor tuturor factorilor interesati. Ne referim la toate institutiile ~i organizatiile cu asemenea p m p 8 r i ca : htreprinderile agricole de stat gi cooperatiste; I.A.S., C.A.P., A.E.I., D.G.E.Z., statiuni experimentale sau de cercet a & , unitAti silvice, v l i ,cercurile apicole ale Asociatiei Cresctitorilor de Albine, cminele culturaile, presa, radioficarea @ repeaua cinematografici loc&, precurn gi dte intreprinderi detin5toare de stupi cum s h t mperatia de consum, casele piooriierilor, unele spitale, bisdci, unit5ti militare etc. Indrumate tehnic ~i metodologic de organele agricole de specialitate ~i sub conducerea organelor locale de partid, aceste institutii gi organizatii sint interesate s5-~i uneasc5 eforturile printr-un plan tematic unit bine chibzuit conwntrinidu-gi activitatea gi sarcinile organizatorice, tehnice ~i propagandistice in fundamentarea qi realizarea sarcinilor previzute in programul judetean de dezvoltare a apiculturii in perioada anilor 1985-1990. eontinutul planului unic de propagandfi apicols urmeazA sfi prevadfi m2surile concrete de indeplinire a sarcinilor de plan in toate sectoarele, gencra-

'

Rom5niaLL.Tot aici se pot procura $I lizarea metodelor avansate de lucru, rhpindirea c u n o ~ t i . e l o r apicole si alte materiale de propagad2 vizual5 popularizarea avantajelor cresterii alca p l q e didactice, pliante, seturi de binelor ca indeletnicire traditional5 , diapozitive pe anumite teme, etc. util5, rentabilg, pl5cut5 si instructiv5. Propaganda demonstrativ5 este una Pentru aceasta, cei care rgspund de din cele mai conving5toare forme ~i de activitatea apical5 trebuie s5 cunoascg aceea se impune sB organiziim intilgi s5 $tie cum se organizeaz5, conduce niri, vizite sau excursii de documensi planifie aceast.5 activitak. Este'netare, consf8tuiri, demmtratii practice, cesar ca la intocmirea planului de schimburi de experienv cu apicultorii m n c 5 4 alygem dele mai conving5fruntasi. Aici apare necesitatea impetoare f o m e de propaganda care s5 se rims5 a preg5tiri.i ac$unilor prin studesfBqoare in masa de apicultori ~i s5 dierea amhunvt.5 a muncii runtasilor constituie un indrumtitor pentru tradusi a aprecierii critice nu numai a recerea in via@ a sarcinilor prevgzut de zultatelor finale obmute in munca lor, documentele de partid si de stat. dar si o analiz5 temeinic5 a procedef n vederea popularizirii unei tehno- elor folosite ~i a eficientei lor. logii sau metode inaintak de lucru este Experienta pozitiva necesit5 a f i necesar s5 folosim in acela~i timp difepopularizatZi pe plan local sau central rite forme si mijloace care se complesub form; de reportaje, medalioane, tea& reciproc. Reuqita va depinde de fotogazete, fotanontaje, @ante, afi~e. interesul si pasivnna pe care o depune Organizarea de c o m u r s m si expozispecialistul, de priceperea si orientarea tii pe teme apicole constihie de asefiec5ruia in folosirea judicioas5 a tumenea forme atractive in special in turor posibilitgtilor locale. mmca cu tineretul. lnv5~mintul apiml de mas5 consti0 atentie deosebia va trebui acostuie una din formele de baz5 ale prodat5 informZirii operative a apicultoripagandei tehnice pentru care exist5 ' lor prin toate mijloacele, asupra prininstruwuni si preciGri metodice cocipalelor lucr5ri de sezon in apicultur5 respunzitoare. Cmurile apicole pen- " in functie de conditiile locale $i a cutru incepfitori si avansav, organizate noa~terii $i respect5rii 1eg"islatieiapicole. de filialele A.C.A. a s i w 5 anual inIn activitatea obsteasc5 pe care o struirea unui numar mare de apiculdesfiivar5 apicultorii, o atentie deosetori. Paralel cu aces& cursuri, la fib i 6 trebuie s5 se acorde organizgrii lialele A.C.A. se organizeazi cicluri de unor echipe de apiculbri experimenmnferinte, cursuri de scurt5 durat5 tati care SA sprijine ~i s5 Pndrume la pentru reirnprmp5tarea cunostinplor cerere activitatea apico18 din unitaule in apkulhu-5, dificarea apicultorilor socialiste, in special in ~ c o l i qi C.A.P., din unit5tile socialiste, recrutarea elesi alte echipe s5 urm5reasc5 respectavilor pentru a unma limul agroindurea legislatiei apicole P n practicarea strial cu specialitatea apicultura prestuparitului pastoral si proteflia farnicum si a speciali+tilor cu sbudii supeliilor de albine impotriva intoxicatiilor. rioare care doresc s2 urmeze cursurile Cu sprijinul cunsiliilor populare comunale se pot orgamiza actiuni de inpostuniversitare in apicultur5. frumusewre a comunelor prin plantarea Cartea joac5 un roll f m t e important i n preg2tirea tehnicti a apicultorilor, de de arbori ~i arbusti meliferi. Exist3 si alte numeroase acvuni ~i a ei trebuie s83i formeze o biblioinitiative locale ce pot di fntreprinse t& personals. Prin filialele A.C.A. jupe linia sprijinirii dezvolt5rii apiculdete;ne apicultorii au posibilitatea s5 turii ~i a mobiliz5rii apicultorilor care obVn5 c i m , manuale qi brcquri de spegrin pasiunea si elanul lor de mu@ .. cialitate ~i s5 se aboneze la revista lupot contribui la prmovarea acestei nar5 de specialitate ,Apicultura in frumoase qi utile incleletniciri.

'

tr4!j .
,L

Ing. I. RECEANU
,

.f

. :

, :

* I ;

,.

Avind in vedere. orienttiril8fundamentale 'de viitor elaborate de secr@arul general a1 : . partidului, d e prevederi1e;Directivelor celui . : d e a1 XIII-lea Congres a1 Partidului Comunist RomBn, intelegern d e ce $i 1n apicultura ... ftirii noastre, trecerea la o nou5 calitate a , . muncii trebuie s5 capete. caracterul unui adev5rat salt, sti ias5 din ritmul obi~nuit $i sti se inscrie h o s r i t pe un vector .puternic ascended. Insti~i dezvoltarea apiculturii a fost $i este extrein d e dinamic5 $i ridicarea calit5tii muncii trebuie s5 tin5 pasul cu acest dinamism. Pentru ca $i apicultorii no$tri s5 contribuie cu. mai multti eficienp la dezvoltarea intensivg a apiculturii, trebuie s 3 elimine din activitatea lor unele g r e ~ e l i pe care unii le. repet5 cu bun3 $tiin@ sau din lipsa unui bagaj corespunziitor de cunovtinte de specialitate. Tinerea de familji slabe, cu speranta de a le redresa p e parcurs este una din greSelile mari care dti na$tere la o serie Cntreag3 de 'complicatii greu de rezolvat. Fa-. miliile slabe se dezvolt5 foarte Incet, nu ajung niciodat3 in stare sti produc3 miere $i de ceIe mai multe ori trebuie hr5nite din fondul stupinei. Acestea sfnt predispuse permanent la imbolh5viri, sub influenta ,condifiilor grele de iarn3 prezintti o mortalitate . mare ajungind in prirntivara 'icu albine puVne, o rnatcti Indoielnic3 sub raportut calitstii, fiind victime sigure ale furti~agurilor. Astfel de .familii nu numai c3 sint nepraductive, dar, i n a c e l a ~ itimp pggubitoare $i foarte periculoase pentru restul stupinei. Singura solufie ,corespunziltoare este unirea lor, cite douti, sau chiar trei, pin3 la obtinerea unor familii guternice. Unirea se face prirntivara de timpuriu, pentru a beneficia de culesurile respective $i toamna tirziu, pentru a intra puternice in iarn3. Refacerea numiirului de familii de albine s e va realiza imediat dupti terminarea culesurilor principale, cfnd exist3 un excedent d e albine $i de botci s i u m5tci in stupina personalti. Trecerea familiilor de; albine in stare de -inacthitate, dupg culesul principal constituie una din cele mai seriqase probleme. De regulti, dupg culesul principal din prim&vari?, familiile de albine ajung la apogeu, ele dispun, in acest timp, de un num5r mare de albine fat5 d e capacitatea stupilor, simt lipsa fagurilor d e pr3silB prin cantitAtile mari de puiet c5p&cit, neeclozionat, $i tofi fagurii de recolta slnt plini cu miere. I n aceste conditii albinele intrti i n frigurile roi'tului. In aceast5 p e r i o d 3 care dureaz5 cam
,.
:
'

dou5 sgptamini, activitatea albinelor scade brusc $i urmezati apoi roirea natural5, situatie cu totul nedorit5 in perspectiva avtept5rii unor noi culesuri principale sau plecarea stupinei la pastoral. f n general, indreptarea acestor stilri de lucruri const5 din descongestionarea cuibului familiilor de albine d e surplusul d e faguri cu puiet c8p5cit, introducerea in cuib de faguri goi, clfiditi, d e prtisil5, eventual depopularea limitat3 a familiilor prin ridicarea unei p5rfl a albinelor tinere (doici) odat3 cu fagurii cu puiet c3p3cit ~i recoltarea partial5 a rnierii c5p5cite, cu completarea de noi faguri d e recolt3. Materialul biologic rezultat, poate fi utilizat dup5 necesitsti, fie la int3rirea altor familii mai slabe, fie la formarea de noi familii. Un lucru important $i rare trebuiel retinut este momentul ales pentru executarea acestor operatii. De obicei lucrarile trebuie s3 fnceapii, nu mai tirziu d e 5-43 zile dupa terminarea culesului principal timpuriu, fiindcii dep+ind acest termen, s-ar putea ca familiile s3 fi inceput deja preg5tirile d e roire $i fn acest caz lucrurile se complicii mnlt $i nu se poate $ti cum vor evolua aceste stari. Dac5 apicultorul a sctipat acest moment, dac3-albinele a u fnceput preggtirile de roire $i botcile cu noile m3tci au Snceput s5 prindB contur, atunci singura solutie $i cea mai judicioad este sti se ridice Tama c u matc3 din aceste familii $i s 3 s e distrpg5 botcile de prisos, l3dnd ZP-3 botci mari $i bine construibq. Albinele vor renunta la roire $i ' se vor apuca d e lucru. Admiterea in familiile de albine a mgtdilor batfine, bolnave sau cu defecte este iar5$i o grqeal5 pe care o repet5 chi* llnii stupari cu expeVient3. M5tcile mai biifrine de doi ani, in general nu ,reu$esc s5 dezvolte familii foarte puternice $i peste acest termen ouatul lor scade treptat, a n de an, p!nA la epuizare. Astfel de d t c i nu sint rentabile 51 schimbarea lor trebuie s5 constituie o preocupare permanent5 a stuparului. Apicultorul trebuie sti tin3 evidenta vlrstei m5tcilor din stupin3 pe fi-le familiilor. De obicei, albinele rezolv5 singure problemele cu matca, ele netolerind mtitci slab ou5toare. ,bolnave sau cu defecte, d a r stuparul nu trebuie s3 lase aceasta problem3 de rezolvat numai pe seama albinelor. Nu trebuie uitat, ins3, cti in farniliile rnai slab dezvoltate, albinele nu dau prea mare important% matcilor lor $i uneori l e tolereaza ani in gir, mergind pfnti la distmgerea lent3 a familiilor din l1ps5 de albine tinere.

Chiar mgtcile tinere, dac5 nu dau randamentul necesar, ele trebuie schimbate f5r5 sfl st8m pe ginduri, deoarece orice amlnare inseamn5 pierdere d e timp $i in consecinfs,, lips3 d e rentabilitate. Desigur, problema care se pune este Sde a lnlocui rnatca ,veche c u una mai' .bun& de calitate $i sursa noilor mltci nu poate f i indiferent5 stuparului ; d n t de d0ri.t m5tcile ' selectionate, dup5 metode ~tiintifice, mltci verificate, recordiste, dar ,a$a ceva este greu de obtinut d e c5tre apicultorul obiqnuit $i a c e a s a preocupare trebuie s-o aibB Institutul de cercetare $i productie pentru apicul.tur8 a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine. Lipsa de faguri $i utilizarea fagurilor necorespunz2tori intr-o stupin5 prezint5 mari neajunsuri, cunoscute, d e fapt, d e toti stuparii, dar ea dovedevte totuvi slabul interes a1 apicultorului pentru productia de cearl. Fagurii consti,tuie o zestre d e nepretuit a stupinei $i faptul c5 ei trebuie f5cuti din cear5 curats $i c5 aceasta la rindul ei nu poate f i produs5 decit de albine, in anumite perioade de timp ale anului apicol, dezinteresul multor apicultori pentru sporirea' productiei d e cear5 ne pare foarte curios. Este lesne de inteles c i In ultim5 instanf5, cel care pierde este tot apicultorul. Poate d e aceea unii apicultori, din lipsa preocup5rii serioase pentru productia de cearZi, folosesc a$a de mult fagurii vechi, negri ca smoala, cu celule mici, grei, uneori strimbi, deformati $i improprii pentru apicultur5, d a r pe care ii p5streazfi ca pe o comoar5. Puietul crescut In astfel de faguri este mic, mierea ~ecoltat5din faguri negri are o culoare brun5 inchis, iar ceara rezultat5 din topirea lor este in cantitate mic5. Durata unui fagure d e pr5sil5 este de 23 ani, dup5 care el poate fi trecut pentru alti 2-3 ani ca fagure d e recolt5. Dup5 a c g t i 4 - 4 ani fagurii devin improprii $i ei trebuie topiti pentru a se obtine'ceari. Trebuie s5 intelegem cu totii c5 fSr& faguri de calitate este d e necoticeput dezvoltarea familiilor d e albine i n conditiuni normale $i obtinwea unei mieri decalitate superioar5. Recoltarea in exces a mierii, prin mic$orarea rezervelor de h r a n l a albinelor sub necesar, caracterizeazl d e obicei pe stuparii incepatori, dar nu fac exceptie $i stuparii cu vechime 'In meseriei care confund5 exploatarea rational5 a familiilor de albine cu recoltarea in exces a mierii. Acest aspect are repercursiuni serioase, chia,r dac5 se completeazi rezervele de hran5 cu sirop de zah3r, c k u i a li lipsesc unele elemente esentiale pentru viata albinelor. Oricum, insuficienta rezervelor de-hran5 a albinelor, sub , strictul necesar, este o f d n 3 serioas5 pus5 dezvoltlrii 'familiilor d e albine, cunoscut fiind faptul c5 albinele pot regla ouatul m5t, cilur, i functie d e cantitstile d e hran5 existente. %kana i n cantitsti suficiente exclude cu desgviqire surprizele nepllcute din tim-

pul iernii $i a1 desprim5vlr5riIor tirzii, a culesurilor nesigure d e la pomii fructiferi $i dB posibilitatea intregii capacit5ti d e ouat a mfitcilor, sporind numlrul albinelor culeghtoare. in apropierea culesului de la salcfm, in stare s5 urnple repede toti fagurii, cu miere. 0 alt5 conditie a rezervei de hranl pentru iarn5, este c i aceasta sfl fie de prima calitate. necristalizat5, c5p5cit5 $i sB nu contins elementt de miere d e man5, apoi s5 fie judicios chibzuit5 $i distribuita in raport cu evolutia ulterioar3 a familiilor de albine, atit In plan orizontal cit $i pe vertical. P e scurt a$ vrea sfl recapitulez c5 fiecare apicultor trebuie s5-$i insqeasc5 temeinic tehnica nou5 a creqterii albinelor, incit s& aib5 numai fadilii foarte puternice, perfect s5n5toase, cu m5tci tinere $i bune ouatoare, dispunfnd de insemnate rezerve d e h a n g de calitate, avind la dispozitie suficiente cantitilti de faguri $i mentinute sistematic i n stare activB. Numai a$a farniliile de albine sint capabile d e o mare productie apicola diversificat5, s i dea beneficii $i deci satisfactii celor care i$i folosesc timpul liber in aceasti3 directie. Indiferent d e argulnentele care s-ar putea aduce $i In cele d e mai sus ne-am referit doar la citeva dintre ele, trecerea IDr la o noul calitate a mupcii, saltul la aceast5 calitate, privevte pe fiecare stupar in parte. Asistiim la o neasemuit5 accelelare a progresului i n toate domeniile d e activitate. Pentru tara noastrl el este cu claritate prefigurat In documentele Congresului a1 XIII-lea, in diferitele programe speciale pe sectoare $i domenii de activitate elaborate din initiativa $i cu contributia direct5 a secretarului general al partidului. Dar cei care construiesc $i vor construi acest viitor sint oamenii $i ei trebuie s5 se ridice prin cele d o u i laturi care le caracterizeaza activitatea profesionalismul $1 cowtiin~a la nivelul exigentelor tot rnai inalte'impuse d e societatea noastrii, d e perspectivele acestei societ5ti. Grija $i atentia pe care o acordB condu-' cerea superioar5 de partid $i d e stat $i in domeniul apicultyrii, ramur5 economic5 a patriei noastre, este chemat.5 d + i aduc3 contribufia la crevterea nivelului de trai a1 poporului nostru. rat5 ce spune secretarul general a1 Partidului Comunist Romfin $i prqedintele t & z i in cuvintarea rostit5 la Consf5tuirea de lucru de la C.C. a1 P.C.R. pe probleme ,de agriculturl, din 9 decembrie 1983 : ,Slnt necesare mlsuri pentru a realiza prevederile privind apicultura, un domeniu in care avem o bun3 experienta $i o serie d e rezultate bune, dar, unde trebuie s l facem eforturi ca, in dtiva ani, s5 realizlm prmederile din programele pe care le avem".

PENTRU PIERDEM FAMILII DE ALBINE

A. BOACIU Presedintele filialei A.C.A. jud. Teleorman

Judetul Teleorman a inregistrat in iarna trecut5 o pierdere in efectivul de albine de aproape 23%. Desigur, cira are un anumit grad de relativitate ~tiut fiind c5 ea nu este produsul obiectivitgtii pure ci d unor a l c u l e subiective care, impotriva vointei noastre, au l5satr s5 se strecoare ~i erori in num5r5toax-e. Contraverificarea ce am f5cut-o prin sondaj inopinat, a stabilit totu~i, c5 pierderi au fost si c5 ele sint cu mult mai mari fat5 de iernile precedente. Cu toate c5 faptul e consurnat, este important & istabilim predis, cauzele care 1-au determinat. Pentru aceasta am stat de vorb5 organizat, cit si cu totul ocazional, cu un . mare n d r de apicultori investigind situatiile atit in stuplnele cu pierderi mari, d t qi in stupine .cu pierderi nrinore sau deloc. Da, este adevgrat, ,pierderi de loc" si P n jurul acestui adevir, pe firul ciuGrilor, am ajuns la convingerea c5 de fapt nu iai-na lung5 $i grea a Post cauza mortalititilor. Personal i n cele dou5 stupine pe care le conduc direct, num5rind 70 familii la introducerea la iernat, n-am pierdut decit un singur nucleu ~i o mate5 intr-o familie de bazi. Dar s5 15s5m apicultorii s5 vorbeasc5. Nu

f o r m u l h teoretic eauzele piederilor pentru a da ocazie la controverse. Ceea ce spunern e luat din t'erituriu. Deci au pierdut farnilii de albine cei care : Au f5cut. abuz in ex-ia de la f loarea-soarelui, neglijind asigurarea coroanelor corespunzgtoare $i a minimului de dou5 rame en intregime c5,p5cite pe margini. - Au facut hr5niri tirzii de completare a rezemelor de iernare, la care siropurile n-au f ~ invertite t aorespunzitor ca s8 nu mai vorbim ~i c5pticite. - Au ficut h r h i r i tirzii de stimdlare ~i in lipsi de alt cules P n natur5 albinele au consurnat coroanele pl5nuite pentru iernare, rezultind populatii uzate si o albin5 tin5ri cu valoare biologic2 sc5zuti ajungindu-se la un ghem cu fisuri. - Au f5wt i m u l ~ r i dup5 cules,ul de la iloarea-soarelui, intrind in iarn2 cu familii, chiar q i cu cele de baz% de putere mijlocie $i slabe ca populatie, la care consumul de miere chiar de bun5 calitate, a determinat crqterea cantit5tii de resturi nedigerate in punga rectal5 mai inainte de a apare un zbor de curBtire timpuriu, creind o anume stare de nelini~tecu influente nefase asupra ghemului de iernare. - De reguE, avind in vedere $rul de ierni blinde, era permis apicultorilor s5 interving primivara timpuriu chiar din iarn5 pentru completarea necesarului de hran4 ca s5 nu mai vorbim de pe scum de stimulare. Anul - acesta interventiile au fost;' dificile si cind s-au fticut incorekt a u afectat grav ghemul, familia fiind condamnatti la moarte prin infometare. - Din lips5 de h r a suficient5 ~ 13 stringerea cuiburilor pentru iernare, unii apicultori au spart cuiburile respectiv ghemul cu o r d -cu miere care normal ar fi trebuit plasati pe margini. Dar intr-o i d lung5 si cu temperaturi sc5zute, ghemul s-a disproportionat, mai multe dbine trecind in partea unde se afla matca si urmind

culoarele, a avansat terminind devreme mierea fir2 a mai putea trece pe de 12turi, unde este adev2rat se mai ggseau provizii. - lmpachetajul necorespunzgtor, msi ales la stupii verticali pe 10 m e cu peretii sub 2 cm grosime ~i cu capac etanq tip hrgnitor, mai algs ,avfnd in vedere & in asemenea cutii nu se intrii la iernat decit cu familii de putere mijlocie, a influentat negativ ghemu1 datorit2 temperaturdor d z u t e de afar2 si a detenminat sporirea consumului de miere ajunginduse, fie la terminarea rezervelor fie la diaree, - Au m i pierdut familii de albine awi apicultori care o dat5 stupii preg2titi pentru iernare, n-au intervenit lunar, cel putin, pentru curiitirea fundurilor dar si mai mvlt pentru deblo-

carea urdini~elor de albina moart5, de z2pad5 sau gheag. In felul. acesta a apgrut o aerisire necorespunziitoare care a avut Influente negative asupra ghemului de iernare. - Acei apicultori care n-au facut deloc sau au f2cut superficial tratamente impotriva celor doi paraziti (Varroa si Braula) a ciror prezenM a tinut populatia stupului intr-o stare d e permanent2 iritatie, cu consum sporit de miere ~i mai ales uzurii, au avut in pragul primiiverii farnilii dwimate. - Au lucrat $i lucreaz5 cu o albing care din punct de vedere a1 vitaliatii e serios afectat.5 si deci nu are calititile necesare unei i e d r i sigure. Se impune ca pe viitor problematica ierngrii familiilor de albine s i aib5 in vedere gre~elileconstatate pe viu In stupine.

Datorith lnlocuirii lor treptate cu stupi sistematici, s t q i i primitivi confectionati din racditA lipit5 cu lut au devenit o raritate - adevarate obiecte de muzeu chiar $i In zonele premontane ale Muntilor Apuseni. (f o t o : D. POP)
i

VI. HC'MENI

Iarna trecutii a pus stupinele din tara noastr5 la o grea fncemare, provocind mari pierderi intre familiile de albine. Voi incerca s5 scot in evident5 unele fapte privind modul cum a decurs iernarea albinelor in judetul Neamt, situatia de la noi fiind cam la fel in toat5 tam. , De la inceputul lunii noiembrie 1984 ~i pin5 la sfir~itullunii maAe 1985, n-a existat nici o zi rnai cald5, in care albinele s5 pmt5 efecbua zborul de cur5~ire. kstf@l,hrnp de cinci luni, ele au lost nevoite s5 stea inchise in stup. Chiar din luna noiembrie au inceput gerurile de -12C $i asffel de perioade gemase, cu tenlperaturi foarte sclizute care au durat cite dou5 ~i trei s5pGmini, au fost rnai multe in decursul iernii trecut. Friguroase fau fost ~i lunile martie qi aprilie incit vegetatia a intirziat cu cel putin dous s5ptiimini. Din cauza gerurilor de lung5 durat-5, albinele strinse in ghem, nu s-au putut deplasa decit pe vertical2 ~i au consumat hrana n m a i pe f i ~ i a ingust5 de deasupra ghmului, neputfndu-se deplasa qi pe orizontal5 unde rnai era rniere. ~ c o l o uncle fisia de miere de deasupra ghemului de albine era mai Cngust5, acestea au ajuns repede la mrginea de sus a fagurdui qi astfel multe familii de dbine au fnceput s5 moar5 de f m e chiar din ianuarie. Se pare c5 aceasta a fost cauza care a provocat cele rnai mari pierderi, dar au rnai fost ~i altele. Multe familii de albine au fost 1%sate si ierneze pe rniere crlstalizata (floarea-soarelqi, tei de la ultimul cuI s ) , pe care albinele, neputlnd-o consuma, au r h a s inc5 din timpul iernii lipsite de hran5. UGi stupari au l5sat peste iarn5 chiar rniere de man5 care a avut efecte nefask.

Nu toti stuparii au facut hranirea stirnulent5 de t o m n 5 $i au intrat in iarn5 cu multe albine bitfine care nu au putut supraviettli pSni la prim& var5. Biostimulatorii s-au procurat abia in septernbrie, incit completarm rezervelor de hr& s-a Eicut prea tirziu, iar siropul depus in fagusi a r2mas nee& piicit, uzindu-se totodatii albinele tinere nkcute In toamn5. lnc5 din 5 la multe familii a ap h u t diareea iar aceasta la rindul s8u a favorizat aparitia nosemozei care a secerat o bun5 parte din albine. Ad5ugind la b a t e acestea qi parL?a care revine varmzei, g5sim r5spunsul la fntrebarea : de ce P n iarna trecut5 in judetul nostru au mwit ,mai bine de 25% din botalul familiilor de albine recenzate in februarie. Jn realitate pierderile sint mai mari, Gci familiile r5rnase in via@ au i e ~ i h t a r t e slgbite, unele dintre ele riminind doar cu un purnn de albine. Lunile martie ~i aprilie n-au fost nici ele prea darnice, avind lungi perioade friguroase, cu vinturi reci si pupne zile senine, indt dezvoltarea familiilor de albine a fost extrem de anevoioasg ~i fiind lipsite de hrang, pierderile au continuat in cursul lunii martie chiar gi in aprilie. Aceasta fiind situatia, se impun o serie de mgsuri care trebuie luate pentru a preveni repetarea dezastTului pe viitor. Aces@ ~ A s ~ I sint - i cunoscnte de stuparii cu oarecare experienw, dar adesea sint neglijate, iar neglijenp poate s5 coste scump. - Prima m&w2 const2 in asigurarea f i d ~familii i de albine cu o mat& tin5r5 ~i prolific2 ; numai q a vom putea avea familii puternice, cu o populatie viguro& care vor ierna in condivi rnai bune, ne vor da recolte mai mari. Vreau sZi scot i n evidenw calitatea superiom-3 a miltcilor crescute in

,
'

famibile care se preggtesc de mit. Aceste milxi sint crescute in conditiile cele rnai bune qi cu e l e vom obtine familii cu populatie numeroas5. Datorit.5 roirii, albinele existti de multe milioane de ani si au putut infrunta vitregiile timpului. Se obiecteazii c5 m5tcile astfel obtinute dau familii roitoare, de la care nu avem rmolte. Aceast5 afirmatie se refer5 d m r la roirea necontrolatti si nedirijat5 de stupar, iar mgtcile tinere nici nu roiesc in primul an. ForiJnd citeva dintre cele rnai bune familii sii intre in frigurile mitului, vom puka astfel obtine de timpuriu rniitci bune, cu cam vom miri psisacc? sau vom vinde roiurile care ne prisosesc. Sporul la familiile de albine, tealizat cu un an inainte in judem nos'crid a fost pierdut in iarna trecuti, fncit acum avem obligatia s i refacem tot. ce am pilerdut si in acelasi timp sii spon m numirul familiilor de albine prevfizut pentru acest an. - Stiut fiind c5 o familie de albine suport.2 cu atft rnai usor rigorile iernii cu d t are o populatie mai numeroas3, compus8 din albine tinere, se impune folmirea albinelor ajut5toare care, toamna, dup2 hr~rhreastimulent5, sZ fie unite cu cele de baz5. - Hrana pe c a r e ierneazi albinele are o mare importanti. fn literatura apimlii se recomand8 iernarea pe miere de cea rnai bun8 calitate, rezervfnd T n acest scop 3-4 f i plini ou miere de salcim c5pgcit5. E Vine aSa, dar ma indoiesc c2 aceasta ar fi solutia cea rnai fericitA. Iernarea pe miere de salcim cste exagerat de scurnpfi, o n fiecare stupin5, d t de mica ar fi ea, trebuie s i fie cit rnai r e n t a b s . Mulp stupari pradici inlocuirea parGal5 a mierii cu sirop .de zah5r qi obtin rezultate bune. Ministeml Agnculturii din U.R.S.S. re- cornand5 pentru iernare inbcuirea unei p5rG de miere cu zah5r, iar in tsrile nordice, ca de exemplu i n Finlanda, unde iernile sfnt mai lungi, ge. rurile m i mmi iar verile rnai scurte, albinele sfnt i e m t e nurnai pe zah5r qi btusi se obtin recolte fnunoase. Se o b i e c t d c5 zah5rul nu are enzim, vitamine, sBru~i minerale, dar in

schimb el nu las5 reziduuri In intestinu1 albinelor. Zaharul pentru iernare trebuie dat albinelor la inceputul lunii august, pentru a putea fi prelucrat qi c5p5cit ; albinele care-1 prelucreazii tot nu r M n peste iarn5. Folosind zah5r pentru iernare, e v i m pagubele pe care le-ar provoca o iernare pe mierea de man5 care a r putea s i existe in stupi. ZahfiruJ. f0bsi.t pentni hrana albine- ' lor kebuie & fie bine rafinat, s5 nu fie de culmre gabuie si s2 nu continti irnpurititi. In tirnpul iernii albinele nu prea simt lipsa enzimelor, a vitaminelor si a s5i-urilor minerale, c5ci au adunate rezerve de cu toamn6. De aceste sub- , stante ele au nevoie la aparitia puietului, incit trebuie s5 le diim din toamnii cel pupn un fagure cu p5stur8, pin2 vor incepe s i aduc5 polen qi nectar proasp5t. Vom putea procura cantitatea de zah5r necesu-5, predfnd la contractare cit mai muMe produse apicole. , - Mentinerea s5nAEitii albinelor in tot cursul anului, trebuie sii fie grija permanent5 a oric5ru.i stupar. Pndeosebi tratarnentele fmpotriva locii ~i a varroozei nu trebuie neglijate sub nici un motiv. - In sfir~it,o ehestiune pe care a? dori s 4 pun in discutie este important.pe care o are formatul rarnei T n asigurarea unei bune iern5ri ~i a dezvolt&ii familiei de albine. Hrana necesax-5 unei ffamilii de albine pentru o iarni geroas5 si lung5 fgr5 nici o posibilitate de a efectua m5car un z b o r de curstire, cum a fost iarna trecutii, trebuie s i fie asi.gurat.5 nurnai pe fiqia de fagure de deasupra. ghemului. AceastA flsie cu miere cgp8citg are 15~mea egali cu diarnetrul ghemului de albine, iar iniil~mea ei trebuie s5 fie de 30 crn. La stupul multietajat aceasta se poate realiza iernind albinele pe dou5 corpuri : in c o w de sus fagurii trebuie s5 fie plini cu miere iar cei din corpul de jos & aibi gi ei o f i ~ i e cu miem de 10 an h8lIjme.
9

'

La stupul vertical R.A. 1001 rama Fq standard nu asigur5 cantitatea de hran A p n t w o penoada lung5 de iernare, ) d n d albinele nu se pot deplasa nici pe \ AI. VARTOLOMEI orizontal5 ; mii refer la f i ~ i a de h r m 5 care trebuie s5 existe nurnai d e a s u p r ~ Stabilirea concentradei optime a sireghemului. Jn general rama standard (Dadant) o gascea rnai ncpotrivits, pului adminimat ca hraml al~birielorcon- ' atit pentru iernare cit si pentru dezstituie o_ ~~roblemi care a fast oarvoltarea cuibului, mai ales prim5vara. rezolvata, in prezent recomandhdu-se o Ambele feluri de ielnare prezinti \ concentralie h zahzr, ~ l & n d de J a l/l neajunsuri destul de mari : \ la 211 ~i uneori chiar 311 cEnd este oecea) Exist5 r i d ca ghemul de albine sar; completarea proviziilor de iarnz a s5 nu treac5 in corpul de deasupra si stupilor. da& stuparul nu observ5 si nu ia m5Pzrerea noasn; a t e c l ace* concensuri la timp albinele mor de foame in + trajii ar trebui reconsiderate, fiind ne4 adecvate orgamismului albinei. In saqicorpul de jos. b) Atit r m a standard cit ~i cea de nerea punctului nostru de vedere ne bamultietajat sint ~i mult lungi decft I z k tpe umZtoarele considerente : inalte ~i din cauza aceasta c5Mura din I Albinele d u n ; nectarul cind acesta decuib se impr5~tieP n lungul ramelor. \ p;$e$te 801'0 cmcentralie in zahk ; pennu Aceasta face ca dezvoltarea cuibului a-1 aduce in starea de miere necrarul este primavara timpuriu s5 se fac5 mai prelucrat de albina stupului tredndu-1 incet. prin &le mai multora dintre ele. Prin Folosind rama standard, qezind-o in 1 Pngurgitarea $i aegurgitarea nectarului stup in pozitia vertical5 (Layens), toate \ acma este transformat sub actiunea enziaceste,neajunsuri dispar. fi aceast5 po- ) melor secretate de secretia glandelor fazitie a ramei, a$ezat5 cu luwimea pe + ringiene $i totadat'i apa este evaporat: inalt, ghemul de albine va avea dea- ) ping la concentralia in zaharuri, da mb supra sa t o a l cantitatea de hrani, 220/,,, o fi~ie h a l t 5 de 30 cm si a r rnai r5fn cartea aa ,Les abeilles et rnoi" (almine jos 10 de fagure gal, unde ) binele $i eu) profesorul R. Chauvin, pletoamna S-ar f o m a ghemul. Primavara \ cind de la de ma; m s , arat; intoat5 c5ldura din cuib s a r p5stra mai ) troducindu-m in simp izotopi radioactivi bine in partea de sus, adic5 tocmai suportali de organismul albinelor, s-a incepe ad^ se dezvolk cuiconstatat c ; dupZ 24 ore, 8% din albine bul. Volumul unuei S ~ P , 12 rame ( prezentau in corpul lor acepi izotopk asezate P n pozitie vertical5, a r fi putin \ Aceasta confirm; faptul cz orice hrana mai mic d e d t a 1 unui stup multietajat ) adus; in m p i erte prelucrat; de aproape cu dou2 conpuri. totalitatea gaspodinelor stupului. F~ndul s t ~ p d u @u i rams fnalti t*ePersonal a m experhentat m multi ani buie prev2zut cu orificii de aerisire ab- 1 I ,, ; ,. recomand;ribr acelor s d u t necesare i n tilmpul t r a n s ~ r t u l u i ,t vremuri, siropul de zahzr ~i apa f conrsme pe sitA e~ care se ace- I cenmrajie de 211 pi 311. Albidele au depoper5 stupul deasupra. zitat siropul in catul srupului experhenCriticile aduse r m e i halte sint mital, an umplut $i cgp&it mate 1 0 nore fats de caliutile r a e P care le I rame, cu o tear; alb; ca hirtia velinL are. \ Mierea aceasta avea gustul siropului sau In judetul Nearnt exista circa 400 1 a1 rahirului ce se topgte h gura omului. stupi cu rama Layens, la care nu s-au Am extras aceas6 miere, am diluat-o la sernnalat cazuri de familii moarte, iar nivelul siropului de 111 $i am redat-o mortalitatea din timpul iernii nu a de- ) astfel din nou fapniliilor de albine reti@sit limitele n o d e . b ntnd, pe mai departe, o singur5 ram;

i CONCENT AT 1A

,S1 R0PULU1

i i , I

' ,
I ' !

cz

i ,

i ,

' I ,

cZpZci.ti spre a urmiri rnai departe experienta. h pus acea rauni E n primZvara urmkoare P n stup pentru a fi consumat;, dar albinele, de$i a r fi fast cazul, nu s-au atins de ea. Un a1 doilea rezultat negativ, mult rnai grav, a fost c i toati albina care a prelucrat ace1 sirop $i-a pierdut perivorii $i s-a "Inegyit, adic; s-a uzat complet, colonia pierind p h i h primivara urmhoare. Ca urmare, eu folosesc lsiropul in concentraqie de 112 api, dat din timp, P n cantitzti mici, zilnic cPte un hrznitor uluc $i numai P n cazuri extreme - folosesc hrinitorul tav;, dlad 4-5 1 de sirop dar nuunai fn concentra~ia de 111. Aceasta imediat dwpherminarea culesului J e la floarea-soarelui, pentru ca albina uzat; s i poat; fi Pn1ocuit"au alta igiti P n llunile de toamni. In prdblema siropurilor medicamentoase, cred c i concentra~ia de 111 ar trebui redusi la 1J2 $i poate chiar $i rnai putin. Eu o fac deja cu rezulstate foatte bune, urmzrind prin aceasta t o m a i faptul ca medicamenml SZ .fie ~ r e l u a t$i ~ r e l u crat de toate doicile 6 de czt* albina stu-. p l u i , care, chiar $i ca culeggtoare, ia ca hran; siropul qi mai alas apa din d, apa fiind elemend de a c e e g mare important; pentru viata albinelor ca $i hrana proteicZ sau glucidic;.

i DIAFRAGMA : ETANSA
I

I. CAPISIZU-DELABIRCA

'

Una dintre mssurile care se iau, in vederea unei bune iern5x-i a familiilor de albine, este qi aceea de impachetare si organizare interioar5 a stupilor, eu scopul de a scoate jn prinngvax-2 familiile de albine intr-o stare cit rnai bung : shstoase, vigdroase ~i cu cit rnai m d t i albM. Adeseori, aceasti problem5 este neglijat2 de multi stupari, iar rezultatele in prim5vars sint dintre cele rnai p b gubibare. 0 data cu strimtorarea si organizarea cuibdui fn vederea iernarii, o parte din stup r5mine newupat3 de albine, care pentru a pdntimpina si inl5tura crearea m n f l o r de m ce se formeaz5 intre cele dou3 spatii, aceasti parte r5mas5 goal3 ar trebui umplut5 c d diferite materiale bolatoare, care nu totdeauna sfnt la Wemfna stuparilor ( ~ cred i c5 nu este aqa de u9or s5 umpli cu paie, fin, frunze sau alte materide, spatiul r5mas go1 in 15-20 de stupi orizontali, apreciind c Z i pentru fiecare stup as fi n y s a r cel putin o jumitate balot de paie). Neput$nd pro1 cura aceste materiale, am g5sit un alt 1 procedeu, cu rezultate deosebite in I buna iernare a familiilor de albine. I Am ntodificat diafragma scurt5 a I stupului, prin aplicarea a 3 benzi de I cauciuc, cite una pe fiecare park laI terals, ~i una la partea superioar5, astI fel : 1 Benzile sau fi~iile de oauciw late de ! 3-4 cm qi groase de 3 mm le-am apliI cat pe latura dreapt5 vi stixg8 a ramei ; diafragmei ~i pe speteaza de sus, peste ; care am fixat o qipculi@ sau chiar o ; bucat5 de carton P.F.L. ~i le-am conso; lidat prin b k e a a 5 cuiqoare (fig. 1 i si 2).
I

.
.
.

.Fif. 1. Diafragma etansfi cu fiviile de cauciuc aplicate : 1 - speteaza superioara a diafragmei ; 2 f i ~ i ecauciuc superioarh; 3 - fi$ie cauciuc laterals.

: -

. '

mas%goal5 a stupului, in a$a fel ca fmpiwind u v r ~i progresiv diafragma, ciitre cuibul familiei, benzile sii adere si s5 se muleze perfect pe peretii laterali. La wezarea podisoruLui, am glisat Ippr cu el dinopre cuibul familiei spre spatid. riimas liber, astfel ca banda do cauciuc superiuarii s% se Pndoaie ~i s5 adere perfect la podbor, ereind cele dou5 spatii perfect izolak, Pntre care nu se mai pot forma curenti prin circulatia aerului cald si rece, din spatiul cuibului i n spatiul ramas liber si invers (fig. 3 si 4). Trecind la strimtorarea SIU largirea cuibului P n prim5varii, prin scoaterea sau ad8ugarea de rarne, avem posibiiitatea ca, prin impingerea u v a r %a diafragmei, s5 reducem sau s%marim dup5 nevoie spapul cuibului familiei, f51-5 a ad2uga sau a scoate din materialele izolatoare, ce ar fi fost necesal-e la um-

.I

'

Fig. 2 Diafragma cu f i ~ i i l e d e cauciuc vhzut5 ,din profil : I speteaza superioars a diafragmei ; 2 fi~ie cauciuc superioara ; 3- fisie cauciuc laterals.
b

SWulitele sau bucatile de CZtrton se fixeaz5 cu 4-5 c m mai P n interior fat5 de marginea ramei diafragmei, pentru a permite benzii de cauciuc & se i indoaie si s i adere pe peretii ~i ppdi~orul,
S ~ U P ~ U ~ .

La montaea diafragmei f n stup, am orientat aceste b'enzi citre partea rii-

stupul vazut din fat5 cu diaFig. 3 fragma etan.$ montat5 : l spatiul gal iama, sau compirtiment hdnire primsvara ,i toamna ; z fisie cauciuc late'rals ; 3 B$ie cauciuc superioara ; 4 diafragms scurts ; 5 salteluta superioarg : 6 si'ta aerisire p o d i ~ o r ; 7 capacul..stupului ; 8 diafragmii oarba ; 9 salteluts later a l s ; 10 ramele cuibului ; 11 ghemul de iernare ; 12 loc de trecere i n compartimentul de hrgnire ; 13 urdini~.

' ~

4
,

- -

12
\

.... .
~

,.,

. , . .

Fig.. 4 - Stupul vszut de sus cu diafragma etanv5 montatB : 1 - spatiul go1 iarna.; 2 - diafragma etan$A montata (scurt B ) ; 3 - ramele cuibului ; 4' - diafragmi oarb%; 5 - saltelutti lateral%.

plerea acestui spatiu gol. In acest fel ferim famiilia de albine de un deranj prea mare. Dup5 .ce am terminat completarea hranei si stimularea, locul de acces pe

sub diafragmii, din cuib i n spatiul li- , ber (compartimentul de hrinire) qi in- vers, se astvpii cu o bucatii de pgturi sau cu o sipc5, pin5 in prh5var5 cind , incepem din nou stirnularea familiei. Nu este riiu, dacii avem, s5 asezilm ~i ge aceast2 parte o sal&lu@ laterziEt. Benzile se pot confections, aatft din cauciluc ( m e r e de roti de tractor) c v qi din muema, care este tot aatfb de bung. In concluzie, folosirea diafragmei etamje scute~te pe stupari de grija procuriirii (in fiecare an) a materialelor necesare urnplerii spatiilor r h a s e goale, ferqte f W i a de albine de \repet-ate deranjiiri zgomotoase, permite mentinerea unei curiitenii perfecte i n interbrul stupului, iar odatii confecUonatZi, aceastii diafragrns, o avem pentru totdeauna, ea f5cind parte d i n accesoriile stupului.
'

i i 1 i 4 i
\ \ \

\ '

In perioada noiembrie 1985 martie 1986 filialele jude gene ale Asociagiei ~resc5torilord i Albine din intreaga ggr3i organizeazg:

CURSURI APICOLE DE MASA pentru Pncepdtori (ciclul I)

'

0 pantr'u avansati (cielul

1 1 )

t
t \

i 6 i i $ i i i
$
\

i' participantii primesc diplome de absolvire ~i sprijinul ,

2.

Fncveritarea acestor cunuri este gratuitg. La terminare organizatiei noartre spre a ddveni apicultori.

/
i
I
!
I

CONTRlBUTll LA PERFECTIONAREA UTILh]ULUI 51 TEHNOLOGIEI INTENSIVE DE RECOLTARE A POLENULUI CU AJUTORUL ALBlNELOl

I

I. OROS Secretarul Filialei A.C.A. jud. Salaj

lntre anii 1972-1984 apricultura s215jan2 a trecut printr-un test original, unic pe tar2 in ceea ce p r i v e ~ t eexploatarea intens% demn de invidiat ca e x ~ m p l u a familiilor de albine i n directia productiei de polen, atit cantitative cit $i caPrin avezarea sa 'geografic5 judetul SHIaj, situat in partea de nord-vest a tgrii, i n zon5 de deal, lipsit5 de bazH melifer2 de interes republican, ofer5 fpmiliilor do albine aproape in totalitate c u l ~ s u r ide intretinere $i rareori culesuri de nectar de productie, motiv pentru care in majoritatea anilor, familiile de albine nu-$i pot asigura nici macar rezervele pentru iernat. I n acelwi timp, baza melifer5 din flora spontan5 ofer5 familiilor de albine polen din abundentg, de prim5vara timpuriu o dat5 cu inflorirea viscului $i a alunului $i pin5 toamna tirziu cind florile rapitei de primavarli sint acoperite de stratul de z5pad5. La inceput apicultorului i-a venit greu sil se atingfi de hrana proteicti a coloniei, dar era singura cale de rentabilizare a apiculturii. Din acest punct de vedere s-a manifestat m u l a retinere pin5 cind unii apicultori au demonstrat altora c5 exploatarea familiilor de albine in directia productiei de polen nu pune in pericol viata coloniei ci din contrli o activeaz5 in a doua din natur5 d t mai mult. Cind apicultorul a observat toate aceste fenomene a fost interesat in a-$i perfectiona tehnologia de recoltare a polenului, pentru a obtine productii record a n de an, atit prin mentinerea stupinei in stare biologic2 corespunz5toare recolarii polenului ~i a mierii, dar mai ales i n a-$i perfectiona colectoarele d e polen care s5 stabileasc5 cele mai exigente cerinte ale unei exploat5ri intense $i f5r5 pierderi.

I
I

j
I

Actiunea de propagandi dusi de filiaLa A.C.A. S&j in masa de apicultori pentru i a produce palen, prin diverse mijloace de convingere ~i instruire a Imeput inc5 din anul 1972. Nu dispuneam atunci de 0 tehnologie romAnea&i original5 pe care s i o prel u i q ci a trebuit ca fiecare aminunt a1 tehnolcgiei s5-1 observgm si apoi si-1 adaptim sistematic. hcepu.tul a fost tot cu collectoare de polen fabricate de Combinatd apicol, A.C.A. 1 ~i A.C.A. 2, pe scindurh de zbor sau in

scindura de zbor, cu plici active simple. A p i c u l W M. Lolincz din Za15u a observat greutatea de intrare $i ie~ire a lalbinei prin phca activ5 simp15 1-om5neasc5, datori,% imposibilit2itii albinei de a se prinde in momentul pitrunderii in orificiu atit la wire dar rnai ales la irntrare cu ghemotoacele de polen. Pentru a indephba acest obstacol, L a placa activ5 s-au ad5ugat letiSoare de 6/1,5 rnm in prima fazi numai in spate ~i apoi de 3/1,5 rn in fat& dind astfel originalitatea plgcii ac-

tive s5lajene aplicate la fiecare rind de orificii pe orizontala prin lipire sau legare (fig. 1 si 2) *. Acestea nu nurnai cB ajut5 albinele la intrare si igire, ci m5rqte si randamentul colectorullui cu 8001~prin acea c5 albinele nu mai au posibilitatea de incovoiere pe p h activ5 in sus s u in jos gi apoi retragerea abdomenului u m t de retragerea piciorqelor cu coy.de$ele de polen numai singum pr?n brificii, f5r5 dwBrcarea ghemotoacelor. Prln apliwea acestor sipculite, albinei i se m a z 5 un drum drept si fortat f5-5 posibilitatea de sustragwe a ghemotoacelor de polen. $ipculi@le t r e h i e sB fie confectionate din lemn si s5 aiM porozitate rngriti pentru a permite prinderea albinelor. SerEtrasul de mica capaicitate a trebuit m5rit. prin adaptarea unor sertira+e de capacitate mare, peste 1 kg in vederea evitirii umplerii lui fntr-un

Fig. 2. Colectorul de polen asamblat : A placa activ8 ; B qipc5 de e t a n v r e ; C sert5ra~ulde polen $i albine moarte

Fib. 1. Colector de polen (detalii d e constructie) : A3 plac& .activ5 ; B - structura de constructii $i gritarul ; C sert & r q u l pentru polen $i albine moarte (se monteazii invers)

* Desenele sint reproduse din ,Manualul apicultorului" ed. VI, i n curs de aparitie.

timp scurt sau 4n zile cu prductii record si impristierea pe jos. Sertiira~ul este m b i l pentru a-1 p u b bate fn timpul recolGrii ~ieste prevszut obligatoriu cu sit5 dedesubt, pentru evitarea Pncingerii qi mucegGrii polenului. Adincimea minim5 a sertiirqului este de aproximativ 100 mm, aceasta pentru cider= cit mi departe a polenului de undiniqul stupului, p t r u a evita umezirea lui in timpul zilei ~i peste, noapte, datoriti vaporilor de ap5 rezulhv din insuqi mia-oclimatul familiei, de c5tre albinele ventilatoark $i transformarea boabelor de polen in past5 datorit; . higroscopicitZitii lor (fig. 1 c). Am inlocuit plasa de sirm5 au gr%taliul din s i m 5 cu ochiuri (distante) de 3,5 MI pentru motivul c5 plasa de sirm5 se imbicseste foarte r e w e , in special cind polenul este w e d sau are un continut mai mare de rniere. R h i n l n d pe pks5, albinele se inghesuie 18 nrdiniq pentru a-1 consurna. h cazul grGtaru1ui boabele de polen se rostogolesc foarte asor ~i cad in serEras. Pentru o r n bun5 ~ aerisire a stupului aim exembat colectoare de polen f5rA scindux-5 de zbor, astfel ca intrarea aerului sS se realizeze pe plan orizontal, pentru a nu impiedica circuitul

aerului In timpul ventiliirii, %a cum se intiimp15 la colectoarele de polen' pe scindura de z b r . Pentru aerisixea ~i rnai b u d este necesar5 executarea colecborului cu doui rfnduri de pl5ci active suprapuse. Obligatoriu colectoarele de polen trebuie s i aibli fixate pe stup sau direct pe colecDor, copertina pentru pmtectia impotriva ploilor ~i a razdor solare. Am abandonat orificiile laterale cu tub pentru brintori, care au diminuat mult productia de pden, prin intrarea unei p5ei din albinele culegBtuare, mBrind astfel m t i t a t e a de polen din stup, dind a p i posi6ilitatea plec5rii roilor naturali. Din cele wlatate mai sus reiese cB un bun colecbor de polen trebuie s5 aibi p a r a m a i constructivi nu numai pe orizental5 ci m i ales pe verticals, intrucit dbinele polueaz5 o zon5 re+. str3nsB din placa aotiva. Elementele de absolua noutate pe care le-am rompletat colectorului de pokn tip SBlaj, In ideea qurilrii ~i miririi randamentului muncii apicultorului, a productiej, cit qi protectia faaniliei de albine aa factor in dezvol&a F t r u semnul urmitor sint serGI-asul. pentru albine moarte si echipamentul de protectie a coloniei, respectiv anticamera. Sertlirwul penfvu albine moarte are ea scop eliminarea, operatiilor foarte gr&e de cur5tixe repetat5 de catre apicuilbr a acestona de dup5 placa activq, in momentul recoltiirii polenului i n plin5 zi. NeindeMrWe acestea duc la blocarea g r 5 k u l u i de c5dere a polenului chiax dac2 m~rtalitatea este obi~nuitg sau la blocarea urdiniydui in cazul accidentelor de intoxicare qi ind+rtare a trintorilor. Acest nou elecolectoarelor de pament in ~ons~tructia ]en duce la mirirea productiei pentru c5 nu se mai blocheaz5 gr5tarul cu albine moarte care impiedic5 ciderea polendui in sert5ra~$i consumarea lui de d t r e albine. Apiicul;torul are o situatie clarB a mortalitAvi la albine ~i trintori pe fie-

care mlonie $i p a t e recolt4 polenull far5 albine m w t e . Prin metoda obkp nuit4 a l b h d e rnoarte se m5turB cro pana in fapi stupdui. Acestea putrezesc ~i m i m urit in jurul stupinei, iar d a d sint l5sate rnai multe zile pe placa activ5 se usuc5 sf5rlmimu-se in bucBti (ari~pi,picioare, cap etc.) ~i ajung in fiml, in colectorul de polen. In azul c o l m r u l ~ cu serGraq pentru dbine moarte ~i amplasat pe stup f i e perfect orizontaJ. fie incLtnat putin f n di~ectiaserthqului cu albine moarte, albinele sint crirate in5untru qi se obtine un pelen rnai pur. Echiparnentul de protecfie a coloniei, respectiv anticamera care protejeaz5 familia de albine de vinturile puternice ~i curentii M e reci de aer, impotriva pipgoilor care dau atita b5taie de cap apicultorului qi care nu ~ n a ipot atam direct urdiniquJ, protejeaz5 farniliile de albine contra Soarecilor care nu rnai pot intra in stup si a dat rezultate surprinzB&are in evitarea, declamarea ~i lichidarea furtipgului de tn>amng ~i prim5varS in stupin5. Echipamentul de p r o t e e este foarte simplu, format dintr-o placli oarb5 din PFL, cu un d i n & redus de 30/6 mm, element de etm+re si hzrtie asfaltatB pentru acoperirea gr5tarului prin care cade plenul. Avind in vedere pagubele provocate de factorii de mai sus in timpul iernHii, este absolut necesar5 dotarea fnc5 din construc@eqi fabricave a mlectoarelor de p l m cu aceste elemente semnifkative si fmrte importante pentru protejarea coloniei in a h r a sezonului de productie de polen, respectiv toamna, iarna si prim5vara timpuriu. Actuala variant5 de colectoare de p l m d 5 j e n e se tin intregul an calendaristic montate pe stup, f icindu-se doar schimbul 4ntre .placa activi qi placa oarbil fn functie de situatie ~i nu se rnai pune problema obi~nuiriialbibinei cu colecturul de polen (fig. 3 ~i 4). Toate aceste elemente. de constructie au fost dezbtitute la se\

din@ de omologare a acestui tip de colector de polen s515jan, care a avut loc in ziua de 18 ianuarie 1985 la Comitetul Executiv al Asociatiei Cresc5- ' torilor de Albine Bucurgti, colector a r e a trecut prin ins5si faza de productie intensg cu rezultate bune an de an.
TEHNICA DE LUCRU

In khnologia sZEijan5 fortat5. de recdlare a polenului cu ajutoru3. albinelor ,aplimrea colectoarelor de polen se face ~ b l o n la toate familiile de albine din aceemji stupin5 indiferent de putewa sa, cunosdnd faptul c5 albinele culeg5toax-e din familiile puternice se mut4 la familiile far; colector, mai slabe ~i apicultod pierde productia prin PnsAqi pierderea albinelor, culeg5toare. Mai mult, in abundenta de polen de primivar5, inaink de echivalama familiilor de albine si famiLia slab5 adun5 peste nevoile sale din naturi, deci p a t e da si apicultorului din acest surplus. \ Prirnivara este foarte important ca apicultorul s5 stabileasci exact ziua apljdrii placilor active in functie de

I
Fig. 4. Placa oarb5 din PFL

Fig. 3. Placa activ5 detavati din colector

rezerva. de polen proaspiit introdus in stup, fntnrcit depozitarea P n rarne a unei rezerve foarte mari de p5stur5, duce la prelungirea perioadei de productie pentru apicultor pentru c5 albina va poini rnasiv la recoltarea polendui pentm productie, atunci c h d se va crea m e a de polen a coloniei. Perioada optirn5 este dup5 inflorirea primilor pomi fruotiferi dnd s-a creat o cantitate modesti3 de p5stu1-5 qi cind albinele care au dus greul iernii s-au schimbat. Apicultorul s5 riu-si fac5 griji pentru agresivitate, incetarea ~activititii in stupin5 sau chiar fenomenul de grevH. Cind toate pl5ciie active sint mi, aplicate pentru prima dat5 in p d u e i e , pe collul cabanei, pe topitorul solar sau. alte locuri se f m e a z f i g r h e z i de albine culeg5toare cu gr5mcioarele de polen pe picioare. Se recornand2 ca apiculto~vl s5 nu intervin5, pentru c5 dup5 2 zide, la prima recolt5, totul va intfa in normal. Placa activ5 se inchide intotdeauna seara pentru productie pentru ca in
I

zi1wurmataare ailbinele d-si fac5 zborul prin oriticiile plgcii active. Placa nu .trebuie scoasii din f u w u n e peste i reflexe zi, intrucit albinele i ~ creeazii formind ciorchine pe colector, q t e p tind ofa inchiderii. Apicultorii s a j e n i care nu fac deplas5ri in pastorul nu intrerup productia din aprilie pin5 in septembrie, o data cu terminarea completiirii rezervelor de hran5, nici macar in perioada culesului de salcim local. Apicuiltorii careipleaCii la culesul de salcim irttremp productia cu maxim o zi inainte de plecare, iar L a reintoarcerea pe vatrii aplicii imediat colectorul de palen pe stup qi zborul de orientare a1 albinelor se face direct prin placa activ5, nmaiavfnd prableme cu depopul e a unor f U i de albine prin mut3ri ~i'nici cu o b i ~ u i n t a cu colectorul. Pentru f o r m e a p d u c v e i , mai ales in perioadele 1irpsit.e de cdes, se fac hraniri stimulative periodice cu sirop de zahiir i n pmpor$ie de 1/1 sau 112 pin5 la 0,5 1 pe familie, cu efect rnai deosebit atunci cind se administreaz5 dirnineata inaintea z b m l u i la cules. F5cind acest lucru, albinele care pleaca i n natur5 nuanai dupa palen vor avea energia de zbor $i nectarul i n g q 5 pentru formarea grfiuncioarelor de polen chiar dac5 floarea nd ofer5 acest nectar. Prin aceste hrAnilri se menvne o cantitate sporit3 de puiet desc5p5cit in familie, ce va sdicita mereu hran5 protek5, iar nurn5rul albinelor culegatoare de polen sau miere si polen va creste continuu.
REZULTATE OBTINUTE

si 4 unitati socialiste, de la un efectiv de 16 100 farnilii de albine in productie, obtinind o medie de 4 kg,familie. Data analiz5m datele din tabelul 1 care evidentiaz5 nivelul achizivei de polen si miere realizat de filiala A1C.A. S a a j in perioada 1972-1984, reiese c5 productia de polen este o constant2 i n crgtere si nu s d e nici in.anii favorabili de miere si este sporit3 i? anii cdamitati, cu urniditale. Nivelul producQei de p l e n achizitionat de filial5 in aceasti perioad5 d e p 5 ~ e ~cu t e 80,5 t nivelul achizitiei de miere, ceea ce argumenteazg qi rnai mult ornologarea tehnologiei ~i preocupirile filialei. Se obtin. medii constante i n tmte zonele judetului, pe bunii producgtori, de 7-15 kg polen recoltat pe familie cu stupini pe aceeqi vatr5 de @n5 la 50 de hrnilii, ism- i n cadrul stupinei.se evidentiaza f m i l i i cu recorduri de 20-25 kg pe sezon.

Tabelul I

Evolutia efectivului familiilor de albine $i nivelul productiilor de polen ~i miere achizitionate

Anul ~ f ~ ~ t Achizirionat i ~ ~ l

fam. realiz. Miere. t Polen,

kq

'

Prin aplicarea tehnologiei fortate de recoltare a polenuLui cu ajutorul albine3or a p cum am a d t a t mai sus, prin ad5ugarea an de an a noi elemente menite & contlibuie la sporirea productiei de polen pe familie ~i mkirea n m 5 rului de apicultori angrenati in colectarea polenului, s-a ajuns ca in anul 1984 s2 realizam o productie record de peste 65 tone produse de 538 apicultori

TOTAL

281,7

362 209

* = limitat nivelul de achizitie ~i schimd bat pretul.

Personal realieez de la 100 familii de albine, in fiecare an, o medie-de 710 kg polen pe f a r d i e cu recorduri de pirsZi la 25 kg pe familie. Dac5 f n prioada anilor 1972-74 judetul S5laj avea o medie de 13 mii familii de albine, in nurnai 10 ani, efectivul s-a dublat ajungind la circa 25 mii familii de albim, ob~nfndu-sevenituri constante in UCM de 1 000-2 000 lei productie, cu beneficii constante de peste 1000 lei @ farnilie. Anul 1977 d n d s-a limitat achizitia de p l e n am d o i t s5 trec masiv la produgtia de piistm-5 intrerupind p d u c va de polen din oauza &tat5 mai sus si la ml'carea de 'miere in luna iulie. La cele 76 farnilii de albine, am marcat peste 70 rame cu p5sturi ce aveau depozitate in rame Sntre 700-1,5 kg, nerecoltifndu-le fie din muza unei pete , de puiet sau insuficienta umplere pe o parte. Circa 30 de buc5ti erau suficienk de mature qi p k e pentru re- , coltat dar intrerupfnd praductia de polen cantihatea de p5stur5 din ranie spor e . In aceea~i perioad5 am l5sat 7 colectoare de polen in funcQe pentru a avea polen proasp5t pentru conservare cu zah5r pudri, in vederea hrhirilor stianuhtive de prirnivar5, perioada dnd cantitate de polen recoltat de la albine nu a fost diferiti faw de cea dinaintea intreruperii. Surprins IB verificarea farniliilor de albine dup5 aproximativ 20 zile, timp suficient pen tru transfomrea polenului in p5stur2, am reverifioat aceste rame marcate gisind doar 10 buc2ti corespunz5toare, din care a rezultat circa 8 kg de p5stmB. In aceast3 perioad5 s-au petrecut fenomene biologice pe care apicultorul neinteresat in productia cte polen qi p5stur5 le trece neobservate . 0 Fantitate mare de polen adunat in stup duce la blocarea spatiului de ouat a1 miitcii qi spatiului de depozitare a mierii, la care se adaug5 qi ace1 fenamen de nesigurant5 a1 conserv5rii P0Jnnulu.i de c5tre albine in timpul

iernii, d n d o cantitate mare de p5sturA muceggie~teqi se altereaz5 datoriti inghetului qi a l apei din microclimatul farniliei, punind in pericol insiqi via@ intregii colonii. La familiile cu col-itoare de p l e n am avut cantitate mai maze de p5stw-3 la iernat d&t la cele la cai-e am intrerupt productia.
CONCLUZII
1. Colectorul de polen s5lZjan $i tehnica forfat5 de recoltare a polenului cu ajutorul albinelor bazat5 pe crearea foamei constante de polen in familia de albine gi aplicat5 corect a demonstrat cantitativ $i calitativ parametrii productivi mult superiori altor tipuri de tehnologii din lume. 2. Surplusul de polen pe care natura nil1 ofer5 $i albina nu-1 culege pentru nevoile proprii sau productie se pierde o dat3 cu moartea biologic5 a florii, pierdere pe care apicultorul n-o mai poate recupera, dar d c i generati& de albine pierdute care n u au contribuit in exploatarea intens5 a prodnctiei de polen. 3. Am hmbnstrat cg Asociatia Crescgtorilor de Albine, grin filialele judetene, m a t e juca un rol decisiv in elaborarea de tehnologii specifice, adaptate conditiilor locale, prin preluarea de la apicultorii fruntagi a elementelor de noutate gi convingere apoi . a masei de apicultori spre productii sigure. De felul cum asociatia va convinge factorul determinant a1 productiei, apicultorul s5 actioneze asupra factorului productiv, in spetH albina lucr5toare. va depinde Bansa de reu$it5 a diversificiirii productiei apicole. .

DESPRE PAVILIONUL APlCOL

.
= -. =
3 = .

L. PADUREAN
,

Zlll~llllllllllllllllllllllllllllllllllllln -

A :

'

.-. . s >
~

-~ -~

. -

c -.
3

.-

I n z -

. -. . = -

-. r r Z ..--

Z
Z

-. Z Z
.. . . .

-. -. .

a ~z ---, =
E

e iT=

= . . .-

5 -

AgricuZtura de azi, fiicutii intensiv $i ~tiinrzfic,a ladus necesarmente la -desfiintarea haturflor, prin ardturile de varii u fost inldturatii aparifia busuiocului . de miriste, prin chimizare s-au eliminat majoritatea .b~ruienilor'~,care i n mare parte erau melifere, s-a redus fntinderea finefelor ~i pii~unilor,iar prin tratamente fito-sanitare care se fac tot mai cles $i variat, insiisi v w a albinelor este i n pericol. Astfel, ~ t e n f i a l u l apicol a fost i n general diminuat. Poluiirile provenite din co+rile fabrictlor si unele emanafii din uzinele chimice, i n multe localitii$i a u 2 creat probleme, fiicind in. u?rele locuri imposibilii practicarea apiculturii. Toate . . . c acestea au schimbat intr-o foarte scurtii perioadii de timp condfpile de cules. -. Fafii de aceastii inrdutiifire a bazei melifere, trebuie sii retinem si douii aopecte pozitive : ~ a l c l m u l si floarea-soarelui. A,cestea constituje azi d& dintrc cele mai importante resurse nectarifere ale fdrii. Introduse relativ recent (circa 2 secole), ambele au azi particularitatea de a fi cultivate pe s u p r a f e e i n general n u i fntinse. Dacii la aceste plante melifere mai aclirugiim teiul,. finefele monta e, Z cele pre-montane, flora spontanii din tYeturile montane, precum $i flora d i n Data 5 ( S Duniirii, a m indicat apvoape totalitatea resurselor zmpwtante nectarifere. Fdcfnd fn prezent apiculturii trebuie sir avem In vedere .nu numai realizarea unei productii sporite si poleitiz&~ieficiente, ci trebuie sir n e 'fngrijim $i de buna dezvolta~e a familiilor de albine, care e dependent6 de un cules cit mai constant si rit mai indelungat. h acest scop, in regiunile cu intinse suprafefe arabile, cum este, i n mare parte fara noastrii, cu o climd temperat-continentalc?, cu perioade secetoase destu2,de frecvente, pentru unttdfile socialiste posesoare de stupi n u m e r o ~ i 2 qi pentru stuparii care doresc sii facii producfie sporitii de miere, singura rezolvare . = este practicarea apiculturii pastorale. -Trebuie recunoscut de la b u n inceput cii realizarea acestui deziderat n u este woard. A striimuta de mai multe ori u n numdr important de stupi, de brdinul sutelor de mii, e u n Eucru ce reclamii pe lingii o bun5 organizare a apiculto@lor salaria$i (profesfonQti)~i amatori si o bun6 organizare a unor importante mijloace -. de transport. In ultimii ani,'fn tara noastrif a crescut interesul fa#&de stupinile pavilionare. , Desi i n revista noastrii au apiirut o serie de articole i n legdturii cu paviZionul apicol, m-am gtndit cii ar f i util un articol absolut obiectiv, i n care sii ariit c f t mai cuprinziitor ~i sistematic, avantajele ~i dezavantajele pe care le are acest -.. mod de practicare a stupiiritului pastoral. -

I I M I ~ ~ ~ ~ ~ N ~ ~ HE ~ 5 ~ I I ] A -

'

cz

~ ~ m m m r m m ~ ~ ~ ~ m

I~IIIIIIIIII~~IIUI~IIIIIIIIIIIIIIIUIMI~II

Sint cunoscute trei sisteme de stupini pavilimre, dup5 modalitatea de tractiune : cde care posed5 motor propriu, cele de tip container si de tip remom5 pe proprii. SB aruncgm o privire succint5 asupra lor. Cele care posed8 motor propriu sint mult prea scunpe, se demodead tipul de moltor, acesta stA aproape tot timpul anului nein.trebuin@c in liber, ~i e rnai dificil de a f i p2rkilt prin locurile unde se practicii stupsritrul pasto-

ral. Mgi exist5 si anurnite difioulati legate de mentinerea lui in circulatie. In unele t8ri sint rnai Sspiqdite pavilioanele purtat, de tip container. Ele au picioare telescopice reglabile, platforma' camionului i n i d sub ele, sint apoi 18sate in jos si fixate de acea platforma, operatie ce ~UIYBZA in jur de 30 de minute. Acest sisbm are avantajul c Z i pvilionul fiind @asat direct pe platforms, viteza de deplasare a camionului poate fi mai mare deoit h pavi-

lioanele remomate pe m$ poprii. Ca dezavantaj as arninti doar faptul CA diferite tipuri de camioane au diferite tipuri de platforme, c s obloamle camionului trebuie indepgrtate, toate acestea creind neajunsuri la fixarea pavilionului de platforms. CealaltA cateprie, a pavilimelor remorci mobile pe roti proprii, sint la noi cele rnai raspindite. Cele enumerate pin5 a c m sint pavilioane m a 1 5 cu 45-90 stupi. Majoritatea acestora sint previzute cu' un spatiu de locuit, folosit si ca atelier si loc de extms miere. Mai sint ay-zisele d o t e apicole mobile uvare, cu un num5r mai redus de stupi, a t a ~ a t e la autotunme. Ele constituie in fapt o modalitate de transporb si nu &nt pavilioane. In ce prive~te avantajele si dezavantajele pavilioandor, le voi enunta f5rs cornentarii si motiv5ri suplimntare, spre a fi cit m i concis, incerdnd o dElsificare a lor, pentru ca s t u p a d cunoscfndu-le si comparindu-le s8-$ pcwM formula cit rnai usor o pirere personal5 cit rnai obiectiv5.
AVANTAJE:

cind e nevoie de operativitate, chiar ~i cu mieree de la culesul precedent neextras8. Nu este hwoie de cabana separa%.
In leggliturg cu dezvoltarea familiei de albine

Ierneazs rnai bine, cu consum rnai putin, rnai ferite de intemperii, curenti reci q i vfnt, avind e x p q i in afar: un singur perete. Dezvoltarea, primgvara, e rnai sustinutA, se p a t e inc5lzi interiorul pavilionului accelerind'si rnai mult rapida imputernicire a familiilor ~i putindu-se preintlmpina sacirea puietului la un eventual val de frig. In consecint5 se p a t e porni stimularea rnai devreme si pe timp mai putin favorabil. Se pot examina stupii ~i pe timp vintos si mhi rece. Zborul de curatire pmte fi declavat prin incfiirea pavilionului. La ~ e s , pe loc intins, descoperit (ex. la floarea-soarelui) dbinele se orienteas spre pavilion rnai uSor (dar nu fnbtdeauna spre urdini~ul propriu).
In leg5tur5 c u munca stuparului

In leggturg cu transportul

Eliminarea total5 a muncii de inc5rcare-descsrcare, se p a t e pleca repede, imediat dupa inserat, se pot face deplassri dese, repetate, putindu-se prinde uvor 3 Tnfloriri consecutive la salcim. Familiile pot fi sdoase operativ din raza de actiune a substan@lor periculoase cu ocazia stropirii oulturilor, se p a t e c5I5to~i.ii cu urrliniqul deschis, cind c515toria e rnai scurt5 qi cind ee p a t e ef ectua exclusiv in intunericul nop$ii. Dacs se defecteazs mijlocul de transport, se deschid urdini~urile(ceva rnai departe de susea) ~ i apoi , se continua c5lAtoria in seara urm5tuare. Pot fi intrebuinpte, rnai ales la . r e m i mij- ' loace rnai variate de tracuune (tractor, etc.). Ven'tilatia in cumul transportului p a t e fi mai-bW, este incornparabil mai sigm-5, fiecare stup avind un spatiu determimt ~i in fine, la caz de nevoie se p t e c5l5to~ipe distante rnai scurte (de .la un d d m la altd),

Pot face pastoral $i stuparii m i vfmtnici, fiind mai feriti de efort fizic, in timpul opririlor se pot odihni ~i la feL imediat dup5 sosire pe m u a vatrs. Putinduse lucra si pe tirnp mai putin favorabil, ploios, cind se poate' chiar ~i , extrage mierea, munca poate f i rnai bine planifioa6. Albinele sint rnai putin agresive, nefiind deranjate i n timpul lucrului de albinele altor familii. Se pmte lucra $i noaptea ( d e l e lucrsri), cu luminZ portocalie sau m i e . In fine, uneltele sint la ifidemins, in cabini.

fn leg5tur5 cu protectia stugdui

Stupii sint feriti tot anul de intemperii, sfnt asigurati Pmpotriva furtunilor, u+ pavilionului putindu-se Pn-, chide. InundaGile ~i viiturile sint rnai ~. putin periculoase, pavilionul avind o in5ltime de 80-100 crn de la pamint si avind o greutate mare, nu p a t e fi usor migcat. S i t , de asemenea, feriti de distrugeriile animalelor mari ( u r ~ i , vite) si rnai feriti de distrugerile .provoafte de p%ri (ciocsnitoare) ~i ro- , zgtoare.

DEZAVANTAJE:

Se transport5 greu la munte (zmeur5, 'zburiitoare, m i ) , locurile rnai bune fiind in general Ling5 drumuri greu - practicabile. Amplasarea se face ,mai greu pe term accidentat, fiind nevoie de un lcc drept, ferit de vfnt, dar totuqi liber, larg, spre a respecta o plasare favorabil8 fat5 de punctele cardinale. Initial cere o investitie mare, de m i multe zeci de mii de lei. La stupii in pat rece, e l mai mult folositi azi, pozitia ramelor nu este paralelii cu directia de mers qi aceasta poate cauza chiar +i pr5bqirea lor, plus un tangaj mai accentuat care iritii albinele.
fn leg5turZi cu dezvoltarea familiei

caz numai dbina tinirii, se creaz5 astfel un, pe~rmanent dezechilibru intre grupele de vfrst4 ale albinelor in cadrul familiei de albim, neputindu-se astfel realiza o dezvoltare armonioasii , a tuturor familiilor din pavilion. h leg5turB cu munea stuparului Popularea inipaE a pavilionului ~i apoi completiirile familiilor pierite pe pamum w e probleme serioase +i cer stuparului o practic5 corespunz5toare in aceas6 disecqe, existlnd rnai multe scheme-posibilitAv de rezolvare, ce trebuie insuqite in prealabil. Vara, fiind prea cald, trebuie deschisi ventilatia ~i deci se lumaz5 permanent fn curent. Se muncqte in pozitie rnai putin comod5, strimbrati ~i in general mai' greu, rnai ales la unele nivele. La recoltare, scutumrea albinelor creazi probleme. Nu se pot face q o r schimb5ri fntre stupi, nici minuiri de corpuri. Se vede mult rnai d u , lipsind luminozitaka si furnul afumAtorului deranjeaz5 pe stupar. 0 serie de practici utile, pentru m i n e r - farnilidor in stare activii, intk-irea lor cu albine zburitoare, nu pot fi aplicate in stupina pavilimii. De 'asemenea, stupii multietajati igi pierd o parte din cele rnai premase cali6ti : nu mai pot fi f5cute diviz5ri pe vertical5, nici familii ajutitoare sau nuclei, podiprul Snellgrove nu poate fi folosit, iarna nu pot fi ierna@ nuclei peste familia de baz5. In fine, diversificarea productiei intimpin5.greutZv. Instalarea colecGoarelor de polen se face mult mai &u, iar unele tipuri, cele mai practice qi rnai eficiente, nici nu pot fi instalate. Producva de lilptivor e rnai d i f i d i si T n functie de aqezarea stupilor in pavilion pot exista probleme qi la producerea mie~iiin sectiuni, lipsind spatiul necesar. Productia de v e n h nu se poate realiza, neputindu-se manta aparatura corespunziitmre. De aSeMenea, nu se pot produce m&tci imperecheate qi nici alt material biologic.

Zbor intirziat de curiitire pe partea de la umbri, unde tot timpul anului activitatea incepe rnai tirziu si familiile sint cu 10-200/0 mai putin populate dedt cele din partea cealalti. E frecvent5 r5t5cirea albinelor, cu dezechilibrarea puterii colorliilor ~i riitzcirea m5tcilor cu ocazia jmperecherii. Pentru a preintimpina in parte dezavanbajele e n m e m t e la acest capitol, orientarea pa~i~lionului, ori de cite ori se va schimba vatra, va fi obligatoriu aceeaqi : nord-vest--sud-est. Sint riscuri s p r i t e la schimbarea liniqtit5 a m5tcil a , farniliile roite p i e d adesea m5tcile la impemhere qi nu se p a t e urm5ri in stupin5 munca de selectie qi nici nu se pot folosi familii aju6toare. E rnai q o a r 5 r5spjndirea bolilor. f n caz de roire, care e rnai frecvena, rnai ales la stupii suprapopulati, intAriti datoritA pozitiei mai hvorabfle, u+or se antreneaz5 la a-ta qi alte familii din vedr&tatea oelui care roie~te, iar rbii nh avem unde-i plasa, in pavilion avind un n m 5 r limitat de locuri. Pentru a eviba cele aritate, stupii suprapapda@ trebuie periodic sl5biti, restabilind echilibrul, intllrind deci pe cei sliibiti. Fiindc5 niciodat5 nu se reuqqte a se muta la loc .tx>anaialbina zburiltoare riticitii, c i in cel rnai bun

ALTE DEZAVANTAJE

, consecint5

Nu se pot lmp5ei stupii in grupe mici pentru a m2ri efectul polenizirii. La cules, de asemenea, nu se pot plasa stupii pe o suprafati mai f n ' t i d , ceea c e ar avea ca efeet m5rirea pmductiei. De aceea e recomandabil a folosi pavilioane m d i i , pin5 la 40 familii de albine. Dac5 posed5m mai mulv stupi, e mai potrivit a construi dou5 pavilime ce pot fi rernomte deodat.2 cu acela~i mijloc de tractiune. Odat5 f5cuti investiua, trebuie practicat stuflritul pastoral multiplu, in fiecare an, spre a acoperi din plus-venitul r d i z a t micar rata investitiei. Un alt dezavantaj important este cii pavilionul se poate folosi fgr5 transform515 numai la sistemu8 qi modelul de'stup pentru care a fost construit. Deci, revalorificarea lui nu mai poate fi Mcut5 economic, decit in bloc cu tolj sbupii care il-compun. Pentru ca s5 suplineasc5 m e l e lipsuri qi & far5 anumibe lucr5ri la care pavilionul nu se preteaz5 (ca selecve, intretinere de familii a j u t i t m e , plasarea roilor, nucleii de imperechere cu ram2 mic5 sau normal5), stuparul posesor de pavilion apiml trebuie in mod obligatoriu sii aib5 qi o stupiM stationar2, cornpus2 din stupi asezati individual (can 114-1;3 din nmArul stupilor din pavilion) qi de unde s5 mentin5 in permanen@ nu numai dezvoltarea qi puterea optim5 a tuturor familiilor din pavilion, asg&ndu-le astfel productivitatea, iar in m u l pieirii unora (furtiSag, boal5, bemetic sau pierit iarna) q i completarea lor. ' fn

pavilionul este tributar stupinii stationare, plasate pe vatra d e baz5.

CfTEVA SFATURI LA PROCURAREA SAW LA CONSTRUCTIA EVENTUALA A UNUI PAVILION

Socot & icel mai bine este s5 se procure un pavilion construit la Combinatul apicol $i proiectat de Institutul de cercetare ~iproductie pentru apicultur5. Dacii stupii pe case-i posed5 stup a d nu se pot plasa in ace1 gen de pavilion, atunci apicutorul s5 se informeze, s5 studieze temeinic un pavilion deja construit, potrivit pentru stupii s5i si cu sugestiile suplimentare oferite de cei ce au efectiv pavili'oane s5 treac5 la construirea lui, intr-un atelier serios. Cred c5 am tratat exhaustiv, dar absolut obiectiv, atft avantajele, cit gi dezavantajele pavilioanelor apicole si aceasta exclusiv la ideea c5, avind acest i d r e p t a r se dB posibilitatea stuparului care doreste s5 achizitioneze sau s5 construhx5 un pavilion, s5 se gind e d temeinic si cu rnult simt de r5s-pundere, in toM5 cunqtin@ de cauzi, la pasul pe care il face. h h e i cu precizarea c2 azi, diversificind cu mipetent;i ~i prkepere produclja, stuparul posesor p f la ~ 6080 stupi, practicind a;piculFura staGonar5 ~i lucrfnd efectiv in stuping, iqi p a t e asigura un venit net, cel putin a$a de maw, dar mult mai sigur, mai constant qi f5r2 riscuri, d&t cel ce poate fi realizat f n orice a l t mod cu stupini identice,. inclusiv c'u a j u t o d pavilionudui.

APICULTORI! Valorificati reziduurile de cearii (bovtina) ~i fagurii reformati prin filialele Asociaoei Cresciitorilor de Albine.

? .
i

DETERMIN~RIDE LABORATOR PRlVlND TOLERANTA

Dr. D. IONESCU, chim. EMILIA BURSUC, dr. M. MARIN Institutul de cercetare +i productie pentru apiculturii

ie

Utilizarea emblcidelor in cgmbaterea buruienilor cdturUm agricole, contri- h i e la obtimrea unei ~plwductiiagrim1e s p i t e , generate de cererea mereu cresaindg a ppulagei qi industriei @wrZitoare. Epbicidde sint substank chimice de shtez5 organic2 qi a n q a n i c g utilizate S n plrotejsem!htR.lor de plante cultivate qi distmgerea vegetatiei nedorite din cultnwide agricotle. Aplicarea lor in practica agricol2 genereaz5 aspecte negative, uneori grave, in relatia florg-apicultur2, prin praducerea intoxicatiiilo~acute fji cronice. w e contribuie la diminuarea an&5 a patrhoinidui apiwl. Q a t m evitarea acestor situatii se hpun m5smi r d e de p t e j a r e a , famjliilor de albine. CeweG& efectuate au u r w r i t sbabikea taleran* ailbinelor fa@ cele mai utiliza* e3tbicide in agncultura @rii noastre. Au fost experimentate 5 erbi@ prin adminisbama U c r (pe cale de co tact gi ingeslie : Bdlan,Iloxan, Treflm, Aretit, Ba~agran. Mministrawa prin contact a sub-stantelor embicide s+ soldat cu -5toarek mzultate : - Erbicidul lBalan h concent de 2,02.10e 4s.a./cqc5 900 g per hwtar p v o a c g o mortalitate de 5.98010 ; mncentratia to1 s-a dovedit a f i & , 0 2 . 1 0 ~ s ~H 8 . Ehbiciduil Balan, f m cmceritra~a f n care se a c h i n k t m 5 in t e n ',este

3 >

~~

.- Erbicidul Iloxan la concentratia de 3,40.104g s.a.lcqx% = 1512 g s.a.lha provoacg o rnortalibate de8,760/0; C o n c e n m i a maxim5 tolerat5 s-a dovedit a f i 3,40.10-6g s.a.lcuy8 ; Erbicidul Iloxan in concentratia in cam se adminktreaz5 i n teren este moderat toxic pentru albine. - Erbicidul Treflan la concentratia de 2,7.104g 3s.a./cuqc5 = 1200 g s.a.lha ~ V O W B o m o a i t a t e de 10,090/0; Ckmentratia maxim8 Merat8 s-a d o v d i t a fi 2,7.104g s.a./cuvc8 ; ;Elrkddul Treflan f n comentratia In care se administzeaz5 Sn tenen este mderat toxic pentru albine. - ~rbicidulAretit la mncentratia de 4,05.104g ssa.iC+ = 1800 s,a.~ha prah md~tg de 58,120/0 ; (3mrxm.h.atia netoxic5 s-a dovedit a fi 4,05.10-'0g s.a./cqcFi. Erbicidul Aretit fin mncentratia in care se adznfrnistrW in teren este toxic pentru albine. r - Erbicidul Basagran la concentratia de 4,3.10-4g s.a.dcqc8 = 1920 g. .a.lha provoac5 o mortalitate de l18,810/~. Cowmtratia netoxic5 s-a doa fi 4,3.10-3g B.~L/CU@ ; Erbiub Basagmn h cmmntratia 4 n care u t i l i d in teren este moderat pentru albine. A d m i n i s t r m prin ingestie a substantelor enbki.de s-a soldat ~cuuran5taarele crezultate : - Erbicidul Balan h concentrratia de 2,02.J04g s.a~lmqcS 900 g s . a . / ha prov& o awtditate de t22,57@/0 ; C&centratia maxim6 Itolerat2 s-a do-

vedit a fi 2,02.104g s.aJ/cuy5. Erbi- t cidd Balan & m m t r a t i a _incare se ( axlministneaz5 In t e n este moderat toxic pentru albine.

'
APICULTURA, VECHE TRADlTlE PE MELEAGURlLE
Ing. 0 .VITCU '

- Erbicidul Iloxan la concentratia de 3,40.10-4g s.a./cu@i 1512 de g. ( s.adha wmvoac% o mimtalitate \ 8,850/,. ~oncentratiamaximi tolerat5 1 s-a dovedit a fi 3,40.104g s.a./cqcG. Erbkidd Iloxan in con-tratia in care se a d w ~ a z 5 Sn tenen este ( moderat toxic pentru albine. ' \

,
'
b

! ROMANESTI

Treflan la mnentratia AlbinZiritul este o ocupatie veche a poporud e 2,7.1Od4g s - a . / o ~ g = 1200 g- sea- 1 lui nostru. Crqterea albinelor date-& din /ha p v w 8 o m o d b t e de 17r90/0. \ tlmpuri preistorice $i nu poate di stabilia Comenkatia mam~eratgs-a doinca cu p r a i r i e aparitia ei. Herodot, pgrintele istoriei, referindu-se la vedit a fi 2~7.10dg s . a . J m . a,ste meleaguri ocupate la nord de popuciduil Treflan h m-tratia in caw \ lafiile scitice, iar la sud de cele trace, mense adrministreaz5 pe temn este moderat ) tioneazd : ,,Dupd cite spun traczi, meZeagurtLe \ de dincolo de Istru sint imptwite de albine toxic pentru albine. cauza lor este cu neputintd sii pii( $2 din maf adtnc E n tinut". - ~ b i , , , d ~ ltit la concentratia + trunzi CAl8torul francez Stanislas Bellanger, care de 4,05-10-'g s . a + d c w = 1800 g* viziteaz5 meleagurile romlnqti in anul 1816. s.a.dha provoae5 o m d i t a t e de este de-a dreptul incfntat d e priceperea lo100a/o ; h E n de ~ 10 Q ofi a mai ruitorilor in crepterea albinelor, pi de s t ~ ( psritul din Tdrile Rombne. El smie: ,Aldwit ea utilizatli in kren binele, cdrora L i se datoreazii mult, stnt fnVWQ .;m~%W&~te de 100o/o. Coneen-' \ grijite in mod exceprionaE". Wtia netoxkg s-a dovedit a f i b I[n trecut., . ~ r o d u s e l ealbinelor , au o c u ~ a t \ un loc important in Gconornia popoareior. 4,0j.10-~~g s.a,i/IcuScg. ~~~i~ pentru 1 Astkl, mierea alcgtuia singura substantd albine. \ .duke folositd in alimentatie, iar ceara de

albine era intrebuinbtii la iluminat. Instinctul albinelor de a fn- faguri mierea a atras de mult afentia omului, astfel cd in epoca preistoridi, oamenii primis.adha provaacii o de tivi se ocupau cu viniitoarea albinelor, re23,08/~. C o m b t i a IIetoxicg s-a \ coltind fagurii cu miere din scorburile copad o v d t a fi 4.32.,10-8g- ~.la.~/c/cusc5. ) cilor ~i a stincilor. Mierea $ i ceara din TBrile Romgnesti au & b a d in rnIIOentratia'in ( ajuns sd ocupe in schimbul cu vecinii acecm se utilizeaza teren moderat \ la$i loc, aliituri de cereale ~i animale, astfel \ ( cB secole de-a rindul aceste bogdfii ale wrii toxic pentru albine. \ au constituit produse de seam5 In comertul &biddele c m c e w , utilizate in cu alte @ri. Numeroase coriibi~Pncgrcate cu \ miere $i ceard ~rovenit8de pe meleagurile combatwa vegetatiei din rompne~ti se indreptau spre Veneia; Flo-co~E? dIlt vnaderat t O ~ k e ~ I ' l t r u renta. Genova. Alexandria si Constantinodopol,' iar mai ipoi spre ~ m p e k u lOtoman. $i Gbine, Aretibd mdndstirile grecqti de la Muntele AthOs, vedit a fi toxic pantru d b h e . unde erau vindute. iar ceara de albind ro4 mGneasc5 era preiucratA In lumindri. &ltnrEtnid din erbicidele A existat +i un bir perceput de cearZi, care cerretate nu este netodc pentru albine. n-ea atunci ,,c&rnanau, iar pe miere re) ,,desiatinaU. In tributul pldtit t u r c i l a in sp se r d g colul a1 XYII-lea figurau $i 15 000 oca1e.de wlilor de IlMiaare a pesticidelor pen- \ miere, pi tot atitea de cearg de albine. Cit tru a preveni intoxicatiile la albine. ( de mare era productia de miere din Moldova,

- fibicidul Basagran in cmmntra- ( tia de 4,32.10-4g- s.a.1/cw8 1920 g. - (

depune

~~~~i

culturue

ma

' ! ,

reiese $i din faptul c5 din totalul de 123 250 ocale de miere exportate in anul 1817, 33 000 ocale au fost trimise pe piata Constantinopolului numai in luna mai. Hunii lui Atila, in secolul a1 V-lea 'e.n., au fost de asemenea Intimpinati de catre str3mo$ii n o ~ t r icu piine de mei $i cu mied, adic3 o b3uturA alcoolicii preparau numai din miere d e albine. De asemenea veohile scrieri citead prepam a hidromelului ca briuturg fermentativa Inca din indep3rtata antichitate ~i care consumat de str5mo~iinovtri In ~fertilaDacie, o apreciau ca o b5utur3 binefBc8toare. Multe localitati in care crevterea albinelor a cunoscut o preocupare de baz3 a locuitorilor ei, purtau numele care amintesc d e marile prisaci d e odinioara ca : Stupina, Stiubieni, Prisaca, PrisBceni, Prisecari, Valea Prisaca, Balta Prisscei, p5raile PrisBcBreanu, $i Pridceni, cotul PrisBceni, p a u r e a PrisBcele, \poiana Pridcuta, podi$ul Pris5cei etc., denumiri care au intrat in istorie gi care se p3streazii $i astBzi. In Oltenia feudal8, ca respect ce se acorda 'albin3ritului emblema judetului Mehedinti avea pe frontispiciu ei o albina, iar dup5 legendB se pare c5 numele o r a ~ u l u iSuceava, vine de la acela a1 pris3carilor adu$i de Drago$ VodB, de peste munti, $i care In limba veche se chemau sucevi-eni, a d i d oameni care se indeletniceau cu albingrihl $1 tr8iau de pe nrma acestei indeletniciri. La fel cronicarul moldovean Grigore Ure&e, acredita ideea & pe i vremea lui Dragoy Vodii, in lrnprejurimile Sucevei, f$i ducea exisknta un anume prisgcar pe nume Ia$co, de la care I$i pktreaz3 numele actualul cartier Itcani, din municipiul Suceava. Documentele Morice scrise mentioneaz3 albinilritul ca preocupare a locuitorilor t5rii noastre din secolul a1 XIV-lea $i pin3 In zilele noastre, astfel c5 in secolul a1 XIV-lea $i prima jumBtate a secolului a1 XV-lea albinBritul era foarte rhpindit in Moldova $i Tara RomPneasc5, iar prima atestare documentar3 despre crevterea albinelor 1n Transilvania se menticmeaz5 din secolul a1 XI-lea $i inceputul secolului a1 XII-lea. Albinfiritul a fost mai dezvoltat in Moldova d e d t In Valahia, unii dintre boierii moldoveni aveau pi& la 6 pridci a cite 500-1 000 stupi, a j d n d uneori chim pfn3 la 12 000 de familii de albiae. Amploarea mare pe care o ia albinBritu1 in secolele trecute s-a reglementat prin lege privind num3rul stupilor, aga cum afirma Dimitrie Cantemir : ,fntr-adeviir, este stabilit de legile tiirii, ca ctneva sii nu albd mat multi stupi dectt in-

giiduie locul pe care il stiiptneste, pentru ca multimea albinelor sd nu aducd supdrarea vecinului". Despre multimea albinelor pe teritoriul t3rii noastre scrie $i marele istoric Nicolae Iorga, care arat3 cB mjerea ~i ceara au fost dou3 produse care s-au g3sit din bel$ug Inca inainte de epoca romans, iar ele a u constituit obiect de negot extern $i o "afacere str3lucit5" pentru negustorii strBini, cum a fost venetianul Spiro Sano, care cump3ra ceara cu 80 de bani $i o vindea la Venetia cu 25 de galbeni. Cantitatea de produse apicole era atit de mare, incit unitatea de miisur3 era vadra. La fel asupra albinBritului insists $i Ion Ionescu de la Brad in lucrarea sa intitulat3 : ,,Specula cu stupii merge bine ca : ~ i aceea cu oile" ridiclnd apicultura la rang d e ,,industrie" care aratB c3 : ,,Industria, insd accesorie agriculturii din aceastd regiune (fostul judet Dorohoi) este prisiiciiria pentru foloasele cele mari ce le aduce" tot el arBta c8 : "Albinele se nutresc fiirii sd dea bani omul pe hrana lor, de aceea sint foarte folositoare T i intrii in economia ruralii, aducind venituri fiird ca sd ceard cheltuiald mare". Mult3 vreme s-a practicat (inceputul sec. a1 XX-lea) un albinarit primitiv, folosindu-se In acest scop ~tiubeilecare nu erau altceva decit scorburile copacilor tiiiati din pMure $i aduvi pe ling5 casa omului, astfel c5 pris3cile erau formate din mai multe ~tiubee. In anul 1860 pe movia lui Anastasie Ba$otB, din Pomirla, se aflau 100 de prisiici cu cite 60-80 m3tci fiecare, iar pe rno~ia Stiubieni existau trei, prisBci. cu cite 100 d e m5tci fiecare. La sflqitul secolului a1 XVII-lea $i I c e putul secolului a1 XVIII-lea, num3rul stupilor din Moldova $i Muntenia ajunsese la 450 000, revenind pe crtte o familie de locuitori cite 2,6 stupi, iar productia d e miere era in continu5 crevtere, astfel c A In ~ a n u l 2839 'Moldova ,$i Muntenia sii exporte 250 tone de-miere de albine. Recent, in urma s3pBturilor arheologice din localitatea Stfncgti (Boto~ani)s-au scos la suprafat5 strgchini mari de lut (secolul a1 V-lea ie.n.) cu care str5mgii novtri acopereau buduroaiele care adBposteau albinele. Era icoana vrernurilor d e demult, .cind atita belvug de miere $i cear5 se afla pe meleagurile noastre, incit mierea $i ceara se trimitea p1nB 'la Tarigrad sau chiar ping l a Venetia, Florenta, Alexandria $i chiar pin5 la Constantinopol.

fn ajutord apicultorului incepgtor

In luna decembrie
Decembrie este o lung d e iarn5 din toate punctele de vedere. chiar $i atunci cind, cite odat5, sau pe alocuri, -arat5 altfel. Ca $i albinele, oamenii se adun5 la cudura birlogului. fn aceast5 imprejurare, au rnai mult rAgaz sg se rnai gindeasc5 $i la ,ale lor". Pornind de la aceastg s5-i zicem ,situatie favorabil5", s5 p5rbim maniera de rutinii folosit5 ping acum L a aceaSt5 rubric& de a h$ira $i descrie lucr5rile care se efectueaz5 In stuping. A fmt suficient ce s-a spus in cele 11 luni trecute. F5l-li a p 5 r b i tema $i scopul ei, s5 nurnim obiectul acestei expuneri ca fiind cel instructiv, sau d e ce nu, d e documentare, z5bovind rnai pe Endelete asnpra lui. Pentru aceasta s5 pmnim de la dou5 elemente concrete 11. Ciclul anual a e evolutie a cuibului ae albine, pe care s5-1 numim "calendar apical". 2. Ciclul anual de 1 2 luni, caracteristic activit5tii umane pe care 6-1 numim &alendar uman". Alc5tuind un tablou general a1 acestei actlvigti ingemhate ,om-albin5". s5 Itncercgm o analizg mai larg8, care s5 reprezinte de fapt o sintez5 a celor spuse pin5 acum in cadrul rubricii ,calendarul apicultomlui". fn fig. 1 este transpus5 sinoptic aceastri idee, care reprezintg circumscrierea calendamlui apicol in calendarul uman. Prezentarea graficg sub form5 de cerc, sugereaz5 notiunea de ciclu a celor doug activitsti. Sg consideram interpretarea graficului ca pe un joc frumos $i pl5cut a1 mintii, 1n care la cumpgna dintre ani, trecutul se oglindevte, iar viitorul se profileaz5. Privind recapitulativ, analitic $i critic, va reigi poate, felul cum au fost orientate strgdaniile noastre de-a lungul lntregului a n $i cum vor fi orientate acum, in ngzuinta unor recolte rnai bune. Aprecierea poate fi completti, atlt sub aspect calitativ, cTt $i cantitativ, chiar dac5 nu va Incinta intotdeauna. Concret, evaluarea va putea fi f h u t 8 gi in lei sau kilograme. Cobtatsrile vor contribui pozitiv la activitatea urmgtoare.

Reprezentarea graficg, destul de cnprinzgtoare gi sdgestiv8, va fi lnsofit5 de o expanere ceva rnai generala, wnsfderlnd cii ea reprezina In fond, o sintezri a celor 1 1 setvente lunare amintite. fnainte de a trece la analiza graficului, trebuie spus c5 in alcstuirea lui s-au folosit valori consigerate ca medii. Dac5 in unele zone mai sudice sau rnai nordice, se vor constata abateri fntr-un sens sau -altul, rei D a d unii prezentarea rgmine t o t u ~ valabil5. cititori rnai exigenti consider5 necesar, pot face o adaptare pDtrivit vederilor personale, sau spetificului zonelor in care locuiesc, interpretarea urmind s5 se facg in mod corespunzgtor.
CALENDARUL APICOL

Calendarul apicol este diferit de cel uman. Unul are la baza activit5ti biologice gi instinctuale ale albinelor, iar celslalt este stabi. l i t arbitrar de catre oameni qi finisat de-a lungul anilor. De aici rezultg $i diferentierea atit de pregnant& Conform graficului, ,anul apicol Incepe in jur de 15 august. Momentul este marcat conventional de aparitia pe rame a primelor albine care vor supravietui iernii. Deci, care potrivit calendarului uman vor trece dintr-un an In celtilalt. Se $tie c5 vara, din cauza muncilor grele la care sint supuse, viata albinelor este rnai s c u m , aproximativ o lun5 de zile. Cele din toamn5, bine hr5nite qi avind o existen@ rnai putin Impov5r3toare, fn conditii normale, trgiesc peste vase luni. F5r5 aceast5 particularitate, perpetuarea speciei n-ar fi fost posibil5.

'

Fig. ' 1

Ciclulminceput la 15 august, se fncheie in toamna anului urmgtor, odatii cu scgderea secretiei de nectar din naturii $i reducerea activit5gi esterioare a albinelor. Acest ciclu are-la baz5 patru perioade de evolufie, bine distincte intre ele.
1. P e r io a d a I corespunde regener5rii cuibului in vederea iern5rii $i fncepe la 15 august, a$a cum s-a ar5tat. De fapt aceasta reprezinta data din calendarul uman la care actioneazs stuparul, important5 fiind declan~area lucr5rilor sale. Practic, din ou5le depuse de matca la inceputul acestei actiuni, tinerele albine vor p+i pe faguri abia peste 21 de zile. Deci la inceputul lunii octombrie. fn acest rastimp, vremea fiind destul de cald5, iar culesul inc5 posibil, cantitatea de puiet va fi insemnat5. Cre~terea lui se va face p& socoteala albinelor existente fn cuib la acea dat5, care $i a$a nu vor rnai ajunge In prim5var5. Pe m5surii ce timpul se r l c g t e , cllibul se restrlnge, 'aria puietului se reduce $i efortul albinelor la fel. Influenta pe care generatiile de puiet din toamn5, bine hr5nite o a u asupra conditiilor de iernare rji rnai apoi asupra ritmului de demoltare din primiivar5, este bine cunoscut5 stuparilor. De aceea, efortul depus pentru sporirea cantit5tii de puiet $i pentru preiungirea perioadei lui d e crgtere, este foarte bine justificat. HrBnirile, stirnularile $i alte m5suri ajutgtoare, fac parte din tehnica specific5 acestei actiuni. Perioada aceasta dureaz5 pin5 la 1 noiembrie, cind practic nu se mhi afl5 puiet In cuiburi.

tinut3 prin hrgniri de stihulare $i alte masuri ajutgtoare, conduse uneori prin calcule exacte. Aceste calcule a u la baz5 puterea d e dezvoltare a cuiburilor $i datele aparifiei culesurilor. Se vizeaz5 astfel recolte foarte bogate. Aceass adev5rat5 strategie de pregatire a stupilor pentru cules, este tot rnai mult $i rnai bine Insqit5 d e c5tre stupari.
4. P e r io a d a IV corespunde intervalului de recoltare $i se intinde de la 15 rnai pin& la 1 1 5 august. Nu rareori, productia de miere poate dep*i mult acest termen, rnai ales i n unele zone ale t5rii. Stupii puternici $i piini de albine, pot realiza recolte foarte bogate, dac5 a u ce ciliege. Stuparii urm5resc In continuare crevterea puterii stupilor. atit in vederea recoltelor, cit $i pentru m a i r e a efectivului. Reuvesc aceasta prin estinderea cuiburilor ~i deplasarea- albinelor spre zone uncle culesul esk'bogat. Astfel evit5 $i starea de roire, care dupB cum se $tie este dlun5toare productiei apicole $i creeazi multa b5taie de cap stuparilor. Tehnica apicola aplicaa la intretinerea albinelor in aceast5 perioad5 este foarte variat5 $i destul de complex5. In general, aceastSi tehnic5 este specific5 tacticii adoptate de ciitre stupar $i depinde de felul culesului, caracterul regiunii ,tipul de stupf etc. De remarcat c l limita dintre fnceputu? unui a n din calendarul apicol $i inceputul celuilalt, este mai putin exact5 c a la celelalte perioade, dar din motive practice, a$a cum a m vgzut, este rnai bine s5 fie admisg data de 15 aubust, deoarece actionarea ma? timpurie este sigur2 $i avantajoas5. Mai tirziu, avantajele ar putea fi indoielnice. Nu s-a dat o dezvoltare rnai mare descrierii acestor perioade considefind c 5 cititorul a fost preg5tit pentru buna fntelegere a acestei sinteze, prin lectura articolelor anterioare. De altfel, aspectul mai general $i sintetic a1 prezentgrii stimuleaz5 gindirea $i gustul de documentare. Este bine (Si c u timpul chiar a$a se $i intimpls), ca cititorul s5 fnteleag5 mai mult decit se scrie, s5 citease5 printre rinduri $i s5 aprecieze prin prisma, sa personal5, atft ce s-a spus cit $i ce nu s-a spus, c5ci documentarea este a$a cum am rnai afirmat, un joc a1 mintii. AceastiI afirmatie este tot atit de valabila yi pentru literatura beletristics, ca $i pentru cea tehnics.

2. P e r i o a d a I1 corespunde timpului de iernare, cind practic albinele sint Intr-un repaos aproape total. Ea dureaz5 pin2 in jurul datei de 15 februarie, clnd reapare puietul fn cuiburi, f n acest timp stuparul, in mod normal nu p a t e interveni decft indirect in procesul d e iernare a albinelw, veghind asupra linivtii de care au absolut5 nevoie vi protejlnd stupii de curenfi vi musafiri nepoftiti.
-

.
'

3. P e r i o a d a 111 se caracterizeazl printr-o dezvoltare impetuoas5 a cuibului, in vederea culesurilor ce VQr urma. Ea se Intinde pe intervalul 15 februarie-15 rnai. La inceputul,intervalului, dezvoltarea cuibului este atit de firavl f n d t nici nu se obsews. Cumva $i din cauza disparitiei treptate a albinelor b5trtne. Dar cu timpul dezvoltarea se contureaz5 mereu rnai ascendent, ajunglnd spre sflqitul intervalului aproape explozivl. $i aceastl faz5 are mare important& In practica apicoll. De aceea este tratakl de cBtre stupari cu foarte mult interes $i sus-

CALENDARUL UMAN

'Dupg cum este cunoscut $i apare gi p e grafic, calendarul uman are 12 luni. 'Incepe la 1 ianuarie $i se termin5 la 31 decembrie. In activitatea urnan&, sfirvitul ,anului este marcat de analize $i bilanturi, iar fnce-

gutnl lui de planuri $i proiettg. Din acest motiv, analiza anului apicol a fosf Incadrat3 'Tn rubrica apartintnd lunii decembrie, dar $i fiindcii se 5dreseazii activitiitii oamenilor $i nu celei a albinelor. Albinele nu a u nevoie d e indrumki. Ele nu grgesc nicjodatil, ac- ) tionind din instinct* Dimpotriva. oamenii \ prin ins%$ firea lor, pot comite erori, izvo- ) site din neconcordanta lntre piirerile lor su- \ biective $i realitatea obiectiv&, sau pot face ( grgeli, datoritii abaterii neintentionate de la activitatea normali. Totu$i omul este o fiintii rational&, avind capacitatea de a ob- t serva, a selecta $i de a prelucra observatiile sale, ca apoi sH le poata folosi aplicativ. a omului a facut nceasta triisiiturg posibil progresul continuu $i sustinut a1 $0cietstii urnane. Este ,drept cii greul a fast ( dus pe umeri de oameni deodebiti. Dar asta 4 n u inseamnii c5i $i oamenii obi~nuiti &I slnt capabili sii fnteleagg $i $5 aplicencuna$tinple dobindite, contribuind c u Jotii la progresul general. IatA deci cs'bagajul de cunovtinte ) realizat prin lecturi, schimburi de piireri, au- 4 dieri de conferinte etc., poate contribui i n ( foarte mare rdstlr8 la obtinerea unor rezultate din oe fn ce rnai bum $i i n apiaulturii, aplicind aceste principii. Astfel efn- ( dind, a fost conceput acest articol. ' \ Nu este deloc o muncii u~oarii s5 tii pasul qu noutiltile, deoarece apar multe $i peste 4 tot. Dar cit timp ii trebuie unui copil p1n8 finvafi s&-meargiisau sii vorbeascii ? Tot a$a ) si i n ce ne intereseazii. Azi putin, miine pU- \ tin ~i se adun5. ( Apreciind starea de fapt, trebuie d recu- $, noa~tem c& in tara noastrii, procesul de documentare este total accesibil, deoarece literatura apicoli este bine reprezentat8. Asta nu trebuie sii sperie, fiindci nu trebuie $i ) niei nu este posibil sii cite~titotul, ca cer- 4 ceatofii. Dar unul c i t e ~ t e una, altul alta $i c e este important se rrispinde~terepede. Ori, asta tot un fel de documentare se cheam5. Totul este sE1 fii receptiv, sii nu la$i noutii- ) tile s2 t r e a d neobservate. Incet, gustul se dezyolt&,,cuna$tint@le se acumuleazg $i re- q zultatele nu vor fntIrzia sB apara., In incheierea articolului $i cu asta $i a calendarul~ apicol pe anul 1985, consider cii ) urmiirirea expunerii grafice va da posibi- \ gitatea celm intererati sii formulere nivte concluzii asupra felului cum a deculr lngrijirea stupilor personali.

i meteorom ' Pr~gnoza

I 10gka pentru !una

octombrie
U1tima lungde toamnii, noiembrie s e %-

, kaptg ~5 fie gutin rnai cald5 declt obi~nuit $ i cu precipitatii ce vor depiivi Intrudtva vah

i ,

h ' B ,

i ,

I ,

,
h

lorile, medii mdtianuale, care, a m cum se $tie, nu sint cantitativ importante. zona de munte cantitiitile medii lunare obtlnute din prelucrgrile climatologice Pnsumeaz2 valori cuprinse intre 90-120 mm, in regiunile deluroase lntre 60-40 mm, iar la clmpie $i pe litoral intre 30 $i 60 rnm. CU toate acestea cerul rnai rnult acoperit $i umezeala rnai mare a aerului constituie un cadrtl propice producerii unor oantitiiti de precipitatii rnai ridicate decft In celelalte luni de toamni. C e a b devine tot m i frecventl $i mai peasistenti mai ales tn e m u 1 noptii $i a1 diminetii. Vrernea fiind ceva rnai caldii decit i n mod obivnuit, temperaturile medii din aceastii luna vor f i putin m i ridicate decit valorile medii multianuale corespunz8toare. Pentru principalele zone geografice ale tiirii acestea sint cuprinse fntre urpatoarele limite : in Maamme$ Intre 3 d C , f n Cri$aria intre 4-5"C, Tramilvania fntre 1-5OC, ~~~~t intm 5 - 6 0 ~ , 0ltenia xntre 5-doc, ~ ~ tntre ~ 4-6"C, t Dobrogea ~ inwe ~ G-J~OC,iar in ~ ~ fntre l2-50~. d ~

~idia RAHdU
'

,
>

i ,
j

Ing. M. ATANASIU

VIND remorca cu 15 stuoi orizontali noi. Baltggescu cartia Ma;na, bl. 9, ap. U; 6100, Brgila. (31)

APlCULTUlA
.

\IN TANZANIA

'

Dr. 0. MILEA, bun5 calitate, cu arome $i culori exotice, pl5cute. Majoritatea albinelor existente f n Tanzania 0 comtituie albinele galbene africane, Apts mellifica adaasonii. In zonele inalte. pe versantii muntilor K~limanjaro$i Meru, se g5sgte Apis mellifica monticoln, ras5 de ouloare neagr5, de dimensiuni rnai mari $i un temperament bllnd. In wnele costiere ~i pe insule se Intflngte Apis mellifica littorea. In Tanzania exist3 $i melipone, in special Trigona togoensis, a c5ror miere este destul d e c5utat3 $i apreciatti. Albinele ce constituie majoritatea efectivului, Apis mellifica adansonii, sint bine cnnoscute pentru agresivitatea lor, pentru puternicul instinct de roire $i de p&r&sia-e a cuibului la e l rnai mic semn de primejdie sau in lips% d e hran5. IaG de ce CU ele nu se p a t e lUCI-a decit in timpul noptii, inconvenient major pentru dezvoltarea unei apiculturi nIodeITJe. Acest ~ U C ~este U cu atit rnai evident cu eft, pin5 la ora actual&. nu se poate vorbi de 0 activitate SUStinut5 d e ameliorare $i 5eleetie. fn ceea ce privqte tehnologiile aplicate, ele se ~ e z u m 5 rnai ales, In cazul a p M t u r i i majaritare, traditionale, la recoltarea mierii. Numeroase triburi, printre care $i celebrii Masai; practica pe larg fnc5 ,vin5toarea de miere".. fn timpul culesului prinoipal, fn perioada septembrie-octombrie, ei se deplasea25 in pgdure qi depisteazg ifamiliile d e albine in timpul zilei, pentru ca noaptea, cu ajutorul focului. s5 le taie fagurii fn'c5rcati cu miere. Apicultura traditianalg de baza este practicat5 ins5 de apicultori t a r e isi confectioneaz5 stupii din trunchiuri de W a c scobit $i care aplic5 anumite tehnici bine invgtate. Stupii, dupa ce au fost acoperiti la interior cu un strat de cear5 $i propolis, sint atlrnati in copaci Sn timpul roirii, in
i

Despre apicultulra tanzanian5 S-a scris, comparativ cu cea din alte t5ri africane, d s t u l de mult $i d ~ t u de l avizat. Din acest punct de vedere Tanzania se peak socoti 0 tar5 favo~izata. Fire#e, acest plus de informatii nu s-a datorat unui capriciu sau vreanui favoritism intimpl5tor special, ci pur $i simplu p n t r u ca in Tanzania activitatea apicol5 a constituit de-a lungul tirnpuiui un sector care S-a bucurat atft de atentia forurilor locale d t $i de sprijinul organizatiilor internatidnale. Diferite proiecte F.A.O.. sau p r o g r a m d e ajutor economic awrdate de %rile dezvoltate au cuprim prevederi $i pentru dezvoltarea apiculturii. ~ u p gaprecierea cunowutului specialist apical tamanian G. Ntenga, directowl Departamentului d e apicultur5 din Ministeru1u-i Resurselor Naturale $i %ismului, ex is^ in T a m i a circa 400.000 acoperiti cu 0 vegetatie floriCol5 ce hrani mai bine de 4 milioane de stupi $i ar putea furniza 0 productie medie de 15 kg mime stupfan. Ink-adev~r, conditiile naturale sint prapice pentru dezvoltarea apiculturii. Se consider5 in aceastti privintg, trei zone distincte : cea a platodui central, cea a tinuturilor Inalte $i cea costier5 $i insular5. Cea rnai important5 este prima deoarece a i d se g8sqte cea rnai bogat8 bazB melife& a Tanmniei : p5durile intinse de Julbernardia SQ. denumite In graiul local miombo. Importanb acestora este atit d e mare incit $i In programele guvernamentale se vorbevte d e ,zona miombo". Dar in Tanzania mai sfnt $i alte plante care pot asigura o cantitate apreciabil5 de nectar. Este vorba d e arborele de cafea, sisal, Cajanus Cajun, ca surse culfisate sau de Acapia sp., Brachystegio sp., dintre cele spontane. 0 flora deosebit de variat.3 care permite recoltarea unor tipuri de miere de

'

30

martie-aprilie. Amplasal'ea, <la iniiltime, se face pentru a combate numerovii d5m5tori care amenint5 albinele : termitele, moliile, furnicile ,,safariN, sau bursucul Melivora ca>pensis. Recoltarea s e face n o a p e . Dedesubtul copacului se face un foe ce este apoi acoperit cu frunze verzi. Apicultorul ia o ciuperc5 denurnit5 ,negufumu" Gangermania wahlbergii) ii dii foc $i sdlfnd o folose~teca pe un afumiitor. Se deschide apoi stupul $i se extrag fagurii cu miere. fn functie de priceperea apicultorului procentul de familii distruse in timpul recoltgrii mierii este mhi mare sau mai mic. Dup5 cum-ne relata apicultorul olandez Jacob Kaal, care ne-a fost recent oaspete la Complexul apicol B5neasa $i cnre a prestat hsiskhv tehnic5 in Tanzania timp de rtrei ani, un apioultor- poate exploata peste 1500 de astfel de stupi trad:tionali, activitatea de recoltare durind aproape trei luni: Cantitaka de m i e ~ eobtinut5 este d e 10-15 kgfstup, iar cea de cearii este superioar5 celei obtinute intr-un stup cu rarne. Spunearn rnai inainte c5 in Tanzania au fost puse In practic5 $i diferite programe pedtru modernizarea apicultwii. In 1952, a luat fiinta la Tabora un institut pentru instruirea cadrelor. La Arusha, cu sprijinul guvernului canadian ,a fost echipat un laborator complex menit s5 faciliteze lucr5rile d e cercetare in zona platourilor inalte. Au luat fiint.5, de asemenea, patru ferme apicole demonstrative guvernamentale la Handeni, Mayoni, Kibondo $i Kondoa, proiectate d devina centre eficiente de extension apicol. I m p 0 9 n t a pe care o reprezint5 apicultura atit pentru sparirea veniturilor populatiei s s t g t i d t qi pentru obtinerea de devize libere prin exportarea unor cantitati spcrrite d e miere $i rnai ales de cear5 (la acest produs Tanzania este unul din marii exportatori ai lumii), fac ca sectorul s 5 se se bucure In continuare de o atentie s p r i t z . S a u conceput programe speriale pentru dezvoltarea activitgtii de cercetare $i productie, pentru intensificarea preggtixii cadrelor, pentru construirea unor o b i d i v e de iaduskializare a produselor apicole, pentru consolidarea unor retele de achizitie $i desfacere. h implementarea aceste actiuni, Asociatia Cresc5torilor de Albine din R. S. Romsnia, a fost solicitat5 sii-$i adnc5 sprijinul pe multiple planuri.

1, '
I

PHACELIA TANACETIFOLIA * Aurul verde a1 agriculturii Cunoscutii de mult timp de apieultori, aceastii plant5 este una dintre cele mai atractive, cele mai melifere $i polinifere din flora franceza actual& Plant5 dauniitoare din America de Nod, facelia a fost selectionat5 de institutele de cercetare pentru a obtine sortul Phacelia tanacetifolia (hidrofilacee poliploidil), numit5 $i facelia. Acum citiva ani, agricultori din Leon, zon5 legumicol5 din Bretania, celebr5 pentru productia de conopid5 $i anghinare (Cynara scdymus), a h o s r i t s5 experimenteze pe citeva hectare facelia folositii ca ingr5$5m!nt verde. De atmci, cooperativele legumicole, satis* facute de rezultate, fncurajead cultura de facelia in zonele legumicole din Bretania. De unde vine aceasti5 preferinta subit5 pentru aurul verde ? Facelia asigurii o excelent5 intrerupere In rotatia culturilor $i se adapteaz5 mai ales in . zonele de culturi intensive. Actiunea sa asupra strudurii solului : Prin dezvoltarea sa rapid5, facelia in5bu$& buruienile (in 40 de zile ajunge la inflorire la 80-45 cm inaltime). Frunzisul foarte dens (34 t/ha de materie verde) mentine curat ter e n d pin5 la cultura urmstoare. Inflorirea dureaz5 de la 6 l a 10 s5pUmini (in orice sezon, cu exceptia iernii). Facelia a r e o retea de ra5cini foarte dezvoltat5 $i foarte deaS. FEd5cinile pivotante, foarte puternice, distrug talpa araturii (datorit5 muncii intense a culturilor) $i p5trunde adinc In sol. Facelia absoarbe astfel apa, resturile de ingrii~5minte $i le restituie apoi prin descompunerea sa. Solul astfel oferit culturii urmstoare va fi aerat, usor $i constituie o rezerv5 natural5 de ingr5~5minte asimilabile timp de dou5 luni. Valoarea ca ingril~gmintverde : Ingropat5 in p5mfnt la finele perioadei de inflorire, facelia aduce 'echivalentul a 30 t de b5legar la hectar. Elibereaza in douii luni 50 de unit5ti azot/ton5 de materie uscat5 pprdusii sau 3,43 t/ha. Actiunea sa anti-poloant2 0 cultnr5 de facelia capteaza in sol nitratii $i resturile d e IngrQgminte scoase de la culturile precedente $i permite, fn caz de ploi puternice, d se limiteze spalarea so-

"-

; * ,

'3,

,
4

'
4

..,

* Dup5 Dassonville, P. din "L'abeille de France e t I'apiculteur", nr. 6, 1985, p. 311313.

lului $i infiltrarea d e substante puternic noc i v e $i poluarite spre pInzele de ap5 freatice. Actiunea hnti-nematode : Spre deosebire d e alte ingr5rj5minte verzi, mai ales 'crucifierele, facelia este s5rac5 in substante hr5nitoat-e pentru nematode. 0 cultur5 de facelia, d u G la termen, pennite reducerea, In bune conditii, a populatiei de nematode cu 20%. Foarte sensibilg la frig : Serninele nu se maturizeaza decrt in conditii d e c5ldur5 destul d e mare, riscurile de recre~teresint deci destul de limitate f n regiunile temperate. La finele perioadei d e Inflorire, la sub +5"C, facelia se apleac5 rji putrezerjte. Facelia nu iuberjte g e ~ u l .Se pare t o t u ~ i c5 perioada postgerminativ5 este mai rezistent5 decit plantele mai dezvoltate.

Parqela va fi.in'toars5 la inceputul infloririi, perioad5 clnd dezvoltarea frunzi~ului este optimfi. Avantajele metodei stnt : rotatia culturilor foarte rapid8 ; Ingroparea la inceputul Infloririi evitli o uscare a solului prejudkiabil5 la inceperea plant5rii imediht urmatoare (iulie-august). Dezavantajele sXnt urm5tparele : rentabilizarea partial5 a planki ; actiune redus3 asupra structurii solului pe termen lung.
2: Pe termen mediu :

Agricultorul ar5 parcela la jum5tatea perioadei de inflorire (dup5 15 zile ping la 5 s5pt5mhi). In acest stadiu, reteaua de rBdacini s-a dezvoltat suficient. Actiunea antinematode devine eficient5. Dezavantaje : risc d e uscare a terenului, rnai ales pentru demararea culturii imediat urmatoare, in special in a n secetos.
3. Pe termen lung : Ingroparea la s f i r ~ i h perioadei d e inflorire (toamna, inceputul iernii) permite rentabilizarea maxim5 a plantei $i s e e v i s uscarea solului.

Sem5nBturile se practic5 In Bretania din luna aprilie pinti In 15 august. Facelia poate astfel s5 se integreze Intr-un ciclu de rotatie de culturi variate. Doza de semgnat este de 10 kg/ha (sey1-15n5toare d e cereale sau din zbor ; p e n t h a facilita semgnatul, se amestec5 semintele cu 25 kg de nisip sau amonitrat per ha). Moduri de utilizare : Facelia poate preze4t.a neajunsul sau cantatea (dup5 perioadii, regime, tip de sol) cii absoarbe o mare cantitate d e ap5, atit pentru cre~tereasa cft . ~ i fn perioada de 1nflorire. Dup5 cItiva ani d e experienta in regiunile legumicole, se pot distinge diferite moduri de utilizare curent5.

Sfaturi de cultur5 Un sol arat In prealabil, curat, umed, destul de bogat i n azot faciliteaza germinarea, demararea, crgterea ~i dezvoltarea optima a plantei. Cu d t este dezvoltat5 la suprafat&, cu atit reteaua sa de r5d5cini este mai< dens5 rji profunda, rji eficienfa mai mare. Plant5 melifer5 grin excelen?&: Un hectar, in conditii foarte bune, mai ales dac5 parcela este feritA de vtnt, poate permite o, recolt2 foarte abundentg, de ordinu1 a 500-600 kg,/ha d e miere de foarte bun5 calitate $i foarte parfumat5. Polenu1 s5u, mov-alb&strui, foarte abundent, este bine cules de albine. Ea permite o bung preiernare a familiilor de albine. Cit prkerjte atractivitatea sa, num5rul d e culegstoare este stupefiant

'

Agricultorul utilizeazg facelia pentru ocuparea V i cur5tirea terenului aportul de. . materie organic5,in sol lupta impotriva sp515rii provocate de furtuni $i impotriva infiltratiilor de nitrati.