I

SARClNl PRIORITARE ALE APlCULTURll IN ACTUALUL ClNClNAL

I

*
3 ,

. .
,,

Ing. Eugen M R Z A ' Secretar a1 Comitetului Executiv . a1 Asociatiei CrescEitorilor de Albine din R. S. R o d n i a

Ca ~i in alte pamuri ale zootehniei, apicultura a inregistrat in ultimii ani u n proces intens de ,modernizare care in cincinalul 1986-1990 urmeaz5 s5 cunoascg o continu5 dezvoltare. Pentru asigurarea conditiilor necesare crevterii substantiale a patrimoniului apicol national, potrivit indicatiilor conducerii superioare de partid $i de stat, a fost elaborat Programul de
\'

dezvoltare a ppiculturii 1986-1 990.

in perioada

Conform prevederilor Programului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Silviculturii, consiliilor populare judetene, organelor agricole judetene ~ i gos' po'd5riilor populatiei le revin in aceast5 perioad5 importante indatoriri pentru a realiza dezvoltarea apiculturii prin cresterea efectivului familiilor de albine si obtinerea unor productii sporite de miere, paralel cu realizarea unor noi sortimente de produse $i derivate apicole. Pentru indeplinirea acestor sarcini intreqga activitate din domeniul apiculturii va avea in vedere in principal urmgtoarele obiective : - sporirea constanti? $i ritmicii a pa-. trimoniului apicol natidnal, pin we$-

- imbuniitiitirea $i extinderea resurselor melifere naturale p i eulfivate d i n fondul silvic $i agricol ; - plistrarea siinSitii@i familiilor de albine pi prevenirea intoxiclirii acestora cu insectojungicide pi erbicide; . - cre~tereaeficientei economic& p i a rentabilitiitii stupinelor prin sporirea poductiei de miere, polen, cearii, propolis, liipti~or de makii, apilarnil $i venin de albine, in vederea realiz6rii unei game variate de produse energovitalizante, apiterapice $i cosmetice.
Ca urmare a indeplinirii acestor sarcini, cresterea num5rului familiilor de albine, productia de miere $i fondul de stat vor evolua astfel : Efectivul familiilor de albine va crqte pe total sectoare de la 1340,l mii realizat in 1985 la 1600 mii in 1986 si la 2 425 mii in 1990. . Sporirea num5rului familiilor de albine se va realiza in sectorvl de stat (CU 510/~in 1986 qi 1020/0 in 1990) $i in mod deosebit in sectorul cooperatist a1 agriculturii (cu 950/,, in 1986 ~i cu 10620/0 in 1990), ceea ce va conduce la cresterea ponderii sectorului apicol socialist de la 150/0 in 1985 la 190/0 in 1986 si 33010 in 1990. P r d r f i a total5 de miere va spori de la 12 500 tone realizat in 1985 la 18 000 tone in 1986 si la 26460 tone in 1990, atit prin crqterea productiei pedii de miere pe familie cEt qi pe seama efectivului de familii de albinb. Paralel cu cre~tereaproductiei totale de miere se vor inregistra $i spomi Pns~mnatela fondul de stat. Pentru indeplinirea acestor sarcini, se impune ca fncepind cu sezonul apicol din acest an, $& se t r e a d la inmulgrea intensivg a efectivului familiilor de albine din toate sectoarele, astfel ca anual s2 se inregistreze o crgtere a numgrului lor C u cel putin 200/0.

terea efectivului familiilor de albine d i n uniffitile de stat, coopwatiste $i gospodiiriile populatiei; - crepterea anualli a pMuctiei apicole, atft pin sporirea productiei medii pe familia de albine e f t @ p i n mlirirea efectivului familiilor de albine; - c w i n d e r e a in activitatea apicol& a unui n u d r cft m i mare de oameni ai muncii de la ora$e $i sate d e toate virstele $i profesiile ; - asigurarea polenizlirii saturate cu ajutorul albinelor a culturilor agricole entmfiofile in scopul cre~teriicantitative. pi ,iinbuniitZitirii calitative a productiilor agropomicole ;

In a e s t seop urmeaz5 a f i orgad-,' Totudai&;,b.at'entie deosebitii va trezate in C.A.P. qi A.E.I. noi stupine si lbui acordats ' prevenirii +i combaterii bolilor si intx3xica~ilor la albine, atit brigBzi apicole cu un efectiv de 125prin p r o d ~ c e r e a~antitgtilor ~ necesare 500 familii de albine, iar. in unitstile de medicamente.\specffice de uz apid e stat, ferme apicole cu efective de col cit qi prin evitarea intqxicatiilor ca 2 000-4 000 familii de albine. Paralel Qrrnare a neres*ctgrii prevederitor .lec u cre~terea efectivului in sectorul sogale privind efectuarea tratamenklor cialist vor trebui dezvoltate stupinele cu insecto-fungicide si erbicide pefitru mici din gospodiiriile populatiei la nicombaterea d5uniitorilor P n sectorul a- ' . velul unor stupine de productie, paragricol ~i silvic. lel cu crearea de noi stupine, astfel * Paralel cu mssurile tehnico-organiincit in fiecare gospodiirie sii existe zatorice mentionate se impune si pre1.-2 familii de albine. g5tirea corespunziitoare a numiirului 0 datii cu sporirea efectivului, prin de cadre de specialitate de nivel pro' aplicarea celor mai noi metode de cresfesional mediu si superior precum si tere ~i intretinere a familiilor de alimbogiitirea si perfectionarea bagajului bine, valorificarea superioarii a resurcunostinte tehnice ale tuturor lude selor melifere din intreaga tar5 prin criitorilor din apiculturii. - practicarea rational5 a stupiiritului Programul cuprinde de asemenea pastoral si ameliorarea materialului sarcini importante si in domeniul cerbiologic autohton, va c r e ~ t e ~i procet5rii stiintifice de specialitate, in veductia de miere. fn acelasi timp cu derea imbuniitiiitirii fondului genetic c r e ~ t e r e aproductiei de miere o atenapicol, elaborarea de noi tehnologii de tie deosebitii urmeaza sii ?fie acordatii crestere si intretinere a familiilor de rediziirii acesteia prin sortimente disalbine, stabilirea de noi procedee $i tincte de florii si calitate, competitive tehnici de EmbunFitiilire a resurselor pe piata intern5 si la export. melifere si organizarea polenizZrii diNu trebuie neglijatii nici irnportanta rijate cu albine a culturilor agricole folosirii albinelor ca factor determientomofile, elaborarea de noi tehnolonant In obtinerea unor recolte sporite gii de prelucrare, conservare si ambade fructe, seminte si legume prin polare a mierii si celorlalte produse apilenizarea sqturatii a culturilor agricole cole, realizarea de noi preparate alientomofile. mentare, apiterapice $i cosmetice pe Urmare solicitiirilor crescinde penbaz5 de produse apicole precum si t r u intreaga gamii de produse apicole sporirea gradului de mecanizare a luatit la intern cit si la export, se vor criirilor de volum din apicultur5. lua miisuri ca in perioada 1986-1990 Prin luarea la timp a tuturor m5sus5 se treacii hotiirit la valorificarea rilor preconizate, sarcinile previizute in superioar: a materiilor prime obtinute program de crestere a numiirului fadin activitatea productivii prin Iiirgimiliilor de albine, sporirea productiei rea gamei sortimentale a produselor fide miere si diversificarea largii a pronite, trecindu-se l a realizarea de noi duselor si derivatelor apicole vor puproduse energovitalizante, apiterapeutea fi indeplinite asigurindu-se intretice si cosmetice precum si a unor pregul necesar de produse apicole pentru parate stimulatoare pentru cresterea consum intern, precum si importante tineretului in zootehnie. disponibilitiiti destinate exportului. Un factor important care contribuie Pentru indeplinirea obiectivelor si in mod deosebit la realizarea efectivusarcinilor din program, apicultorii din lui familiilor de albine conform preintreaga tar5 vor depune toate efortuvederilor este si asigurarea bazei tehrile constienti fiind de importanta $i nico-materiale necesare practiciirii apirolul pe care il are apicultura in dezvoltarea zootehniei din patria noastr5. culturii.

sI~ VALOR~F~C~ LA M MAXIMUM CULESULy DE LA SALCfM

Ing. Vasile ALEXANDRU Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturg
Cu toate necazurile pe care uneori le creeazs capriciile vremii in perioada de inflorire, salcimul r5mine un cules principal la noi in tar;, atit prin cantit5tile de miere care se pot realiza cit ~i prin calitatea deosebitil a mierii ce se obQne. D e aceea sint justificate toate eforturile necesare pentru valorificarea acestui cules cu maximum de eficient5. Fiind un cules timpwiu, de multe ori familiile de albine nu au capacitatea deplin5 pentru valorificarea lui :. in momentul Pnfloririi salcimului unele familii de albine sint incii in'perioada de dezvoltare datorit.5 timpului scurt . de la ie~ireadin ;iarn5 pin5 la aparitia c.ulesului. De reiguli astfel de familii,sint nepreg5tite sivalorifice un cules de felul celui oferit de salcim, deosebit de bogat in nectar dar cu foarte scurtii duratg, cules pe care doar familiile foarte puternice 1 1 pot valorifica ef icient. De aceea toat5 atentia trebuie indreptat5 spre intgrirea puterii familiilor astfel inc!t i n perioada scurt5 de la ie?iri=a din .Iarn% ~i pin5 la aparitia culesului familiile sg acopere 12-14 spatii albing ~i 8-10 rame puiet, putere la care capacitatea de a.cumulare a hranei poate f i cpnsideratg ca fiind acceptabiii. Pentru aceasta sint necesare 0 serie de masuri dintre care a+ntim :
,

stupi de capacitate, mare gi cu fuguri de bunil calitate ; - usigurarea necesarului de hranti energeticd ~i pla$ticd (glucide ~i proteine) p i n administrare periodicti de ItranZ sau deplasarea la surse d e 'cules; - mentinerea microclimatului optim i n cuib indeosebi i n perioada dezvolt6rii de pri1ni5varti.
In mod normal o bun5 pregztire a familiilor in vederea valorificarii salcimului se incepe inc5 din sezonul anfamiliilor terior, o dat5 cu pregztirea pentru iernat. Pentru aceasta se iau m5suri mentinerea pontei m5tcilor la un nivel ridicat, o perioadg cit mai prelungit5 in toamn5, prin hraniri stimulente sau deplas5ri la diferite culesuri mai tirzii (bostanoase, finete, flor5 de balt5 etc.), se preg5tesc rezer' vele de hran5 pen- . , tru iarn5 cu ajutorul albinei de var5, pentru ca albina de iernare s5 intre . in sezonuI rece cit mai putin uzati, 'se organizeaz5 chiburile - ~i se impa. cheteaz5 in vederea iern5rii astfel incit uzura albinei in timpul iernii & fie cit rnai redus;. Din momentul ie~irii din iarng se , , , reface cuibul familiilor $i se incep braniri stimulente cu sirop de zah5r o datd la 2-3 zile in cantit5ti rnici, mentinindu-se in continuare cuibul impachetat. In conditii de lips5 de polen in natur5 in aceast5 perioad5 este absolut necesara adrninistrarea de turte de polen sau cu inloduitori (lapte praf : '. degresat,~drojdie de bere inactivat5): Dupa inlocuirea albinei d e ieAare ~i .
' '

in famfiiile de albin@ a unor w t c i d e &litate, proven& din famili2 recordiste, cu , prolificitate ridicatti ; . - intretinerea .familiilor de albine in . conditii d e s p d t a t e . perfectii, in

- mentinerea

'

i
. . .
~

. .
j

3
1

..

-.

. .

'

. ..
:

,.

'

..

.
::.

. .

'.

..

.tgSirea P n vederea valorificirii culesului se face $i prin .unificarea familiei ajutitoare cu famila de bazi; in cazuri nefericite' se practid qi unificarea a 2-3 familii de bazk rnai slabe (deqi contraindicati din cauzg eh\ astfel se pistreazi in stupin2 rnateiial>lipsitde rezistenq la iernare sau cu slab5 d e ~ voltare de primivar8). ' Se ?tie c i nu este justificat4 deplaFig. 1. - Stupin5 la culesul de salclm in zom Tom~ani, judetul Vilcea, zon5 care ofera an de a n recolte bogate (foto: ing. Elisei Tarta)

sarea la cules decit a familiilor p t e r nice. familiile slabe n e ~ u t i n d valorifica culesul, in cel rnai bun caz acestea
putindu-se doar dezvolta in vederea valorificgrii culesurilor urmitoare din sezon (iar dupi cules li se inlocuiesc I mitcile).

cre~tereaputerii familiilor astfel incit s i acopere bine cu puiet 3-4 faguri si s i aibe 4-5 intervale de albine cam pe la jumitatea lui aprilie, se trece la lirgirea cuibului ~i apoi la ,,spargereaU lui periodic5 (la 5-6 zile) cu cite un fagure bun pentru ouat. Cuibul se ,,spargeU doar in conditiile in care fagurele nou introdus va fi bine acoperit de albine. In perioada inflori~iipomilor fructiferi, precum si in cazul in care in zoni existi un oarecare cules de intretinere - salcie, urzicuti, pipidie, porumbar, artar, rapiti, mustar etc. se introduc faguri artificiali de clidit - ace~tia putind fi cliditi in fuhctie de abunden@ culesului, complet sau partial.

In cazul intliririi ~u puiet, in farnilii se vor introduce dbar rame cu puiet ciipdcit, care sti eclozioneze cu circa 5-6 zile inainte de inceperea culesului astfel incit albina tiniirti .sii participe la cules ;i la prelucrarea nectarului. In caz contrar, introducerea puietului in preziua d e c l ~ ~ i rculesului ii ~i mai ales introducerea de puiet ne-

ciipdcit poate avea chiar rezdtate negative, o parte din culeggtoare fiind cu
prec5dere mobilizate pentru ingrijirea puietului nou introdus.' Degajarea unei cantitsti cit mai mari de albine de alte activitiiti in favoarea aceleia de cules este deosebit de importanti ; in acest scop se poate recurge la limitarea spatiului de ouat al mitcii sau chiar la inchiderea ei intr-o cu~ci pe timp limitat, in vederea restringerii cantititii . de larve tinere de ingrijit ~i eliberarea doioibr. N u se recomundti scoaterea mtitcii d i n familie - s-ar crea starea de orfanizare si reducerea considerabili a activititii de .cules. In acelasi scop, pentru mobilizarea unui num5r cit mai mare de culegitoare. in timpul culesului se asigurii spa@ suplimntar in stup $ necesarul

In cazul in care deprimtiviirarea este tirzie sau cind d i n alte motive nu existti perspeclive ca familiile de albine sa' atihgc'i l;uizrea ce le-ar permite sir vo-a Icirijicz c ~ l e s u l ,este indicatd intiirirea unorn din familii pe seama altora. Pentru aceasta, se aleg in special acele familii care in anii anteriori au dat productii ridicate - ele vor forma lotul care va fi deplasat la cules (care va valorifica culesul) ~i se ,vor intiri cu albini ~i puiet luate din familiile care rimin pe vatri. In cazul int5ririi cu albini, in farniliile receptoare trebuie- luate toate misurile de protejare a rnitcilor. In-

de faguri pentru prelucrarea nectarului $i depozitarea mierii, se d r e s t e ventilatia in stup prin deschiderea
comvleti a urdinisului si introducerea de pene intre corpuri '(magazine), se

1 asigurti umbrirea stupilor dacti este nevoie etc. I n mod special la culesul de la salcim, pentru obtinerea unei mieri de calitate superioar5, se folosesc in spatiul de recoltti dour faguri albi sou. foarte deschipi la culoare care sti n u , influenteae indicele colorimetric a1 mierii. f n cazul in care t o t u ~ i s-au folosit si fagu1.11 mai i n c h i ~ ila culoare, este indicat ca la extractie fagurii cu miere sii se sorteze pe culori, astfel ' incit.mferea m i inchisti la culoare sii pout% fi ambalatti separat. De asemenea, dac5 familia a beneficiat in prealabil ~i de alte culesuri - pomi fructiferi, rapie, artar etc., mierea respectivti se v a extrage separat pentru a nu degrada p i n impurificare mierea de salcim. In timpul cutesufui; E n functie de ponderea aportului de nectar pe m5sura umplerii fagurilor p u ~ ianterior se adaugti faguri noi (artificiali) la stu$ii orizontali in imediatu apropiere a cuibului (a fagurilor cu puiet), iar la stupii verticali prin adtiugarea de magazine (corpuri). Magazinele (corpurile) noi se, qazti de regulti sub cele deja existente pe stup, astfel Pncit s5 se creeze un spatiu liber intre cuib si corpul de strinsur5 pe care albinele se gr5besc s5-1 ocupe cu nectarul proasp5t adus sau cu cel ,ridicat din cuib. Pentru delimitarea cuibului ~i evitarea ridicgrii m5tcii pe fagurii cu strinsur5 este indicat la toate tipurile de stupi s5 se foloseasc5 o diafragmii sau podipor (in functie de tipul de stup) cu gratia despdrtitoare (Hanemann), in acest caz la stupii orizontali putindu-se deschide qi cel de a1 doilea urdini~. Pe tot parcursul culesului este indic a a introducerea de faguri artificiali la cltidit, culesul de la salcim fiind cea m i propice perioadti p e n M aceasa activitate, excelfnd atit prin boggtia de hran5 cit qi prin prezenw unor efective mari de albine fiziologic pregHtite pentru secretia de cearH. In conditiile .unui cules normal fagurii respectivi

Eig. 2 Recoltarea fagmilor in vederea extractiei mierii. Sf? observa in' prim plan, in dreapta imaginii. o',ram5 cu , miere cBp&citil pe aproape lntreaga suprafaf8 a fagurelui (foto : ing. Elisei Barta)

sint complet cl5diti qi umpluti cu miere in circa 2-3 zile. 0 m5sur5 pentru sporirea randaL mentului la cules ~i ~m~iedicarea acoperirii fagurilor de recolt6 cu puiet, este a;ezarea acestora la distun@ mai mare intre ei decit normal, cite 9 sau chiar 8 in eorp (magazin) E n loc de 10. In aceast5 situatie albinele vor fn5l@ peretii celulelor sporind astfel volumul de aeumulare ~i impiedicind matca s5 depun5 ou5. Nu se recornand5 extragerea mierii in timpul culesului, in special a celei necHp5cite. Fagurii trebuie ltisati f n stupi pin6 sint ctipticiti pe minimum 300/0 din suprafag : in felul' acesta se obtine o miere de cal'itute ih limitele normale d e umiditute. F5r5 indoial5 c5 'in sezonul activ pot fi valorificate douti, trei sau chiar patru culesuri de la salcim O n pusivele care infloresc succesiv, in functie de Pentru microclimat ~i altitudine. H existe un plan aceasta este necesar s judicios tntocmit in vederea deplastirii rapide ~i succesive a stupilor ca qi asigurarea tuturor conditnlor de fndeplinire a prevederilor planului realizindu-se cantit5G mari de miere de calitate superioarg.
/

?N

PRACTICI, STUPARII. TREBUlE ~1SE OGUPE $1 DE SELE CTlA

FAMlLllLOR DE ALBINE,
Ing. Ion RECEANU

Prin selectie se u r m i r e ~ t eimbunC les dup& cules, an de an, pin5 cind tivrea pehanentii a calititii familiiapicultorul se convinge, prin comparalor de albine in sensul ca acestea si tie cu alte farnilii din stupin5, c5 acesfie d t m i productive, blinde, rezis- ,tea sint neproductive ~i deci, au certe tente la intemperii ;i boli. Desigur insu~iri necorespunziitoare. nu este vorba pentru stuparii obi~nuiti Alte familii de albine au o irascibide a efectua lucriri de creare a utlor litate exagerat4 qi permanent& nepunoi rase de albine, dar top apicultorii tindu-se lucrar cu ele in mod normal. pot yi trebuie sti realizeze in stupinele La degchiderea stupului, albinele se n i lor o selecpe bine ginditti, cGutind sti pustesc asupra apicultorului, nu-1 las5 fnlliture farniliile cu fnsu~irinecoress5 lucreze, sint extrem de agresive si punzdtoare ~i sti creasctivgi inmu1f;eascti 'periculoase, nu numai pentru persoape acelea cu insugiri utile ~i necesare nele care lucreazi in stupini, dar ~i scopurilor pe care le urmtiresc. pentru trecatorii de pe ciiile de acces Dar mai intii trebuie s5 stabilim invecinate. In general nici fumul nu care sint acele familii de albine care mai are vreun efect pozitiv asupra lor,' au insu~irinecorespunzi5toare. Cu toaabia spre sear3 se mai lini~tescputin, te striduintele qi ingrijirile care le dar situtia se repet5 la o nouii ~i orisint aeordate unora dintre familiile de cit de m,icii interventie a stuparului. albine, in fiecare an acestea rimin neDesi. au fost special pregitite de c5productive, spre .nemult+mirea stupatre stupar, alte familii de albine au o rilor. Totusi familiile sint mentinute foarte slabti tezistenp in timpul iernii. Sn efectivul stupinei in speranta c i Se depopuleaz5 masiv P n timpul acestui anul viitor vor da productii pe masura sezon, fac forme severe de diaree, nu atentiei qi grijii care le-au fost acorsint rezistente la umezeal5, adesea isi date. PrimBvara, aceste familii se dezpierd mitcile in plin8 iarn5, ies in voltii foarte incet $i cu mare intirprim5var5 intr-o stare de igien5 necoziere ajung in preajrna culesurilor prinrespunziitoare, cu fagurii mucegiiti, cipale, in special cel de la salcim, cu mierea qi polenul alterate $i deci neputini albini culegitoare, incit din consumate, situatie care se repeti mestart pot fi considerate neproductive. 0 reu in fiecare an. oarecare revitalizare a lor se poate Alte familii de albine sint extrein de constata ,in timpul unor mari culesuri receptive la boli, nu rispund tratamencind cre~terea puietului cunoayte o , tel6r aplicate de apicultor ~i se detemporari intensificare. populeaG treptat, acestea constituind Dup5 ce s-au terminat culesurile prin contaminare un mare pericol penprimcipale (sau culesul principal) aceste tru fntreaga stupini. familii trec din nou Pntr-o stare de inMomentul cel mai potrivit pentru activitate ajungind la intrarea in iarn4 lucr%ile de reformare sau desfiintare P n categoria familiilor slabe. Trebuie a fafniliilor cu insuyiri necorespunzg' s 5 preciziim c i nu este vorba de fatoare este toamna cind apicultorul miliile de albine care la un aplumit procedeazg in mod normal la lucriri cules principal au fost nepoductive, ci de sezon ca : uniri, intgriri, mici comde acelea la care situatia se repeti cupletBri de hranii, toate in vederea ier-

n5rii. Dac5 apicultorul s-a hotgrit s5 desfiinteze familiile necorespunzitoare, el trebuie sil fac5 o . serie de lucr5ri pregatitoare care incep in sezonul activ. fn cele ce urmeaz5 redarn principalele procedee. Se formeaz5 roiuri artificiale, foarte puternice, de preferat in luna iunie (sau chiar in rnai) care s5 provini din familiile cele mai bine dezvoltate ~i care s5 aibii totodatii i n s ~ i r deosebite. i Apicultorul sB nu uite c5 aceste familii trebuie sii fie intr-o perfect5 stare de s5ngtate. Roiurile vor fi inzestrate cu mMci tinere imperecheate - de mare zaloare biologic6 gi poductivti qi cu suficiente rezerve.de hranti miere ~i polen. La familiile de albine stabilite a fi reformate, nu se vor 'mai aplica nici un fel de lucrgri, cum a r fi hr5niri stimulatorii, completgri de hran5, int5riri etc. d~oarece acestea n-ar mai avea nici un rost. M5surile necesare in vederea unific5rilor ce se vor face pentru desfiintarea familiilor necorespunz5toare, au in vedere qi apropierea treptaa a nucleelor de locurile destinate unific5rilor de familii, preggtirea~ materialelor necesare, lgzi, c u ~ t i , pentru 'mgtci, rezerve de hran5 etc. Operatiunea de reformare a famili-

ilor se , v a face intr-o zi mai c5lduroas5, c5tre amiazi. Aceasta const5 din unirea total5 sau partial5 a familiilor de albine necorespunz5toare cu cele nou formate in acest scop in lunile mai sau iunie, pastrind mgtcile nucleelor ~i nu pe cele ale familiilor desfiintate. Nu trebuie s5 se uite c5 este obligatoriu s5 fie luate toate m5surile necesare oric5ror unificgri ca : protectia mitcilor tinere, desfiintarea mirosurilor particulare ale fiecirei familii, mic~orarea provizorie a urdini~urilore t c Avind in vedere c5 m5tcile familiilor de albine desfiinpte constituiau in general cauza principal5 a caraderelor necorespunzitoare a albinelor, ca fiind progenitura lor direct5, aceste m5tci trebuie suprimate. Se va avea in vedere c5 familiilor nou formate prin unificare s5 li se asigure hrana necesarii de bun5 calitate si accesibilg in cuib ~i celelalte conditii optime pentru o iernare corespunz5toare. Trebuie precizat c5 noile mdtci vor imprima familiilor lor insugiribe deosebite ale mumei din care au provenit, o dezvoltare timpurie gi rapidc, o mare productivitate, blindefea gi rezistenfa necesarti fa@ de boli p e c u m $i o comportare adecvaM traverslirii in bune conditii a perioadei de iarn6.

= -

- .
.

A P I C U L T O - RI !
.

% = -.

-. . . z -. = -. -E z -z -

Putefi g5si ~i procura de la centrele de aprovizionare ~i desfacere din cadrul organizafiilor teritoriale ale Asociatiei Cresc3torilor de Albine din R. S. Rominia intregul echipament de utilaje $i materiale necesare pentru cre~terea ~i intrefinerea familiilor de albine. Oricare apicultor incep3tor poate solicits, si 'primi gratuit asistenfii tehnicii privind cunoqterea ~i introducerea in practicg a tehnologiei

. ..--.-,

--

Z -

-i=_ .-

g -.

-. -. -

g .-

0 problem6 mereu actual6:

CONSTRUIREA, REGENERAREA $I CONSERVAREA FAGURILOR
Ing. Tiberius CULITA

h.

Este cunoscut faptul cS buna dezvcil-

tare a familiilor de albine ca gi c r e p

terea efectivelor depinde de existent. unui fond corespnnz5tor de faguri construiti qi de bun5 calitate. fn acest sens trebuie evidentiat faptnl d.fondul compunz5tor de faguri construiti se compune in principal din douS grupe. Prima grupd $i cea mai importanfi o reprezinta fagurii de cuib iar cea de a doua o reprezintS fagurii destinati Inrnagazinfirii recoltei. fndeplinind functii shundare dar nu lipsite de importan$l, in practicd apicolS

(
+
\

!
(

cre~terii trintorilor, pentru cre~terea matcilor, pentru obvnerea mierii in sectiuni etc. fn articolnl de fat3 se vor trata unele aspecte privind ciiile $i mijloacele folosite pentru m5rirea num5rului de faguri constmiti, pentru regenerarea fagurilor e~istenti, cit $i pentru asigurarea unei bune conservhri a fagurilor, in etapele dintre culesuri sau pe parcursul iern5rii familiilor de albine, c8i $i mjiloace ex-' perimentate In practicfi cu bune rezultate timp de peste 25 ani.

se folosesc $i faguri' destinati

Pentru Pnceput trebuie precizat cii dezvoltarea norplal5 a familiilor de albine este deterrninatg P n mod direct de existenta unui cuib format din 20 faguri, dispu~if n dou5 corpuri de stup multietajat. Acest numilr, de 20 faguri de cuib pentru fiecare familie deriva din necesarul unui spagu corespunz5tor depunerii puietului de albine, pentru fagurii crescatori de ceara ~i destinati depunerii puietului de trmtori, cit ~i pentru depozitarea qi Preggtirea hranei proteice necesar5 puietului. Practica a demonstrat necesitatea asigur5rii acestui numar de faguri f n cuib, care constituie un spatiu vital minim, indispensabil dezvolt5rii normale pentru fiecare familie de albine. Se mai evidentiaz5 faptul c3 existen@ acestui spatiu pentru cuib dirninueaz5 fntr-o mare m5sur5 declan~area frigurilor roitului. Suplimenia~,fagurilor din cuib mai trebuie asigurat un num5r corespunzgtor de faguri destinati fnmagazinarii recoltei. Acest numar de faggri trebuie

s i fie mai mare dqcit capacitatea de fnmagazinare a recoltei preconizate, cu 30-50%, pentru considerentul c 4 prelumarea, maturizarea $i transformarea nectarului in rniere InceputA Pnd dup5 . ~xtragereadfn potirul florilor P n guqa albinelor culegatoare, se continua in stup $i se efectueaz5 prin dispersarea acestuia initial intr-un strat subtire, pe fundul qi peretii laterali ai celulelor fagurilor. Mai mult, existenta num5rului de faguri astfel stabilit pentru inmagazinarea mierii contribuie $i la sporirea substantiali a recoltei. Aceasta se explic5 prin aceea c5 existind spatiu suficient pentru depunerea recoltei, culeg5toarele pot aduce o noui cantitate de nectar in timp ce maturizarea nectarului adus anterior se realizeaz5 prin ventilare directti, cu ajutorul cildurii biologice degajate de cuib $i nu prin ventilarea fortat5 produs. de albine. Pentru aceste considerente este necesar a se asigura cel putin 8 9 faguri pentru inmagazinarea recoltei la jum5tate din efectivul familiilor de albine $i 17-19 faguri pentru restul

familiilor de albine, deoarece la familiile foarte ptlternice trebuie asigurate dou5 corpuri pentru recolti. In cuib, din totalul de 20 faguri, doi faguri, cite unul in fiecare,corp au rolul de faguri crescitori de cearii, din care recoltarea cerii se realizead periodic, o dats sau de doug ori pe luni. Acesti faguri au de regulg celule de trintori qi astfel se asigur5 un numgr corespunz5tor de trintori in concordan@ cu cerintele biologice ale dezvoltirii familiei de albine. Procedhd astfel avem garantia c i la constructia restului de fagufi, celulele vor avea dirnensiunea necesari creqterii puietului de albine. fn restul perioadei in care nu sint conditii pentru construirea fagurilor noi in cuib, in locul fagurilor cres&tori se 'introduc faguri obignuiv de cuib sau i n lipsa acestora faguri de recults. DacS fagurii ce se introduc in cuib sint faguri de recolt5 ei se arnplas e a s la marginea cuibului. . ,Construirea fagurilor de cuib si pentru recolt5 p t e incepe practic la inflorirea pomilor fructiferi. ltnd deobicei aceastg activitate se declanseaz5 o dat5 cu principalul mare cules,.care, in majoritatea zonelor *rii, este culesul de la saldm. lntroducerea fagurilor artificiali pentru ' a fi construiti este precedati, pentru considerentele expuse, de introducerea P n cele doui corpuri ale cuibului, cu 10-15 zile mai Tnainte, a ramelor crescgtoare de ceari. La primul mare cules, fagurii pentru construit s e introduc cite doi in fiecare corp al ~uibului.Pentru realizarea spavului necesar din cuib se ridic5 in corpurile de recolt4 rarnele de margine in car$ este depozitas p5stura. AstfeI' se asigur5 qi ramele cu pistur5 pentru hrana de iarn5. Din trei in trei zile sau cind la-ace~ti faguri celulele sint crescute de 1y3112 din inrlltimea total& fagurii se scot ~i se ridic5 in corpul, respectiv corpurile de recolt5 gi se amplaseazi fntre ramele construite a n t e r l o ~ $1 in care s-a Pnceput depozitarea mierii. Ultima .etapi de introducere la cliidit a fagu-

rilor artificiali-coincide cu sfirqitul culesului, cunoscut fiind faptul c5 se construiesc bine faguri qi in primele zile dups terminarea culesului. Pentru improspitarea qi m5rirea numirului de fgguri de cuib, ultimii faguri introdusi la co~struitin cuib nu se mai ridicg in corpurile de recolt5 ~i rimin destinati pentru a se depune P n ei puiet. Procedind astfel, numai la culesul de la salcim se pot construi de c5tre fiecare familie puternici de albine 8-18 faguri. Bineinteles ~5 este necesar s5 existe un cules abundent ~i o v r m e favorabili. La culesuri'Ie urmitoare, de tei sau floarea-soarelui, se continui similar cu construirea de faguri, cu diferenfa d i fagurii artificiali puqi la clsdit se introduc in corpul a1 doilea a1 cuibului (primul corp fiind ios, deasupra fundu* lui) qi in primul corp de recolt5 La aceste ultime culesuri se pot canstrui Pncg 4-6 faguri, astfel ci5 efectivul total de faguri ce se pot construi este de 12-16 buciti la fiecare farnilie. Numirul de faguri ce se pot construi este qi mai mare la familii cu insugri deosebite O n acest sens, din care este bine sti se obtinil o linie de selecfie in grupele & familii specializate din stupin& Prin cre~terearepetat5 a noi generaoi de puiet, la fagurii de cuib se reduce treptat diametrul interior al celulelor, astfel c5 exist3 posibilitatea ca treptat s i degenereze albinele nou crescute. Aceast5 diminuare se produce mai accentuat in zona jumZit5tii s u p - , rioare a celulelor, adicli tocmai P n zona unde se localizeaz5 zona centrals a abdomenului qi toracele tinerelor albine. In urma unei cercet& mai'atente se constat5 ci celulele au diametrul r n a i diminuat gi la suprafa@, deoarece la eclozionare albinele tinere nu rod integral cipicelele. Acest ultim aspect se evidentiaz5 Pndeosebi la fagurii mai noi. h legGtur5 cu acest ultirn aspect, dar qi pentru cazul precedent, d n d toat5

~-

.
1

zona superioari a celulei este mult ingustat5, urmirind atent modul cum depune matca ou5, se constat5 o hcetinire a ritmului depunerii ou5lor in aceste celule. Aceasti incetinire a ritmului ouatului de ciitre matc5, in comparatie cu fagurii noi, se explic5 prin aceea, cum de altfel se observii urm5rind activitatea miitcii, c i in celulele cu diametrul interior micsorat, matca reuqeste s i - ~ iintroduci cc greu abdomenu1 spre a aseza oul in ,fundul celulei. Pentru elirninarea acestui important inconvenient, cit qi pentru uqurarea cur'ivrii celulelor, se poate aplica un procedeu eficace de regenerare a fagu'rilor de cuib. Acest procedeu const2 in Gierea celulelor fagurilor de pe Lambele'fete pin5 la aproximativ jumatate din iniltirnea acestora. Pentru tiiere se foloseqte un cutit foarte bine asculit, lung de cel putin 25 cm ~i umezit periodic astfel ci, printr-o singur5 deplasare sii se taie toate celulele de pe o fa@ a fagurelui. In acest mod se corecteazg dimensiunile ~i forma multor celule care sfnt deformate spre supraf ati. Dup5 aceastii jucrare, fagurii sint umeziti uqor, se depoziteazi in corpuri de stup inchise si se dezinfecteazii cu bioxid de sulf sau acid acetic dupii metodele cunoscute. Se precizead c i prin acest sistem se deschid straturile ' de ciimisi ale pupelor rimase in celulele fagurilor ~i astfel devin mai accesibile mediului dezinfectant qi in acelaqi timp pot fi curitate mai uSor de albine. Se precizeaz3 cii pentru preintimpinarea transmiterii eventualelor boli de la o familie de albine l a ' alta, fagurii se vor folosi tot la familia de unde p o vin. Pentru ,'preintimpinarea transmi-. terii bolilor microbiene chiar in cadrul aceleiqi familii prin intermediul fagurilor se aplici permanent qi sistematic tratamentul cunoscut cu turte de qerbet cu ulei si terarnicini. Acest p r o c e ~ deu de regenerare se aplic5 la toti fagurii neocupati de albine qi care au virsta pin5 la 3-4 ani. Se rnai preci'

zeazi c i cel mai bine este a se aplica acest sistem de regenerare toamna sau primivara, cind sint putini faguri ocupati cu puiet qi in zile in care-temperatura este de aproximativ 5-15OC. , Prin aceasti actiune se obGne ~i o cantitate de cear5 de 15-20 grame la fiecare fagure iar in timp de o o r i se faguri. pot regenera 20-30 Fagurii astfel pregititi se vor folosi , la spai-geren cuibului sau la echiparea celui de a1 doilea corp a1 cuibului dup& ce in prealabil au fost aerisiti 4-6 ore si eventual au fost stropiti cu sirop , c5ldut. Efecte salutare in directia dezinfectarii se obtin dac5 fagurii sint, expuqi direct razelor soarelui, care in aceastii perioadii nefiind prea cald, nu sint pot topi fagurii, in schimb ace~tia bine dezinfectati. Urm5rind modul in care sint preluati de albine aceqti faguri se constat5 o uqurare a curitirii celulelor de citre. albine, in multe cazuri albinele scotind integral cim5Sile pupelor rimase in celule. Pn cecea ce priveqte depunerea ouilor 'de c5tre matc2 se inregistreazg un ritm mult fnai accelerat comparativ cu restul fagurilor. Aceast5 accelerar* se expli& prin aceea c i celulele sint mai scurte, de dimensiuni norrnale $i matca nu trebuie sii se forteze pentru! a introduce abdomenul s i depuns oul in fundul celulei. Se mai precizeazii c i celulele sint iniltate cu cearii nouii intr-un ritm accelerat chiar qi in perioade de cules slab, fapt ce stimuleazii producerea cerii. Un ultim avantaj de foarte mare importan@ este acela cii albinele crescute in astfel de faguri regenerati sint; viguroase qi de dimensiuni normale. A doua cale pentru .regenerarea fagurilor, care se aplic5 qi la fagurii pen- * tru inmagazinarea recoltei, consti in tiiierea celulelor tot pin& la circa jumiitate din inliljtimea lor ta desciipiicirea ce se efectueazii la extragerea mierii. De data aceasta este necesar a se folosi cutit incclzit Spre a se preintim' pina deformarea celulelor. In ceea ce prive~teconservarea fagurilor construiti se evidentiazii fap-

. .

. ..

ful c& metodele sPnt simple si dau rezultate optime dac& se actioneazi corect ~i la timp. Inca de la inceput trebuie precizat c&pentru fagurii de cuib trebuie acordatii o atentie mai deosebitii deoarece a c e ~ t i asint mai q o r atacati de g&selni@ sau pot s ! mucegGiasc& cfnd sint umeziti. In timpul iernsrii in cele dou& corpuri de cuib vom avea 18-20 faguri. Dintre aceqti faguri, fagurii mgrgina~i, 2-4 buc5V din corpul inferior, vor fi d e tipul celor pentru recolti deoarece chiar dac& stupul este bine ventilat pot mucegai dacg a r fi faguri de cuib. Pentru restul fagurilor din cuib, de altfel $i pentru cei m8rgina~idin corpul inferior al cuibului nu se impun miisuri speciale d e protejare decit cele care sint menite asigurgrii unei ventilgri a stupului qi privind evitarea atae6rii fagurilor de ciitre soareci. Restul fagurilor care dep5vsc cer i w l e cuibului se mentin sub controlul albinelor pe toat& perioada pin5 la pregstirea pentru iernat. Sg face precizarea c5 la familiile slabe si nuclee se mentin numai fagurii ocupati efectiv d e albine. In perioada dintre culesuri, fagurii pentru inmagazinarea recoltei se mentin f n corpul a1 treilea suprapus celor dou5 corpuri de cuib. Spre toamna, dup5 ultima recolt5 cind si temperatura este mai sc5zut&,corpul cu faguri goi se introduce sub cele dou& corpuri ale cuibului, astfel acesti faguri sint tot timpul sub. controlul albinelor', Acest mod' de aqezare a fagurilor preIntimpinii ~i intrarea curentilor reci In cuib. La preggtirea pentru iernare, fagurii suplimenta~icelor doui corpuri in care va ierna familia de albine impreun& cu corpurile din care provin vor fi depozitati, in spatii fnchise si uscate dar neinc&lzite,' recomandabil in cabana apicolg. Aici, fagurii se mentin Sn corpuri la distant& ca in familiile

de albine. Stivele de corpuri s h t in-chise, iniediat ce sint ridicate !de la . stupi, sus gi jos cu cite un podigor far& . , urdinis de aerisire. Prin preluarea fa: gurilor direut din familiile de albkne ., unde au.:fost apgrati de atacul~flutu- . i-ilor de g5selnit5 aceqtia nu - au oud . .. din care s & - ~dezvolte i larvele g5selni- : . . . :tei. Pentru prei ntimpinarea p8trunderii. fluturilor de gfiselniw in -zilele calde de toamn5 sau primgvar5 ca s5 . . depunii - bug pe faguri la fiecare stiv5 ' ' de 5-7 coi-puri (50-70'faguri) sepres q 8 sus peste faguri 50-70 grame' na'ftalinii sau se efectueazg tratamen- . tul cu Galain. fn acest fel sint conservafl fagurii . far5 alte masuri de protejare pin& la .culesul de la salcfm cfnd p r a e i : este nevoie de'tot efectivul de faguri con-: struiti. . . Pentru pgstrarea fagurilor mai mult ' timp, In afara controlului albinelor, s e .. vor aSeza distanpti .ca in stupi in cor- - . puri suprapuse iar stivelei de corpuri. se fnchid cu podiqoare. far8 urdinig de ventilatie. De data aceasta, in loc de naftaling se- va pune Galerin conform prospectului. In acest' fel s-au pistrat intacti fagurii timp de peste doi, . ani far5 a mai fi necesar5 adgugarea unei noi cantitGti de Galerin. ' In concluzie se p a t e sublinia cg, aplidnd pocedeele descrise qi verificate mull$ ani in- pradic5, se pot construi in fiecare an cite 12-16 faguri . . de ciitre fiebare familie de albine, ca intre limitele qi'in conditiile expuse este rentuhilii ~i recorrlandabil6 efectuarea regeneriirii fagurilor gi cii pentru pdstrarea intuctli qi neafectatli a: fntregii cantitdti de faguri construiti nu sfnt necesare mijloace si metode costisitoare ~i laborioase. In sfir~it, -o 'ultima concluzie care; trebuie e v i d e n ~ a t g .; ' -. este aceea c A fiecare familie de dbine p a t e sd construiascd a n w l nurdrul de ' faguri necesari Enlocuirii fagurilor care . se invechesc precum gi e.chipamentu1 de faguri pentru cite un. rot-'cu 4--6 . . . . Tame.
'
- % .

.'

-'

:.

.
-

,
. ,
I

;. .
, .

11
.. . . ,. .:.

. - .. . ,..-_

__..L&.. . .

~,

. . ..- ..>

.,

." ...

Doi apicultori din silvSculturii

.

tupun atentiei noastre:

CONSlDERATll ASUPRA UNOR CORELATII: . CULESURI-STI MULARI-PRODUCTII

I

Ing. Marin EOPESCU, Mircea POPESCU

Prtn stimularea familiilor de albine se intelege administrarea de biostimulatori coloniilor de albine, in vederea dezvolarii acestora, in aga fel ca in timpul culesului de producqe s5 aibH un p o t h t i a l productiv ridicat. C b d se face stimularea familiilor de albine se tine sbama, de starea lor de sHnZitate, anotimp, felul culeswilor etc. Notiunea de cules exprim2 culesul de nectar de cZitre albine de l a plantele neetarifere sau de la alte surse necesare producerii mierii. Desigur, albinele rnai culeg de la unele floei polenul, iar de la muguri, rnai ales de la mugurii de plop. In manuale, C n literatura de specialitate, se vorbegte i n genervrl de doua feluri de culesuri : de Pntretinere gi de productie. ConsiderZim & este foarte necesar sZi se stabileascs clar felul culesurilor ca apicultorii s i aibH un limbaj cornun gi in acelagi timp in cadrul acestor culesuri, SH se stabileascs modul de hranZi gi rnai ales o anumit2 tehnologie a stimulHrii familiilor de albine,'implicit'a mgtcilor.

fn indelungata activitate pe linie de apiculturii (peste 20 de ani) in cadrul Ocolului silvic Caracal s-au facut observatii qi constatiiri asupra culesului de nectar gi polen in urma c5rora.s-au ' stabilit felurile culesului pentru zona , . Turnu Severin, Corabia, , Caracal, Rm. Vilcea, Tg. Jiu, a d i d in aproape intreaga zon5 a Olteniei, exceptind zona de munte. In judekle meniioGate familiile de albine se dezvolt5 in unele (perioade mai mult (albinele ocupind foarte multe spatii), in altele rnai putin, expnmindu-ne plastic, aceastii dezvoltare poate fi cornparat5 cu,o armonicfi ce i ~ rngre~te i sau i$i mic~oreaz4 volumu1. Este $tiut cil primiIvara foarte niulte familii de dbine ies sl5bite din iarnii. h aceasti3 perioadii albinele cerceteazii florile plantelor ce ink5 mai repede in vegeta@e,~incephdcu alunul care hfloreqte in ultima decad5 a lunii fe, bruarie sau fnceputul lunii .martie,

'

pin5 in jurul datei de 20 aprilie, cind incepe sP infloreasc5 rapiw. In tot acest interval de timp, cfnd albinele cerceteazg florile de dun, corn, viorea, urzicutg, toporaq, jugastru, a*r qi chiar stejar, lupta cea mare se dB pentru dezvoltarea farniliei de albine. Culesul care are drept scop dezvoltarea familiei de albine in perioada 20 februarie-20 aprilie, noi 1-am considerat cules de Zntrefinei-e care stimuleaz5 ouatul m5tcilor ~i creqterea puterii familiilor de albine. Sn Oltenia, intre 20 aprilie qi 10 mai albinele cerceteazii rnai ales florile de rapiM qi in lipsa acestora florile diverqilor p m i fructiferi, florile de p5ducel qi de artar. In timpul infloririi rapiiei matca devine din ce in ce rnai activii, familia se dezvoltii intr-un ritm rapid, in rame de acumuleazfi miere drept rezervii de hranii.. In anii in care culesul de la rapit5 este rnai intens se

'

12

recomandii ca mierea depozitat.5 din abundent.5 h faguri s5 fie extrad fnainte de culesul de la salcfm, pentru ca softimentele s5 nu se amestece intre ele, evitlndu-se totodat.5 !ji sufocarea unor familii de albine fn timpul deplasgrii acestora la culesul de salcfm. In perioada rapipi telul principal rgmine tot imputernicirea familiilor de albine, dar datorit5 acumul5rii unei oarecare cantit5ti de miere de rezerv5 ce poate fi qxtrasg, acest cules poate deveni ~i de jx-oductie. In perioada 10 mai-20 iunie are loc culesul de salcim I si I1 cgruia apicultorii olteni s i i spun culesul cel mare. Wamele din stupii dugi ih pastoral la salcim I qi I1 sint blocate 'cu miere, rngtcile i ~ reduc i mult ouatul, efortul albinelor ' ~ a1 i apicultorilor este indreptat c5tre acumularea unei cantitgti cit mai mari de miere, motiv pentru care toat5 lumea define~teaceast5 'mare recoltii de nectar cules principal de produc$ie. fntre culgul de la salcfm ~i cel de la floarea-soarelui, adicii in perioada 20 iunie maximum .l5 iulie, albinele adun5 nectar de la flora spontan5 sau de la flora melifer5 cqltivat5 (coriandru, facelia sau fenicul), precum ~i de la arboretele de tei acolo unde acestea exist& Familiile de albine aie c5ror cuiburi au fost. blocate cu miere, la culesul d& la salcim sl5besc rapid, f f pent& &!re este necesar ca, imedia dup5 pastoralul de la salcfmul 11, s B se ia mgsuri in vederea dezvoltarii lor, pentru a putea ataca din plin un alt cules de productie, adicg cel de la floarea-soarelui. ( ' fntre salcim ~i floarea-soarelui culesul este tot de intretinere ~i capgti caracter de produetie numai atunci cind pastoralul se face la stei, facelia sau coriandru, fiindcs in unele cazuri de la acestea din urm5 se acumuleazA ~i rniere de rezerv5 pentru perioada urmgtoare. Ass cum am arstat, culesul de nectar la floarea-soarelui este un cules de

"t

produetie. Scopul principal este extracM a de miere. fi general, pastoralul la floarea-soarelui se t e r m i d in jurul datei de 5 au- gust, dat5 dup5 care atentia apicultorului se fndreaptii cgtre dezvoltarea fa- rniliilor de albine fn vederea parcurgerii sezonului inactiv de iarnii cu familii cit mai puternice. Culesul din perioada 5 august-10 septembrie riu poate fi decit un cules de Znkretinere, mat. ales cii familiile care au participat la'.:culesul - d e la floarea-soarelui slgbesc ' datoritg bloc5rii cuiburilor, precum $ ! a u d r i i albinelor. Dupii 10 septembrie, ping fn jurul datei de 10-15 septembrie se urmir e ~ t emenvnerea familiilor d e albine in stare activg, perioadg in care albinele trebuie transportate la flora ierd bacee tirzie, cum ar fi : menta, fineturile cu trifoi, rnai ales cu trifoi alb qi altele. In concluzie, in zona rnai Pnainte argtats, pe baza resurselor nectaro-polenifere existente noi am identificat patru perioade cu manifestari naturale bine conturate fn activitatea familiilor de albine : dezvoltare, dezvoltare g i producve, productie gi fntretinere. In anul 1974 familiile de albine ale Sectiei apicole Regca, applasate in raza Ocolului silvic Caracal, au fost grav afectate de loci, ascosferoz5 si in special de varrooz5, depistat.5 pentru prima dat5 la noi in pr5. In aceasti perioad5 am apelat la Institutu1 de cercetare ~i producpe pentru apicultur5 din Bucuregti pentru a acorda asistent2 tehnic5 necesarg eradicirii ' bolilor din stupinele sectiei. Medicatia de mare eficacitate, elabbrati ~i aplicat5 de speciali~tii institutului, a salvat de la decimare nu numai familiile de albine ale Sectid Resca, ci toate familiile de albine din jumgtatea de sud a a Prii. Eficadfatea tratamentelor era conditionat5 de Pmputernicirea familiilor de albine, familii care sii se pati3 lupta cu bolile diagnostibte pentru fiecare ' stupin4 si chiar pentru fiecare familie in parte.

'

"

fn scopul realiziirii acestui deziderat, specialistii din Institut au dispus stimuIarea familiilor de albine ~ i con, obiceiului localnicilor, spargerea tra~ cuiburilor prin intrbducerea ramelor cu sirop la mijlocul lor. Dupii patru zile s-au verificat ramele cu sirop introduse in cuib la stupinele gestionate de apicultorii Ion Motounu ~i Ilie Ionescu ~i s-a constatat cii erau insiimintate 90% din ramele cu sirop introduse in ' rnijlocul cuibului, 260/0 din ramele cu sirop puse la marginea cuibului si 387/0 din ramele far5 sirop, introduse . i n mijlocul- cuibului. Pin5 la aceastii recomandare; stimuliirile se ffikeau cu ajutorul hranitoarelor confectionate din material plastic. VBzfnd rezultatele obtinute prin metoda stimul5rii in rame, in anul 1975 am inlsturat 950/0 din hriinitoarele confectionate din material plastic, existente in stupinele sectiei, mai ales cii foarte multe albine mureau inecate in sirop datoritii peretilor aluneco~iai hr5nitoarelor. In)prim5vara anului 1975 am inceput sii facem observatii asupra stiinuliirii familiilor de albine in stupinele proprietate de stat ~i proprietate personB15. In perioada primului cules de dezvoltare, in'prima decad5 a lunii martie, am inceput stimularea mgtcilor cu plilci d@ zahar candi (0,5 kglfamilie), umezite pe partea inferioarii si amplasate deasupra cuibului, sub podi~or. Tinind seama de faptul cii primgvara incepe dezvoltarea puietului si cii pen, tru aceasta este nevoie de proteine am procedat la administrarea in afar5 d e zahiir, si a polenului necesar ,producerii 15ptisorului. La sffrsitul celei de a treia decade a lunii martie, cind temperatura noap, tea s-a mentinut peste 0" si ziua peste 6", in unii stupi am introdus o ram5 c u sirop ling5 cuib, la altP familii am introdus rame dupii diafcagm5, iar la altele am amplasat citeva hr5nitoare. La ramele puse dup6 diafragm5, siropul a fost luat numai in proportie de 50/,,, iar la hriinitoare majoritatea

albinelor care au ajuns au murit. Ile altfel, albinele moarte 8-au g5sit si la ramele puse dup5 diafragmi, surprinse probabil de frigul noptii. In jurul datei de 5 aprilie, cind temperatura a fost de peste 13w ziua si de peste 6' noaptea a m administrat sirop in rame, pe ambele p8rti. La familiile mijlocii si puternice a m spart cuiburile, introducind rama cu sirop la mijlocul cuibului. La cele slabe am asezat rama cu sirop la marginea cuibului, la'alte familii am pus rame cu sirop dup5 diafragm5 ~i la altele sirop in hriinitor. , La 30 de familii am pus rame fZrg sirop E n mijlocul cuibului. Dup5 4 zile am costatat urm5toarele: ramele cu sirop amplasate la marginea cuibului nu mai aveau sirop si nu erau inssmintate. Ramele cu sirop introduse in mijlocul cuibului, la familiile puternice ~i mijlocii, erau Pns5mintate fn procent de 880/0, adicii la 100 rame, 88 erau fnsiimintate. fn stupii in care s-a pus sirop in hr5nitor ~i rame goale la mijlocul c u b u lui, pi-ocentul ramelor ins5mintate a fost numai de 390/,,. La familiile de albine care au avut rame cu sirop la marginea cuibului si goale la mijloc, procentul de insiimintare a fost de 480/o, iar la familiile l a care s-au pus rame goale la mijloc sI" nu s-a administrat nici un fel de sirop, grocentul ramelor ins5mintate a fost numai de 290/0. De la a treia ping la a sasea stimulare am p ~ rame s cu si far5 sirop numai in mijlocul cuiburilor. Procentul ramelor cu sirop introduse la mijloc si ins5mintate de matc5 au fost intotdeauna mai mult decit dublu fatti de ramele far5 sirop. Cantit5tile de biostimulatori introduse pe etape au fost urmiitoarele :
prima stirnulare s-a administrat la' fiecare familie cite 0,5 kg zah%r candi ; la a doua stimulare s-a administrat , 0.5 1- sirop E n concentratie de 111;

- la -

a treia stimulare contitatea de sirop administrats a fost de 1 litru sirop in concentratie de 111 ;

- la

-'

a patra stimulare 1 litru sirop in :concentratie de 111 ;

introdus5 'la a cincea stimu'iare a fost de 1.5 1 Girop $e aceeavi roncentrafie ; la a Fasea stimulare 1,5 1 sirop in acee a ~ concentratie. i

- la

'

- cantitatea

Totalul biostimulatorilor adminis-tra@ P n cele qase etape a fost de .3 250 kg biostimulatori, din care 0,500 zahar candi. f n unna stimularilor mai inainte a& -tate, familiile mijlocii qi puternice au devenit foarte puternice, iar familiile ie~ite slabe din iarn5 au ajuns la sfirsitul lunii' aprilie P n stadiul de familii mijlocii puternice.' In acelasi an farniliile sectiei, de la salcim I1 au fost aduse in pastoral in r a m jddetului Olt, la culturile de coriandru '$. flora spontana din lanurile d e griu. Familiile de albine, care slibiserii in timpul' culesului de salcim, datorit5 blocirii cuiburilor, au fost stimulate cu sirop in concentratie de lil in trei etape, . administrfndu-se de fiecare data cite 2 litri de sirop. La sffrsi.tul lunii iunie, i n urma stimuliirilor, familiile d e albine au ajuns in proportie de peste 800/0,in stadiul de f a a l i i foarte puternice. . fncepbd cu 15 august, dup5 extractia mierii de floarea-soarelui s-au f i cut 5 administrari cu: sirop; folosindu-se acelea~icantititi in aceeasi concentratie, ca cele din primgvar5. Cantitatea de biostimulatori folositfi in tbanln5 a fost de 2,750 -Mg.Intervalul dintre stimuliri a fost de 8 zile., Ultima stimulare a fost ficut8 la data de 16 septembrie. In anul urmator stirnularile de toamn8 au inceputpe data de 22 august ~i

'

s-au terminat la data de 24 septembrie. T n primiivara, farniliile ieqite au fost mai puternice decit in anul pre- . ' cedent, deoarece ultima serie de puiet n stadiultXeclozionat toamna, a trait i de albin5 adult8 ping la sfirgitul lunii aprilie. fn luna iunie 1985 am dus stupina .. proprie in pastoral la tei, in pidurea" Iiegca. -Pentru cii teiul nu-lnflorise, in prezenth tehnicianului Stelian Chesno- iu ~i a apicultorului Stefan Andqei, am introdus rame cu sirop, la mijlocul cui-' burilor. DupEi 48 de ore, in prezenta acelora~iapicultori am, verificat ramele gi am constatat c A din 30 de rame, numai una era neinsimihtatg, restul erau insamintate partial pe a,mbele p5rti. Aplicindu-se cu strictete metoda stimularii in rame pe etapele ar5tate mai sus, in perioada 1976-1980 Sectia apicola Resca a obtinut in medie :22 kg miere pe familie. Norma de timp in care se efectueaz5 scosul ramelor, umplerea cu sirop, spargerea cuiburil'or $i introducerea ramelor in cuib este de un orn/ori la 20 familii. Avantajele stimul5rii familiilor cu sirop in rame sint urm5toarele :
\
I

<

- imputernicirea ,rapids
albine ;

a familiilor de

; - ridicarea .potentiakuluj productiv a1 familiilor de albine cu posibilitatea valorificPrii inbgrale a ,culesurilor principale ;

'

marirea capacitil(ii de apgrare'a familiilor atacate in cazul aparijiei unor furti-' $aguri ;

- prevenirea eventualelor boli ;

rnzrirea capacit'itii de lupG a .familiilor impotriva dilun5torilor biotici gi, abiotici ; zonului inactiv.
1

0 foarte valoroasri specie' melifer2 care trebwie rZspindit/i

e .

~~8IIIIIIIRRINH~llWlllUllIIIINfl~IMIIWIWImU~1A~MIlIlI~ -

--2 .

' Rezultate

-z -

= F = -.

ale cercetarii s tiintifice

E =

PAULOWNIA TOMENTOSA
Ing. Gabriela DOBROTEANU, ing. Ilie BALANA
'

Cresterea efectivului de albihe qi obGnerea unei productii sporite de miere la nivelele planificate pentru sfir~itul actualului cincinal, necesit5 o cunoa~tere a m h u n t i t s a resurselor existente i p vederea valorificarii intensive a acestora ~i totodata masuri corespunzitoare pentru imbunititirea permanent5 a acestor resurse. Una dintre cele mai eficiente metode de imbunitatire a resurselor melifere const5 f n identificarea, inmultirea ~i rispfndirea P n toate zonele bioapicole din tar5 de noi si valoroase specii de plante din flora spontani,,precum qi aclimatizarea unor specii din alte zone geografice de pe glob. 0 realizare a Institutului de cercetare ~i productie pentru apicultur5 in acest sens o constituie aclimatizarea speciei Evodia hupehensis care se g i s e ~ t ein stadiul de rgspindire in toate judetele Wrii, fiind foarte valoroas5 din punct de vedere melifer. In acela$ scop s-au luat in studiu multe alte spesii erbacee, arbustifere qi arboricole ce vor fi fnmultite si extinse in toate zonele bioapicole din tari, in scopul Prnbunit5~rii resurselor melifere. Dintre acestea, in materialul de fa@ v5 prezent5m specia Paulownia. Paulownia tomentosa Steud face .parte din familia Scrophulariaceae. Este o specie arborescent5 ornamentalg, originari din ,Extremul Orient, cultivat5 la noi in colectiile dendrologice din griidinile botanice, parcuri ~i gr5dini. Este o specie foarte repede cresc5toare: la virsta de 20 ani ajunge la 1516 m iniltime, cu 3,7 m circumferint5 la sol ~i 0 anvergLlr5 a Coroanei de 30-32 m.

fnflore~tesi fructifici in fiecare an. Florile sfnt mari de 5-6 cm, campanulate, de culoare violet deschis; grupate in inflorescente mari, de 20-30 cm in diametru. Produce seminte de foarte bun5 calitate cu putere de germinare si r5s5rire de 80-907/0, fapt ce duce puieti in jurul la aparitia a numero~i arborilor adulti prin autoinsimintare, adaptati ~i mult mai rezistenti la ger fa@ de cei rezuItati din seminte importate din tirile de origine, cu climat cald. Fructul este o capsul5, .cu dou5 alveole care se deschid in perioada disemin5rii, spre sfiqitul lunii decembrie, fnceputul lunii februarie.
%

Fig. 1

Floaw de Paulownia general

- aspect

16

lnr5dZcinarea arborilor este foarte puternic5, fapt ce confer5 o mare stabilitate plantatiilor, chiar si in cazul - celor mai puternice furtuni. Prefer2 soluri fertile si profynde. Mentionam c2, d e ~ iaclimatizati la conditiile din tara noastr5, lujerii nelignificati, precum ~i mugurii florali de Paulownia sint sensibili la gerurile mari (caiul iernii 1984/1985), in anul - urm5tor avfnd un num5r redus de flori. RezistA totusi f5r8 probleme la geruri de pin5 la minus 25C. Existents in tara noastr5 a unor exemplare in vfrst5 de 30-50 ani confer5 viabilitatea si atest5 c5 aclimatizarea acestei specii trebuie promovati in plantatii, cu mai mult curaj. In conditii normale, in tara noastr5, fnflore~tel a 4-5 ani de la plantare. Din punct de vedere melifer este aprecia% ca o foarte bun2 specie atit datorit5 cantitstilor insemnate de nectar si polen pe care le pune la dispozitia albinelor, cit si datorit2 perioadei cind are loc infloritul (sfirsitul lunii aprilie - inceputul lunii mai), cfnd fami. liile de albine au nevoie de culesuri bogate pentru crestere si dezvoltare si cind, de regul5, in majoritatea zonelor aceast5 perioad5 este deficitar: in surse melifere. Perioada de inflorit dureaz5 in/ medie 35 zile, uneori mai mult in functie de conditiile climatice ale zonei .in care este cultivat. 0 floare secret5 in medie 24-35 mg nectar cu o concentralie in zahgr de 38-40', pe UN ARBORE de virstii mijlocie ,putindu-se g5si intre 1 050-1 250 flori, evaluindu-se 0 PRODUCTIE DE MIERE DE 750800 kg" LA HECTAR (fig. 2). Din punct de vedere a1 gradului de atractivitate (avind in vedere cantitatea de nectar, parfumul si culoarea florilor), florile de Paulownia d n t vizitate de c5tre albine in tot cursul zilei, frecventa cea mai mare .inregistrindu-se intre orele 12-16. Datorit6 secretiei abundente a glandelor nectarifere, florile sint vizitate de ,albine chiar si dup5 ce acestea au cizut, astfel incit perioada total5 de secretie a

Fig. 2.

Sectiune prin floarea d e Paulownia, partea Innegri'tB (a) fiind pelicula de nectar

florilor de Paulownia dep5se~te6 zile, fat5 de 2 zile de la alte specii. In afar5 de nectar, albinele recolteaz5 de la florile de Paulownia ~i insemnate cantit5fi de polen foarte util in perioada sfir~itului de aprilie, pentru cre~terea puietului. In afara aspectului ornamental si melifer, Paulownia are ~i o foarte mare gam5 de utilizgr-i in ceea ce priveste industralizarea lemnului pentru producerea de furnituri estetice, furnituri tehnice, placaje, pl5ci aglomerate, placaj decorativ, panel decorativ, fibr5 celulozic5, instrumente muzicale, artizanat, sculptu1-5, etc, in general prezentind o importang deosebit5 pe&u economia national5. Ne intrebgm atunci, de ce este atit de putin r5spinditi ? Poate este rnai putin cunoscut5 si de aceea ne adres2m in special unitiifilor agricole de

1,
. .'
Et

*
. .

kb.

'

1
.
I:
.

'

I.+
b ,
.

i.;

I' .
,
. .

.~,

,.

., .. ' i'.,
,

! . .

' s t a t si cooperatiste defingtoare de fa- rind intr-un sol bine rn2runflt si - d e acPeasi compozitie ca pentru semlnat. Mlii de albine t i zecilor de mii de apicultori care \impreung dar ~i fiecare Se ud2 bine pentru aderenta solului in parte pot contribui la. extinderea la rid5cini ~i se urnbre~tecu gr2tare acestei specii de cultur&, mai putin in care se ridici treptat odat2 cu crqterea puietilor. realizarea unor plantatii in masiv, din lips2 de teren cu aceasti destinatie, Plantarea se face in gropi la 3 0 x 3 0 X 3 0 cm prim2vara devreme, in teren dar plantarea in parcuri;--.gridini, pe J e i sau. in preajma stupinelor este pobine desfundat din toamn2. Dup2 sibil de realizat gi la indemina oricui. plantare se f a c e receparea (tsierea) Obtinerea puietilor acestei specii se deasupra solului iar dintre ,12starii crescuti se las2 cel mai viguros, h f l o face prin ihs5mintarea in risadnite sau re~te la 4-5 ani de la plantare, avind sere., sau ghivece pe care le putem tine o c r e ~ t e r efoarte rapid% in cad. Recoltarea sernintelor se poate face Ca medic nutritiv se poate folosi toamna tirziu, acestea g2sindu-se aduu n amestec de mranit2 sf 300b ni. sip;. lns2mintarea se face in perioada nate in capsule (fructe), cite 1 30020 martie - 10 aprilie, prin Pmpr5~- 1 5 0 0 serninte in 'fiecare fruct, de la tiere, s2mint2 ling5 simfri@ care se un arbore putindu-se recolta cca 910 kg seminte. - acoper2 apoi '.cu un strat din acelasi Actiunea de obtinere a puietilor de amestec, gros' de 2-3 cm. Se ud2 cu Paulownia se poate realiza individual stropitoarea cu sit2, odat2 sau de mai de c5tre fiecare apicultor, dar ~i orgamulte ori pe zi, astfel ca stratul superior in care se afl2 semintele s2 fie nizat la nivel de grup, cerc apicol sau, 'in permanent2 umed. Cind puietii chiar filiali judefean5 ~i care s5 pun5 apoi 'la dispozifie apicultorilor din raza ajung l a 10 cm fnaltime, se repic2 la 10-25 cm intre rinduri ~i 10 m pe de activitate puiefii necesari.

i.

...
I~

c
1 .

. .

.? .
.
%

PrZRTICIPANTII L I ' I C:ONSF.hTUIRE.;\ DE LUCRU P E 'JARA CU SEFII FERMELOR APICOLE D I N D1:TARTAMENTUL IZGRICULTURII D E STAT - RE* l'$I'J'A 2 6 7 2 8 NOIEMBRIE 1985 - PRILEJ CU CARE S-AU DEZBATUT REZUL:TATELE OBTINUTE I N ANUL 1 9 8 5 $1 SiZHClFILE DE PLAN P E ANUL 1986. . .; ( F o t o : ing. Elisei T A H T A ) . .
.I
,

iI

de slab5 calitate, la care s e aIBtur2, o stare de nelini~te intermitentri sau chiar permanent5. G'indind efectele nefaste ale celordou5 boli prin aceastii prismii, pe paT- cursul ma; multor ani, practica m-a. dus la unele miisuri pe care acum le urmez'cu convingere. 1. Evit iernnrea ve rame care au ~i MIERE DE MANA:. ~tiindu-secii centul ridicat in substante minerale al acestui sortiment, miire~te timpuriu Aurics BoAGIU resturile acumulate P n intestinul gros. Pre~edintelefilialei A.C.A. jud. Teleormnll TJrmsresc culesurile ~i mai ales mierea pe care albinele refuzi s-o ciipticeasc5 , Sint dou5. maladii apropiate din si in septembrie procedez la extractkt punct de vedere a1 simptomelor clinice, ei, fAr8 a desc5piici coroanele care incit numai un examen microscopic le precis aparfin altor culesuri. poate preciza. $i inc5 apfopiate prin 2. Atunci cind, fortat de imprejur5ri, faptul 5 pe fondul morbid instalat de fac spre toamnii hraniri cu sirop de diaree, se grefeazii mai intotdeauna nocompletare sau stimulare, adminislrez semoza. Ba trecerea de la una la alta ftectirei familii 0 ANUME CANTITAse face pe neobservate, fncit informatia TE care are in vedere populatia. in specialitate vorbe~tedespre o agaAceasta p e tru ca cel tirziu pin5 l a , zisii nosemozii latentd. forrnarea g emului de iernare intrcaga $i totusi intre ele exist5 substanticantitate s5 fie nu numai invertit2 dar aia deosebire, diareea fiind boa15 nesi cgp5cit5. Altfel, fermntarea in timcontagioas8, in timp ce nosemoza se pul iernii este sigur5 si consumul tot Enscrie cu gravitate in rindul bolilor atlt c k garantat in afectarea siin5tAtii contagioase ale albinei melifere. Ilar albinelor. . mai sint 9i alte amtinunte ce trebuie 3. ilsigur pe tot sezonul riimz^nerii cercetate si elucidate. albinelor i n ghem o linigte,. dacii se poate spune PERFECTA, ~ t i i n dcii cel Cel mai sigur este a prevcni diareea rnai mic deranjament ridicii temperasi nosemoza declt a le trata. P~eocutura in ghem, ridicare care se face prin parea imi permite de mai mulli ,ani consum sporit de miere, cu urmiiri in s B declar cu satisfactie, c5 in stupigradul d~'-'uzur% a1 albinei ~i fnc5 e nele pe care le conduc direct cft si i n ' putin spus numai atit, tot a$a cum prea ale acelor apicultori care mii urrneaz5, usor gipdesc unii apicultori ce se innu existd decft forme iz01ate'~i $terse telege printr-o adeviiratii liniste. 4. Familia care printr-u7a acciderzt ' ca intensitate sau deloc, ale acestor boli si-a pierdut rnatca n u este Itisat& orpe care nu e gresit'sti le numim ,,mafan5 pinii la prirndvarti ci, prin. spar-,. . ladii de prirniivarii i n stzcpiniiu. Plecind gerea ghemului chiar, i n t r o d u ~ un ndchiar de la aceastz idee am tras concleu de la rezerva, se intelege cu- matcluzia pe care,.de altfel, m-am axat in c5 sau fac in acela~i mod'unificarea c u mtisurile ce le-am luat, cum c5 diareea o familie slab5. Aceasta pentru a asisi nosemoza sint boli ale aparatului digura linistea de care albinele au nevoie. gestiv, favorizate fn aparitie de o ice5. N u exagerez impachetarea pentrlr nare necorespunztitoare a familiilor. de iernare, mai ales p i n materiale im- , albine, aici un rol decisiv avPnd mierea permeabile care m5resc excesul de ;

FARA DIAREE $I NOSEMOZA INTR-0 STUPINA

A'

, 1 9

-6 &
.

[
I
I

.-.

4,-

\ !I,

il

1
H

'

.>

umidktate in stup qi nici nu produc o ventilape extremfi care in perioade de atmosferg siracg in v ~ p r i poate , duce la uscgciune exageratg ,la nivelul .ghemului. Ambele st&i nelini~tesc albi-, nele, obligfndu-le sfi fa& ceva pentru fnlgt~rarea a n ~ r m a l ~ l nu ~ i , fir5 Urm i r i negative. : 6 Controlez din douli in douti sti9tiimQni resturile de pe fundul stupului ~i decid pentru fiecare familie o aerisire corespunzgtoare, in hipsa cgreia albina in suferintfi se n e l i n i ~ t e ~ t e c8u, tind o rezolvare. 7. Cind am ajuns la convingerea, aci mi ajutg ~i notirile fgcute in jurnalul 'stupinei, cfi in februarie la reluarea cre~teriipuietului, o familie e cu re-

familii de bazti, cu diafragmg despktitoare etansi. In felul acesta consumu1 pe ram5 acoperita cu albine este acela~i ca in6-o familie norm&. 9. Sub nici un motiv in perioada ghemului de i e m r e , indiferent t i m p d la care ne ggsim, nu aplic pllici c a d i sau turte de ~ e r b e tdeoarece , prezenk acestora activeazfi albinele, le scoate din ritmul lor biologic ~i aduce familiile in pragul primgverii, expunindu-le la-maladiile timpurii, luate de altfel in discutie. 10. Si tot atit de important este a

stabili &L precizie numiirul de rame cerut de intinderea ghemului, cit ~i distribuirea lor. f n situatia cfnd unul din

a!

F
i

culoare nu are mierea corespunzfitoare cantitativ ~i calitativ, albinele respective pier producind o serioasg fisurg in ghemul de iernare, se fnklege nu ffir5 urmari negative. gur, aci mfi folosesc de o anume tehProdedind in felul acesta' am rezoln i d deloc simplg, voi vorbi despre ea vat i n fiecare an apical problemele C u alt5 ocztzie, dar foarte sigurfi in ce, aspre pe care le pun mult frimintaprive~teviitorul familiei ~i mai ales tele paladii de primgvarg, ceea ce iEns5nAtatea .ei. seamnfi cfi se poate, excluzind medi8. NU iernez niciodatli nuclee pe 3-4 .catia - f i r 5 diaree Si nosemod intr-o Tame, decit inestupi. orizontali, ling5 . stuping.

zervele de hranli la limitti, n u trec la hranire, ci la scuturarea ramelor pe jundul ~ C u p l u gi i inlocuirea lor cu altele avind coroanZi corespunzlitoare @nli la primul a l e s in naturli. Desi-

$
1

fir& albine. Telef. 32730. Tirgovigte.

IPOTEZA DESPRE IMPURIFICAREA POLENULUl

Ing. Francisc DEAK
1

"

Cind fn naturii apare polen din abnndenti albinele manifest5 Orefer i n p pentru diferite specii de polen calitativ superioare. fn perioadele de carenG proteicii ins5, albinele pot coleda polenuri inferioare calitativ sau chiar alte substante pulverulente ,inlocuitoareu. Astfel, apicultorii semna- , lea25 impurificarea polenului cules de albine cu : f5in5, rumegu9 de lemn, b i a de ardei. Un apicultor care a am7 plasat stupina sa la 400 m de 'un dep a i t de combustibil, . a descoperit in luna septembrie anul trecut, compromiterea intregii rezerve de polen din stupi, ce continea peste 30% pulbere de c5rbune b u n . Cum se pot fngela ilbinele, acreditate cu ,inteligentgU 9i mmorie deosebite in lumea insectelor, culegind in loc de polen substante pulverulente ,,inlocuitoareu fiirii nici o valoare nutrikivii ? Expliciim ipotetic acdasta siltuatie prin existen@ unui element atractiv colnun pentru albine, qi anume exis-

tents mirosului, atit la polen cit ,si la substan$ele ,inlocuitoareU prezentate mai fnainte. Generalifid aceast5 ipotez5, ne putem aqtepta ca albinele s5 culeag5 g alte substante pulverulente ,,inlocuitoare", cu conditia ca acestea s5 prpzinte miros atractiv pentru ele. Aceastii iptezii este conform5 cu u r : mitoarele cuno~tinte de ecologie : ,albinele melifere C$i comunicli unele altora direcpa, distanta ~i mirosul unei surse de hraM m u glisite, prin dansuri executate pe fagure". ( F r i s ch - 1967). Pentru a preveni hpurifiearea polenului cules de albjne cu substante ,inlocuitoareu imi pennit sii reccwnand apicultorilor sg amplaseze vatra de stupin5 la cel putin 1 krn distanfl fat5 de locurile unde se pmduc, se manipuleaz5 qi se depoziteazii substante pfilve-, rulente ,,fnlocuitoareU mentionate i n acest articol (mori, ateliere de timpliirie, depozite *de ciirbuni* pie@ agroalimentare etc.).

.
'

'

CONSULTATII JURIDICE
PE PROBLEME APICOLE Membrii Asociafiei Crescgtorilor de Albme din R. S. RomPnia cu cotiza* la zi $i care idcupin5 P a activitatea de practicare a apbltadi d a d e difialtfti de n&.~& d creeze w d i c t e , litigii mu dreptd la ~ e v e n z d i , a cimr rezolvare necesitf iamterveqia jwi, se pvt adresa in scris COMITETULUI EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATOIULOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA aa sediul C n BUCUWTI, s h . n n I u S FUCIK w. 17, sector n, d. 70231, cu mentiunea ,CONSULTAP $1SPATURI JUIUDICE".

Cinttretul unui zeitHti numite albina

'Cea mai autorizati voce poetic5 romGneasc2, Mihai E ~ i n e s c u s-a , apropiat cu sfintenie ~i respect de yniversu1 apicol. ;,Acest prunc a1 Ipote~tilor ... cum e d e s ~ r i n sde locul petrecerilor sale - girla, lacul, pidurea, prisaca se preface dintr-un ~trengar f i r 5 pereche, intr-un adev5rat mielu~el".Desi aceasti particularitate distinct5 este sesizati de Gheorghe Tomozei (in .,Dad treci r i d Selenei4) ca a patra temi fundamental2 emineseiani, ea r i mine doar o constatare neaprofundat.5. Poemul i n pro25 ,Cezarau imi pare cea mai autentic5 pledoarie ,,u popoa-

relor de mugte, s6rbeitom' murmuitoare"

(,Cilih file din povcste"). Invitatia in edenul propus numai sufletelor curate este f5cut5 de Euthanasius nepotului siu, c5lugArului Ieronim :

,?In mijlocul acestui lac, care .upare negru de oglindirea stufului, ierbtiriei si rdchitelol- d i n jurul lui, este o nouii insulti micii cu o dumbruvfi cle portocali. In acea dumbravii este pegtera, ce a m prefkut-o-n casSi, ;i prisaca mea. ToatG aceastii insulii-n insuld, este o floriirie szditii de mine bnume penll-u albine ... 0 bucatd de cer a m numai, clur ce bucatd !".
Retras in insuli ca pustnic, bitrinul uitat de vreme, ,,umblii la p.coalti6' : ,,$tii la cine : la albinele mele. Am pii-

1-erea cum cti toate ideile ce plutesc pe suprafa@ vief;ei oamenilor sunt creafii ce ~ r u n c t io manta pe u n corp ce' se mi;c Si... Mai fntii sfatul albinelor. Ce ' ordine, miiiestrie, urmottie in lucrar'e ! De ar ave ciirfi, jurnale, universitati %i vede pe literati facind combinatii geniale asupra acestei ordine par gindi cii-i fiiptura inteligentei, pe cind, vezi cii nu inteligenta, ci ceva mai adinc arangeazii totul cu o simfire sigurii, fiirii gres. Apoi' coloniile. In toatli vara vedem cite douii sau trei generatii colonizindu-se din statul matern. Astfel .vedem in nrarile migrafiuni ale po~oarelor,unde f iii minoreni i e ~ e a udin far6, pe cind stupul matern sta locubui, o antologte cu roiurile albinelor." Concluzia : ,,O-ntreagii-miirlifie in cuib Z~gEniitol-"(,,-&dm ~i Salon"). ,,In acea duioasa armonie ... idilicii ;i implicizt.itoarea, ,,din dosul curfii se intinde-n piitrat, cu $.ant, pomiit, jlordriile, via gi prisaca" (,,La curtea cuco'

nului Vasile Creangiu). Susurul apelor, fo~netul pgdurii, cfntecul pisirilor, ,,murmurul de albine" (,,Fgt-Frumos din tei") 1 1 aduc ,in som7 2 ~ 1eel mai adinc" (Joan Vestimieu).

',,In ploaia jlorilor de tei", ,,Sub raza ochiului senin / Si negriiit de dulceu,

Eminescu e ,inundata de miere : ,,Un singur glas ingE@i cuvintele de muiere" (,,Inviere") : ,,De muEt m i Z lupt cdtind in vers m&sura 1 Ce plind e ca toamna mierea-n faguriC4 (,,Iambulu) i ,,Dragostea de la miere / E ca fagurul de miere, / Dar un ftl$ur Piptirat / Dulce cind e supiirat" (,,Dragoste adev5ratiiu) ; ,singele ... dulce cn mierea de struguri ... rnintea o exilii" (,,Gazelu); ,@ii de fluturi mici alba~tri,mii de n riuri xlipiroiuri d e ulbine / Curg E - toare peste flori de miere pline"' (,C5lin - file de povesteu) ; ,,tntr-un codru miire1 1 ...pin vechii c ~ ~ a c i - ~ i . f alac blnele stupi stilbateci, / Plini de faguri de miere, ce curge ca aurul-n sonre" (,Dad treci riul Seleneiu) ,Plgcerea sHrutului il face s5 exclame : ,,Alz, mierea buzei tale a m gustut-0'' (poezia cu acela~i nume). Pin5 ~i Veronica are ,piir de miere arsii". h caracterizarea iubitelor sale sau a intilnim fbarte des unor st5ri suflete~ti u n alt produs a1 doicilor, ceara, fie la propiu, fie in analogii : ,,Aurul pletelor strecoa~iiprin d i n u p l e - i de ceariLu (,Mementokoriu) ; .,Jar fa@ ta e striivezie / Ca suprafafa albei ceri" (Jar fa@ ta e str5vezieu) ; ,,Fefieia ?... Cu masca ei ' d e eeariiK (Zemeia ?... m5r de cear6'') ; ,fgi lasti sufletul fr6mtntat cu cugetiirile $.i imbrlitigdrile mele, ca a bucatii de cearii, de o vergind aZbeawu (,Avatarii faraonului TIAu) ; ,,Luminile subfiri $i fncourigite de cearii g a l b e d ardeau cu mucuri '&Ti lungi, viorie, $i ceafa curgea topitiL pe podeleC4(,,P&intele Ermolachie Chis& ligl"). ,Cetatea lor d e cearii" (,CezaraG) e model de perfectiuhe geometricii i i artistic5, e un design, la care omul abia acum indrgzne~te sii gindeasc5. In

aceast5 fantastic5. lume, ,in care sleteau i n pirari lungi stupii unei prisiici mari", Cezara ,,z^mbla cu o cdpriocarii siilbatic6 prin tuftiriile $i ierburile insulei ... triiia dour ca o plant6 fiir6 durere, fdrd vis, fiir6 dorinfE6, ,,ca u n c o ~ pi1 rdtiicit intr-o griidinii fermecatii de 'basme". ,,E o muzicti eterna", in ,,prisaca meat'. Lucrez toatii z i ~ acite ceva" m5~turiseste poetul prin lui Euthanasius. N-am forta cu nirnic lucrurile dacii am mai ad5uga un fapt, putin cu-, noscut ~i de' biografi : Eminescu, la 15 ani, a avut o chemare sufleteascH fa@ de - fericiti mingfiere - domni~oaraAlbini (!), actrita consiiteancii ce juca rolul Lulutei (seria ,,Chiriplor''): identificat5 ~i cfntatii mai tirziu . sub genericul Blanca-Bianca'. DomniSoara Albini fgcea parte din trupa doamnei Tardini, in turneu fiind atunCi prin Cernguti.
I

Emilia POPESCU DICULESCU Marin, POPESCU DICULESCU

PLENARA CONSILIULUI ASOCIATIEI CRESCATORILOR ~ D E ALBINE DIN REP~BLICASOCIALISTA ROMANIA

M i e m i 12 martie. a s . a avut loc plenara lkrgit5 a Cknsiliuhii Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. RomBnia. La plenark, :pe ling5 membrii ccmsiliul&, au fost prezenti pwedintif '$i serretarii filialelor judetene din intreaga tar&, activul voluntar $i retribuit a1 Asociatiei, cadre de speciali~ti din C~mbina~tul a p i a $i Institutu4 de cercetare $i productie pentru apicuItwri. La lucrAri au participat ca invitati tovaravii Ferdinand Nagy, ministru secretar / a e ' stat la Ministerul Agriculturii rji Gheorghe Matei, instructor la Sectia agrar5 a C.C. a1 P.C.R. fn cadrul plenarei a u fost analizate In spirit critic $i autocritic rezultatele economico-financiare obtimute fn ahul 1985 de c5tre Combinatul apicol, Institutul de cercetare $i produeie pentru apiculturk, Liceul arpicol $i ' filialele judewne ale Asociatiei. Au fwt evidentlate ~ezultatele foarte bune ale filialelor judetene M m , Dimbovib $1 Hvnedoara care, in ordine, s-au clasat pe

'

locurile 1, 2 $i 3 in cadrul concursului pentru titlul d e filial5 fruntaq5 pe p r f i in a n d 1985. fn continuare s-au prezentat $i dezbritut obiectivele Programului de dezvoltare a apiculturii In perioada 1986-1990, program 'aprobat in $ d i n l a Biroului Politic Executiv a1 Cmitetului Central a 1 P.C.R. din 24 ian u d e 1986. Cu aceast5 ocazie s-au stabilit ctiile $i metodele prin care trebuie actionat h actualul cincinal pentru crgterea' continuti a numsrului de familii d e albine, a produaiei de miere, sporirea fondului de stat la acest produs, divemifiearea productiei apicole, precam $i crearea de disponibilitriti cit mai mari pentru expo1.t. . Din dezbateri s-a devprins clar wncluzia c 5 prin angajarea ferm5 a tuturor a p w t o rilor romlni pe calea sporirii continue a patrimoniulni nationdl apicol, toate obiectivele fnscrise in P m r a m u l de dezvoItare a apiculturii vor putea fi indeplinite conform prevede~ilor.

~;iW;SY3.*.~~~m.a.~~;M.~;43%.~.w.w~m~.*.w

ot
Pionierii vcolii nr. 25 Craiova, membri ai cercului d e apioulturii de la Casa pionierilor $i $oimilor patriei au vizitat dou5, ferme apicole f r u n t a ~ e ale judefului Dolj, m a a Inspectoratului silvic $i a doua la 1.A.s.Piscu Sadovei. Cele dou5 excursii de documentare au avut loc sub patmnajul filiblei A.C.A. judetul Dolj. Secretara filialei, ing. Florica Ionescu $i teh. Maire1 Onat&, care au Insotit elevii le-au prezentat aspeck legate de tehnologia cre~terii $i fngrijirii farnililiilor de albine. Itntre cadrele de conducere ale celor douB ferme $i pionieri a avut loc un bogat $i instructiv dialog' bazat pe lucrEirile .efectuate la stupi. Ing. Ion $erban, qeful fermei apicole d e la I.A.S. Piscu Sadovei i-a condus pe micii apicultori prin mica expo-

TNTR-o

STUPINA

In vizit5 la ferma

nr. 3 a ~ns~ectoratului silvic Craiova. te de miere. In camera de extractie a mierii elevii a u vhzut citeva tipuri de extrac__*

zitie unde erau expuse produse apicole $i medicamente folosite fn apiterapie, prezentindu-le diferite sortimen-

CERCUL APICOL SCOLAR, MWLOC DE REALIZARE A TERAPIEI OCUPATIONALE I N SCOALA . AJUTATOARE

Avind in vedere c8 apicultura este o ramur5 important5 a agriculturii, am considerat cB lnfiintalrea unui cerc apicol in qcoala noastrg ajut5toare a Casei de copii. ymlari nr. 11, &ord 4, este eficients din m i multe motive. Cercul apicol in $mala a j u t i i h r e contrib,uie la 15rgirea orizontului cognitiv, dezvolt5 la elevi spiritul de observatie, st&piniree de sine, 1deminarea, curajul, h5rnic:a, perseverenw, contribuie la formarea conceptiei stiintifice despre lurne $i via'@, l e formead sentin~entul de dragoste fatg de naturi ~i patrie, deprinderi practice de mun&, le dezvolt8 spiritul de colectivism. In primHvara a n d u i treout, am plasat in curtea vcolii doi stupi de albine, eeea ce a stirnit cwioziBki fn rPndul elwilor, aceqtia manifestlndu-$i dminta de a cunoaqte cit mai multe din tainele albinfiritului. A t r a ~ i d~ curiozitate, foarte multi elevi au dorit s8 devina prieteni ai albinelor, astfel a luat nagtere cercul vcolar apicol, format din 15 membri. h l n d in vedere profilul ~colii noastre, cu cas5 de copii, cercul apiml le complet e a 5 in mod util $i plgcut preocq&rile de dup5 amiazg, avind $i un rol terapeutic asupra lor. Intrucit elevii sInt handicapqi mintal, am cfiutat ca ternatica s8 fie u$oq de parcurs cu ei $i d t mai atmctiv8. Tematica cuprinde : actilvitiiti de informare $i socializare prim care -elevii dobindew cungtinte noi, completindu-le pe cele din radrul lectiilor de biologie de la1 c l a d , vizite la stupini, dialoguri cu v i a l i e t i in apicdtur8, diaf i l m pe teme apicole ; - activitiiti de observare desf&$uarte in stupin8 sau in laborator, c a lniscroscopie sau observiiri efectuate la stupul de observatie care le pamite s& observe qi GI fnteleag8 o serie d e aqxcte din via@ albinelor, pe obiqnuiti ; care nu le pot vedea fn s-ii - activiufi pradic wlicative, prin care

0 lectie practic5 in mica stupin5 a vcolii

'

elevii s8 se deprind8 sfi lucreze i n s t u p i d , , sfi efectwze diferite lucrgri mai simple, CWII ar fi recoltarea propolisului, a cerii de pe rama clfiditoare, a polenului etc. ; - activiati experimentale prin care 65 , punem in evidenv polenizarea florilw de cgtre adbine ; activitiiti de popularizare $i f i d z a r e , realizate prin gazeta de perete, concursmi ,,Cine $tie apicultur& ci$tiggU, dganizarea unei expozitii ,Coltul aqJicoll', widentiema actlvitBtii cercului la sffr$~tul a n d u i $colar. precum $i premierea elevilor cu rezultate bune $i fmrte bune. Fat8 de sarcinile pe care ni le-am propus, ne v o m str8dui s& le desf%urAm cu eficienti5, sB antrengm $i alfi elevi In munca cu albinde, chiar dac8 nu siht membri permanenti ai cercului. Pe aceas@ cale adresgm multurniri conducerii ~colii,care ne-a sprijinit. in actiunea de amenajare $i Ingradire a terenului pe care sint wraplamti stupii, urmihd s& sporim n u d r u l familiilor de albine.

Prof. Magdalena SOME$AN

toare de miere si instalatia electric5 de preparare a siropului. In stupin5 citiva apiculbri impreunii cu pionierii au facut interventii si obsematii in stupii m'ultietajati. La ferma nr. 3 a Inspectoratului silvic Craiova, eco-

nomista Viorica Ciui'ea, din conducerea fermei si aoicultorul Petre ~ o d i t o i ua u prezentat modul de Impachetare' a familiilor de albine din stu~ i ori~onbli. i * Aceste contacte cu apicultura au fost dou5 veritabile lectii practice efectuate la
a

locul de muncfi a1 muncitotorilof din domeniul creste$i, t0todaG, 'un

,Ii albineGr

minunat prilej In vederea pregMirii optiunii pentru viibarea profesiune.

Prof. Viorel

LAZAR

. .

OASPETII NOSTRI RAYMOND BORNECK, 'PRESEDINTE $1 DR. SILVESTRO CANNAMELA, SECRETAR GENERAL AL APIMONDIA
. - . .. . . .. . ..

. . .

. . ,. ..

- .

fn perioada 3-5 rnartie Raymond Bomeck, prqedinte executiv ~i dr. Silvestro ' C a n n a m l a secretar general a1 APIMONDIA au efectuat o vizit5 ,de tlucru in Bucure~ti. Pe agenda de lucru a oabpetilor -noqtri au fost inscrise mai multe puncte dintre care arnintim : intflniri de lucru cu prof. dr. ing. V. Hamaj, pre~ e d i n t ede onoare a1 APIMONDIA si director general a1 Institutului International de Tehnologie ~i Economie . Fig. 1 - Raymond Borneck, pre~edinte a l Apicolg pentru definitivarea ~i aproAPIMONDIA (dreapta) ~i d ~ . Silvestru Cannamela, secretar general barea bilantului financiar pe anul1985, a programului de activitate si a bumitetului Executiv a1 AsociaQei getului pe anul 1986 ca ~i a unor moCrescGtorilor de Albine ; Eugen dificgri in structura organizatoricg si Mctiza, secretar a1 Comitetului Exefunctional3 a institului international cutiv a1 A.C.A. ~i pre~edinte a1 Cocare, de mai multi ani, functioneazg rnisiei permanente de economie apiin Bucure~ti. colg a APIMONDIA, ing. Traian VolCu prilejul vizitei in tara noastrg cinschi, ~ e f u l serviciului tehnic a1 oaspetii a n fost primiti de tovarilsul A.C.A., ing. Aurel Mlilaiu, director Gheorghe David, ministrul agricula1 Institutului de cercetare si producturii. In cadrul EntTlnirii s-au discutat tie pentru apiculturg, ing. Stefan Siimodalitiltile , de cooperare intre. Asovulescu, director a1 Combinatului apiciatia Crescgtorilor de Albine din R. S. col, drt Octavian Milea de la SectoRominia, Institutul International de rul de cooperare si relatii interTehnologie qi Economie Apicolg si Fenationale a1 Asociatiei, ing. Claudiu derava International5 a Asociatiilor de Ocrain, secretar a1 filialei judetene Apiculturg - APIMONDIA. Buz5u ~i ing. Elisei Tar@, redactor S-a efectuat totodatg o vizitg de lugef a1 Redactiei publicatiilor apicole gi cru la Gomitetul Executiv a1 Asociaa1 revistei ,Apicultura in Rom5niau. tiei CrescAtorilor de Albine unde au Cu acest prilej au fost abordate o avut loc, intr-o atmosferA prieteserie de aspecte legate de adincirea gi neasc5, convorbiri la care a u participat pre~edintele ~i secretarul general a1 amplificarea relatitlor de colaborare ~i cooperare dintre asociatie, I.I.T.E.A. si APIMONDIA insotiti de Cristian Constanttnescu, director executiu a1 Federava International5 a Asociatiilor I.I.T.E.A. iar din partea gazdelor : de Apiculturg - APIMONDIA. Preydintele APIMONDIEI Raymond BOTCostache Paiu, vicepre~edinte a1 Co-

Fig. 2 Aswct din timpul convorbirilor desf*urate ciatiei Cresc8torilor de Nbine din R. S. Romknia

la Comitetul Esccutiv a1

,450-

neck ~i secretarul general dr. Silvestro Cannamela au avut cuvinte de

apreciere pentru bunele rezultate obtinute de apicultura romSneasc8, sub-

liniind prestigiul de care se bucurg pe .plan international, ca urmare a sprijinului pe care-1 p r i m e ~ t e din partea coilducerii statului romin.
'

KARL SHOWLER - Re~rezentant . a1 Asociatiei internationale de cerceteri apicole-Anglia

Institutu1 International dc Tehnologie $i Economie ApieolB a1 APIMONDIA, unde au a n t l o c discutii In legBtur5 cu dezvoltarea in viitor a coopergrii i n h .cele douB unitBti convenindu-se asupra nnor modalitati concrete referitoare la actiuni~i comune cu specific aipicbl. Pentru inceput, aceste actiuni se vor materializa in domeniul adiviGtilor edilboriale. Karl Skowhr a facut o vizitg de lucru la prof. d ~ i. ~ V.. flanzaj, pre~edinbele de Onmre APIMONDIA $i Director general a1 I.I.T.E.A. iar a doua zi (8 aprilie a.c.) a fost oaspetele Comitetului .Executiv a1 Awciatiei Cresc5torilor de Albine unde l-a insotit Cristian Constantinescu, di,&r executiv a1 I.I.T.E.A. La intilnire, desf5qmat5 intr-o atmosferri d e bun5 inteiegere a u partidpat' din partea gazdelm : Eugen Mbrza, secretar a1 Comjtetului Executiv a1 A.C.A., idg. Traian VoZcinschi, $&ul serviciului tehnic a1 A.C.A. si semnatarul 'acestor rInduri Oaspetele nostru s-a a s h t hQresat d e activitatea Asociatiei rernarctnd bunele rezultate ale api$ult.wii romknqti ca $i perspectivele ample d e cooperare $i colaborare intre I.B.R.A., Institutu1 de cesceta're $i proeluctie pentru apicultw-5 din Bucurgti, A.C.A. $i Redactia pupublicatiilor apicole. . Ing. ~ l i s e i TARTA
,

Creat8 la Londra in 1949 de Comitetul $tiintifie a1 Asociatiei apicultorilor britanici International Bee Research Association (I.B.R.A.) urmarete dezvoltarea sji promovarea cercet5filor apicole sub toate aspccM e . Asociatia, (oonduss pln3 in 1984 de Dr. Eva Crane. fn prezent director iiind Margaret ,Adey) publ'ic8 prestifiioasele reviste , , B E WORLD" (Lumea apicole) din 1952 - ,,MICULTURAL ABSTRACTS" (Re! zumate din apicultur8) rji ,,JOURNAL O F APICULTUHAL RESEARCH" (Jurpalul cercetarilor P n apicultur5 din 1962 destinate cu precsdere dbfuz3rii in @rile anglofone. Din anul 1969 se infgptuieste un program in colaborare cu Universitatea dill u w ~ p i i Canada realizat pe ordinator, in- , tocmindu-se listinguri cumulative de autori ~i subiecte. Din 1973, ,,Apicultural Abstracts" a fost inkgrata unui proiect efectuat de i,Commenwealth Agricultural B13reaux" (Biroul Agricol a1 Cornmenw&th-ului). Imprimat2 pria procedee modbrne, utilizind un ordinator $i o banc5 de date pe benzi magnetice, toate informatimile di~poni~bile sint transmise reaulat la Guelwh (o ~ublica-, . si . Aaris . . tie a F . ~ o . ) . Ca revrezenta~nt din ~ a r t e aI.B.R.A. Karl howler a fost invit-at in Bwurevti de

"

1 I
I
'*

& p#Cv BT($.RV88

cucrari m luna iunie
stupinei

este sii ne crgtem singu,ri m5tci 'selectionate in stupinele pl-oprii. Procedeul cel m i simplu, posibil de apliSelectia, treflerea $i inmultirea _ m a t e cat In special pentru apicultorii amatori este rialului biolpgic valoros. cel cunoxut sub denufnirea ,,producerea miitcilor prin metoda mentinerii ouiilor ~i Prevenirea d r i i naturale,' formind falarvelor in celulele proprii". Metoda se poate milii noi, nudee cu d t c i de rezervl $i faaplica din a doua p a r k a primiiverii plnri milii ajutfitoare. la terminarea sezonului activ. Descriem tehMentinerea familiilor continuu in stare nologia pentru cei care doresc s5 LreascZi act&& prin controlarea periodicfi a cuibului matci dulp5 culesd de la salcim. Dup5 ex$i dirijarea dezvoltsrii lor, tragerea mierii, prin evidenta de care am fntarirea familiilor noi formate pe vorbit m i sus, ne intregim cungtintele seama puietltlui cgpscit $i a albinelor tinere despre toate familiile d e albine, In atentia din familiile de,baz?l predispuse la roire. noastr5 fiind in special cele recordiste, dasate pe pri-mul loc din punct de vedere ab Pregatirea familiilor $i valorificarea CUlesurilor de varg. productiei de miere $i a1 celorlalti parametri urmgriti. f n raport de num5rul miltTransportul stoptior la culesurile de la cilor pe care vrem sii le obtinem, alegem zmeuriv, tei, coriandru. 3 4 familii de priisil2, stiind c5 o familie Prevenirea intoxicsrii albinelor cu subputernic5, prin orfanizare, poate c r g t e i n stantele fito-sanitare folosite in agriculturl conditii bune, dac5 este dirijat5 $i ingrijit.5, $i silviculturfi. 25-30 botci de calitate foarte bun&. CrgteValorificarea la maximum a potentiarea propriu-zis5 o Incepem astfel : la farnilului productiv $i Ensu$irilor biologice ale liile de pr5sil5 care vor lndeplini $i rolul fgmiliilor de albine in producerea cerii (we$de cresciitoare de d t c i , dup5 extractia terea $i inlocuirea fagurilor vechi). mierii, pe d t psibil, reducem spatiul. Cind lucr5m cu stupi verticali, inversam corpuValorificarea familiilor de albine vi a rile ridicind cuiburile i n partea de sus a roitzrilor disponibile. acestora pentru a Wura 'supravegherea. FaPentru bunul m r s d stupinei $i In specem un schimb de 3-4 rame cu puiet $i cial a1 produeiei apicole, trebuie acordatil anume r i d i r h din familiile de pr5sil5 raimportan@ cuvenitrl tuturor lucr5rilor enunmele cu lame $i ou8, scuturate de albine $i tate m i sus. f d spatiul e m a t de revista le d5m altor familii de la care aducem in noastrg pentru aceastii rubric5 nu permite loc rame cu puiet ciipilcit, ou una m i pufin o descriere In extenso a tuturor lucriirilor. la nuungr, in locul ciireia introducem o ram5 De aceea, vom deabate p e cea mai imporcu fagure clmit, in care au fost crescute 2tant5 p e n b m a ma& de apicultori : in3 generatji de albine. fntrucit restul cuibului mulftrea matertaluluf biologic valoros. este blocat cu puiet c5p&cit $i rezerv5 de Cuncra$tem din exlperienw proprie, din exhran8, c d d e l e acestui fagure vor fi cur&perien@ a l b apilcultori, cit $i din toat5 1 1 tate imediat de cabre albine iar matca va teratura de speciditate c5 satisfaetii $i redepune oGle in ele. Facem aceastil operatie zultate deosebite obtin hesc5torii de albine. pentru a avea siguranb virstei larvelor din Iposesori ai unui material biologic gnat05 care crqtem miItci,precum $i data eclozlocu insrqiri deosebit de valoroase. Obtinerea d r i i acestora. Dup5 trei zile revenim la ace* unor familii de alrbine silnin8toase de mare prodwtivitate este la i n d e d n a oricfirui apifamilii $i facem urm5toarele : ridiciim din cuib matca, o ram5 cu puiet cilpgcit, 2 rarne cultor pasionat $i se poate realiza cu sicu rezerv5 de hran5 $i albina acoperitoare guran* prin sekctionarea riguroasg, ere$k r e a $i fnmultirea rnaterialului biologic vacu care f o r h dk un roivor, pe care ullams in stupinele ,proprii. terior li ajut5m cu puiet ctipipticit de la alte familii prin metodele cunoscute. Scoatem Importan@ deosebiEi fn munca de selecdin cuib $i rama goal3 introdus5 cu 3 zile tie are evidenp in stupin5, fiemre familie avlnd fiia ei d e observatii sau o r ~ - lllainte care acum este complet ouat5. La aceasta facem urm5toarele operatii : S i e m b r i d cit de rnicil @ caietd stupinei. In

acestea trebuie notate periodic, cu ocazia wntroalelor principale, InSwirile de baz5 ale famiIiei cum sint : ~roductivitatea in miere $i cearg, rezisten+'la boli, r e z k t e n ~ la iernare, blindetea albinelor $i predispozitia la soire, dezvoltarea famlliilor prim& vara si toamna. h5rnicia si circulatia acestora f;l conditii diferite de tempeiatur5 +i urniditate. Toate aceste obsenatii ne ajota s5 individualiziim cu sigurant5 familiile va-

fagurele in treimea inferioar8 pe plan orizonhl, astfel hdt, de-a lungul tiiieturii, rindul de oelule cu ouli sau lame foarte tinere sil r5min8 n e v r l t h t . ~ e & r uo ma1 bun5 ingrijire $i dezvbltare a matcilor pe ' i n h a g a lungime a rindului de celule InlBt u r h ,cite dou5 ou5, IFsind pe eel dC-a1 treilea. Fagwele astfel preg5tit se introduce in mijlmul cuibulu~ farniliei c r d t o a r e , M e l h 8 m m ~ m a i9 rame, pentru a putea distanb m h d e cu puiet Gp5cit, la qirca 1-2 e m In ambele parti, de rama cu larve tinere pe oare dorim s5 cre$tem boki. In acest spatiu se vgr aglomera ailbinele doici care vor alimenta din abundentB viitoarele m&ki cu 15ptior. Dac8 in natur8 nu existi3 un cules satisf&c&tor vom proceda la alimentarea, din abundentl cu sirop a farmiliilor cresc5toare. Stupii de ore$tere vor fi verificati de dou5 o r i la intervale d e dou5 zile, ou camreocazie se vor inl5tura eventualele boki crewUte pe ramele cu puiet csplcit sau la loc nepotrivit pe rama special amenajat5 de noi. Dup2 11 zile de la pornirea cre~teriibotcilor (aproximativ 14 zile de la ou), venim i n stupin8 pentru a forma nuclee de c,re$tere a mitcilor, fanrilii ajuGtoare sau roiuri la care vom folosi bokile orescute fn familiile de prkil5. Pentru formarea acestora recolt5m 1-2 rame cu puiet clipgcit gata de eqlozionare, dou5 rame cu r e z v & d e hran5 (piistur5, rniere) $i albina acoperiribare, cu toat5 grija & nu l u l m mstcile faaniliilor de bazl. Dinainte ne preg5tim 15ditele de mi sau alti stupi goi disposibili,ln stupin&. Dup5 a c e s t 5 operatie (formarea roilor) reaLizat.5 la toat6 stupina, care dureaz5 5-6 ore, t i q suficient pentru orfanizarea nwleelor formate, proced5m la recoltarea $i transplantarea botcilor In ele, dup5 metoda cunoscut5. La 24 de ore verificsm p r h i r e a botcilor de c5tre nuclke, fnlocuind cu altele din rezervB pe cele mase de albjn5, dac5 este cazul. Prin acest procedeu de formare a nucleelor botcile sint prim~te 'in praportie de 95%, intrucit in intervalul de 5-6 ore cft dureaz5 formarea acestcmptoate slbinele adulte sk 'lntorc In stupii e bazl, nucleele r&mtnlnd cu albinele doici $i cu puietd d p k i t care =lozioneaz5 'in 2 - 4 zile, o daM cu tinerele mBtci. Dup5 incg 2-3 zile facem o verificare la toate nucleele, controlind eclozionaree mLitcilor $i a puietului care trebuie sB se p r d u c 8 in proportie de 95-1000/~. Redwem cit rnai mult urdinisul pentru a preveni furti~agul $i incepem hr5nirea nucleelor cu sir*. Aceasta o facem numai seara sau dimineata devreme cind nu circ d 3 allbinele in stupin8. In timp de 5-8 zile m5tcile se imperecheaz5 +i incep depunerea ou8lor. 0 p a r k din aceste mBtci se folosesc pentru lnlocuirea celor necorespunzfitcrare din stwing. Nwleele ramase orfane se unifica cu altele pe care le dezvoltilm ca

familii ajutiitoare sau ds baz8 pentru anul urmiitor. Prin acest procedeu reu$im srl facem 0 selectie bun8 'in stupia5, ne c r e h necesarul de mdki $i pzltean sZi marim efectivd familiilor de albin5 cu pin5 l a '100%6 dar conditionat de o stimdare continu8 cu sir* din zah5r $i InGrirea familiilor NU formate cu puiet $i albinrl de la famillile de baz5. In atelierui stupinei asambl5m rame, lipim pe acestea faguri, tapim cear5, s t r e c u r b mierea $i altele. Ion POPESCU

Prognoza meteorologlca pentru luna mai

In h a rnai temperatura aerului marcheaz5 un salt apreciabil in toate etafele clirnatice ale tirii., In mod obi~nuitnici pe cele m i inalte culmi ale muntilor ngbri temperatura medie lunar5 nu mai coboar8 sub OC, iar pe muntii ce nu depiEQesc 1600 m i d t i m e m 5 pin5 la 10C pentru ca in zpnele de cimpie s5 ajung8 chiar la valori de 16-17C. Valorile rnaxinle ale temperaturilor pot urca i n mod frecvent nu numai la dmpie dar chiw $i In zonele de deal $i m i $ pin5 la 30-32C. Cu toate acestea in luna mat nu sint etcluse nici zile rnai putin frumoase $i Glduroase. Uneori vremea poate deveni chiar rece, iar pe culmile muntilor s8 ning5, iar zfipada s5 fie viscolitii. Restructurrlrile uneori majore ce intervin i n distributia cimpului baric favorizeazii ca zona t5rii noastre s5 fie influentat8 cind de .masele d6 aer polar ce se deplasead dinspre nord cind de aerul mai rece oceanic dinspre .vestul EurOpei sau chiar de aerul tropical adus de depresiunile din bazinul Medite.ranei, Caracteristica terrnicl a lunii mai. din $&st an se prevede sB se incadreze in li)mite h general normale, manifestfnd tend i n b de o vrem'e putin rnai r2coroas5 pentru regiunile din r5sSritul t5rii si ceva mai cald5 in c d e din est. Regimul pluiriometric considerat ca medie teritoriala pe tar3 ($xceptfnd zona montang) va fi in general normal, constatrndu-~e o crevtere a precipitatiilor fat5 de luna ITcedenG. Pe acest fond pluviometric in general normal sEnt posibile $i precipitatii excedentare cu probabilitate rnai mare pentrU zonele din jumgtatea de rBs5rit a Wrii, precum $i zonele cu precipitatii pufin suo norm5 ce sint de avteptat rnai ales pentru Sud-vestul t5rii. In zonele d e munte regimu1 pluviometric se a$teapt& s5 fie in general peste norm&. Lidia RAHAU

0 carte de referintci..
MANUALUL AQICULTBRULUI
Ap8rutB fn ianuarie !986 sub egida Asociatiei Creststorilor de N b i n e din R. S. Romgnia, actuala editie a Manualuluf apicultorulu~ reprezints o sintez8 valoroas8, la zi, a cercettirii $i practicii aQicole romgngti $i de peste hota~e, cu un deosebit rol instrurtiv $i educational, care se inscrie la loc de frunte in bogata traditie .bicentenarri a publiaitiilor apimle in tara noastrs. Cele 23 lectii din manual, c u un volum de 400 pagini sint elaborate de catre speciali~ti$i apicultori cu experidntg, bine cunoscuti prin activitatea rodnic& d e s f s ~ u rats, din conducerea $i aktivul A.C.A., fnstitutul de cer' cetare si productie pentru apicultur5, Combinatul apicol Bucure~ti, unittiti apicole f runtage. fn cuvlntul introductiv, prof. dr. fng. V. HARNAI, Presedinte de Onoare a2 APIMONDIA subliniazti cB ,autorii maizualului vor sd ofere cititorilor nu un inventar de date, de metodc, nu scheme de gfndire, nu un mare profesionalism de rutin&, ci un mod dq gfndire apicold creatoare, un spirit de orientare ceit si o infelegeke cit mai profundd a fenomenelor apicole .si a implicafiilor acestor fenomene". f n acest sens, in prima leetie ,,Albina Ti colonfa de albfne" se subliniazg ideea c8 nu matca, unica, este noutatea in evolutia coloniei, ci d b i n a luck8toare care; ca ind i h d majoritar in colonie realizeaza producfiile de miere $i are cOle mni numeroase comportamente tipice ~i spectaculoase f n .f ndeplinirea functiiaor sociale ale diviziunii muncii in stup. I n spi-ijinul acestei afirm'afii se
'

- Editia aVI-a

araS5 intensitatea vizitarii larvelor In rregtere de cstre albinele doici, rolul Iwr5toarelor i n asigurarea temperaturii qtim.- pentru dezvoltarea puietului necapscit $i c5pscit, se prezints amplu documentat numeroasele adapGri anatomice ale corpului lucr5toarelor si Atilitatea acestor adaptjri pentru indeplinirea functiilor sociale. Necesitatea fntretinerii in stupin$ a familiilor puternice reiese din faptul c5 numarul

de albine culegstoare in familie sporeyte nu direct pro;pofiional cu p u t e ~ e afamiliei ci mult mai rwid. Sint prezentate date no1 iri leg&turs cu comprtamentul lucr5tomlor in pregstirea $i desfa~urarearoirii, cu comunirsrile alimentare $i hormonale intre indivizii familiei, de care apicultorul trebuie 55 tin5 seama in 1wLirile efectuate In stupins. Foarte utile pentru apicultolii incepstori ~i avansati sint c u n o ~ t i a e l e ex'puse sistematic, argumentat, referitoare la caracteristicile tipurilor de stupi standgrdizati, diferitele utilaje traditionale $i moderne folosite fr) lucr5ride In stupin8, particu-I IaritBtile intretinerii familiilor d e albine in stupii standardizati (multietajati, verticali c u magazin, orizontali), fngrijirea familiilor de albine in cursul anului apicol bi intretinerea diferentiats a e ! zone bio-apicole, acestora p metode eficiente de roire ar1ificialS.

fn manual sint prezentate notiuni moderne privind geneticsl albinelor, determinismu1 sexelor $i diferentierea castelor, cu cele trei nivele de reglaj (pregen~tic,genetic yi postgenetic), reiesind relatia informatie genetics factori de mediu necesitiitile farniliei cu rezultat formula optima a numsrului $i calitfitii indivizilor d@ farnilie. fn continuarea not iunilor de genetic$, se expun detaliat principiile $i metodele amelior8rii albinelor, criteriile selecfiei familiibr d e albine, procedeele de crevtere a trlntorilor si mtitcilor la indemina apicudtorului, precum qi crqterea mstcilor in flux industrial, asigurarea mStcilor de rezervs prin iernarea lor in afara ghemului. Deosebit d e ample qi hstructive sint cunogtinteie privind caracteristicile Eizieo-chimice si- modalit8tlle de recoltaxe, aoalizii, condi- ' fionare $i utilizare a produselor apicok (mierea, .ceara, polenul, veninul, apila?ni4ul), *ezentarea variatelor resurse melifere, particularit5tii~ $i avantajele culesului de m a d , poienizarea culturilor agricole cu ajutorul albinelor, ca modalitiiti pentru o activitate rentabila fn stupin8. Expunerea sistematica a caracteristicilor diferitelor boli, dgungtori, a metodelor actuale de prerrenird $i combatere a acestora reprezintii o contributie important5 a manualului in instruirea $i educarea apicultorilor pentru aplicarea celor mai indicate , m5suri vizf nd mentinerea sBn8t2itii familiilor de albine si reAizarea unor productii sporite. Consider ca fiind. foarte utile cunoy:intele finale refe- *

ritoase la principiile de or- buie la lnfelegerea clar5 a d e 'prezentare a rnanualului. ganizare, retributie $i. pmtec- notiunilor expuse i n lectii. esprim cilduroak felicitari Fiecare EecFie constituie utt autorilor $i edibrilop, cu contie a muncii i n stupine, In ferme apicole, precum $i ac- studiu complet, documentat vingerea c5 axastil lucrare. tele normative din legislatia la zl, ce . reflect& experienta valoroasB va fi d e un real apicolri In v i g m e in tara itzdelungatii a . autorilor si folos tuturor celor care indr8noastrli. . oferd cititorului o viziune gesc $i practicl apicultura, Fondul a w l u de C U - ' latyii asupra familiei cle al- inclusiv ~rofesorilors i elev-ingtinte, bine iistematizatin bine ca 0i-gunism social, mu- lor din $coli. manlml este insotit de bo- pra modalitiitilor de dirijare a activitdtii acestui Ing. Virgil PU$CA&a ilustratk prin figuri, eficientii organis,,. HOREANGA scheme, TAfice sugestive S i Personal, sint pl5cut impreFacultatea de Biologie frumos exechtate, care eontri- sionat de continutul $i forma Bucurgti

wflm~mM*fl-M-H-fl-fl-H-fl-H-fl-H-fl-M-M-fl-~-2-H-flmfl2

ROLUL ALBINEI' MELIFERE f N MEDIUI. f NCONJURATOR

(B a l e s (G. L.). In : American Bee Jourpul, nr. 4, 1985)

tCutord este administratorul Trustului Wildlife Habitat Charitable din S.U.A., un organism specializat in restamarea echilibrului ecolrog$ic a$ zonelor aflate in pericol. Prima ebap5 a programului -sBu este selectia rji Inmultirea plantelor originare $i foarte productive dintr-o anurnit5 regiune. 1 $ @ i m i aici iese pregnant in evident2 r o l d albinei : act~vitatea sa polenizatoare dep5~qte de 143 ori valoarea produselor stupului (Lewin, 1984), fiira s$ se tin2 seam5 d e miile de plante elbatice care fac part;. i n t a r a n t 5 din ecosistmele naturale. SE apreciaz5 cB1 25-50 forme de via@ depind d e cite 0 plant5chpie $i dacB aceste plante mor, ecosistemul decade $i zeci de,alte forme d e via@ di.4par (Raven, 1984). SB ne gindiln l a despiklwiri, fenomen mondial datorat extinderii p%unilor sau polu5rii (in Europa). S 5 ne gindim la dqerturile care sc intind pe z i ce trece $i care in realitate sint tot atEtea ecosisteme pr5bqite. Ins5 acest fenomen poate fi reversibil. In California, productivitatea paqunilor neirigate a fost miirit5 d e 4 ori prin introducerea trifolienelor Intre plantele p*unii. In Midiwet, s-a observat c 5 aceste trifoliene s e Inrnultesc cind exlsth albine suficiente; data nu. ele devin tot mai r5zlete (Bawlay, Hoffet, '984). Benefic i i k pentru fertilitatea solului si reinc5rcarea hidraulic5 sint considerabile. 4 u fast deja identificate circa 100 plante de valoare exceptional5 pebtru Wildlife, dln care 651/? d e p i d de poknizarea cu albinele ; acela51 lucru se petrece-cu 86% din plantele forestiere cunoscute. Este deci vital pentru o b r a 55 aib5 o apicultur5 prosper&. Autorul ii sfgtuiqte pe cititori &-i informeze pe cei intereSati. Do& fotografii arat5 foarte sugestiv un ecosistem degrncfat ~ J I Arizona, apei refacut In citeva luni, f8rB irigatii sau Lngr5yBminte.

Albinele pot s5 recolteze miere de la cul- . tura d e soia, Ins2 aceasta depinde de n ~ a i multi Iactori. Unele culturi sint intens vizitate qi prodUc mai mult nectar declt altele. Floarea de soia p&B caracteristicile natomice ale florilor polenizate de abine. In zonele climatice sau in perioadele reci, florile ramin inchise $i d n t inaccesibile albinelor ; dup5 o perioadg m e , plantei ii trebuiesc h i zile pentru a putea produce nectar. Florile se dewhid de jos in sus, fiecare floare ~Bminedeschis5 n m i o zi, Ins5 pe plans pot fi desohise simultan pin5 la 13 flori. hflorirea dureaz5 4 - 4 s5ptAmlni $i dacZ in a c e e a ~ iregiune exist5 culturi precoce $i tardive, fenofaza poate dura 6-9 sBpEimini. Autorul a observat c5 vizltarea albinelor are loc d e la orele 9 la 15, c5 media conentratiei d e zah&r in nectar este de 4 7 4 5 % $i c2 culturile cu flwi albe sint' mai atractive d e d t cele cu flmi r q i i . Randamentul i n miere : 70-90 kg de cobnie. T e m p e r a t ~ a q t i m i i este de 26C ziua ~i 22-26C noaptea. Soia este considerat5 ca autofertilg $i auto-polenizatoare, ins5 exper ~ e n f aa arZtat c5 albinele pot sii-i creasc5 randamentul recoltei de seminte la hectar cu 20%. In practicB s-a demonstrat cB parcelele apropiate de stupi dau un randament msi mare decit cele departate. LucrEirile enprimentale sin$ in curs $i urmiiresc obtinerea de hibrizi cu h s q i r i favorabile $i In directia producfiei d e nectar. (E r i r k s o n (E. H.). In American Bee Journal, nr. 11, .1984) Rubric6 realizatii de dr. I. O ' G R I I D ~

PROGNOZA iNFLORlRll SALC~MULUI

I n anul 1986 fenomenele de desprim5v5rau-e s-au prcrdus rnai timpuriu decit In mod a b i ~ n u i t ,imprimind un avans i n declanvarea pt-omselor de vegetatie la cultivati i ?h zone.le 'din vestul, nord-vestul $i sud-vestul t5rii. flora spontanh + 'X n restul teritoltiuiui s-au i.nregistmt valori apavpiate de normal, cu exceptia nordului Moldovei unde prim:!vara s-a instalat mai tirziu. ! : atit La despyimFivib-are, clt $i .pe parcursul iernii Este ,de mentimat c 1985-1986, teinperaturile minime nu a u coborit in niri o zon5 din tar3 sub pragul - critic de rezistentil a1 mugwilor flmali de salclm, fapt ce permite la data actual3 . prognozarea unei bune abundente flor*. 0 caracteristic5 esentiala a perioadei de tranzitie a cohstituit-o puternica diferentiere In valorile parametrilor agrometeorologici d e ' l a o zon3 la alta a tilrii ~i care a influentat starea d e vegetatie a planklor din zollele respective. Astfel. analizlnd 'canti.ti3tile de precipitatii d z u t e i n ,+n.tervalul 1.XI. 1985-31.1111986 se constat:! rP acestea $u fost deosebit de abundente i n Oltenia ( 3 0 0 4 0 0 l/m2), locaI dep8~ind , o h i s 500 l/m2 la Turnu Severin, urmate de zonele din nmd-vestul $i vestul tBrii (250-300 l/m2). Aiceste precipibtii a u -detern%nat refacerea umiditatii s o l m i pe mari adincimi ~i a u meat premize favorabile pentru secretia de nectar i n zonele respective. Canti~tAtilede precipitatii a u scrizut treptat spre zonele centrale $i estice ale tilrii, uncle, i n p o d i ~ u lMoldovenesc, s-au inregistrat mai p 4 i n de 100 l/m2. Umiditatea solului pe orizontul de 0-100 cm prezintil cele rnai cobarfte valori (800-1 250 m3/ha) in sud-vestuI Transilvaniei, zonele centrale $i sudice ale a r i cantitiiti (1600Moldovei, -nordul Bsriganului vi a1 Dobmgei. Cele rnai h 2000 m 3 / h ) ye sernnaleaz:! In vestul $i nmd-vestul P r i i , cea rnai mare parte a Olteniei, vestul $i nod-vestul Muntniei. Local, i n a m t e zone -se.,fntilnesc excese de urniditate. fn m t u l zonelor rezervele de urniditate au valori intermediare. "Ferestrele calde" din ultirna deaad5 a lnnii februade, inregistrate mai fret'vent i n vestul ~i contrul t:!rii a u stimulet d e c l a ~ a r e arnai timpurie a vegetatiei la flora spon.hn5 $i cultivatil din zonelie respective. "iitnpul frumos $i temperaturile relativ ridicate, de pe parcursul lunii martie, care in uitimele zile au atins i n zonele vestiw $i sud-vestice la ahiaz5, valori de 22-24PC sau local m i ridicate, a u dekrminat milrirea anornaliilor termice ale primsverii actuale ~i respectiv un insemnat avans i n ' vegetatia plantelor. Vremea $i-a ,menunut caracterul c2lduros pe paircursul prirnei decade a lunii aprillie, *Me1 cZi, la data d e 10 aprilie, la Bucurgti, se inregistra o abatere termi& d e 150' $i un avans cdendal-istic ~ a h ir e de 12 zile. h general, ,p teritoriu, avamul in vegetatie este de aproximativ 10-14 zile in zonele vestice, sud-vestice $i sudire ale 't:!rii, sc8zIn.d treptat spre litoral $i ,zonele n o d c e pIn& la 3 - 4 zile. P e n b in,&rvalul urmgtor vremea a fost ceva mai m e d : ! $i cu o anumita scSldere a temperatusilor. Amplitudinea termic:! diurn3 s-a redus treptat, de la circa 20C. la 10-12C. in fluentind procesele biologice ale plantelor. Aceasta schimbare a diminuat u$or avansul termic actual $i va determina ritmuri ceva mai lente d e c m t e r e $i dezvoltare a planklor. X n m t e conditii, ln vestul t&ii, se apwciazCi c : ! d q a t a d e pfbducere a , fazei d e f.nflorire la sald'm va fi m a mai lung5 decit i n mod o b i ~ n u i t .datorit5 decla'n@irii mi timpurii a acesteia. TotodaQ3, desf5$warea fenofazei de inflorire . va fi. tempxm- stInjenitZi de precipitatii rji intensifidrile de vInt. Declan+areaifazei de inflorire a salcimuluf se va produce rnai t i n p u r i u 'decit i n mod o b i ~ n u i t i n toate zonele fdrii. Astfel, inflorirea cea rnai tirnpurie (1-3 mai) este d e avteptat s5 se produc3 in sud-vestul Banatului urmatil de restul Banatului si sudul Cimpiei Romiine pins la Giurgiu (4-7 m i ) . In jum2itatea- de nord a cimpiilor din vestul fdrii si cea rnai mare parle c Cimpfei R m d n e faza de fltflorire a salcimului se va d e c l a n ~ ai n k 8 s i 11 m i . I n Dobrogea faza s e va produce rnai tirziu, pe masurs ce n e apropiem de litoral intre 16 ,si 19 ma$. In sud-estu2 Moldovei; zona subcarpatilor Meridionali, centrul Transilvhnici si sud-vestul Maramuresului faza se va declanva intre 12 si 15 mai. Cel rnai tirziu se va f n r ~ ~ i s t t in a nord-vestul Moldovei $i estul Transilvaniei (dupd 23 mail. , PROGNOZA A FOST ELABORATA DE ,. - INSTITUTUL DE METEOROLOGIE $1 HIDROLOGIE
,

Tiparul executat la I. P. "13 eDeuernbrie 1918". sub comanda nr.

41189