Sunteți pe pagina 1din 35

Revisa lunar3 de schimb de experienF qi t n d r u m n metodologic5 apicolg editat5 de Alociatia Credtorilor de Albine din Republics Socialid Romania

CUPRINS
Al. 8TEF'ANESCU : In toate stupiRele din sectom1 cooperatist 81 agriculturii : Activitatea la nivelul exigentelor actualului cincinal V. ALEXANDRU : La hflorirea uneia dintre cele mai importante plante melifere floarea-soarelui - s l fim bine pregatiti. Maria DRAGAN : Despre botcile produse de familia de albine, calitatea acestora $1 posibilitatile de folosire. Rezultate ale cerceBrii qtiintifice S. V. VERNESCU : Studiul citodiferentierii aparatului reproducHtor mascul la albina mellfera. Din experienta unor apicdtori care nu pncticH 8tapHrit pastoral 0. DUMITRIU I Din not^ despre : DiversUicarea productiel cale s i ~ u r a de rentabilizare In

12

Din e h r i e n @ unor apieultori Iuliana HERLEA, A. HERLEA: Procedeu de rnanipulare a familiilor de albine. RelaUri de la apicaltori , St. POPESCU : Ce $tim despre opl' $i albine. In lrfntoml apicaltorulni fncepHtor I. RECEANU : Despre furtigag la albine. I. CIRNU : Bumbacul, o sursil tllrzie de nectar $i polen. D. STOIA : Despre pavilionul apicol. V. VASILACHE, I. VASILACHE : Curltenia In pavilion. CALENDARUL APICULTORULUI APIMERIDIAN 0 MILEA : Apicultorii din Kielce. DOCUMENTqR APICOL Semnal S. BODOLEA : Doug publicatii interesante. PROGNOZA INFLORIRII FLORII-SOARELUI

C o p e r t a I-a : Controlul periodic a1 famUftlor de albfne permtte fntervenffa promptif a stuparuZui tn cazul u r n stat+ anormale. (f o t o : Pave1 TANJALA)

fn toate stupinele din sectorul. cooperatist al agriculturii:

ACTlVlTATEA LA NIVELUL EXIGENTELOR ACTUALULUI ClNClNAL PRlN BENERALIZAREA EXPERIENTEI P~~ZITIVE $I PERFECTIONAREA METODELOR DE LUCRU
-

- Consf5tarirea de la C.A.P.
2

Cgrpini~tea

I8
@
@

Alexandru STEFANESCU

p-.w.w.w.-m.w1

# 8 @

@ @

8 8
$

Cooperativa agricolg de productie din Clrpinivtea, situatl in zona colinarti buzoian5, este o untia e-etalon in mai multe sectoare ale agriculturii. Harnici, priceputi $i ambitiovi, ooperatorii d e aici au pornit de mai multi ani o adev5ratB luptl pentru obtinerea unor recolte sigure, stabile $i inalte. Pe primul loc a1 preocup5rilor s-a aflat pi se afl5 amplele lucrgri de combatere a eroziunii $i irnbunstatirea calitati a solului, lucr5ri care s-au efectllat in complex - defrivlri, nivelsri, terasgri, enzi Pnerbate, plantatii pentru stabilizarea solului, desectiri, baraje, canalizzri $.a. - pe cele 2 530 hectare sit cuprinde perimetrul etalon. Urmare a acestor lucrari, realizate deja pe mai bine de 1500 ha d e teren arabil, s-a reuvit dublarea $i chiar triplarea productiilor de cereale $i plante tehnice, infiintarea pe circa 400 ha de terenuri in pant5 a unor vii $i livezi conform rigorilor celor mai moderne reguli $i tehnologii pomi-viticole. Nici zootehnia nu a fost neglijatl, astfel c5 efectivele de animale au ajuns la 620 de taurine pi 7 500 de ovine. i n cadrul acestor actiuni de modernizare $i-a gasit locul $i apicultura. S-a pornit de la 56 familii de albine, numSrul efectivului crescind cpnstant astfel c H in ultimii cinci ani stupina a sporit de la 500 la 700 familii de albine isr productis medie anualll de mieie marfa pe stup a crescut de la 4 7 kg la 13,2 kg, asigurindu-se totodatl rezervele de hran5 necesare albinelor pentru iernat. Aceste realitlti, care confer5 qanse suficiente indeplinirii prevederilor Programului de dezvoltare a apiculturii, au fost argumentele care au justificat organizarea in aceast5 unitate care posedl $i un sector apicol model a onei consf5tuiri desflvurat5 la sfir~itullunti aprilie cu participarea tuturor apicultorilor din sectorul apiculturii cooperatiste '$i a ~efilor de ferme apicole din judef. Initiativa acestei reuniuni aparfine Directiei agricole judetene $i Filialei judetene Uuz5u a Asociafiei Cre~cltorilor. do Albine. consfltuirea fiind p m i d a t l de prof. Costache P a i u, viceprqedinte a1 A.C.A. gi prepedinte a1 filialei judetene BuzBu.

~ ~ . w m . ~ ~ . w

YB

$!
ij @

$
@

'

B
@

$W*~~WWW~;~.E~'W

8 6 ~wwm=!%Rawm.' !k

Prevedintele C.A.P. Grpiniqtea, Valeriu Ilie, el hsusi un pasionat apicultor a prezentat situatia sectorului apicol subliniind ajutorul pe care acest sector 1-a primit fn permanent5 din partea Fjlialei judetene A.CA. B U Z ~ U ajutor , materiallzat prin asisten@ tehnic5 de specialitate, unelte, utilaje, faguri artificiali $i medicamente de uz apicdl. Cooperarea qi colaborarea frnctuoasg cu filiala, legatura permanent5 cu sectorul tehnic a1 filialei dr. ing. Claudiu Ocrain, reputat specialist cu Indelungate stagii apicole gi perfectionsri In tar5 $i E n strAin5tate au creat premise qi au asigurat conditiile concrete necesare dezvoltArii ascendente a sectorului. apicol. Dezvoltarea continull a' bazei tehnico-materiale, acumularea unei valoroase experienp au permis In ultimii ani cooperativei s8-$i

oiganizeze un atelier de ttmplgrie $i fiersrie unde se confectbneaz5'l'Stupi $i pavilioane apicole. DupS ce au fost satisfscute nevoile proprii s-au livrat mai mult de 800 de stupi $i 8 pavilioane apicole unor cooperative agricole $i unor apicultori particulari din judet. \ Pregatirea profesionall a stuparilor a stat E n permanent5 In atentia conducerii cooperativei iar sistemul de organizare $i retribuire a rnuncii in acord global a fost cuvintul de ordine, pfghia cC1 rolul cel mai n stimularea $i cointeresarea tuimportant P turor celor care lucreazd In stupinz. S-au stabilit, In conformitate cu prevederile Legii nr. 111982, tarifele de plat5 pentru fiecare produs apicol realizat. .Astfel pentru 1 kg de miefe un apicultor primeqte 9 lei, pen-

. .

. .. ..
\

...

.-

~. .

. . . .

tru 1 kg cearti - 34,40 lei, pentru un roi, 37.75 lei.,etc. In asemenea conditii veniturile rnedii lunare ale majoritatii stuparilor s-au . cifrat la 1700-2 600 lei. f n - 1985 de exemplu, cooperaloarea Norica Ilie realizhd o productie de 17 kg miere . marfti de la ficare stup din stupina-re o are fn primire a Incasat o retributie anualil de 31 216 lei, iar Gheorghe.Circei pentru 14 kg pe sthp - 20 970 lei. Ingrijindu-se de asiFurarea bazei tehnicomateriale $i a unei organizsri judicioase a inuncii, Consiliul de conducere a1 cooperativei s-a preocupat lndeaproape $i de asigurarea resurselor melifere, astfel ca familiile de albine sti beneficieze pe o perioada d t . rnai lungti a sezonului activ de culesuri abundente de nectar $i polen. In aceasta directie au fost initiate $i fnfgptuite In timp mai m d t e actiuni dintre care amintim : Infiintarea unor plantatii silvice cu salcfm $i salcie ; lmbunAtBtirea compozitiei floristice a 521 ha de finete. naturale ; cultivarea a aproape .I00 de hectare cu spafcet5, facelie ~i lncerna, - valoroase' plante furajeromelifere. Pentru anul 1986, cobperatorii au hotarit sB realizeze' un spor important a1 efectivului stupinei care va cre$te cu Inca 122 de familii .de albine, lucrgrile de producere a materialului biologic vizind $i obtinerea a 166 de roi. In planul pe acest an mai s h t inscrise $i predarea la fondul de stat, a 8,3 tone de miere, 150 kg cearg $i alte produse iar in atelierul propriu se vor confectiona 160 stupi $i 2 pavilioane apicole. Realizgrile sarcinilor acestui an vor fi In mSsur5 s5 asigure dinamica dezvoltarii ascendente a sectorului apicol care, la sfir$itul anului 1990, va cuprinde o fermz cu cel putin 1500 familii de albine. Tot pIn5 la sfPr$itul actualului cincinal se vor dubla cantitstile de produse livrate la fondul de stat. . Cu ocazia consftituirii s-a subliniat cB fn judet nu toate cele 50 ,de unit3ti cooperatiste $iasociatii economice intercooperatiste posesoare de stupi au rezultate multumitoare in apicultura. A$a de pildB la controlul de primAvarB, situafia din stupinele unor cooperative agricole de productie nu era deloc cea corespunzatoare lnregistrhdu-se peste iarna pierderi Insemnate de efective ?i slabiri excesive ale familiilor de albine. n aceste unitEiti Este foarte clar ca d c& I S-ar fi procedat la fe? ca In C.A.P.-urile din Buzau, Chiojdu, Glodeanu-Sili~tea, Glodanu-S3rat. Florica, Vintileanca, Zoita, Robe~ti,Cochirleanca $i Racoviteni unde consiliile de condtlcere, inginerii zootehnivti, vefii de ferme $i apicultorii au manifestat profesionalism, interes $i responsabilitate, spirit gospodlresc, dragoste $1 pasiune fats de aceastti fndeletnicire frumoasa $i rentabils,
'

rezuldtele a r ti lost asenCinAtoare sau chiar mai bune ~decFt'pAe obtinute la CBrpini~tea. A$a cum preciza dr. ing. Claudia 0 c r a i n. secretarul filialei judetene. Buzau a A.C.A., In acest an conform programwui judetean de dezvoltare a aptcnlturii, In cooperativele agricole buzoielie efectivul .total trebuie sB ajunga la 5 600 familii &e a l b h e iar la sfivitul cinciaalului la 18 500. Aeeste cregieri reprezina sarcini care pot f i indeplinite de catre fiecare unitate, conditia este -ca experienta bun3 existents In uniwile f m n t a ~ e s3 fie generalizats $i aplicat5 cu rigtwozitate la scara iqtregului judet. Tocmai acest lucru s-a urmiirit prin organizarea consftitukii de la C&rpini$tea. Demonstratiile practice din stupinele cooperativei, urmarite cu atentie de toti participantii, au avut o adresantii precis& Gazdele $i organizatorii au dsrit, $i sperBm cB au r e u ~ i t ,sB convinga utilizind cele mai concludente argumente, ca perfectionarea metodelor de lucru $i exeeutarea la timp $i la cel mai inalt nivel calitativ a tuturor lucrgrilor fluxului tehnologic din stupin2 constituie conditia esentiala a succesului anului apicol. Au fost evidentiate aspec.te legate de dotarea apicultorilor cu unelte. utilaje $i echipament de protectie necesare 1ucr;lrilor de ingrijire a farniliilor de albine ; Insu~irea unor procedee intensive de lnmultire a efectivelor prin formarea roiurilor ; prevenirea $i combaterea bolilor de sezon (puietul vSros, locile $i varrooza). . Au fost prezentate participantilor avantajele mari care se obtin datoria polenizHrii plantelor cultivate cu ajutorul albinelor. avantaie materializate ~ r i nlnsemnate SDOruri de" seminte, legumeii fructe. S-a insistat asuDra necesit5tii si avantajelor diversifirarii productiei adicole' prin obtinerea $i a altor produse decit mierea : ceara, polen, propolis, lripti$or de matc5, venin de albine. Prin realizarea diversificarii productiei se creeaza posibilitati certe de c r e ~ t e r e a eficientei economice $i a rentabilitatii Lntregii activiti3ti apicole. Consfstuirea avInd loc intr-un foarte cel important moment a1 sezonului apicol a1 preggtirii pentru stuptiritul pastoral s-a insistat, lucrInd direct In stupi, asupra mqdului de orinduire a cuiburilor familiilor de albine in vederea pregatirii pentru valorificarea maxima a unui mare cules cel de la saldm. Legat de stupsritul pastoral s-a precizat cZ eficienta actiunilor respective depinde de modul cum aceste actiuni sint planificate, preggtite $i puse In practicii. fn cele cIteva stupine vizitate, fn condftiile concrete de care dispunet unitatea, au fost prezentate starea familiilor de albine $i 'a stuyilor lnainte de transportul ln pastaral. S-au fticut demonstratii practice privind Impachetarea stupilor, asigurarea aerisirii $i spatiului de refugiu pentru albine. Au fost expuse

--

. W * % \ \ \ u u \ \ \ \ \ \ \ \ \ % n \ \ \ \ \ r n \ u

h .\= W \\U \\\ U \\ m \\m W \h K \ W

I% $
6

8
$
$

8 8

f
I

8
% % I
$

$
f

8.

8 8

8
I

..to.~p.znC $ 8 -uoauz ? n l n ! p w !S ! ~ $ z n a ~ . w ~6 vm v p a p saaans 'un u ~ p ~ n 6 2ala m uud L pa pur!l ! h ! n u o 3 ' a $ v $ n ~ v pul?u? s urp $ t m p I$ god nu ?S a $ ? u a m ? q ?u!s ( ?a ? ? ~ ? u ? l u dv s y b a ~ pu; a~vo$vadaonrlvzl~u?a a w , ' u n q put6 a a p ~ % .eu!gle !P a v e d a p j q ~ a d s a $~ s a x u!p : gjuaj -syxa y q s e o u e!.~do.~d y u a d 'BEYn q a d l n p a d s a ~aqsa ml ep!rrpo.~ 6 n q u a d IS luiurpd ruquad l n p a d s a x ' v u ? q p - ~ o p . m l $l v vzsaav ln$v?lv a p 8 !3!U !$ fnzn$utulpd azapvor ap y d g a $ w d as nu lnulo - v$swaav V J aa?u -.la$& ?mu aza?zv azvod ! $ - ga~ucoavwa3 a ~ s a d lntbo g m ; vaJa ?DW v n a?6~auaa p aul.do$ a q r o !S vazuyaz vjlonzap v n as ? p ? q.znln$uzulpd $ alapvoJ .ap mv6al a p l u a p g a p r p a v ' p l n u r o I D 'yo,$ na ~olaguvzdIn sorautpara ? m u laa zn$o?zv pug$ va 'f!.tglonzap q ? q v ~ o n v $ ??$?puo3' a ~ w n t ~ g -uoa a 3 'azaa~a ?-ps a!nqau ?P z v a u v-f ?E ?w$llw/.t6v ! ? r g z y y a vpwo?~ad $ p3vq+zs ps au?qlv $v~n.Cv v l a $09 26 znlqoaas IW a d v q p z y a p lnCv6vq ? z v k s gzvau~~o as J vaaa $01 3n1 m z u l ZS vjua6!gazt~rm ' $ m ~ v $ puy) .rvzaay v~ ?aIjanpoul v a r q d a w ol a$aa.up ?a !?.tp.mqvlo~ v p $ v l d s p 03 aujnna as ? aa $ vaaa ?au?qlv v a p ~s apva as ' g n s v a p o ~ ps afnqdz$ aa $09 @ a?vod aa go? up % -od uzp azvoas ~ n p wu p 'an?suayu! ?~n$lna!r6vpun, alnjzpuoa u j 'alpol$ :?a zaluazs~xaID' lmjuasa I I, ln$uaurala a?n$?zsuoa a3 vaaa ap aqlsdg nu JY 'a$tda$?p ~ a ulo$ , pfqn s p $ ?;tfzpzloa t q p$w?dnpv 28 F a 2nzpm.u uz $ z $ u l ~ . v - aJva s u s v a m p @ a p p7v?~pcl $ +put ?lnzu ~ o u l$03 $so$ v v u ~ q ~ J ovp r m v a n ln6unl v-ap 'ga muvas q n z u fi -?VUL pp )& Inulo $33 na a ~ a z i v o u n aggspaav p v s a ~ a u? v u @$w na 3 L .!?.mzvu alv apun$o*d ?our alaa apu?vJ ut Tpapunr? f -pd m$av$s?$vi a :asa(pfhf o 2S Fngzna o aa r o p a snzd uz ,a?lavJs)lvs o pp - Jolaqaasu? v m n l vsooraumu uz # v ? u n ~ f - ?aurqlv v a ~ a $ d v o u n 3 .p~vo~uo ~m - a~ r v apun2 a l w ? u ~ l p n a r m alSvouna D a p vju!lop :I n u o a$sa a ~ v afpqm p a r a d o p o d v ~!swam v plv%uavl -vpun$ v s ; ~ s ~ ~ a v r$do$ w a s p a?n~?$suoa )S v l s v . p l n s a ~ 6 o . ~wa2vaLad d atuc -vuz ?nap$ svd pun v p m n q azzu?s n o u vnaa afenu; gs m m a o a m Znw ?lo ( a$?a a p ?.(0-a$,tqasoap a2wuo~sa$o.i.d g a p q u m z $ u a s 'alvnpala$u? f?l~vJs?:vs . $ ' vunvap$oq p ~ a l o.to1 ??Junul v a~vuo@a$rad p n u ? z u o ~ a~ p olut.top a p t i p - n g g a $uls 1.3 ?.tpdn3oard ?Swalaaw no adoa ?uaulvo a y u z a r p n z u z 0

\ . . \ . . . . . ..\\\.\\\\.\.\\....\\ \ .
3 ,

v .w ..

m \ . . \ U . . \ \ & \ . # \ , C . \ \ \ . \ . \ \ \ . . . . . . \ r \ )

aJ!nqjsuo:, el ap !Jnpu!D

:a ~ e n q u o a uj wgqqnd 1 6 a ~ e 3ad $xa$ un n p n a 'v'3-v aual?pnC 1 a @ ! ~ g le a$u!paSa~d$ au!qlV a p s o l ~ o $ p a s a ~!a!$eposv 3 le a?u!paSa~daa!~ - nIVd 3H3V;LSm eale?saj!ueux ~ d n a
-jo.~d s a v e d
up

$p~.zd u e sa$S!u~d.z~3 el ap

. -

'ga!pacis -lad ap la3 u~ 14 lsnutl InusId u r as!rasu! Jolaa!pa!qo sa~!$gUap !S eai!u!IUapu! Em% ! S B ere3 aumpowr ~01!!801ouqal !!ap!~ds !!iq$ -!salau 8 ymla {tlur tlar!qjap naluad p e a p - a ~ d a3 ~!u!do IS a~!le!ku! l!Sa!a~ ne p a l -eqzap u!a .?s~a~!p y3!leura1qo~do as-npurp -mqe 'e1dw-e ~ S O J e !!~!n~yjsm3 e aJapu!Jd -n3 ap wajs 'elelsuo3 l n ~ n de-s urn3 ekv .ap!3!8unjq3asu! ns ~on!$ea!xolu! k~plodnrgau!qle ap .101!!1rur -ej e a!j~alo~d ap alpnsyur n3 qeIaJo3 aurq

-Fgu

!cur a ! $ ys ~ l n p p d ! , k !zaA!I A !!' u!p 'durp Jp aIpnlpI3 u ! p ,JopJlyUnpp !$ Jol!pq e equr!y3 a~alequro3ap aI!leJsnI a l e q IeJols -ed !n1nl!Jednls epeo!Jad eleol ad e3 !!lel!s -a3au yleplose ?so$ e g!qasoap a!juqe 0 -~a.roqsed g~ydnls tS p a p 1 -aw ezeq apt ~ u e a l a p h le!s!uIo3 el ap q n u -!lqo aI!!iez!~olne u!~d qe?!urrlap IS q!~!qqs aJlaa apou ad ~011dnls eaa!pugdseJ !S ,eaJ -exe3sap ' ~ ~ J o ~ s u 'CFT'I'V'S'L'I ~J? 16 'V'L'I '.v.w's el ap a l e ! ~ g a ~lrodsue~l ) ap a1a3eoI ~opdnls eaJwJp3q ap ale8a1 al3adse
uj
b

infoorirea uneia dintre cele mai impa~tanb plante melifre FLOAREA-SOARELUI - sa' fim .bine ppegct'tifi

-./

Cuvtntul de ordine: VALORIF~CAREA C ~ TMA1 . DEPLIN~ A ACESTUI CULES .


,

Ing. Vasile ALEXANDRU Institutu1 de cercetare ~i productie

pentru apicultura

Ne-am obi~nuit s5 consideram cule-% sul de la floarea-soardui ca principala sursli de nectar din perioada de varli, de~P in ultimii ani am avut o serie de surprize nu din cele rnai piacute la acest cules. Desigur, floarea-soarelui, cea mai important5 plant5 oleaginoas5 + - cultivat5 la noi pe circa 500 000 hectare - r5mine si in continuare o specie nectaro-poleniferg cu pondere mare economico-apicd8 intre culturile de cimp, datoriti suprafetelor mari pe care le ocup5, a gradului ridicat de atractivitate pentru albine $i a productiilor insemnate de miere pe care le ofer5. In acela~itimp ins5 prin scurtarea perioadei de inflorire la noile tipuri de hibrizi introdu~iin culturi $i rnai ales a sensibilititii m2rite a acestora fat5 de factorii climaterici, sfnt necesare o serie de misuri organizatorice Si de tehnic5 apicol5 care s5 permit5 valorificarea eficiena a culesului~ fh acest sens un rol deosebit i1 are repartizare~ judicioas5 a stupinelor fat5 de lanurile de floarea-soarelui ~i amplasarea acestora in teren. Pentru aceasta este necesar5 respectarea strict6 a repartitiilor obtinute de la organele competente (Comisiile judetenp de baz5 melifer5 ~i stupgrit pastoral), fn functie de suprafetele afectate, evitarea supraaglomeririlor in anumite zone $i amplasarea judicioas5 a grupelor de stupi astfel incit densitatea albinelor pe teren s3 fie cft rnai uniform5 8i sli nu depliqeascli 1,5-2 familiillia. Alegerea locurilor pentru vetre trebuie f5cut5 cft mai din timp, pentru, vetrele de stupin2 c5utindu-se locuri
4

situate de preferat la o oarecare distan@ de suprafata serninat5 cu floarea-soar'elui (200-300 m), In apropierea perdelelor de protectie, a pllcurilor de p5dure etc., locuri &re s5 asigure umbrirea stupilor in timpul arqitei ~i in acela~itimg o bun5 orientare pentru albine. In lipsa acestora stupii se pot aSeza si in cimp deschig, de preferat ins5 la o oarecare distant5 de lan. Se va c5uta ca locul de amplasare s5 fie'in apropierea pgeii in care s-a terminat ins5mintarea lanului, pe acea parte inflorirea este rnai tirzie, iar albinele au posibilitatea unei rnai bune orient4r-i in zbor. De axemenea se va evita amplasarea stupinelor fn apropierea drumurilor intens circulate, a c5ilor ferate, rnai ales f n cazul fn care albina este nevoit5 s i le traverseze. Pentru prelungirea prerioadei de cules, cunoscind faptul c5 noile tipuri de hibrizi de floarea-soarelui au perioada d\e inflorire de circa 7-11 zile, se vor Guta locuri de amplusare in zonele de 8 @nctiune a lanurilor s e d n a t e in epoci diferite, de asemenea vor 'fi preferate locurile cu apa freatici Aproape de suprafat5 precum gi lanurile irigate. La amplasarea stupinelor se va avea grij5 s5 se evite aTezarea in raza de zbor a altor stupine, albina putindu-se r5t5ci $i aglomera in primii stupi intilniti, de asemenea pentru a se evita suprapopularea unor familii f n dauna altora se va ciuta ca sursa de cules s5 fie amp1asat.A fn fata liniei de stupi $inu intr-o rnargine. fn aceasti5 situatie u n rol deosebit 9 1 are amplasarea familiilor de albine la o oarecare dis-

.. auad Joun eana3nponqu! u y d '3qa IJn/83 .~nlazos-eaaeoljel ap znsaIn3 n.quad azugdo njzpuo~a2aa.n ~s a$zuazu J O ~ J 'l~ndno3aJquj afiellqua~ap ~ i l e d seaJ3 no,^ as '!jglsa3au ap alj3unj ug 'snld -nspu doJn$n$ ea~e3!lde ynsaaau aqsa u~ .qrm ug suyqsaJ e a ~ d n ~ j e d sun-~q ~olgeqnaS3ea~uydwrqugad mquad -ug yq!pywy.Bug saps nu ys eulqle $pug -.~op?uvld v azfad~as ap va$vq3vdv3 pq '!~nqea 'pnd.103 ap quaprj ' -v.q?szso3 puynpad va$dvou p~z3adsuz lajqse ' r ~ n 8 e j -ns Jeurnu un n3 aqlB~t?-[ alranqlna 'asitp , a3aJ 2 n d ~ ZS ~) gv6un2apu~baaas 'apm -sap 8.1q s s a ~ n q a q a-[!~nSiuip~n 'eauaur -~ou a2aa ap @v$ a?zqasoap uzjnd !$ v -ase a a "sqa a ~ e d 'ynqlat n3 JOT e a q ~ a d ~ v uv d Tsaov uzp saln3 ap apzjzpuo3 '81 IS 8'5 a~qsad - o x >u p d nes '.sqa TJeqgos VoqJe '~zan I J 'pedoa ap aJa!zg soun euoz ug ~ 3 ~ -saJ - nlqnp lj EA ~nni3ej ap lnnes3xu as ys ~olauldnqseajeseldure e3 Jesas By g ap ajupz .rods un a1 1 6 - easek v~jvp$uan 26 .iopdn?s a enrz ug Je! 'qln3 ap !.rnBej p'z ~ ~ e s a s-au aqs3 .v~o?sa3v -au !j JOA salns ap ~z s w y d ur '87 c v a s p q u n ane 1; qmasoap 1o.r un IaIiz ap 3 ~ u p z ~eq3au ap nods un el n~duraxa lndwrq uip qexpj;r ap qiqasoap a1pnqe.x a a .rnrnsarn3 eaqeqrsuaqur ap afiaunj -aduraq punj qep 'ppmpad pqsease u i -mmqeno e axapulqxa ap ~ol?aqew al~l ug 1nnBej ap lnnesasau glqeqs aqeod as aqep aqsase ad qrrzea .apz g e s ~ p -~1.!l!q!sod pujanpar 'qarnd\ ap aqenaqqa u g aaa~qad as lmunou d w g ad - 11.1 alnieds ana!w n3 ednao alaurqle p u p o l j ap s a ~ n a ap epeo - a w eaJemqem $ 3 gv'o aqSa~gur3 ?In1 ~ n l a ~ e o s - e a ~ e el -a3 o - q q p 'eaaarw aa dwrq ug '~eqaau -pad uj 15 Esaaau qnlosqe q s a monl psaxj 'jeno m ~ u a d~nlnlleds e a n ~ n 8 awed3 p1'0 qndaaug n~quadundap alau -1s" u r ~ d IS s a p 3 a p aqsdq alapeoyad -1918 yplaa o-.qq yde, 0/00~ea.1~3alp ug aquapwlqs piugay u y ~ dJeIys ' J O ~ -aw u j aurluo3 lmq3aN 'J/oo+ el eugd - q p ~ !quad e qe3lpy.1 l a q u un el aJau n3 ysnpaJ ~jaqeod aJalw a p q l o ~ 'nd n -!luau ap lnnsgw aqenl 3sarnqa.q ( ~ q ) -eds Inqsase esdg ul .geJnqew eaqarw m p p s el ap ~ o l r ~ n s a l n eaJeurrunaq 3 m,quad nesarzau la3 qpap anetu lew TJO ydnp ~eyy3 pujdwug 'qseaae n q u a d !an7 ap a q r z o d a p ap nlteds un JesaDau .aneuJa! n~quadaq3yZand ap epeor~ad aqsa q ~ d s e o ~ mlmeq3au d ea~qyzodap nq -uad ~ n q d s15 j wnaa~d 'ragpni?j eanaq u j ~mumqaurqle ap . I O I ! ~ ~ ! ~ J a y q u -nqnd e a a q e p el a m p qeod a ~ e 3 ~dej snd ' ~ e p a u ap " ~ u ~ lnq~ode z 'p-qnsapa '-3qa igguej ug au!qle ap e!jelndod ~ o q o eaqeqrsuqur arapaA ug FqnAe arnqaq !i;ra!ur eaneqrzodap n~quadn s a a u m[ ' -wrs a3npaJ as 'qgiyg gn8a.x ap as-np -n!leds eaJyrqeqs u l .afise~qxael qwg - u p $ no~!qyw eaJeqwIy3s 'a~rona ~ d s -~qsnFaup u n w ap iunloa un el p a p 15: e$u!puaq apeas ' a n a p n3 Inlnq!na eew3 -olq a3npo~d as 'quod anpan iSj a l g y w r~nBejf i ~ n!em ~ ' ad pfut rlyqgue3 ug - advuda! m ~ u a da ~ g g 6 a ~ap d @u?p !yaiw e a ~ e s ~ a d s el i p abnp q e o d 'aqels +a$ yuasqo as aurqle ap a l n l r m j uj 1.1nsaln3 Joun lnzeo ug sale rew 'qndaa -ug unq el ap ynnsuyqs mquad yn8ej ypeorlad yqseax rw pugdam1 : alaJeoq - p u n a ~ a p ug a~ qnae a1nqa.q aulqle ap ap a n w eand q w n u !nun eareseldurv ea~aufianqugaqi;aapd as u l , 'FOB 1~ni3ej n3 rlmwpg pun$ e$eje.rdns. nolnl~wej . u!p ~ 1 1 aaJp ad asaaydya as 15 nldurn -eqNa qod ' e a u a r u a ~ ap ' q ~ ~ a fie~olo3 j~p as a3 y m s p ad 3lpoyad rkoss arj ys IS awloj aJlJajIp ap ydnqs .Jolau!q@ ~ u g d!!Jn8ej w q e ~ a j a dap aqsa e m s eaaequapo nguad - q a aueqm '!~nE?eaqs -uj.tqs n~quadln!$eds a J B a ~ ~ n a d ul[ 'r~noued ap eaJequow ar~ope81~qo +sa 'a~equapoap apund ynyj 'slyasap '!nmq!o~ J O I ! ~ ~ ! J J ell -yeda dm!? !Qela~e ug purldo ' p q n q m ~ ug lepads ur !au!dn$s ea~eseldwee?; eaJeIguaa mquad-aulqp ap u a w aay -In1 lmopaqu? u j nes !nlnuel e a ~ a y d -3a3a aur$a~ nu 18 salna el IaulqFe eanez - o ~ d egerpamr u j rlezaSe qugs e!qSwe ale3 ug lnzea ug $pap '!dnqs ug e a ~ a 3 -!Irqow el 91nv-J y1nCe lJnsyw a l s a v -aa~padsan a'pleds q d .ypung@ 8s -noqug -el aurq Ieur azaquapo as es e q e ~ aquej aqslxa ys ~ g s ulajqse j wur i--2 ap -q!qrsod pyAe alaurqle uel ap yimq

DESPRE BOTCLE. PRODUSE DE FAMLIADE A L B ~ E , GALITATEA ACESTORA $I POSIBILITATILE DE FOLOSIRE


Biol. Maria DRAGAN ~Institutulde cercetare $i productie pentru apicultur5
< '

.
i

Aparitia botcilor in familia de albine este o problems biologicii a aceseteia. Atunci cPnd familia se giiseqte in stare ,armonioasBU nu va produce botci ~i nu va creyte d t c i tinere. Acest fenomen igi are un loc bine definit in ! familiei de alciclul biologic mual a bine, nu este p e n a n e n t gi este legat .cji declan~at de anurniti factori. Botcile prdduse de familia de albihe sint de 3 feluri qi anume : - botci de roiie: in scopul producerii de mstci pentru inmultirea familiilor de albine ; - botci de schimbare lini1qtit5: in scopul producerii de m5tci pentru in-. locuirea d t c i i necorespunziltoare ; - botci de salvare : In scopul producerii unei miitci pentru inlocuirea celei pierdute din diverse cauze.

BOTCILJ3 DE, ROIRE : Roirea este fenomenul natural de inmultire a farniliei de albine, fenomen deosebit de important in supraviewirea qi perpetuarea speciei de-a lungul anilor. Fenomenul este influentat de o serie intreagii de factori dintre care cei mai importang par a f i starea familiei de albine, capacitatea stupului, rezervele de hran8 din stup, dar ~i ofertele bogate de polen qi nectar din natur5 pe u n fond de climi caldZi, starea mZtcii, iar dupi modul de manifestare trebuie ss-i admitem ~i pe cei genetici caraeteristici rasei sau populatiei. Privind starea familiei este un fapt constatat cii la inceputul verii (la noi in tar2 dupil culesul de la salcim, zmeur) se atinge punctul maxim de dezvoltare ' a acesteia qi se produce supraaglomerarea cuibului cu albing tclniirti, cu rol precis 'in cuib hrgnirea puietului larvar.

f n aceastti perioadfi capacitatea cuibului este dep5qitZi de capahtatea de ouat a rrdtcii, ea e s k obligai5 sii-qi restrings ouatul din cauza spaflului ocupat de puietul existent, de rezervele de polen qi nectar, in timp ce multe albine tinere cu glandele faringiene, produciitoare de l5pti~or,dezvoltate istau degeaba. Acest dezechilibru creat intre rapof-tul de albine doici qi cantitatea de puiet larvar constituie factor determinant a1 declan~iiriia p a a i e i friguri-, lor roitului. Un rol important insi, 'in aparitia roirii i1 are ~i virsta miitcii. S-a constatat c B familiile de albine cu miitci tinere roiesc mai greu comparativ cu cele vfrstnice. Roirea se cpnstats unmri ~i in cazul miitcilor cu defecte corporale. Aparitia fenomenului este explicat.4 prin faptul c5 substanta de mat& elaborat8 este insuficient5 pentru canfitatea mare de albin5 in vederea inhibsrii instinctului de clsdire a bokilor de roire. Astfel, o parte din albine se simt orfane $i incep sil chdeasci botci. fn ceea ce priveqte cauzele genetice se qtie cii existi rase de albine care au o inclinare accentuatg intiscutfi pentru roire. Rasa de albine rom2neascii are un instinct redus de roire, rnanifesta- , rea constind in inceperea clsdirii botcilor care, in&, sint abandonate in momentul declanqilrii unui cules mare. Snsemnele roirii naturale se instaleazii prin 5 momente distincte $i anume : reducerea ouatului mZitcilor, diminuarea activitiltii albinelor, cl5direa gi depunerea ou3Ior in botcile de roire, cre+terea m3tcilor tinere qi i e ~ i rea roiului. Numsrul mstcilor crescute i n . procesul de roire p a t e ajunge p i d la 200. 1

Unii apicultori sint tentati s5 foloseasc5 i n stupina lor pentru inmultirea familiilor de albine botci sau m5tci de roire pe motiv c5 din punct de vedere fiziologic sint calitativ cele rnai valoroase provenind din familiile putemice qi beneficiind de o ingrijire exceptionalg in timpul dezvolt5rii larvare. In aparent5 aSa este, dar foarte multi apicultori cai-e rispindesc astfel de m5tci nu qtiu cii hsuqirea privind instinc-,. tul de roire se transmite la urmasi intr-un grad foarte inalt, dfnd nastere la familii de albine cu acest instinct de cfteva orl mai dezvolbat, roirea- manifestindu-se nu numai prin roi primari ci d e diverse grade. La un moment dat rentabilitatea stupinei decade prin micqorarea considerabilg a productiilor ' obvnute. De multe ori aceste m5tci de roire ajrng in mina unor apicultori incepi5tori care le introduc in familii .nu - prea puternice sau in roi $i care n e ~ t i ind s5 aplice d s u r i l e speciale de prevenire a roitului pierd material biologic ~i implicit productiile de miere. * fn ultimii ani la noi i n tar5 apicultorii practicieni cu experient5 cautii sii elimine din stupin5 familiile de albine roitoare prin inlocuirea m5tcilor cu cele provenite din familii neroitoare, ' aplicind o intens5 munc5 de selectie 9n acest sens. ' Totusi necesarul de botci sau m5tci pentru fnmultirea familiilor dintr-o stupin5 apicultorul trebuie s5 7i.l asigure ~i din stupina proprie. Un num5r acceptabil d$b.otci ~i de calitate superioarg f5ri a avea teama cq ele transmit la u r m a ~ iinsu~irea de roire se poate realiza foarte uqor prin crearea in mod artificial, intr-o familie valor o a d din punct de vedere a1 productivit5tii' qi corllportamentului, a st5rii de declan~area frigurilor roitului. fn acest scop Pnc5 din prim3varSi familia destinatg producerii de botci este hrBnit5 din abundentil cu sirop de zah5r pentru stimularea ouatului, Se pgstreaz5 de asemenea cuibul strins . pentru asigurarea cSildurii. In aceste conditii matca iqi incepe activitatea foarte puternic. Cu aproximativ o lung

fnainte de a avea nevoie ,de botcixpentru a forma roi se procedeaz5 la asigurarea suprapopul5rii familiei, prin introducerea periodic& la 5-7 zile, a unei rame cu puiet la eclozionare, ridicati5 din alte familii puternice din stuping. Se observ5 c3 datorit5 suprapopul5rii se declanqeaz3 fSigurile roitului. fn momentul aparitiei botcilor cu larve se noteazSi data si dup5 10 zile se procedeazg la decuparea acestora si implantarea a cite doua in. roii gata formati $i orfanizati. Readucerea la normal a farniliei se face prin reorganizarea cuibkilui in vederea asigurgrii spatiului de ouat. PentrU aceasta se procedeaz5 la ridicarea de rame cu puiet $i albin5 qi formarea unui roi, iar in locul acestora se reintroduc rame bune de ouat, rnatca reluindu-$i activitatea. '

BOTCILE DE SCHIMBARE LINWTITA. Schimbarea liniqtit5 a miitcilor- . este un fenomen natural de inlocuire ' a unei m5tci necorespunzi5toare (vfrstnieti, cu defecte) cu o nou5 mate5 produs5 de familie. Dupi5 unii oameni de ?tiinti fenomenul este asemgnstbr unei roiri de foarte mica intensitate. Atit practicienii cft'vi oamenii de $tiinti sint ~ ~ n a n i m de acord c5 aceste m5tci ating calitativ ceea ce doresc s5 numeascg ,,matca idealti". Aceasti5 apreciere este valabil5 ins5 numai in cazul in care apicultorul posed5 o familie de albii~e cu calitgti deosebite in ceea ce prive$te comportarea, prolificitatea gi productia realiaat5 care dup5 o activitate a m5tcii de 4-5 mi c r e ~ t e citeva botci de schirnbare liniqtitil la inceputul lunii iulie, din care va fi oprit5 cea mai frumoas5 matc5. AceastA m a k 5 Psi va incepe activitatea paralel cu rnatca vfrstnjcg pin3 la intrarea in iarn5, in p r i m h a 6 g5sindu-se fn aetivitate numai matca tin*.& Ca ~i in cazul miltxilor provenite din botcile de roire, acestea preiau calit5tile m5tcii mame, indusiv cea de schimbare liniqtiti. Num5ruI botcilor de Pnloeuire liniStit& este mic, 3-5 buciti Pntr-o farni-

lie, crescute foarte viguroase, cu foarte mult 15pti~or.De regul5, pentru a fi permanent ingrijite si la d l d u r 5 ele s h t amplasate in centrul cuibului pe suprafata fagurelui qi foarte ,rar pe rnarginea acestuia. Apicultorii practicieni din tara noastr5 au inceput de aproximativ 10- 15 ani o munci asidug de pastrare ~i inmulpre a farniliilor de albine cu instinct de schimbare liniqtit3 a m5tcilor, atft pentru calitiitile productive ale acestor familii de albine dar ~i ca mijloc de eliminare permaneni% a familiilor de albine cu instinct de roire. Apicultorii care posed2 astfel de familii de albine valorific5 botcile in plus, prin decuparea cu atentie $i implantarea in m i puternici (cu cel putin patru rame cu puiet) sau in familii ajutitoare, care in toamn5 se unifid cu farnilii de baz8 la care doresc sii schimbe mgtcile. Inconvenientul muncii cu aceste botci constZi in fapkul c 5 se obtin foarte putirie botci, care fnsB in muma de selectie progresivii intr-o stupin5 sint suficiente. Legat de aparitia botcilor de schimbare lini~titg apicultorul trebuie s Z i observe fn ce fel de familie de albine apar. Dacg apar intr-o familie slab2 ca o reac$ie a calit5tii mgtcii, astfel de botci nu se folosesc. Declan~areaartificial2 de aparifle a fenomenului de schimbare lini~tit2 este . de multe ori fntr-o familie de albine foarte puternic5 ~i calitativ superioar8, f5cut5 de &tre apicultor prin accidentarea m5tcii. De multe ori apicultorii observ5 c5 dup5 introducerea unei m5tci intr-o fa& milie apare fenomenul- de inlocuire lini$ti%, dup5 ce matca fusese acceptat5 qi avusese o activitate de citeva s5pt5mini de ouat. Botcile contin larve ale ' mzitcii pe care vor s-o elimine. Apicultorul este obligat s5 urm8reasc5 calitatea m5tcii noi crescute de farnilie, ' deoarece de cele rnai multe ori este vorba de o reactie a albinelor, la ,,caracterigtica str5inu qi nu de a m a t d calitativ inferioarii, mai ales c5 fenoe

menu1 apare qi la apicultorii care-$i produc singuri m5tci- qi cunosc provenient,a acestora.
(

'

BOTCILE DE SALVARE : Atunci d n d matca dispare accidental, apare la lucr5toare tendin@ de a produce botci qi a-qi c r e ~ t e d t c i din larve care initial au fost destinate, s5 dea naeere la albine lacriitoare. Se porneqte. imediat la modificarea unei celule hexagonale i n bobc5, factor declan~ator a1 depunemi 15pti~oruluide matc5. Spre deosebire de primele douil cazuri cind pozitia botcilor este b i e delimitatA, in cazul botcilor de salvace accstea sint imprii~tiate pe toat2 suprafata fagurelui. NumArul p a t e baria Pntre 25-35, iar larvele luate in cre@ere au limite de virst5 foark largi, uneori fiind la lirnita de virare spre matc5 (vezi articolul publicat in ,,Apicultura in RomZmiau/1985). Legat de faptul c5 albinele au libertatea in alegerea larvelor, botcile au $i ele virste diferite. Urmare acestui fenomen vor ecloziona in farnilii mtitcile provenite din larve luate in mStere virstnlce care calitativ sint inferioare, mici, prost dezvoltate, iar la o analiz5 morfologic5 se observ5 c5 este un individ intermediar, de multe ori cu multe caractere ale albinei lucratoare. Astfel de d t c i , dae5 nu se urm5reqte indeaproape farnilia ~i nu se schimb2 de urgent5 cu mgtci calitativ superioare duc in scurt timp la degradarea familiei. Chiar dac2 la un moment dat, din anumite cauze, apicultorul nu poate ajuta o familie orfan5 prin introducerea unei noi miitci, se recornand5 unificarea'cu o familie din stupin5 (mai ales primgvara) ~i apoi formarea unei noi unit5ti biologice prin divizare (roi), atunci cind are posibilitatea asigurarii cu matc5 sau botc5. Metodele folosite in activitatea ' de cre~tereindustrial5 a m5tcilor au la bazg toate cele trei fenomene declanqate in farnilia de albine, prin cpearea de conditii optime ~i utilizarea rational5 a factorilor de declanqare.
T

'

GlTODlFERENTlERll APARATULUI REPRODUC~TOR MASGUL LA ALBINA ME LIFER^


Biol

,STUDIUL

~ll11111111111111lIIIILIIMIIIUIlIlIIIlllllUlll~lflHl~lUUllllQUllllllll~ll~ll~~llfflllllll~~l~

B - Rezultate ale cercetHril Ez


s E . -

3 2

gtiintifice-

= c = 3 = =

I I I ~ ~ ~ I I ~ I I I I N ~ I I I ~ I I ~ I U ~ I ~ ~ I I I ~ I I

. Sorin V. VERNESCU

eclozionati, precum ~i In primele 14 Citodiferentierea este procesul comzile dupi eclozionare. Larvele ~i pupele plex controlat genetic, prin care fn au fost incluse in intregime in fixator urma diviziunilor repetate ale celuleiBouin sau form01 - calciu ; ulterior ou in cursul ontogenezei, se obtin cemateri~lu.1, separat pe virste a fost trelule specializate ce alcstuiesc tesuturile cut prin seria de alcooli - xi101 ~i apoi ~i organele viitorului organism. In camontat in parafin5. Blocurile fasonate zul aparatului reproducstor, citodifeau fost sectionate la microtom in direntierea cuprinde doui aspecte : - diferentierea gonadelor qi glan- veEse planuri la o grosime de 4 ~i respectiv 5 microni. deCor anexe. Colorarea s-a facut prin trei metode ; - gametogeneza, care parcurge faze cu hematoxiling-eozini, cu hematoxispecifice. lini-eozins-safran ~i cu albastru de meLa albine datorit5 dezvoltirii partetilen, urmirindu-se evidentierea mai nogenetice a masculilor din ovule nebun5 a diver~ilor constituienti celulari fecundate depuse de matc5, lnformatia sau tipuri celulare. genetics a acestora este uniparentals. De la trintorii adulti marcati pe zile Urmsrirea diferentierii aparatului res-au extras prin disectie testikulele, producstor ~mascul care beneficiazi nuglandele mucoase ~i veziculele semimai de garnitura cromozomiali manale, care au fost incluse in fixator terni, precum qi a procesului de sperBouin, urrnsrindu-se qi in acest caz matogenezs care comport3 mecanisme tehnica descrisi mai sus. In paralel cu citogenetice aparte, prezints un interes teoretic qi practic deosebit in munca de arneliorare. Studiul s-a grefat pe posibilitatea cunoaqterii precise a virstei larvelor, pupelor qi adultilor, albinele trednd in dezvoltarea lor ontoge- netics printr-o metamorfozs complet5 cu stadii perfect delimitate.

Cercetsrile au fost efectuate pe larve, pupe qi adulti de trintori proaspit

Fig. 1 - Sectiune dorso-ventrai5.a testiculului larvei de trintor de ziua a VI-a ( 1 2 0 ~ )

. ..

Spennatageneza 'Constituie o exceptie atft din punct de vedere genetic prin faptul c5 se, pornegte de la 'o celul2 haploid5 (spermatogonia) qi rezult5 tot o celul5 haploid5 (spermatozoidul) care poart2 o informatie genetic5 identic5 cu a organismului reproducztor, cft qi din punct de vedre citologic, fiind o pseudomeioz5 cu migrarea unipolar2 a setului de 16 cromozomi ce constituie garnitura haFig. 2 Sectinne transversal5 prin testiculul larvei de trlntor de ziua a VI-a. Se ploid2 a speciei. observg spermatogoniile de form5 aproxiEtapele spermatogenezei sint : spermativ triunghiulara unite la vfrf sub form5 de rozet5 (600 x) matogonii - sperrnatocite prirnare . meioz2 - spermatocite secundare preparatele fixe obtinute astfel, s-au spermatite' - spermatozoizi. efectuat preparate temporare prin tehSpermatogoniile se pot evidentia inc5 niea squasch qi cea a suspensiei celu- din zilele a V-a qi a VI-a de viat2 larlelor P n fixator, urmat5 de centrifug5ri v&2 (fig. 2) ; ele se divid mitotic inrepetate. tre zilele a VI-a qi a VIII-a rezultind S-au obtinut astfel u n mare num2r spermatocitele (fig. 3). . de preparate care au -fast triate, cele Diviziunea meiotic5 de maturare tremai bune imagini fiind fotografiate la buie plasat5 in zilele XI-XI1 s i incemicroscopul fotonic M. C. 5 A. pind cu ziua a XIII-a spermatitele care sint aproape in intregime formate incep s5 se diferentieze progresiv, transformindu-se treptat in, spermatozoizi (fig. 4). Maturarea ca $i.migk-area sperTesticulul ipare schiet sub form2 de pl2ci PncB din prima zi a vietii larvare, testiolelele constiuindu-se din ziua a 11-a qi debvoltindu-se apoi progresiv, astfel incit in ziua a VI-a se pot num2ra 203 testiole (fig. 1).fn ziua a X-a organul atinge 5 mm in lungime iar h ziua a XVI-a pin2 la 6,8 mm, ceea ce corespunde in medie dezvoltsrii sale maxime. Dup2 migrarea eqalanat5 a sperrnatozoizilor fntre a IV-a qi a IX-a zi de la, eclozionare, testiculul intr2 Pntr-un proces de involutie galoFig. 3 Sectiune transversal5 prin testioupants, prezentindu-se in final ca niqte lul larvei de trlntor de ziua a VJII-a. Sperapendice atrofiate incepfnd cu ziua patmitele a n t f o m & avind form&retundfi a X-a. $I nucleul voluaninos (600 x)

Inquawow u l .aJ,euoFopa ednp lz m o p e u~ snmw ap eflamas daauj aseoanux alapuel8 Jel lap! P ap ~ J U I ~ 81 I al$a..Ia -as ap l n s a ~ o ~ dd a u j 143 almywras a131 -nalzaA -JOT ea.xeqlohzap I$ e a ~ a ~ S aaap m n a p pqqqlquea amuLIojsueJJ o pu~ur -XI ' ~ A J ~ a qIl o a z a p ap E-LAv t?np q aqemquw ~ e d e aue2~o Fnop a l q . J O ~ ~ o l u ~ u aa~afiua~aflp nj na yrn$q% -a1 u j eaJmrorzolsa pdnp anz alauq~d u; sale p w 1 5 : q u p u 3 ul$nd uqwsnru ~ o l f i a ~ ae d a ~ s 0 . S aqsa ~zer$ua.mjl~ a1 aa eaaa ! aJeoqpugwase p q s r c r ~ sc ! $ aqBuo o eaAe e qpaaop ns-s aEo3 -nw slap.@ IS aleuruas a l a p s y a ~ 'areuovopa 'BT ap aITz ap OZ ?@np w @ l s u ! as a9 'ya$kqoplj m n ep IS aloAau aqsa p@ -0py31y eaqeqmley ~i3ujl ad . a ~ a y m ~ a d -uq ap plpnqgde lnsuas TI! epnxas e a + ~ B Z U ~w aumuys q q 9 nu awuguas mIaIna!zan e rzlozo~~uuads na w ~ a l d -urn p l u fi snanm ap r1.1Fqa.raasea~adaa -qp ! .~ ~~?uo~zo pquauiow pa uj s[ap flewoj '~o~p~ozoqew~a eaJeJnleur ds rw pru~uou~s e+sa nu .~olyoqu~.q e ypnx -as e q q u r q m p q e z l s . ~ ? arnqaq, -a!pqna~8 IS umlon uj qua1 peas alapuel8 !ueuyqla s m s p ad ,axeoqFw.In alalrz uj ! an?uop - o p el ap s-Ae m l z u j as-npujqsp -anr~(IJWJ~JS l a 4 3d) puqxew v a ~ a l d -urn ' m n w ap lafiamas emspur ad -nloA 9sa.qur l$j awomw. alapuel3

Din nou despre: ' DIVERSIFICAREA PRODUCVEI , C A ~ ES~GUM DE RENTABlLlZARE IN APICULTUM ,


A

Prof. Octavian DUMITRIU

mulat farniliile de albine w turte din zah5r pudr5 iar o datli cu fnc5lzirea v r m i i .cji aparitia polenului fn natur5, am trecut la h r h i r i cu sirop (1 :2) cite 250 g la douii zile, dat fn hrgnitorul uluc prin orificiul podiqorului. Pe tot timpul producerii 15ptisorului de matc5 si a polenului am stimulat nlnic familiile cu sirop din miere iar uneori cu zah5r candi rupt in buciiti qi a p zat in hr5nitorul uluc. Am observat: c Z i tervenfia omulul. Flirli o strznsli core- atunci cind am adiiugat si cite douii l@ie prin care se armonizeazli cei trei linguri de apilarnil proasp5t la litrul factori n u se p a t e vorbi d e ~ p ~ suce de sirop, albinele depuneau cantiati ces in apiculturil. mai rnari de l5pFiecare apicultor tisor. La noi de bun5 credint8, timpul a fost ploDIN EXPERIENTA UNOR ios pin5 la incem a t o r sau profeAPlCULTORl CARE NU putul ,lunii iulie sionist, iqi d5 bine dup5 care a urPRACTICA STU PARITUL seama c5 e de-amat o perioad5 PASTORAL juns ca numai secetoasa pin5 unul din cei trei toamna tirziu. De aceea am fost factori s5 fie desnevoit ca o parte din mierea marfa considerab si atunci toat5 munca apisii o dau ca sirop albinelor pentru cultorului devine zadarnic5 iar iluziile, pe care qi le mai fac unii s5 fie producerea 15ptisorului qi recolt5rii podesarte. lepului. $i acurn pe rind voi descrie Asa c k spuneam in articolul publimodul de realizare a obiectivelor apicat in nr. 411985, pentru vara anului cole in 1985 ; 1985 Prni propusesem s5 realize2 in 1. LAPTISORUL DE MATCA - a mica mea stupin5 stationarii de la fost recoltat de la 17 familii de albine cele 20 de familii de albine iesite din jar75 urmiitoarele produse : 15ptisor din cele 20 familii de albine iesite din d e matc5, polen, cear5, propolis, 5 roi iarn5, deoarece 2 familii le-am preg5si miere marf5, produse care in bun5 tit pentru cre~terea de m5tci iar a treia parte au fost realizate cu toate c5 au familie, fiind in starea de schimbare a existat si greut5ti neprevszute. Asadar mi-am pus in gind sti continui acfiunea m5tdi nu am folosit-o. Familiile au de rentabilizare a stupinei prin diverfost imp'firtite pe 3 grupe A, B, C, dup: sificarea productiei apicole in COEcum urmeaz5 : 6 familii in grupa .A, ditiile unui stuplirit stafionar. In acest' 6 familii in. grupa B q i 5 familii fn sens prima grij5 a mea a fost DEZgrupa C. Lucrarea am fnceput-o imeVOLTAREA FAMILIILOR DE ALBIdiat dupii recoltarea mierii de salcim, NE. Primavara de timpuriu am sti~ & c u l t u r a - activitate frumoas5, recreativfi ~i rentabilfi este irnbrgti~atti astihi de tot nmi multi ainatori de toate virstele si profesiile care iqi ,petrec in mod pl5cut qi eficient timpul liber. Matematic vorbind consider activitatea apicol5 ca pe o multime M care depintle de trei factori foarte importanti $i care simbolic s-ar nota asa ( f b ) unde f, = familii puternice, b, = bazii meliferli si i, = in-

-1Wa-I TaJlsV '!I.remnl eaJenuYuo3 l q u a d 'aunq a y e o j q g l n z a J pep ne ns)uad !$W&0 JmP ure?Zl 18 au!qle ap am3 ,,nasa[n?!o~~ dn afelaqs n3 o-pnqj 1~6rrp !!hJd~j rue!F'4 IS wen1 'sns aP w e ~ n p u q o deaJessn -ay!wej u g lnur la3 uj 113?W ~n?uaur~$Jed~o3 u!P -nsuo3 nyuad 16 ~ ~ e ~ ~tnp p ~ qaq . r d --I ! S ?no n3 aweJ Z e eaJaW~? m a 3 -wd ~nurnsuoan~quad JIJ~O m - 1 InqsaJ -gJ p u p al!z 21 e? 'FWJES UIP F31em JET 'ualod By og ap eapeqfque3 qepa~d ap a-mqe~edas a r w ~ 8n3 q r l ~ e d s a p ure TnTSEA - V . ~ V eleg!d e~ *ag!urej p q g yndxo3 p o p ala3 'g4ew n3 lnd ad ualod 3y g ap apeqlque~o $nu!$qo - J O ~ u!p u a p d m a1aJrBej IS qlna a.r)uj 11 be xrBp pour uj d u g el asnd qsoj o-qezaka m aJe3 T ~ P F J I arn8ej ~ J ~ ap 13 .xe paea -.ualod ap ql!qepa~de ale$ @!an& glduqs o l e u n u n3 ye08 qald ! q m o mnpF qdd gs '~.raJIIaurp e q -m3 gureJ o qp lb dnqs ~Oelaae u g $!so1 . ~ H n n3 d "n~je yur adm u j euoz u g a:, -03 w e BqepgoL '~nlmoSgdgl~!.I~?~Iox.I m a p a n nu lnCe.ma m a a e n u yr, eazapaa ug aJesa3au algug.ry S ! ~ o S n 3sasun)ayp~'1sn2ne ?I - alun! G I ep a3ej e a ~ n de nguad J o ~ ~ a d n ln s d ~ o 3 - e o p d uj pwsn ua~od i3y op ap eapqlp ui ywea em!q-(n 16 q p aqug zaSe 15 -ue3 nnurej oz ala3 ap unpE es( $IS ap aJeoq!pgp m e J n3 guna~dwg -nar me ealsase aqeg n=) "'nFzJfl we=) p o q p g ~ 'lepg!ve ~ a d e j ap ?$!A .arun! g~ ap eqep e l $pap aundaunj -nS o supd we a ~ e 3 ap anln p-uoq!ugJy u~ snd me-1 n u ' ~ e q ~ a uj s ala3eoqm -a@ per, aJe3 u u d yarp3e e q d qns . sns ap e a ) ~ e d uj a= a m x e c q l p g ~ !am -m p.roqnfe n3 zaqoaax o ~ 8 ~ -I 3 3 pezah ln.IqyB nquad p/p nvs ap !.mqPO. n3 eseld ~ n ~ o Tur-Fs J d ~u13ndau. I @!soloj al gs ~ p .p;zuqpvz a ~ a)sa 'aqzxde 1 ~ pqndaauj 1 PI ~ 1 ?so$ ~ 8 nu mmgaa?! v;zuqq.tgs 92 napan ?$an ; ~ e p ! P BDuJ ala el PuWn? -aJ?s zd.d;zg'agw a p do2amo$aaloa ~ n ~ o ) n na [ w nE BuJeF u " ! a " ap 3 0 1 f ! ~ 16 J o \ ? ~ F 'ualod ~ aP ")nlnualod wamqoaa.t wl ln[vma $03 na !$aaa~) '1~oqln3ide !$m~qs' ~ e p e s v7~2313 ~ o v a l o 3: nldr~y InCeluc~c aJe JoIW -03 W3e B?ePo70,L 'allz C-Z El 18 eaJ -IJolea ap unq imsn ualod By 08 = 8'0 X-By 001 g l n z a r ~ e a aJe3sn u p d IS 87 - g l o 3 a ~a3ej q e o d as I~oaun.re! 'a.rel OOT 87 T X 001 aP wqeqlqum agaJoaq -0s alazeJ 16 areold ap ~n-yod 3 % ~ . aunq aJJeo3 aJeW3al.W e u n p aqeod as alp 001 a p dury Fgpe -a3 ~ 3n4uad '$stI.8ne 01 el !ehr el ap a 1 a ~ ~ q z q o 3qsa3e Japlsuo3 'ELGT/S 'JU ne!uPoE pu!soloj p a a . u a l d i3 000 I = 0 ~ x 0 9 UE em$ln3!dV' qs!Aa.I u5 Jomqn? FWI dn?s ~ P ap pun3 d ~ 1 ~ 0 7 FqlnzaJ !!~uej oz el ap . .re! 'q~ql03 -4ur ad S I J ~ ~ -3alQ3 na ?e7103aJ we-I 7nN370d -Z -aJ q~dseoxduaiod 8 0~ ap saqeq!qWa aulqle ap a!I!urej o el ap 1.2 ad eunpe .n[!ure~ tkalaae q ap $03 a103 a ~ e o das nIje sm axe3 uf euoz u g -rde asnpo~daqle 1 6 pezjleaJ ure q q BqFZaJ ayqeuI!qsa p31m un Zdna 9 q -In alnqaq nu .rep 'rgsapour q s a g n u -1osaJ ualod ap eqeq9ue3 lapse p u p g ~ -i$qo eaqg!quea Jn81saa .aqsaou !a!lep aiaj alaqure ad aurqle rwquad u!f!.rds ap. -osv le Iaa~de Inpaulquro3 el qepa~d U I ~\ !mllrau reawe eaatd el eSge !oa n-IA By &'z a.1~3 ulp ~ q e u r ap ~oS!qdgl ap e e!$!pa ,,?nzmog~na~dv ~ n ~ v u n g ~ w ~ ~ ;3y S ' Z ap eaqglquea qeqIoaaJ we dwrq u~ - 4 m e el ~ u j do-qenu IS S ~ ~ I / ..&u W wspa.t ug a7gw a l a up ~ s a e --ualod ap InTnJopalo3 ea~!lggunqrug -1~1x03rue !& apn! 01 ap q e p ad p l p e

. , . . >

,tat

I
!
!

de l a cele 20 farnilii cantitatea de 10 kg cwr3 din care 9 kg au fosb predate la Filiala A.C.A. Vaslui in schimbul fagurilor artificiali. 4. PROPOLISUL trebuia s5-1 recoltez cu o bucat5 de linoleum cu suport textil ~ z a deasupra t ramelor in locul podi$orului dar pe care nu am r e u ~ i t s5-1 procur din comer$ r5mfnfnd ca obiectiv principal pentku acest an apicol. T o t u ~ prin' i r5zuirea spetezelcw superioare ale ramelor qi a marginilor de podiqoare am r e u ~ i s5 t adun o mica cantitate de 50d g propolis. 5. ROIZ planificag au fost realizati $i inc5 ku 5 5n plus, a d i d f n num3r de 10 roi, f3cuti la inceput de iunie dupii procedeul descrls in articolul precedent ~i care pin3 P n august au ajuns familii pe 10 rame ME. A c e ~ t iroi mi-au as*t uneori ougle necesare pentru Pns~ntarea ramelor cu botcile de 15ptiqor. 6. MZEREA MARFA qbtinu0 s fost P n cantitate de 220 kg avlnd in vedere cii 0 parte am folosit-o pentru hr5niri de stirnulare. Din produsele realizate am predat la Filiala A.C.A. Varslui 2,3 kg lgpti$or,

30 kg polen $i _9 kg cearg P n valoare total5 de 12 000 lei. Bilanpl apicol pe anul 1985 E n unitlitile conventionale miere (U.C.~.)raportat la 20 familii de albine este urmlitorul :

- lgptiqor
-polen - cearii

2,5 X 174 435,O uc.m. 40X 3,3=132,0 uc.m. 9X 2,6 = 23,6 u.c.m.
0,5 X 13 = 6,5 u!y.m.

- propolis - mi
Total
'

10x 19 = 190,O u.c.m.


=

1006,9 u.c.m.

P n valoare totala de 23 158,70 lei' adic5 un echivalent de 50 kg miere marf3 pe familia de albine. Iati, a ~ a d a r ,citeva din realiziirile obtinute prin diversificarea productiei apicole, realizgri care pot fi obtinute qi de alti apicultori ce nu s-au decis Pnc5 s5 treac5 cu tot curajul la rentabilizarea' propriei lor stupine. f n concluzie : diversijicarea productiei apicole constituie o cerinm de mare importan@ rentabi'lizarea stupinelor cu .numZir mij7ocioc de familii,de albine in conditiile d n d se practice u n stupBrit stutionar.

APICULTBRI !

~Lodct~i Cresciitorilor a de Albine din depublica Sociolistd Rorncinia contradeazii acordind avansuri ~i achizitioneazli cu plata pe loc in numeray micre, cearli, propolis Si alte produse api&le. ADRESATI-VA IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE, CERCURILOR APICOLE CU GESTIUNE PROPRIE $I CENTRELOR DE APROVIZIONARE $I' DESFACERE ALE ORGANIZATIEZ NOASTRE.

I Din experienta unor apicultorl I


PROQBEU DE MAlYlPULARE A FAMlllllOR BE ALBllE
Ing. Iuliana HWLEA. 'ing. Apolodor HERLEA

In numRrul !I din 1970 a1 revistei. autorii au prezentat un procedeu de re-

Albinele din familia bezmeticii se scutur5 in una sau rnai multe liizi de stupi, in care s-au q e z a t rame complet goale. Scuturarea se va face la ora la care zborul albinelor a incetat sau cind se intorc ultimele albine in stup. Trebuie lucrat foarte repede, mai ales in cazul unor familii puternice, pe m d t e rame, pentru ca operatia s5 se tecmine inc2 pe lurnin5, pe de o parte, iar pe de alt2 p a r k pentru ca albinele sii nu apuce sil-vi facii rezerve de miere iii gu~ii. In acest sens trebuie sii se lucreze f&Zi fum (este foarte important), cit rnai delicat qi f5r5 zgornot. Este de preferat ca operatia s2 nu fie f5cut5 in timpul unui cules intens. . Una din liizile in care se scuturs albinele se va .pune, P n timpul operatiei de scuturare, pe locul pe care era stupul bezmetic, pentru ca albinele care ~ i - a uluat zborul in timpul scuturilrii d se reintoarc2 in stypul cu rame goale. Dac5 familia bemetic5 acoperii doar 4-5 .rame de multietajat sau 3.-3 1.12, rame de stup orizontal, scuturarea se va face fntr-o singurii ladti. D a d famiiia e mai puternid se va i m p & $ in

2 sau in 3 liizi din cauza pericdului de asfixiere a albinelor. Lada in care s-au scuturat albinele se inchide' ca pentru transport $i se mut2 intr-un loc la urnbr5, de preferat cu altii orientare (fa@ de punctele cardinale) decfLt ca cea dinanite in stupin5 qi se lasa inchisii 48 de ore. b n cursul operatiei exist4 un singur risc $i anume acela cii a doua .zi diminea* albinele sii dea ,buzna la urdin i ~ sii , das5 din stup $i in aglomerarea care se produce in spatele urdini~ului blocat, sii se asfixieze. In cursul experimentgrilor qi in acest fel, autorii au pierdut i n numai dteva ore, douG treirni din efectivele unui $up pe dot14 corpuri de multietajat Pentru a preveni asffel de situavi, autorii, a ak-or stupin2 constil mai ales din stupi multietajati, q z 5 in loc de fund, Q sit5 de ventilage utilizatil la transport, apoi corpul de stup ~i dupii introducerea camelor goale qi scuturarea albinelor inchid stupul tot cu sitti de ventilatie.. In liizile de stup In care a u fost scuturate albinele stupului b e m t i c , trebuie sii fie pus5 apli fie Pntr-un vasadepvat avezat Eng&rarne (care, nefiind m i multe de 4-5, nu v w ocupa decit o p a r k a spatiului dtn stup), fie stro-

pind ramele prin sita de ventilafle. E indicat ca peste sita de ventilatie s5 fie a$ezatA o p5tur2 sau ceva similar, pentru a face intuneric in lada in care stau inchise albinele. fn primele 24 de ore dupA scuturarea pe m l e goale, albinele ou5toare vor continua s5 depunA 6u5, dar lipsite de hranii, vor inceta ouatul in cursul celei de-a doua,zi. 0 examinare mai atentii a ramelor in cursul celor dou5 zile va pune P n eviden* in prima zi o creqtere a nurn5rului de ouii depuse iar in cursul celei de-a' doua zi o diminuare a acestora, pin5 la dispariGa lor total5 : ou5le s h t pur ~i simplu mincate de albinele fnfometate. Dup5 trecerea celor 48 de ore, majoritatea albinelor stau nemi~catepe rame. Starea general5 de apatie a albinelor poate fi observatii chiar mai devreme de 48 de ore. Una din l5zile cu albine scuturate se r e q a z i la locul ei, pe fundul de stup cu .urdinisul normal deschis, iar pe stinghia de sus a unei rame se pune o rnatca in prealabil n5clait.5 in miere. Totodata se toarn5 pe restul. ramelor 100-150 g de miere, iar ling5 sau p i n tre rarnele goale se pune una sau dou5 rame cu miei-e. Dac5 familia bemeti& a fost Pmp5rtit5 in mai multe 15zi, se mut5 rarnele cu albine din aceste lBzi, in stupul in' care s-a introdus matca. A doua zi sau in zilele urmgtoare, ramele goale se inlocuiesc cd rame cu miere ~i p5sturEi $i rame de ouat. Matca introdus5 in stup p a t e fi imperecheatii sgu nePmperecheat5. Dacii se p r o d e a z 5 corect, r e u ~ i t a accept5rii mstcii este de 100/o, chiar $i in cazul unor miitci neimperecheate. Da& matca a fost neionperecheat5 qi dac5 printre ramele care au rimas in stup sau au fost introduse ulterior, s-au gasit ~i unele cu citeva ouii (chiar provenite de la albine ougtoare) sau larve, e posibil ca albinele s5 inceapA s5 construiasci5 botci. Nu e un semn c5 albinele nu-au acceptat matca. Aceasta trebuie c5utat5 cu insistent5 qi va' fi g5sit5 in mod sigur. D a d eventualele botci provin din ou5 bune, acestea nu trebuie

distruse, rAmidnd de rezervA penW eventualitatea cB .matca s-ar pie& h imperechere.

Sint bine cunoscute din litekatura de specialitate procedeele de m i r e a stupilor. Autorii o prefer5 ~i o pradic5 pe cea ap-zisg ,cu ziaru. Unirea nu poate fi aplicat5 totdeauna, cum ar f i de exemplu, in cazul unor stupi s i b ati la distmte mari in stupin5 ;.o bun5 'parte din albine se vor fntoarce, d@ primul zbor, la locul unde era plasat inainte stupul din care au provenit, Pentru a preveni aceas6 situatie, se poate proceda la infometarea albineior, dup5 procedeul descris mai sus, in cazul stupilor bezmetici. Unirea se poate face apoi dupa unul prin procedeele obi~nuite.Practic, totalitatea albinelor vor r h i n e P n stupul cu care a fost unit5 familia infometat5, indiferent de locul unde este situat acesta in stupinii. Dacii se procedeazg la unirea a*zis5 cu ziar, albinele fnfometate pot fi mutate in stupul de adoptiune mai devreme, dup5 36 ore (dar nu .mai putin). DacA se mutii dupii 48 de o e , e posibil ca-albinele s5 nu mai aib5 putere s i road5 ziarul, i n jurul @urilor deja practicate. Se indica in acest caz minjirea ziarului cu miere de o parte $i de alta, in jurul g5urilor practicate cu un cui. In orice caz, unirea trebyie supravegheatii de aproape qi dac5 dup5 12 ore (deci dimineata urmgtoare serii in care s-a facut unirea), z i a r d n u .a fost ros, acesta se rupe sau se scoate. Procedeul prin infometare p a t e fi folosit ' ~ pentru i introducerea unei rn5tci n d (in stupii in care matca e veche qi ineficientg, a murit sau s-a pierdut la imperechere etc.) In acest din u r n 5 caz, cu toate ' cii procedeul pare laborios, are meritul de a fi absolut sigur, chiar - ~i se acentueaz5 in m u 1 unei mAtci neimperecheak.

CE @TIMDESPRE

APA 91 ACBINE
hg.

9. POPESCU

Apa d e ~ i este un element vital P n v i a p albinelor, totugi nu se b u c h 5 intotdeauna de cuvenita atenfie din partea tuturor cresciitorilor de albine. De altfel, apa este dizolvantul universal qi factorul principal care contribuie atft la folosirea substantelor hriinitoare in prealabil dizolvate P n ap3, cit qi la desfg~urarea normal5 a proceselor metablice specifice fiintelor vii. lnsuqi nectarul florilor devine accesibil albinelor nurnai datoritii faptului c6 seg5s q t e dizolvat fntr-un procent de ap5 ce variazii intre 29-86%, dup5 Gubin, in cazul trifoiului ro$y, iar mierea din cuibul albinelqr pentru a fi consuma%, mai ales mierea cristalizatii trebuie in prealabil dizolvata in ap5. De asemenea, atunci cind hrana contine si polen necesar pentru crqterea larvelor, nevclia d e ap5 devine atit de mare h d t , nu sint rare cazurile cind in conditii climatice nefavorabile albinele s5 nu poat5 aduce ap2 gi o parte din puietul nec5p5cit s3 fie deshidratat devenind sursB de ap5. Corpul albineIor, duph cum gtim, contine 75-80% ap5 care avind o anare inertie termicii, se incglze~tegreu dar se $i ~%ce$te greu qi prin aceasta insu~ire cantibuie la menijnerea in corpul albinelor a une'i temperaturi constante. Din cercetgrile fBcute ~ezult2c5 aducerea apei in stup este fn functie atit de prezenta puietului, cft gt de temperatura mediului ambiant, cu' precizarea c 3 oscilatiile umiditAVi relative din cuibul albinelor sfnt mult mai accentuate decft cele ale temperaturii din , cuibul stupului. Astfel, Taranov afirm5 c& T n lips5 de cules dar h prezenta \puietului nec5pkit umiditatea relativg din cuibul albinelor oscileaz5 intre 7678% iar la aparitia unui cules abunb dent, aceasta scade la 40-65%. In

acest din urm5 caz g i Tntutdeauna in perioada culesurilor mari umiditatea relativg scade, fapt care asigud T n mare nGsur5 evaperarea qi mai rapid5 a apei din continutul nectamlui. Cercet5toarea Maurizio a demonstrat c5 albinele care nu au beneficiat de cantitgti suficiente de apii au longevitatea redusii cu 50-700/0 fat5 de &e care , n u au dus l i p 5 de ap5. Dar s5 vedem &m se hrgnesc albinele cu ap5 in sezonul de i5rn5-prim%var5. Pentru ciclul biologic normal a1 familiilor de albine este necesar ca in cuibul lor s5 Pxiste in tot cursul-anului o umiditate relativ5 optimii, carein sezonul de iarn5-prim5var5 constituie unul din factorii principali care asigur5 buna i e ~ i r e din iarn5 a familiilor de albine, precum ~i dezvoltarea lor energic5 in sezonul de prim5var5. In trecutul Indepiirtat renumitul apicultor Berlepsch afirma c5 atunci cind in cuibul albinelor exist5 sufiaent5 umezeal5 albinele duc lips8 de ap5 iar atunci cind aerul din cuibul lor este uscat albinele nu duc lips2 de ap5. CerceEiri obiective au confirmat justetea acestei afinmatii si au d e w s t r a t cg fiecare kilogram de miere . consumat5 de albine degaj5 intre 600-700 g vapori de ap5 care datorita higrosmpJcitZitii mierii, h. functie de temperatura existentii in cuibul albinelor, d n t absorbiti qi reiJ.nuti in cantit5t.i ma1 mari sau mai mici ~i astfel prin consumul de miere, nevoile de ap5 ale albinelor sint satisfiicute in sezonul de iarn5-prim5var5. Astfel, foarte important pentru practica apicolii, s-a stabilit c5 mierea dese5p2citi3 din cuibul albinelor, la o temperaturii situatii Pntre 10-12"C, in timp de 48 ore retine peste 80% din vaporii de ap5 !ji degi in acest caz ae-

ra din cuibul stupului fiind sclizutli, vaporii de apii sint retinuti de mierea desc6@citd, aerul d i n cuib este uscat +i albinele t o t u ~ nu i vor duce lipsdi de a @ . Deci n u este necesar6 o exagerat6 protejare a cuibului in acest sezon. - La aparitiu puietului, ins&, cind temperatura din cuib este de 34-35'C, dupd. cum a m v&ut, apare excesul de umezealii cu consecintele nocive bine cunoscute. Atunci trebuie aplicale m2isuri pentru evitarea . pierderilor de. c6ldur6, a condensdrii vaporilor de apti pe peretii stupului ~i pe fagurii reci neacoperiti de albine. Zarna, in stupina , personal&, folosesc urdinigul superior daschis ~i eel inferior inchis. La aparifia puietului primlivara, invkrsez pozifia urdini~elor @ folosesc orificiul

rul din cuibul albfneIor este mai uscat totuqi vaporii de ap5 retinuti de mierea desc5p2cit5 fac ca albinele s5 nu du& lips2 de ap2. Dup5 consumarea mierii desc5p6cite ghemul de albine se deplaseaz5 in sus-(sau lateral), albinele desc5pAcesc alte suprafete de miere care retin qi cedeaz5 alte cantieti de vapori de ap5 care satisfac nevoile albinelor pentru ap5 in acest sezon. De asemenea demn de 'retinut este faptul c5 la o temperaturi mai ridicat5 din cuibul albinelor, de exemplu la 30C,fn timg de 48 ore mierea desc5p5cit5 de albine abia retine 50% din vaporii de ap5 si in acest oaz, d e ~ i umezeala din cuib este ridicat5, t o t u ~ i albinele vor duce lips5 de ap8, intrucit aerul cald din cuibul albinelor are o capacitate de absorbtie pentru vaporii de ap5 cum mult rnai mare decit aceea a mierii desc2pAcite. Deci, d a d temperatdra din cuibul albinelor va fi ridicat5 albinele vor duce lips5 d e ap5 qi invers, dac5 temperatura in jurul ghemului va fi rnai mic5 albinele nu vor duce lipsa de ap8 in sezonul de iarn5. Tinind seama de precizarile mai sus mentionate ne propunem in continuare s A trecem de la conceptul teoretic la aplicatia practic5 atft de necesarg ~i utili stup5ritului rational. - Astfel, in p l i d iamii temperatu-

circular cu diametrul de 5-6 em, situat pe podi~orulcuibului, acqerit c u 2-3 straturi pinz& de sac, du@ care urmedzii perina cu rama de brad, fnaltii de 5-6 c m g i umplutcr cu drpe curate. - Atunci cind temperatura din cuibul albinlor este m i ridicatli, apa din corpul albinelor este evaporatii pin trahee. In acest caz temperatvra din , corpul albinelor scade cu 2-3OC, cu repercursiuni negative asupra sciderii temperaturii din cuibul familiilor ' de albine. Acest mod de evaporare a apei din corpul albinelor trebuie avut in vedere in cazul t r a n s p d u l u i stupilor in pastoral, cu pecizarea cd in timpul tra7bsportului nu este necesa~ sEi punem in cuibul albinelor 1-2 faguri plini cu ap6. De ce ? Apa din faguri, datorit& temperaturii m i ridicate se va evapora, aerul va deveni saturat cu vapori de ap6 ~i nu v a mai permite evaporarea apei din corpul albinelor prin trahee g i va urma fenomenul de opiirire a albinelor. - Ajungi pe vatra ,,pastoraliiU, stupii se vor deschide alternativ g i este bine ca in vederea regliirii r e g h u l u i termic cu podi~orul ridicat sEi stropim albinele cu circa 100-200 m l a@. - De asemenea, s-a constatat cii O n cazul familiilor de albine cu mult pqiet nkclipiicit, expttse la soaw, albinele lucl.litomej in detrimentul productiei de miere m r f 6 , in loc d e nectar aduc apii, care in urma proci?sului de evaporare, consumator de ciIldur6, contribuie la reglarea terhperaturii ~i a umidii%@i din 'cuibul albinelor. Familiile puternice cu mult puiet, consumti zilnic intre 300-400 ml a@, pentru care albinele fac intre 8 g i 16000 de zbodin alruri ~i d n d , uneori, circa bine aduc api3 spre deosebire de stupii feriti de soare cind abia 30-350/0 d i n albine aduc apa (Lindauer, 1954). - Mierea fiind higroscopicd se recomun.dE cil in ziua extracfiei, in vederea evitiirii deshidratiirii albinelor ~i a puietului, fiecare familie sli primeasc6 cite 1-2 litri de apii imprti;tiati? pe fagurii cu miere extras&.
p