Sunteți pe pagina 1din 28

Revisa

tndrumare

Asociatia Cresciitorilor de Albine din Republia -

de

lunar8 de

schimb

de

experienq

qi

metodologic3

apicol& editat5

Socialist5

Romanla

- 2

A.

MALAIU :

Consideratii

cu pnvire

la

de-

popularea

unor

familii

de

albine

in

anul

1986.

D. PITIGOI : Ce se fntirnplil

cfnd nu

se res-

V. ARSU : Importanta folosirii biostiiulat~rilor

apicoli

locale.

in

raport

de

necesitgti

6 3

7

$,

$

!

4 pectfi prevederile ordinului privind protecfia familiilor de albine

C

$i condifii

11 f.'

(

I.V. COZMA : Cum putem salva o familie mu- ribundil

St.

POPESCU : Interventiile rationale - o m- rinw fundamental&

M.

IONESCU : Din nou .despre umiditatea ew-

1

cesivil din ,stupi.

H.B.

STOICA : Stupul vertical

cu

12 ram&

tupul combinat in pavilion apiL

Remorca

pentru

practicarea

st~~ilritu-~

20 1 Tr. VOLCINSCHI : Originea cerii.

22 I. CODAU : 0 fotolfrafie de acnm mai bine de

3

cinci decenii.

yb

27 (i

)' t.

DIN

* *

VIATA

ORGANIZATIEI

:

Apicultori

fruntagi - In

NOASTRE

anul

1986

V. POPESCU : Actiuni $i manifestari Xn spriji-

nu1 dezvoltarii apiculturii.

31

8

DOCUMENTAR APICOL

-

--

C o p e r t a I-a : Lucrdrile erperimentale desfilwrate in laboratom1 Colectivulut de valorificare superl- oard; a produselor apicole pentru sdndtate - apitera- pie - din Instltutul de cercetare $i producfb pentrtc apfculturd a1 A.C.A. s-au finalitat prin mai tnulte produse apiterapice care se bucurd .de unaniine up+- cieri in tar6 $i in strdiniftate.

~- u

(f o to : Pave1 -TANJALA).

GONSIDERATII CU PRlVlRE LA. DEPOPULAREA UNOR FAMlLll DE ALBIME IN AMUL 1986

\

Ing. Aurel MALAIU Director a1 Institutului de cercetare $i productie pentru apiculturB

Este cunoscut de majoritatea

apicultorilor

faptul cB in anul 1986 apicultura

tarii noastre s-a confruntat cu un fenomen ined~t,rcspectiv depopularea unor

-- familii de albine din anumite stupine, depopulare care a avut .o evolutie $i o filxi- lizare cu totul neprevSzut5.

inceputul lunii iulie, acest fenomen a inreaistrat o extin-

Sesizat inc5 de la

dere Ib special la efectivele transporta,te pentru culesul de la floarea soarel~i. Depopularca a continuat $i a cunoscut o intensificare in cursul lunilor august, septembrje $i octombrie, imprimindu-$i efectul destructiv asupra familiilor de

albine

in

ping la intrarea acestora in iarn5. 0 serie larga de situatii au derutat apicultorii $i chiar caqrelc de sycciali~ti,

?\\,\

\,\\\\\\\\.\\\.\.\\.\\\.\\\v\\\

\ \\\

stabilirea

rapid5

$i

concreta

a

naturii

$i

cauzelbr

acestul

fenomen.

I

Dintre

I

acestea amintim urmitoarele :

-

a) tn

aceea~izing

urtele

stupine

au

fpst

grav afectate (in anumite cazuri s-a In- registrat o evolutie nemaiintilnitil, ajungirl-

du-se ping ka qierderea familiilor din in- treaga stuping), in altele mai Outin sau de- loc. De asemenea in cadrul aceleia~i stu- pine unele familii de albine au suierit de- populgri ping la pierderea intregii populatii, iar altele nu au fost afectate. b) Repartizarea teritorials a fenomenului d6 depopulare nu a fBcut posibiiil nici un fel de corerare cu diverse elemente spe- cifice agroecosistemelor sau ale regimului meteorologic. Astfel, depopularea care s-a finalizat cu cele mai multe pierderi de familii de al- bine $i cu reducerea populatiei la un im- portant efecGv apicol s-a inregistrat in ju- detele Bragov, Bistrita $i Mure$. De aseme- nea o intensitate considerabilg a avut-o de- popularea familiilbr de albine in judetele din nord-vestul tilrii, respectiv Maramure?,, vatu Mare, Bihor. Arad, Timig, Carag Se- verin, Mehedinti, Pntr-o grup3 de judete din Moldova, ca : Neamt; BacHu, Vaslui, Galati gi o grupH de jude* din centrul tgrii, res-

pectiv

'

Sibiu, Cluj,

SHlaj $i Covasna.

Foarte putin afectate au fost familiile de albine din judetele Alba, Hunedoara. Gorj. Vilcea, Axgey. Dolj, Olt ,TeIeorman. Constan- ' ta, precum $i familiile de albine din jtll detele Suceava, Boto~ani,Ia~i, Harghita, Vrancea. BrHila. C) Egalonarea h timp a inceperii depopu- IHrii a fost foarte divers& regpectiv la unele

lfamilii de albine din primele luni ale se-
/

zonului apicol, iar la altele de abia la sfir- $itul acestuia.

d) A fost afectat concomitent, atit puietul

indiferent de virsta aestuia (larve, prepupe.

Dupe) cit gi albinele eclozionate.

e) ManifestHrile clinice care au illsotit fc-

nomenul .nu au reprezentat simptomele spe-

cifice unei anumite boli, ci o insumare de

simptome regilsite in boli ale puietului, ale

alhinelor adulte, in intoxicatiile de diverge naturi, in caren@ nutritionale (proteino-vi- taminice) pi de asemenea in cazul unor de- dradari genetice. -

f) La unele familii de albine, odatH de- clan$atH. depopularea nu a putut fi stopat5 cu toate interventiile facute de apicultori :

tratamente mntru combaterea varroozei ~i a celorlalte boli cunoscute, intzrirea famili- ilor afectate cu puiet c5pZicit sau prin uni- ficHri, punerea familiilor de albine in con- ditii de cules natural. administrarea hrilni- rilor de stirnulare, etc. Aceastil evolutie a

fost

a irateput mai timpuriu

apicol. MHsurile de combatere au fost in nu- meroase cazuri ineficiente, aspect care pe lingil derutarea apicultorilor a cwdus la demobilizarea acestora.

fntrucft prin cunoa~terea ahBnuntit5 a cPt mai multor aspecte din manifestarile fa- miliei de albine ca unitate biologics, cit $i

a albinelor care o compun, se pot depista

insiivi cauzele care le determins, In sezo- nu1 apicol 1986 s-au urmarit cu deosebita atentie de c5tre colaboratori ai institutului

(biolog 'Maria DrBgan $i biolog Mihaela

cu -atit mai

acut5 cp cit

depopularea

in cursul sezonului

$erban) un Xnsernnat' 11um8r 'de familii de albine afectate de dkpopulai-e. Constatilrile au fost corelate cu observatiile deosebit de competente primite de la cn mare' numrir de apicultori $i: pe baza acestora s-a con- turat tabloul manifestarilor clinice legate de fenomendl de depopulare, dup5,,cum ur- meazh :

- reducerea continua a populatiei de al- bine din stupi in conditiile existenlei puie- tului in cantitilti care in timp ar fi putut restabili echilibrul biologic. Disproportia dintre cantitatea de albine pi puiet s-a men- tinut pin5 cind in familia de albine nu a mai rrimas nici o albinri ; - comportament agitat; dezordonat 31

familiilor afectate, cu albina, rrispinditti in interiorul stupului, fHr3 a s6 menfine struc-

tura

logice ;

bio-

~i organizarea normal5 a unit5tii

- prezenla in fata stupilor, a unui nu- mrir de albine aparent normale, care se de- plasau pe sol, incercind sri zboarc dar f3r3 a putea realiza acest lucru, dup5 care mu- reau ;

- prezenta de buiet mort in stadiu lar- var (inainte de cSip5cire) cit $i in stare de prepup5 $i pupa (c'.up5 cBpricire), fBrH a pre- zenta caracteristici ale bolilor bacteriene (loc?) sau micotice (puiet ~Siros);

- albine in curs de,eclozionarc, vii, dar far5 puterea de a p5rtisi cclula, dupti care mureau cu limba scoas5 afar5 ;

- aspect pestrit a1 fagurilor cu puict da-

fost eva-

cuate de ctitre albine larvele moarte. Pre- zenta celule!or cu cHp5celele perforate ;

- albine eclozionate cu malformatii, mai frecvent intilnindu-se albine f5rH nripi sf albine pipernicite, nedezvoltate sau subdi- mensionate ;

- infcstatie cu paraziti Varrooa jacobsoni, fiind parazitate atit. albinele adulte cit pi puietul de albin5 lucrtitoare ;

- fagurii r5ma~ifHr5 albine, cu rezerve de mierc gi anumite cantittiti de puiet aveau aspect curat ;

- productivitatea familiilor de albino afectate, dar care au supravietuit, a fost puternic diminuatH ;

- nu s-au observat albine moarte in can- tit5ti neobivnuite pe fundul stupilor.

adtiuga :

stupului de c5tre

intreaaa familie de albine, r5minind re- zervele de hran5 $i puietul - aspect co-

ale

.toritti celulelor

goale din -care au

La acest manifesttiri

se mai

pot

- cazuri de pPr5sire a

municat de mai mulfi apicultori ;

- aparitia

de

anomalii. anatomice

acului albinelor.

sus cuprinde acele aspecte biolngice legate de comportamentul la nivel colonia: ~i indivi- dual, modificjrile morfolofiice ale albinelor, alterarea vietii sociale a familiei de albine. etc, manifestriri ce au putut fi observate

Tabloul

manifestririlor

conturatc

rnai

de Apicultorul tehnolbg.,

pot fi.c~mpletatede catre speciali~tiiin pa- tologia apicolil. A+a dupa cum s-a arritat, manifesGrile cli-. nice constatate nu reprezintil simptomele nurnai ale unei anumite boli. Fat2 de multi-

tudinea $i diversitatea acestor manifestari A clinice, au fost incriminate drept cauze ale ' j

fenomenului

Ek ,In mod cert .

.

de depopulare,

urmiltoarele :

- seceta

indelungata

care

a

condus

la

lipsa polenului $i calamitarea culesurilor de la tei, floarea soarelui $i celelalte plante melifere ;

.- cgldura 'excesivg care a perturbat bio- logia familiei de albine, inclusiv prin des- hidratarea puietului ; .- contaminarea radioactivg a\mediului in- conjuritor ; '

- intoxicarea albinelor ,urmare aplicHrii tratamentelor cu pesticide la culturile agri- cole ; - infestarea familiilor de anine cu aca- rianul Varroa jacobsoni, ca urmare a unor factori de mediu favorizanti. Dupri urm5rirea procesului de depopulare. pin5 la sfir~itulsezonului apicol $i dup5 nilalizarea amfinuntitri a manifestririlor cli- nice se pot traie urmfitoarele concluzii : . '

I

' SECETA,

LIPSA

POLENULUI

$I

A

SECRETIEI DE NECTAR nu pot fi consi- clcrate drept cauze cu efect direct singular, intrucit depopularea a apfirut $i in perioada premergjtoare .instalsrii secctei si de asemc- ilea procesul de depopulare a apiirut $i la fa- lniliile de albine amplasate in zone Cu umi- ditate, cu resursc polenifere ~i cu cules de intretirlere $i chiar de productie pe fntreaga perioadj iulie-octombrie, in timp ce in zorlc putcrnic afectate de secet5 au fost stupine la car? nu s-a inregi'strat nici un fel de de- populare.

CALDURA EXCESIVA, de asemenea nu poate fi acuzat5 ca o cauz5 cu efect direct, intrucit depopularea familiilor afectate a continuat ~i in lunile rricoroase dc toamnj. Trebuie retinut ins5 faptul dcosebit de important c5 manifestririle unor boli. viro- tice, ca paralizia albinelor., boala de pzdure, boala neagr5 etc (toate cu simptomatologie asem5niitoare) sint legate de unele cauze secundare favorizante printre care : lipsa proteinelor ~i a vitaminelor, lipsa apei, ri- clicarea temperaturii in stupi, deci aspecte care s-au fricut puternic resimtite in se- zonul apicol 1986. Crildura trebuie de asemenea implicatfi ca factor fnvorizant pcntru dezvoltarea explo- ziv5 a parazitului Varroa, fricind ca prin inmuitirea acestuia in progrcsie geometric5 sii sc instaureze. in scurt timp o parazitare intensii a familiilor de albine. Ace~tipara- ziti au constituit o mas5 de vectori ai pe- r'lculoasei viroze - paralizia acut5 5 al- binelor - aqa dupfi cum se va vedea Sn cadrul acestui articol.

'

I

CONTAMLNAREA R~~IOACTIVA'apgru- tZi In luna mai 1986, a fost pentru multi, la uri moment dat factbrul ~rincare s-a hc&cat explicarea tuturor fenomhelor des- tructive Snrenistrate In stuoinele t5rii. A fost un aspect demn de luaf in considerare, dar nu poate fi considerat determinant In- trucft mutatiile constatate la albine (aripi scurte, albine subponderale) au. apilrut $1 In anii anteriori. Intr-o analiz5 logic3. tre- buie admis c5 In anul trecut contaminarea radioactiv5 a cuprins htr-un anumit areal,

Incoqjur5tor

contine el - materie vie vegetal5 $i ani- mals (inclusiv albinde $i resursele nec- taro-polenifere) precum $i materia anorga- ni&. In aceste conditii faptul c3 intr-o mi-

crokon5 cu acelavi nivel de contaminare, unele stupine au fost afectate iar altele nu, ~i rnai mult faptul c5 In cadrul aceleiavi stu-

disp5rut In totalitaic.

prin depopulare, iar altele nu at1 avut pier-

deri semnificative, ne face s5 excludem acest factor dintre cauzele r5spunz5toare

direct de fenomenul conslder5rn tot

ca .un Aceasta, cu atit mai mult cu cit In zone cu nivei de contaminare mai ridicat s-au Inre- nistrat mat ~utinedevovulilri fat5 de zone cu, contaminare' radioactid rnai mic3 dar In care de~oaularea familiilor de alhine au avut un 'ciracter Ingrijorltor. POLUAREA CU PESTICIDE, una din cauzele incriminate, pare a se fi confirmat htr dt In toate probele de faguri cu puiet, fa&i cu p5stur3 $i probele de albinh prele- vate de institut In anul 1986, din diverse zone ale #5rii, au fost depistate de c3tre La- boratorul central de diagnostic sanitar-ve- te&iar, pesticide, In special organo-cl6ru- rate. Acestea atesa fn mod cert existenla unei stki de intoxicare cropic5 a' familiilor de albine, responsabilB direct5 a urm5toarelor simptome descrise In lucr5rile de patologie apicolti : stare de excitare a albinelor intoxi- cate, imposibilitatea acestora de a zbura,

pine, unele familii au

fntreg 'mediul

-

cu

tot

ce

de depopulare

$i s5-1

factor favorizhnt.

paralizie $i moarte ; diminuarea populatiei albinelor adulte ,ap5rInd o disproporfie intre acestea $i cantitatea de puiet ; activitatea familiei de albine este redus5 $i dezordona-, t5. caracterul insidios a1 intpxicatiilor cro- nice este determinat de depopularea continuri a-familiilor de albine ,f3r3 o cauz5 aparena, datoritil actiunii lente, dar permanente a substantelo'r toxice ;. pierderile se produc prin moartea albinelor culegatoare, care se extinde $i asupra, albinelor tinere $i a lar-. velor (care mor sau dau albine neviabile), pierderi care continu5 pEnB ce fntreaga fa- miiie este d&tru&.

Toate simptomele de mai sus - clasice

specifice pentru intoxicatia cronic5, s-au

$i

regasit In complexul .de manifestgri clinice care au Insotit fenomenul de depopulare. ,-

Se ~~ateretine deci c5 intoxicatia cronicti

a fost In anumite cazuri, direcC.responsa-

bil5 a 'depopulkii. $i mortalitfitii familiilor de albine.' Chiar daci intoxicatia cronic5 nu a fost

responsabila direct In toate cazurile de mor- talitate a familiilor de albine, ea a favorizat actionarea altor boli, care survin pe, fon-

dul

$i rezistentg biologic5 urrnare intoxirSrli, boli care au dessvir~it efectul destructiv a1 acesteia pPn5 la disparitia familillor de albine.

INFESTAREA cu PARAZITUL VARROA JA,COBSONI a fost Pndeobvte,f5cut3 respon- sabil5 a depopd3rilor. Concluzia a fost de- terminat3 de unele aspecte concrete obser- vate de rnajoritatea apicultorilor : familiile de albine care se depopulau continuu $i piereau, erau infestate, .cu un nurn5r rela- tiu mare de paraziti. Plus de aceasta, con- fruntfnd o parte din manifesarile observate in teren la familiile de albine alectate de. fenomenul de depopulare, s-a putut con- stata asem5narea lor cu simptomele des- crise In lucrarile privind bolile albinelor, la capitolul varrooza : o activitate general3 slab5, puietul ImprAstiat pe faguri, clp5ce- lele Infundate $i perforate, nirnfe moarte In celule, in interiorul celulelor femele de varroa pe nimfe, albine eclozionate nevia- bile, cu aripi nedezvoltate, organism diform. Pentru a trage Ins5 anumite concluzii co-

recte privind

ap5rut anul trecut, trebuie si+ tinem cont c5 $i In anii anteriori au existat stupine in- festate ihtens cu varroa $i cu toate acestea nu s-au observat rnanifestiirile clinice a65-.

-

familiilor

sl5bite ca putere, vitalitats

rolul varroozei In fenomenul

rute In 1986.

.

De. asemenea, trebuie retinut faptul c5 In cadrul simptdmelor varrozei nu se reggsesc cele cu aspect neurotrop, consecutive unor elemente care actioneaz3 pe cale nervoas3,

provocfnd tulburgri

$i apoi moartea albinelor.

de lgcomotie, paralizia

%

Pe de alt5 parte'trebuie sB tinem cont de

precizarea

santC de l'abeille nr. 5511980, citat de dr.

I. Ogradd in Bolile $i dBun5torii albinelor) c5 "albinele nu mor, $i familiile nu se de- populeaz5 din cauza pierderii de hemolimfs,

ci

intep3turile acarienilor le ocazioneaz5. Pre- supunlnd & In colonie exist5 10 mii paraziti vii, greutatea total3 a acestora este de cca _ 3 grame (0,s rng greutatea medie a unei " femele), considerlnd c3 necesarul de nrang a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutitii sale, Insemneaz5 c5 cei 10 mii acarieni consum3 cca 6 g llemolimf5, ceea ce

cercet3torilor (S.A. Popravko, La

datorit5 intoxicatiitor $i infectinor pe care

.

4

'

.

,

,

pentru o colonie de 2 kg albine Inseamn5 maximum 0,30/0 din greutatea larvelor cres- cute''. De asemenea trebuie sB se tin2 cont de faptul cB la familiile infestate cu acarianul Varroa jacobsoni, odat5 declan~at5depopu- larea, aceasta a continuat $i dupB tratarea albinelor cu Sineacar $i Varachet, pin5 la un nivel care a eliminat parazitarea. Consider util a mentiona evolutia unui Brup de 15 familii de albine, la care Pn pe- rioada culesurilor de la salclm s-a observat la o parte din stupi, ca prim simptom, o ne- corelare evident% intre cantit3ile mari de puiet $i populatia redus5 de albine. Aceast5 situafie s-a mentinut pe Pntreg parcursul anului cu toate mgsurile tehnice Intyeprinse. Astfel, dupB salclmul 111, pen- tru a asigura culesuri cel putin de in- tretinere, familiile de albine ah fost trans- portate la oletar, teiul de\ora$, teiul de p5- dure, floarea soarelui iar din august pin5 .In 10 octombrie la culesul de la flora spon- tan5 din Delta Dungril. La sfir$itul lunii iulie s-a aplicat un tra- tament cu Sineacar, apoi la Intervale de 7-9 zile Inc5 3 tqatamente cu Varachet. TncepPnd cu a doua jumBtate a lun~i august, la toate familiile, infestatia cu Var- roa era ca Si inexistent& Posibilitatea cle

pln5 la data de 20 octombrie s-au nlai apli- cat 3 tratamente cu Varachet. Cu toate acestea fenomenul de depopulare nu a putut fi stopat, in partea a doua a lunii septembrie deja 5 familii erau com- promise. Pentru a le salva acestea au fost ajutate cu cIte 2-3 faguri cu puiet cAp%cit de la celelalte familii la care cantitatea de 1 puiet era mult mai mare decit populaoa de albine. In final, cu 'toate m5surile luate. cele . 5 familii au disp5rut complet, iar la restul familiilor populatia de albin% a fost consi- derabil redus&. Pe baza urmaririi fenomenului de de- populare, precum $i a cercetzrii am5nun- tite a manifestgrilor clinice s-a conturat ideea c5 pe ling5 cumulul factorilor favori- zanti, a actionat $i un factor cu caracter . contagios, neobservat pin5 in anul 1986 Pn apicultura din tara noastr5. Pe baza literaturii de specialitate consul- tate cu deosebit5 atentie de biolog Mi'nacla $erban s-a suspicionat virusul paraliziei acute a albinelor. Din cercet5rile Statiunii experimentale de la Rothamsted-Anglia $i de la Tierhijgienisches Institut din Frei- . burg, acest virus neurotrop se manifest5 cn o infectie inaparentri cu o evolufie insidioasri de la mijlocul verii (iulie) pln8 Pn toamng.

Pe1trt9 clarificare redam ca atare urmg- reinfestare a fost practic redus5 intruclt toarele extrase :

%\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'h\\\\\\\i\\\\\\

.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\n\.\\\\\\\\z

BOLILE PUIETULUI ALBINELOR SI VARROA (Rothalnsted report for 1984):

$

8

8

%

$

$

9

f

I

9

%

$

$

2

,,

se continu5

lucrgrile, in

cooperare cu cdegii

europeni,

in

sensul

fur-

nizarii unor am5nunte.r~privire la asocintia complex5 dintre Varroa jacobsooi

infcctarea albinelor cu virusul paraliziei acute (APV)

$1

.fn Gerlnania (RF), vara trecut5, explozii de imbolngviri alc puietului au

a~grutin colonii care intretineau populalii rnnri, dc acarieni. S-au testnt probe de puiet din asepenea colonii, prin irnunodifuzie, pentru antiseiul parnliziei acute, aproape toate larvele din celulele neclpicite au dat reacfie serologic5 gozitiv5

dip

prepupele ,i

~upeledin celulele c5p5cite infestate cu acarieni contineau suficient

APV penirp a fi detectabil prin aceast8 metodg. fn timpul lucrului la Tierhygienisches Pnstitut, de la Freiburg,

acarieni vii din celule cu puiet c5p5cit $i s-au transferat pe pqpe, s8n5toase, in cprubete, individual. Pe fieeare pup5 au fost transfcrati cite unul pinG la cinri

acarieni. S-au incubat timp de trei zile la 30°C. Chiar din pupele izolate numai

eu cite un ringur acarian, 4oa/. nu yi-au conthnuat de,voltarea ,i au reactionat po- zitiv la antiserul APV. Aceasta este prima dovad5 concret5 cB acarienii sint. capabili s5 transmit8 APV. Dar (aceasta) nu, explici p-rocentul ridicnt nl infcc(ici clc APV constatat5 in larvele din celulele nec5pBcite - c5ci Varroa intri in ce-

(de~iacestea nu erau paraziti de varroa -

n.a.).

in timp ce numai jumstate

s-au colectat

lulele de puiet inger5 virusul,

abia cu putin

inaintea

Deduce~nde aici c5 larvelc

larval5 de catre albinele care le ingrijesc. Lu-

cgp5cirii lor.

secretat En hrana

cr5rile anterioare indic8 c8 APV se raspinde~tecu infectie neaparentg, prin se-

cretia glandelorl.salivare. Astfel, ralbinele adulte in care APV sc multiplic5 su- ficient pentru a le pmvoca in final moartea, pot s8 constiutie nu numai Q surs5 de virus pe care acarienii s5 il transmit&-lapuiet, ci pqt de asemenea sH contribuie

gi direct la infectarea tinerelor larve."

trans-

mis de acarianul Varroa jacobsoni, albinele

De$i virusul-.paraliziei acute

eSte

odatd

direct laryele prin hrand.

infectate

pot ,la

rfndal

lor

infecta

VARROA

$1 INCIDENW

, VIRUSUR~OR ALBINELOR

ADULTE , (RO-

thamsted report for 1985 : 98-110. Pierderea a multor colonii fost atribuitl infestgrii acestora ca

de. albine

acarianul

anlerioare indicB faptul cs moartea coloniilor infestate poate fi asociatg cu vi- rusul paraliziei acute (APV) pi, posibil cu alte viroze ale albinei. S-au colectat albine moarte de sub urdinivurile a 18 colonii de albine infestate cu Varroa in zona PBdurii Negre in Germania $i din 30 colonii neinfestate, din Hertforcl'sl~~re.

Testele de imunodifuzie nu au depistat niciodat5 virusul paraliziei acute (APV) in extractele de albine adulte moarte, recoltate' din coloniile din Britania. Spre deosebire dc' acestea, prpbele de provenienta germaxil dip fiecare categorie de

,,

pe. (intreg) continentul european a V a r r o a j a c o b s o n i. LucrBrile

infestare cu V a r r o a contineau sufieient

metoda nerologic5. fn grupul de infestatie sciizutl incidenfa APV a; fost sub 3Oio per total prvbe analizate. dnr in grupul cu infestatie medie B crescut ia iO"10, in

APV pentru *a fi deteetat direct prin

Pornirid de la datele furnizate de cerce- tstorii strsini, Pn hcercarea de a elucida cauzele depopulsrii familiilor de albine, a aparitiei pentru prima data fn tara noas- tr& a manifestsrilor clinice mentionate an- terior, I.C.P.A. a trimis'la Institutul de ccr- Eetilri pentru protectia plantelor care are specialivti In virusologia la insecte probe de

albine $i puiet

Din prirnele probe trimise, s-a izolat $i fotograflat la microscopul electronic, de cltre dr. biolog P. Ploaie, un virus sferic- identic virusului paraliziei acute a albinelor. Probele ulterioare au evidentiat o concen-

tratie fantaytics a virusului., Fat5 de informatlile prezentate, se poate formula foarte sintetic urm5toarea posibild explicatie a fenomenului de depopulare $i

mortahtate a unor familii de albinr in 1986 :

din

familiile afectate

- carente nutritionale gi intoxicarea cro-

nid cu pesticide a condus la debili rea

!ierii

gi vigorii biologice a familiilor de albine ; - curnulul unui complex de factori (lip- sa polenului respectiv a proteinelor pi vi-

taminelor, a apei, crevterea temperaturilor

organismului albinelor. la scsderea p

I

I

in stup, scgderea rezistentei albinelor $i po- sibil efectul radioactivitstii) a declanvat vi- iulenta unor agenti pato~eni,in special a virusului paraliziei acute, aflati curent, in stare inactivs in organismul albinelor ;

determinat dez-

voltarea explozh8 a parazitului

conditii favorabile au

Varroa

ja-

'cobsoni, care .a rbpindit agentii patogeni infectiovi in populatia de albine din stupi ; - odat5 instalate, intoxicarea cronica $i .infectia cu virllsul paraliziei acute sau aso-

ciatii+de virusuri, a determinat mortalitatea continul a albinelor, conducind la unele fa- rnilii pins la disparitia intregii populatii, chiar dacH factorii favorizanti au Incetat la un moment dat s2 mai existe. Fat5 de importanta acestei probleme, fat5

de

faptul

cd

rasplndirea

epidemiilor

viro-

tice ar putea avea o influent& negativs con- siderabik asupra apiculturii din tara noas- trd, dac& apicultorii nu sEnt fn Cuno~tinta" de cauzii $i nu vor lua m5suri tlrastice pen-

tru limitarea rilspfndirii, ne propunem' ca in num5rul viitor a1 revi$tei noastre s5 re-\ venim asupra acestei probleme.

CE" SE .ORDINULUI PRlVlND PROTECTIA FAMlLllLOR DE ALBINE

.

Dr. Dumitru PIPGO1

Sectorul tehnic a1 A.C.A.

- Sporirea continug a num5rului ~i productiei familiilor de albine .la ni- velul prevederilor Prograrnului de de~-, voltare a apiculturii im'pwe 'luarea mar mgsuri fenhe in toate sectoarele pentru mentinerea sGnGt2tii ~i poten- tialului productiv a1 acestora. Cu toate misurile dispuse, se inre- gistreazi an de an fenomenul de de-

populare care conduce la diminuarea potentialului biologic a1 familiilor de albine sau chiar pierderea acestora, ca urmare a intoxicatiei lor cu substanfe chimice destinate tratamentelor fitosa- nitare cu pesticide a culturilor agricole, plantatiilor pomicole ~i pidurilor. La nivel superior protectia albine- lor irnpotriva intoxicatiilor cu pesti- cide a fost reglementati printr-o serie de mgsuri obligatorii cuprinse in Or- dinul 76/1980. Cu toate acestea tre- buie mentionat c5 nu'peste tot preve- derile Ordinului sint respectate, fie din necunoastere, fie din minimaliza- rea gravititii sau nerespectgrii aces- tuia chiar din nepgsare. In sprijinul acestei afirmatii men-

tionam ci in

intoxicatie se cifreazi, pe tars, dup5 datele furnizate de filialele A.C.A. ju- detene la 13 569 faimilii de alhine dis-

anul 1986 cazurile de

truse si' 194 085

familii de albine de-

populate ~i scoase din producfie. Pier-

derile cele mai mari s-au inregistrat in judetele : Ialomita, Teleorman, Me- hedinti, municipiul Bucuresti, Dolj, Arad, Dimbovita; Cilirasi, Arge~s.a.

Pentru edificari., vom relata un cnz clc intosicafic petrccut in comuna Birla judetul Argev, aSa cum ne informeazZ apicultorii Ilie vi Tachc Barto~u. In ziua de 13 iunie 1986, culturilc de griu din zonS au fost supuse unor aviotratame~tc cu insecticide organo-fosforice. In urms acestor tratamente s-n pierdut albina cu- legstoare in proportie de peste G5%, esis- tind totgdatg familii total dispjrute. Aceast5 situafie rezult% chiar din procesul-verbal de constatarc Pncheiat de medicul veterinar

Ion Tutunaru $i delegatul consiliului popu- lar, constatare la care a fost .solicitat sli participe $i reprezentantul Centrului de pro- tectia plantelor Cosk$i. Din docdmentele Pncheiate cu acestprilej

care au fost primite la Comitetul Execu-

tiv a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine re- iese c5 .Centrul de protectia plantelor Cos- te$i nu a trimis un delegat pentru stabili- rea cauzelor $i proportia pagubelor prici- nuite apicultorilor $i nu a luat mgsuri pen- .tru avertizarea operativ5 a consiliului popu- lar comunal Birla. asupra execuurii trata- mentelor aviochimice in zona respectiv8.

$i

Consecin@, a$a cum rezult5 din informa- rea filialei A.C.A. judet Argey, a fost com- promiterea polenizarii culturilor de floarea- soarelui $i pierderea unor cantiuti Insem- nate de miere. Situatii de acest fel se Intilnesc hfrecvent ,

in relatarile membrilor novtri din judetul

Arge~~i se referii la faptul c5 Pn general centrele de protectia plantelor transmit avertizjri ce cuprind intervale calendaristice

mari care contravin prevederilor Ordinului mai sus mentionat. '

Adresiim pe aceast5 cale Inspectoratului jadetean de protectia plantelor Arge? invi- tafia de a analiza situatiile ivite care con- stituie abateri de la prevederile legale pri- vind aplicarea tratamentelor cu substante toxice $i a ne transmite mjsurile luate pen- tru sanctionarea celor ce se fac vinovati, precurn vi' a actiunilor Pntreprinse pentru

a evitn pe viitor asemenea situatii care aduc importante prejudicii apicultorilor.

cele relatate rnai sus reiese cB

greselile comise au constat in general

din incslcarea Ordinului 7611980.

Din

In aceste conditii intrebarea care ur-

meazg firesc ,este ce se poate

face (ce

trebuie ficut) pentru a se cumna aceastii situatie, pentru a asigura ma- nipularea cx grijii, in spiritul prevede- rilor legale, a pesticidelor.

Se impun cu prec5dere dou5 solutii :

-

factorii de rtispundere

sii urml-

I-easc6 indeaproape

modul

cum sint

ulilizate pestieidele in agriculturii si

sii intervinti prompt ;i responsabil in cazul abaterilor de la norme ;

- sii fie sanctiona$i sever cei ce se fac vinovati.

,

.

lmportanta folosirii biostimulatorilor

raport

necesitati

si conditiile . locale

Vasile ARSU Secretarul Filialei A.C.A. Teleorman

Tehnologiile avansate de crestere

apicultorilor,

de albine, ela-

la dispo-

folo-

a

timpul iernii,'din cauza insuficienfei de hrand

sf Zntretinere

pentru

a fainiliilor

apiculturd

rece

de

boratz de I;~stitutulde cercetare si productie

zitia

sifi rational

roiurilor sf jamfliflor de albine pe

au pus

biostimulatori specifici sezondui

iarnd. Acestia,

$i tiumai ctnd situabia de fapt o cere, duc la salvarea de la pieire

@ la sttmularea pontef m6;tcilor prfmdvarq timpuriu sau chiar incepind cu luna februarie, ultima lund din iarna. In partea I-a a articolului publicat in revista ,,Apicultura in Romcinia" nr.

3, am descris aindnuntit folosirea apistimului in raport de tirnlp si

necksitdti. ftz aceastii a doua pcfrte voi incerca sd descriu metodele de folosire a biostinulalorilor apicoli specifici sezonului rece, pu$i la dispozifia apicultorilor

10/1981; pay.

dc ciitre asociaffe.

i,

,

I

Este un preparat din zah5r pudr5

(farin) qi ap8 in proportie de 85-87%

zahar ~i 13-150/0

forma de past& concentrat5 (ca un aluat) $i se comercializeaz5, in lgdite din PFL say din carton, fn greutate de 10 kg. Se administreazg sub formg de brte cu grosimea de 1-1,5 cm, pentru a. ptea fi intoduse in spatiul dintre partea superiw5 a ramelor .$i podhor. Greutatea unei turte preg5- tit5 pentru actministrme difer5 intre 0,5 ~i 1 kg, in functie de puterea fa- miliei de albine. Pregc!irea turtelor din fondant se face astfel : dac8 fondantul este proaspgt ~i nu a pierduk din umi- ditate devenind dur, se taie cu un cutit

the ascutit ip felii subtiri de 1-1-5 cm grosime, pe litirnea calupului. Aceste felii se apz5 pe o bucati de ti- fon indoitg, cu dimensiunea de 20 X 25 crn. Astfel preggtit fondantul cu tl- fonul se avz8 pe partea superioari a .ramelor,- exact 'deasupra ghemului.

ap8. Se prezinta sub

Peste fondant se aplici'o foaie de per- ,

garnent de acelea~idimensiuni, peste care se aqaz8 podi$orul ~i apoi capa- cul stupului. Dac5 din neatentie felia de fondant este t5iatg mai groasg podisorul lriu se rnai a~aziibine, lkisind spatiu liber intre pl ~i corpul stupului. In aceastg situatie peste podi~drse a~az5un ziar care dup5 punerea capacului s5 depfi- seasc5 corpul stupului pe o l5time de 5-10 cm, hpiedicind . pztrunderea curentilor de aer rece in iriteriorul stu- pului. Pe misurg ce albinele consum5 din fondant, felia de fondant i~imic- 5oreazZi grosima si podisorul cade trep- tat pe locul lui. In cazul in care fon- dantul s-a intarit din cauza evapor5rii

frGmint5 cu

apei cantitatea rimasi se

apH c5ldutit6 sau cu miere fluid5 ping . cind se obtine consktenh doritg $i psta'se poate modela Sn turte cu grod simea de 1-1,5 cm, cu greutatea co- resprunz5toare puterii familiei de albi- ne. 0 dat2 cu frhint8rea fondantului este bine sg se adauge la fiecare kilo-

\

gram de past5'5-10 kgtpolen de la re- zerva stupinei, pentru a-L innobila cu

- substante proteice ~i cite 17 ml proto-

dstinat stimul5rii fami-

fil, preparat

liilor de albine ~i prevenirii nosemozei.

- Mkurarea protofilului se face -or,

cu-

noscindu-se ci volumul capacului din plastic a1 flaconului de protofil repre- zinti cantitatea ,pntru 3 kg pasti. Turtele astfel pregitite se introduc in spatiul dintre partea superioar5 a ramelor si ipdi~or,dup5 metoda des- crisi mai Atit feliile de fondant, cit ~i turtele - obtinute prin frhintarea iondantului se pot introduce in pungi de plastic cu dirnensiunile de 20 X 25 cm, care se aplici ,peste rame deasupra ghe- mului. Pentru ca albinele si aib5 ac- ces la fqndant%pungase cresteaz5 cu cutitul pe partea cu care se va aseza peste rame (fig. 1). Pungile din plas- tic se pot curnp5ra din comert. Administrarea turtelor din fondant in pungi de plastic are avantajul c5 fondantul i~imentinr in permanent5

de

prospetimea,

iar

c5Mura degajati

albine se ,menone in apropierea ghe-

-

Fig. 1 - Punga de plastic cu fondant sau

miere,

stup:

sau

tic pe partea cu

cleme

gure pungii.

tdieturi In punga de plas-

fondant

preg8titl

1 -

pentru

2

-

a

fi

turta

introdus8

de

Pi1

punga ;

3

-

(capse) ;

miere ;

-

care se va a$eza pe rame ;

5 -

Pndoitura

de

la

4

mulu;

fondantul.

Prepararea fondantnlui se poate face 9 Pn gospodlrie, dup5,mai multe retete pu- blicate fn literatura de specialitate sau in coloanele revistei noastre (vezi nr. 10, pag. 8 articolul ,Retete privind hrana proteici" de ing. Stefan Popescu). Prepararea En gospodtirie a fondantului din zahiir pudr8, miere $i polen, f8r5 a apela la inlocuitori de polen, ofer8 fami- liilor de albine o hran8 bogat5 In proteine, asigurind o crevtere corespunziitoare de puiet fnc8 din iarnl sau prim&vara tim- puriu, iar schimbul dintre albina uzat5 In timpul iernii $i generatia nou5 (ttn5rii) de albine se face In condifii aproape normale.

consum5

qi

dup3

ce

albinele

Este un preparat obtinut la cald dintr-un amestec de zahir ~i miere in procent de 92-960/0 si api 4-8%. Se prezin~tisub form5 de plici dreptun- ghiulare de grosimea 1-1,5 cm, Sri greutate de 600-800 g ~i de culoare galben maroniu. Pl5cile au un aspect dur sau semidur cu masa zgrumturoas5 (fSrimicioas%),a~ezatepe o foaie per- gament. Pentru a stimula preluarea lui de c5tre albine, se recornand5 ca inain- te de inkoducerea pl5cilor Pn stup, partea neacoperit5 cu pergament, s5 se ung5 cu o pensul5 muiati in miere sau ap5 c5lduti. $i pentru cZi pl5cile de candi nu se mai pot friminta ca in cazul fondantului,. nu se poate ad5uga pohn in compozitia lor, dar . pentru prevenirea nosemozei se reco- mand5 s5 se ung3 partea neacoperit5 de pergament cu $0 pensul5 muiat5 in suc de usturoi. Plasa de zah5r candi se a~azZicu partea neacoperit5 de pergament pe rame qi deasupra ghemului. Asezati astfel, plach de candi va absorbi con- densul din stup, cohsistenta ei va de- veni moale si uqor accesibil5 dbinelor. fn momentul asez5rii in stup a tur- telor de fondant sau a plZicilor de candi, o parte din albine va ocupa spa- tiul dintre rame gi podisor. Pentru a nu strivi albinele, dup5 ridicarea po-

di$orului, cu o pensuli! fin2 se vol' m5tura albinele rSimase pe podi~or deasupra ghemului iar punga .de plas- tic cu fondant sau .placa de candi se vor impinge pe directia 10ngitudina~l5 a ramelor, din spate in spre fata stu- pului sau invers, pin5 ce aceasta va veni deasupra ghemului (fig. 2).

Biostimulatorii

apicoli

specifici pe-

r~oadeide iarnd (fondantul $i zahSirul candi procurati de la asociatie sau pre- parati in gospodtirie) se folosesc in fu-

rajarea familiilor de albine, cu scopul de a le completa hrana, de' a econo- misi o parte din mierea ltisatli in stup ca hrand pentru iarnli gi de a stirnula cye~tereapuietului p-imtivara timpu-

riu.

Furajarea farniliilor de a,lbine pe timpul iernii cu ace~tibiostimulatori, in mod rational $i fn periode de timp

corespunz5toare, in~liturtio serie de st5ri anormale ale familiilor de albino

pe timpul iernii, jwtificind cheltuielile qi munca depusti in .acest scop. Altfel folosi~, vm crea noi fnsine st5ri anode in via@ Wliei de,albine, sari pe care de cele mi multe ori nu le mai putem Pnlgtura. &adar, propunindu-ne si! folosim aceqti biostimulatori cu scopul de a asigura qi economisi hrana din- stup $i a stinfula cre~tereapuietului prim& vara timpuriu, vom incepe fumjarea cu fondant sau zahtir candi, de regul5 cel mai devreme cu data de 1 februa- rie. In acest caz se adminstreazg la in- terval! de 2-3 sSipt2mM cite o turt5 de fondant sau o placti de zahgr candi, pin5 in jmul datei de 15 martie dat5 la care se poate trece la stimultirile de' primtivar5 cu sirop din apistim ad- ministrat fn hrsnitor. Sint situatii cind timpul recc se prelungqte ~i in luna martie ~i artunci Pn jurul datei de 15 martie se mai poate aplica o a treia turt5 de fondant sa,u plac5 de candi.

Cfnd

-ti

biostimdatori

sini-

fo-

lositi pentru completarea rezervelor de

hrani! care s-au epuizat, data la care bcepem s5-i adrninistr5m va fi prima decad5 a lunii ianuarie, fncit pin5 la

I

Fig. 2 - Modul de aplicare a turtelor de

fondant sau miere cristalizatg tn pungi de

plastic :

turi

spre rame; 3 - turta de fondant

miere cristalizatg ; 4 - ghemul albinelor ; 5 - directia de Pmpingere a pungii cu fon- dant sau miere cristalizau.

sau

1

-

pung5 de plastic ; 2

de

plastic

pe

- t8ie;

din

In - punga

partea

iriceperea hhirilor cu sirop din apis- tim, o farnilie s5 primeascg 3-4 ratii de fondant sau zahgr candi.

Nu se recomandii ca furajarea fc~- miliilor de albine cu astfel de biosti-

mulatori sli se facG de la intrarea lor,

la iernat gi pin5

Id

desprimEv5rat. 0

astfel de practicti este catastrofal5, du- cind la,pieirea Pntregului efectiv inain- te de desprimSivi!rmare.Afinn aceasta pe-motivul cti am cur~oscutfn timp cinci apicultori care, folosind aceast5 rnetodti, au reqit intr-o singurg iarn5 s5 se autodesfiinteze ca apicultori. Tre- bu10 65 fim convirqi cSi administrarea repetat5 ~i indelurrgati! a biostimula- torilor, va, uza de tianpuriu albina iar Pn cazul in care pe perioada adm5nis- trtirii lor, albinele nu beneficiazg ni&- car de un zbr de curtitire, familiile se imboln5vesc de diaree, vor iqi foarte &be din iarnil ~i se vor reface

foarte greu in sezonul apicol urm5tor.

I

SiZnt cazuri cM contrar vointei api-

cultorului, fam?liile de albine intrti la iernat cu , 5-8 kg miere, cantitate insuficiena pentru traversarea iernii,

asupra ghmului, etlbjnele nu-$i mai ' deplaseazi ghemul lateral, evit£nd ast- fel amidentele frecvent intilnite dn ,timpul iernii cind-din cauza gerurilor

- -care uneori se prelunge~tepin5 la sfir- mari, albinele nu se pot deplasa lateral vitul lunii martie. Dac5 din lips3 .de si mor de foa>me~i frig, portiunile de

timp apicultd nu pmte aplica hr5- faguri cu miere devenind inaccesibfle,

' liirile de completare a rezervelor de

intrucft ghemul este imobilimt, re-

hren3 cu simp din apistim, in perioadar strins intr-o zon5 lipsit5 de hr-5.

optimii .(eel m-ai t2rziu 15 august - 15

septembrie), in asemenea

mai recurge la furajarea familiilor pe timpul iernii cu fondant sau zah5r candi. htr-o astfel de situatie recur-

cazuri nu se

Dac5 in luna martie, la un control su- .

mar c[)&-

c5 am totu~iun con-

sum mare, de data aceasta put- in- temeni, furajind familiile de albine ' cu fondant sau zah5r candi sau dad

timpul ne permite, putern trece la hri- niri cu sirocp dat in hranitor.

Iat5,

gem la completarea rezervelor de hra-

n& cu rame

la

cu miere

ci?pdrn'tit de

deci, c5 si in situatii critice,

punem de aceste rme cu miere; re- curgem la furajarea familiilor de al-

bine pe tirnpul idi cu miere vrac, ' rint3.

c5pkit5, introdmi fn pungi de plastic, Dar aceste interventii trebuiesc fri- procedirid ca gi in cazul in care folo- cute de qa nahr5, fncft s5 ajute La- sim 'fondant fn pungi de plastic, dup5 milia de albine qi nicidecum s5-i cre- metoda descris3 rnai fnainte (fig. 2). eze sau s3-i acutizeze unele st5ri anor- Din literatma de specialitate, se $tie male. $i pentru 'ca orice interventie

rezerva stupinei $i dlacii totuyi nu dis-'

apioultorul pate interveni in via@ unei familii de albine aflat5 in sufe-

c5 o farnilie de albine in perioada no- imbrie-ianuarie comtmit in medie pe lung 500-600 g miere. xncepind cu luha februarie, dnd mfibcile i$i reiau

din instinct ponta $i albinele fncep s5 bine f~idesfAqoar5 activitatea in mod

normal cu atit grgim mai mult. Ai-

binele, respwtiv familia de albine ca o parte organic5 a naturii este cap*

Snfrunte capriciile ' vrelhii si

insuficient5 (5-8 kg miere) putem ad-

mihistra fh-5 nici un rise 1 kg miere ditii bune, traversead cu succes iarna,

cristalizat5 fn pung5 de plastic, inc5 perioada cea mai critic3 din via@ unei an luna decmbrie. A doua ratie de familii de albine. Altfel ea refuz5 arti-

sS+i ating5 scopul, aceasta trebuie a- cuti plecind de la faptul c5, cu c3t ne vom indepwa mai mult de la condi- tide naturale, in care o familie de al-

creascS puiet, consumul lunar creqk de la l la 1,8 kg miere.

TinPnd

seam5 de aoest consum, la

familiile de albine cu rezerv3 de hr-5 bil5 s5

cind f$i creeaz3 sau i se creeaz5 con-

1 kg miere se va administra in, luna

ficialul chiar , cu riscul supremului sa-

ianuarie, a treia ratie tot de 1 kg in ' crificiu. perioada 1--5 februarie iar o a patra Aceasta presupmc o analizd atentii

ratie tot de 1 kg fntre 10-15 februa- gi responsabild a fiecarei situatii Cita- rie. Aplicfnd =east5 metod5 de fura- intea inceperii lucrfirilor de furajare a _jare, asigurh familiile de albine cu familiilor de albine pe timpul iernii,

hanil natural& net superioari fondan- incit s5 ~timprecis' ce avem de ficut, tului si zahzrului candi. Din cauzac51- cind $i cu ce tip de. biostimulator s5 durii degajat5 de ghemul albinelor, le furajh, in conditii in care poten- mierea cristalizat3 din pung5 devine tialvl lor biologic s5 nu sufere.

semifluid; iar albinele

prin tiiieturile fine fkute in pung5,

exact ca $i cum ar consuma-o din ra- nioe, cu albinii shBtoas5 ~i viguroas5,

m5. fn plus, aceast5 metad5 are ivan, taj* c3 mierea fiind amplasat5 de-

consrum3 mierea

Numai *a

vom reuqi ca in prim;-

var5 s5 avem farnilii de albine puter-

capbil5 s5 valorifice chiar ~i cele rnai timpurii culesuri de nedar.

,

4;

f

,.

alsflauTqFsnuasaldul,lfu,!

va1aanpvadvt'p$vzn1vvadu?slo1-LOU

rwppwp"'~S~JOJam3a1ugo6advo~dv'a?~vwn~zuad

'?mzana?saDvn1!uvJapautqload

zun3asymapa3o.d!uuauatuasv-m

'!.roasapvadlndurya3aJap'yuny

qeoqalynyoja.IoIauIqleapeauyjuaur

lnJo!.ral)'ml51aqSaloBap'pmplpsns

'a~gqnspa8ayuaqndapm~~pdgu-uy

Inway3xoqsaxnlyurejpughe0yreoa

'ure~8qyynes!uln~n[!nun.rue~Zo[ry

!![jure~an3neau!qle'auy$ndqnsun

eI.FJullnurydpurlalFylyureJ'aqe~s

alaznvaa.1~3anpelalsaae~yjenqys

~crrsgB!!l!ruejapaulqle-aq.reour TnIag?pnr!mabeezr~d~nsgqn~y~daugs

:pw!emso!apoJaz'ape&?el-0~quo3

pupemqe~aduraqappeppnoqo~ns

a~nqe~adura)p;resaDauap~E-PE'3,

~undap.?nou~qsa3ezmalau!qle3a.17

q.wdv'~!.ryu~a!pupesleurada3ugFS

plsyxagupzayynlnway8.gueenop

qajaJe?sap'plea$+oureaspu~ldsap

o-

eznwnTazawnuyp'~o!~a?ulrun3a~tI

'JO~T$~?JeaJelJm''jnln~ohpodu~p &-I.!!uyp'puuxo)ealqeqau~JJUO~-ed

apearn3JV!curJ!Syesdg-ayaedurg

alan;razaJap'pm~yJe!alauiqleour !SlnurayBas.pzsaulrojelyjueqsypap

auyuynapallnuOI.!awedapapway8

0ylje~me3Jeyjeaax~3eueq

a.Itr9.xISallriuraqygagu.alnla3

~-a1sul~d'eaura~aasurqsguway8ad

-cInqsalas!ema$.[nuruIuryJekeurns

uypway8S!euna$pgunpe3so[gu

~10iui

lazumz~WOU83qaqlelaIa3'aurqle

ap'p$eyapapnuas!curapnelax

p3eq!ruejapauyqpenu!curgpauuras

peaellnlo~quo3enp!q!Awqsuon

HO!U!$E"3JEllFUIe'?$$$.XO~I~pS!y3Ul

undaqeolguJO!U!$?K- pm?ISalaulqleaqmouruypdnqsS!as

5u3gqpsnuasaayqs.lnwaqBas-pur

nespepasaqeodq'aolq!uebTaj

'~zne?as-npurnla1aure.IaJpz-Ep~ep

op$g!o~ISasaundureaeglwejgu !rnZejyBadlnpunj'ynlndnqsasanpe

eyl!ur'ppeurp~8n3alauyqleq!$~our€?ad

alp'em~oS!vugISasFaJasqo-ej pxpy~alalampupsapq.~oSypodeun saaaa~?elea~eqaqaedsap'yagyruejas

~py'115nguadea1yzaurn'u!$ndydnp

auyqlees.Ipuneyedapdo~ysap-ez asap!yasapS!aspzeazpa~vdaqsad

'aqqasa3npeu3em3q-y.mplpv!3!

EA'yz1y3uglgead'p~ejeuyppqISuj

'quwernplF3eaapupdnaej!u!o~1-3o

aqsadzyzyurp~pa'aseo~8ajezaSead

asaundyodee$~u!o.Iadoe~gd'ppp3

aJe3el!uyo~asapy~pugqp.auyq

Joualu!apunasasasp8.alauyqle

asampelndn~s?Saspjpms'au!q~ey emadq~eyS~qpdea-y~alndaquldun?

Arsnpu!aeqeura13daw!psas~Buq

egyapqu~qfealsaFsnpealel'pjep

m3~dnpoqeqpurn!ap'poyqw~-ej

$a3ug-qa3u1alauyqleas~sa!poruzap

qsojaseqpqs61.ahg~npoJd

pJeapurnesun@pugdeloz'aure~ne qealwP!!l!urejapauyqpamq-!~d UIInla$'eqsa~epue'$naa.qure-~ur auyjqnsar$e~~asqo'guqe

In1.pJejeeypwedlagmpqeur!ueaJas

zynes'pnopasamplndnqse~pml nepJe$eyhgupour'lemougdnao

Fzealaya'auyqalaqqpas3salSyuylS!

'dnqsasmdaweJn3'a~aywas-edurg

'gnzpssasDayalauyqleuypJO!U&Tgu

urpqle'a~adp3uEnaernle~adwa7

va lncepe sezonul apicol activ

INTERVENTIILE'RATIONALE -

o CERINTA FUNDAMENTALA

Ing. Stefan POPESCU

Practica apicol5 demonstreaz5 c8 prhAvara tirnpuriu, in unele stupine exist5 cu totul nejustifimt pi familii de albine slabe, care nu pot valorifica nici- culesul de la saldmul I. Obser- -wile mele de pe teren, precum qi rezultatele obtinute in stapina perso- nal5, m5 indreptiitesc s5 afirm cg o bun5 parte din aceste familii de albine se pot dezvolta rnai repede pi pot de- vmi capabile s5 valorifice culesul de la salcimul I chiar pi culesul de la ra- pit5 &c5 la interventiile din sezonul de prim5var5 se tine seam5 de com- plexul de cerinte biologice ale albi- nelor ~i evident, dac5 matca nu este tarat5 pi se aplic5 o tehnalogie apicol5 capabilg s2 elimine toate cauzele ne- gative Nu enunt o noutate. dnd afirm c5 in sezonul de iainZi, pin5 la a doua de- cad5 a lunii martie, farniliile qe albine Pn general sl8besc atit datorit5 mor- talititii nahrale a albiaelor rnai uzate cit qi faptului c5 albinele tinere eclo- zionate nu pot compensa num5rul de albine pierite in aceasti perioad5. In Pnclelungata mea practic5 de stupar am observat c5 primele interventii ratio- nale constihie o cerint5 fundamental5 qi Pn cazul cind acestea sint facute bine qi la timp in aceasti3 perioads, devin decisive pi ne asiguri din plin nomalizarea nivelului capacit5tii pro- ductive a farniliilor de albine, chiar pfn5 la culesul de la rapit8 ~i evident pin5 la cel de la salcimul I din sudul

t5rii.

4

Astfel, tinhd searna de faptul c5 m5tcile selectionate depun ou5 in ra- port pi in fwie de numiirul de dojci existente in familie pi c5 prima gene-

.

I

.

ratie de albine kcre cu dt va fi rnai numeroas5 ~i va ecloziona rnai devre- me, ou altft mai energic pi viguros va activiza viata familiilor de albine, se impune .s5 intervenim in sezonul de primivar5 tiimpuriu, chiar fn cavul fa- rniliilor puternice, in *a fel bcit pri- ma generatie 'de doici s5 ecloxioneze cit rnai 'devreme pi s5 fie cit rnai nu-

meroas5.

Cum ? Dqi mkurile pi puternica lor influent8 asupra dezvolt5rii rapide a familiilor de albine sht, tn general, cunoscute totupi le reamintim -- pe scurt - mai ales pentru stuparii in- cepstori. Ciildura. In sezonul de prim5var8 m8tcile ipi reiau activitatea de ouat la temperatura de 5,7"C a mediului am- biant. Primele ou8 in acest sezon apar cind tmperatura din cuib,ul albinelor Pn miezul ghernului de iernare cste de 33-35°C. Prin $trimtorarea qi impa- chetarea suplimentar5 a cuiburilor reqim s5 determin8m o uzur5 mult rnai redus8 a albinelor, s5 menticern c5ldura din'cuib, at?t de necesara in acest sezon. Efectul, dup5 cum ~tim,

consti in impingerea zonei de aer cald din partea superioar5 a fagurilor din cuib catre partea lor inferioar5, ceea ce face ca o supra5at5 rnai mare din faguri s5 fie inc5lzit5 pi ocupate de albine, iar matca s5 depuna rnai multe ou5 fn celulele fagurilor. Dc re- tinut c5 singura surG de c5ldur8 din acest sezon fiind asigurat5 de cantita- tea de miere existent8 in cuibul al- binelor, fiecare kilogram de miere con- sumat5 produdnd circa 2 700 calorii este necesar ca in cuibul albinelor sZi existe cel putin 9-10 kg miere de ca- litate superioar8. De asemenea, protejarea fundului ~i podiporului stupului, manipularea corect8 a ambelor*urdinipe, invelira stupilor cu carton asfaltat (termoab- sorbant) sint. lucr8ri pe care unii st.1- - pari le efectueaz5 in xederea elirnina- rii pierderilor de c5ldur5, ele avind o

TABELUL

I

Modul de ' protejare a familiilor de

,

'

albine

Cuib nestrimtorat $i neprotejat

 

6,200

Folosind o singuril perni Je podivor

4,300

I

Strlmtorat la 6 faguri $i perna de

podivor

3,900

0 perni lateral3 ~i perna de podbor

,

'

2,400

DouB perne, aplicate cite una marginal, pernil pe podivor $i fundul protejat

2,000

\ influen@ favorabils asupra dezyolt5rii rapide a familiilor de albine in acest semn. Datele (din tabelul 1 sint cit se poate de concludente *. kotodatii, in vederea menrinerii re- gimului termic din lcuibul albinelor este necesar s5 lucrh corect ~i s5 re- nuntkn la interventii dese $i inopor- tune.

,

Piistura. Lipsa p5sturii din cuibul al- binelor nu pate fi saplinit5 de pio- viki suficiente de miere pentru ca dez-

Voktarea familiilor de albine sFi se fac5

normal. In lipsa p&turii suprafata cu puiet se mentine redus5. Aceasta in- cepe sA se extind5 o dat5 cu aparitia polenului in natur5, adica mult prea tirziu pentru ~~lorificareaculesuiui de , la rapi@ ~i salcimul I:

Polenul necesar albinelor constituie un factor tot qa de important in se- zonul de prim5var5 ca ~i cddura. Prin inlocuirea polenului cu alte subscailte proteice nu se obtin rezulkate egzle cu cele obtinute in cam1 folosirii po- lenului. De aceea la stirnularile cu turte proteice vom folosi in n16d o6li- gatoriu polen la prepararea hranel pro-

.Familiile de albine trebuic. s5

teice.

consume cit mai timpuriu calltititi sporite de brans proteic5, in 5pecial twte prqgmte din zah5r pudr5, po- len si miere, sub forma unui amestec omogen, dur si nelipicfos. Eflrienta hranei proteice - fie turte sau si- rop - este in functie atit de puterea farniliilofi de albine cPt qi de' procentul

\

* Pcelarstvo, nr. 9/1985.

de proteine din turte, care se cere sB fie de minimum 15%. Pentru orienta- rea stuparilor inceptitori dam mai jos procentul de proteine la unele sub- stante proteice, cu reomandarea da la pregatirea hranei proteice s5 se tin5 seama de acest procent :

100

g

polen contin 25 g proteine ;

100

g lapte praf eontin 32 g pro-

teine ;

100

g drojdie contin 44 g prot~ine.

Laptele praf se va folosi mai ales primivara iar drojdia de bere inacti- vat5 toamna. De remarcat faptul eft albinele cloici cind sint stimulate cu, polen corlsum5 mai putine 'cantitsti din substantele ,lor de rezerv5, cresc mai mult puiet qi nu se uzeaz3 xitit cie mult in acest sezon. De retinu4 ci po- lenul din hrana proteics este singura surs5 de la care albinele i~iasig~~rii$i alte substante necesare cum silit enzi- mele, vitminele, substantele rninera-

le etc.

Ventilafia stupului este un mijloc de

mentinere sau de restabilire a unui echilibru optim a1 temperaturii qi umi- dititii relative din cuibul albinelor. Dac5 nu este asiguratti determin5 rup- tura unei verigi dintr-un lant mo- nios de interventii ce poate ,duce En cele din urn5 la grave. tulbur2ri in viata familiei de albine. Est,=, necesar deci ca prin interventii competente s5 se asigure o ventilatie rational5 in tot cuisul anului capabil5 s5 regleze aceqti % doi factori (temperatura ~i umidita~ea)

wrespunz5tor cu cerinple f biologice ale albinelor.

DIN NOU DESPRE UMlDlTATEA EXGESI~DIN STUPI

,
1

Mihai

IONESCU

Deteminarea cauzelor care favori- zeazi aparitia tunidjtiitii excesive in stupi preocupil ou asidiibte apiculto-

rii qi ce&tarea din toate tilrile cu pe- confirm5 ~i dictoltul apicultprilor care

rioade de clht friguros.

nu au prgvocat apagfia

constabre

prim observatii indelungate au stabut

cti ,,albinele nu mor de frig, ci de umst

prin faptul c5 celelalk .ccxnditii de ier- zealti".

nare obligatorii aflate rin sWm5 jnter- Avind la bz3 aceste douil determi-

&@en@ (fa puternice'qi s3n5-

toase, hran3 abundent.5, de calitate qi '4 ani urd;ini?ul lag deschis (20 X 2

n3ri fundamentale, am experimentart

c3 ace& temperaturi scgzute - &d

constante -

urnezklii Pn stupi. Aceasti

Aceasti stringent2

este justificatil qi

accesibil5 ghemului de iernare, protec-

cm)far2 perne sau alte materiale ihm-

tia tedc8 a skupilor, mplasarea ve- latoare dup5 diafkgma care delimi-

kei de iernare htr-o zon5 feriti de

zgcxmolte etc.) nu sfrt in m5sur8 s3 iultate foarte bune stupii orizonbli gi,

Dadant fconfec$ionati din scindmil groias5 (30 mm), fabricati cu prec3-

dere in

tea25 ouibul de ie~nhre.Mi-au dat l'e-

-

bereasc2 familiile de albine de aparitia umidiitatii seconIdst4 de multiple con- sednte. Cercekea de pretutindeni, avhd ca supolrt tot felul de mhurgtori gi ex- ' perk*, a pus In evident.2 de-a lun- gul anilor o serie de determinhi utile, - dintre care d~uAderUd perspective

.

anii treouu. fn stupii comtru-

iti din material subtire (scinduri de 20 mm) rezultatele au fost mai slak qi dacil a lipsit izolarea termic5 late- ral5 qi de pe podi r, umiditatea a \ . i continuat s3 persis$d* familiile au

promitiitow pen- elucidarea prob?e- iemt in stupi cu urdinigul larg des-

mei in totalihtea ei.

1. h acest sans, folasinduae mij- Szlrp+s de aceste rezultate nega-

chis, in limitele largi sus men$iom&.

tive care mi s-au, prezentat ca o ade- vbat5 nedurnerire - avind iin fat8

aerisiri stri~nte,concentratia de bioxid rezistenta akbinelor la frig, am con-

de carbon atinge 9-100/0, albinelC din

ghem &t for$ate vital s5 tread la ae- ,goria respectivg de stupi. Folosind ste-

risirea antificblil prin efolrt propriu (ventilatie cu aripiuarele), elianinind

a@ sub farm5 de vapori qi generind la stupji din schdur5 subtire ap8rea

aouanularea umidittitii in spatiul sDu- pului.

Ga un corolar imediat gi ibligatoriu brusc5 a echilibrului termic din inte

o stare de stres.

cu urdimul deschis total la stupul ori-( A~teconstatgri creeaz5 posibilita-

mntal gi Dadant sau' cu deschiaerea

a 113 din urdiniq la celeldte tipuri: Pe sau s5 amekreze problematica apari-

alte meleaguri se recomandci, gi alte

p&ee de aerisire abundent5. Cercetarea ni>astrg qtiintific5, str5-

2.' Printre 'al+le, numeroa.de ter- luciti5 In multe sectoare de activitate

ate chemati s5 acorde o atentie mai aativ5 acestei probleme spinoase, dis- punind de informatii complexe qi de mijloace de cercetare oricum su- perioare stetoscopului.

uimitoarea rezisten@ a albinelor la ger.

mmdrii ~i experiente au reliefat qi

se hpune asigurarea unei aerisiri lm@, riorul slmpului awe

tea gbirii unor solutii care's5 elimine

loace moderne de. stlmdiu s-a stabilit CA atunci cind 'fn stup, doltorit5 unei

tinuat observatiile mai atent la cate-

toscopul am avut surpriza s5 constat c5 la sc5derile bnqte de temperatufi,

un zwnzet rnai accentuat specific d- binelor neliniqtite. Deci, la schimbarea

tiei urniditiitii.

' S-a

demonstrat s2 albinele au iernat

h stupi obi~nuitila temperaturi ce au

coborft sub rnin~w 50°C. De remarcat

,

,

I

I i

pwanw?papla3lrnIVaAad01.ame.x

afpawplenueapaJap,n3rn.1~3%gg

armeqepgu!a3lop!ueoafianpo~d

$!unymlndnqsnaZTaw6.xIS'u!zeBm

alaqeqpza.tIala3TeFaunqura-a1-qo

qpol~~iGeq!auueuraueg-elu!ajun !S!-E,qe~les"apel.al$ae.qxanNeru

qnAe"BJ!CB,,psFnogu1!m8eja~a~ur'na

3qloAzapla3~w'jlnur,~epeqeure

puunla3'lequozpoguaJe3e!vuxeje-s

vqemnlodelndnjsqeFqia!q~nmISel

'dn?~;UlPUe'9861TB!!dnjs!TE3qJaA

qs.m!pladeo.xdde'l~oq,,pq&lppeU-rcjs ap;)?~qTIeapapOT)(ame.~lugs-q .n!z~Baqsaavar~$m~ezapale?-qt-tdnqs aura^^eqpmarmdappnoISJU-am

peaasp8nepeapu!ze8eru~eur-ap

lmI$epureJ?Eqnda3u;psJB3F'~qoq

qy!z;ryugFTuaruom!ppgd~-nuyz~Bmh

m~ndOLunuadaur!$pl:51z.amJ

?a?mpa1.enu-eeWJapoz'~IIIW~J/%

~!d~~ea!$~ann3ZTaurweIpaur-o~d

apletuples!B9a!('urdux?a3BIws

adagyqapelpnop!.msatn3ap)

qtxqoa!jSnpo~darpaurapg~yBaJa!w

m1.0am1S!!a3gquozpowe-eaJ

1.

-.---------.----------.---.-.'

--.--

-'

j!4m.uns'!J0J!l13

--"----------------.--

jm3lfQnC?VYIClNOWIdY3em$~WIUj

jnsa1zJpJanlznpaapZDval-xxxsa~6uo3i

i IpunJP!muau!~dapT.ry+uaurnmpUIIJOP.j ipu~uo!$ua~u~esgar.ueqn[eujo!bwypi

:purgqqndluequr!Ipgu~o~pqo~i

iypueuroa j'aqseouppur+ap?sump.?a.rqpu~EDo~a~di

iosaaaS!T-!$e!padxaadksaJp8!aMepa~i

ieaure8nJ1lqa1duxo3WuoIelapadi

iea.a~ederupj~puoaa31jv~6Qa'qjdasxai

eqrl!qqs1nTe.q!a$saseIJesnIaJwi

C861e1DRO~DNUJ'82U0dVfnalUadt?-nd

'mlqe~a!peUJ$01~nwue'lnsmo-ap

gzeauj~~S!W.IVJ~U!gdapmBpj-nq!oJ !usnldel.a!$!zodqpuydejmar>eas

aJEwe'mlnq!n3PU~AEzaweJ

pIdn$sn3ZTamJJEJ!eaaqouap

e!1mgdqxqaqqlazaxpzu~aun4a1

OT!.no01ameJaTaurqpnuyxngu

nqvw~3appln3a~elsqnd!!-tl.raA

-or)FlFJ'11.xds

pu@rnaem'ayqTnlJgurnuap.-p8alna

'u!ze8smpepneynlo8guctroau!~djy~d~vaau2I0711dV3178fld3703IdVi

qnmpsq$qooa!$qndod361em-nu

anlnurpsnaap)ap3aq~aP$'doqs~3Sarmng.assnqnrypnk.JUII

i

.rvaszPODIEZOL

j

pmmawmquad.q3les!~oesapvm.---------.---.-----------.!jaitmaa:

. .

,

~

.

.

l;~

$,-

:I

'i

.

AVA~AJE:

- posibdlitatea de a derna familia in pat

corpul

de ail-

dur& ~i deci iernarea fiind, se pare, rnai ' bun@ in acest caz ; - impachetarea interioarlt se face ?nai bine, sultelu?;ele avind loc rnai mult ;i 'p-

cald

,adice

a

roti

fund

cu

90"

.

in Jurul axului vertical, pierderile

--

pe

. tind fi mai voluminoase ;

- pentru acest stup utilize2 rame $i dia- fragme conform STAS 11383, deci' se .asi- gurd interschimbabilitetea pieselor ;

- se pot ierna douii familii pe 5-6 rame, conditia etan~eriipe centrul corpului a

cu

unei diafragme oarbe.

ciildura qi ies %u pierderi mi mici din iarnh. fn acest caz, in locu~unuipodisor folosesc

2 jumiitiitt sau scindurele ca la orizontal.

Aq propune s5 se analizeze de fac- torii competenti pducerea in paralel cu tipurile actuale, a unui lot experi- mental de stupi verticali pe 12 rame. Nu - contest avantajele stupului multietajat, rnai ales pentru stupinele rnari, minuite ,,industrial6'. G'oncluziile mele sint valabile pentru micii apicul- tori care detin totuqi o pondere de 85% din nurnZirul familiilor de albine $i cu piioritate. pentru un stup5rit stationar sau cu 1-2 deplasari efec- tuate anual la masivele de salcim tei, floarea-soareld. Dezavantajul cu greutatea mai mare a corpdui stupului cu 12 rame cu 6-8 kg., se poate eli- mina prin paletizarea suportilor, ri- dicarea paletelor cu cricul qi cuplarea rapid$ 'pe o remorc5 de 10-15 stupi, construit5 pe o punte de Dacia 1300.

Ele i~i,,imprumutii"

i NUMELE

:

:

: PRENUMELE

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

j

.

.

.

.

.

.

.

.

j

 

.

.

.

nr.

.

.

.

i

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

j

.

.

Telefon

.

.

.

!

:.

'x.

,;

1.

;

.

4

I

.

;

i Str.

,

i

.

.

I

i LOCALITATEA

:

:

.

.

I

CODUL

I

\;

.j JUDETUL

STUPUL COMBINAT fi\r PAVILIONUL APICOL

-

Vasile COSMA

-

1

I

fncadrindu-se in ansamblul general de dez- voltare, crqtere $i exploatare a albinelor. stup5ritul pastoral pavilionar a cunoscut in ultima perioad5 o puternic5 ascensivne, cu- prinzind de la un an la altul m numHr tot

mni mare de familii de albine, a1 caror aport

la

realizarea fondului centralizat a1 statului

cu produse apicole este substantial.

avantajele $i dezavantajele acestui

sistem de stupfirit s-a scris mult in revista noastrg $i,lucrurile, in mare, par a fi clari-

ficate. Din punct de vedere conrtructiv insl.

Despre

in

special a1 interiorului unui pavilion, exist5

o

mare varietate de solutii, rnai mult sau

mai putin costisitoare gi cu 'implibafii d~n cele rnai neprevszute in exploatare.

Sigur c3, dup5 ce ne-am construit pavilio- nul, fiecare avem convingerea cg solutia

aleas5 de noi este dintre cele rnai bune gi pavilionul nostru este cel mai reugit De~i. in ceea ce pfi privevte nu sint intrntotul st5- plnit de acest gind, doresc sH redau citeva elemente constructive pe care le-am folosit. considerind c5 astfel a$ putea veni in spri-

jinul unor interesati.

-

-

fnaiwte de a alege solutia construe- tiv5 m-am docurnentat in primul rind foarte bine asupra tipului de stup pe care tl .voi folosi in pavilion. Dup5 multe -c8uthi qi prealabile consult5ri cu alti apicultori, m-am hot5rit asu- pra stupului combinat, format dintr-un corp de stup vertical RA 1001 cu 10 rame ~i dou5 corpuri de stup multieta- jat.

Criteriile care au stat la baza aces- tei alegeri au fost urm2itoarele :

- am folosit in continuare 5-1 ex- ploatare rarnele de. tip orizontal 4351 300 mm pe care le aveam. -\ toate elementele stupului - 'po- diqorul qi corpurile - le-am procurat prinlllrtagazinul ,nostru apicol la un' pret convenabil 1 300 leilstup ; - stupul combinat satisface mai bine cerintele biologice ale albinelor

,

$i se poate dirija mai @or dezvoltarea

familiei de albine, plus restul -avanta- jelor cunoscute, In special'cele privi- toare la productivitatea ridicatii a muncii. Tipul de stup fiind ales, am tcecut la organizarea interiojului pavilionu- lui : iniiltimea'acestuia de 1,90 m mi-a permis a+ezarea\stupilor pe fiecare la- turii, pe douii rmduri suprapuse. Lon- gitudinal, pentru fiecare 5 stupi am lhat un spatiu de 2,14 m (42 cm 18- timea unui stup in pat rece, plus 1 cm distant5 intre douii Ezi), dup5 care am fixat bara de sustinere a suportu- lui de la rxndul de sm. fn dreptul fie- c5rui stup am tiiiat in peretele pavilio- nului o deschizZtur5 de 20/10 cm pen- tru accesul albinelor. Fundul stupului, wind o lungime mai mare cu 6 cm decft corpul, creeaz5 un spatiu care permite introducerea miinii intre pe- retele pavilionului si stup, In vederea manipuliirii acestuia. Pentru ca in acest spatiu sii nu p5trund5 albinele in pa- vilion am lipit pe peretele acestuia, longitudinal, o fisie de buret latii de 8 cm. Peretii laterali si plafonul sint dvbli, htre ei fiind introdus material tefmo-izolant in vederea evitirii va- riatiilor mari de temperatur5. Pentru aerisire existi un geam in fag ~i dou5

in tavan. Accesul se

realizeazii printr-o 1.175situatii in spate.

h interior se mentine in permanent2

capbce rabatabile

eric, iar albinele care eventual

"%par d iniuntru, ies afarg pe sub per-

deaua de la geam ~i de acolo, printr-o fantii de 1 cm intre partea mperioarii

a stidei qi rama geamului. Prin ur-

mare, toat5 instalatia interioarii din pavilion se rezum5 la suportul 'metalic confectionat din fier cornier pentru qezarea stupilor din rindurile supe- rioare. In exterior, dwupra fieciirui rind de orificii pentru accesul a<lbinelor, este montatii, longitudinal, o strewing latijde. 12 cm,sub care, prin interiorul , unor inele, tree o sh-15 - suport pentru fixarea colectoarelor de polen-

(fig. 11.

Fig. 1 Secfiune transversal8 : 1 - scindura

urdini~; 3 - sirma suport

de

polen ;

5 - jgheab de scurgere

tabil ;

rete exterior ; 9 -

fQie buret; 11 -

blB galvanizat8 ; 13 -

zbor ;

2

-

-

colector

7

4

-

strea~ina. de

; 6 -

12

cm ;

capac raba-

pe-

perete interior P.F.L. ; 8 -

material izolant ; 10 -

cornier saport ; 12 - tar

sit8 ;

14

-

mPner.

\

,

Pentru montarea corpurilor fieciirui stup unul peste altul qi a sitei de ?en- tilatie, am ales WI sistem simplu si eficient prin care se inliiturii coltarii din tab15 : in soclul stupului si in par- -tea superioarii a fieciirui corp, in giiu- rile' centrale pentru introducerea ti- jelor de msolidare in timpul trans- portului,*am fixat cite un bulon me- talic, lung de 10 crn qi previizut cu 0 gauri transversali prin care se intro- duce un hoburub de fixarq in per& tele stupului (fig. 2). Pe timpul trans- portului nu este nevoie de alt sistem suplimentar de fixare. De,pupra stupilor nu am podi~orsi nici capac, decit sita de aerisire, peste care, in timpdl sezonului activ, pun , un carton asfaltat tiiiat la dimensiuni. Iernurea o fac in corpul de RA 1001. La impachetaj qez sita cu plasa de sirmii inspre rarne, peste care a$ez in prealabil 2-3 beti~oarepentru a faci- lita circulatia albinelor. Peste sitii qez 2-3 ziare, o folie subtire din polieti-

Fig. 2 Modul de fixare a buloanelor de an- samblare In corpul stupulur. Sageata in-

$ dic5 pozitia

hol+urubului de fixare.

lens, 'hirtie gudronat5 81 un pre? din

eInep5.

fi stup, cuibyl este limitat de dia- dragm2, in spatele cireia cu 1-2 ziare .sau hirtie gofrat2 tdiatg la dimensiuni, izolez perfect cuibul de restul stupu- Bui. Primele hriiniri de primclvarii le fac yprin a$ezarea, turtelor de apifort sau -wrbet.pe sitde superioare, far5 a nu produce nici un deranj albinelor, cu .care ocazie schimb intre ele straturile cbpachetajului, in sensul c5 imediat peste site ?i turte qez folia de-polieti- Ben5. ' Pn momehiul trecerii la stimularea xu sirop, introduc, dupii prima ram5 de margine, un hrgnitor-ram5 avind uluc cu capacitatea $e 500 ml, care se continua cu ram5 .cji fagure de mbti- aetajat (4351300 mm). Paralel cu dez- "voltarea familiei, pin5 la compJetarea elor -10 rame din primul corp, mai introduc inc5 dou5 rame de multieta-

,

.-jat.

,

fn corpurile 2 gi 3 lucrez cu douii qeluri de rame : 3 rame normale pen- tru puiet ,(inclnsiv hrhitorul) ?i '0 ra- -me ingro~atela 45 m. Atunci cind familiei trebuie s5-i ata- -SEX primul corp, extrag de jos cele, dou8 rame de multietajat impreuniltcu "hrSnitoru1, le recoltez portiunile de fa- :wri clSditi sub qipca inferioari (aces- %ea indeplinesc rol de ram5 cl5ditoa- TV), dyp5 care le qez in mijlocul cor- ;pului de multietajat, mirginindu-le de

o parte qi de alta cu cite 3 rame ingm- ?ate. Pn corpul de jos stau la cladit 3

rame 'standard, ceea ce-mi permite po- sibilitatea inlocuirii lor o data la 3 ani. La atasarea celui de a1 treilea corp prdz in mod similar. Atunci ins5 . cind se impua mZsuri severe pentru fnliturarea frigurilor roitului, corpul

a1 treilea- il introduc la mijloci

P~inacest p-ocedeu de Wezare, com- . binare gi rnigcare a corpurilor gi a ra- melor, rezolv mi multe problerhe :

a -'asigur m5tcii in permanent5 10- 11 rame pentru ouat ; b - evit blo- carea cuibului ; c - petermin Albinele

s5

ocupe imediat corpul nou ata~at~i .

s5

desfasoare

o

activitate

intens5 ;

d

- combat varrooza ; e - inltitur

tendinta de roire ; f - sporesc pro- du@ia de cear5 ; g - inl5tu.r gratia despSrtitoare, deoarece in rahele in- gro~atematca nu depune ou5 iar mie- rea se recolteazg curati ~i integral; h - creqte productivitatea muncii ,cu 10-15°/~ ; i - am redus la mihim uti- lajele $i accesoriile. Informatiile necesare coordongrii hnului mers a1 activit5tii din stup le obtin vizual prin sita supel?ioarii$i prin tot ma ce se intimpla la urdini?. Din

momentul in care corpul inferior este plin cu rame, nu mai Lwez On cuib decit cu ocazia reviziilor generale sau la aparitia unor situatii deosebite. Preg5tirea pentru transport, o reali- zez in 20-30 de minute qi const5 in ridicarea cartoanelor de pe sitele de aerisire. Cu ajutorul acestor cartoane, Pn perioadele fmrte c5lduroase reg* ?i temperatura din interiorul stupului,

- . prin acpperirea part:a15

a sitelor, diri-

'

jind astfel un numilr cit mai mare de albine spre activitati productive. Toate lucrilrile pe care le reclam3 stupina, inclusiv extractia mierii, le efectuez fn intervalul din mijlocul pa/- vilonului, a c5rui 15time de 1,2 m fmi ' asigur5 spatiul necesar $i conditii ex-

celeqte de munc5.

I

REMORCA.

pentru practicarea stup&rltului pastoral

I

I Produc5tor I. M. DRAGAVANI

str. Bel~uguluinr. 110, cod 0900, jud.'Vilcea, telefon 10098

I'

I I

I

- Dimensiuni de gabarit :.

- latime - 1,70 m

- lungime - 3,20 m

- ingltime - 1,35 m

- Poate fi tractats de un autoturism

Dacia

1300

sau

alt

mijloc

TARP COMPONENTE

de

transport.

- Remorca prdriu-zis3 pentru transport, montatii pe o osie.cu pneuri de cauci~~ccu sistem de frinare independent vi sistom de sernnalizare care se cupleazg la sistemul de ssemnalizare a1 autovehiculului, poate'trans- porta paleta de stupi sau Ite materiale

dup3

transportarea

paletei

respective.

- Paleta pentru stupi ,detaSabi15 de re-

1. - Remorca Ompreunii cu paletu cm

Fig.

stupi este f~xat8~i pregiititii pentru trans--

port.

PRW INFORMATIV

.

- Remorca pentru transport - 14 000 leb

-.Paleta

cu stupi - 15000 lei

Fig. 2. -

Vedere din fat5 a

paletei cu corpurile in care se giisesc familiile de

albint. Se observd remorca de transport dela~atd.

morca pentru transport poate adsposti 15

PRECIZARE

familii

de

albine,

distribuite

cite 5 farnilii

Intr-un

corp comun. Corpul din mijloc este \

Constructiv

"Remorca

pentru

practicarez-

I

fix pe paleta, un corp lateral

stingay ,jar celalalt

de corpul din mijloc clnd familiile sint

cyles.

amplasate

se

gliseazA'spre stu~5ritului ~astoral". brevet 99504. a fosh drea~tafa@

familiile

astfel palizat5 ca toate

pregatirea

atit a remorcii proprin-zise,

pentru stupi sss fie efectuate de 0 slnmL

persoanii, ,cu un

tr-un timp relativ scurt.

rnanevrele

sau

fizic

pentru

clt

~i a

minim

prjvh&i

cnls,-

pal*.

$i In-

pentru

mar$

efort

CorP SPre

Cind

pentru

preggtesc pentru transport,

urdiniqurilor, glisarea celor dou3 cutii se face

dupa lnc.,iderea

In P let3 cu

sens

invers, corpurile

ajutorul

fixmdu-se pe pa- dispozitive.

.

unor

/

Ing.

Traian

VOLCINSCHI

Seful Serviciului tehnic a1 As0 ciatiei Cresciitorilor de Albine

~fnantichitate se credea c5 ceara este recoltat5 de albine din florile unor plante renurnite in producerea cerii cum ar fi mirtul, trifoiul, m5slinul. Chiar A r i s t o t e 1 era de aceast5 p5- rere, considerind c5 ceara provine din flori $i din lacrimile care se preling din scoarb copacilor, iar propolisul 91 considera o varietate de cear5 puri- ' ficat5. R e a u m u r sustinea c5 ceara

este exeretatti de albinele lucriitoare \ prin tubul digestiv, iar-Sw a m e r d a n

drept cear5

ghemotoacele de polen de pe picioarele albinelor. Mult5 vreme nu a existat un punct de vedere unitar privind ori- ginea cerii. Cunoscutul chimist fran-

cez M. M a k e r in a1 s5u Dictionar

chimic scria : ,,Ceara este o substan- ttl. rti;inoqstl solidti, culeasti de albine din plante".

Stupul primitiv a constituit vreme

~i altii se pare c5 luau

indelungata un mare obstacol in calea cunoa~teriiqi cercetarii v'ietii albinelor ' din interiorul stupului. Abia fn anul 1609, B'U t 1e r a ar5tat c5 ceara este transportat5 de albine sub form5 de solzi~ori.In 1684, I. Martin ~i mai

tirziu H u n t

un produs a1 activit5tii biologice a al- binelor. Au fost totu~inecesari inc5

peste 100 de ani, pentru ca in anul

e r sustin c5' ceara este

1814 ~r'an~oisHub e r, pe .baza ob-

servatiilor $i studiilor f5cute la roi pla-

sati sub un clopot de sticl5, s5 fie primul care demonstreaz5 ~tiintific p'rocesul de secrebie a1 cerii de albine, ar5tind c5 aceasta este produs5 din migre !ji c5 propriet5tile solzi~orilor proaspeti de :ear5 difer5 de acelea ale fagurelui nou construit, Hub e r a observat c5 dacg se in- troduc fn terbenting solzi~oride cear5,

aceytia se dizolv5 rapid ~i complet, f5r8 s5 tulbure lichidul, ins5 fragmen- tele de m5rime similar5 dintr-un fa- gure nou, alb, nu era complet dizolvat, r5minind particule suspendate in - li- chid. Dzierzon ~i Denhof aduc qi ei o contributie important5 la cunoav- terea modului de producere a cerii ar5- tind c5 ceara este secretat5 indeosebi .de albinele tinere. Mai tirkiu, R o s t h aprofundind 'aceste constatari le con- firm5 ~i le completeaz5 ar5tind &-@ albinele virstnice, la nevoie, pot rege- nera glandele cerifere si construi fa- guri. De asemenea, Remy C h a u v i n Pn , tratatul s5u de biologie a albinelor mentioneaz5 c5 ceara lichid5 este eli- minat5 din corpul albinei la tempe- ratura de 33-36"C, iar in contact cu aerul aceasta se solidific5 formind sol- zi~orid? cear5. Ace~tisolzi~oride cear5 dupi prelucrarea lor de c5tre albine

cu ajutorul mandibulelor

sirea de c5tre acestea a salivei (un li- chid spumos neutru .sau uSdr alcafin fat5 de hirtia de turnesol - Lineburg, 1924) ~i a altor substante (propolis $i granule de polen) in procesul de con- struirea fagurilor cap5t5 un nou in- dice de topire aproape dublu, acesta cresclnd de la 36°C la 63°C tempera- tur5 ce reprezint5 punctul de topire a1 cerii de stupin5. Alimentatia albinelor influenteaz5 in mod hotgritor productia de cear5 care se sintetizeaz5 in- corpul albinelor in mod asem5n5tor cu modul de realizare a1 gr5similor de ciitre celelalte animale. Al5turi de miere ~i polenul intervine in secretia de cearg, el fiind acela care aduce azotul necesar regenergrii' te- F

!

~i prin folo-

I

\

.

suturilor cerifei-e gi proteina necesar5 in producerea cerii. Colomntii gi pig- mentii din polen influenteaz5 culoarea

cerii

(Tin'mod deosebit pigmenti! caroti-

noizi si uleiurile colorate ce sint ugor

1 absorbite de cear5).
! De .aceea culoarea .,gi chiar calitatea cerii est6 influentat5 de zona de cules,

'

I

$; .

de catre polenul auriu de la floarea-

compozitia floristic5 ~i epoca acesteia Aga de pild5, culoarea data cerii albe

,

~

k

;

soarelui este, galben-portocaliu deschis, la culesul- de salcim ceara r5mine alb5

:

t

!

)

,

9 ' iar la alte culesuri in functie dk flora

existent5 ceara devine rogiatic5, ver- zuie 'sau de. alte nuante specifice. De asemenea, ceara extras5 din -propolis -, are o serie de indicatori fi&co-chimici

modificati fat5 .de cealja din .faguri, ce

o avantajeazii in utilizarea ei in sco- p&i farmaceutice. Preluarea de la plante a ,unor colo-

ranti gi probabil a altor substante

insuficient studiate care se asociaz5 cu

substankle proprii secretate de albine

F 1 confer5 cerii o dub15 origine vegetal3

t

I

i

I

F

r

[

~i animal: care determin5 fn'ultirn5 in-

stint5 calitatea gi propriet5tile ei fi- zico-chimice gi terapeutite.

Ceara natural5 de' albine contine. gi

i. un antibiotic dovedit .activ hare ,cer- cet5rilor intreprinse fat5 de Salmone-

t. lla gallinarium, Proteus vulgaris, Ba-

t

!'

I

.

cillus subtilis gi Bacillus alvei. Cu

aceast5 ocazie

bioticu1,extras d@ ceara de albine este mai activ fat5 de 'microbii sus-men- tionati, comparativ ' cu. antibioticul ex-

tras din propolis.

cerii de albine

este foarte complex5, ea contine circa 300 substante ,diferite din care unele

inc5 insuficient studiite. Referitor la originea cuvfntului cea- r5, din punct de vedere lexical men-

s-a. demonstrat cii anti-

e

' Compozitia chimic5

'

tion5m c5 toate cuvintele .care denu- mesc ceara in Limbile romanice mo- derne, ca gi wle din lirnbile celtice provin din cuvintul latin cera. Astfel in francez5 cire (cire d'abeil- les) ; in italian5 cera (cera d'api) ; in spaniols cera (cera de abejas) ; fn por- tughez5 cera . (cera arnarella) ; in ro- mAn5 cearti (cear5 de albine) ; in ir- landez5 ~i scotian5 dir. Limbile germanice, slave $i baltice au la baz5 cuvintul englezesc wm care la origine inr;emn5 substant5 te- sut5. Astfel, in limba german5 (Bie- nen) wachs; in olandezg (bijen) was; in rus5, polonez5 gi ceh5 - vosk; in danez5 qi norvegian5 (bi-) vosk; in suedez5 (bi-) bm; in leton5 vasks. Dinkr-un studiu cmparativ efectuat de fihlogul D.E. L e S a g e a termeni- lor pentru cear5 gi uniere din limbile indo-europene care foxmeaz5 familia lingvistic5 cea mai ouprinz5toare din vestul globului (Europa, cele dou5 Americi ~i o parte diln Asia cenGal5 qi de vest), rezult5 c5 la oiiginea cu- vintului ceara exist5 dm5 r5dZcini indo-eurupene de baz5. Una este baza cuvintului latin cera gi cealaltg a en- glezescului wm. Din acestea probabil c5 numai primul a insemnat cear5 la origine. El a dat nqtere cuvintelor grece~ti kerds = car5 Si kerion care' este un derivat obisnuit cu sufix $i ^mseamn5 fagure cu miere. qferitor la termend fagure, in &- dnul limbilor romanice, numai italiana, podugheza gi rcumina au pbtrat un cuvint ce se trage direct din latinescu

favus: favo, fauo de ml si respectiv

fagure. 'In spaniol5, fagurele cu miere se nurne~k.,panal care provine din la- tinul panis - piine - folosit in in-. telesul de amestec de diferite sub-

Din

istoricul apiculturii

0,FQTOGRAilE DE ACUM c)i\~l BIME

DE ClNCl-BECEMIl

Inv. Inocentiu CODAU

.

.

.

,

lncepind de la Ion Inocentiu Mi cu-K 1a i n - dupe de- reintregire a patriei din anul 1918 - unul din centrele - Pn toate domexiiile. Situatia economicB a taranului C9f. &sea un punct de sprijin $i En apiculturti, motiv pentru care Sn acest cadru au functionat in dese i-Pnduri cursuri de initiere in aceasta Sndeletnvire. Prin grija apicultorului dr. Dan I 1i e $ colaboratorul nostru, Invatiltorul Inocentiu % Cod 5 u ne-a trimis o'interesant5 fotografie In care PnfBtivBrn un moment din desfS$urarea acestor activiati care vizau propijqirea apiculturii.