Sunteți pe pagina 1din 118

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Ministerul Educaiei,Cercetrii,Tineretului si Sportului coala Postliceal Sanitar CHRIS TIANA Timioara, Timi PROIECT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A COLII POSTLICEALE Calificarea profesional: asistent medical generalist Coordonator: Asistent MIHAELA DAVID Absolvent: TOTH VIOLETA MARIANA August 2012

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Motto:nvinge greutile profesiunii tale,

Stpnete suprarea i nerbdarea ta Gndete-te c cel suferind este: dezarmat rul i ngrijirea ta

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CUPRINS MOTTO ARGUMENT CAPITOLUL I. INTRODU CERE N NURSING-----------------------------------------------------5 1. Teoretiza rea noiunilor de nursing----------------------------------------------------------------------5 Definiia nursingului i a conceptului elaborat de Virginia Henderso n----------------------------5 Codul pentru asistente medicale-----------------------------------------------------------------------7 Rolul si funciile asisten tei medicale dupa Virginia Henderson------------------------------------7 2. Nev oile fundamentale ale fiinei umane---------------------------------------------------------------8 CAPITOLUL II. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL--------------------9 Noiuni de anatomie--------------------------------------------------------------------------------------9 Funciile rinichiului-------------------------------------------------------------------------------------11 Cile urinare ---------------------------------------------------------------------------------------------12 CAPITOLUL III. LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII------------------------13 Definiie--------------------------------------------------------------------------------------------------13 Cauze-----------------------------------------------------------------------------------------------------13 Simptoma tologie. Diagnostic clinic------------------------------------------------------------------16 Examinri paraclinice----------------------------------------------------------------------------------18 Diagnostic diferenial----------------------------------------------------------------------------------19 Tratament-----------------------------------------------------------------------------------------------20 Evoluie i complicaii---------------------------------------------------------------------------------23 Profilaxie Prognostic-----------------------------------------------------------------------------------25 CAPITOLUL IV. EDUCAIA PENTRU SNTATE---------------------------------------------26 Rolul asistent ului medical in efectuarea actelor medicale.----------------------------------------27 Rolul asistentului medical n efectuarea actelor medicale de investigaie si de tratament-----27 Pregtirea preoperatorie--------------------------------------------------------------------------------31 ngrijirile postoperatorii--------------------------------------------------------------------------------35 CAPIT OLUL V. ELABORAREA PLANULUI DE NGRIJIRE---------------------------------38 CAZUL I ----------------------------------------------------------------------------------------------------39 1.Culegerea datelor-------------------------------------------------------------------------------------40 2.Identificarea problemelo r-----------------------------------------------------------------------------44 3.Planificarea ngrijirilor-------------------------------------------------------------------------------47 4.Aplicarea n practic---------------------------------------------------------------------------------49 5.Evaluarea final---------------------------------------------------------------------------------------63 CAZUL II----------------------------------------------------------------------------------------------------64 1.Culegerea datelor-------------------------------------------------------------------------------------65 2.Identificarea prob lemelor----------------------------------------------------------------------------69 3.Planificarea ngrijirilor-------------------------------------------------------------------------------72 4.Aplicarea n practic---------------------------------------------------------------------------------73 5.Evaluarea final--------------------------------------------------------------------------------------86 CAZUL III---------------------------------------------------------------------------------------------------87 1.Culegerea datelor-------------------------------------------------------------------------------------88 2.Identificare a problemelor----------------------------------------------------------------------------92 3.Planificarea ngrijirilor-------------------------------------------------------------------------------95

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 4.Aplicarea n practic---------------------------------------------------------------------------------96 5.Evaluarea final-------------------------------------------------------------------------------------107 CONCLUZII ----------------------------------------------------------------------------------------------108 BIBLIOGRAFIE MOTIVATIA Litiaza urinara, cunoscuta mai frecvent sub numele de pietre la rinichi este o afe ctiune cunoscuta inca din antichitate.Riches raportand existenta unui calcul vez ical la o mumie egipteana din anul 4800.i.e.n, Tratamentul litiazei urinare cons tituind o preocupare continua a urologiloracelor timpuri mergand de la tratamente naturiste(GALENUS)pana la tratament chirurgical(HIPOCRATE practicand probabil pr ima interventie chirurgicala urologica de tip litiazic) Explicatia pentru care a cest tip de patologie a fost descoperita si tratata atat de rapid este simpl dur erea care insoteste litiaza renala (colica renala) este intr-atat de mare incat un tratament care sa o indeparteze era absolut necesara Chiar daca medicina a ev oluat considerabil pana in zilele noastre, litiaza urinara a ramas in continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta sa este in creste re in Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi pusa cel mai p robabil pe seama alimentatiei si a duritatii apei. Promovarea si mentinerea sana tatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective importante in actualul sis tem de sanatate. Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, i ar de la dreptul de sanatate s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea. Dar exi stenta omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru ingri jirea pacientului a fost si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile frecvent intalnite se inscrie si LITIAZA RENALA. Am ales ca tema Ingrijirea pacientului cu Litiaza Renala, datorita faptului ca si eu am suferit de aceasta boala, pe care am tratat-o medicamentos. Aparand la toate varstele, a re de regula un diagnostic cu atat mai sever cu cat se instaleaza la o varsta ma i timpurie. Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si ten dinta la recidive m-a ajutat sa inteleg mai bie aceasta boala, fapt pentru care Litiaza Renala m-i s-a parut potrivita ca subiect al acestei lucrari. Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din acdr ul orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa subliniez importanta a cestei afectiuni. .

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAPITOLUL 1 INTRODUCERE IN NURSING 1. TEORETIZAREA NOIUNILOR DE NURSING DEFINITIA NURSINGULUI SI A CONCEPTULUI ELABORAT DE VIRGINIA HENDERSON Cine este Virginia Henderson? V. Henderson este o infirmier american, profesor uni versitar. Ea a lucrat timp de 5 ani cu renumitul profesor Leoninos, renumit soci olog si antropolog. n anul 1955, prin nfiinarea unor societi americane de infirmiere bazate pe cotizaii, se lanseaz o teorie de ajutor infirmier de tendin existenial, pril ej cu care teoriile Virginiei Henderson devin cunoscute n America. Ce este nursin gul? Sa ajuti individul,fie acesta bolnav sau sanatos,sa-si afle calea spre sanat ate sau recuperare,sa ajuti individul,fie bolnav sau sanatos,sa-si foloseasca fi ecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea,cu conditia ca acesta s a aibe taria,vointa sau cunoasterea,necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil Concepia sa intelectual este: Individul este unic, contient de persoana sa i caut n mod contin uu o semnificaie a vieii sale. Concepia sa despre om: Existena omului are nevoi fund amentale, universale i individuale variabile, care l satisfac pe el, dac el se poat e mica singur. Atunci el este independent.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Concepia sa despre sntate: Sntatea este o stare in care necesitatiile sunt satisfacut e in mod autonom,nu se limiteaza la absenta bolii.

Conceptia sa despre boala: Boala este ruperea echilibrului,armoniei,un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica,psihica,o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua,provizorie sau definitiva Concepia sa despre ngrijirea infirmier: ngri irea infirmier duce pn la capt sau are drept scop ajutorarea individului bolnav sau sn s, pentru a se strdui s se desvreasc pe sine, dac el are fora necesar, voina, dac nele necesare ndeplinirii acestei funcii, pentru a-l ajuta s recunoasc independena sa cel mai scurt timp posibil, i aceasta bineneles cu asentimentul pacientului. n rezu mat, se poate spune c V. Henderson concepe ngrijirile infirmiere ca rspuns la o nev oie exprimat sau neexprimat de pacient. Prin nevoie se nelege un sentiment de lips, d e insatisfacie, legat de o necesitate fiziologic necontrolat. O nevoie are ntotdeaun a o dimensiune biologic, fiziologic, psohologic i social. Conceptul V. Henderson Asis tenta generalist este contiina celui lipsit de contiin, este vederea pentru cel orbit de curnd, este braul pentru cel cruia i-a fost amputat, este dragostea de via pentru cel ce a ncercat s se sinucid, contiina i nelegerea, ncrederea pentru tnra mam. A dical a fost denumit mama profesional. Ea este o mam ce acioneaz conform nevoilor cop lui i trebuie adeseori s ndeplineasc sarcini ct mai diverse i ct mai insolite. Rolul e enial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i menin ge sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi a vut voina sau cunotinele necesare. Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste func , astfel nct bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Deci nursingul p upune: a trata, a ingriji si a gestiona distribuirea ingrijirilor acordate bolna vului. Scopul i evaluarea aplicrii conceptului V. Henderson Scopul acestui concept este acela de a descrie principiile fundamentale ale ngrijirii bolnavului, pe ba za crora asitenta medical generalist realizeaz un plan de ngrijire, bazat pe o bun cun oatere metodologic a pacientului i a familiei; pacientul este

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

recunoscut ca participant activ n aceasta intervenie, ceea ce l ncurajeaz i-i motiveaz dorina de autonomie. Planul de a-l ajuta pe pacient este influenat de vrst, temperam ent, statutul social i cultural, capacitatea fzic i intelectual, de stri patologice i indroame ca: ocul, febra, infecia, deshidratarea i depresia. Crearea unui plan scri s de ctre asistent, asigur unitatea n continuarea ngrijirilor; n orice caz este vorba de modificarea n funcie de nevoile pacientului pe minute, zile sau sptmni. Evaluarea nevoilor bolnavului solicit, ntre alte caliti, sensibilitatea, sentimente profunde i o judecat corect din partea asistentei care acord ngrijiri bolnavilor, pentru a ascu lta, observa, cunoate; asistenta trebuie s evalueze nevoile sale i s stabileasc relaii le interumane eseniale pentru a acorda ngrijiri eficiente. Aplicarea corect n practi c a unui plan de ngrijiri, duce la restabilirea independenei pacientului, la reinte grarea sa pe plan bio-psiho-social, la care se adaug i a patra dimensiune, cea mor al i spiritual. Omul trebuie sa aib un ideal pentru care i prin care s triasc, s ca sens n via, un rol superior sau numai simpla supravieuire sau existen. Aceasta nou di siune a sntii sale este considerat actualmente de o importan central n desvrirea umane i a sntii, deoarece a concepe sntatea fizic fr componenta etic, presupune de ea omului CODUL PENTRU ASISTENTE MEDICALE Promovarea sanatatii Prevenirea imbolnaviriilor Restabilirea sanatatii Inlaturar ea suferintei

ROLUL I FUNCIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA HENDERSON Rolul asistentei medicale const n ; A ajuta persoana sanatoasa sau bolnava,sa-si m entina sau recastige sanatatea(sau sa-l asiste in ultimele sale clipe)prin indep linirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur,daca ar fi avut forta,voin ta sau cunostintele necesare Funciile asistentei medicale: funcia de natura indepe ndent funcia de natura dependent funcia de natura interdependent funcia profesion

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA funcia educativ funcia economic funcia de cercetare 2.NEVOILE FUNDAMENTALEn Cele voi fundamentale statuate ALE FIINEI UMANE acest concept sunt urmtoarele: 1 A respira si a avea o buna rculatie 2 A bea si a manca 3 A elimina 4 A se misca si a avea o buna postura 5 A dormi si a se odihni 6 Ase imbraca si a se dezbraca 7.A-si mentine temperatura corpului in limite normale 8.A-i ngriji i proteja tegume ntele 9.A evita pericolele 10.A comunica 11.A-i practica religia 12. A fi preocupat in vederea realizarii profesionale 13. A se recreea 14.A nva cum sa-si pastreze sanatatea

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAPITOLUL I ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR NOIUNI DE ANATOMIE . *Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din cil e evacuatoare ale urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinara si uretra. *Rini chii ,organele secretoare ale urinii,au forma de boabe de fasole si sunt situati de o parte si de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este inconjurat de un strat celuloadipos si invelit cu o capsula fibroasa inextensibila,este situat in loja renala. *Rinichii au o margine convexa,o margine interna concava si doi po li:unul superior si altul inferior.Pe partea concava se afla hilul renal,alcatui t din artera si vena renala,limfaticele,nervii,jonctiunea uretro-bazinetala. *Ri nichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang.. *Loja renala este limit ata in sus de diafragm,in spate de ultimele doua coaste si dedesuptul lor de mus chii si aponevrozele lombare,iar inainte,de viscerele abdominale. *Situarea lomb o-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi resimtite lombar, abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca sim ptomatologie toracica . Unitatea anatomica si fiziologic a rinichiului este NEFRONUL,alcatuit din GLOME RUL(polul vascular) si TUBUL URINIFER(polul urinar) Nr nefronilor din cei doi ri nichi se evalueaza la 2 milioane. Glomerurul este primul element al nefronului s i este aclatuit dintr-un ghem de capilare care rezulta din ramificatiile unei ar teriole aferente,provenita din artera renala.Capilarele se reunesc apoi si forme aza o arteriola eferenta,care se capilarizeaza din nou in jurul primei portiuni a tubului urinifer. Tubul urinifer-al doilea element al nefronului-se prezinta s ub forma unui canal lung de 50mm,format din urmatoarele segmente:capsula Bowman, tubul contort proximal,ansa Henle,tubul contort distal si tubii colectori. Capsu la Bowman are forma unei cupe care inconjoara glomerulul si este alcatuit din do ua foite.Capsula Bowman impreuna cu glomerul pe care-l contine,poarta numele de corpuscul Malpighi.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

Din tubii contorti distali,prin canalele colectoare si canalele commune care se deschid in papilele renale,urina formata trece in calice si de aici in basinet. Legatura bazinetelor cu vezica urinara organ dotat cu o musculature puternica si situate in pelvis,inapoia pubisului-este realizata prin cele doua uretere. Traie ctul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre fibroame,chisturi ovariene sau canceroase recto-sigmoidiene Uretera cana lul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de aprox 5cm,spre d eosebire de barbat,la care traiectul este lung si traverseaza prostate,de unde p osibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenoma sau cancer de prostate cu rasunet asupra intregului arbore urinar. NOIUNI DE FIZIOLOGIE Rinichiul este un organ de importana vital i are numeroase funcii, dintre care funcia principal const n rmarea urinei.. FUNCIILE RINICHIULUI :1 Funcia de formare a urinei: Prin aceasta sigura epurarea organismuluide substa nte toxice.Formarea urinei se datoreaza unui mechanism compex de filtrare la niv elul glomerulilor si de reabsortie si secretie la nivelul tubilor Prin filtrare glomerurala se formeaza urina primitiva150l urina primitive in 24h,din filtrarea a 1500l plasma)Urina primitive are compozitia plasmei,dar fara proteine,lipide si elemente figurate.Contine deci:apa,glucoza,uree,acid uric si toti electroliti i sangelui. In faza urmatoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare part e a filtratului glomerural,se formeaza urina definitive La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau in mare cantitatea de substante utile si in cantitate mica pe cele toxice..Substantele utile sunt substante cu prag,care su nt eliminate prin urina numai cand concentratia lor sanguina a deposit limitele fiziologice(apa,glucoza,NaCl).Substantele toxice sunt substante fara prag,elimin area lor in urina facandu-se imediat ce apar in sange. Apa se reabsoarbe in prop ortie de 99%,glucoza in intregime,sarurile si clorura de sodium in proportie ver iabila de 98%. Substantele toxice nu sunt reabsorbite decat in proportie mult ma i mica:uree33%,75%acid uric 2 Funcia secretorie de meninere a echilibrului acido-b azic El poate secreta si elimina unele substante ,ca amoniacul ,cu rol foarte im portant in echilibrul acido-bazic Rinichii exercit o serie de funcii endocrine, di ntre care amintim:]eritropoieziei medulare; 3 Funcia de epuraie sanguin Cu rol impo rtant in reglarea tensiunii arteriale.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CILE URINARE

Ureterul Ureterele sunt conducte care continu bazinetele celor doi rinichi, coborn d retroperitoneal de o parte i de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de ap roximativ 25 cm. Ajung n pelvis de unde se vars n vezica urinar. Sunt formate din fi bre longitudinale, la exterior i circulare la interior, graie crora execut micri ondul atorii caracteristice (peristaltice) care fac ca urina s se ntoarc n vezic. Pe faa inf erioar uretrele au o mucoas, i pe cea extern un nveli conjuctiv. Vezica urinar Este un rezervor care colecteaz urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari posibiliti de destindere (1-3 l) datorit musculaturii sale bogate format dintr-un strat longitu dinal extern i actul longitudinal intern. Uretra Este un canal musculo- membranos care difer n raport cu sexul. La brbat exist un canal comun, urinar i genital, de la vezic la meantul urinar. Are patru poriuni intraparietal, prostatic (3 cm), membran oas (prin diafragma urogenital) i spongioas sau pelvian. La femei este un canal ntins de la vezic pn la vulv, paralel cu vaginul i posterior de el, are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurt se pot produce infecii urinare frecvente. Are dou poriuni: intrapel vian i perineal, orificiul inferior este situat posterior de clitoris.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAPITOLUL II LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII DEFINIIE Este o afeciune caracterizat prin formarea de calculi (concreiuni minerale, organic e i de cele mai multe ori mixte) ,n bazinet i de-a lungul cilor urinare (ncepnd cu tub ul urinifer si terminnd cu uretra),n urma precipitarii substanelor care n mod normal ,se gsesc dizolvate n urin. CAUZE Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modi ficata determina tipul de calcul care se formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si apar atunci cand nivelul acestuia in urina se modific a.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA FACTORI DE RISC Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor c u predispozitie pentru aparitia calculilor renali, in special cele care suferit deja de litiaza renala: *Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichi de (in special de apa), duce la diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri. *Unele medicamente diureticele, de exemplu, pot creste r iscul de formare a calculilor renali. Efectul acestor medicamente asupra formari i de calculi este variabil. Prin urmare, persoanele cu risc crescut trebuie sa c onsulte medicul sau farmacistul inainte de luarea medicamentelor. *Consumul insu ficient de fructe si legume consumul de fructe si legume este asociat cu un risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat, un inh ibitor al cristalizarii sarurilor in caile urinare. *Consumul excesiv de protein e (carne, peste, etc.) favorizeaza formarea calculilor deoarece determina creste rea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina, precum si diminuarea niv elului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor). Proteinele de o rigine animala sunt cel mai frecvent incriminate. *Acitivitate limitata sau sede ntarism duce la pierderea treptata a masei osoase, deci la eliberarea calciului din oase. *Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente. *A limentatie bogata in oxalati determina cresterea nivelului de oxalati din urina. Aceasta substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acest ea par sa creasca in mod semnificativ nivelul din urina spanacul, sfecla rosie, nucile, ciocolata, taratele de grau, migdalele, arahidele si capsunele. *Luarea suplimentelor de vitamina D este indicata consultarea medicului inainte de a lua suplimente de vitamina D. *Factori anatomici: congenitale sau ctigai care altereaz d renajul urinei; *Factori bacteriologici: exist unii germeni care secret ureaz gener atoare de amoniac, favoriznd apariia calculilor amoniaco-magnezieni. *Factori meta bolici: guta, avitaminoze CLASIFICARE CALCULILOR RENALI a) Calculii caliceali po t fi localizati in fiecare grup caliceeal(superior,mijlociu,inferior) Cauzele im psibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi: -megacalicoza -stenoza tijei cal iceale de cauza *intrinseca(infectii specifice sau nespecifice * extrinseca(vas aberrant ce incruciseaza tija calicial) b) Calculi bazinetali(pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni: -megabazinet cu alterarea fluxului urinar -hidron efroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA -hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelul uret erului,jonctiunii pielo-ureterale sau bazinetului. -reflux vezico-uretero-renal c)Calculi coraliformi(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3 tije caliceale(clasificarea afost descrisa anterior),calculi colariformi evolueaza asymptomatic si sunt descoperiti intamplator.In general sunt calculi de struvita incadrati in asamblul litiazelor infectate. COMPOZIIA CALCULILOR RENA LI Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfat amoniaco-magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectie urinara. Uneori contin acid uric, cistina (rar) sau o alta substanta me dicamentoasa. * Calculii pe baza de calciu Acest prim grup, care reprezinta 75% 85% din cazurile de calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfat de calciu sau dintr-un amestec al acestor doua saruri. M ai multi factori contribuie la cresterea concentratiei de calciu in urina. Print re acestia se numara deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D, unele medicam ente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli (cancer, boli renale, hipe rparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina se datoreaza unei a limentatii bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici. *Calculii de s truvita aceasta categorie reprezinta 10% -15% din cazurile de calculi renali. Su nt compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile bacteriene cronice ale cailor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amo niac din urina, un factor favorabil formarii cristalelor de struvita. Spre deose bire de celelalte tipuri de calculi renali, acesti sunt mai frecventi la femei d ecat la barbati. Deseori, se dezvolta la persoane care utilizeaza catetere urina re o perioada indelungata de timp. * Calculii de acid uric reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cum indica numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid uric din urina. Acidul uric este u n produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in proteine poate antrena un exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care efectueaza chimio terapie sunt predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali. *Calculii de cistina aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti. Calculii sunt compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se datoreaza cistinuriei (excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA SIMPTOMATOLOGIE , DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia litiazei variaza cu sediul si cu marimea calculilor . Un calcul care se dezvolta n ntregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi bine tolerat si da doar; dureri lombare difuze, intermitente, infectie urinara cronic a asociata cu dureri sau arsuri in timpul urinarii(disiurie),cresterea nr mictiu nii uneori hematurie. Un calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiar dramatica, al colicii renale . Ea poate sa apara "ca un fulger pe cer senin", dar de multe ori dupa eforturi, trepidatii, alergari. Hematuria si uneori piuria apar dupa colica renala. urina tulbure, urat mirosito are greturi si varsaturi

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Febra este semnul clinic care certifica aparitia infectiei. Fiind un obstacol pe calea urinara, litiaza favorizeaza staza (hidro-nefroza sau ureterohidronefroza ) si deci infectia urinara, care poate sa duca n timp la alterarea rinichilor (pi elonefrita cronica), cu rinichi scleroatrofic si perinefrita sclerolipomatoasa Simptomatologie clinica Litiaza renal se poate manifesta clinic urmatoarele forme: a) calcul latent nu ar e nici un simptom clinic, poate fi doar bnuit la bolnavii de gut, infeciei urinare, imobiliti la pat, paraplegici. Anamneza furnizeaz informaii despre anumite obiceiur i alimentare, abuz de alimente bogate n proteine (carne) sau oxalai (spanac, sfecl roie, ciocolat) despre mediul de via al pacientului (cald i uscat), infecii urinare n ntecedente sau eventuale eliminri anterioare de calculi.

b) durerea n durerea violent (colic renal) dar i sub form de nevralgie (durere nud, un ori doar o jen la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipic manifestare a litia zei renale. *Colica renal nseamn nseamn distensia acut a cilor excretorii deasupra obs acolului i spasmul supraadugat. *Debutul este de obicei brusc, precipitat de un ef ort fizic important, se manifest ca durere vie n zona lombar, de obicei unilateral, n hipocondru i fosa iliac de aceeai parte cu iradieri spre organele genitale extern e i faa intern a coapsei. *Durerea se nsoete de disurie, hematurie. Pot exista fenomen e reflexe digestive (greuri, vrsturi, parez intestinal) i vegetative (paloare, transpi raii, tahicardie). *Durata este variabil, ore sau chiar zile, iar sfritul colicii po ate coincide uneori cu eliminarea calculilor. c) infecia urinar datorit stazei urin are realizate prin obstacol i a refluxului urinar, germenii pot infecta cile urina re, fie pe cale ascendent, fie pe cale hemetogen genernd infecii de diferite tipuri. Infeciile urinare reprezint complicaii redutabile ale litiazei i, de multe ori, rep rezint singura form de manifestare a acestuia. DIAGNOSTICUL CLINIC INCLUDE antecedente her 1 Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente varsta-sex edo-colaterale rezidenta geografica ocupatia volumul zilnic al ingestiei de lich ide regimul alimentar tratamentul medicamentos

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA prezenta calculior eliminati de pacient in antecedente structura cristalografica a calculilor analizati ulterior prezenta infectiei urinare asociate 2 Examenul clinic obiectiv consta: a)Semne generale caracteristice bolilor asociate cu liti aza renala(sindrom Cushing,hipertiroidism,guta,sarcoidoza)sau evidenta vezicii n eurologice cu risc de formare a litiazei vezicale b)Semne locale: -sensibilitate dureroasa la palparea lojei renale -prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil -sensibilitatea punctelor ureterale -prezenta hematuriei sau piuriei la examenu l macroscopic al urinei Diagnostic pozitiv Calculii renali pot fi descoperiti in timpul unui examen de r utina, dar in general sunt diagnosticati la persoanele care acuza durere lombara acuta sau la pacienti cu infectii urinare cronice.

EXAMINARI PARACLINICE Radiografia renal simpl evideniaz calculii radioopaci, numrul, forma i localizarea lo . Ecografia este un examen neinvaziv, dar nu poate pune in evidenta calculii mic i, in special cei localizati in uretere sau vezica urinara,.permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale i a impactului su asupra rinichiului. Pielografia i ntravenoasa - examen cu ajutorul caruia se poate determina localizarea calcululu i in sistemul urinar si se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta. E xamenul consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea cu o substanta de contrast, realizata prin injectare intravenoasa. Acest examen a fost inlocui t de tomografia computerizata (CT), dar este in continuare utilizat in numeroase afectiuni urinare. Tomografia computerizata (CT) in spirala - a devenit testul de electie pentru evaluarea calculilor renali. Poate identifica calculii indifer ent de compozitia lor si nu necesita utilizarea unui produs de contrast. . Urogr afia intravenoas cu substan de contrast pune n eviden calculii radiotranpareni, ca i ificrile cilor urinarea n amonte de obstacol, impactul asupra parenchimului renal i eventualele leziuni anatomice Scintigrafia renal apreciaz funcionalitatea parenchim ului unui rinichi litiazic, dar ea nu este indispensabil diagnosticului.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

Sumarul de urin. Se cerceteaz prezena: *albumine cu apreciere cantitativ; *glucoz; *m obilinogen; *pigmeni biliari. *Sedimentul urinei: *leucocite; *hematii; *diferite sruri. Reacia (pH-ului) urinei normal acidat i variaz ntre 4,6-8,8 n funcie de diet umul urinar n medie 1500 ml/zi n funcie de aportul hidric: mai puin de 1500 ml/zi ol igurie mai mult de 1500 ml /zi poliurie Culoarea urinei poate deveni hipercrom, p ortocalie n ingestie redus de lichide, pierderi lichidiene excesive, febr etc.

Mirosul urinei: fetid: semnific infecii urinare severe; amoniacal: fetid n infecii u rinare Proba Addis Hamburgher determin numrul de hematii sau leucocite eliminate p e minut, recoltare ce se repet la 100 minute.Valorile normale: 0-2000 leucocite/m in Urocultura este examinarea bacteriologic a urinei i are drept scop depistarea i nfeciei urinare. Recoltarea impune condiii sterile, dup o prealabil toalet local (geni tal), din mijlocul jetului urinar (civa mililitri). Urina recoltat se nsmneaz pe med cultur i citirea se face dup intubare la termostat 24 h. DIAGNOSTIC DIFERENIAL a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu :

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA litiaza colecistica colecistita acuta pancreatita discopatia lombara spondiloza lombara anexita si metroanexita chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar ape ndicita sindrom ocluziv b)Din punct de vedere al hematuriei cu: traumatisme ale aparatului urinar tumori renale litiaza vezicala infarct renal glomerulonefrita Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaiilor mai sus descrise TRATAMENT n cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcie de: vrsta paci entului tarele organice asociate dimensiunile calculului compoziia chimic a calcul ului gradul de afectare a funiei renale stare rinichiului controlateral asocierea complicaiilor(durere,infecie urinar,insuficient renal) Majoritatea pietrelor sunt el iminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in special daca pacientul consu ma lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetamino fen), pana la eliminarea calculului. Calculii prea mari, cei care provoaca durer i violente, infectii sau hemoragii trebuie pulverizati in fragmente mici sau ext rasi chirurgical. Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin d iferite tehnici: Litotripsia(litotritia) extracorporala interventie ce utilizeaz a unde de soc produse pe piele si orientate direct catre calcul, pulverizeaza ca lculul in fragmente mici ce pot fi eliminate de catre sistemul urinar.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Nefrolitotomie percutanata tehnica utilizata atunci cand calculul este prea mare sau pozitionat astfel incat nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporal a. Se efectueaza prin introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observatie s i a unui instrument numit nefroscop in rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se ext rage calculul. Daca acesta este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul un ei laser sau a energiei electrice. Ureteroscopia operatie necesara pentru extrag erea calculilor localizati in uretere. Consta in introducerea unei sonde (sau ur eteroscop) in vezica prin uretra si ghidat apoi pana la uretera. Calculii sunt a poi fragmentati sau extrasi intregi. Aceasta tehnica poate afecta ureterele.

Tratamentul conservator al litiazei renale implic: 1 Tratamentul profilactic prop riu fiecrui varieti de litiaze 2 Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziaz, oricare ar fi natura lor chimic Tabloul clinic cel mai frecvent observ at n litiaza renal este constituit de colica ureteral. n 60-80% calculii ureterali p ot beneficia de un tratament medical, calcul putndu-se elimina spontan. De asemen ea, chiar i n cazurile cnd calculi ureterali nu se nsoesc de colica acut, se va aplica mai nti un tratament medicamentos. * n tratamentul imediat al colicii ureterale ac ute se va administra n primul rnd medicaia antispastic i antialgic pe cale intramuscul ar sau intravenoas. analgetice: Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete n forme mai uoare: Scobutil, Lizadon; n formele mai grave Fortral intramuscular; antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscul ar foarte lent de obicei n asociere cu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg . Intravenos sau intramuscular. *Aplicaii de cldur: n regiunea lombar (pern electric), bi fierbini. *Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesar, n cazul cnd durerile sunt extrem de intense, dei opiaceele au dezavantajul de a mpiedica migrarea calcu lilor. * Cura de diurez nu este indicat n faza iniial dureroas, deoarece crete presiun a intrapielitic care are rol important n producerea durerii. * Odat durerea calmat, se va trece la o analgezie de baz prin administrarea per oral sau supozitoare de spasmolitice i analgetice pentru c se obine o

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

dilatare i o diminuare a perstalticii cilor urinare, i, deci o scdere a factorilor c are declaneaz durerea. *n aceast perioad este indicat cura de diurez care favorizeaz rarea calcului. Volumul urinar va trebui s depeasc 1,5 l/24h. Pot fi recomandate i ce aiurile de plante cu aciune diuretic, asociate cu indicaia care regleaz dinamica ure teral. *Pentru eliminarea spontan a calcului are o mare importan micarea i aa zisa ,,s uturare a pietrei. * n cazul n care este prezent leucocituria i bacteriuria, se va ap lica terapia antibiotic. *Tratmentul colicii renale se poate face i ambulatoriu, d ar orice colic febril prelungit sau complicat cu oligurie, impune internare pentru i nvestigaii suplimentare i tratament adecvat. * n colicile violente prelungite care nu cedeaz la analgetice i spasmofilitice uzuale se mai asociaz: ROMERGAM, FENOBARBI TAL. Dac nici aa durerea nu cedeaz, se administreaz MIALGIN, ATROPIN. *n cazul n care ratamentul medical nu a dat rezultate sau n cazurile complicate cu insuficien renal se aplic tratament urologic i la nevoie chirurgical. Tratament profilactic Este n funcie de compoziia chimic a calculilor. Litiaza renal f iind o boal cronic a ntregului organism, necesit un tratament de lung durat. Tratament ul s-a dovedit eficace n profilaxia recidivelor, acestea diminund de la 40% la 10% . Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei i medicaie i urmrete: scderea concentraiei urinare printr-un aport crescut lichidian; diminuare a aportului substanelor formatoare de calculi; creterea aportului de mediatori car e inhib cristalizarea; modificarea pH-ului urinar; lupta contra infeciei. Tratamen tul chirurgical Tratamentul chirurgical impune doar o etap a tratamentului litiaz ei renale, el va fi continuat ntotdeauna cu msuri de prevenire a recidivei calculo ase.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

EVOLUTIE SI COMPLICATII *Evolutia este n general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate sa elimine calculul. De cele mai multe ori, daca nu a fost ga sita si tratata cauza, procesul de formare a calculului continua, chinuind timp n delungat bolnavul, ducnd la operatii repetate. *Unii bolnavi internati n spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungnd frecvent la blocarea caii urinare cu s coaterea rinichiului din functie (n acest moment nceteaza durerea, fapt care bucur a pe bolnav, dar calmarea este nselatoare, pentru ca daca persista circa doua lun i, obstacolul distruge ireversibil rinichiul). *Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), o urgenta de prim ordin de dia gnostic si tratament. . * Evoluia depinde de numrul i mrimea calculilor, obstrucia cil or urinare depinde de eficiena tratamentului i posibilitatea prevenirii recidivelo r i a complicaiilor. *Factorii care pot influena evoluia i prognosticul, sunt: natura litiazei, dimensiunile, forma i situaia topografic a calculului, numrul, gradul de obstrucie a cilor urinare, prezena sau absena infeciei i riscul de recidiv. *Cu privir la natura litiazei, se tie c cea uric este mai bine tolerat, puin dureroas, iar trata mentul de dizolvare a calcului este eficace. * Dintre litiazele calcice, cea fos fatic este mai grav dect cea oxalic, prin faptul c recidiveaz i se infecteaz.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA * n funcie de dimensiunile, forma i situaia topografic a calcului pot fi prevzute ansele de eliminare spontan.

* Calculii caliceali sunt de obicei bine suportai, ns ansele de eliminare sunt minime. Complicaiile comune ale litiazei renale sunt: complicaiile mecanice compli caiile infectioase complicaiile renale. Complicaiile mecanice Sunt determinate de p rezena unui calcul pe cile urinare excretoare, care reprezint un obstacol incomplet sau complet privind excreia urinii. Este posibil ca, uneori, s se instaleze n amon te fa de obstacol o dilatare pielocaliceal de volum variabil. Excluderea funcional a rinichiului (rinichi mut) are loc n cazul cnd calculul produce o obstrucie total. An urie reprezint o complicaie grav datorit fie unui mecanism reflex, fie unor leziuni de pielonefrit litiazic pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucii bilatera le. Complicaiile infecioase Sunt favorizate de litiaza renal. Dup infecia pielic se in staleaz pielonefrita acut sau cronic cu insuficien renal ireversibil. Tot n cadrul co icaiilor infecioase se menioneaz: pionefroza, flegmonul perinefritic septicemia. Co plicaiile renale Sunt reprezentate de nefropatia obstructiv nsoit de nefrit interstiia cronic.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA PROFILAXIE Profilaxia litiazei este foarte simpla: regula generala este cautarea si tratare a bolilor generatoare, asociate cu cura de diureza, deci ingestie mare, zilnica de lichide (orice fel) n cantitate de peste 1500 ml/zi, putndu-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminarii de urina c u mpiedicarea concentrarii si deci precipitarii sarurilor. Regimul alimentar are o mare importanta, n functie de tipul litiazei Pentru litiaza oxalica se exclud s panacul, macrisul, varza rosie, castravetii, prunele, caisele, fasolea boabe, ma zarea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub forma de dulciuri, fainoasele, bautu rile alcoolice; Pentru litiaza urica se indica aport scazut de proteine, produse lactate, interzicndu-se carnea de purcel, miel, vitel, vnatul, mezelurile, momite le, splina, ficatul, creierul, PROGNOSTIC Bilateralitatea reprezint un semn de prognostic sever. Gradul i durata obstruciei a re o mare importan prognostic, deoarece atunci cnd este sever i sediul este sus situat , va duce la o distrugere nefrotic ireversibil.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAPITOLUL IV EDUCAIA PENTRU SNTATE Educaia pentru sntate vizeaz educaia bolnavului cu litiaza renala, n vederea profilaxi ei recurenelor i a complicaiilor bolilor renale. Prevenirea recidivelor presupune i dentificarea tuturor factorilor endo i exogeni de risc i inactivarea lor. Asociat cu recurena litiazei renale s-au raportat: alimentatia:subnutritia si excesul de pr oteine hidratare insuficienta:sunt necesari 2l de apa pe zi pentru o hidratare a decvata temperaturile crescute:favorizeaza deshidratarea apa cu un continut cres cut de Ca2+:favorizeaza aparitia pitrelor din calciu-calculi calcici

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA stilul de viata si ocupatia:locul de munca intr-un mediu care favorizeaza deshid ratrea ,stresul,starea de incordare psihica,expunerea prelungita la temperaturi crescute factori endocrini si metabolici:tulburari in metabolismul mineralelor,h iperparatiroidismul factori genetici:rude de sange cu istoric de litiaza renala antecedente personale in litiaza renala Bolnavul trebuie educat referitor la tra tament pe toata durata vietii sale. El trebuie sa dobandeasca urmatoarele cunost iinte: alimentare corecta evitarea inhibarii reflexului de mictiune(produce dist ensia vezicii urinare ,staza urinara care favorizeaza aparitia calculilor) asigu rarea unui aport corespunzator de lichide evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice,fara prescriptie medicala toaleta regiunii perian ale pentru a evita patrunderea microorganismelor in tractul urinar evitarea apor tului excesiv de saruri minerale(alimente,apa minerala) cunoasterea factorilor f avorizanti in aparitia si evolutia afectiunilor renale(oboseala,frig,umiditate.. .) evitarea excesului de proteine si sare care suprasolicita functional rinichiu l Boala i infirmitatea pot fi congenitale, dar cel mai adesea sunt rezultatul unu i regim de via nesntos care se poate datora unor cauze individuale, economice sau al tor cauze. Educarea sau pregtirea fac parte din ngrijirile de baz, ce trebuie acord ate marii majoriti a persoanelor care se prezint pentru tratament. Unele persoane, dei sunt de acord cu ngrijirile, iau o poziie defensiv atunci cnd li se prezint propri a responsabilitate n ceea ce privete sntatea, informarea i educarea lor. Se pare c obi eciile au la baz prezumia c asistenta medical intervine n programul de educare a bolna vului, ceea ce este domeniul medicului. Ori, este clar stabilit c rolul asistente i medicale de a educa bolnavul referitor la cile de promovare a sntii i la vindecarea bolnavului, este o continuare a planului terapeutic stabilit de medic.

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE DE INVESTIGATIE *Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i sau s-i rectige sntatea, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singu dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,c ontribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor organismului,servindu-l si cu instrumen tarul necesar,toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI Sarcinile asistentei in pre gatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele: -pregatirea ps ihica a bolnavului -adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar -dezbracarea si imbracarea bolnavului -aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor -asigurarea iluminatiei necesare examinarilor -deservirea medicul ui cu instrumente -ferirea bolnavului de traumatisme si raceala -asezarea bolnav ului in pat dupa examinare si refacerea patului SE VA MONOTORIZA -pulsul, tensiu nea arterial, temperatura,diureze -se va urmri dac bolnavul respir normal -se va urm i dac pacientul mnnc i bea normal -se va urmri dac pacientul elimin pe toate cile inare -se va urmri dac pacientul se mic i i menine o postur bun (n mers, aezat, imb postura de la o poziie la alta) PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZA Sa nge pentru: -hemoleucograma completa -biochimie:creatininaserica.ALAT,ASALT.uree serica,calcemie,fosfatemie,uricozurie,creatininemie,evaluarea,fosfatazelor alca line si a rezervei alcaline,glicemie,sideremie Analize de urina pentru: calciuri e,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,ure e si creatinina urinara Examen sumar de urina -volum de urina pe 24h,pH ul urinar ,densitatea urinara,leucociturie,hematurie,cristalurie Urocultura -cu antibiogra ma Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau ext ras

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA PENTRU EXAMENE IMAGISTICE Scintigrafie renal Bolnavului i se injecteaz intravenos o substan de contrast radioactiv, dup care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se de tecteaz repartizarea substanelor radioactive n parenchiul renal Pielografia Pielogr afia radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast administrat prin cateterism ureteral sub control citoscopic. Radiografie renal cu substanta de contrast Materialele necesare -substan de contras t Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%; -medicamente antihistaminice;

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

-medicamente pentru urgen. 1. Pregtirea materialelor necesare: se pregtesc toate mat erialele necesare menionate mai sus. 2. Pregtirea bolnavului: se efectueaz, pregtire a bolnavului ca i pentru radiografie renal,simplpsihic,alimentar, medicamentoas]. 3. T estarea sensibilitii fa de substana de contrast: se efectueaz testarea sensibilitii avului la iod cu Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%. Dac bolnavulprezint o reacie hip eralergic se ntrerupe introducerea substanei de contrast i se administreaz antihistam iniee,anunndu-se imediat medicul. Dac toleranaorganismului este bun bolnavul va fi co ndus n sala de citoscopie, unde va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa de exa minare. 4. Administrarea substanelor de contrast: splarea pe mini cu ap curent i spu sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter; se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune mic; bolnavul se transport pe ga pe masa de radiografie.

5. Ingrijirea bolnavului dup tehnic: Dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de contrast. Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va f condus n sa lon i instalat comod n pat; se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului. Pielogr afia se execut n condiii de asepsie perfect. Substana de contrast trebuie uor nclzi ru a nu produce contracii spastice ale bazinetului. Injectarea substanei de contra st se face cu presiune moderat [altfel se, produce rupturi ale bazinetului sau re flux pielorenal

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

Radiografia renala simpla Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiuni lor, poziia rinichilor i prezena unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci . Materiale necesare :crbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare. 1. Pregtirea materialelor necesare: se pregtesc toate materialele nec esare menionate mai sus. 2. Pregtirea psihic a bolnavului: se anun bolnavul i i se exp ic importana tehnicii pentru stabilirea diagnosticului. 3. Pregtirea alimentar a bol navului: cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr aliment e care conin celuloz i dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste finoas e, pine] i ape gazoase; n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine p naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va consuma lichide; dup examen bolnavul p ate consuma regimul sau obinuit

4. Pregtirea medicamentoas a bolnavului: cu dou-zile nainte de examinare se administr eaz crbune animal i triferment cte 2 tablete de 3 ori pe zi; n seara precedent zilei digrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin.

in dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cu ap cald. Aerul din tubul irig tor trebuie s fie completevacuat pentru a nu ti introdus n colon. naintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va efectua un sondaj vezic al. 5. Pregtirea pentru examinare: bolnavul este condus la serviciul de radiologi e; bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe mas; 6. ngrijirea bolnavului du tehnic: dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc on

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

PREGATIREA PREOPERATORIE Scop Pregtirea pacientului naintea interveniei chirurgicale este un element major d e prevenire a infeciilor postoperatorii. De ea depinde reuita operaiei i evoluia post operatorie. Neutralizarea surselor de suprainfecie care au originea: la nivelul p ielii (incizie): la distan (naso-faringian i vezic urinar) Reducerea posibilitilor d ontaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice Depistarea i semnalarea unor leziuni cutanate, infecii ORL sau urinare recente ori vindecate parazii externi, p osibiliti de alergie Pregtirea fizic i psihic a pacientului *Pacienilor ajuni la sec chirurgie trebuie s li se asigure confort fizic i psihic. Pacienii internai sunt ag itai, speriai, inhibai de teama interveniei chirurgicale, de diagnosticul imprevizib il , de anestezie, de durere, de moarte. *Asistenta medical are obligaia ca prin a titudinea i comportamentul ei s nlture starea de anxietate n care se gsete pacientul nte de operaie : s l ajute s-i exprime gndurile, grijile , teama; s i insufle nc chipa operatorie; s i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala operaie, n preanestezie, cum va fi aezat la masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd v rimi vizite; s l asigure c va fi nsoit i ajutat .

* Asistenta medical trebuie s rspund cu amabilitate, profesionalism, siguran i prompti udine la solicitrile tuturor pacienilor, nct acetia s capete ncredere n serviciul n a fost internat. *Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dur dar nici cu slbiciune, binevoitoare, dar i autoritar, va reui, cu siguran, s inspire paci nilor ncredere. Dac: ea nu va dovedi rbdare, pricepere, n conducerea unei discuii de eput, menit s ncurajeze bolnavul PREGTIREA PENTRU OPERAIE

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

Rolul pregtirii preoperatorii a pacientului deine un loc important n prevenirea_ in feciilor nosocomiale. Se face n funcie de timpul avut la dispoziie i de starea genera l a pacientului A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT IN ZIUA PRECEDENTA REPAUS ; regimul alimentar s fie uor digerabil i cu consum de lichide pentru meninerea tens iunii arteriale, dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei i acidozei post operatorii. Alte pregtiri pentru intervenie: antibioterapice cnd se anticipeaz aparii a unei infecii postoperatorii, splturi vaginale repetate cu antiseptice pentru infe cii ginecologice. spltura gastric n intervenii laborioase pe stomac IN SEARA ZILEI PR CEDENTE Pregtirea pielii se face baia general, la du (dup clisma evacuatoare) : spla ul prului, toaleta buco-dentar, toaleta nasului ; se verific regiunea inghinal, ombi licul, axilele, unghiile(scurte, fr lac de unhii), picioarele, spaiile interdigital e. Cu un aparat de ras propriu se rade prul ct mai larg n funcie de zon, ct mai aproa e de momentul interveniei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escor iaiilor cutanate i se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras , aplicnd apoi pansame nt antiseptic uscat. (n unele cazuri se pot folosi creme depilatoare). Pregtirea t ubului digestiv : clism evacuatoare (cu excepia interveniilor pe colon), nu se dau purgative se face du dup clism; alimentaie lejer : sup de legume, buturi dulci sau a line. IN ZIUA INTERVENIEI bolnavul nu mai bea, se face eventual o clism cu 4 intea interveniei, se ndeprteaz bijuteriile, se ndeprteaz proteza dentar care se pst cana cu ap, se rebadijoneaz cu un antiseptic colorat regiunea ras. se mbrac pacientul cu lenjerie curat, n funcie de intervenie; se pregtesc documentele : foaia de observ aie, analize, radiografii, care vor nsoi pacientul. Transportul bolnavului n sala de operaie

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

*Se face numai nsoit de asistenta medical, care are obligaia s predea pacientul asist entei de anestezie, mpreun cu toat documentaia i alte observaii survenite ulterior i f arte importante pentru intervenia chirurgical. *Transportul se face cu un brancard , pat rulant, crucior n funcie de boal i bolnav. *Bolnavul trebuie aezat confortabil i acoperit . n sala de preanestezie se verific regiunea ras i se noteaz eventualele esc oriaii (eczeme, intertrigo etc.); se verific starea de curenie : regiunea inghinal, o mbilicul, axilele, spaiile interdigitale, unghiile; se verific dac s-a ndeprtat prote za dentar; se pregtesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colo rate; instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, dup caz, se golete vezica urina r) de ctre asistenta de sal, dup splatul chirurgical al minilor, mbrcatul cu echipame steril, cmp steril n zona genito urinar. n sala de operaie se execut ultima parte a egtirii pacientului : se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie, monitori zarea funciilor vitale, obinerea unui abord venos (branul, cateter) n funcie de inter venie i de pacient, pregtirea cmpului operator, badijonarea cu alcool i curirea pi de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctur de iod (sau alt antiseptic color at) se face ncepnd cu linia de incizie, de la centru ctre periferie i se termin cu zo nele septice. ajut la instalarea cmpului steril textil (" acesta este rolul medicu lui, dar poate fi i rol delegat pentru asistenta medical). B. TIMP SUFICIENT, PAC IENT DEPENDENT este obligatorie efectuarea a dou toalete g enerale la pat, n 24 de ore (dac este posibil, cu spun antiseptic) n rest, pregtirea este aceeai ca pentru pacientul independent

C. PREGTIREA PACIENTULUI N URGENE CHIRURGICALE Dat fiind timpul foarte scurt avut l a dispoziie, pregtirea pacientului se face n acelai timp cu pregtirea slii i a chirurg lor

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

pregtirea const n: splarea cu ap cald i spun, numai a zonelor cu risc raderea, cu pentru a nu provoca escoriaii badijonarea zonei cu un antiseptic colorat evantua lele plgi prezente se vor pansa i se vor proteja foarte atent golirea coninutului g astric, prin spltur gastric (dac este cazul) ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE * n ge neral, pentru pacient nu exist intervenie chirurgical minor", o operaie fiind o experi en nou, pe care o triete bolnavul. *Teama i face pe unii pacieni s refuze operaia, s etextul c ar dori s mai ncerce cu tratament medicamentos, sau c doresc o amnare pentr u rezolvarea unei probleme personale. *n acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da ncredere. Aceasta se realizeaz prin: modul de a vorbi cu pacientul asigurarea c anestezia i intervenia sunt benigne exemple de reuit a un i operat cu aceeai intervenie meninerea calmului, antrennd i vecinii de salon

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

INGRIJIRI POSTOPERATORII SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI Este sarcina fundamental a asistentei medicale. Suprave gherea este permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i complicaiilor pos toperatorii. Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng ele entele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mic i modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul pres cris, evitnd iniiativele personale, fr a ine cont de responsabilitile celorlali membr i echipei. Instalarea bolnavului se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil , care va fi curat, bine aerisit, linitit, n semiobscuritate , cu temperatura de 18-2 0C (cldura excesiv deshidrateaz i favorizeaz hipotermia), prevzut cu instalaii do ox montate n perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraie. Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i, dac este cazul, salteaua va f ar. Elemente de supravegheat Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i p e rezultatele examenelor complementare. Date clinice: Aspectul general al operat ului culoarea pielii sesiznd paloarea i cianoza coloraia unghiilor , urmrind apariia cianozei starea extremitilor, paloarea sau rcirea nasului, urechilor, minilor i picio arelor starea mucoaselor-limba uscat sau umed, sabural sau curat-indic starea de hidr atare a operatului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

starea de calm sau agitaie, tiind c toropeala sau agitaia extrem exprim o complicaie irurgical (hemoragie intern, peritonit postoperatorie etc.) Diferii parametri fiziol ogici Tensiunea arterial se msoar ori de cte ori este nevoie n primele dou ore dup o aie din 15 n 15 minute, din 30 n 30 de minute n urmtoarele ase ore i din or n or pe mtoarele 16 ore notnd datele n foaia de reanimare. Pulsul se msoar la 10-15 minute ur mrind frecvena, ritmicitatea, amplitudinea care se noteaz. n cazul n care apar modifi cri ale pulsului, bradicardie sau tahicardie, se va sesiza medicul reanimator. Re spiraia : se noteaz frecvena, amplitudinea, ritmicitatea i se sesizeaz, deasemenea, m edicul n caz de tuse sau expectoraie. Astzi datorita PIPEI MAYO, lsate pn la apariia r flexelor i pe care operata o elimin cnd se trezete, nghiirea limbii este imposibil (as st.med. nu tb.s fie tentat s o repun pentru c deranjeaz bolnavul). Cea mai mic modific re a respiraiei va fi semnalat anestezistului, care, n funcie de caz , va indica o a spiraie pentru a ndeprta mucozitile din faringe sau va recomanda administrarea de oxi gen. Temperatura se msoar dimineaa i seara i se noteaza n F.O. . Pierderile lichidien sau sanguine Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material plastic.Cele mai multe operatii urologice se termina prin in troducerea drenurilor si sondelor destinate evacuarii urinei. Urinarele se vor a seza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop care prezinta un orificiu cu diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren sau son da. Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preve ni infectia urinara ascendenta.In urinare se introduce o solutie antiseptica car e sa aibe si efect deodorant. Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul neobstruat de peretii sau fundul urinarului si ne suspendate deasupra lichidului urinar. Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de drenaj. Obstruarea tubul ui de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica S caunul : se reia n urmtoarele 2-3 zile i este precedat de eliminare de gaze; n cazul n care nu apar gazele , se folosete tubul de gaze , iar n cazul n care scaunul nu e ste spontan, se face o clism evacuatoare. Transpiraia : se noteaz dac apare, deoarec e n cazul n care este abundent, poate antrena pierderi de ap importante. Vomismentel e: se va nota cantitatea, aspectul i caracterul (bilioas, alimentar, sanguinolent) P ierderile prin drenaj : se noteaz aspectul i cantitatea pentru fiecare dren n parte .

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Efectuarea pansamentului in jurul drenurilor Se protejeaza pielea cu un strat de vaselina(in caz de excretie abundenta) Pansamentul va fi aplicat de jos in sus si apoi o compresa de tifon de sus in jos,astfel incat drenul sa ramana in centr ul pansamentului Fixarea se va face cu o bucata de tifon cu un orificiu prin car e sa treca drenul,lipita de jur-imprejur cu leucoplast Urmarirea excretiei urina re Se supravegheaza culoarea si aspectul excretiei(ptr a depista aparitia de san ge sau puroi) Se inregistreaza atata cantitatea de lichid care se scurge prin dr enuri cat si cantitatea care excretata pe cale naturala Mobilizarea bolnavului P entru prevenirea unor complicatii postoperatorii se recomanda o mobilizare cat m ai precoce a bolnavului,dar numai dupa ce s-au fixat bine drenurile Aplicare mas urilor igienice Se va efectua toaleta bolnavilor la pat,tegumentele si mucoasele vor fi intretinute in stare de igiena perfecte(se vor face bai partiale) Se va aerisi permanent saloanele Prevenirea complicatiilor Dupa operatiile urologice p oate aparea :febra urinara.o complicatie specifica,care se manifesta prin febra ri dicata si frisoane,timp de 3-4 zile,cedeaza dupa administarera antibiotice. Boln avilor cu drenaj pe aparatul urinar li se vor efectua uroculturi si antibiograme pentru aplicarea tratamentului. In cazul supuratiilor se vor efectua periodic r ecoltari de secretie de la nivelul drenurilor pentru culturi si antibiograme

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAZURI

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA PROCESUL DE INGRIJIRE 1 CULEGEREA DATELOR -prin interviu direct de la pacient sa u apartinator -date culese din fise medicale -observare(medical,psihologic) -sta bilirea obiectelor de viata pe cele 14 nevoi 2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR -manife stari de dependenta(semne si simptome) -sursa de dificultate(cauzaboala) -problem e 3 STABILIREA OBIECTIVELOR -probleme -obiective -diagnostic de nursing Probleme Etiologie Simptome 4 APLICAREA IN PRACTICA -problema -obiective -interventii-au tonome -delegate -evaluare zilnica 5 EVALUARE finala

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAPITOLUL V MATERIAL I METODE FOLOSITE PENTRU NTOCMIREA PLANULUI DE NGRIJIRE A BOLNAVIILOR CU L ITIAZA RENAL.

*Pentru ntocmirea prezentei lucrri am luat n studiu 3 cazuri de pacieni cu diagnosticului medical de Litiaz Renal care au fost internai n secia de Urologie a Sp italului Judeean Timisoara. Acetia sunt: - nume L.G., vrsta 35 ani, sex M - nume V. L., vrsta 45 ani, sex M - nume B.M., vrsta 66 ani, sex M * Acestor pacieni le-am ac ordat ngrijiri autonome i delegate pe toat perioada spitalizrii n concordan cu nevoile noi alterate. *Am participat la tratamentul impus de aceast afeciune, reuind s-mi nsue sc n bun parte conduita i terapeutica corespunztoare. *Am folosit ca materiale de do cumentare Foaia de Observaie clinic a pacienilor amintii, cri de specialitate i Nursin . * La nceput am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparintorii aces tuia, echipa de sntate, din Foia de observaie *Acestea le-am analizat, interpretat grupndu-le pe cele 14 nevoi fundamentale. *Am stabilit diagnosticul de Nursing pe ntru nevoile afectate precum i obiectivele, interveniile autonome i delegate pentru fiecare obiectiv de comun acord cu pacientul. *Privind delimitarea n timp a lucrr ii studiul meu a fost efectuat n perioada 15.12.2010-29.02.2011 *n aceast perioad am observat i ngrijirile pe care le-au acordat ceilali membri ai echipei de sntate, din secie: medici, asistente, infirmiere i ali profesioniti

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAZUL I L.G. in varsta de 35 de ani ,din Timisoara se prezinta la Spitalul Judetean Timi soara ,sectia Urgente,in data de 17.12 2010,acuznd: durere lombara unilaterala,du rere in hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faa intern a coapsei drepte,,greaa,vrsturi,transpiraii abundente.paloare s i uoara tahicardie. Este examinat de medicul de Garda i repartizat la secia de Urol ogie a Spitalului Judetean Timioara ,etajul V

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

1 CULEGEREA DATELOR Culegerea datelor permite o cunoatere mai bun a pacientului pentru a dovedi nevoil e lui de dependen i interdependena. 1 DATE STABILE Date stabile generale si individu ale NUME, PRENUME: L.G DATA NATERII: 10.04.1976 VRSTA: 35 ani RELIGIE-ortodoxa STA RE CIVILA-casatorit,nu are copii DATA INTERNARII : 17.02 2010 SECTIA: UROLOGIE sa l-502 MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEA DIAGNOSTIC LA INTERNARE: LI TIAZ RENAL ADRESA: Timioara OCUPAIA: SOFER CULTURA-12 clase ANTECEDENTE HEREDO-COLAT ERALE: mama: decedat prin blocaj renal tata: paralizat pe baza AVC ANTECEDENTE PE RSONALE: - fractura antebrat drept+interventie chirurgicala -Hepatita B remisa Suspect hernie de disc CONDIII DE VIA I MUNC: bune OBICEIURI DE VIA: -consumator de al ool ocazional, tutun, cafea -depune efort fizic moderat -alimentaie mixt; prefer ca rnea de porc, pasre, produse lactate, dulciuri, fructe, n special merele ALERGII: -nu cunoaste TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-ad ministrate ocazional GREUTATE: 70 kg INLIME:1,68m

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: familia (sotia) rudele i prieteni. RELATII FIZIC E SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu este alergi cLitiaz renal dreapt cu hidronefroz gradul II. Infecie urinar

2. DATE VARIABILE a) Date fizice (n momentul internrii) -Temperatura: 38,20C -T.A. : 140-80 mm Hg -Puls: 100 pulsaii/minut -Respiraie: 17 respiraii/minut -Diureza: 1 100 ml/24h -Scaun: 1 scaun/zi -G = 70 kg - =1,68 m b). Date psiho-sociale -apetit : sczut -somn agitat, ntrerupt din cauza durerii -poziia bolnavului este antalgica, ghemuit -faa exprim durere, tristee, ochi ncercnai -dureri colicative renale la mici , datorit eliminrilor de calculi renali -capacitatea de comunicare pstrat -pacientul este contient, orientat temporo-spaial -oboseala este pregnant -are o uoar stare dep resiv, anxioas ISTORICUL BOLII:Circumstane de apariie: boala dateaz de aproximativ doi ani. Criza actual debutnd brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la antispa sticele i antialgicile obinuite (Scobutil, Papaverin, Algocalmin),disurie si de hem aturie

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA 1 NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUN CI RCULAIE a)RESPIRATIA -frecventa-17r/min -amplitudinea-normala -ritm-respiratie ritmica zgomote respiratorii-normale -respiratie de tip costal inferior b)CIRCULATIA -pu ls frecventa de 100b/min -zgomote cardiace bine batute -TA cu frecventa de 140/80 mmHg 2 NEVOIA DE A BEA I A MNCA -dentiie bun -reflex de deglutiie prezent -greturi si varsaturi -inapetenta 3 NEVOIA DE A ELIMINA a) URINA diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati -miciuni dese si dureroase b)SCA UNUL prezinta tranzit intestinal fiziologic orar:1zi culoare:in fct de alimentat ie fara dificultate in eliminarea intestinala c)VARSATURI -greuri i vrsturi 4 NEVOIA DE SE MICA I DE A AVEA O BUNA POSTUR - tonus muscular pstrat -are nevoie de ajutor parial cnd are dureri 5 NEVOIA DE A DORMI I DE A SE ODIHNI - ore de somn insuficiente - treziri frecvente - somn agitat

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA - slbiciune, oboseal 6 NEVOIA DE A SE MBRCA SI DEZBRCA -nu prezinta probleme,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate s a se imbrace si sa se dezbrace singur -mobilitate articular -tonus muscular norma l -veminte alese dup gust, adecvat climatului 7 NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE -febra moderara-38,2C 8 NEVOIA DE A FI CURAT I NGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE I MUCOASELE - pr curat - fose nazale libere - dentiie complet - mucoasa bucal umed - unghii, piel e curat - o baie pe zi 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -este preocupat,ngrijorat de evoluie nefavorabil a bolii 10 NEVOIA DE A COMUNICA - i exprim uor nevoile, dorinele, emoiile - limbaj clar, precis -relaie armonioas n ie 11 NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA -este ortodox,si are mare incredere in Dumnezeu -se roaga in fiecare seara 12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII -este muncitor,dar cnd este spitalizat are un sentiment de neputin 13 NEVOIA DE A SE RECREEA - plimbri - exerciii fizice uoare

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 14 NEVOIA DE A NVAA CUM A-I PASTREZI NTATEA -cunotine insuficiente despre cum trebuie a-i pastreze sntatea 2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE NGRIJIRE 1 NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUNA CIRC ULAIE Manifestari de dependen -puls usor tahicardic Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-creterea temperaturii peste valoarea normala Problema -tahicardie tranzito rie in legatura cu febra moderata 2 NEVOIA DE A BEA I A MNCA Manifestari de dependenta -greturi si varsaturi Sursa de dificultate -sursa de o rdin fizic-dezechilibre-durere,dezechilibre metaboloce Problema -alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit -greturi si varsaturi 3 NEVOIA DE A ELIMINA Manifestari de dependentaa -disurie, -polakiurie Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare -durere la mictiune Problema -alterare conf ortului legata de durere vie,disurie,polakiurie Manifestari de dependenta -great a-salivatie Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic- greaa Problema -potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi -potential de alterare a nutri tiei prin deficit-legat de greata si varsaturi 4 NEVOIA DE SE MICA I DE A AVEA O BUN POSTUR Manifestari de dependenta -dificultate de a merge-pozitie antalgica Sursa de dif icultate -sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Problema -alterarea confortului 5 NEVOIA DE A DORMI I DE A SE ODIHNI Manifestari de dependenta - dificultate de a dormi - ore de somn insuficiente treziri frecvente - somn agitat - slbiciune, oboseal Sursa de dificultate Sursa de ordin fizic- miciuni frecvente -dureri la miciune Sursa de ordin psihic-anxietate a Problema -incapacitate de a-se odihni 6 NEVOIA DE A SE MBRACA I A SE DEZBRCA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema-Nu sunt probleme 7 NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE Manifestari de dependente -frisoane Sursa de dificultate Sursa de ordin fizic--l itiaza renal cu posibil infecie urinar Problema -febra moderara-38,2C 8 NEVOIA DE A FI CURAT I NGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE I MUCOASELE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema Nu sunt probleme 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Manifestari de dependenta - agitaie,stres - durere n loja renala dreapt, Sursa de d ificultate Sursa de ordin psihic- nelinite fa de diagnostic Sursa de ordin fizic- m odificarea integritii cilor urinare

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA -proces inflamator i infecios Problema - durere- anxietate 10 NEVOIA DE A COMUNICA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema Nu sunt probleme 11 NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA Manifestari de dependen Sursa de dificultate Problema Nu sunt probleme 12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZRII Manifestari de dependen Sursa de dificultate Problema Nu sunt probleme 13 NEVOIA DE A SE RECREEA Manifestari de dependen Sursa de dificultate Problema Nu sunt probleme 14 NEVOIA DE A NVTA CUM S-I PSTREZI SNTATEA Manifestari de dependenta -cunotine insuficiente despre boala, despre prevenirea e i -necunoaterea tratamentului preventiv al bolii i al regimului alimentar Sursa de dificultate Sursa de ordin psihic -lipsa de informaie - nelinite fa de diagnostic i tratament - nenelegerea informaiei -inaccesibilitatea informaiei Problema -deficit d e cunostinte

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 3 PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR Se urmareste stabilirea diagnosticului de ingrijire ,a manifestarilor de depende nta si a surselor de dificultate 1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE Problema-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata Obiectiv-in decurs de 24h sa se atenueze tahicardia Diagnostic de nursing-tahicardie tranzitorie l egata de hipertermie caracterizata prin batai accelerate ale cordului 2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Problema-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit Obiective- pacientul s aibe trei mese /zi -s bea 2000 ml lichide n 24h -pacientul s fie echilibrat hidroel ectrolitic i acido bazic n decurs de 24h Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz alimentar Problema-greata si varsaturi Obiective-pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decu rs de 24h -pacientul sa beneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h Diagnostic de nursing-greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin gre turi si varsaturi 3 NEVOIA DE A ELIMINA Problema-alterare confortului legata de durere vie la urinare;disurie,polakiurie Obiective-pacientului s i se uureze durerea in cel mult 72h -sa se atenueze nevoi a imperioasa de a urina,disuria in maxim 48h -prevenirea complicatiilor Diagnost ic de nursing-alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretr ali caracterizata prin dureri la mictiune Problema-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi si transpiratii -potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi Obiective-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice -sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 24h Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refu z alimentar

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA Problema-alterarea confortului din cauza durerii lombare Obiective-in decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri Diagnostic de nursing-diminuarea mobilitatii fizice datorata pozitiei antalgice provocata de durere

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI Problema-incapacitate de a-se odihni Obiective- pacientul s beneficieze de somn a tt calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile - p tul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare. Diagnostic de nursing-alterarea modului de somn provocat d e durere si mictiunii frecvente 6 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE Problema-febra moderara-38,2*C Obiective-pacientul sa revina la o temperatura no rmala de 36-37*C in decurs de 72h -prevenirea complicatiilor pe toata durata spi talizarii si dupa aceea Diagnostic de nursing-alterarea potentiala a temperaturi i corpului(a termolegrarii) datorata posibilei infectii urinare manifestata prin cresterea temperaturii peste limite normale

7 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Problea- anxietatea Obiective-Pacientul s beneficieze de siguran fr accidente. -Pacie ntul s beneficieze de siguran psihic pentru nlturarea strii de anxietate pe toat peri a spitalizarii Diagnostic de nursing-durere-anxietate datorata litiazei renale c aracterizata prin durere 8 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Problema-deficit de cunostinte Obiective- pacientul s acumuleze noi cunotine, pe to t parcursul spitalizrii -pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi Diagnostic de nursing-insuficienta cunoasteri a modului sanatos de viata caracte rizat prin remisia litiazei

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 4 APLICAREA IN PRACTICA ZIUA 1 PROBLEM A OBIECTIVE Crearea unor conditii de confort optime pentru diminuarea st resului suferit la internare si adaptarea pacientului in mediul spitalicesc INTE RVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE recoltarea sangelui pentru:hemoleucograma, vsh,si probe biochimice ASAT,ALAT,uree serica,creatinina serica,potasiu seric,gl icemie,colesterol,,calciu seric,fosfatemie,rezerva alcalina. -recoltarea urinei pentru: Calciurie,fosfaturie,uricozurie, oxalurie,cistinurie,citraturie,ma gnezi urie,natriurie,uree si creatinina urinara -examen sumar de urina:volum de urina pe 24/h,pHurinar,densitatea urinara,prezenta leucocituriei,hematurie,cristalur i e -urocultura-cu antibiograma EVALUARE Pacientul este multumit de salon,s-a adap tat statutului de pacient destul de repede. Pacientul este pregatit pentru recol tarea probelor de laborator Internarea i instalarea pacientului n salon si pregtirea pentru recoltare -se prezint colegii de salon -se aduce la cunostinta regulamentul de ordine inter ioara -se explic ce are de facut in vederea recoltarii produselor de laborator si pregatirea pentru investigatii Efectuarea corecta a recoltarii

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 1 Tahicardie tranzitorie In decurs de 24h sa se atenueze tahicardia,pacientul sa aibe o stare de bine. -incurajez pacientul sa stea in repaus la pat pana la clarificarea urinei,normal izarea pulsului -aerisesc salonul -asigur un climat linistit -se pune la dispozi tie ,din bagajul propriu pijama lejera,care sa nu stanjeneasca circulatia -masor pulsul la artera radiala,la interval de 1h,dupa ce asigur repausul fizic si psi hic al pacientului 15 minute -se supravegheaza functiile vitale si vegetative,puls,tensiune,temper atura Tahicardia s-a ameliorat,pacinetul prezinta un puls de 90pulsatii/minut Stare pa cientului e stabila si el prezinta o stare de bine TA=140/80mmHg Puls=90pulsatii /min Pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h 2 Febra moderara38,2*C-asigur un climat de 18*-20*C in salon -asigur imbracaminte lejera -sterg frunte a pacientului de Prevenirea complicatiilor transpiratie, pe toata durata -aplic comprese cu apa la spitalizarii si dupa aceea temperatura camerei pe brate si pe picioare -administrez antipireticAlgolalmin1 fiola de 2 ml i.v diluata cu NaCl 0.9% 8ml -ad ministrez antibiotice pentru infectia urinara Ciprofloxacin 1 fiola 500mg la 12h i v Dupa administarea medicatiei pacientul prezinta o usoara ameliorare,temperatura fiind in usoara scadere iar la sfarsitul primei zile este de 38*C

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 3 Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit -explic pacientului importanta alimentatiei pe cale orala' Pacientul sa se poata Asigur un climat optim alimenta si hidrata singur -Rog pacientul pe lng ceaiul de fara dificultate in decurs diminea pe parcursul zilei s de 48h consume nc 2000-2500 m l lichide n special ceai din cozi de ciree -Asigur alimentare parenterala,perfuzabil cu 2 flacoane de 500mg,Glucoza de 10% si 2 flacoane de 500 mg de NaCl de 0,9% Ritmul de administrare este de 60 picatu ri/minut Pacintul nu prezinta o stare de hidratare fizica satisfacatoare El refuza in con tinuare alimentarea orala fiind necesara continuarea alimentatiei parenterale Pa cientul accepta sa consume un pahar cu ceai. 4 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h Pacientul sa b eneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h -Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavit a renala -Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii -Incep rehidrat area orala incet cu lichide reci in cantitati mici Administrez Metroclopramid 1 fiola i.m Dupa administrarea medicatiei pacientul prezinta o stare de greata usor ameliora ta,iar volumul lichidian eliminat prin varsaturi s-a ameliorat usoar. Spre seara el prezinta o stare de voma permanenta,fiind necesara chemarea doctorului de ga rda

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 5 Alterarea confortului

Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntre e n aproximativ 3-4 zile Pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare Incapacitate de a-se odihni

Rog pacientul s-i goleasc vezica urinar naintea culcrii; -Identific prin discuii cu pa ientul care este cauza insomniei i mi spune c nu doarme din pricina durerii, nu se poate acomoda cu somnul n spital; -Inv pacientul tehnici de relaxare; - asigur odih na i linitea; -Creez condiii optime de somn, prin schimbarea lenjeriei patului i ntin derea ei, aerisirea salonuluI Administrez Diazepan nainte de culcare cu 30 minute Somnul pacientului este in continuare perturbat din cauza durerilor si a mictiun ilor frecvente. In decurs de 24 h a reusit sa adoarma 4h fara intrerupere,dar so mul era agitat 7 Alterarea confortului din cauza durerii lombare In decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri -Asigur pacientul ca durerile se vor -Administrez antispastice diminua Nurofen400m g -sfatuiesc sa-si gaseasca o pozitie antalgica Pacientul prezinta o usoara ameliorare a durerii,dar trecatoare,ea revenind in i ntensitate la sfarsitul zilei

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 8 Anxietatestres in legatura cu necunoasterea evolutiei bolii

Pacientul s beneficieze de siguran fr accidente. Pacientul s beneficieze de siguran p ic pentru nlturarea strii de anxietate pe toat perioada spitalizarii -Calmez pacientul si il asigur de evolutia favorabila a bolii sale - explic ca d urerea este trecatoare si odata cu eliminarea calculilor nu o va mai avea. - adu c la cunostinta regimul hidric care trebuie sa il respecte dupa externare pentru o evolutie favorabila a bolii si prevenirea recidivelor -Explorez nivelul de cu notine al pacientului privind boala - modul de manifestare, msurile preventive i cur ative, modul de participare la intervenii i procesul de recuperare; -Verific dac a ne les mesajul corect i dac i-a nsuit noile cunotine; -S aib un mod de via raional; zistena organismului prin consum de fucte, legume i activitate n aer liber - Explic pacientului c trebuie s existe o relaie ntre nevoia de a bea, a mnca, elimina, pentr u a-i putea stabili propriul orar de ingestie i eliminare; - Inv pacientul poziia cor ect pentru uurarea miciunii i golirea complet a vezicii urinare -se supravegheaza functiile vitale si vegetative Pacientul este neincrezator asupra evolutiei bolii,el isi pune toate sperantele in personalul medical,dar este speriat din cauza durerilor care nu cedeaza Pacientul s acumuleze noi cunotine, pe tot parcursul spitalizrii 9 Deficit de cunost inte Pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi Din respect fata de personalul medical,asculta ce i se spune,dar se observa ca n u este receptiv fiind intrerupt de episoadele de durere si voma 10 Eliminare urinar insuficient n calitate i cantitate Pacientul s aib miciuni spontane n 48 h. La indicaia medicului administrez diuretice (Furosemid) 1 fiola adminiatrate i.v Pacientul prezinta in continuare urinari dese in cantitati mici,culoarea mictiun ilor fiind foarte transpatenta si densiate scazuta

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA -stimulez evacuarea globului vezical (introduc sub pacient un bazinet cald, pun comprese calde pe regiunea pubian PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA ZIUA II PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE -asigur un climat de 18*-20*C in salon Pacientul sa revina la o -asigur imbracaminte lejer a temperatura normala de -aerisesc salonul de cate ori este 36-37C in decurs de 4 8h necesar Prevenirea complicatiilor -masor si notes in F.O functiile vitale;,Te mperatura=37,5C,TA=1 30,88mmHg Puls=70pulsatii/min,respiratia-17 respiratii/min Stabilesc regimul dietetic corespunztor produse lactate, fructe, legume, protein e n cantiti limitate; -Interzic s consume carne de miel, conserve de carne, brnzeturi nefermentate; -Face zilnic bilanul hidric msurnd cu continciozitate ingestia i excrei a; -Corectez dezechilibrul acidobazic n funcie de rezerva alcalin; 1 Febra moderata 38C -administrez antipiretic,Algocalmin 1 fiola de 2 ml iv la 12h dizolva in 8 ml Na Cl de 0,9%, -administrez in continuare Ciprofloxacin de 500mg la 12h/iv Dupa 24 de h pacientul nu mai prezinta hipertermie,temperatura corpului revenind in limite normale de 37C 2 Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit Pacientul s aibe trei mese /zi -s bea 2000 ml lichide n 24h Pacientul s fie echilibr at hidroelectro -litic i acido bazic n decurs de 24h Pacientul incerca sa respecte prescriptiile medicale ,dar nu reuseste sa consume mai mult de 1 masa pe zi. Cantitatea de lichide ingerate fiind de aproximativ 1 00ml

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 3 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi 4 Alterarea confortului si incapacitatea de a se odihni Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h -Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavit a renala -Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii -Incep rehidrat area orala incet cu lichide reci in cantitati mici -asigur un climat cald si lin istit -discut cu pacinetul despre problemele sale -aerisec salonul -schimb lenje ria de pat -Administrez supozitoare de Emetiral de 0,025mg din 6in 6h Pacientul nu mai prezinta varsaturi.senzatia de greata apare uneori,dar dispare dupa efectuarea unor exercitii de inspirexpir Pacientul reuseste sa adoarma dupa medicatie ,somnul este linistit ,dar este interupt de durerile legate de mictiu ne

Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntre e n aproximativ 2-3 zile -Administrez Diazepan cp inainte de culcare cu aproximatin 30minute 5 Alterare confortului legata de durere vie la urinare :disurie, polakiurie Pacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 48h Sa se atenueze nevoia imp erioasa de a urina,disuria in maxim 36h -Incalzesc perineul cu perna electrica 30minute apoi fac o pauza de 30 de minute si reiau procedura. -Il incurajez sa bea cantitati mari de lichide pentru a fav oriza circulatia sanguina renala si pentru antrenarea bacteriilor afara din cail e urinare. Administrez calmant Scobutil compus 1 fiola de 5ml injectata foarte lent i.v Pacientul prezinta in continuare dureri la mictiune,ceea ce concretizeaza facptu l ca calculii nu au reusit sa se elimine

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 6Alterarea confortului din cauza durerii lombare In decurs de 24h pacientul sa prezinte o stare de bine fara dureri lombare -Asigur repaus la pat . -Incerc sa linistesc pacientul asigurandu-l de ameliorar ea imediata a durerilor dupa administrarea medicatiei -Administarea de Scobutil compuspentru durerile la mictiune este suficienta si pen tru ameliorarea durerilor lombare Durerea lombara s-a ameliorat,fiind usor accentuata la miscari bruste. 7 Anxietatestres in legatura cu necunoasterea evolutiei bolii Pacientul sa beneficieze de acumularea de cunostinte descpre evolutia favorabila a bolii sale pana la externare -Calmez pacientul si il asigur de evolutia favorabila a bolii sale -Ii explic ca durerea este trecatoare si odata cu eliminarea calculilor nu o va mai avea. -Ii aduc la cunostinta regimul hidric care trebuie sa il respecte dupa externare pe ntru o evolutie favorabila a bolii si prevenirea recidivelor. Se-verifica functiile vitale si vegetative Pacientul este linistit psihic,a acum ulat cunostinte despre boala sa si asteapta cu nerabdare externarea PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA ZIUA III PROBLEME 1Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit OBIECTIVE Pacientul s aibe trei mese /zi -s bea 2000 ml lichide n 24h Pacientul s fie echilibrat hidroele ctro -litic i acido bazic n decurs de 24h Pacientul sa nu mai prezinte greata si v arsaturi in decurs de 24h INTERVENTII AUTONOME -Pregatesc masa pacientului -Prep ar 1000ml ceai din cozi de cirese usor indulcit si ii asigur 1000ml apa plata la temperatura camerei. -Il servesc cu mancare si cu ceai INTERVENTII DELEGATE -Co ntinui alimentarea parenterala cu 500ml Glucoza de 10% si 1000ml de NaCl de 0,9% EVALUARE Pacientul consuma 2 mese pe zi,compuse din alimente usor digerabile., Ca si consum hidric bea aproximativ 1000ml de lichid compus din ceai si apa plat a 2 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi -Asez pacientul in pozitie sezand la -Administrez marginea patului si ii ofer si sustin antivomitive:Emetiralsupozit tavita renala oare de 0,025g la interval de 6 h -Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii -Incep rehidratarea or ala incet cu lichide reci in cantitati mici -Asigur un climat optim si relaxant -Administrez Diazepan drajeu -Aerisesc salonul cu aproximativ 30minute Stau de v orba cu pacientul si il inainte de culcare linistesc psihic Pacientul nu mai prezinta varsaturi,iar senzatia de greata a disparut Pacintul a doarme dupa medicatie si reuseste sa doarma neintrerupt aproximativ 6h 3 Alterarea confortului si incapacitatea de a se odihni

Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 68h fr ntrer n aproximativ 2-3 zile

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 4 Alterare confortului legata de durere vie la urinare:disurie, polakiurie Pacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 48h Sa se atenueze nevoia imp erioasa de a urina,disuria in maxim 36h -Asigur repaus la pat -Fac aplicatii locale de caldura,pe zona maxima de durere (hipogastru) -Administrez Scobutil compus Pacintul prezinta o 1 filola a 5 ml i,v injectata u soara ameliorare a foarte lent durerilor legate de mictiune.la sfarsitul zilei a reusit sa elimine un calcul ureteral,care a fost trimis la laborator. Prezinta in continuare tulburari legate de mictiune ca:disurie si polakiurie PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

ZIUA IV PROBLEME Stare generala a bolnavului OBIECTIVE Masurarea si notarea functiilor v itale si vegetative INTERVENTII AUTONOME SI Masor si notez in Foaia de Observati e:puls,temperatura,tensi une,respiratie -Calculez raia alimentar echilibrat n funcie de numrul de calorii i regim alimentar; - Stabilesc regimul dietetic corespunztor p roduse lactate, fructe, legume, proteine n cantiti limitate; -Interzic s consume car ne de miel, conserve de carne, brnzeturi nefermentate; -Face zilnic bilanul hidric msurnd cu continciozitate ingestia i excreia; -Cntresc zilnic pacientul corectez deze hilibrul hidric, prin hidratare -Corectez dezechilibrul acidobazic n funcie de rez erva alcalin; INTERVENTII DELEGATE EVALUARE Functiile vitale sunt stabile 1 Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit Pacientul sa consume 3 mese pe zi si sa consume 2000ml de lichid -se supravegheaza functiile vitale si vegetative;PULS,TENSIUNE ,TEMPERATURA,DIUR EZ Pacientul consuma 3 A mese pe zi cu valoare energetica marita Pana la sfarsit ul zilei reuseste sa consume 1500ml de lichide compuse din apa si ceai usor indu litc

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 2Alterare confortului legata de durere vie la urinare:disurie, polakiurie Pacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 24 Sa se atenueze nevoia impe rioasa de a urina,disuria in maxim 24h Pacientul sa fie informat ca a acumulat d estule cunostinte in legatura cu boala sa pentru a preveni recidivele -Aplic caldura uscata la nivelul hipogastrului, -Linistesc pacientul Administrez Scobutil compus 1 filola a 5 ml i,v injectata foarte lent Pacientul prezinta o usoara jena la mictiune, Tulburarile de emisie urinara s-au ameliorat,pacientul reusind sa urineze o data la 2-3 ore Pacientul este nerabda tor sa afle mai multe despre regimul alimentar impus si este hotarat sa urmeze s faturile medicale pentru prevenirea recidivelor 3 Deficit de cunostinte -explic pacintului ce regim trebuie sa tina in continuare. + explic, ca dupa rez ultatul de laborator al calcului ureteral ii voi spune ce alimente are voie sa c onsume si ce nu -informez pacientul despre medicatia antalgica la domiciliu PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA ZIUA V PROBLEME 1Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit OBIECTIVE Pacientul s a beneficieze de o alimentare si hidratare adecvata INTERVENTII AUTONOME -Pregat esc masa cu alimente permise(lapte,carne de pasare ,orez) -Pregatesc ceai 100ml si apa plata 1000ml -Insotesc pacientul in sala de mese si ii tin companie pe to ata durata mesei -Aplic caldura umeda prin compresii calde la nivel hipogastric INTERVENTII DELEGATE Administrez ser fiziologic 1500ml EVALUARE Pacientul se ali menteaza adecvat Consuma 2000ml lichid pe zi cu o diureze de 2000ml/zi 2Alterare confortului legata de durere vie la urinare:disurie, polakiurie 3 Defi cit de cunostinte Pacientul sa nu mai prezinte dureri la mictiune -Administrez Scobutil compus 1 filoa de 5ml foarte lent i.v' Pacientul sa acumuleze cunostinte despre natura bolii sale -Ii aduc pacinetului rezultatul de la laborator al calcului are este un calcul d e origine calcica,el fiind indrumat sa consume un regim sarac in calciu Pacientul nu mai prezinta durere la mictiune,el urinand normal la intervale de 2 -3 ore,irina este clara si inodora Pacientul dovedeste ca a acumulat cunostinte despre boala sa si este hotarat sa uremeze cu strictete regimul pentru a preveni recidivele. PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 5.EVALUARE FINAL CAZ I n urma interveniilor efectuate de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele: Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic vrsturile nu mai persist; n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaste complicatiil e si riscurile care pot surveni in urma nerespectarii regimului alimentar impus de natura calculuilui ureteral Se externeaz n stare VINDECATA, reuind s aibe miciuni spontane, s-i goleasc complet vezica, s nu mai fie anxios, avnd un vocabular de cunoti ne bogat despre boala sa, cu metode profilactice i curative, pe care le va aplica n practic. Educatia pentru sanatate la externare: regim alimentar echilibrat; cons um de lichide: 15-2litri/zi evitarea efortului fizic, frigului i umezelii; meniner ea unui pH urinar: 6-6,5; tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverin, Scobutil co mpus la nevoie; control n policlinic. REGIMUL PENTRU LITIAZA CALCICA CONSTA IN : A LIMENTE PERMISE-carne de vaca,vitel,pui,gaina,porc,peste,ficat,unt,margarina,ule iuri vegetale,faina,paste fainoase,orez,gris,paine,biscuiti.fasole si mazare boa be,sparanghel,tarte cu fructe,creme gelatinoase,jeleuri,cafea,ceaiuri,bauturi ga zoase ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA -lapte(un pahar pe zi),oua(un ou pe zi) ,cartofi,fasole verde,morcovi,ciuperci,ardei,dovlecei,ridichi,piersici,cirese,pe pene,portocale,mandarine,str uguri,dulceturi ALIMENTE INTERZISE -maruntaie(ficat ,creier,rinichi,inima),vanat,sardele,heringi,icre,legume uscate,fructe uscate,pi ersici,nuci,cereale,branzeturi tari,smantana,deserturi facute cu lapte,ciocolata ,cacaua,alcooluri tari,piper,ardei,mustar DIUREZA -se va mentine o diureze de pe ste 1500ml/24h TRATAMENT IN STATIUNILE -Olanesti-izvorul nr 24 -Piscul Cainelui -Raducaneni

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAZUL II Pacientul V.L cu repetate colici renale n antecedente s-a prezentat in Policlinic a la Camera Urologie in data de 23.02 2011 fiind programat pentru internare si i nterventie chirurgicala. Este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domici liu cu piafen, papaverin, dezinfectante urinare.,dar durerile n regiunea lombar au persistat.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

1 CULEGEREA DATELOR Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi ne voile de dependenta si de independenta ale acestuia. ; 1. Date stabile generale si individuale NUME V PRENUME L VRSTA: 45 ani RELIGIE-ortodoxa STARE CIVILA-casat orit,1 copil ADRESA: Timioara OCUPAIA: COMERCIANT CULTURA-12 clase ANTECEDENTE HER EDO-COLATERALE: mama: nu cunoaste tatl: ciroza hepatica ANTECEDENTE PERSONALE: -l itiaza renala -purtator de dublu JJ de 8mm MOTIVUL INTERNARII-tratament de speci alitate pe baza durerilor colicative n regiunea lombar, cu iradieri spre organele genitale i faa intern a coapsei, disurie, astenie, adinamie, retentie de urina DIAG NOSTIC LA INTERNARE: Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad II MEDI CUL CARE TRATEAZA-Medic Primar HORATIU SORIN CONDIII DE VIA I MUNC: bune OBICEIURI DE VIA: -alimentaie mixt; prefer carnea de porc i de pasre - consum o cafea pe zi - fum 10 igri pe zi, -consum alcool ocazional. ALERGII: -nu cunoaste TRATAMENTE ANTERIOAR E:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate ocazional GREUTATE: 75 kg INLIME:1,98m RELATII SOCIALE Reeaua de susinere:. soie i un copil, locuiete ntrcorespunztoare. RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu este alergic,poarta ochelari

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 2. Date variabile a) Date fizice (n momentul internrii) Temperatura: 360C T.A. : 1 25-80 mm Hg Puls: 80 pulsaii/minut Respiraie: 16 respiraii/minut Diureza: 600 ml/24 h Scaun: 1 scaun/zi G = 75 kg =1,98 m b. Date psiho-sociale apetit: sczut somn ag itat, ntrerupt din cauza durerii poziia bolnavului este ghemuit faa exprim durere, a gitaie, ochi ncercnai, privire anxioas dureri renale puternice cu iradiere spre organ ele genitale i faa intern a coapsei; capacitatea de micare bun pacientul este contient , orientat temporo-spaial oboseal, anxietate ISTORICUL BOLII: - pacientul cu repet ate colici renale n antecedente,este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin, dezinfectante urinare.Au persistat durerile n regi unea lombar i a fost trimis la spital pentru internare In urma investigatiilor efe ctuate s-a stabilit localizarea calcului de 3,5cm in bazinetul rinichiului drept ,si pacientul este proogramat la interventie chirurgicala peste 3 zileNEFROLITOTO MIE PERCUTANATA de la internare

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA 1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE a) RESPIRATIA -frecventa-16r/m in -amplitudinea-normala-ritm-respiratie ritmica -zgomote respiratorii-normale respiratie de tip costal inferior b)CIRCULATIA -puls frecventa de 80 pulsatii/min ut -zgomote cardiace bine batute -TA cu frecventa de 125/80 mmHg 2 NEVOIA DE A B EA SI A MANCA -dentiie bun -reflex de deglutiie prezent 3 NEVOIA DE A ELIMINA a) UR INA diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati b)SCAUNUL prezinta tranzit intestina l fiziologic orar:1zi culoare:in fct de alimentatie fara dificultate in eliminar ea intestinala 4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA -- tonus muscula r pstrat 5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI -terziri dese -somn necorespunzato r calitativ si cantitativ 6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA - activitate fizi c corespunztoare - mobilitate articular -veminte alese dup gust, adecvat climatului s tatutului socio-cultural 7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NO RMALE - T=36 0C - piele de culoare roz - transpiraii minime

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE - pr cur at - fose nazale libere - dentiie complet - mucoasa bucal umed - unghii, piele curat - o baie pe zi 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -agitatie,confuzie 10 NEVOIA DE A COMUNICA - acuitate vizual-auditiv - sensibilitate tactil - limbaj clar, precis -pr ivire semnificativ 11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI ,DE A PRACTICA RELIGIA -religie ortodoxa 12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII - este multumit de tot ceea ce a realizat pana in prezent 13 NEVOIA D E A SE RECREEA -citeste,in timpul liber merge la pescuit,dar pe perioada spitali zarii este impiedicat sa faca aceste lucruri 14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PAS TREZI SANATATEA -cand se simte bine este dornic sa invete cat mai multe despre b oala sa

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR 1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE Manifestari de dependenta Surs a de dificultate Problema-NU PREZINTA PROBLEME 2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Mani festari de dependenta -inapetenta -scadere in greutate -consum de lichide interz ise -nerespectarea regimului alimentare impus(fara carne,lactate,bauturi acidula te) Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-durere,inapetenta,dezgust aliment ar,oboseala,slabiciune -sursa de ordin psihic-lipsa de cunoastere a alimentelor permise Problema -perturbarea alimentatiei 3 NEVOIA DE A ELIMINA Manifestari de dependentaa -disurie, -hidronefroza(retentie de urina in bazinet si in calicele renal,produs de un obstacol) Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-alterare a cailor urinare produsa de un obstacol -durere la mictiune -diminuarea debitulu i urinar Problema -alterare confortului legata de durere vie,disurie, 4 NEVOIA D E SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA Manifestari de dependenta -dificultate de a merge-pozitie antalgica Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-dezechilib re-durere Problema -alterarea confortului 5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI Manifestari de dependenta - nelinite - somn agitat ntrerupt de treziri repetate di n cauza durerii lombare - stare permanent de somn - treziri frecvente - slbiciune, oboseal

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Sursa de dificultate Sursa de ordin psihic- anxietatea - dificultate n a stpni stre sul - schimbarea modului de via - nelinite fa de diagnostic si teama de interventia c hirurgicala Problema -perturbarea somnului 6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 7 N EVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE Manifestari de depende nta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Mani festari de dependenta - durere - agitaie - facies crispat - insomnie - nelinite fric - gemete Sursa de dificultate Sursa de ordin psihic- nelinite fa de diagnostic, tratament procedurile de diagnosticare - insuficienta cunoatere a mijloacelor de rezolvare a problemelor -dificultate n asumarea rolului de pacient Sursa de ordi n fizic-durere Problema - durere - anxietate

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 10 NEVOIA DE A COMUNICA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VAL ORI,DE A PRACTICA RELIGIA Este accentuata in perioada acuta a bolii.Acepta ajuto rul si informatiile primite de la echipa de ingrijire,Accepta tratamentul 12 NEV OIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Manifestari de dependenta -descuraja re,depresie Sursa de dificultate -sursa de ordin psihic-teama de nereusita a ope ratiei si afectarea posibila a rinichiului Problema -stare sufleteasa de tristet e,asociata cu nemultumire,accentuaua la durere 13 NEVOIA DE A SE RECREEA Manifes tari de dependenta -inactivitatea Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-dez echilibru(durere) -sursa de ordun psihologic-anxietate,stres Problema -dificulta tea de a indeplinai activitati recreative 14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTRE ZI SANATATEA Manifestari de dependenta -cunotine insuficiente despre boala, despre prevenirea ei -necunoaterea tratamentului preventiv al bolii i al regimului alime ntar Sursa de dificultate -sursa de ordin psihic-anxietatea(sentiment de disconf ort si de tensiune pe care le simte in fata problemelor sale) Problema -ignorant a

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de depend enta,se pot defini problemele pacientului si se poate pune Diagnosticul de nursi ng 1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Problema--perturbarea alimentatiei Obiectiv-pana la externare pacientul sa-si redobandeasca pofta de mancare Diagnostic de nursi ng-dificultatea pacientulul de a se alimenta corespunzator regimului impus de bo ala 2 NEVOIA DE A ELIMINA Problema-alterare confortului legata de durere vie,dis urie si hidronefroza Obiectiv-pana la externare pacientul sa beneficieze de o el iminare adecvata cantitaiv si calitativ Diagnostic de nursing- alterarea functie i de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali caracterizata prin dureri l a mictiune si hidronefroza de grad 2 a rinichiului drept 3 NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Problema -alterarea confortului Obiectiv-in decurs de 4 -6h pacintul sa se poata misca liber sa nu mai prezinte durere Diagnostic de nur sing-alterarea confortului datoratata durerii calcului renal manifestata prin gr eutate in deplasare 4 NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Problema -perturbarea som nului Obiectiv-In 24-48h pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantit ativ Diagnostic de nursing-perturbarea calitatii somnului,datorata durerii hipog astrice manifestata prin treziri frecvente 5 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Proble ma - durere - anxietate Obiectiv-Pacientul sa prezinte o stare ameliorata ,sa nu mai aibe durere in 2-4h Diagnostic de nursing-alterarea echilibrului sanatatii, datorat durerii manifestat prin anxietate si teama 6 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-T I PASTREZI SANATATEA Problema -ignoranta Obiectiv-- pacientul s acumuleze noi cun otine n legtur cu boala sa cu care s poat da informatii pe tot parcursul spitalizarii at si dupa aceea Diagnostic de nursing ingnoranta fata de respectarea regimului m edical,manifestat prin evolutie nefavorabila a litiazei renale.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA V.2.4.APLICAREA IN PRACTICA ZIUA 1

PROBLEME INTERVENTII DELEGATE Recoltarerecoltarea sangelui -prezint colegii de salon pent ru:hemoleucograma,vsh,si probe Crearea unor -aduc la cunostinta biochimice ASAT, ALAT,uree NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA conditii de regulamentul de ordin e serica,calcemie,magneziu confort optime interioara seric,potasiu seric, pentru -explic ce are de facut in -TGO,TGP Internarea si instalarea diminuarea vederea recoltarii produselor de -glicemie,grup, pacientului in salon stresului suferit la laborator si pregatirea pentru -colesterol internare si investigatii -sumar de urina adaptarea -urocultura cu antibiograma pacientului in -pregatesc pacient ul pentru EEG mediul spitalicesc -pregatesc pacientul pentru examenul ecografic Efectuarea -pregatirea pacientului pentru C.Ta corecta a produselor biologice re coltarilor OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME EVALUARE Pacientul este multumit de salon,sa adaptat statutului de pacient destu l de repede. Pacientul este pregatit pentru recoltarea probelor de laborator S-a u recoltat probele pentru laborator -se asteapta rezultatul analizelor -s-a efec tuat EEG -s-a efectuat ecografia renala simpala -s-a efectuat C.T P=80pulsatii/m in TA=125/80mmHg Respiratii=16/respira tii/min Diureza=1200/600ml =24h Temperatu ra=36C Pacientul accepta sa consume lichide,dar nu are pofta de mancare Starea generala a bolnavului Masurarea si notarea functilor vitale si vegetative -se masoara puls,temperatura,tensine,respir atie si se noteaza in Foaia de Obser vatie -masor functiile vitale si vegetative dimineata si seara 1 Perturbarea alimentatiei Pana la externare pacientul sa-si redobandeasca pofta de mancare 2 Alterare confortului legata de durere vie,disurie si hidronefroza -servesc pacientul cu ceai caldut usor indulcit -insotesc pacientul in sala de m ese si ii tin companie -il asigur de calitatea alimentelor si de importanta cons umarii lor Pana la externare -rog pacientul sa stea in repaus pacientul sa la pa t pe toata durata durerilor beneficieze de o -aplic comprese umede calde elimina re pe zona maxima de adecvata cantitaiv durere(hipogastru) si calitativ -asigur suportul psihic al pacientului -incerc sa-l linistesc asigurandu-l ca durerile s unt -administrez antispastice ca;Rowalinex capsule din 4/24h -medicatie diuretica:Fu rosemid 1fiola de 2ml la 6h i.v -medicatie analgezica -Algocalmin 2ml dizolvat i n 0,8ml sol de Na Cl de 0,9% ,1 fiola la 6h Pacientul nu mai prezinta dureri la urinare,dar cantitatea de urina eliminata nu este corespunzatoare

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavulu CT RENAL

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA PROBLEME Starea generala a bolnavului 1 Anxietate OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Pacientul sa fie echilibrat psihic ZIUA II PREZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEG ATE -observarea pacientului -masor functiile vitale si vegetative dimineata si s eara -asigur repausul fizic si intelectual -explic pacientului necesitatea efectuarii intreventiei,asigurandu-l de reusita ei -explic ,ca fara interventie risca sa-s i piarda un rinichi -prezint si alti pacienti care au fost supusi Nefrolitotomie i si care au o evolutie buna -inainte cu 18h de interventia chirurgicala se inte rzice ingestia oricarui tip de aliment -inainte cu 8h de interventia chirurgical a se interzice consumul de lichide -se efectueaza o clisma in seara dinaintea op eratiei -seara administrez un drajeu de Diazepan EVALUARE P=80pulsatii/min TA=125/80mmHg Respiratii=16/respiratii/m Diureza=1200/ 800ml=24h Temperatura=36C Pacientul da dovada de incredere in personalul medical, si este increzator in reusita interventiei 2 Alimentatia solida si hidrica 4 Evacuarea intestinului Pacientul sa beneficieze de o pregatire gastrointestinala corespunzato are Prega tirea corespunzato are pentru operatie Pacientul este pregatit gastro-intestinal pentru operatie -dimineata administrez un purgativ Frontrans Intestinul a fost evacuat

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 5 Asigurarea igienei corporale Prevenirea infectiilor pre si post operator -se efectueaza baie generala seara -se curata pielea,sapunind regiunea ce va fi expusa interventiei,si se insista asupra pliurilor si ombilicului -se rade regiu nea ce urmeaza sa fie examinata de pilozitati -se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter -se dezinfecteaza pielea cu antiseptic(alcool-70%) Pacientul este pregatit pentru operatie fiind necesar dimineata in ziua interven tiei reluarea dezinfectarii regiunii ce va fi supusa operatiei PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavulu

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA ZIUA III PREGATIREA DIN DIMINEATA INTERVENTIEI si DUPA INTERVENTIE PROBLEME Starea generala a bolnavului 1 Asigurarea igenei corporale 2 Imbracarea bolnavului 3 Transportul bolnavului la sala de operatie 4 Transportul bolnavulu i de la sala de operatie in salon OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vita le si vegetative Prevenirea infectiilor post si preoperator Pregatirea pentru tr ansportul in sala de operatie Asigurarea unei continuitati a pregatirii postoper ator Continuarea ingrijirilor postoperatorii INERVENTII AUTONOME -se masoara pul s,temperatura,tensine,respiratie si se noteaza in Foaia de Observatie se spala s i se degreseaza pielea cu alcool -se acopera cu camp steril regiunea ce urmeaza a fi examinata imbrac bolnavul cu pijama si in picioare ii pun sosete -rog pacie ntul sa se aseze in decubit dorsal pe targa de transport -il invelesc INTERVENTI I DELEGATE EVALUARE P=80pulsatii/min TA=125/80mmHg Respiratii=16/respiratii/min Diureza=1200/800ml=24h Temperatura=36C Pacientul este pregatit pentru interventia chirurgicala Pacientul este imbracat si pregatit pentru transport Pacientul este tranportat l a sala de operatie pacientul va fi asezat pe targa in decubit dorsal cu capul intr-o parte -se acop era bolnavul ca sa nu raceasca -se supravegheaza pulsul,eventual aparitia cianoz ei,a varsaturilor Pacientul este adus de la sala de operatie in salon si este instalat in pat.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA -se supravegheaza perfuzia si drenurile 5 Reinstalarea pacientului in pat Urmari rea functiilor vitale si vegetative Protejarea lenjeriei de pat Asigurarea pozit iei adecvate in raport cu anestezia efectuata -aerisesc salonul -schimb patul cu lenjerie curata peste care se aseaza musama si aleza contra umezirii cu urina controlez temperatura camerei sa fie de 18-20C -atenuez lumina -ajut la instalare a pacientului in pat in pozitie orizontala pentru 24h fara perna(pozitia fiind i mpusa de rahianestezie) -masor si notez in Foaia de Observatie functiile vitale si vegetative Pacientul este asezat in pat. Prezinta o stare destul de buna Pusu l este usor bradicardic=60p/min TA=usor scazuta datorata vasodilatatiei periferi ce prin paralizia nervilor motori=100/70mmHg Temperatura=36C 6 Eliminarea inadecvata datorita sondarii -urinarele se aseza la un nivel inferior fistulei(suspendate la marginea patului ) Asigurarea -controlez permanent sonda de eliminarii urinei drenaj pentru a des coperi la timp intreruperea scurgerii de lichid -urmaresc culoarea si aspectul u rinei -inregistrez si notez in Foaia de Observatie cantitatea de urina evacuata prin amandoua sonde(nefrostoma si sonda vezicala) Prevenirea deshidratarii -admi nistrez 100ml sol de Glucoza 0,5% si 100ml de NaCl 0,9% perfuzabil -administrez Metroclopramid 1 fiola diluata in ser fiziologic pentru a preveni greata si Eliminarea urinei se face adecvat situatiei,fara complicatii 7 Hidratarea organismului Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA varsaturile 8 Complicatii postoperatorii -fixez bine sondele -efectuez toaleta l a pat pe regiuni -aerisesc salonul -administrez antibiotice Ciprinol drajeuri 1/ 12h -recoltez urina din punga atasata sondei pentru urocultura Pacinetul nu prez inta complicatii postoperatoroo Mobilizarea bolnavului 9 Revenirea sensibilitatii motorii Prevenirea complicatiilor -observ si notez aparitia sensibilitatii membrelor infrioare de la radadina spre extremitati -notez reapartia sensibilitatii in haluce Sensibilitate a revenit in haluce la aproximativ 6h de la interventie PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA ZIUA IV PROBLEME 1 Starea generala a bolnavului 2 Ingrijiri igienice 3 Cefalee OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Prevenirea complicatiilor Combaterea durerii in maxim 2 h INTERVENTII AUTONOME -se masoara puls,temperatur a,tensine,respiratie si se noteaza in Foaia de Observatie -efectuez toaleta pe r egiuni ,la pat -ajut pacientul sa-si schimbe pozitia -administerz antalgice ca:A lcogalmin 2ml dizolvat in ser fiziologig 8ml,iv lent -continui administarea anti bioticelor -administerz antiantalgice la indicatia medicului din 6in 6ore INTERV ENTII DELEGATE EVALUARE P=70pulsatii/min TA=115/75mmHg Respiratii=16/respiratii/ min Diureza=2000/1600ml=24h Temperatura=36C Pacientul este multumit de ingriirile acordate,se simte in siguranta si ajuta cat poate la efectuarea toalei Durerea s-a diminuat -aplic comprese reci pe frunte 4 Durere la nivelul plagi Prevenirea complicatiilor si pansarea plagii

-ii explic pacientului tehnica i necesitatea schimbrii pansamentului;care se va ex ecuta n condiii stricte de perfect asepsie: -se ndeprteaz pansamentul -se degreseaz te umentul din jurul plgii cu tinctur de iod sau alcool iodat -se dezinfecteaz i plaga n sine dupa care se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii dup care se acop er plaga cu un pansament taiat perpendicular pe una din laturi,care va fi aplicat de jos in sus(cu taietura in jurul nefrostomei)steril. -se urmreste eliminarea p rin Plaga este curata,nu exista scurgeri pe langa nefrostoma

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA nefrostoma,culoarea si cantitatea 5 Mobilizarea 6 Alimentatia Pacientul sa-si paoate reia partial activitatile obisnuite Pacientul sa revina c at mai curand la o alimentatie normala -ajut pacientul sa se deplaseze -se arat cum trebuie sa tina sondele ca sa nu il incurce -ncurajez la plimbari usoare in salon ncurajez sa consume lichide,explican du-i ca hidratarea parenterala nu este suficienta fiind stare lui de dinainte de operatie -dupa aparitia gazelor intestinale ii spun ca paote sa consume pireuri de legume si fructe Pacientu este incerzator,s-a adaptat usor situatiei,dar ii este jena de vizitato ri si prefera sa stea in pat pana la scoaterea sondelor Pacientul isi reia trept at alimentatia PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA ZIUA V PROBLEME 1Starea generala a bolnavului 2 Ingrijiri igienice 3 Durere la nivelul plagii 4 Mobilizarea OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetat ive Prevenirea complicatiilor Pansarea plagii si verificarea nefrostomei Reluare a activitatilor obisnuita INTERVENTII AUTONOME -se masoara puls,temperatura,tens ine,respiratie si se noteaza in Foaia de Observatie -ajut partial pacientul in e fectuarea toaletei zilnice -pansez plaga si verific eliminarea urinei prin nefro stoma si prin sonda vezicala -incurajez pacintul sa efectueze plimbari INTERVENT II DELEGATE EVALUARE P=80pulsatii/min TA=115/75mmHg Respiratii=16/respiratii/min Diureza=2000/1800ml=24h Temperatura=36C Pacientul este capabil sa-si efectueza t oaleta zilnica,nu mai are nevoie de ajutor Pacientul nu mai prezinta -administer z antiinflamatoare durere la nivelul nefrostomei Ketonal Nefrostoma prezinta dre naj -administrez antibiotice in normal continua Pacientul nu are nevoie de ajuto r in deplasare PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavulu

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA In urma analizei calcului extras s-a descoperit ca la baza acestuia sta acidul-u ric Pacientului ii este adus la cunostinta regimul care trebuie sa il respecte p entru prevenirea complicatii REGIMUL PENTRU LITIAZA URICA ALIMENTE INTERZISE -ca rne de purcel,vitel,vanat,mezeluri,maruntaie,sardele,pastravi,icre,legume uscate ,cafea,ceai rusesc,tuica,rom,coniac,piper,mustar,ardei ALIMENTE PERMISE IN CANTI TATE MICA -carne de pasare,berbec,vaca,sunca(fiarta)somom,raci,ciuperci,conopida ,supe de carne,cacao,ciocolata,vin diluat,bere ALIMENTE PERMISE -branza de vaci, cas,unt,smantana,ulei vegetal,malai,faina alba.macaroane,taietei,gris,oua de gai na,gelatina,morcovi,ceapa,salata verde,castraveti,ridichi,rosii,vinete,mere,pere ,caise,struguri,capsuni.ceaiuri de tei,musetel,cozi de cirese,matase de porumb D IUREZA -trebuie mentinuta la peste 1500ml/24h STATIUNI INDICATE -Cacilata,Borsec ,Covasna,Olanesti SE INDICA -1-2 lamai pe zi timp de 10-15 zile lunar

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 5 EVALUARE FINALA CAZ II Pacientului i se scoate tubul de nefrostoma dupa 4 zile de la interventie Dupa s coaterea tubului si in urma ecografiilor rezulta ca pacientul nu mai prezinta Hi dronefroza,ambii rinichi functioneaza la parametri normali n urma interveniilor ac ordate pacientului de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele: -n urma d iscuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoate complicaiile i riscurile n urma nere spectrii regimului alimentar -pacientul este hotarat sa acumuleze cunostinte desp re boala sa si sa previne recidivele Pacientul se externeaza a 10 zi de la inter nare vindecat si cu urmatoarele recomandari: -respectare regimului impus de liti aza urica -evitare efortului fizic -evitarea umezelii si a frigului -control in policlinica peste 6 luni

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CAZ III

Pacientul B.M in varsta de 66 ani se prezinta la Spitalul Judetean Timisoara,la Sectia Urgente acuzand: dureri violente n flancul stng i fosa iliac stng, cu tulburri a miciune, greuri, stare de ru general. Se suspect o colic renal stng, motiv pentru c se interneaz n spital, pentru precizarea diagnosticului.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 1 CULEGEREA DATELOR Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi ne voile de dependenta si independenta ale acestuia 1 DATE STABILE Date stabile gen erale si individuale NUME, PRENUME: B.M DATA NATERII: 13.02.1945 VRSTA: 66ani RELI GIE-catolic NATIONALITATE-maghiara STARE CIVILA-casatorit,4 copii ADRESA: Timioar a OCUPAIA: PENSIONAR CULTURA-6 clase ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama: cardiac a tatl: hipertensiune arteriala ANTECEDENTE PERSONALE: -n copilrie a avut rujeol, - n 1955 apendicectomie. -colici renale in urma cu aproximativ 5 ani MOTIVUL INTERN ARII-tratament de specialitate ,dureri colicative n flancul stng, cu iradiere spre organele genitale i faa intern a coapsei, greuri. Balonri. MEDICUL CARE TRATEAZA-MED IC PRIMAR-ION FARCAS DIAGNOSTIC LA INTERNARE- Colic reno-uretral OBICEIURI DE VIA: : alimentaie mixt; prefer carnea de porc, afumturile, grsimile, dulciurile, fructele nu consum toxice. Ritm de via: normal. ALERGII: -nu cunoaste TRATAMENTE ANTERIOARE: antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate ocazional GREUTATE: 62kg INLIME:1,55cm RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: sotia si cei 4 copii. RELATII FIZI CE SI REACTIONALE: grup sanguin: AB IV Rh pozitiv, are proteza dentara,nu prezin ta deficiente senzoriale,nu poarta ochelari

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

2. DATE VARIABILE a) Date fizice (n momentul internrii) -Temperatura: 36,6C -T.A. : 130-70 mm Hg -Puls: 84pulsaii/minut -Respiraie: 18 respiraii/minut -Diureza: 1000 ml/24h -Scaun: 1 scaun/zi -G = 70 kg - =1,68 m b). Date psiho-sociale -apetit: no rmal -omn agitat -poziia bolnavului este normal n decubit -faa denot tristee -dureri c olicative n flancul stng, greuri, balonri ; -capacitatea de comunicare nealterat -pac ientul este orientat temporo-spaial -este nelinitit, obosit -tegumente uscate, rec i ISTORICUL BOLII:- boala actual debuteaz brusc, cu dureri violente n flancul stng i fosa iliac stng, cu tulburri la miciune, greuri, stare de ru general. Se suspect o co renal stng, motiv pentru care se interneaz n spital, pentru precizarea diagnosticului .

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA 1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUN A CIRCULATIE a) RESPIRATIA -frecventa-18r/min -amplitudinea-normala -ritm-respiratie ritmica -zgomote respiratorii-normale -respiratie de tip costal inferior -nu prezinta tu se,dispnee b)CIRCULATIA -puls frecventa de 84b/min -zgomote cardiace bine batute -TA cu frecventa de 130/70mmHg 2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA -dentiie bun -reflex de deglutiie prezent 3 NEVOIA DE A ELIMINA a) URINA diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati b)SCAUNUL prezinta tranzit inte stinal fiziologic orar:1zi culoare:in fct de alimentatie forma-cilindrica fara d ificultate in eliminarea intestinala 4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA -tonus muscular pstrat 5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI -somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte 6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA -,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se imbrace si sa s e dezbrace singur -mobilitate articular

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA -tonus muscular normal -vestimentaie sugereaz apartenena la un grup social, profesi onal veminte alese dup gustul pacientului 7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE - T=36,6 0C - pacientul prezint tegumente reci, uscate, palide - transpiraii minim e 8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE -pr curat -unghii, piele curat -o baie pe zi -urechile sunt curate -nasul prezint o mucoas umed -dentiie bine adaptat la cavitatea bucal umed 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -este lucid dar cand este bolnav este foarte speriat de evolutia bolii 10 NEVOIA DE A COMUNICA -organele de sim funcioneaz adecvat; - exprimarea clar a gndurilor - relaie armonioas u familia, pretenii - debitul verbal este uor, ritm moderat 11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,DE A PRACTICA REL IGIA - folosete obiecte religioase (biblie, lan cu cruce) - se roag - citete cri religioase 12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII - dragoste fa de munc, de familie, de nepoi - satisfacie pentru realizrile obinute 13 NEVOIA DE A SE RECREEA - faceplimbri - n lipsa durerilor citete cri, biblia - exerciii fizice uoare 14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA - dorina i interes n acumularea cunotinelor, deprinderi privind boala sa. 2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR 1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE Manifestari de dependenta Surs a de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Mani festari de dependenta -greturi si varsaturi -regurgitatie -inapetenta,scadere in greutate -hidratare insuficienta -ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile o rganismului Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-ingestie de alimente gras e,picante -masticatie insuficienta -mese copioase -sursa de ordin psihic-insufic ienta cunoastere a unei alimentatii adecvate Problema -greturi si varsaturi -per turbarea alimentatiei 3 NEVOIA DE A ELIMINA a) URINA diureza-1000ml/24h---la 200 0ml ingerati Manifestari de dependenta - oligurie - dificit de a urina - durere la miciune disurie -edeme la membrele inferioare(mai albe) Sursa de dificultate sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare(eliminare inadecvata) -durere la m ictiune -intoleranta digestiva -alimentatie neadecvata Problema -alterare confor tului legata de durere vie,disurie si oligurie -greata-salivatie Sursa de dificu ltate -sursa de ordin fizic-durere,insotita de greata

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Problema -potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si vars aturi 4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA Manifestari de dependenta -dificultate de a merge-pozitie antalgica Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere Problema -alterarea confortului 5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI Manifestari de dependenta - dificultate de a dormi-ore insuficie nte de somn - treziri frecvente-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte Sursa de d ificultate -miciuni frecvente-dureri la miciune -anxietatea-nelinite fa de diagnostic , tratament -neacceptarea bolii-nervozitate Problema -perturbarea somnului si in capacitatea de a se odihni 6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Manifestari de d ependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 7 NEVOIA DE A MENTI NE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE Manifestari de dependenta Sursa de dif icultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A P ROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate P roblema NU PREZINTA PROBLEME 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Manifestari de depen denta -durere- facies crispat - nelinite - insomnie datorat miciunilor frecvente i d urerilor colicative Sursa de dificultate

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

-sursa de ordin psihic- stres, nelinite fa de diagnostic, tratament procedurile de diagnosticare -insuficienta cunoatere a posibilitilor de rezolvare a problemelor Pr oblema - durere- anxietate 10 NEVOIA DE A COMUNICA Manifestari de dependenta Sur sa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM P ROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA Manifestari de dependenta S ursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII - dragoste fa de munc, de familie, de nepoi - satisfacie pentru r ealizrile obinute 13 NEVOIA DE A SE RECREEA - faceplimbri - n lipsa durerilor citete cri, biblia - exerciii fizice uoare 14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATAT EA - dorina i interes n acumularea cunotinelor, deprinderi privind boala sa. Manifest ari de dependenta - cunotine insuficiente despre boal, a msurilor de prevenire a ei, a tratamentului -interpretarea greit a informaiei Sursa de dificultate -anxietate -nelinite fa de diagnostic, tratament -evenimente amenintoare, spitalizare, boal nene erea informaiei Problema -deficit de cunostinte

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR 1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Problema- greturi si varsaturi -perturbarea alimentatiei Obiectiv - pacientul s n u mai prezinte greuri i vrsturi n 24 h -pacientul sa reia in greutate minim 1kg pe to ata durata spitalizarii Diagnostic de nursing- greturi si varsaturi datorata lit iazei renale caracterizata prin greturi si varsaturi 2 NEVOIA DE A ELIMINA Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie Obiectiv p acientul sa reuseasca sa urineze fara dureri in decurs de 5 zile Diagnostic de n ursing-alterarea mictiunilor datorata durerilor din cauza calculilor renali mani festata prin durere la urinare 3 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA Problema-alterarea confortului Obiectiv-pacientul sa-si poate relua activitatea zilnica fara dureri in maxim 3 zile Diagnostic de nursing-imposibilitatea efectu arii activitatilor zilnice din cauza durerilor provocate de litiaza renla manife stata prin inactivitate

4 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI Problema-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni Obiectiv- pacientu l s beneficieze de somn att calitativ i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n apr tiv 3-4 zile - pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihn i bine din primele 3 zile de la internare Diagnostic de nursing-insomie,datorata durerilor provocate de calculi,manifestata prin incapacitatea de a se odihni 5 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Problema- durere - anxietate Obiectiv Pacientul s-i exprime diminuarea anxietii i dur erii n decurs de 48 h. Diagnostic de nursing durere-anxietate datorata litiazei r enale caracterizata prin durere 6 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Problema -deficit de cunostinte

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Obiectiv- pacientul s acumuleze noi cunotine n legtur cu boala sa mijloacele profilact ice i curative n decurs de 5 zile Diagnostic de nursing-posibile complicatii ale a paratului renal datorat insuficientei cunoasteri a masurilor de prevenire a liti azei renale

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 4.APLICAREA IN PRACTICA ZIUA 1

PROBLEME 1 Internarea si instalarea pacientului in salon OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME Crearea unor conditii de -prezint colegii de salo n confort optime pentru -aduc la cunostinta regulamentul diminuarea stresului su ferit de ordine interioara NGRIJIREA PACIENTULUI CU explic ce RENALA in la intern are si adaptarea - LITIAZ are de facut pacientului in mediul vederea recoltarii p roduselor de spitalicesc laborator si pregatirea pentru investigatii Recoltarea produselor biologice Efectuarea corecta a recoltarilor 2 Stare generala a bolnavului Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative -se masoara puls,temperatura,tensine,respirati e si se noteaza in Foaia de Obser vatie INTERVENTII DELEGATE -recoltarea sangelui pentru:hemoleucograma,vsh,s i probe bi ochimice ASAT,ALT,uree serica,creatinina serica,potasiu seric,glicemie,colestero l,,calc iu seric,fosfatemie,rezerva alcalina. -recoltarea urinei pentru: Calciur ie,fosfaturie,uricozuri e,oxalurie,cistinurie,citraturie ,magneziurie,natriurie, uree si creatinina urinara -examen sumar de urina:volum de urina pe 24/h,pH-urin ar,densitatea urinara,prezenta leucocituriei,hematurie,cristal urie -uroculturacu antibiograma -masor functiile vitale si vegetative dimineata - si seara EVALUARE Pacientul este multumit de salon,s-a adaptat statutului de pacient dest ul de repede. Pacientul este pregatit pentru recoltarea probelor de laborator Sau recoltat produsele de laborator 3 Greturi si varsaturi Pe rturbarea alimentatiei Pacientul s nu mai prezinte greuri i vrsturi n 24 h Pacientul sa reia in greutate mini m 1kg pe toata durata spitalizarii

- linitesc psihic pacientul ncurajndu-l cu vorbe blnde, i-i promit c totul se va termi na cu bine - calculez raia alimentar - invit pacientul s respire profund - i ofer un pahar cu ap s-i clteasc gura - ajut pacientul s-i efectueaze toaleta cavitii bucale dministrez pacientului ceaiuri i sucuri de fructe n limita toleranei - cantitatea d e lichide -administrez Metoclopramid, Papaverin Respiratie=18respiratii/mi n Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza=1000ml la 1500ml ingerati/24h Pacientul prezinta in continuare greturi,varsaturile s-au d iminuat

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA PREDAREA SERVICIULUI - are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -note z in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele boln avului -notez medicatia administarta si starea bolnavului ZIUA II PROBLEME OBIEC TIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE Respiratie=18respiratii/ mi n Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza=1100ml la 2000ml ingerati/24h -ad ministez Metroclopramid Greturile s-au diminuat. Pacientul nu mai prezinta stare de rau si nu mai are senzatia de voma -se masoara Masurarea si notarea functiIlor puls,temperatura,tensine,respirat 1 ie si se noteaza in Foaia de Stare generala a vitale si vegetative Observatie bo lnavului 2 Greturi Perturbarea alimentatiei -invit pacientul s respire profund -ofer si sustin tavita renala - ofer un pahar cu ap s-i Pacientul sa nu mai prezinte clteasc gura greturi in maxim 24h sa-si - ajut pacientul s-i efectueaze poata relua alimentatia toaleta cavitii bucale -prepar pir euri de legume si fructe si i le administrez cu lingurita - administrez pacientu lui ceaiuri i sucuri de fructe n limita toleranei - cantitatea de lichide consumate s fie 2000 ml/24h

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA 3 In maxim 2 zile pacientul sa Durere vie,disurie reuseasca sa elimine calculul ve zical si oligurie aplic caldura uscata la nivelul regiunii pubiene -il incurajej sa mearga la toal eta ori de cate ori simte nevoia si sa incerece sa urineze fara frica de durere -asigur un climat cald si relaxant -aerisesc salonul -ii ofer un pahar cu lapte si miere inainte de culcare -incerc sa discut cu pacientul despre boala sa si il asigur de evolutia favorabila -administrez Furosemid i,v -pentru prevenirea infectiilor administrez Augumentin de 1g la 12ore drajeuri -administerz un drajeu de Diazepan cu 30 minute inainte de culcare 4 Pacientul sa reuseasca sa doarma cel putin 5 ore fara Incapacitatea de a interup ere se odihni 5 Deficit de cunostinte Pacientul sa se arate cooperant la sfaturi le medicale pana la externare Pacientul nu a reusit sa elimine calculul vezical,iar durerile s-au accentuat sp re sera fiind necesar administrarea de antispastice si calmante mai putenice Pac ientul reuseste sa adoarma in perioadele de linistire a colicelor,dar este trezi t brusc de durere. Are un somn agitat el fiind foarte obosit si irascibil Pacien ul este neincrezator in evolutia favorabila a calculilor renali,datorata accentu arilor durerilor la mictine si a incapacitatii vezicii urinare de a-si goli cont inutul PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA PROBLEME OBIECTIVE Masurarea si notarea 1 Stare generala a functiIlor vitale si vegetative bolnavul ui ZIUA III INTERVENTII AUTONOME -se masoara puls,temperatura,tensine,respiratie si se noteaza in Foaia de Observatie -ncurajez pacientul la activiti care-i fac plcere pentru a nltura starea de nelinite - evaluez caracteristicile durerii, localizare, intensitate, - observ poziia de protecie adoptat de persoan -mijloace suplimentare pentru reducerea durerii, bi calde, INTERVENTII DELEGATE EVALUARE Respiratie=18respiratii/m in Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza= 1100ml la 2000ml ingerati/24h 2 Durere vie,disurie si oligurie Diminuarea durerilor in maxim 2 zile Durerile s-au mai -administerz Furosemid 1 fiola diminuat. la 6h Pacientul prezi nta o -continui administrarea usoara hematurie si antibioticelor si calmantelor usturimi la mictiune 3 Pacientul sa se poata Incapacitatea de odihni si sa doarma cel putin 8h acumulat ziua si a se odihni noaptea 4 Pacientul sa-si paote goli

- identific prin discuii cu pacientul care este cauza insomniei i mi spune c nu doar me din cauza durerii i anxietii, nu se poate acomoda cu somnul din spital - l ncuraje z n legtur cu boala sa s elimine anxietatea - nv pacientul s practice tehnici de rela e, exerciii respiratorii cu 30 min. nainte de culcare. -efectuez bai calde cu efec t -administrez Furosemid Pacientul reuseste sa adorma,dar se trezeste din cauza mictiunilor frecvente si dureroase Pacientul reuseste cu

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA Retentie de urina continutulmvezical fara dificultate calmant mare dificultate sa elimine un calcul uretral,dar durerile s-au ameliorat partia l PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA ZIUA IV PROBLEME 1 Stare generala a bolnavului 2 Durere vie,disurie si oligurie OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Interventii auton ome - explic pacientului poziia corect pentru uurarea miciunii i golirea complet a vez icii urinare ; msor urina -verific prezena globului vezical, ncercnd stimularea lui -aplic compese calde pe regiunea inghinala Interventii autonome - asigur odihna i linitea; - nv pacientul s practice tehnici de relaxare cu 30 min. nainte de culcare ofer o can de ceai cald nainte de culcare, o baie cald - creez condiii optime de so mn, prin schimbarea lenjeriei patului i intinderea ei, aerisirea salonului INTERV ENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE masor functiile vitale si vegetative diminea ta si seara EVALUARE Respiratie=18respiratii/min Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mm Hg Diureza=1400ml la 2000ml ingerati/24h Pacientul prezinta doar un disconfort l a urinare. el urineza in functie de lichidele ingerate. -administerz Furosemid In maxim 24h pacientul sa elimine calitativ si cantitaiv normal 3 Incapacitatea de a se odihni Pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ Pacientul reuseste sa doarma pentru prima oara in 4 zile,somul este linistit si neintrerupt Dup 2h n urma intervenilor durerea a cedat. Anxietatea s-a diminuat. Pe tot parcursul spitalizrii pacientul a beneficiat de o siguran fizic i psihic

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolna vului -notez medicatia administarta si starea bolnavului

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA ZIUA V PROBLEME 1 Stare generala a bolnavului 2 Insuficient cunoatere OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Pacientul s acumuleze noi cunotine n legt ur cu boala sa mijloacele profilactice i curative INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE -masor functiile vitale si vegetative dimineata si seara EVALUARE Resp iratie=18respiratii/min Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza=1800ml la 2000 ml ingerati/24h Pacientul a acumulat noi cunotine n legtur cu boala sa cu mijloacele terapeutice, putnd da explicaii referitoare la acestea. Pacientul nelege informaiile primite i poate da la rndul su informaii - pune n aplicare noile cunotine acumulate

-explorez nivelul de cunotine al pacientului privind boala, modul de manifestare, msurile de prevenire - stimulez dorina de cunoatere a pacientului prin lecturarea d e materiale de specialitate n legtur cu boala sa - motivez importana acumulrii de noi cunotine - verific dac pacientul a neles mesajul corect i dac i-a nsuit noile cuno acientul s consume lichide n cantiti mari (ceai diuretic) regim alimentar care s favo rizeze formarea srurilor, mai srac n carne, mai bogat n vegetale.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA .5 EVALUAREA FINALA CAZ III Pacientul B.M. s-a internat n secia de interne a spita lului Judeean TIMISOARA din cauza unor colici renale nsoite de dureri n regiunea org anelor genitale i partea intern a coapsei. Dup stabilirea diagnosticului de certitu dine de litiaz renal stng pacientul a respectat ndeaproape toate indicaiile primite, a vnd o conduit n deplin concordan cu obiectivele stabilite n planul de ngrijire. Drep are pacientul se externeaz n stare ameliorat, dar avnd suficiente cunotine legate de a feciunea sa, de metodele profilactice i curative fiind ncreztor n forele proprii i n acitatea cadrelor medicale de a-l ajuta s depeasc stadiul de pacient. La externare i s-a recomandat: -cura de diurez; -evitarea eforturilor fizice; -evitarea frigulu i i a umezelii; -respectarea regimului igieno-dietetic; -control dup 30 zile la po liclinic.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

CONCLUZII Prin aceast lucrare am vrut s evideniez responsabilitile ce mi revin mie, ca viitoare asistent medical, n cazul ngrijirilor celor 3 pacieni, cu diagnostic medica l de litiaz renal, pe care i-am luat n studiu. Orice litiaz renal reprezint o urgen m cal, pacientul necesitnd internare i asisten medical de specialitate. Asistenta medica l are un rol foarte important n monitorizarea clinic a acestor pacieni: puls , T, T. A., trebuie msurate, notate i interpretate zilnic i raportate medicului. De asemene a i diureza, forma consistena i culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichid e care trebuie s acopere necesitile hidrice ale pacientului. n urma analizrii celor t rei cazuri studiate i a altor cazuri ntlnite n decursul efecturii stagiului practic, am constatat c litiaza renal este o afeciune destul de frecvent, de o gravitatea mod erat, dar care poate duce la complicaii grave dac nu se intervine prompt i nu se res pect cu strictee regimul igieno-dietetic i medicamentos. n cazul pacienilor internai n spital, cadrul medical are un rol hotrtor n buna evoluie a bolii prin crearea unor c ondiii igienice i de mediu corespunztoare, prin asigurarea unui regim dietetic n con formitate cu pacientul, avnd n vedere c, n cazul tratamentului litiazei renale, o fo arte mare importan o are corecta hidratare a organismului. n cazul n care se impune o intervenie chirurgical, este necesar ca pacientul s fie pregtit psihic i fizic foar te bine, deoarece rezultatele operaiei sunt datorate i asistentei medicale. Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strns ntre asistent, pacient i familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de ngrijire ca s aib n vedere toate nevoi le pacientului i s poat interveni prompt n vederea satisfacerii acestor nevoi. Pentr u a putea favoriza o evoluie bun a bolii pe lng tratamentul medicamentos asistenta a lturi de echipa de sntate, de ngrijire trebuie s rezerve mai mult timp discuiilor cu p acienii i reeaua lui de susinere Consider c introducerea metodei de ngrijire n Nursing a pacientului precum i a dosarului de Nursing n practica curent trebuie fcut numai du p o pregtire corespunztoare a tuturor asistentelor; In activitatea de ngrijire a pac ientului asistenta medical generalist trebuie s se bazeze i pe ajutorul concret al f amiliei care poate influena pozitiv moralul pacientului grbindu-i vindecarea; O at enie deosebit trebuie s o acordm educaiei pentru sntate a pacientului att n timpul i ii acestora ct i dup externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

BIBLIOGRAFIE 1. Borundel C. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti 1995 2 Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii m edicali, Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti 2003 3 Titirc L. - Urgenele medico-chirur icale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998 5 Titirca L.-Explorari functionale si i ngrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucur esti 2008 6 Balta G- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti 1983 7 Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviil or-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1983 8 Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007 9 Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ur eterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T. Bucuresti 2008 10 A urel Ardelean Calin Istrate Ionel Rosu RESURSE INTERNET http://www.romedic.ro ht tp://www.ecureme.com Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA