Sudarea prin topire

Sudarea cu flacra de gaze face parte din categoria procedeelor de sudare ce utilizeaz energia termo-chimic. Sursa de energie termic folosit pentru a nclzi local piesele la temperatura de topire o formeaz flacra de gaze. Cu flacra de gaze se pot suda oteluri nealiate si aliate, fonta cenuie, metalele neferoase si aliajele lor (Al, Cu, Zn, i, !g, Am, "z etc.# precum si metalele pre$ioase.

%lacra de sudare o&iacetilenic se formeaz prin aprinderea amestecului gazos compus din gazul com'usti'il - acetilena - si o&igenul, la ieirea dintr-un arztor. (n condi$iile arderii normale o flacr o&iacetilenic prezint trei zone distincte, figura ).* + - nucleul luminos * corespunde disocierii acetilenei si nceputului arderii car'onului +

C),) - .) / ) C - ,) - .) ) C - ,) - .) / ) C. - ,) - 012 222 3453mol

ucleul are o form cilindric si este nconjurat la e&terior de un strat de car'on li'er incandescent care-i confer luminozitatea caractristic + - flacra primar ) este sediul reac$iei de ardere primar cu formarea o&idului de car'on si degajarea unei cantit$i mari de cldur . Are caracter reductor datorit C. si ,) con$inute , este conic ca form m'rc6nd nucleul luminos , se e7iden$iaz datorit transparentei sale 8

flacra secundar 9 corespunde arderii complete +

) C. - ,) - .) / ) C.) - ,). - :12 222 3453mol

cu o&igen din aerul nconjurtor. ;azele de ardere complet - C.) si 7aporii de ap i confer luminozitate , are temperatur mai sczut dec6t flacra primar datorit efectului de rcire al mediului nconjurtor. <in punct de 7edere practic flacra o&iacetilenic este caracterizat de structura si forma sa 8 compozi$ia si propriet$ile chimice 8 temperatura. Structura si forma flcrii depinde de raportul 7olumetric al componentelor amestecului gazos + 3 = <.)5<C),) care n condi$iile unei arderi complete tre'uie s fie unitar. >ractic n condi$iile enun$ate, 3 = *,* ? *,) corespunztor unei presiuni pC),) = ma&. *,1 da 5cm) si respecti7 p.) = 1 da 5cm) . <ac 3 = *,* ? *,1 flacra este o&idant, n zonele * si ) predomin o&igenul. %lacra este redus ca dimensiuni, figura ).), a , arde zgomotos, este 7iolet pe fond al'astru, ca nuant. @ste utilizat doar pentru sudarea alamelor. <ac 3 = *,* ? *,) flacra este normal, neutr, figura ).), ', zonele flcrii sunt perfect delimitate, structura si nuan$a flcrii sunt constante. @ste flacra cea mai utilizat la sudarea metalelor feroase si neferoase (.l, Cu, Zn, i, etc.# datorit caracterului reductor al flcrii primare si temperaturii nalte. <ac 3 = 2,A ? *,2 flacra este car'urant, figura ).) , c, zonele flcrii se ntreptrund, flacra este deformat, lung, de culoare roiatic. (n zona primar e&ist car'on , flacra se utilizeaz doar pentru sudarea aluminiului, fontelor si la ncrcarea prin sudare. Bemperatura flcrii este una din caracteristicile importante, depinde de compozi$ia amestecului gazos fiind ma&im pentru 3 = *,* ? *,9. @a 7ariaz n lungul si trans7ersal flcrii n di7erse zone, figura ).9 . Bemperatura ma&im apare n flacra primar la cca. 1 ? )2 mm de e&tremitatea nucleului, n func$ie de de'itul de amestec com'usti'il, 7ariind ntre 9*22 ? 9)22 grade C, n func$ie de puritatea gazelor. Cu toate acestea randamentul tehnic al flcrii este foarte redus ( n = 2,:2 ? 2,**# datorit dispersiei pronun$ate al cldurii flcrii.

Ca o'$inerea flcrii o&iacetilenice se folosesc ca materii prime o&igenul si acetilena.

Oxigenul
.&igenul este un gaz incolor, transparent, inodor si insipid. @ste mai greu dec6t aerul, * m9 de o&igen la *1oC si presiunea atmosferic c6ntrete *,9: 3g. (n condi$ii de presiune atmosferic o'inuit este gazos. >rin rcire la ? *:2oC se lichefiaz, proprietate folosit la fa'ricarea sa industrial. .&igenul lichid este transparent, cu nuant al'struie. .&igenul se fa'ric la purit$i de DA E (tip DA#, D: E (tip D:#, DD E (tip DD#. Fndustrial, sunt trei metode de fa'rica$ie +

- metoda chimic, prin descompunerea srurilor o&izilor 8 - metoda electrochimic, prin electroliza apei 8 - metoda prin distilarea frac$ionat a aerului lichid, metoda cea mai rpsp6ndit la scar industrial. !etoda se 'azeaz pe diferen$a de temperaturi de 7aporizare ntre principalele componente ale aerului lichid (.) - *:9oC 8 ) - *D1oC#. .&igenul se li7reaz n stare gazoas, n 'utelii si respecti7 n stare lichid, n cisterne. "utelia de o&igen, figura ).0, con$ine o&igen comprimat la *0A da 5cm) si *1oC, capacit$ile uzuale fiind de 02 si 12 dcm9. Sunt 7opsite n al'astru conform SBAS )29*-A*, cu inscrip$ia G.HF;@ I. "utelia este confec$ionat din otel car'on de mare rezisten$, iar ro'inetul 7entil din alam conform SBAS )0DD-A*. (n scopul simplificrii manipulrii 'uteliilor la un consum mare de gaz se folosesc 'aterii de 'utelii, figura ).1, 'uteliile fiind montate n cadre triunghiulare. .&igenul lichid transportat n cisterne are a7antajul deose'it al unui pre$ de cost sczut al transportului si n greutate mai mic a recipientului pentru transport, propor$ia fiind de * + *2 fa$ de o&igenul gazos. @7aporarea o&igenului la locul de ntre'uin$are se face cu e7aporatoare sau gazeificatoare, care pot s fie calde (medie presiune#, sau reci (presiune nalt#, figura ).J.

Acetilena
Acetilena este o hidrocar'urK nesaturatK n stare gazoasK la temperatura am'iantK si presiune atmosfericK, cu miros sla' eteric, la gust cu senza$ii dulci, to&icK dacK este inspiratK timp ndelungat. Se lichefiazK la presiune atmosfericK la ? :2oC, n condi$ii normale * m9 c6ntKrind *,** 3g. @ste solu'ilK n apK (propor$ie * + *#, n alcool (* + 1# si acetonK (* + )1#. @ste insta'ilK la presiuni ridicate, peste *1 ? *J da 5cm) de7ine e&plozi'ilK. Acetilena este un compus endoterm, aceastK proprietate fiind originea de gaz com'usti'il. >uterea calorificK a acetilenei este (1,J ? 1,A# *20 345 m9. Acetilena arde n o&igen +

C),) - 15) .) / ) C.) - ,). - *,9 L *2J 345mol

cu producerea unei mari cantit$i de cldur, presiunea ma&im de lucru fiind *,1 da 5cm) . Amestecul de acetilen si aer este e&plozi'il chiar la 9E acetilen . Fndustrial, acetilena se o'$ine prin descompunerea car'idului n contact cu apa +

Ca C) - ) ,). / C) ,) - Ca(.,# ) - *,)A L *2 1 345mol

Car'idul comercial se li7reaz conform SBAS *2)-A9 n A tipuri granulometrice(ta'. ).*# con$in6nd cca. A2-:2E CaC) , restul impurit$i. Meac$ia de descompunere are loc n generatorul de producere a acetilenei, acetilena put6nd fi consumat de la generator sau se m'uteliaz. Acetilena se m'uteliaz conform SBAS 9JJ2-AD la presiuni de ma&im *J da 5cm) la *1o C. >resiunea acetilenenei m'uteliate 7ariaz n func$ie de temperatur, figura ).A. "utelia de acetilen este asemntoare cu cea de o&igen, figura ).:, con$in6nd )2 3g mas poroas si *) 3g de aceton ca mediu de dizol7are, la capacitatea de 02 dm9 'utelia con$ine cca. 0 m9 acetilen n condi$ii de presiune normal. Mo'inetul 7entil al 'uteliei este din material feros, n scopul e7itrii formrii acetilurii de cupru, su'stan$ e&plozi7. "uteliile de acetilen sunt 7opsite n al' sau gal'en cu inscrip$ia GAC@BFC@ NI.

Tipuri granulometrice si caracteristici ale carbidului

TABELUL 2.1 Tip granulometric

0
110- 80

I
80-50 280 0,82'

II
50-25 270 0,851

III
25-15 2%0 0,8'4

IV
15-7 250 0,'"4

V
07-4 2"5 0,'58

VI
4-2 2"0 1,012

Dimensiunea granulelor, mm Volum de C2H2 de !oltat, dm"#$g Volum ocupat de 1 $g car&id, dm" "20 0,802

Alte gaze combustibile

Metilacetilena-propadiena (MAPP) este un gaz lichefiat, 7aporii gazului a76nd caracteristici apropiate de acetilen (temperatura flcrii de )D)1o C#. @ste m'uteliat, transportat si manipulat ca orice gaz lichefiat. A7antajul !A>>-ului este limita mai redusK de de e&plozie n amestecul cu aerul, comparati7 cu acetilena, respecti7 siguran$a n e&ploatare. Metanul are puterea calorificK 9,1 L *20 345 m9 , arde n amestec cu o&igenul, temperatura flKcKrii fiind )222 ? )*222 C. (n amestec cu aerul este e&plozi7, se m'uteliazK la *0A da 5 cm), 'uteliile fiind 7opsite n rou cu inscrip$ia G!@BA I. Se folosete la sudarea ta'lelor su'$iri si la tKierea cu o&igen. Hidrogenul are puterea calorificK *.21 L *2 0 345 m9 , temperatura flKcKrii )222 o C, arde n o&igen. Se m'uteliazK la *0A da 5 cm), 'uteliile sunt 7opsite conform SBAS 9*22-AD n rou nchis-'run cu inscrip$ia G,F<M.;@ I.

(n componenta unei instala$ii pentru sudarea cu flacKrK de gaze intrK + - generatorul de producerea acetilenei sau 'utelia de acetilenK pre7KzutK cu reductorul de presiune8 - epuratorul sau filtrul chimic8 - 'utelia de o&igen cu reductorul de presiune8 - furtune pentru conducerea celor douK gaze (rou ? C) ,) , al'astru ? . ) #. - arzKtorul pentru sudare (sau trusa de sudare#8

- di7erse accesorii (perii de s6rmK, ciocane etc.#. ;eneratoarele de acetilenK se mpart dupK di7erse criterii, criteriile de 'azK fiind presiunea de generare a acetilenei si sistemul de contact ntre car'id si apK. Astfel pot fi generatoare de joasK presiune (pO 2,9 da 5 cm)#, de presiune medie (p= 2,9 ? 2,: da 5cm)# si de naltK presiune (p= 2,: ? *,1 da 5cm)#, respecti7 generatoare sistem car'id n apK, apK peste car'id si prin contact intermitent (contact si refulare#Cel mai utilizat este generatorul ;A *)12, figura ).D. ;eneratorul func$ioneazK dupK sistemul contact si refulare, de'iteazK *,)1 m)5h la o presiune de 2,* ? 2,9 da 5cm). <upK contactul car'id-apK se produce acetilena. Cresc6nd presiunea gazului, aceasta refuleazK apa de su' clopotul ) n partea superioarK a rezer7orului *, contactul ntre car'id si apK nceteazK. >e mKsura consumKrii acetilenei, datoritK presiunii e&ercitate de apK si clopot apa pKtrunde su' clopot, clopotul cu silozul 9 co'oarK n apK si reac$ia se resta'ilete . Acetilena produsK trece peste epuratorul sau filtrul chimic :, separ6ndu-se impuritK$ile chimice (,)S, ,9># si e7entualele impuritK$i mecanice nere$inute de apK. (n continuare, gazul trece peste supapa de siguran$K D.

Supapele de siguran$K pot fi hidraulice, figura ).*2, sau uscate, figura ).**, de presiune micK, medie sau naltK (la fel ca generatoarele#, ele a76nd rolul de a opri ntoarcerea flKcKrii n generator si e7acuarea undei de oc n atmosferK. .&igenul este admis din 'utelie prin reductorul de presiune, figura ).*) , care reduce presiunea o&igenului de la *0A da 5 cm) la presiunea de lucru () ? 1 da 5 cm) #. Meductorul de presiune pentru 'utelia de acetilenK este asemKnKtor celui de o&igen, doar cK n locul racordului filetat ), are jug de str6ngere sau 'ridK. >rin furtun (rou pentru gazul com'usti'il, al'astru pentru o&igen# gazele ajung la arzKtorul de sudare, figura ).*9. ArzKtoarele de sudare se li7reazK n trusele de sudare, figura ).*0, pentru sudarea grosimilor *?92 mm, trusele cuprind si arzKtoarele pentru tKierea cu o&igen. Caracteristicile tehnice ale arzKtoarelor pentru sudare sunt cuprinse n ta'elul ).).

Caracteristici tehnice ale arztoarelor pentru sudare

TABELUL 2.2 (r) ar *tor +rosimea materialului sudat, mm Consum acetilen*,dm"#, 0 0,5-1,0 75 1 1-2 150 2 2-4 300 " 4-6 500 4 6-9 750 5 9-14 1 200 % 14-20 1 700 7 20-30 2 500

Consum o-igen,dm"#, .resiune o-igen, da(#cm2 /ungime nucleu luminos, mm Vite * de sudare posi&il*, m#,

86 1,5-2,0 6 12-10

175 1,8-2,5 8 8-6

330 2,5-2,8 12 6-4

550 2,5-3,0 15 4-3

825 2,8-3,5 17 3-2

1 320 3,5-4,0 19 2-1,5

1 850 3,8-4,5 21 1,5-1

2 750 4,0-5,0 25 1-0,75

Accesoriile operatorului sudor cuprind n afarK de utilajul descris, ochelari de sudurK, perii de s6rmK, cali're, a'loane de sudurK, ciocane de sudurK si ciocane de lKcKtuerie.

Behnologia de sudare cu flacKrK de gaze presupune sta'ilirea urmKtoarelor + - regimul de sudare 8 - pregKtirea rostului de sudare 8 - metoda de sudare 8 - modul operator 8 - e7entuale tratamente termice .

egimul de sudare

ConstK n alegerea puterii arzKtorului, metalului de adaos, formei si structurii flKcKrii. >uterea arzKtorului, respecti7 de'itul 7olumetric specific de amestec gazos se face ta'elar (ta'. ).9# sau grafic, figura ).*1 n func$ie de materialul sudat.

!alori ale debitului "olumetric speci#ic

TABELUL 2.3

!etalul de adaos se alege ca diametru si compozi$ie n func$ie de grosimea si compozi$ia chimicK a metalului de 'azK. <iametrul metalului de adaos se alege dupK rela$ii empirice + dma = (2,1 ? 2,)1#s, n mm dma = (*,) ? *,1#s, n mm sau ta'elar (ta'. ).0#.

!alori ale diametrului metalului de adaos

0etal de &a *

12el

3ont* cenu4ie

Cupru

5lame si &ron uri

5luminiu si alia6e

.lum&

De&it !olum speci7ic, dm"#,#mm 8aport 9n amestec com&usti&il, $:D12#DC2H2

80 - 180

100 - 150

180 - 225

125 - 180

75 - 125

10, - 25

1,0 - 1,2

0,' - 1,0

1,1 - 1,2

1," - 1,5 1,1 - 1,2

0,' - 1,0

1,0 - 1,1

TABELUL 2.4 +rosime metal-smm Diametru metal de adaos-dma mm 1,5 1,5 - 2,0 1,% - " 2,5 - ",0 ",1 - 5 "-4 5,1 - 7 4-5 7,1 - 10 5-% 10,1 %-7

Melati7 la compozi$ia chimicK, metalul de adaos tre'uie sK ai'K compozi$ia metalului de 'azK sau m'unKtK$itK, cu adaosuri de elemente de aliere care sK compenseze arderea acestora n procesul de sudare sau sK m'unKtK$eascK proprietK$ile m'unKtK$iri sudate. !etalul de adaos tre'uie sK corespundK certificatului de calitate, sK fie curat, lipsit de impuritK$i sau unsori, sK ai'K suprafa$a netedK. Se li7reazK su' formK de colaci sau 7ergele cu lungimea 2,: ? * m, n gama de diametre * ? : mm. %orma si structura flKcKrii se alege n func$ie de natura materialului de 'azK, detalii se 7or da la tehnologiile specifice de sudare.

 Pregtirea rostului de sudare

Se referK la prelucrarea si curK$irea rostului de sudare n 7ederea asigurKrii formei si stKrii necesare procesului de sudare. Mostul indicat la sudarea otelurilor car'on si sla' aliate, figura ).*J, se o'$ine prin tKierea mecanicK sau cu o&igen.

Metode de sudare

AplicatK corect conduce la utilizarea ra$ionalK a cKldurii flKcKrii, calitate superioarK a m'inKrii sudate, producti7itatea ma&imK si economie de material. !etoda de sudare spre st6nga (nainte#, se aplicK ta'lelor su'$iri, p6nK la 1 ? A mm, figura ).*A, a , este uor de n7K$at, permite o'$inerea unor suduri cu aspect neted, estetic. Piteza de sudare este micK, de'itul de gaze mare, calitatea m'inKrii sudate este scKzutK. Sudarea spre dreapta (napoi#, se aplicK ta'lelor mai groase, figura ).*A,', respecti7 1 ? 92 mm la e&ecu$ia sudurilor solicitate n e&ploatare, la sudarea otelurilor sla' si 'ogat aliate, materialelor neferoase aceasta deoarece flacKra fiind ndreptatK spre cusKturK realizeazK un tratament termic. !etoda este mai greu de nsuit, producti7itatea mai ridicatK (cu )2 ? )1E#, consum de gaze mai scKzut (cu *2 ? *1E# dec6t sudarea spre st6nga.

Modul operator
Se referK la deplasarea si micKrile arzKtorului si metalului de adaos n timpul procesului de sudare. Acesta se deplaseazK n a&a rostului, pentru repartizarea uniformK a cKldurii si metalului de adaos pe cele douK componente, figura ).*:, micKrile arzKtorului si metalului de adaos sunt n opozi$ie, arzKtorul fiind nclinat fatK de suprafa$a componentelor, n func$ie de grosimea lor, figura ).*D, metalul de adaos pKstreazK nclina$ie constantK (92 ? 01o#.

Tratamentele termice

>ot sK fie prencKlzite sau tratamentele postoperatorii, ele fKc6ndu-se diferen$iat n func$ie de natura metalului de 'azK si calitatea cerutK m'inKrii sudate. <e la caz la caz, n func$ie de ga'aritul componentelor, ele se pot e&ecuta cu flacKra de sudare, cuptoare sau 7etre amenajate.

$udarea otelurilor carbon

Se realizeazK fKrK dificultK$i dacK se tine seama de + - arderea car'onului si formarea porilor8 - formarea structurii QidmannstKttn. (n acest sens, regimul de sudare se prescrie astfel + - puterea arzKtorului + *)2 ? *:2 dm95h5mm grosime componentK , - metalul de adaos de compozitia metalului de 'azK al componentelor, sau m'unKtKtitK cu adaosuri de Si, !n, !o, pentru e7itarea porilor, conform SBAS **)J-AJ8 - flacKra de sudare neutrK, sudarea e&ecut6ndu-se n zona reducKtoare a flKcKrii, figura ).)2, cu 7itezK de sudare mare, pe c6t posi'il sudarea e&ecut6ndu-se ntr-o singurK trecere8 - la continut n car'on peste 2,9E se aplicK o prencKlzire la *12 ? 922o C nainte de sudare, iar dupK sudare o recoacere de detensionare la A12 ? :22o C cu ciocKnirea usoarK a cusKturii, n scopul omogenizKrii structurii si detensionKriim'inKrii sudate.

$udarea otelurilor slab aliate

Megimul de sudare impune respectarea urmKtoarelor + - puterea arzKtorului redusK, respecti7 A1 ? *)2 dm95h5mm grosime componentK 8 - metal de adaos de compozi$ia metalului de 'azK al componentelor 8 - prelucrarea rostului conform figurii ).*J 8 - flacKrK uor reducKtoare (3= *,2 ? *,*# 8 - metoda de sudare si modul operator . (nainte de sudare, componentele se prencKlzesc la o temperaturK corespunzKtoare ni7elului de aliere, grosimii etc. ()12 ? 922o C#, sudarea se e&ecutK cu 7itezK mare, p6nK la *2 mm grosime ntr-o singurK trecere, peste *2 mm fiind admise si douK treceri. <upK sudare, m'inarea se supune normalizKrii prin ncKlzire la o temperaturK corespunzKtoare ni7elului de aliere si rKcire n aer linitit.

$udarea otelurilor aliate

Behnologia de sudare se sta'ilete diferen$iat n func$ie de compozi$ia otelului, dificultK$ile care apar sunt legate de + - arderea elementelelor de aliere 8 - conducti'ilitate termicK redusK 8 - posi'ilitK$i de cKlire n ZFB 8 - tendin$K de fragilizare si fisurare 8 Megimul de sudare 7a tine seama de + - putere redusK a arzKtorului, respecti7 *22 ? *02 dm9 5h5mm grosime componentK 8 - flacKrK de sudare reducKtoare (3= 2,D1 ? *,*# 8 - material de adaos de compozi$ie identicK sau m'unKtK$itK compozi$iei metalului de 'azK al componentelor 8 - pregKtirea rostului ca si pentru otelurile sla' aliate. Sudarea se e&ecutK continuu, cu 7itezK mare pentru a compensa conducti'ilitatea termicK scKzutK, pe c6t posi'il ntr-o singurK trecere, pozi$ion6nd componentele la mijlocul zonei reducKtoare a

flKcKrii, figura ).)2. >entru e7itarea o&idKrii elementelor de aliere se 7a folosi un flu& decapant ('ora&#. @&cept6nd otelurile ino&ida'ile Cr ? i, componentele se prencKlzesc local sau glo'al nainte de sudare la )12 ? 922o C, iar dupK sudare se aplicK o normalizare. Ca otelurile Cr ? i, dupK sudare, se aplicK m'inKrii sudate o omogenizare prin ncKlzire la * *22o C, men$inere pentru omogenizare si rKcire rapidK.

Sud6nd cu flacKrK de gaze fontele cenuii (),9 ? 9,2E C#, se o'$in m'inKri sudate de calitate foarte 'unK dacK se $in seamK de urmKtoarele + - folosirea arzKtoarelor de putere medie respecti7 *22 ? *12 dm95h5mm grosime componentK 8 - flacKra de sudare este car'urantK (3= 2,D ? *,2# 8 - materialul de adaos are compozi$ia 9,2 ? 9,1 E C8 9,2 ? 9,1 E Si8 2,1 ? 2,: E !n8 2,29 ? 2,* E S8 2,1 ? 2,: E > 8 - flu& de sudare format din sodK de rufe si sare de 'ucKtKrie 8 - delimitarea locurilor defecte prin gKurire cu un 'urghiu cu R de 1 mm si pregKtirea pentru sudare conform figurii ).)* 8 - prencKlzirea localK, prefera'il glo'alK a piesei la A22 ? D22o C n 7etre special amenajate, cKptuite cu materiale termoizolante 8 - sudarea cu 7itezK mare, n locuri feri$i de curen$i de aer, metalul de adaos se topete prin cufundarea n 'aia de sudurK 8 - dupK sudare piesele se 7or rKci cu 7itezK foarte micK, prin mpachetare n materiale termoizolante, nisip sau achii de turnKtorie.

Mespect6nd cele men$ionate n m'inarea sudatK se creeazK condi$ii de grafitizare, respecti7 m'inarea sudatK are duritate scKzutK, put6ndu-se prelucra uor dupK sudare. Sudarea cu flacKrK a fontelor cenuii se aplicK doar la repararea defectelor de turnare sau a efectelor produse n e&ploatare (fisuri, uzuri, etc.#.

$udarea cuprului si alia%elor sale

Sudarea cu flacKrK de gaze a cuprului este competiti7K cu sudarea QF; (n mediu de gaz protector cu electrod nefuzi'il#. Calitatea 'unK a m'inKrii sudate este condi$ionatK de respectarea urmKtoarelor +

- folosirea unor arzKtoare de putere mare, respecti7 *:2 ? ))1 dm95h5mm grosime componentK care sK compenseze conucti'ilitatea termicK ridicatK (J ori mai mare dec6t la otel# 8 - pregKtirea rostului de sudare cu deschidere mare (9 ? 1 mm# 8 - folosirea unei flKcKri strict neutrK (3 =*,21 ? *,*# care sK e7ite a'sorptia gazelor (. ) ,)# 8 - folosirea unui flu& decapant ('ora& calcinat# care sK mpiedice formarea o&izilor de cupru, o&izi care nrKutKtesc calitatea m'inKrii sudate 8 - prencKlzirea componentelor p6nK n apropierea temperaturii de topire (A22 ? :22o# 8 - prinderi pro7izorii distantate la *22 ? *)1 mm, sau folosirea unui rost 7aria'il 8 - material de adaos cu continut de elemente dezo&idante (Si, !n# 8 - sudarea cu 7iteze ridicate fKrK ntreruperi si re7eniri ale flKcKrii de m'inare 8 - tratarea termicK a m'inare dupK sudare prin ncKlzire la rosu (122 ? J22o C# si rKcire rapidK n scopul micsorKri grKuntilor. (n cazul alamelor se respectK indicatiile tehnologice precedente cu deose'irea cK flacKra de sudare este o&idantK (3= *,9 ? *,1# iar dupK sudare m'inarea nu se trateazK termic.

$udarea aluminiului si alia%elor sale

Fndica$iile tehnologice pentru sudarea aluminiului si aliajelor sale se rezumK la + - folosirea arzKtoarelor de putere micK (A1 ? *)1 dm95h5mm grosime# 8 - foosirea unei flKcKri car'urante (3= 2,D ? *,2# pentru a prent6mpina formarea o&idului de aluminiu, greu fuzi'il () 212o C# 8 - metal de adaos de compozitia celui de 'azK al componentelor 8 - flu& decapant pe 'azK de sKruri de Ci, a, S, care sK reducK Al).) format inerent 8 - prencKlzirea componentelor local sau glo'al la )22 ? )12. C, n scopul compensKrii conducti'ilitK$ii termice (de 9 ori mai mare ca a otelului# 8 - prinderea pro7izorie ca si la cupru 8 - sudare cu 7iteze mari, prefera'il ntr-o singurK trecere + - dupK sudare ciocKnirea la rece pentru umplerea porilor si finisarea structurii si nlKturarea chimicK sau prin fier'ere a resturilor de flu& care sunt corozi7e.