mkmikUniversitatea Transilvania Braov Facultatea:tiine economice i administrarea afacerilor Specializarea:Afaceri internaionale

Transport international de marfuri

Studenti: Clin Viorel David Andreea Serediuc Ruxandra

Braov,2013

Capitolul 1. Transportul international Transportul reprezint o latur a activitii economice a societii omeneti, organizat n scopul nvingerii distanelor. Prin activitatea de transport se realizeaz deplasarea n spaiu a bunurilor sau a oamenilor n vederea satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale societii omeneti. Transportul influeneaz toate laturile vieii economico-sociale, iar dezvoltarea ordonat i armonioas a acestora n pas cu cerinele reproduciei lrgite constituie un obiectiv important al politicii economice a statului. Transporturile internaionale reprezint mijlocul material ce st la baza relaiilor economice ale unei ri cu celelalte ri ale lumii. Ele continu procesul de producie n sfera circuitului economic mondial i reprezint un sistem tehnico-economic complex prin intermediul cruia o parte din produsul social este realizat pe pieele externe n schimbul altor mrfuri necesare economiei naionale, contribuind direct la modificrile de structur, cantitate i calitate n produsul intern brut (P.I.B.), produsul naional brut (P.N.B.) i produsul naional net (P.N.N.). Cu alte cuvinte, transporturile internaionale contribuie activ la procesul realizrii mrfurilor de export-import, influennd direct rezultatele acestui proces. Cheltuielile de transport i cele auxiliare (cheltuieli de ambalare, marcare, depozitare, ncrcare-descrcare, asigurare etc.) particip direct la formarea preurilor internaionale ale mrfurilor. n situaii specifice, participarea cheltuielilor de transport i auxiliare la formarea preurilor de exportimport poate s creasc ntr-o asemenea msur nct ele s devin factorul principal de care depinde realizarea sau nu a mrfii pe o anumit pia extern. n acest mod, transporturile internaionale joac un rol important n formarea curentelor de schimb pe piaa mondial favoriznd sau dimpotriv, acionnd ca un factor de restricie n derularea fluxurilor de mrfuri pe plan mondial. Transporturile sunt reglementate prin Ordonana Guvernului Romniei nr. 19 din 18 august 1997 1 privind transporturile, care stabilete normele generale aplicabile organizrii i executrii tuturor activitilor de transport terestru, pe ap i aerian pe teritoriul Romniei, precum i normele generale aplicabile mijloacelor de transport, proprietate a persoanelor fizice i juridice romne, n afara teritoriului naional. n Romnia, cadrul juridic al drepturilor i obligaiilor participanilor la transportul rutier este prevzut n Codul Civil, Codul Comercial i n Regulamentul aprobat prin H.C.M. nr.941/1959, privind recepia, expediia i primirea mrfurilor, precum i stabilirea rspunderii expeditorului, cruului i destinatarului n circulaia rutier. Contractul de transport are loc ntre expeditor sau acela care d nsrcinarea pentru transportul unui lucru i ntreprinztorul care se oblig a-l face n numele su propriu i pe socoteala altuia.2
1

Publicat n Monitorul Oficial nr. 200 din 20 august 1997 modificat prin Ordinul Guvernului nr. 94 din 29 august 2000 privind modificarea i completarea ordonanei nr. 19/1997 privind transporturile, publicat n Monitorul Oficial nr. 421 din 1 septembrie 2000 2 Codul Comercial -art. 413, alin. 1

n Romnia, transporturile joac un rol extrem de important n economie. Ele dein o pondere de circa 5% n totalul populaiei ocupate i particip cu 7% la crearea PIB-ului. Mult vreme transportul a fost un element important de cost ducnd la creterea major a preurilor. De asemenea, acordurile internaionale au introdus o standardizare n materie de "ambalaj" de transport. Astfel, avem stadardizate mondial paletele: platforme pe care se stivuiete marfa i care au supori pentru a fi micate, fie manual cu transpaleta, fie mecanic cu motostivuitorul. Cum unele mrfuri trebuiau mai bine asigurate au aprut paletele inchise care asigur o protecie mai bun a mrfurilor. Paletele au permis imediat ca ele s fie folosite i ca suport de expunere n magazin, astfel nct manipularea mrfurilor a devenit rapid i comod, dar mai ales ieftin. Mai mult, productorii au trebuit s in seama de standardele paletelor n stabilirea dimensiunilor produselor lor, astfel nct pe o palet s ncap precis un numr ntreg de produse care astfel stivuite, puteau s aib i efect de promovare dar i paletele trebuiau transportate i inc cu mijloace de transport diferite. S-a ajuns astfel la standardizarea containerului. Containerul este un paralelipiped de metal cu sisteme de prindere pe oricare col. Containerul poate fi ncrcat, apoi poate fi ridicat cu o simpl macara i urcat pe un camion transcontainer care l poate transporta pn la o gar unde va fi imediat aezat cu macaraua pe vagonul transcontainer. Concomitent a trebuit ncheiat ntre state i o convenie privind circulaia i compensrile privind aceste containere n traficul internaional. Transportul a devenit astfel mult mai uor i mai eficient.3 Pentru a uura i transportul, dar i relaiile ntre furnizori i beneficiari s-a convenit o serie de reguli de comer cunoscute sub denumirea de INCOTERMS. Ele sunt o definire unitar a unor condiii de livrare stabilind pentru membrii rilor semnatare coninutul fiecrui termen, momentul din care obligaiile trec din sarcina unuia n sarcina celuilalt. Astfel, n loc s se negocieze timp ndelungat nite condiii de livrare i de plat este suficient s nscrii n contract numai iniialele CIF sau FOB, de exemplu, care vor avea un neles comun pentru toi. Activitile de expediii, transporturi i asigurri internaionale de mrfuri au un rol deosebit de important, ele asigurnd logistica internaional a mrfurilor prin realizarea legturii ntre productor i consumator n condiii sigure, rapide i de calitate. Mutaiile importante intervenite n domeniul comerului exterior i cooperrii economice internaionale au determinat cu necesitate organizarea i efectuarea expediiilor, transporturilor i asigurrilor internaionale de mrfuri prin intermediari specializai ce funcioneaz sub forma juridic de societi de expediie i transport, societi de asigurri internaionale de mrfuri.4

3
4

Constantin Alexa-Transporturi i expediii internaionale - Ed. All 1995, p.33 C.Alexa,R.Pencea-Transporturi expeditii asigurari-Ed.Didactica si pedagogica ,Bucuresti,1980

TRANSPORTUL RUTIER Prin transportul rutier se inelege orice operaiune de transport care se realizeaz cu vehicule rutiere, pentru deplasarea persoanelor, mrfurilor i bunurilor, chiar dac vehiculul rutier este pe o anumit poriune transportat la randul su pe sau de pe un alt mijloc de transport; operaiunile i serviciile adiacente sau conexe tansporturilor rutiere sunt considerate operaiuni de transport rutier. Transporturile rutiere , dintre toate categoriile de transport s-au dezvoltat cel mai mult in ultimul secol, iar existena a 15 milioane de km de drumuri modernizate, reelele stradale, etc. ale aezrilor i drumuri nemodernizate au contribuit la dezvoltarea transportului rutier. Procesul de transport rutier are drept componente de baz: drumul, autovehiculul, conductorul auto, marfa i legislaia aferent. Mobilitatea deosebit pe care o au autovehiculele fac ca acestea s poat ajunge in locuri unde alte mijloace de transport nu au acces. Cu ajutorul autovehiculelor se pot efectua transporturi directe de la furnizor i pan la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate, evitandu-se transbordrile pe parcurs care duc la manipulri costisitoare, pierderi cantitative i calitative, rtciri de colete i totodat se pot folosi ambalaje ieftine i uoare. Cu ajutorul autovehiculelor se pot efectua transporturi directe de la furnizor i pan la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate, evitandu-se transbordrile pe parcurs care duc la manipulri costisitoare, pierderi cantitative i calitative, rtciri de colete i totodat se pot folosi ambalaje ieftine i uoare.5 Clasificarea trasnsportului rutier: A. categorii de transport rutier: a) clasificarea din punct de vedere al ariei de desfurare: 1. transport rutier in trafic naional; 2. transport rutier in trafic internaional; b) clasificarea din punct de vedere al caracterului activitii: 1. transport rutier public; 2. transport rutier in cont propriu; B. tipuri de transport rutier: a) transport rutier de mrfuri: 1. transport rutier de mrfuri generale; 2. transport rutier de mrfuri perisabile; 3. transport rutier de mrfuri i deeuri periculoase; 4. transport rutier de deeuri; 5. transport rutier de animale vii; 6. transport rutier agabaritic; b) transport rutier de persoane: 1. transport rutier prin servicii regulate; 2. transport rutier prin servicii regulate speciale; 3. transport rutier prin servicii ocazionale.
5

C.Alexa,R.Pencea-Transporturi expeditii asigurari-Ed.Didactica si pedagogica ,Bucuresti,1980

Transportul rutier se efectueaz numai in condiiile respectrii prevederilor ordonantei de urgent a guvernului nr.109/2005, a reglementrilor in vigoare din domeniul transporturilor rutiere, precum i a acordurilor i conveniilor internaionale la care Romania este parte. Transportul rutier de marf desemneaz deplasarea in spaiu a mrfurilor cu ajutorul autovehicolelor specializate (camioane). Camioanele au o mobilitate deosebit, nefiind legate de instalaii special fixe cum este cazul in transportul feroviar, de pild (linii de cale ferat, depouri, triaje etc.). Deoarece ele pot ptrunde in locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituie o component indispensabil a transporturilor multimodale. Cu ajutorul camioanelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor i pan la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate, evitandu-se transbordrile pe parcurs i consecinele acestora: manipulri costisitoare; pierderi cantitative i calitative; rtciri de colete; sustrageri etc. Transportul rutier de marf se poate desfsura pe plan naional - transport rutier naional de marf cat i internaional - transport rutier internaional de marf. Transport rutier naional de marf operaiune de transport care se execut cu un vehicul rutier inmatriculat intr-o ar, numai pe teritoriul rii respective. Piaa Transporturilor Rutiere Piaa transporturilor rutiere este locul unde cererea (marfa care trebuie transportat) se intalnete cu oferta de transport ale operatorilor. Dup 1990 unii ageni economici nu au apelat la serviciile unor societi comerciale specializate in transport ci i-au creat propriile formaiuni de transport, acest lucru ducand la scderea pieei transportului rutier public. Prin apariia societilor particulare de transport rutier public i a oferilor patroni a crescut oferta pe piaa transporturilor, a aprut concurena acest lucru ducand i la o supra ofert de transport, mai accentuat in sezon. Astfel, la inceput transportul particular a fost mai des folosit deoarece practica preuri mai mici dar calitatea serviciului era necorespunztoare fa de societile comerciale specializate in transport, dar care practicau preuri mai mari. In prezent piaa solicit din partea operatorilor de transport public: seriozitate, promptitudine i siguran pentru mrfurile transportate, deoarece acestea au valori mari, ceea ce impune utilizarea unui system corespunztor de asigurare impotriva riscurilor (deteriorarea mrfurilor in timpul transportului, intarzieri pe traseu care pot afecta calitatea mrfurilor). Dezvoltarea tuturor modurilor de transport i a parcului de autovehicule aferent reflect in primul rand nivelul venitului populaiei, nivel care depinde de starea i evoluia economiei naionale. DOCUMENTE DE TRANSPORT OBLIGATORII PENTRU TOATE CATEGORIILE DE TRANSPORT SUPUSE REGIMULUI LICENELOR Aceste documente sunt : -licena de transport sau dup caz exemplarul de serviciu al acesteia (in copie xerox) -licena de execuie pentru vehicul -foaie de parcurs -certificatul de inmatriculare al vehiculului, talonul de inspecie tehnic valabil
5

-permisul de conducere al conductorului auto, valabil pentru categoria de vehicul pe care il conduce DOCUMENTE PENTRU TRANSPORTURILE DE MARF 1. documente de insoire a mrfurilor i autorizri special dac e cazul 2. scrisoare de transport ALTE DOCUMENTE NECESARE PENTRU TRANSPORTUL INTERNAIONAL DE MARF : 1. scrisoare de transport CMR 2. carnet TIR 3. certificat de agreere vamal 4. certificat de incadrare privind emisia de noxe i poluare fonic, eliberat de R.A.R. 5. autorizaie de transport eliberat de Ministerul Transporturilor 6. documente de insoire a mrfurilor Contractul de transport n traficul internaional Proba contractului de transport in traficul rutier internaional de mrfuri se face cu scrisoarea de tip C.M.R., care se intocmete in 3 exemplare in original i vor fi semnate de expeditor i transportator: astfel primul exemplar se remite expeditorului la predarea mrfii, al doilea exemplar va insoi marfa iar al treilea exemplar este al transportatorului. Atunci cand marfa trebuie s fie incrcat in diferite vehicule, sau este de diferite feluri de mijloace de transport i pe loturi distincte, expeditorul sau transportatorul poate s cear intocmirea scrisorii de trsur pentru fiecare vehicul in parte, fel sau lot de marf. Scrisoarea de trsur trebuie s conin : -locul i data intocmirii -numele i adresa expeditorului -numele i adresa transportatorului -locul i data primirii mrfii i locul prevzut pentru eliberarea acesteia -numele i adresa destinatarului -denumirea curent a mrfii i felul ambalajului iar pentru mrfurile periculoase, denumirea lor general recunoscut -numrul coletelor, marcajele speciale i numerele lor -greutatea brut sau altfel exprimat a mrfii -cheltuielile aferente transportului -instruciunile necesare pentru formalitile de vam i altele -meniunea c transportul este supus regimului stabilit prin C.M.R.6 Pentru a indeplini formalitile vamale i alte formaliti care trebuie efectuate inainte de eliberarea mrfii, expeditorul trebuie s anexeze la scrisoarea de trsur sau s pun la dispoziia transportatorului documentele necesare i s-i furnizeze toate informaiile necesare. Expeditorul rspunde pentru daunele pricinuite transportatorului din cauza lipsei documentelor i a informaiilor care nu sunt suficiente, inexacte sau necorespunztoare. Totodat transportatorul rspunde de pierderea sau folosirea intrun mod necorespunztor a documentelor care insoesc scrisoarea de trsur sau care i-au fost inmanate de expeditor .
6

Constantin Alexa-Transporturi i expediii internaionale -Ed. All 1995, p.50

Acordul A.E.T.R privind regimul de lucru al echipajelor vehiculelor care efectueaz transporturi internaionale de marf Acordul A.E.T.R. a intrat in vigoare la 05.01.1976 iar prevederile acestui acord se refer la regimul de lucru al echipajelor vehiculelor care efectueaz transporturi internaionale de marf. 1.durata total de conducere a vehiculului nu trebuie s depeasc 9 ore zilnic iar de dou ori pe sptman poate s se prelungeasc la 10 ore. 2. oferul trebuie s fac o pauz de 45 la 4,5 ore de conducere. 3. dup 6 perioade de conducere zilnic oferul trebuie s ia un repaus sptmanal. TRANSPORTUL FEROVIAR Transportul feroviar asigur deplasarea mrfurilor i pasagerilor cu ajutorul locomotivelor i vagoanelor care circul pe trasee fixe (cile 69 ferate). Are ca elemente pricipale: cile ferate, mijloacele de traciune, mijloacele de transport (vagoane), cargo-ul i legislaia aferent acestui tip de transport. Transportul feroviar asigur deplasarea mrfurilor in partizi mari, la preuri sczute per unitatea de marf transportat, are un grad sporit de siguran, este continuu, zi i noapte, se efectueaz in sistem de graphic prestabilit dar nu poate asigura livrarea din poart in poart i necesit umijloc de transport intermediar cu excepia societilor care dispun de linii conectate la reeaua naional. Cile ferate Sunt un ansamblu de construcii i instalaii care asigur circulaia trenurilor pe un anumit teritoriu. Infrastructura este format din terasamente (construcii solide, rezistente la presiuni mari i ocuri puternice i repetate, protejate contra agenilor exteriori), lucrri de art (poduri, viaducte, tuneluri, etc.) care limiteaz dimensiunile transporturilor atat ca gabarit cat i ca greutate. Suprastructura este format din ine (cu spaiu de elongaie sub influena temperaturii sau sudate) montate pe traverse de lemn sau beton, schimbtori de cale (sisteme de macazuri), instalaii de semnalizare (mai numeroase la inceput i mult mai tehnice in era informaticii i teletransmisiei): telegraf, sisteme mecanice, cantoane etc. Mijloacele de traciune Sunt locomotive: electrice, diesel, diesel hidraulice, diesel electrice, cu aburi. Sistemul de automotor care combin mijlocul de traciune cu cel de transport al pasagerilor cunoate azi o nou form, aceea a trenurilor de mare vitez gen TGV, Intercity etc. Parcul de mijloace de traciune este deosebit de important el asigurand viteza de deplasare i mrimea garniturilor dar are i importan strategic. Locomotivele nu prsesc teritoriu naional.7 Vagoanele Vagoanele de marf sunt foarte diverse atat ca mrime (capacitate ca volum sau ca mas) dar i ca utilitate. Pe exteriorul vagonului se inscribe numrul, proprietatea - compania creia
7

Dr.Ing. I.Ttar , Ec.Ing.D.Petreanu, Ec.A.Ctu, Ec.A.Petreanu, Ing..M.Lepdatu, Ing.G.Sandor, Ing.D.Mrgrit Ing. R.Oprian Manualul operatorului de transport rutier, Editura T3, Sfntu Gheorghe, 2000, p.240

aparine i ara precum i indicaii prin cifre, litere i fracii indicand greutatea pe osie maxim posibil, limitele de incrcare etc. pentru a putea seleciona corespunztor vagoanele pentru diverse itinerarii. Vagoanele pot fi pentru mrfuri generale, inchise sau deschise, din lemn sau metal sau pentru mrfuri specifice: cisterne pentru mrfuri lichide: petrol, derivate de petrol, vin, acizi, substane chimice, ciment etc. (dac nu sunt proprietatea furnizorului mrfii pot implica costuri mari cu splarea i evacuare deurilor). Conform conveniilor europene, pentru a evita transportul vagoanelor goale pe distane lungi, vagoanele de marf pot prsi teritoriul rii i pot fi folosite de calea ferat de destinaie spre direcii pentru care are incrctur. Condiii generale ale transportului feroviar internaional de mrfuri Transporturile feroviare internaionale de mrfuri in Europa sunt reglementate prin Convenia privind transporturile feroviare internaionale (COTIF) la care particip toate rile europene plus Turcia, Siria, Iran i Irak care are ca anex Regulile uniforme privind contractul de transport internaional de mrfuri pe calea ferat (CIM). COTIF prevede obligaia cilor ferate de a prelua marfa spre transport dac predtorul se conformeaz condiiilor conveniei, transportul este posibil cu mijloacele normale ale cilor ferate din itinerar, transportul nu este impiedicat de condiii care nu depind de calea ferat (de exemplu suspendarea traficului in puncte de frontier din cauza aglomerrii vagoanelor staionate etc.). CIM exclude de la transport obiectele rezervate transportului potal, cele agabaritice pe oricare din trosoanele rilor tranzitate, cele interzise in oricare din rile tranzitate. Unele mrfuri sunt admise condiionat: animalele vii numai cu insoitor, transporturi funerare etc. CIM pretinde ca marfa s fie prezentat intr-un ambalaj corespunztor, care s protejeze marfa contra ocurilor manevrrii vagoanelor sau intemperiilor i s preantampine deteriorarea altor mrfuri in cazul coletriei. Verificareaambalajului cade in sarcina cii ferate numai dac incrcarea se face de ea. Marfa trebuie s fie corect i vizibil etichetat (cel puin 10 colete pentru vagoanele inchiriate complet) astfel incat coletele s fie uor identi ficate iar controlul vamal s fie simplu. Formalitile vamale se indeplinesc de calea ferat in baza documentelor anexate la scrisoare de trsur. Calea ferat nu rspunnde ins de exactitatea datelor inscrise nici de suficiena documentelor anexate. Expeditorul i destinatarul au dreptul s cear existena unui mandatar la formalitile vamale. Termenul de executare a contractului rezult din insumarea a trei timpi: timpul de expediere, de transport i timpi suplimentari (eventuali). Marfa poate circula in regim de mic i mare vitez. La mare vitez se calculeaz 24 de ore pentru primii 400 km i in continuare pentru fiecare fraciune indivizibil de 400 km. La mic vitez distana este de 300 km. La fel pentru transporturile prin coletrie. Termenul de expediere este de 12 ore, respectiv o zi. Termenele suplimentare se refer la timpii necesari formalitilor vamale, intreruperii traficului, reinerea mrfii pentru verificare, pentru scoaterea animalelor pentru vizitele veterinare, refacerii incrcturii etc. Operaiunile de predare la transport sunt reglementate de regulile staiei. In consecin incrcarea se face fie de crau fie de expeditor. Similar se stabilete greutatea i numrul coletelor. La staia de destinaie marfa se elibereaz destinatarului impreun cu scrisoarea de trsur contra semntur i plata costurilor puse in sarcina destinatarului.

Marfa predat fr obiecii se consider corespunztoare. In caz contrar destinatarul are dreptul s fac reclamaie. Termenul de prescripie este de un an. Dreptul la reclamaie il are i expeditorul. Contractul de transport internaional In traficul internaional de mrfuri european contractul de transport ia forma scrisorii de trsur. El se consider incheiat in momentul in care calea ferat a preluat marfa pentru transport i s-a semnat scrisoarea de trsur., care face astfel dovada incheierii contractului de transport. Contractul de transport internaional are un caracter unic angajand nu numai rspunderea cii ferate de predare ci a tuturor cilor ferate participante la derularea lui. In cazul apariiei de reclamaii sau daune, calea ferat de la destinaie preia toate despgubirile urmand ca ea s se desocoteasc cu cile ferate participante funcie de culpa fiecreia. Scrisoarea de transport CIM poate fi de mic vitez sau de mare vitez (ultima fiind marcat prin dou benzi roii). Ea trebuie tiprit in 2-3 limbi din care una cel puin trebuie s fie francez, german, italian (engleza nu este obligatorie!). Scrisoarea de transport CIM este insoit de un buletin de francare in care se inscriu cile ferate participante i pe care se colecteaz toate cheltuielile fcute. O serie de date sunt obligatorii (denumirea staiei de destinaie, numele i adresa destinatarului, denumirea mrfii, greutatea, ambalajul i numrul coletelor, numrul vagonului, documentele anexate pentru vam i alte autoriti, numele staiei de predate, numele i adresa complet a expeditorului, data i locul intocmirii. Se menioneaz in clar cine suport taxele i cheltuielile, unde se achit, meniunea c destinatarul nu are dreptul s modifice contractul de transport, numrul insoitorilor (sau meniunea fr insoitor). Expeditorul rspunde pentru exactitatea datelor inscrise in scrisoare de transport CIM. Calea ferat are dreptul s verifice inscriind rezultatele verificrii in scrisoare. Contractul de transport poate fi modificat atit de expeditor cat i de destinatar. In cazuri restranse calea ferat este in drept s refuse modificarea. Expeditorul poate retrage marfa de la expediie, poate dispune ca marfa s fie eliberat altui destinatar, s fie inapoiat, s fie eliberat in alt staie, eliberarea s fie amnat, grevarea transportului cu ramburs etc. cu suportarea cheltuielilor i riscurilor aferente modificrii. Destinatarul poate modifica staia de destinaie, s opreasc transportul, s amane eliberrarea mrfii etc. Modificrile nu pot diviza transportul La eliberarea mrfii pot aprea o serie de impedimente. Cauze naturale (inzpeziri, inundaii etc), motive de exploatare (blocarea traficului, accidente etc.) msuri administrative (motive de ordine public etc.). In astfel de cazuri transportatorul cere instruciuni expeditorului sau dac marfa e in pericol de degradare poate dispune vanzarea ei. Putem intalni situaia imposibilitii avizrii destinatarului, refuzul expres al acestuia de a prelua marfa, de a ridica scrisoarea de trsur, imposibilitatea eliberrii mrfii din cauza unor msuri administrative (lipsa autorizaiilor, sechestrul etc.), cazuri in care calea ferat il anun pentru instructiuni pe expeditor. Dac acesta nu transmite in termen instruciunile, marfa se consider in suferin i poate fi vandut de calea ferat care ii reine cheltuielile fcute.8

Constantin Alexa-Transporturi i expediii internaionale -Ed. All 1995

TRANSPORTUL AERIAN Transportul aerian de mrfuri i pasageri s-a dezvoltat mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial. Avionul s-a impus in domeniul military prin marea sa manevrabilitate care il facea mai greu de prins in int dar mai ales urmare sincronizrii invartirii elicei cu ritmul de tragere al mitralierei. Investiiile masive fcute in aceast arm au realizat saltul tehnologic care a impus avionul i in transportul civil prin avantajele sale specifice: rapiditate, convertabilitate (de la transportul de marf la cel de cltori i pot), oportunitate i eficacitate (transportul la locul i la timpul cerut), comoditate, sigurana zborurilor. Transportul aviatic a cunoscut o evoluie spectaculoas intr-un timp scurt: capacitatea navelor a crescut rapid atat pentru marf cat i pentru pasageri, numrul curselor a explodat, teritoriu deservit a acoperit practic tot pmantul. Diversitatea lui este impresionant: de la avionul clasic la supersonic, de la micile avioane la giganii de transport, avioane de pasageri, mrfuri, utilitare, elicoptere, hidroavioane etc. Plus domeniul militar care aduce noi surprize cu fiecare conflict. Transportul mixt, de marf i pasageri este cel preponderent, dei transportul de cargo de marf se afl la cote mari in rile dezvoltate economic. Concomitent aviaia utilitar, de agrement i personal a crescut ca numr, impresionant. Se cunosc dou tipuri mari de transporturi aviatice: cursele regulate (liner) care opereaz dup un orar determinat i obligatoriu din momentul infinrii (nerespectarea lui se sancioneaz drastic) i cursele 122 ocazionale (charter) care vehiculeaz majoritatea traficului de marf i pasageri, mai cunoscute din domeniul turistic.9 Contractul de transport aerian internaional In practic exist sub forma scrisorii de transport aerian (Airway Bill) care dovedete incrcarea mrfii, condiiile de transport. Se intocmete in trei exemplare originale: pentru transportator, pentru destinatar (semnat de expeditor i insoete marfa), pentru expeditor. Scrisoarea de transport mai cuprinde recipisa de primire, exemplarul pentru formaliti vamale, copii pentru cru, pentru ageni etc. Se menioneaz punctele de plecare i destinaie, cel puin un punct de escal dac acestea exist, un aviz indicand expeditorilor c transportul este supus Conveniei de la Varovia. Expeditorul rspunde pentru exactitatea datelor inscrise in scrisoarea de transport aerian, pentru orice pagub suferit de cru sau teri cauzate de inexactidatea inscrisurilor. Meniunile privitoare la greutate, dimensiuni i ambalaj, numrul coletelor fac dovad pan la proba contrarie; cele privitoare la cantitate, volum i starea mrfii fac dovad numai dup verificarea de ctre cru. Expeditorul este obligat s anexeze documentele necesare pentru formalitile vamale, fiscale etc. ce vor trebui efectuate de cru rspunzand pentru orice daun care poate apare din aceste cauze. Expeditorul are dreptul s dispun de marf: s o retrag de la transport, s o opreasc in timpul cltoriei, s schimbe destinatarul, sau s cear s fie inapoiat. Destinatarul poate cere cruului, remiterea scrisorii de transport i a mrfii in schimbul plii creanelor indicate in
9

Dr.Ing. I.Ttar , Ec.Ing.D.Petreanu, Ec.A.Ctu, Ec.A.Petreanu, Ing..M.Lepdatu, Ing.G.Sandor, Ing.D.Mrgrit Ing. R.Oprian Manualul operatorului de transport rutier, Editura T3, Sfntu Gheorghe, 2000, p.242

10

scrisoarea de transport. Dac destinatarul refuz scrisoarea de transport sau marfa sau nu poate fi gsit, expeditorul ii reia dreptul de a dispune de marf. In caz de pierdere a mrfii sau dup 7 zile de la data cand trebuia s soseasc marfa destinatarul este in drept s-i valorifice drepturile fa de cru. Transportatorul aerian rspunde pentru daunele ivite din distrugere, pierdere sau avarie a mrfii in timpul transportului: pe aeroport, in hadling (manevrare) sau in aeronav. El rspunde i pentru intarziere dac nu poate dovedi inclusiv diligenia. Rspunderea este totui, pentru marf, limitat 13 concept jurdic care statueaz obligaia de a face, peste obligaiile normale, tot ceea ce este omenete posibil pentru evitarea pagubei in acest caz la 250 franci aur/kg in lipsa unei declaraii de interes fcute in momentul predrii coletului. Primirea mrfurilor fr protest elibereaz transportatorul de obligaii. In caz de avarie, destinatarul poate adresa un protest in cel mult 14 zile de la primirea mrfii sau 21 de zile de intarziere. Transporturile succesive implic rspunderea solidar a cruilor. TRANSPORTUL MARITIM Transportul maritim deruleaz cca 75-80% din traficul mondial de mrfuri i o cot mereu crescand din traficul de cltori fiind de departe principala form de transport. Transportul maritim are trei componente de baz: nava maritim comercial, porturile comerciale, cargo-ul (marf sau pasageri) i uzanelecutuma sau sistemul de reglementri folosite in traficul maritim, inclusiv accordurile internaionale. Nava maritim comercial Nava maritim comercial este o construcie plutitoare de dimensiuni superioare ambarcaiunilor, avind form, rezisten structural, caliti nautice i echipament care-i permit explotarea tehnic i comercial prin propulsie proprie15. Se compune din: corp, maini, instalaii i echipamente. Cargo Pentru marf: La incheiarea contractului se stabilete sistemul de transmitere al odinelor. Nava anun din timp autoritile portului i pe navlositor asupra momentului sosirii prin documentul Expected time of arrivel un aviz telex ce se transmite de regul cu 7, 5, 3 zile inainte de sosire, 48 i 24 de ore inainte de sosire cu precizarea tot mai exact a momentului pentru ca autoritile protuare s includ nava in planul de lucru iar navlositorul s pregteasc marfa. La sosirea navei in rad, dup inspectarea navei de organele sanitare, de frontier i vamale se elibereaz certificatul de liber practic. In acest moment cpitanul emite documentul Notice of Readness(NOR) prin care anu c nava este gata de operare i marcheaz momentul curgerii staliilor ( timp stabilit alocat operrii in port ).10 Nava trebuie s indeplineasc cumulativ condiiile: s fie pus la dispoziie exact in locul stabilit, s fie gata de operare din punct de vedere fizic (hambarele curate, vinciurile i bigile funcionale) i legal (s aib formalitile indeplinite i obinut libera practic), incrctorul (madatar al navlositorului) s fie informat prin NOR. Pentru buna organizare a operaiilor se intocmete un corgo plan.

10

Constantin Alexa-Transporturi i expediii internaionale -Ed. All 1995

11

Primul provizoriu - se intocmete de comandant, al doilea - definitiv de comandant cu incrctorul. Marfa este insoit pe nav de ordinul de imbarco al crui prin exemplar se numete mates receipt (recipisa primului ofier) care atest primirea mrfii i cuprinde: denumirea mrfii, cantitatea, volumul, felul ambalajului, portul de incrcare i descrcare, expeditorul mrfii i destinatarul ei, data i locul intocmirii, semntura primului ofier. In cazul in care se observ unele defecte sau deosebiri vor fi menionate in document pentru ca acestea s fie inscrise de cpitan in conosament. Prin voyage Ch/P se stabilete in sarcina cui cad operaiile i riscul pentru incrcarea, stivuirea, fixarea-amararea mrfii. Totui comandantul este rspunztor dac printr-o stivuire i amarare necorespunztoare se pun in pericol nava sau echipajul. O bun stivuire trebuie s lase cit mai puin spaiu mort. Doar in caz de excepie se permite stivuirea mrfurilor pe punte. Incrcarea descrcarea se face pe baza normelor stabilite pentru 169 fiecare gur de hambar. O condiie esenial este marcarea corespunztoare a marfii. Pe colete se aplic marca de port, marca de identificare, marca de expediie i marca de transport pentru a uura identificarea mrfurilor i scurtarea operaiunilor. Timpul folosit se consemneaz in documentul time sheet care servete la calculul staliilor, contrastaliilor sau a supercontrastaliilor precum i a dispeach money. Contractele de navlosire Documentul in baza cruia se efectueaz transportul pe mare poart numele de contract de navlosire. Codul Comercial roman trateaz acest domeniu la rt. 557-601. Convenia ONU din 1978 definete acest contract: orice contract prin care cruul se oblig, contra plii unui navlu, s transporte mrfuri pe mare de la un port la altul. Aceast convenie incearc s tipizeze documentele folosite in comerul maritim, aflat inc sub o puternic influen a cutumei Principalele contracte de transport maritim, sunt: - pentru transporturile de mrfuri: -Voyage Charter Party, Time Charter i Bareboar Charter (toate insoite i de conosament) pentru angajarea navelor tramp -Booking Note i /sau Bill of Lading (conosamentul) - pentru transporturile efectuate cu nave de linie Voyage Charter Party (Ch/P): Este contractul incheiat intre armator i navlositor prin care armatorul se oblig s transporte navlositorului, cu o nav echipat i armat de el o cantitate anumit de marf, de la portul de incrcare la cel de destinaie in schimbul unui pre numit navlu. Sunt foarte numeroase clauzele care pot fi inserate dat fiind diversitatea navelor, incrcturilor i rutelor. Ele se refer la nav, la marf, portul de incrcare i descrcare, navlu, modalitatea de plat. Menionm: Denumirea i caracteristicile navei: include stipularea pavilionului, denumirea navei, felul propulsiei, capacitatea de incrcare descrcare, tonajul, clasa, denumirea registrului care a eliberat certificatul de clasificare. Time Charter: Time Charter ( T/Ch ) este contractul de navlosire care are ca obiect inchi rierea navei i a serviciilor echipajului pe o perioad determinat de timp. Confer siguran i stabilitate atat

12

armatorilor cat i navlositorilor, este frecvent folosit in practic i se incheie de regul pe termen mediu i lung. Time Charter stipuleaz c proprietarul navei pune la dispoziia navlositorului (chiria), nava impreun cu tot echipajul i comandantul s pentru a efectua transporturi pe mare in schimbul unei sume determinate, numit chirie (hire). Subliniem c navlositorul este cel care decide asupra exploatrii navei - in condiiile contractului - armatorul obligandu-se la executarea instruciunilor primite. Bareboat Charter (Charter by Demise) Este un tip special de contract de navlosire, prin care armatorul pune la dispoziia navlositorului o nav nud, adic, pentru o anumit perioad ii d posesia i controlul complet asupra navei inchiriate, in scimbul unei sume numite chirie. Navlositorul devine armator - chiria -. Cu toat responsabiltatea pentru navigaia in bune condiiuni a navei. El suport toate cheltuielile legate de de exploatarea navei, angajeaz echipajul, inclusiv comnadantul cu accordul navlositorului. Dar, de regul armatorul suport riscurile de asigurare a navei i mrfii, cu toate consecinele ce decurg de aici. Acest tip de contract este o excepie aprut mai ales dup rzboi cand exista o capacitate disponibli imens din randul navelor de rzboi pentru transport i a cror tiere ar fi costat mult. Prin acest contract se catiga ceva i mai ales se ealona scoaterea din uz, concomitent cu crearea de locuri de munc. Astzi intalnim acest tip de contract mai ales cand navele sunt vandute pe credit, armatorul pstrandu-i dreptul de proprietate pan la plata integral a preului. Transportul internaional, atat ca deplasare in spaiu cat i ca deplasare in timp este un proces complex grevat de o cantitate de informaie copleitoare pe care un productor nu o poate stpani mai ales dac acesta este o persoan fizic sau o companie care face transporturi ocazionale i diverse. Riscul transportului este ins mare putand s depeasc valoarea mrfii in sine, prin consecinele colaterale Expeditorul este o persoan fizic sau juridic care in schimbul unei sume de bani (comision sau sum formetar) primit de la mandatarul su se oblig s preia marfurile incredinate i s fac toate operaiunile necesare pentru ca destinatarul s poat intra im posesia mrfurilor intr -un termen cat mai scurt i cu cheltuieli minime21. Este supranumit i arhitectul transporturilor internaionale. Expediia este rezultatul normal al diviziunii muncii mai ales intrun sector atat de divers i specializat cum este transportul. Expeditorul este in contact continuu cu predtorii i cu transportatorii, cu organele i instituiile implicate in transport astfel incat expertiza i experiena lui este necesar derulrii unor operaiuni normale. In plus, relaiile pe care le stabilete cu parteneri similari din alte ri ii permit costuri sczute pentru rezolvarea unor situaii insurmontabile altfel pentru un nespecialist (oprirea unui vagon intr-o vam strin, arestarea unei nave etc.) Relaiile intre productor i transportator pe de o parte i expeditor pe de cealalt parte se desfoar pe baze contractuale. Gama serviciilor oferite poate fi foarte divers.11

11

Constantin Alexa - Transporturi si expeditii internationale, Ed. ALL 1995 pag 160

13

Capitolul 2. Prezentarea firmei

2.1Scurt istoric SCHENKER Fiind la a doua aparitie pe piata romaneasca a transportului de marfuri, SCHENKER SRL continua sa castige tot mai mult, devenind si in tara noastra cea mai puternica casa de expediii. Din 1955 pana in prezent, pe fosta baza SCHENKER Romania, funcioneaz Romtrans, firma de stat, care are acelasi domeniu de activitate. In 1994 s-a infiintat actuala societate comerciala SCHENKER ROMANIA SRL, cu sediul social in Calea Victoriei, nr. 142-148, Sector 1, Bucuresti, avand codul unic de inregistrare (CUI): 5905159 si inmatriculata la Registrul Comertului cu numarul: J40/95/7894. Firma este impartita in mai multe departamente, astfel: administrativ, relatii cu clientii, vanzari, livrari, grupaje, complete, domestic, maritim, aerian, feroviar, proiecte, declaranti vamali, depozit, IT/EDV, facturare, contabilitate, resurse umane, logistica. Functiile de conducere sunt ocupate de Albin Budinsky (Director General),Adrian Crizbasianu (Diretor General Adjunct Proiecte/Maritim/Aerian). Inca de la inceputul activitatii, s-a preconizat o implantare puternica a retelei Schenker in teritoriu pentru acoperirea activitatii in toata tara. Anul 2001 a fost anul de infiintare a punctului de lucru SCHENKER Otopeni, realizandu-se astfel acoperirea transporturilor si vamuirii pentru marfurile retelei Schenker din transportul aerian, fara sa se mai lucreze prin colaboratori. In scurt timp, SCHENKER Romania, societate comerciala cu capital integral strain, se dezvolta ajungand de la 37 de angajati initial la peste 1000 de angajati si filiale in toata tara. Firma are in jur de 1500 de locatii in 150 de tari. La nivel mondial, SCHENKER detinea in anul 2006 un numar de peste 79.000 de angajati permanenti, iar in Europa numarul lor este in medie de 44.000. In primii 10 ani de activitate, respectiv pana in anul 2004, in cadrul SCHENKER Romania nu s-a pus accent pe obtinerea de profit realizabil, ci pe implantarea cat mai puternica in teritoriu, ceea ce s-a si realizat pana in prezent. Compania de transport si logistica Schenker Romania detine in prezent o cifra de afaceri de 18 milioane de euro, de trei ori mai mare decat in anul 2004 (6.307.619 Euro), cu un capital social de 2.435 RON. La nivel mondial, cifra de afaceri a atins 8,9 miliarde de Euro. Astfel, este locul 1 in Europa in transportul rutier si feroviar, pe locul 2 mondial la transportul aerian si locul 3 mondial la transportul maritim.

14

2.2Obiectul de activitate S.C. SCHENKER (Romania) S.R.L. societate cu capital integral austriac, avand ca asociat unic pe SCHENKER Wien Austria, are ca domeniu de activitate prestarile de servicii in domeniul transporturilor si expeditiilor internationale (casa de expeditii), societatea avand deschis si un punct de lucru unde isi desfasoar activitatea de comisionar in vama. In prezent, societatea functioneaza in sediul din Soseaua de Centura, nr. 13, tot aici mutandu-se si depozitul din Valea Cascadelor.Incepand cu anul 2008, societatea a luat denumirea de DB SCHENKER SRL . Punctele de lucru din Romania sunt astfel: doua in Bucuresti si cate unul in Cluj, Arad si Constanta. DB Schenker este o firma multimodala,avand mai multe tipuri de transport, cum ar fi: Transport maritim Transport feroviar Transport rutier Transport aerian

DB Schenker Romtrans asigur o gam larg de servicii: transbordri din vagoane n camioane i livrare la domiciliul clientului sau preluare de la domiciliul clientului cu camioane i ncrcare ulterioar pe vagoane prin intermediul propriilor noastre terminale din Oradea, Arad i Bucureti. depozitare n depozite acoperite sau platform ncrcarea/descrcarea direct n/din vagoane CSI (vagoane de ecartament larg) n bazele proprii din Galai i Socola-Iai ntocmirea formalitilor vamale de import sau tranzit pentru mrfurile aflate n regim vamal

DB Schenker acoper perfect piaa naional, fiind la fel de activ pentru dumneavoastr n fiecare centru economic, dar i n zonele ndeprtate ale rii Cu 6 sucursale i peste 60 de birouri n toate regiunile rii, DB Schenker acoper perfect piaa naional. Nicio alt companie din Romnia nu v ofer servicii logistice i de transport n toate tipurile de trafic - rutier, feroviar, aerian i naval, mpreun cu ntocmirea formalitilor de vmuire pe ntreg teritoriul rii, operaiuni portuare n terminalul propriu de la Marea Neagr i, n acelai timp, sprijinul unei reele logistice globale.

15

DB Schenker: Poziii de Top n competiia Internaional Nr. 1 n transportul feroviar din Europa Nr. 1 n transportul multimodal din Europa Nr. 1 n transportul terestru din Europa Nr. 2 n transportul aerian mondial Nr. 3 n transportul maritim mondial Nr. 6 n contracte logistice la nivel mondial

16

Capitolul 3. Studiu de caz.Firma DB Schenker

Compania DB Schenker reprezint cel mai mare furnizor de servicii logistice i de transport din Europa. Din anul 2008, respectiva companie activeaz i pe piaa transporturilor din Romnia dupa ce a achiziionat compania Romtrans cel mai mare furnizor de servicii logistice din ar pn n acel moment. Clienii profit de dou ori de pe urma acestei achiziii i a nou formatei companii DB Schenker Romtrans: n primul rnd, datorit unei dense reele de puncte de lucru rspndite pe ntreg teritoriul Romniei i, n al doilea rnd, datorit conexiunilor extinse ctre toate regiunile economice din Europa i din ntreaga lume. In prezent, societatea are un domeniu de activitate vast, astfel: transport rutier intern si international de marfa; solutii si logistica de transport; distributie nationala; transporturi speciale; transporturi agabaritice; transporturi aeriene; declarare vamala (import/export) pentru beneficiarii transporturilor si pentru terti; depozitare marfuri de grupaj si terti (la cerere);antrepozitare;logistica/operatiuni de tranzitare sub regim vamal; contracte pentru logistica de distributie in sistem consolidat. In Romania, prin cele 4 sucursale din tara, firma pune la dispozitie 13 linii directe de import si 6 linii directe de export, garantand cea mai buna legatura cu Europa. Cu ajutorul retelei sale europene Schenker asigura cele mai diverse servicii de transport rutier in regim de grupaj.Astfel ofera: 13 linii directe de import cu 25 de plecari saptamanale si 6 linii directe de export cu 8 plecari saptamanale, colectari si livrari oriunde in Europa prin terminalele lor din Viena (Austria) si Ede (Olanda), livrari door to door, urmarire electronica a transportului, servicii vamale, declaratii Intrastat, depozitare. Canalul de distribuie utilizat este lung, producator-intermediar-intermediar-consumator, fiind alcatuit din doua verigi intermediare succesive intre producator si consumator, dar exista si canal de distributie producator-intermediar-consumator. Preluarea comenzilor se face prin: contactarea telefonica a reprezentantilor de vanzari contactarea telefonicaa a firmei online.

17

Cu ajutorul sucursalelor din Romania, firma asigura servicii de transport intern de calitate in toata tara: livrari door to door; transport zilnic Bucuresti Cluj si retur; legaturi zilnice intre sucursale; livrari in Bucuresti/ Cluj in aceeasi zi in care marfa ajunge in terminalul din Bucuresti/ Cluj. ofertare i preluare de comenzi cu plata n Romnia avizarea expediiilor n maxim 24 de ore de la descarcarea n depozitul vamal; vamuire in maxim 24 de ore de la prezentarea tuturor documentelor necesare; livrare de marfa si distributie la nivel national in 24/48 ore de la eliberarea marfurilor din regimul vamal.

Produse pentru transport domestic rutier n regim de camioane complete asigur transportul expediiilor n maxim 48 de ore de la primirea comenzii, cu condiia ca aceasta s fie plasat pn la ora 15:00 a zilei A. Produse pentru transport domestic rutier n regim de grupaj asigur expediiei dumneavoastr un timp de tranzit de 24/36 de ore de la primirea comenzii. 3.1Transportul rutier international DB Schenker, recunoscut ca lider de pia n transportul rutier european, este nr. 1 i n densitatea reelei, i v ofer sprijin profesional i asisten n dezvoltarea i consolidarea afacerilor.DB SCHENKERsystem-este serviciul standard al DB Schenker n transportul rutier european n regim de grupaj, cu termene bine definite pentru toate cele trei etape: colectare, transport internaional i livrare, i cu un orar fix pentru ntreaga Europ. Transportul rutier se realizeaza in28 linii directe de import cu 78 plecri sptmnale i 10 linii directe de export cu 28 plecri sptmnale. Colectri i livrri oriunde n Europa, Turcia i Maroc prin terminalele noastre din Paris(Frana),Ede(Olanda),Frankfurt (Germania),Malm (Suedia), Helsinki (Finlanda),Salzburg (Austria), Praga (Cehia), Budapesta (Ungaria), Barcelona (Spania), Milano (Italia),Sofia (Bulgaria), Istanbul (Turcia), Moscova (Rusia); livrri n Rep. Moldova (exclusiv Transnistria); livrri n Tunisia;

18

3.2Transport rutier naional Pentru a derula livrri rapide i sigure n Romnia avei nevoie de dou lucruri: o reea de angajai calificai i experiena necesar. DB Schenker le ofer pe amndou. Fie c sunt transporturi n regim de grupaj, transporturi pariale sau transporturi complete, avem grij de marfa dumneavoastr. Compania opereaz plecri zilnice i interconecteaz cele cinci terminale situate n zone strategice ale rii (Arad, Braov, Bucureti, Cluj, Iai), asigurndu-se astfel manevrarea bunurilor n condiii optime. Un camion Schenker va prelua ncrctura, va integra marfa n reeaua de distribuie, aceasta ajungnd la destinaie n timpul de tranzit agreat. Clientul are posibilitatea s transmit comanda online i s urmreasc statusul partidei via internet, pn la momentul livrrii. Marfurile se depoziteaza pana la sosirea camionului international in terminalul de plecare. Incarcarile si plecarile spre tara de destinatie sunt organizate in functie de planul de transport agreat intre casele de expeditii (zilnic, saptamanal). Dupa incarcarea camionului, se intocmesc lista marfurilor, borderourile detransport si CMR-ul colectiv. De la 01.01.2007, nu mai este obligatoriu ca marfurile sa fie insotite pe parcursul international de documentele comerciale sau alte documente aferente partidei de marfa (certificat de calitate, certificat de conformitate, abilitari, licente, etc). Dupa plecarea camionului de la casa expeditoare, lista de incarcare si documentele de transport international se transmit in sistem informatic si / sau electronic (e-mail) catre casa de expeditii care primeste grupajul si sunt informati asupra datei de sosire. Departamentul de expeditii rutiere internationale transmite aceste informaii catre cel de transporturi interne, de vanzari si altor departamente implicate (emitere facturi, incarcari pentru livrari la nivel national). Pentru evitarea pierderii documentelor, acestea se trimit impreuna cu marfa, indiferent de conditia de livrare, cumparatorul confirmand pe avizul de insotire primirea documentelor. La sosirea in terminalul de descarcare, documentele sunt preluate de catre departamentul de expeditii internationale, iar camionul este directionat catre depozit in vederea descarcarii. Sosirea camionului este comunicata catre departamentele de transport intern (pentru organizarea livrarilor) si cel de facturare (pentru emiterea facturilor de transport international si intern, cand clientul doreste livrarea marfurilor de catre Schenker.). Dupa descarcarea camionului, se ia legatura cu clientii pentru care s-a transportat marfa in vederea stabilirii modalitatii in care vor intra in posesia marfii. Clientii pot opta intre a-i ridica marfa cu mijloace de transport proprii sau a le fi livrata (primesc si ofertele de pret pentru transportul intern). Pentru livrare, cumparatorul trebuie sa isi dea acordul pentru plata contravalorii transportului intern si sa comunice toate detaliile legate de adresa de livrare si de orarul depozitului de destinatie. Marfa urmeaza sa fie incarcata si livrata in cel mai scurt timp.
19

Se evita orice conditii de pastrare, depozitare si transport care ar putea afecta calitatea marfurilor. Datorita dimensiunilor mari ale depozitelor sunt necesare masini de manipulare a marfurilor in interiorul acestora, operatiunile fiind executate de catre reprezentantii de livrari ai firmei. 3.3Transport feroviar n ceea ce priveste transportul feroviar, compania ofer solutii rapide, ieftine si cu impact negativ redus n ceea ce priveste mediul nconjurtor prin intermediul serviciului DB SCHENKER railog. Dispunnd de o dens reea feroviar, compania este n msur s pun la dispoziia clienilor servicii de transport feroviar de marf n vagon singular sau trenuri bloc, pe orice relaie de import, export, tranzit sau local.Beneficiind de ndelungata experien i avnd o legatur strns cu toate cile ferate din Europa, DB Schenker ofer tarife de transport competitive pe orice relaie sau sens de transport. DB Schenker pune la dispoziia clienilor si servicii de transport feroviar de marf n vagon singular sau grupuri de vagoane, pe orice relaie de import, export, tranzit sau local.Beneficiind de o ndelungat experien i avnd o legatur strns cu toate cile ferate din Europa, putem oferi tarife de transport competitive pe orice relaie sau sens de transport. Expediiile de trenuri complete reprezint soluia eficient, rapid i ecologic de transport a cantitilor foarte mari de marf. DB Schenker ofer soluii de transport feroviar n tren complet n organizare proprie att cu ajutorul operatorilor feroviari din grup ct i a altor parteneri. Parcul diversificat de vagoane confer flexibilitate n ceea ce privete tipurile de mrfuri ce pot fi transportate: mrfuri vrac, semifabricate metalice, cereale, diverse materii prime pentru industrie i materiale de construcii.

Printre avantajele transporturilor n trenuri complete se numr: Timpul scurt de transport a unei cantiti mari, un tren putnd substitui pn la 50 70 camioane; Simplificarea expediiilor din punct de vedere procedural i documentar; Costuri sczute de transport.

Specialitii DB Schenker asigur consultan n domeniu i mpreun cu clienii analizeaz alternativele de transport feroviar. Astfel este determinat soluia de tren complet perfect adapatat la dimensiunile expediiilor, ritmul de expediere solicitat, termenele de livrare i alte condiii impuse de situaia real. DB Schenker ofer soluii flexibile de transport n tren complet perfect adaptabile nevoilor clienilor si, la un nivel de calitate ireproabil.

20

Compania opereaz plecri zilnice i interconecteaz cele cinci terminale situate n zone strategice ale rii (Arad, Braov, Bucureti, Cluj, Iai), asigurndu-se astfel manevrarea bunurilor n condiii optime. O locomotive rva prelua ncrctura, va integra marfa n reeaua de distribuie, aceasta ajungnd la destinaie n timpul de tranzit agreat. Clientul are posibilitatea s transmit comanda online i s urmreasc statusul partidei via internet, pn la momentul livrrii.

Locomotiva Bombardier Traxx P160 AC (P160 fiind prescurtarea de la viteza maxim de 160 km/h iar AC prescurtarea de la regimul curentului de alimentare, respective Curent Alternativ) face parte din gama de locomotive TRAXX a celui mai mare constructor de material rulant la nivel mondial Bombardier, gam ce cuprinde cele mai bine vndute locomotive din Europa. Locomotiva este dotat cu 4 motoare asincrone trifazate de curent alternativ. Este o locomotiv bisistem, ceea ce nseamn ca poate circula att pe reeaua naional alimentat la 25 000 V 50 Hz ct i pe reelele electrificate din Germania, Austria de 15 000 V 16,7 Hz. La capitolul vitez maxim, modelul celor de la Bombardier este pe primul loc cu viteza maxim de 160 km/h

21