JURNALISMUL DE STIINTA SI JURNALISMUL CULTURAL - ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE

STUDIU DE CAZ: JURNALISMUL CULTURAL IN PRESA AUDIOVIZUALA

Profesor univ.: M rius ! "e

S#u"en#: V si$ %&e E. An" -E$en

Master: Jurnalism si studii cultural-europene

Jurn $is'u$ "e s#iin# si (urn $is'u$ %u$#ur $: s)e%#e #eore#i%e si )r %#i%e Jurnalismul reprezint activitatea de a strnge, a analiza, a verifica i a prezenta informaii referitoare la evenimentele curente, incluznd tendine, rezultate i persoane. (Jurnalism) Operele publicistice se pot grupa n clase, n raport de apartenena lor la un gen publicistic. Definiia cea mai general a genului ne trimite la accepia din logic, valabil att n tiinele naturii, ct i n arte, filosofie, ziaristic: !las de obiecte care au note eseniale comune i cuprind cel puin dou specii . ("osetti , Dictionar #$plicativ al %imbii "omane, &''() )n practica ziaristic cunoaterea genurilor este important. *iecare gen ziaristic se caracterizeaz prin: coninut informaional, nsuiri structural+compoziionale i particulariti stilistice. ,ceste caracteristici pot fi considerate i posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. (Jurnalismul) Jurnalismul de stiinta este reprezentat de publicatia periodica cu scopul publicarii si dezvoltarii stiintei. (-cience Journalism, &'..) Din punctul de vedere al transmiterii cuno/tin0elor /tiin0ifice de+a lungul timpului trebuie s recunoa/tem drept nceput, faza oral a comunicrii. , urmat corespondenta privata. !a reprezentant de seama al acestei perioade merita amintit calugarul 1ersenne (.233+.453), autorul unui mare numr de scrisori fiind considerat de unii istorici, un fel de oficiu po/tal pentru to0i oamenii de /tiin0 din #uropa. (1osoia, &''2) Jurnaslimul cultural este o ramura a 6urnalismului care se ocupa cu raportarea si discutarea artelor, inclusiv, dar fara a se limita, despre film, literatura, muzica, teatru si ar7itectura. (,rts Journalism, &'.8) 9iarele, televiziunile /i posturile de radio sunt controlate de persoane /i corpora0ii, dar libertatea cuvntului ne apar0ine nou /i nimic nu poate s o ngrdeasc, dac noi nu vrem asta. (:ot) "ealitatea divers, avalan/a istovitoare de evenimente;/tiri la care suntem supu/i zilnic necesit din partea noastr o pregtire informa0ional solid, a6ustandu+ne /i integrandu+ne astfel n sofisticatul mecanism nimit <societate. ,lturi de e$isten0ialele <a fi< sau <a nu fi, verbul <a fi informat< a devenit un imperativ al secolului ==). , fi informat ns nu este suficient. (Despre 6urnalism si 6urnalisti, &''3)
2

Master: Jurnalism si studii cultural-europene

Jurn $is'u$ %u$#ur $ Pe ) #u$ "e 'o r#e in #o #e #i)uri$e "e )res De+a lungul ultimilor ani, cand afacerea 6urnalismului comercial a suferit pierderi financiare fr precedent, nici un sector al 6urnalismului nu a fost lovit la fel de greu ca i 6urnalismul cultural. ,proape fiecare ziar i revista au redus drastic din sectiunea culturala. ,stzi, doar dou sau trei ziare americane au mai mult de un 6urnalist cultural full > time, n urm cu cinci sau apte ani erau, probabil, &2 de ziare care aveau mai multi scriitori de arta sau 6urnalsti culturali . (?reen, &'.') @nul din motivele pentru lupta de supravietuire a companiilor traditionale de 6urnalism a fost migrarea rapid a cititorilor de la publicaii imprimate la cele bazate pe Aeb. !um aceast tendin s+a accelerat , organizaiile de 6urnalism non+profit bazate pe publicare Aeb au aprut pentru a umple golurile lasate de societile comerciale de 6urnalism de imprimare care au inceput sa taie diverse subiecte;sectoare. !ea mai important ni ramasa nesoluionata prin apariia de 6urnalism non+ profit este de 6urnalismul cultural. ,cest lucru este o dezamgire, daca nu, c7iar o problem pentru iubitorii de arta;cultura, instituii de art i pentru oamenii care cred c sfera culturala ar trebui s continue s contribuie la dialogul naional pe o serie de aspecte, inclusiv educaia artistica n coli, diplomaia cultural si date;informatii despre institutii de arta de nivel national sau international. Jurnalismul cultural dispare rapid din media comerciala traditionala. De fapt, dispare cu totul si fara urme. Barca astazi nimeni nu este interesat de arta, cultura, ce ne ascunde si ce ne poate oferi. ,cum pentru cei interesati putem accesa linC+uri ce contin DculturaE spre e$mplu: 7ttp:;;AAA.suplimentuldecultura.ro; sau 7ttp:;;ale$andruseres.com;. # greu in &'.5 sa mai simti mirosul de cerneala atunci cand citesti despre art si cultura. -i pentru ca toate sectoarele 6urnalismului se adapteaza la noile te7nologii, inclusiv 6urnalismul cultural, s+a adaptat aparand cateva pagini Aeb de cultura si a sarit de la internet la televiziune. #ste adevarat ca este greu sa intalnesti cultura cand toti sunt pusi pe

Master: Jurnalism si studii cultural-europene

comercializare, insa spre bucuria mea si a celor ca mine, care incercam sa nu ramanem ignoranti, avem oameni precum #ugenia Foda, critic de film si realizator GF. Hu stiu daca ati observat insa programul GF este tot timpul impartit pe urmatoarele categorii: film, muzica, desene animate, sport, stiinta. (Brogram GF). ,vem 6urnalism de stiinta cu duiumul in categoria: stiinta. ,vem multe post+uri GF de stiinta, dar nici macar unul romanesc. -i vrem culturaI #i bine, singurul post cultural, respectiv GF" !ultural a disparut de pe frecvente. :ogdan !retu se intreba daca a murit 6urnalismul cultural (!retu, &'.8) si indraznesc sa ii spun ca nu a murit inca, este doar in stare critica inca pe masa de operatie. Faloarea estetica a produsului cultural constituie o realitate obiectiva, supusa normelor estetice specifice domeniului si care a fost sau va fi confirmata n timp. )nevitabil, ea are si o latura subiectiva pentru ca dincolo de noutatea sau desc7iderile n plan artistic propuse de opere, ele trebuie sa placa, sa impresioneze, c7iar sa soc7eze, sa nasca emotii si sentimente, sa construiasca un sens care sa+l plaseze pe receptor n cmpul estetic propus de autor. ,sa cum s+a observat, 6urnalismul cultural, critica de arta sau cronica de ntmpinare reprezinta ntr+un fel actul de fiintare a produsului cultural si+i contureaza valoarea estetica. "aspunderea este enorma si presupune anumite e$igente. Jurnalismul cultural presupune o anumita specializare suplimentara, care poate fi facuta ntr+un cadru institutional > facultati, cursuri + sau prin preocuparea 6urnalistului, printr+ un fel de auto+didacticism favorizat de faptul ca 6urnalismul cultural este practicat, de specialisti. 9iarele care au o rubrica permanenta dedicata culturii au o ec7ipa care se ocupa e$clusiv de acest domeniu. Distinctia dintre specialist si 6urnalistul specializat este aceea ca specialistul se adreseaza unui public cunoscator, n timp ce 6urnalistul specializat tinteste un public nespecializat, care nu are cunostinte de specialitate n domeniu, este oarecum ignorant. (,brudan, &''4) ,cum revenind la 6urnalismul cultural in presa audiovizuala este greu sa il pot descrie, dezbate si recomanda cand este greu sa ofer e$emple romanesti de programe culturale difuzate de canalele GF. Brin urmare revin la doamna #ugenia Foda pe care am mentionat+o anterior. Bentru cei care nu stiu cine este #ugenia Foda dati+mi voie sa va luminez: #ugenia Foda (n. 5 martie .(2(, -ig7ioara) este un critic de film i realizator GF. , absolvit )nstitutul de ,rt teatral i cinematografic J).%. !aragialeE, secia teatrologie+ filmologie.
4

Master: Jurnalism si studii cultural-europene

Din

anul &''' realizeaz

emisiunea Brofesionitii difuzat

de GF"

(GOB

B#"-OH,%)G,G)), emisiune care a fcut+o cunoscut marelui public. ,ceasta a fost declarat cea mai urmrit emisiune cu profil cultural din "omnia (!elebritati sig7isorene: #ugenia Foda + o maestra a talC+s7oA+ului, &''K). #misiunea a fost caracterizat ca avnd JnervE (9apping prin cultura, &''4), n condiiile n care #ugenia Fod mizeaz pe Jsenzaionalul normalitiiE (&''2). )nterviurile #ugeniei Fod refac, ntrebare cu ntrebare, destinele profesioni/tilor romni. #le sunt biografii filmate, unde via0a invitatului este, /i nu ntr+un mod fatalist, sub semnul ntrebrii. LarveM !o$, un teolog american, spunea c suntem nscu0i cu nevoia de a asculta /i de a spune pove/ti, dar cea mai mare nevoie a noastr este s avem pove/ti incredibile de trit. JGrebuie s trie/ti foarte delicat, c altfel nu are nici un 7azE, spunea Oana Bellea. Grebuie s glume/ti cu via0a /i s nu ridici fiecare obstacol care 0i apare n drum, pentru c Jto0i oamenii au un sac de ur0enii n spate. Ni l car, /i l umple de fiecare datE. !ei care s+au a/ezat n fa0a #ugeniei Fod au trit acele pove/ti incredibile. #i sunt cei care au fcut un nou vrf n bran/a lor sau care au avut destine interna0ionale, a/a cum l+a caracterizat pe )on *ilotti. ,u venit profesioni/ti ai adevrului > a/a+l prezenta pe 1ircea !rtrescu > ai medicinei, literaturii, artelor sau teologiei. Ni dup cunoscutul Jbine v+am gsit, stima0i telespectatoriE, spus de #ugenia Fod, pove/tile curg. JBrofesioni/tiiE este una dintre cele mai apreciate /i urmrite emisiuni de la postul na0ional, iar n &''( a primit Jpremiul pentru talC+s7oAE (e$+aeOuo), de la ,socia0ia Brofesioni/tilor de Geleviziune din "omnia, pentru edi0ia n care a fost invitat "egina ,na a "omniei. Got cea mai bun emisiune cultural a fost vzut /i de !H,, /i de !lubul "omn de Bres, n &''&. De multe ori de6a celebri, alteori cunoscu0i doar de un grup restrns de persoane, #ugenia Fod i+a c7emat pe cei care au sc7i0at istoria din umbra anonimatului /i a reu/it s+i aduc pe cei care au refuzat ani de+a rndul s se destinuie n fa0a presei. Brintre ace/tia s+a aflat /i "egina ,na a "omniei, care i+a oferit #ugeniei Fod primul interviu televizat. Gimp de o or, oamenii au putut s+o asculte pe Hanne, dup i spunea fratele ei mai mare, JacOues, vorbind despre destinul ei alturi de "egele 1i7ai. , avut o via0 frumoas: Jnu am nevoie s mi+o imaginezE, i rspundea realizatoarei GF, cnd a fost ntrebat cum /i imagineaz fericirea. (!urescu)

Master: Jurnalism si studii cultural-europene

#misiunile de6a difuzate precum si articole scrise dee #ugenia Foda pot fi gasite, vizionate si lecturate pe: 7ttp:;;AAA.eugeniavoda.ro. O data a6unsi la cele prezente, va rog, dati sambata la orele &8:'' pe GF" . si vizionati aceasta emisiune culturala. #ste trist sa vezi cum un sector foarte important al 6urnalismul se stinge. )n ,mercia, GMler ?reen, promoveaza un nou proiect pentru aducerea in plin plan a 6urnalismului cultural c7iar daca pentru cei mai multi americani 6urnalismul cultural este un sector non+profit. -e pare ca am a6uns intr+un punct in care doar valorile banesti conteaza si nu si cele culturale. #ste greu si sa gasesti o definitie a 6urnalismului cultural cu toata informatia aceasta distribuita online, ce sa mai spunem de articole despre 6urnalismul cultural > punct de pornire, evolutie sau involutie. Jurnalismul cultural in presa audiovizuala in "omania este ec7ivalentul unei seminte sadate prost care nu poate prinde radacini. !i*$io+r fie
(2005). Jurnalul de Botoani i Dorohoi. Zapping prin cultura. (2006). Cotidianul. Celebritati sig isorene: !ugenia "oda - o maestra a tal#-s o$-ului. (200%). Jurnalul Sihisorean. Despre jurnalism si jurnalisti. (200&' (ugust 24). )etrie*ed +rom ,oe-ie: ttp:..$$$.poe-ie.ro.inde/.p p.essa0.1%2&54%.3espre4Jurnalism4si45urnalisti Science Journalism. (2011' (ugust). )etrie*ed +rom 6i#ipedia: ttp:..en.$i#ipedia.org.$i#i.7cience45ournalism Arts Journalism. (2013' 10 1). )etrie*ed 1 21' 2014' +rom 6i#ipedia: ttp:..en.$i#ipedia.org.$i#i.(rts45ournalism (brudan' !. (2006). Din nou despre jurnalismul cultural. )etrie*ed +rom )omania Culturala: ttp:..$$$.romaniaculturala.ro.articol.p p8cod9%322 (cademia' ). (2002). Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. :ot' ;. (n.d.). Despre Jurnalism. )etrie*ed +rom 6ordpress: ttp:..malinbot.$ordpress.com.despre-5urnalism. Cretu' :. (2013). ;urit-a 5urnalismul cultural8 iarul De !asi. Curescu' <. (n.d.). Emisiunea "#ro$esionistii". )etrie*ed +rom =") ,>?7: ttp:..$$$.t*rplus.ro.emisiune-pro+esionistii-cu-eugenia-*oda-5%

Master: Jurnalism si studii cultural-europene <reen' =. (2010' (ugust 1&). Re%thin&in' cultural journalism. )etrie*ed Januar0 21' 2014' +rom (rt @n+o: ttp:..blogs.artin+o.com.modernartnotes.+iles.2002.0&.(rtJournalism6 ite,aper2010.pd+ Jurnalism. (n.d.). )etrie*ed +rom 3!A: ttp:..de/online.ro.de+initie.5urnalism Jurnalismul. (n.d.). )etrie*ed +rom 6i#ipedia: ttp:..ro.$i#ipedia.org.$i#i.JurnalismBcite4note-1 ;osoia' C. (2005' June 13). Jurnalismul de stiinta dintr%o perspectiva istorica. )etrie*ed 2014' +rom (cum: ttp:..acum.t*.articol.3124. #ro'ram (). (n.d.). )etrie*ed +rom ,ort.)C: ttp:..port.ro. )omana' (. (2002). Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. )osettiD' @. d.E(. (2002). Dictionar Explicativ al Limbii Romane. (cademia )omana. )osettiD' @. d.E(. (n.d.). Dictionar Explicativ al Limbii Romane. (cademia )omana. (*# #ERS*+AL!(A(!. (n.d.). )etrie*ed 2014' +rom =") 50: ttp:..$$$.t*r50.ro.top.p p