ISTORIA VORBESTE DESPRE IISUS HRISTOS, DUMNEZEUL NOSTRU. Arhiva Cezarului. Anii 30 dupa Hristos 1931 dupa Hristos.

Introducere In afara de Codexul Evanghelistilor si al Epistolelor care se refera la viata !arelui nostru" !antuitor Iisus Hristos se "ai gasesc in analele istoriei antice unele docu"ente care ne infor"eaza despre felul cu" a fost privit Iisus Hristos de catre cei care stapaneau popoarele pe vre"ea #ui. $ocu"entele pe care le pu%lica" raporteaza despre viata si osanda la "oarte a lui Iisus Hristos cu" si despre eveni"entele din natura care au avut loc la "oartea lui Iisus Hristos si invierea #ui eveni"ente pe care "ulti pretinsi invatati din zilele noastre le tagaduiesc. $in aceste docu"ente se "ai pot vedea si lacunele &ustitiei ro"ane de pe vre"uri care a osandit la "oarte pe Cel nevinovat si a eli%erat in acelasi ti"p pe 'arava ()ara%a* unul din cri"inalii vre"ii. +reseala si nedreptatea &udecatorilor care au osandit pe Hristos la "oarte constituie de ase"enea un avertis"ent zguduitor pentru toate confesiunile religioase si pentru toti oa"enii.

CE MARTURIE DEPUNE PAGANUL LENTULLUS DESPRE HRISTOS ?

Cuprinsul scrisorii tri"isa de ,u%lius #entullus proconsul functionar ro"an in regiunea -irului si a .idonului I"paratului ro"an -i%eriu. /!aiestatii voastre si sti"atului .enat al 0o"ei din partea senatorului #entullus ,u%lius proconsul salutare 1 A" aflat ca doriti sa stiti cele ce acu" va co"unic prin aceasta scrisoare2 -raieste aici un o" ce se %ucura

de "are fai"a anu"e Iisus Hristos. ,oporul il nu"este profet al adevarului iar ucenicii zic ca este 3iul lui $u"nezeu cel care a facut cerul si pa"antul si toate cele ce au fost si vor "ai fi in univers 1 .i4n adevar o I"parate in fiecare zi se aud "inuni din partea acestui Iisus Hristos. ,rintr4 unul si singurul lui cuvant el da viata "ortilor si sanatate %olnavilor. Este de o statura "i&locie si de o fru"usete fara sea"an ui"itoare si sea"ana cu "a"a #ui care este cea "ai fru"oasa fe"eie din lu"e. ,arul lui este ca aluna coapta si ii cade pana la u"eri se i"parte in doua prin "i&locul capului dupa o%iceiul locuitorilor din 5azaret. 3runtea #ui este lata expri"and inocenta si liniste. 5ici o pata sau z%arcitura nu se vede pe fata #ui ru"ena. 5asul drept %uzele su%tiri expresia no%ila nu arata nici un argu"ent pentru vreo critica logica iar %ar%a #ui %ogata si de aceeasi culoare cu parul sau este lunga si se desparte in doua prin "i&loc. 6chii sunt al%astri vineti %lanzi si senini. ,rivirea lui este insa "areata incat insufla respect la toti oa"enii care ii privesc si care se vad siliti sa4# iu%easca si sa se tea"a de el. #u"ina ce revarsa fata #ui ca lu"ina soarelui asa incat este cu neputinta a o privi cineva "ai indelung. Inspira spai"a acea lucire. Cand insa povatuieste si sfatuieste face aceasta plangand si atrage iu%irea si respectul ascultatorilor. .e asigura ca niciodata nu a ras dar ochii #ui vesnic lacri"eaza. )ratele si "ainile #ui sunt foarte fru"oase. Este foarte placut cand vor%este dar foarte rar iese in lu"e. Cat despre invatatura El atrage atentia intregului Ierusali". Cunoaste perfect toate stiintele fara sa fi studiat vreuna. Calatoreste descult si cu capul descoperit. .e vor%este pe aici ca ase"enea o" nu s4a "ai vazut pana acu" prin partile acestea. !ulti iudei il considera chiar ca $u"nezeu iar altii il denunta ca lucreaza contra legilor !aiestatii 'oastre. !a revolt foarte i"potriva acestor iudei foarte piz"asi. 6"ul acesta nu a cauzat nici o ne"ultu"ire la nici un o" niciodata. $aca !aiestatea 'oastra doreste insa sa4l vada precu" "i4ati scris "ai deunazi faceti4"i cunoscut aceasta si eu i"ediat il voi tri"ite caci sunt gata sa indeplinesc cu s"erenie si supunere tot ce !aiestatea 'oastra i"i va ordona. .crisa in Ierusali" +rupul 7 luna a I74a.

Al !aiestatii 'oastre prea s"erit si supus servitor ,u%lius #entullus proconsul. NOTA2 Acest docu"ent s4a gasit in Anglia intr4o %i%lioteca particulara ca" pe la anul 189:. A fost apoi pu%licat intr4un cotidian englez apoi intr4o revista %ulgara cu titlul /5ova .fetilna izaraveslovie; prin anul 188: si de aici in ro"aneste. 6riginalul s4a depus la )i%lioteca nationala fiind apoi revendicat de )iserica. OBSERVATII: $eclaratia de "ai sus coincide intoc"ai cu raportul .cripturii. In ce priveste fiziono"ia lui pare a se contrazice cu profetia facuta de Isaia unde se zice2 /54avea nici fru"usete nici stralucire<; (Is.: 3*. Isaia vrea sa spuna ca El n4avea nici podoa%e ale %ogatiei si nici slava lu"easca. -otusi El a fost o fiinta desavarsita ca fizic dar ase"enea noua la chip. El nu poseda stralucire pa"anteasca caci "arirea lui $u"nezeu odihnea peste El. Ioan )otezatorul l4a cunoscut toc"ai dupa acea fata lu"inata de $uhul .fant care era lipsita de orice ur"a sau z%arcitura a pacatului si #4a reco"andat gloatelor ca pe /!ielul lui $u"nezeu care ridica pacatul lu"ii;. Ca El plangea adesea ne vor%este si Evanghelia. El a plans asuprea Ierusali"ului a plans pentru #azar cand era "ort si in alte dati dar nu citi" sa fi ras vreodata. $espre invatatura si intelepciunea #ui Evanghelia ne spune ca gloatele ra"aneau ui"ite la auzirea cuvintelor #ui. $e re"arcat insa ca #entullus nu declara cu" ca Iisus ar fi studiat in Egipt sau in India necro"antia sau fachiris"ul dupa cu" sustin unii oculisti si filozofi atei din zilele noastre. $eclaratia ro"anului pagan rastoarna deci sustinerea neinte"eiata a necredinciosilor din vre"ea noastra. Evanghelia ne spune ca /!ulti se "inunau de invatatura lui Iisus si "otivele care i4au deter"inat sa zica2 Cu" de stie Acesta carte neinvatand = / >r"eaza un alt docu"ent de o foarte "are i"portanta istorica si religioasa care ne arata "ustrarile de constiinta pe care le avea ,ilat dupa osandirea si executarea lui Iisus si "otivele care l4au deter"inat ca sa dea aceasta sentinta nedreapta. Iata si "odul cu" s4a a&uns in posesia acestui

docu"ent de "are pret pe care un crestin englez l4a pu%licat +. $. 5ahan. Acest %ar%at crestin auzise despre acest docu"ent "ai intai de la un student ger"an care fiind la 0o"a pentru studii teologice si cautand cu "ulta curiozitate si staruinta in i"ensele )i%lioteci ale 0o"ei a dat si peste raportul lui ,ilat catre Cezarul din 0o"a dar la inceput el nu l4a socotit atat de i"portant ca sa4l copieze. $upa cativa ani insa intr4o discutie purtata cu englezul ?. $. 5ahan el a a"intit acestuia despre docu"ent si cu" englezul a si"tit o "are dorinta de a intra in posesia raportului l4a rugat pe fostul student ger"an care intre ti"p se intoarse in ?estfalia ca professor ca sa intervina prin cunosctuii de la 'atican ca sa4I tri"ita o copie de pe acest docu"ent. ,rofesorul ger"an a intervenit prin preotul ,reilingheusen seful de gala al 'aticanului care i4a procurat o copie de pe acest docu"ent ce a fost tradus apoi din li"%a latina in care era scris originalul in li"%a enlgeza si pu%licat apoi intr4un cotidian. Iata continutul2 0aportul lui ,ilat +uvernatorul ro"an al iudeii. Catre Cezarul -i%eriu@ 5o%ile .uverane .alutare1 Cauzele care au provocat acea tul%urare in Ierusali" au fost in legatura cu "oartea lui Iisus din 5azaret si eveni"entele ce au avut loc in provincial "ea acu" cateva zile au fost de un astfel de character care "a fac sa vi le raportez cu de4a"anuntul pentru ca eu nu voi fi deloc surprins daca in curgerea ti"pului acestuia nu se va schi"%a cu totul soarta natiunii noastre ca se pare ca in zilele din ur"a zeii au incetat de a "ai putea fi ispasiti. Eu din partea "ea sunt gata sa spun@ %leste"ata sa fie ziua aceea in care a" ur"at pe 'alerius +ratus la guvernarea Iudeii1 #a sosirea "ea in Ierusali" a" luat in pri"ire sala de &udecata si a" poruncit sa se faca un ospat "are la care a" invitat pe -etrarhul +alileii di"preuna cu Arhiereul si pe toti oficiantii lui. #a ora anuntata niciunul din oaspeti nu s4a aratat. Aceasta a fost o insulta pentru onoarea "ea personala1 < !ai tariu dupa cateva zile a venit la "ine arhiereul ca sa4si scuze. I"%raca"intea si purtarea sa era grav de vicleana. El pretinde ca religiunea s ail opreste pe

el si pe supusii lui de a sta la "asa cu ro"anii si sa se inchine li%atiunii (ciocniri de pahare* cu ei. Eu a" crezut de %ine ca sa pri"esc aceasta scuza dar tot cu acea ocazie "4a" convins ca cuceritii se declara dus"ani ai cuceritorilor si "i se pare ca dintre toate orasele cucerite Ierusali"ul este cel "ai greu de car"uit. Atat de tur%ulent era acest popor incat eu traia" "ereu cu frica ca va iz%ucni in orice "o"ent o rascoala. ,entru repri"area ei nu avea" insa decat o "ana de soldati si un singur sutas. A" cerut intarituri de la +uvernatorul .irie dar acesta "4a infor"at ca si el a%ia are trupe indea&uns pentru a4si apara provincial sa. 6 dorinta nestapanita de cucerire adica de a ne intinde i"paratia dincolo de "i&loacele noastre de aparare "a te" sa fie cauza de rasturnare a no%ilului nostru" guverna"ant. ,rintre "ai "ulte vest ice "i4au sosit una "4a interest in "od deose%it 2 un tanar se zice a aparut in +alileea predicand pe un ton %land si no%il o alta lege in nu"ele lui $u"nezeu ce #4a tri"is. #a inceput "a te"ea" ca nu cu"va acesta sa fie vreun agitator care sa atate poporul in contra ro"anilor dar nu dupa "ult ti"p te"erile "ele au fost spul%erate. Iisus din 5azaret a vor%it "ai "ult ca un prieten al ro"anilor decat al evreilor. -recand intr4o zi pe langa lacul ce se chea"a .iloa" a" vazut acolo "are "ulti"e de popor iar in "i&locul ei pe un tanar care statea reze"at de un copac si in toata seninatatea si cal"ul predica "ulti"ii. !i s4a spus ca este Iisus. Era toc"ai ceea ce putin "a astepta" sa vad ata de "are era deose%irea dintre El si ascultatorii lui. ,arul si %ar%a sa aurie ii dadea o infatisare cereasca. El parea a fi ca" de vreo 30 de ani. 54a" vazut in viata "ea o privirea atat de senina si de dulce un contrast iz%itor intre el si ascultatorii lui cu %ar%iile lor negre si fetele incruntate. 5evoind sa4l intrerup prin prezenta "ea "i4a" continuat dru"ul inainte dar a" facut se"n secretarului "eu sa se asocieze "ulti"ii sis a asculte ce vor%este. 5u"ele .ecretarului "eu este 5aulius. El este stranepotul sefului de spiona& si de conspiratie care s4a ascuns in Eturia asteptand pe Catalina. 5aulius este un vechi %astinas din Iudeea astfel ca cunoaste %ine li"%a e%raica. I"i este foarte devotat si vrednic de orice incredere. Cand a" sosit si a" intrat in sala de &udecata a" gasit pe 5auluis care "i4a istorisit cuvintele auzite de la Iisus la .iloa". El "i4a

zis2 niciodata n4a" citit in carti sau in lucrarile filozofilor ceva ce s4ar ase"ana predicilor lui Iisus. >nul dintre evreii rasculatori dintre care sunt atatia in Ierusali" l4a intre%at daca este cu cale a da tri%ute Cezarului. Iisus i4a raspuns2 /$ati Cezarului cele ce se cuvin Cezarului si lui $u"nezeu cele ce se cuvin lui $u"nezeu;. -oc"ai din cauza intelepciunii lui eu a" ingaduit 5azarineanului li%ertate pentru ca era in puterea "ea sa4l arestez sis a4l tri"it la ,retoriu dar aceasta ar fi fost i"potriva dreptatii ce a caracterizat intotdeauna pe ro"ani. 6"ul acesta nu era nici tendentious si nici rasculator si eu l4a" ocrotit cu protectia "ea poate necunoscuta #ui. El avea li%ertatea sa lucreze sa vor%easca sis a faca adunari sa tina predici poporului si sa4si aleaga ucenici nei"piedicat de nici un "andate praetorian. $aca s4ar inta"pla insa fereasca4ne zeii aceasta este doar o presupunere daca s4ar inta"pla zic eu ca religia stra"osilor nostril sa fie inlocuita cu religia lui Iisus lucrul acesta s4ar datora acestei no%ile tolerante si prea "ari indulgente pe care le ingaduie 0o"a. ,e cand eu "izera%ilui nenorocit voi fi poate instru"ental cretinilor pe care ei in nu"esc /providneta; prin care sa vina peste noi aceasta soarta si acest destin. $ar li%erate aceasta ne"arginita data lui Iisus a indignat tare pe evrei dar nu pe cei saraci ci pe cei %ogati si puternici. Intr4 adevar Iisus era foarte aspru cu cei din ur"a (%ogatii* si aceasta a fost pentru "ine un "otiv %un de a nu tul%ura linistea 5azarineanului. 3ariseilor si Carturarilor le zicea2 /'oi sunteti pui de vipera va ae"anati cu "or"intele varuite; alteori indignat de inga"fatele lor postiri si daruiri ale %ogatilor le spunea ca2 /$oi %ani ai vaduvei sarace sunt "ai pretuiti inaintea lui $u"enzeu decat darurile lor %ogate;. In fiecare zi se faceau plangeri in sala &udecatii contra a%uzurilor evreilor. Era" infor"at ca vreo nenorocire o sa I se inta"ple acestui o" caci nu va fi fost intaia oara cand Ierusali"ul sa4si o"oae cu pietre pe cei care erau nu"iti de ei profeti. .i daca ,retoriul le va refuza plangerea ci vor face apel la Cezarul 1 Conduita "ea a fost apro%ata de .enat si "i s4a pro"is intarire de soldati dupa ter"inarea raz%oiului cu ,artii fiindca altfel eu nu era" in stare sa preinta"pin o rascoala. !4a" hotarat apoi sa iau o "asura care fagaduia "ai "ult pentru a sta%ili linistea in oras fara a supune ,retoriul la concesiuni u"ilitoare.

A" scris lui IIsus invitandu4l la o convor%ire cu "ine in sala de &udecata si el a venit. ,recu" stiti no%ile i"parate in vinele "ele curge sange de spaniel a"estecat cu sange de ro"an care nu cunoaste frica si este nesupus e"otiilor@ "a pli"%a" prin curtea palatului "eu cand 5azarineanul aparu sic and a" dat ochii cu el "i s4a parut ca sic and o "ana de fier "i4ar fi legat picioarele de pa"ant si tre"ura" fara voia "ea ca un vinovat desi 5azarineanul era cal" si linistit ca un nevinovat. Cand a venit la "ine s4a oprit deodata si ca printr4un se"n parea ca4"i zice2 Iata4 "a a" sosit1 Catva ti"p eu a" ra"as ca incre"enit si supranatural o for"a de o" necunoscuta nu"erosilor nostril pictori si sculptori care au dat for"e la tot felul de figure de zei si eroi. /Iisuse i4a" zis in cele din ur"a si li"%a "ea gangavea Iisuse din 5azaret eu ti4a" dat ti"p de trei ani de zile o "are li%ertate de vor%ire sir au nu4"i pare. Cuvintele tale sunt ale unui intelept ale unui o" invatat. 5u stiu daca tu ai citit pe .ocrate sau pe ,laton dar un lucru iti spu ca in predicile tale se afla o si"plitate "aiestuoasa care te ridica "ult "ai presus de acesti filozofi. I"paratul este infor"at despre tine (se refera la scrisoarea raport scrisa de ,u%lius #enullus* si eu u"ilul sau reprezentant in aceasta co"unitate sunt foarte fericit ca ti4a" ingaduit aceasta li%ertate de care te %ucuri sit u atat de vrednic. -otusi nu pot ascunde dt tine ca predicile tale au starnit "ari si puternice dus"anii contra ta. 5ici aceasta nu este de "irat .ocrate si4a avut dus"anii sai si a cazut victi" lor. Ai tai sunt fara indoiala aprinsi i"potriva ta din pricina li%ertatii pe care ti4o dau. !a invinuiesc de a fi in directa legatura si unire cu tine cu scopul de a dez%raca pe evrei de "ica putere ce o "ai au de la ro"ani. 0uga"intea deci nu zic puterea "ea este ca tu sa fi pe viitor "ai cu %agare de sea"a sis a eviti de a &igni "adria dus"anilor tai ca snu se rascoale populatia stupida in contra ta sis a "a sileasca pe "ine sa intre%uintez "i&loacele &ustitiei.; 5azarineanul insa a raspuns linistit2 /,rin al pa"antului cuvintele nu ies din adevarata intelepciune. .pune furtunii2 stai in "i&locul "untelui caci astfel ve dezradacina copacii din vale. 3urtuna iti va raspunde2 nu"ai singurul $u"nezeu cunoaste incotro "erge furtuna < Adevar zic tie inainte de a inflori rozele .aronului sangele Celui $rept va fi varsat <

continua el ca e"otie. Eu i4a" zis2 /-u esti "ai pretios "ie pentru intelepciunea ta decattoti tul%uratorii acestia si inga"fatii de farisei care a%uzeaza de li%ertatea data lor de 0o"a co"ploteaza contra Cezarului si ne tin intr4o frica continua acesti "izera%ili nelinistiti. Ei nu cunosc ca lupul din padure se i"%raca uneori in lana si piei de oaie. Eu te voi apara fata de ei. ,alatul "eu de &ustitie este deschis tie pentru scapare. Cu nepasare si clatinandu4si capul cu un har si un za"%et du"nezeiesc Iisus i"i riposta2 /Cand ziua aceia va fi sosit nu va fi loc de scapare pentru 3iul 6"ului nici su% pa"ant. .alasul Celui drept zise El este acolo aratand cu degetul spre cer ceea ce este scris in cartile profetilor tre%uie sa se i"plineasca 1 /-anarule i4a" raspuns eu pe un ton "oale tu "a o%ligi ca si"pla "ea cerinta sa o preschi"% in porunca. .iguranta provinciilor "ele care este incredintatata ingri&irii "ele cere aceasta. -re%uie sa arati "ai "ulta "oderatie in predicile tale. 5u vata"a pe altii aceasta iti poruncesc. 3ericirea ta sa te insoteasca "ergi in pace;. /,rint al pa"antului a raspuns Iisus n4a" venit sa aduc in lu"e raz%oi ci pace iu%ire si %unavointa. Eu "4a" nascut in aceiasi zi in care Cezar a dat pace lu"ii ro"ane. ,rigonirea nu este de la "ine. Eu o astept de la altii si o voi inta"pina cu supunere fata de vointa -atalui "eu care "i4a raatat calea. $e aceea restrangeti putin intelepciunea ta cea lu"easca. 5u este in puterea ta lu"easca de a aresta victi"a de la picioarele altarului ce ispasesc;. $upa aceea el a disparut ca un nor lu"inous dupa perdelele pretoriului. $us"anii lui Iisus s4au adresat in cele din ur"a lui Irod sa se raz%une asupra 5azarineanului. $aca Irod ar fi ur"at propriu sa inclinare in aceasta privinta el ar fi ordonat i"ediat osanda la "oarte a lui Iisus. Insa el desi era "andru de cinstea do"niei sale se te"ea de .enatul 0o"an de a nu co"ite vreo fapta care ar fi putut sa4i ni"iceasca influenta sa in fata .enatului. Intr4o zi Irod veni la "ine in pretoriu@ cand s4a ridicat sa plece dupa cateva cuvinte neinse"nate "4a intre%at ce parere a" eu despre Iisus 5azarineanul. Eu i4a" spus ca dupa parerea "ea Iisus este un "are filozof dupa cu" unele natiuni adesea produc si ca invataturile sale cu nici un chip nu pot si socotite ereteice sau pri"e&dioase iar 0o"a este dispusa a4I

ingadui toata li%ertatea de a vor%i si la acestea este indreptatit prin faptele sale. Irod a suras cu ironie si salutandu4"a cu respect prefacut s4a indepartat. .e apropia "area sar%atoare a Iudeilor. Conducatori religiosi planuiau sa se foloseasca de aceasta ocazie si de exercitarea populara care are loc totdeauna la sar%atoarea ,astilor. 6rasul era arhiplin de o populatie tur%ulent care dorea "oartea 5azarineanului. .pionii "ei "i4au raportat ca Arhiereii si 3ariseii intre%uinteaza tezaurul -e"plului ca sa "ituiasca in acest scop pe popor. ,ri"e&dia crestea cu fiecare ora. A! scris la prefectul .iriei sa4"i tri"ita o suta desoldati de infanterie si tot atatia de cavalerie dar el a refuzat sa4"i tri"ita. !4a" vazut atunci ra"as nu"ai cu o "ana de soldati niste pazitori i"%atraniti in "i&locul unui oras rasculat neputinciosi de a repri"a o rascoala si fiind deci nevoit sa o tolerez. 0asculatorii au pus "an ape Iisus si cu toate ca ei si"teau ca n4au de ce sa se tea"a de pretoriu crezandu4"a alaturi de conducatorii lor@ in privinta aceasta au continuat sa strige2 rastigneste4l. -re partied se unira i"potriva lui Iisus si doreau sa scape de &ugul ro"an. Irodienii .aducheii si 3ariseii. .aducheii a caror conduita era spri&inita pe doua "otive 2 ei urau pe Iisus si doreau sa scpae de &ugul ro"an. Acestia n4au putut uita niciodata intrearea "ea in sfantul lor oras cu steaguri care purtau chipul I"paratului ro"an desi eu cu aceasta ocazie a" facut o "are greseala din necunoasterea legii lor totusi in ochii lor profanarea pe care o purtau ei insisi era propunerea "ea de aintre%uinta o parte din tezaurul te"plului pentru ridicarea de cladiri pu%lice. $in cauza acestei propuneri ei erau plini de a"araciune. 3ariseii erau de fata dus"anii lui Iisus si nu le pasa de guvernul nostru". Ei au fost nevoiti sa inghita ti"p de trei ani si &u"atate pilulele a"are pe care 5azarineanul le arunca in fatal or in pu%lic oriunde se ducea si fiind prea sl%ai si fiosi si neavand cura&ul de a lua singuri "asurile dorite ei au fost %ucurosi de a se uni cu irodienii si 3ariseii. ,e langa cele trei partide eu "ai avea" de luptat i"potriva unei populatii indar&ite si totdeauna gata a se uni la rascoala si a se folosi de confuzia si de neintelegerea ce rezulta din acestea. In felul acesta Iisus a fost tarat inaintea Arhiereului si conda"nat la "oarte. Cu aceasta ocazie Caiafa Arhiereul a savarsit u"ilul fapt de supunere el si4a tri"is prizonierul la "ine ca sa pronunt eu osanda

definitive asupra lui. Eu i4a" raspuns ca deoarece Iisus este +alilean afacerea cade &urisdictia lui Irod si a" poruncit sa4l tri"ita la el. Acel tetrarch viclean si4a "arturisit insa u"ilinta si pretextand a avea respect fata de "ine prin sutasul Cezarului "i4a incredintat "ie soarta acestui o". Indata palatal "eu a luat infatisarea unei cetati ocupate. 3iecare "o"ent ce trecea sporea nu"arul tul%urarilor. Ierusali"ul era inundat de populatia adunata de prin "untii 5azaretului. .e parea ca toata lu"ea Iudeea se afla in Ierusali". Eu i"i luase" de fe"eie o do"nisoara dintre gali care avusese niste descoperiri pentru viitor. ,langand ea s4a aruncat la picioarele "ele si "i4a zis2 /,azeste4te1 .a nu te atingi de o"ul acesta pentru ca el este .fant1 5oaptea trecuta l4a" vazut in vis. El u"%la deasupra apelor. El z%ura pe aripile vantului vor%ea furtunilor si pestilor "arii si toate erau supuse vointei lui. Chiar raul de pe "untele Aedron curgea plin de sange. .tatuile Cezarului erau pline de "urdaria +olgotei. Catapetese"ele dinauntrul te"plului s4a udara"at si soarele s4a intunecat ca i"%racat in doliu. 6 ,ilate rau "are te asteapta daca nu vei asculta sfatul fe"eii tale. )leste"ele .enatului 0o"an 1 -e"e4te de puterea cerului1;. ,e ti"pul acela treptele de "ar"ura ge"eau su% greutatea "ulti"ii iar 5azarineanul era adus iarasi la "ine. Eu a" pornit spre sala de &udecata ur"at de garda "ea. Intr4un ton aspru a" intre%at pe popor ce vrea1 .. /!oartea 5azarineanului; fu raspunsul /,entru care cri"a=; a" intre%at eu. /El a hulit pe $u"nezeu si a profetit dara"area te"plului. El se nu"este pe sine 3iul lui $u"nezeu !esia regele Iudeilor; Eu le4a" raspuns ca &ustitia 0o"ana nu pedepseste astfel de fapte cu "oartea. /0astigneste4l 0astigneste4l; iz%ucni insa strigatul de la gloata infuriate. .trigatele gloatei infuriate zguduiau palatul din te"elie. In "i&locul acestei zarve ne"aipo"enite nu era decat un singur o" linistit si cal". Acesta era Iisus din 5azaret. $upa "ai "ulte sfortari fara rezultat de a4l scapa de furia acestor persecutori inversunati eu a" luat o "asura care pentru "o"ent "i se paru ca servi ca sa4I scap viata@ a" dat porunca ca el sa fie %iciuit apoi cerand un lighean cu apa eu "4a" spalat pe "aini in fata "ulti"ii aratand prin aceasta dezapro%area "ea fata de acest fapt. $ar in zadar acesti "izera%ili nu s4au "ultu"it decat cu viata lui. In desele noastre tul%urari civile eu a" fost de "ai "ulte ori "artor al furiei populare dar din cate a" vazut ni"ic nu se poate ase"ana cu aceasta. In

adevar s4ar putea spune ca cu aceasta ocazie toate spiritele rele din tinutul infernului s4au strans in Ierusali". !ulti"ea parea ca nu u"%la pe picioare ci se purta pe sus urland ca valurile unei "ari infuriate. 6 "are neasta"parata era de la portile ,retoriului si pana la "untele .iou cu strigate cu fluieraturi de care nu s4a "ai auzit niciodata in istoria ro"anilor. Biua s4a intunecat ca un a"urg ase"enea celui vazut la "oartea lui Iuluis Cezar cel !are care s4a inta"plat tot asa pe la "i&locul lui "artie. Eu guvernatorul provinciei rasculate sta" reze"at de o coloana a palatului "eu gandindu4"a la infricosatul fapt al acestor oa"eni cruzi tarau spre executie pe nevinovatul 5azarinean. -oti disparura apoi in &urul "eu. Ierusali"ul scosese afara pe toti locuitorii sai care se insirasera pe partile fune%re ce conduce spre +olgota (+eonica*. >n aer de &ale si de instrainare "a acoperea. +arda "ea insotise pe cavaleri iar sutasul pentru a arata o u"%ra de putere se straduia sa faca ordine. Era" lasta singur si cu ini"a szro%ita si "a gandea" ca ceea ce s4a petrecut in "o"entul acela statuse "ai "ult in puterea zeilor decat a o"ului. $eodata se auzi un strigat "are ce venea de pe +olgot a care parea ca este adus de vant si care anunta o agonie pe care urechea o"eneasca n4a "ai auzit4o vreodata. 5ori "ari intunecosi s4au co%orat si au acoperit aripa te"plului si asezandu4se asupra orasului l4au acoperit ca un val zguduindu4l puternic. Atat de infricosatoare au fost se"nele ce s4au vazut atat in ceruri cat sip e pa"ant incat se zice ca $ionisie Ereopagitul ar fi excla"at2;sau ca Autorul naturii sufera sau universal se sfarseste;. Catre oceanul intai al noptii "i4a" luat "antaua pe "ine si a" pornit pe &os in oras spre portile +olgotei. Certfa era consu"ata "ulti"ea se intorcea in cetate dar de fapt tot agitate poso"orata si cu fetele lor intunecate si "ohorate de disperare. !ulti erau cuprinsi de frica si de re"uscare pentru cele ce vazusera. $e ase"enea a" vazut pe "ica trupa de ostasi trecant "ahniti iar purtatorii stegului isi invaluisera capul in se"n de intristare. A! auzit pe un ostas "ur"urand cuvinte straine pe care eu nu le4a" inteles. Ici si colo se vedeau grupe de oa"eni si fe"ei adunati si cand aruncau privirea spre "untele Calvarului ra"aneau ne"iscati ca in asteptarea vreunei "inuni a naturii. !4a" intors la ,retoriu intristat si plin de ganduri care "a

fra"antau. >rcandu4"a pe trepte se putea vedea inca stropii de sange care cursera de la nazarinea. $upa un ti"pa a venit al "ine un %atran cu un grup de fe"ei plangand care ra"asera la poarta iar el s4a aruncat la picioarele "ele plangand cu a"ar. Este foarte "iscator sa vezi pe un %atran plangand. #4a" intre%at ce vrea si el "i4a zis2 /Eu sunt Iosif din Ari"ateia si a" venit sa cer de la tine ingaduinta sa ingrop pe Iisus din 5azaret; I4a" zis /cerinta ta se va indeplini;. Atunci pri"ind raportul ca este "ort a" poruncit lui 5aulius sa ia cu sine ostasi sis a supravegheze in"or"antarea sa nu fie i"piedicata. !ai tarziu cateva zile "or"antul a fost gasit gol. >cenicii sai au vestit in toata lu"ea provincia ca Iisus s4a sculat din "orti dupa cu" prezise el. I"i ra"ase nu"ai aceasta datorie ca sa fac cunoscut i"paratului aceasta inta"plare dezgustatoare si neo%isnuita Chiar in noaptea ce a ur"at catastrofei neasteptate a" inceput a face acest raport si de catre ziua s4a auzit un sunet de pe calvar intonand aria $ianei care a venit la urechile "ele.Aruncandu4"i privirea sptre poarta Cezarului a" vazut apropiindu4se o trupa de soldati si a" auzit sunetul tra"%itei care intona "arsul Cezaruli.Erau intariturile ce "i se fagaduisera cele doua "ii de ostasi alesi pentru a gati sosirea lor au calarit noaptea intreaga.A hotarat fost de soarta a" strigat cu a"araciune frecandu4"i pla"ele ca "area nelegiuire sa fie indeplinita si ca pentru a i"piedica rascoala de ieri trupele sa soseasca astazi1....oarta cruda cu" iti %ati &oc de soarta "uritorilor.Era prea adevarat ce a strigat 5azarineanul de pe cruce DE.4a savarsitEE.Acesta este cuprinsul raportului si ra"an al !aiestatii 'oastre supus cu respect si s"erenie.

+uvernatorul ,ontiu ,ilat. 3acut in Ierusali" in a 77'lll4a zi a lunii "artie4anul F1FG de la creatie. 6%servatie2$in raportul lui ,ilat catre cezarul -i%eriu reiese ca ,ilat venise in Ierusali" ca +uvernator cu putin ti"p inainte ca Iisus sa fi inceput activitatea sa "esianica si ca Hristos si predica .a avusese o "are influenta asupra sa.3aptul ca Iisus a vizitat pe ,ilat arata ca Hristos nu

i"partasea ideile fanaticeale Iudeilor de a nu intra in casa de pagan.'ede" de ase"enea sa ,ilat si autoritatile stiau de propaganda lui Iisus si n4au luat nici o "asura de oprire pan ace iudeii cu irodienii si saducheii l4au arestat si au silit pe guvernator sa4l conda"ne.Acuzele iudeilor ca Iisus ar fi invatat sa nu dea tri%u% Cezarului nu erau crezute de ,ilat.3aptul ca ,ilat cedeaza la presiunile iudeilor si osandeste pe Iisus la "oarte dovedeste cat de nestatornica si nesigura este &ustitia o"eneasca.0aportul lui ,ilat corespunde intru totul cu celelalte rapoarte din Evanghelii cu privire la interiogatoriul lui Iisus tri"iterea lui Irod si i"pacarea lui ,ilat cu Irod.>n lucru insa lipseste din raportul lui ,ilat catre cezarul anu"e textul sentintei de conda"nare la "oarte a lui Iisus careia ii vo" da citire in pagina care ur"eaza.,ro%a%il ca "otivul acesta a fost te"a ca nu cu"va Cezarul -i%erius a inteleaga ca el n4a facut altceva decat ca a apro%at sentinta data de -ri%unalul ecleziastic iudaic si a fost nedrep.-otusi Cezarul a putut deduce din raportul lui ca procedura lui ,ilat n4a fost dreapta si atat din acest "otiv si din cauza plangerii facute contra lui. ,ilat a fost detronat si internat din care cauza el si4a pus capat zilelor4s4 a sinucis.Ca si Iuda tot astfel si ,ilat si indeose%i intregul Ierusali" au fost loviti de "ania divina.Irod tetrarhul +alileii despre care este vor%a in raport este fiul lui Irod cel !are cel care a ordonat uciderea pruncilor din )etlee" dupa nasterea lui Iisus Hristos.El era %un prieten al fariseilor si avea un "are partid in Ierusali" nu"it al Irodianilor.-ot acesa a taiat capul lui Ioan )otezatorul a o"orat pe Iaco% fratele lui Ioan ucenicul si voia sa o"oare sip e ,etru dar "ania lui $u"nezeu l4a a&uns pe acesta ca ingerul lui $u"nezeu l4a lovit si a "urit "ancat de vier"i de viu toc"ai cand el voia sa4si intinda puterea sa regala si asupra altor provincii(3sp.Ap.1H H3*. 'edeti dar ca $u"nezeu nu lasa nepedepsitipe prigonitorii fiilor .ai.El a zis2EECine se atinge de voi se atinge de lu"ina ochilor sai.EE

-E7-># C6!,#E- A# C65$A!5A0II #>I II.>. #A !6A0-E.

NOTE: Aceasta sentinta s4a gasit din inta"plare in anul 1:09 dupa Hristos in orasul A"eula (Italia* intr4o piatra fru"oasa ce se afla intr4o lada de fier in care era o alta ladita de "ar"ura "inunat pastrata. Aceasta osanda inchisa aici era in li"%a e%raica. 6riginalul s4a depus la 'atican. ,entru pri"a data a fost pu%licata la Constantinopol in anul 18:1 apoi cand era patriarch Ere"ia acesta a pu%licat4o in cartea sa. -radusa din li"%a greaca dupa HG de ani s4a pu%licat din nou in li"%a %ulgara in orasul 0usciuc in anul 18G: si apoi in ro"aneste. IATA TEXTUL: /In al septezecelea an al do"niei lui -i%eriu Cezar si rege al ro"anilor "onarh neinvins. Anul H01 din 6li"piada iar dupa anul evreilor F1FG si anul 93 de la inte"eierea 0o"ei de la eli%erarea din ro%ia Egiptului anul :89 si de la distrugerea sfintei -ari anul 9G. ,e ti"pul "ai "arilor poporului ro"an #ucius .uetonius !arcelius si car"uitorul Hillaretes ,alister sip e ti"pul conducatorului general peste Iudeea Co"us 3lavius sip e vre"ea dregatorului asupra Ierusali"ului puternicul si inaltul print ,ontiu ,ilat sip e vre"ea procuratorului asupra +alileii Irod Antipater si pe vre"ea "arilor Ana si Caiafa Alioso si !ail "ai "arii te"plului 0a%an si A"aleus pe ti"pul "arilor "agistrate ai orasului Ierusali"ului .i"%ianoascio ,o"pilei 0ufa si co"andantul orasului -ota"us;. Eu ,ontiu ,ilat procuratorul din I"periul 0o"an in sala inaltilor printi conda"n si autentific cu pedeapsa de "oarte pe cruce pe nu"itul de popor Iisus 5azarineanul Hristos o" rasculator contra legilor lui !oise si contra !aiestatii sale -i%eriu Cezar si rege al ro"anilor. 6rdon si hotarasc "oartea lui prin rastignirea pe cruce di"preuna altii dupa o%iceiul celor conda"nati din "uti"ea poporului %ogat sau sarac pentru aceia ca n4a incetat a face rascoala si pagu%e in Iudeea prin aceia ca se face pe sine 3iul lui $u"nezeu si rege al Ierusali"ului si pentru ca a"eninta distrugerea Ierusali"ului si a sfantului te"plu si pentru ca a refuzat sa plateasca tri%ut Cezarului si pentru ca a indraznit sa intre in Ierusali" cu ra"uri de finic si "ulti"ea il aplauda ca si pe un rege intrand in Ierusali" si in sfantul -e"plu. Insarcinez pe pri"ul "eu sutas Co"uto Corneliu ca sa4l tina legat in pu%lic in raionul Ierusali"ului %atandu4l si i"%racandu4l cu o "anta rosie si incoronandu4l cu o coroana de spini pe cap si de a4si duce crucea singur pe u"eri spre a

servi de exe"plu si altora cu" si pentru toti talharii si sa fie scosi prin poarta I"%orel nu"ita acu" Androninos spre a fi rastigniti i"preuna cu Iisus Hristos in pu%lic la locul deose%it pentru cri"inali denu"it calvar (locul sangelui*. Acel care va fi rastignit si va "uri sa4I fie lasat corpul pe cruce pentru sfidarea pu%licului pentru toti talharii si cri"inalii. Iar de partea de sus a crucii sa fie scris pe o" placa in trei li"%i inscriptia2 Iisus Alun 6"lis Iudan evreieste Iesous a 5azareus )asileva Iudeon greceste 4 Iisus 5azareus 0ex Iodaisru" latineste. 6rdon ca nici unul din su%alternii "ei dupa grad si dupa datorie sa pregete a4si indeplini cu gra%a datoria si sa nu se opuna osandirii acestuia care a renuntat de %una voie la credinta evreiasca ci sa executa intoc"ai dupa cu" a fost hotarat de "ine infai%ilul dupa oranduielile legilor regesti ale 0o"anilor. !artorii acestei oranduiri sunt2 $in .e"intia lui Israel2 0>A5 $A5IE# 0A!)I5A# I6ACHI! )A5ICA5 06-I5 I-A'E# si ,A0IC6#A5. $in partea printilor ro"ani ai tarii2 #>CI>. .ICE#I>. .I !A7I!I#I>.. $intre farisei2 )A0)6. .I!I65 si )60IE#. $intre inaltii &udecatori ro"ani2 0A)A5 HA>$A5I>. si )ACA0A#6.. $intre "arii preoti2 0>A5 I6$>. si )>CA.A#I.. .upraveghetorul pentru cri"inali dintre iudei2 )>-A5. Ierusali" H3 "artie de la creatiune;. OBSERVATII: $in raportul sfintelor .cripturi noi "ai gasi" in "od foarte concret si anu"e ca2 /,I#A- A H6-A0A- .A #E I!,#I5EA.CA CE0E0EA; (#uca H3 HF*. $in staruinta depusa de ,ilat se constata si cruzi"ea si nestatornicia sa. El cauta sa i"paca fara de legea cu dreptatea ni"icnicia cu adevarul. El poate voia ca sa nu se strice nici ur"asii lui Hristos si poate nici cu fe"eia lui al carei vis ui"itor este o adevarata prezicere profetica despre ceea ce avea sa li se inta"ple acelora care au luat parte

la aceasta osandire. 0aportul )i%lic ne reda nu"ai inscriptia si interogatoriul luat la Ana la Caiafa la Irod si la ,ilat in sala de &udecata. ,rin textul de fata pute" vedea cu" acea &ustitie n4a &udecat procesul in fond. $aca ,ilat a declarat ca nu gaseste /in El; nici o vina. Atunci pe ce %aza a ordonat el ca Iisus sa fie %atut = Ce legi ro"ane prevedeau %ataia unui adevarat nevinovat = < Iar daca dupa toate invinuirile nici una nu s4a putut dovedi si docu"enta dupa cu" ,ilat insusi declara prin faptul spalarii "ainilor ca este fara de vina atunci pe ce text din legile ro"ane se spri&inea el ca sa ordone ca un prizonier nevinovat sa fie totusi %at&ocorit si rastignit = Adevarul totdeauna va triu"fa chiar cand s4ar parea ca "inciuna si nedreptatea ar %irui. -riu"ful este al dreptatii curate. !ulte se pot invata din acest proces al &udecatii si osandirii lui Iisus Hristos unde &udecatorul ro"an a co"is cea "ai "are nedreptate. Aici pot gasi &udecatorii lu"ii de astazi un avertis"ent de a nu co"ite si ei ase"enea nedreptati si a nu cauta la fata ni"anui ci de a &udeca nu"ai potrivit cu adevarul si cu dreptatea divina. Ar fi ceva antural si a%solut necesar ca &udecatorii de astazi sa citeasca si .fanta Carte adica .criptura 'echiului si 5oului -esta"ent. -ri%unalele pa"antesti n4ar tre%ui sa sanctioneze pro%le"e pur religioase sau sa osandeasca pe cineva pentru ca crede altfel de cu" crede "a&oritatea. Aceasta pentru ca istoria ne dovedeste ca religiile do"inante n4au avut totdeauna adevarul curat ci au fost supuse si greselii. Iudeii credeau ca nu"ai ei au dreptul la li%ertate in cele ale credintei. Aceasta or%ire i4a dus la cri"a cea "ai grozava cerand sa fie conda"nat la "oarte II.>. dreptatea si adevarul or%ire care le intuneca ochii pana in ziua de astazi. .entinta de conda"nare a lui Iisus constituie un avertis"ent grozav si pentru toate popoarele si indeose%i pentru capii de religiuni si pentru "agistrati. EPISTOLA FEMEII LUI PILAT, CLAUDIA PROCULA ADRESATA PRIETENEI SALE, PULVIA ROMELIA, DESPRE ULTIMELE EVENIMENTE DIN VIATA LUI IISUS HRISTOS. NOTA2 6riginalul acestei scrisori se gaseste in i"ensele %i%lioteci ale 'aticanului unde a fost copiata si tri"isa Episcopului $ionisie de Constantinopol pe la anul 1F93 fiind apoi repu%licata in anul 18G:.

Iata cuprinsul ei2 /Claudia ,rocula -ie ,ulvia 0o"elia salutare1 6 tu a "ea credincioasa tovarasa "a intre%i si "a rogi a4ti descrie eveni"entele care s4au petrecut din ziua despartirii noastre. .tirile unora din ele au a&uns pana la tine insa taina in care sunt invaluita trezeste in tine nelinistea si dorinta de a sti starea "ea. $and atentie delicatului tau apel "a voi stradui sa4"i aduc a"inte de inelele lantului de a"intiri i"prastiate ale vietii "ele si daca voi intalni ase"enea i"pre&urari care ar ui"i "intea ta atunci adu4ti a"inte ca puterile creatoare sunt nepatrunse si incon&urate de intuneric pentru priceperea noastra neputincioasa si "uritoare si ca este cu neputinta pentru fiintele "uritoare de a schi"%a soarta vietii lor. Eu n4o sa4ti a"intesc pri"ele zile ale vietuirii "ele care au z%urat asa de repede in pace la 5ar%ona su% paza si gri&a parinteasca si su% ocrotirea prezentei lor. -u stii ca odata cu sosirea pri"averii a 194a a fecioriei "ele "4a" unit prin lega"ant con&ugat cu ro"anul ,ontiu ,ilat nepot al unei renu"ite fa"ilii care ocupa pe atunci in Italia un loc de +uvernator. I"ediat dupa iesirea noastra din te"plu eu a tre%uit ca sa ur"ez lui ,ontiu ,ilat in provincia care i4a fost incredintata. A" plecat fara %ucurie dar nici de tot cu indoiala dupa sotul "eu. Eu a" regretat "ult pentru voi .. locuinta linistita a parintilor "ei fericitul cer al 5ar%onei fru"oasele "onu"ente gingasele du"%ravi ale patriei "ele eu va salut cu ochii plini de lacri"i. ,ri"ii ani ai vietii "ele con&ugale au trecut linistiti. Cerul "i4a daruit un fiu el "i4a fost drag "ai "ult decat lu"ina zilei a" i"partit cu el ceasurile "ele de indeletnicire de tristete si de %ucurie. 3iul "eu era de cinci ani cand ,ontiu dupa "ila i"paratului a fost denu"it ca ,rocurator al Iudeii. Atunci noi a" plecat cu oa"enii nostri aran&ati ca servitori pe un dru" foarte greu de descris. Cu ti"pul "4a" indragostit de acea provincie %ogata si fructifera pe care sotul "eu tre%uia s4a car"uiasca in nu"ele 0o"ei stapana popoarelor. In Ierusali" a" fost incon&urata de aplauze de cinste totusi eu a" trait in deplina tristete si izolare din cauza "andriei si dispretului cu care evreii ne inta"pinau pe noi /strainii; si /paganii; dupa cu" ne nu"eau ei pe noi. Ei sustineau ca noi spurca" cu prezenta noastra pa"antul sfant pe care $u"nezeul lor l4a fagaduit stra"osilor lor. Eu "i4a" petrecut ti"pul cu copilasul "eu prin padurile "ele linistite unde "istretul se nutrea cu ra"urile "aslinilor unde pal"ierii cu frunzele lor delicate "ai fru"oase decat cele din $elosa se

ridicau peste portocalii sal%atici care infloreau si printre po"ii fructiferi acolo su% acea u"%ra racoroasa a" cusut invelitoare pentru altarele zeilor sau citea" versurile lui 'irgiliu ata de placute auzului si tot atat de racoritoare ini"ii. .otul "eu nu"ai putine "o"ente le putea rezerva pentru "ine. El era intunecat si trist oricat de tare era "ana lui ea se arata totusi foarta sla%a de a tine in supunere pe acest popor care a fost atat ati"p independent si pornit din fire spre rascoala care sunt despartiti in "ii de secte frutunoase dar care se unesc intr4un singur punct in ura lor contra ro"anilor. 5u"ai o singura fa"ilie din inalta clasa din Ierusali" i"i arata o prietenie relativa. Aceasta era fa"ilia capitanului sinagogii. Iar eu a" gasit o "are placere in vizitarea sotiei lui .alo"eea un exe"plu de %unatate %landete indeose%i cu facerea de cunostinta cu fiica ei ce avea varsta de 1H anisori .e"ida iu%ita si prea fru"oasa ca sarea .aronului care infru"useteaza parul ei. Cateodata ele i"i vor%eau despre $u"nezeul parintilor lor i"i citeau pasa&e din sfintele carti. .i ce sa4ti spun ,ulvio a"intindu4"i despre cunoscutele cantari ale lor de lauda co"puse de .olo"on pentru $u"nezeul lui Iaco%;1 Acel singur $u"nezeu vesnic nepatruns de o%iceiurile si prover%ele carora noi le da" ascultare la altarele noastre nu"indu4le ca du"nezeiesti. Acel Atotputernic si "ilostiv care uneste in sine %unatatea curatia si "arirea1 A"intindu4"i de glasul .e"idei care rasuna ca rasunetul de harfa cand canta sfantul i"n )inefacatorului si "arelui I"parat al lu"ii lui Israil Caruia la randul "eu a" incercat sa cant la instru"entul "eu asa de des folosit atunci. In singuratatea "ea langa leaganul copilului "eu "a arunca" in genunchi il che"a" de "ulte ori chiar contra vointei "ele ruga" pe acel $u"nezeu pentru s"erenia si linistea ini"ii "ele caruia ii supunea" soarta si &udecata "ea "ainii sale tari de fier ca o roa%a a unui do"nitor si sa vezi "inune1 eu totdeauna "a ridica" a&utata si "angaiata1 $upa un ti"p oarecare .e"ida se i"%olnavi. Intr4o di"ineata cnad "4a" desteptat "i s4 a spus ca ea a "urit in %ratele "a"ei sale si fara prea "ulte suferinti. Cuprinsa de intristare auzind aceasta stire eu a" apucat copilasul "eu pentru a "erge in gra%a la ele ca sa plang i"preuna cu plangatoarele si cu "aica .e"idei. .osind in strada unde era casa lor servitorii "ei cu "are greutate au putut face dru" prin "ulti"e pentru "ine si insotitoarele "ele pentru ca plangatoarele si cantaretele i"preuna cu o i"ensa "ulti"e

de popor se ingra"adise in &urul casei. $eodata a" vazut ca "ulti"ea se retrage facand loc de trecere unui grup de oa"eni ce veneau la care "ulti"ea privea cu "are interes si respect. #a pri"ul o" eu a" recunoscut pe tatal .e"idei dar in loc de a4l vedea intristat dupa cu" "a astepta" sa4l vad pe sti"ada lui fata eu a" vazut trasatura unei fer"e convingeri si nade&di ce nu putea fi inteleasa de "ine. Cu el "ai "ergeau inca trei insi i"%racati in haine aspre si ca" saracacioase ce dadea aspectul ca sunt oa"eni si"pli si nestiutori. Iar dupa ei "ergea unul i"%racat un %ar%at in anii de plina fragezie a tineretii. Eu a" ridicat ochii ca sa4l privesc dar a tre%uit i"ediat sa4"i retrag privirea de la El spre pa"ant ca dinaintea soarelui stralucitor. !i se parea ca fruntea lui era lu"inata iar in &urul capului se for"a o stralucire care parea ca o coroana iar parul lui lucitor se lasa pe u"eri potrivit o%iceiului locuitorilor din orasul 5azaret. I"i este i"posi%il a4ti explica ce a" si"tit eu cand l4a" privit. Aceasta a fost cea "ai puternica e"otie pe care a" si"tit4o vreodata pentru ca in fiecare trasatura el insufla si o te"ere tainica prin privirea ochilor sai ce parea ca ne preface in tarana. Eu a" plecat dupa el fara sa stiu unde "erge. >sa casei se deschise si eu a" putut vedea pe .e"ida carea zacea in pat incon&urata de sfesnice si de "ires"e. Era inca fru"oasa dar palida ca culoarea crinilor ce erau ingra"aditi la picioarele ei. $egetul "ortii lasase ur"e in &urul ochilor ei si peste %uzele ei uscate. .alo"eia statea langa ea "utita si aproape lipsita de orice si"tire "i se parea ca ea nici nu "a vedea. Iar tatal .e"idei s4a aruncat la picioarele Acelui necunoscut "ie care se apropia de asternutul celei "oarte si aratand4o cu degetul a strigat2 /$o"nul "eu fiica "ea este in "ainile "ortii dar daca voiesti ea va invia1; Atunci eu a" inceput sa tre"ur cand a" auzit aceste cuvinte ini"a "ea inceta a "ai %ate din cauza "aretiei aceluia pe care eu nu4l cunostea". El a prins "ainile .e"idei atintindu4si puternica privire la ea si i4a zis2 /3etita scoala; si .e"ida s4a ridicat de pe patul ei ca si cu" ar fi fost a&utata de o "ana nevazuta. 6chii I se deschisera si"tul fiu al vietii inflori iarasi pe %uzele ei apoi a intisn "anutele ei si a strigat2 /"a"a;1 In acest strigat s4a trezit si .alo"eia. !a"a si fiica ei s4au i"%ratisat una pe alta. Iar Iair fatal ingenunchind in fata Aceluia caruia ii zicea /$o"n; sarutandu4I ciucurii de

la poalele ves"intelor lui zise2 /Ce tre%uie sa fac pentru a avea viata vesnica=; /.a iu%esti pe $u"nezeu si pe oa"nei; a fost raspunsul. $upa aceste cuvinte El se facut nevazut ca si o fanto"a in u"%ra lu"inii. Eu era" in genunchi fara sa4"i dau sea"a. $upa ce "4a" trezit ca dintr4o desteptare din so"n a" plecat acasa lasand fericita fa"ilia in cul"ea veseliei o %ucurie pe care nici o pana nu o poate descrie. ,e ti"pul cat lua" "asa de seara eu a" istorisit lui ,ontiu tot ce a" vazut si a" auzit. El pleca capul si i"i zice2 /-u ai vazut pe Iisus nazarineanul care este o%iectul de ura si de dispret al fariseilor si al saducheilor al partidului lui Irod si al levitilor inga"fati de la te"plu. Aceasta ura creste din zi in zi tot "ai "ult si unicul gand al lor este ca sa4I ia viata dar cuvintele 5azarineanului sunt cuvintele unui intelept iar "inunile lui ale adevaratului $u"nezeu;. $ar pentur ce il urasc ei asa de "ult= zisei eu. ,entru ca el "ustra o%iceiurile si fatarnicia lor. Eu l4a" auzit zicand fariseilor /"or"inte varuite; /pui de naparci otravitoare voi puneti fratilor vostri sarcini grele pe u"eri pe care voi nu voiti sa le atingeti cu "ana; voi platiti zeciuiala din chi"en "arar dar foarte putin va interesati de i"plinirea legii de credinta de dreptate si de "ila;. Intelesul acestor cuvinte este adanc si adevarata < /El a suparat pe acesti oa"eni inga"fati si "andri si at"osfera este intunecata pentru viitorul 5azarineanului;. $ar tu o sa4l aperi nu4I asa=111 a" strigat eu plina de indignare. ,uterea "ea este foarte sla%a fata de poporul rasculator si stricat de altfel as suferi si eu foarte "ult sufleteste daca ar tre%ui sa vars sangele acestui intelept. $upa aceste cuvinte ,ontiu se scula si se retrase in alta ca"era adanc ingandurat. Eu a" ra"as intr4o durere si intristare de nedescris. Biua ,astelui se apropia. #a aceasta "are sar%atoare asa de i"portanta pentru evrei se ingra"adea in Ierusali" o "are "ulti"e de popor din toate partile Iudeii pentru a aduce in te"plu &ertfa de sole"nitate a sar%atorilor ce aveau loc. Coi inainte de aceasta sar%atoare ,ontiu "i4a spus intristat ca viitorul 5azarineanului este foarte ne"angaietor. Asupra capului lui s4a facut de&a o con&uratie si se poate ca inca in aceasta seara el sa fie predat in "ainile Arhiereilor2 Eu "4a" cutre"urat la auzirea acestor cuvinte si l4a" intre%at2 -u o sa4l aperi nu4I asa= 'oi putea face eu aceasta= raspunse ,ontiu cu o

privire intunecata soarta despre care ,laton prezicea pentru unii neprihaniti "i se pare ca o sa4l loveasca si pe Iisus. El va fi persecutat si dispretuit si predat spre a fi osandit la "oarte cruda. 'eni ti"pul pentru culcare ca sa dor"i". ,e data ce a" plecat capul pe perna ca sa dor" niste puteri tainice stapanira gandirea "ea. Eu a" vazut pe Iisus asa dupa cu" .alo"eia il descria pe $u"nezeul ei. 3ata lui stralucea de "arire ca si soarele. El z%ura deasupra aripilor heruvi"ilor flacarile ce i"plinesc vointa sa oprindu4se pe nori. !i se pare ca el este gata de a &udeca popoarele adunate in fata sa. Cu intinderea dreptei sale puternice el desparti pe drepti de nedrepti. Cei dintai se urcau spre el plini de "arirea tineretii vesnice si "arirea du"nezeiasca dar cei din ur"a au fost aruncati in lacul cel de foc un foc pe langa care Ere%a si 3legativa sunt o ni"ica. Atunci &udecatorul divin atragand atentia asupra ranilor care i"pestritau trupul sau a zis cu glas de tunet puternic2 /$ati4"i inapoi sangele pe care Eu l4a" varsat pentru voi1; Atunci cei nenorociti rugau "untii si pesterile pa"antului ca sa4I inghita acoperindu4i. In zadar se si"tira ei singuri fata de suferinte in zadar se si"teau ne"uritori si nesupusi disperarii cat fusesera pe pa"ant. Ei pierira1 6 ce fel de vis sau "ai %ine I s4ar zice descoperire1 Indata ce zorile aparura si se lu"inau turnurile te"plului eu "4a" sculat cu ini"a apasata de groaza de cele vazute. !4a" asezat la fereastra pentru a lua aer proaspat. !i se paru insa ca in centrul orasului se aude din ce in ce "ai tare un strigat de zgo"ot@ strigatele tipetele %leste"ele care erau "ai inspai"antatoare decat valurile infuriate ale oceanului a&ungeau la urechile "ele. Eu asculta" "ereu ini"a i"i %atea asa de tare inspai"antata iar fruntea "i se u"plu de o sudoare rece. 5u peste "ult ti"p a" auzit ca acel zgo"ot se apropia tot "ai "ult pana ce treptele ce conduceau la palatul Custitiei se cutre"urara su% greutatea gloatei nenu"arate. Adanc ingri&orata de cele ce vor ur"a pe neasteptate eu a" luat pe fiul "eu in %rate acoperindu4l cu o invelitoare su%tire si a" alergat la sotul "eu. .osind la usa cea dinauntru care conducea la sala de &udecata si auzind acel zgo"ot "are de glasuri eu n4a" ia indraznit sa intru inauntru decat nu"ai a" privit prin perdeaua de purpura.

Ce priveliste ,ulvio1 ,ontiu sta pe tronul sau facut din oase de elefant in toata "arirea sa cu care 0o"a incon&oara pe reprezentantii ei@ si in aparenta fara tea"a cu" voia el sa se prezinte aratand prin expresia fetei lui ca sa nu se te"e eu totusi a" putut pricepe grozavia nelinistii lui. In fata lui cu "ainile legate cu hainele rupte de "altratarile suferite cu fruntea plina de sange sta Iisus 5azarineanul linistit si neclintit. In trasaturile fetei lui nu se putea se"nala nici o "andrie nici o frica. El era linistit ca un nevinovat supus ca un "iel. )landetea lui "a u"plu de frica si de groaza pentru ca in urechile "ele inca "ereu rasunau cuvintele visului "eu2 /$ati4"i sangele pe care Eu l4a" varsat pentru voi1; In &urul lui plina de furie tur%ata statea "ulti"ea care il adusese la &udecata la aceasta gloata se "ai adauga si o "are "ulti"e de gardieni si servitori de leviti si de farisei cu privirile incruntate si "anioase. Acestia din ur"a se puteau deose%i dupa ta%litele de perga"ent inse"nate cu diferite se"ne texte din lege pe care le aveau legate pe fruntile lor. -oate aceste fete fier%eau si erau pline de ura "i se parea in fata lor straluceau flacarile iadului si ca spiritele lui Hi"era a"esteca glasurile lor cu strigate sal%atice ca ale fiarelor tur%ate. In cele din ur"a dupa facerea unui se"n din partea lui ,ontiu se facut tacere. Ce voitit de la "ine = intre%a el. 5oi vre" "oartea acestui o" Iisus 5azarineanul. Irod il tri"ite la tine pentru ca tu sa4i pronunti osanda. Cu ce4 l invinuiti voi = In ce consta gravitatea lui= dupa care intre%ari incepu din nou ecoul tipetelor lor. El a prezis distrugerea te"plului El se intituleaza rege al Iudeilor Hristos 3iul lui $u"nezeu El a suparat pe preotii se"intiei lui Aaron strigau levitii /.a fie rastignit; tipa "ulti"ea infuriata. Acest strigat isi are si acu" ecoul in urechile "ele si chipul &ertfei neprihanite se perinda "ereu prin fata ochilor "ei. Atunci ,ilat intorcandu4se catre Iisus I se adresa cu cuvintele lui prefacute@ /Asadar -u esti regele iudeilor=; -u zici asta raspunse Iisus. /-u esti Hristosul 3iul lui $u"nezeu=; intre%a iarasi ,ilat. $ar Iisus nu i4a raspuns nici un cuvat. -ipetele se reinnoira si "ai accentuat ca "ai inainte si intoc"ai ca urletul unui tigru fla"and ei strigara2 /$ati4ni4# noua ca sa "oara pe cruce.; ,ontiu le facut din nou se"n ca sa taca zicandu4le2 /Eu nu gasesc nici o vina in acest o" si a" sa4l eli%erez;. $ati4ni4# noua 0astigneste4l; se repeta strigatul "ulti"ii. Eu

n4a" putut asculta "ai departe si che"and un ro% al "eu l4a" tri"is la sotul "eu ca sa4l che"e pentru a sta de vor%a cu el putin. ,ontiu parasi fara intarziere sala de &udecata si veni la "ine. Eu "4a" aruncat la picioarele lui zicand cu lacri"i2 /,entru tot ce tie "ai drag si "ai scu"p pentru copilul acesta arvuna aceasta sfanta a unirii noastre sa nu te faci partas la varsarea sangelui acestui neprihanit care este ase"enea lui $u"nezeu cel ne"uritor. Eu l4a" vazut in vis in aceasta noapte incon&urat de "arire du"nezeiasca. El &udeca o"enirea care tre"ura in fata lui si printre neferictii aceia care au fost aruncati in flacarile +heenii eu a" recunoscut fata acestora care cer acu" "oartea #ui1 6 crede4"a ca o singura picatura al acestui sange va desena in vesnicie osandirea ta1; /-ot ce se petrece acu" "a infricoseaza si pe "ine singur i"i raspunse ,ontiu dar ce pot face eu= .cutul garzii ro"ane este de un nu"ar foarte redus si ca atare o ase"enea aparare este foarte sla%a fata de acest popor care este intesat de de"oni. 5enorocirea ne a"eninta si ase"enea &udecata este intoc"ai ca e Ev"enditilor de unde se asteapta nu dreptate ci raz%unare. #inisteste4te Alaudio1 !ergi cu copilul in gradina ochii tai nu sunt creati pentru a privi aceasta scena sangeroasa.; $upa cuvintele acestea el a iesit si "4a lasat singura si eu a" cazut in descura&are si &ale. Iisus era inca "ereu tinta tuturor %at&ocurilor si al "altratarilor la &udecata din partea "ulti"ii si a soldatilor %rutali pati"ile lor se aprindeau si "ai "ult din cauza ra%darii lui ne"arginite. ,ontiu se intoarse ingrozit la tronul sau. Cand gloatele vazura aceasta tipetele /#a "oarte la "oarte; rasunara "ai asurzitor ca "ai inainte. $upa o veche traditie +uvernatorul eli%era la ti"pul ,astelui un conda"nat la "oarte ca se"n al facerii de %ine si al gratierii. In aceasta fapta du"nezeiasca ,ontiu se adresa poporului vazand in accest o%iect un "i&loc de a4l eli%era pe Iisus. $eci ,ontiu intre%a pe popor cu glas tare2 /,e cine sa va eli%erez pentru sar%atori pe 'arava ()ara%a* sau pe Iisus nu"it Hristos=; /#i%ereaza4l pe 'arvara; striga "ulti"ea. 'ara%a era un talhar si un o"orator cunoscut in toate i"pre&uri"ea din cauza cruzi"ilor savarsite de el. ,ontiu intre%a din nou2 /$ar ce sa fac cu Iisus 5azarineanul=; /.a fie rastignit; strigara ei. /$ar ce rau a facut el=; cu si "ai "ulta furie ei strigau /.a fie rastignit. /,ontiu pleca capul descura&at.

Indrazneala gloatei crestea "ereu si lui ,ontiu I se parea ca este a"enintata autoritatea sa si autoritatea 0o"ana pe care el o apara asa de "ult. In Ierusali" el nu avea alta aparare decat escorta lui fiindca nu"ai foarte putini dintre "ilitarii localnici depusera &ura"ant se"nului nostru de vultur. -ul%urarea crestea cu fiecare "inut ce trecea. 5iciodata n4a fost o furtuna asa de zgo"otoasa a circului niciodata incaierarile din 3oru" n4au avut atat influenta asupra auzului "eu. 5icaieri nu se vedea liniste. #inistea deplina se gasea nu"ai pe fruntea victi"ei. !altratarile %at&ocurile dispretul general si "oartea chinuitoare ni"ic dintre acestea n4au putut intuneca acea privire cereasca si lu"inata. Acei ochi care dadusera viata fiicei lui Iair priveau la chinuitorii sai cu un reflex nedescris de pace si iu%ire. El suferea fara indoiala dar suferea cu %ucurie si spiritul "i se parea "ie se inalta catre -ronul Celui nevazut ca o flacara curata pentru arderea de tot. Cudecatoria era plina de poporul care dadea aspectul unui rau infuriat ala carui ape se ingra"adeau incepand de la !untele .ion unde era ridicat te"plul si pana in fata ,retoriei si in fiecare "inut se adaugau glasuri noi la acel cor al infernului. )ar%atul "eu o%osit si a"enintat a fost silit sa cedeze in cele din ur"a. 6 ceas fatal al pierzarii= < ,ontiu se ridica. ,e fata lui se descrie indoiala si groaza "ortii. Isi spala "ainile in chip si"%olic in ligheanul cu apa zicand2 /Eu sunt nevinoavat de sangele acestui drept.; /.a fie asupra noastra si asupra copiilor nostri; z%iera neferictul si ne%unul de popor care se ingra"adea in &urul ui Iisus. Calaii tur%ati il rapusera. Eu a" petrecut cu ochii "ei &ertfa care era condusa la in&unghiere < deodata ochii "i se intunecara din cauza %ataii de ini"a "i se parea ca viata "ea a atins "arginile ei. Eu a" fost luata de "ainile fe"eilor "ele servitoare si condusa la o fereastra care privea in curtea -ri%unalului. Eu "4a" aplecat si a" vazut ur"ele de sange varsate. /Aici a fost %atut cu %iciul Iisus 5azarineanul; i"i spunea una din roa%ele "ele /Acolo l4au incoronat cu spini; spunea alta roa%a soldatii l4au %at&ocorit zicandu4I /0egele Iudeilor; lovindu4l peste fata. /Acu" el isi da sufletul; spuse o a treia roa%a. 3iecare cuvant din aceasta strapungea ini"a "ea cu un cutit. A"anuntele acestei grozave faradelegi in"ultira intristarile "ele suferintele ce le si"tea" in pieptul "eu a" si"tit ca s4au inta"plat eveni"ente supranaturale in nenorocita zi de astazi. !i se parea

ca cerul se ase"ana cu &alea ini"iii "ele. 5ori "ari negri si infricosatori de diferite for"e pluteau deasupra pa"antului si din atingerea norilor se descarcau fulgere care aduceau ecoul tunetelor. Astfel orasul cel plin de zgo"ot se linisti ca pus pe ganduri in tacere ca si cand "oartea ar fi intins peste ei aripile ei negre. 6 groaza de nedescris i"i pot opri privirea catre un punct. Cand a" strans la piept copilasului "eu eu astepta" ceva fara ca sa stiu ce. ,e la ceasul al noualea din zi (1:* intunericul se ingrosa si un puternic cutre"ur de pa"ant zguduit totul. ,utea sa creada o"ul ca a venit pustiirea lu"ii si stihiile se prefac in haosul pri"itiv. Eu "4a" lasat la pa"ant. In acel ti"p una din fe"eile "ele nascuta evreica intra in ca"era "ea palida disperata si cu ochii speriati striga2 /A venit ziua de apoi1 $u"nezeu anunta aceasta prin "inuni. Catapeteas"a care desparte .fanta de .fanta .fintelor s4a despicat in doua de sus pana &os. 'ai de sfantul locas1 .e spunea ca "ulte "or"inte se deschisera si "ulti au vazut dreptii inviati care fusesera despartiti de "ult din Ierusali" profeti si preoti din ti"pul lui Baharia care a fost ucis in te"plu si pana la Iere"ia care a prezis caderea .ionului. /!ortii ne prevesteau "ania lui $u"nezeu. ,edeapsa Celui Atotputernic se raspandeste ca o flacara; ziceau unii. Cand a" auzit aceste cuvinte "i e paru ca i"i pierd ratiunea1 !4a" ridicat si aproape ca a%ia i"i tara" picioarele a" iesit la scari aici a" intalnit pe sutasul care luase parte la "altratarea lui Iisus. El era un viteaz incaruntit si prea otelit in luptele cu ger"anii si cu alte popoare. 5iciodata n4a %atut in piep asa de indrazneata ca acestuia. $ar in acea clipa el era indispus si istovit de chinuri caindu4se. Eu dorea" ca sa4l intre% "ai a"anuntit despre cele inta"plate insa el trecu pe langa "ine repetand in ur"a2 /Acela pe care noi l4a" o"orat a fost cu adevarat 3iul lui $u"nezeu;. Eu a" intrat apoi in "area sala de &udecata. Acolo sta ,ontiu care isi acoperea fata cu "ainile. Cand si4a ridicat capul la intrarea "ea a zis disperat2 /Ah pentru ce nu te4a" ascultat Alaudio1 < ini"a "ea intunecata nu va "ai gusta nici o liniste. ,entru ce n4a" "ai putut sa apar cu viata "ea pe acest intelept=1... Eu n4a" "ai avut indrazneala de a4I raspunde. 5u putea" gasi cuvinte spre a4l inviora si de a4l intoarce de la acea nefericire care ne pecetlui pentru veci pierzarea. -acerea noastra

in"or"antata era intrerupta nu"ai de ecoul tunetelor care rasunau pe coridoarele palatului. 3ara a tine sea"a de furtuna un %atran oarecare s4a prezentat in fata locuintei noastre. #4a fost condus in fata noastra iar el cu lacri"i in ochi se arunca la picioarele %ar%atului "eu zicand2 /!a nu"esc Iosif Ari"ateiu si a" venit sa te rog a4"i per"ite ca sa iau de pe cruce trupul lui Iisus ca sa4 l in"or"antez in "or"antul "eu nou sapat in stanca.; /$u4te si ia4l; fu raspunsul lui ,ontiu fara a ridica ochii ca sa4l priveasca fiindca fusese infor"at de sutas ca Iisus a "urit. )atranul iesi. Eu a" vazut ca el s4a unit cu o grupa de fe"ei ce erau i"%racata in haine lungi cu care se acopereau si care asteptasera pe %atran la poarta. Astfel se ter"ina aceasta zi fatala1 Iisus a fost in"or"antat intr4un "or"ant adica intr4o pestera care era sapata in piatra iar la usa pesterii s4au pus santinele de paza. $ar o ,ulvio1 A treia zi plin de stralucire si de %iruinta El s4a aratat asupra acestui oras. El a inviat i"plinind prezicerile lui si triu"fand de %iruinta asupra "ortii s4a aratat ucenicilor si prietenilor lui si "ai pe ur"a la o "are "ulti"e de popor. In felul acesta "arturiseau despre El ucenicii lui confir"and "arturia lor cu sangele lor propriu si ducand vestea despre $o"nul lor Iisus in fata tronurilor "ai "arilor si &udecatorilor. $ar ca o dovada si "ai autentica despre aceasta invatatura #ui a fost incredintata la cativa pescari din -i%eri. Aceasta invatatura se raspandeste in intregul i"periu. Acesti nestiutori pescari au devenit pe data oa"eni cu renu"e si vestiti cu cuvintele lor dulci spuse in toate li"%ile si plini de putere de sus. 5oua credinta creste ca o sa"anta de "ustar adevarat roditoare careia avea sa i se supuna orice radacina. $e la aceasta data sotului "eu a inceput sa4i "earga tot "ai rau. Invinuit fiind de procedeul lui din partea .enatului si din partea lui -i%eriu insusi care stapanit de ura contra iudeilor si %anuit fiind chiar de acei a caror pati"a si dorinta o i"plinise viata lui se transfor"a in chinuri si otrava2 .alo"eia si .e"ida "a privea cu frica ele vedeau in "ine o fe"eie a prigonitorului si o cursa pentru $o"nul lor pentru ca ele devenisera ur"asele sale. Eu a" vazut in locul %landetii si %unatatii lor o neincredere

care le facea sa tre"ure fata lor le privea" si indata a" incetat de a le "ai vizita. In acest ti"p al singuratatii "ele "4a" predat cercetarii neintrerupte a unor invataturi "orale ale lui Iisus ce i"i fusesera predate de .alo"eia si pastrate de "ine. 6 scu"pa prietena1 cat de neinse"nata si desarta este intelepciunea "ai "arilor nostri in co"paratie cu invatatura aceea pe care nu"ai singurul $u"nezeu a fagaduti4o pe pa"ant1 6 cat de adanci sunt aceste cuvinte intelepte. Ce pace si %unatate inspira ele. >nica "ea "angaiere consta in a le citi si a le reciti "ereu. $upa trecerea catorva luni ,ontiu a fost de"is din postul de autoritate noi a tre%uit sa ne intoarce" in Europa peregrinand din oras in oras. El purta cu sine in toata i"paratia greutatea u"ilirii si intristarii sale si a chinurilor descura&arii lui sufletesti. Eu a" "ers i"preuna cu el dar cu" era vietuirea "ea cu el= ,rietenia fa"iliara a vietii con&ugale nu "ai era intre noi. El vedea in persoana "ea "artorul viu al a"intirii despre cri"a lui eu de ase"enea vad in el chipul si crucea plina de sange a Aceluia pe care el neferictiul si nelegiuitul &udecator a osandit pe acel neprihanit. Eu nu "ai a" indrazneala ca sa ridic ochii sa4l privesc in fata. .unetele cuvintelor lui acel glas care a pronuntat (sentinta* osanda i"i strapunge si raneste ini"a < Iar cand el dupa servirea "esei isi spala "ainile "i se pare ca el nu le in"uia in apa curata ci in acel sange cald ale carui ur"e nu se "ai pot sterge. Intr4un ti"p eu a" voit sa4i vor%esc de pocainta si de regretarea pacatelor dar nicioadata nu voi uta de privirea lui sal%atica si cuvintele lui pline de furie si fara de nade&de. 5u peste "ult ti"p copilul "eu "uri in %ratele "ele dar eu nu l4a" plans. 3ericitul1 El a "urit ca fericit a scapat de %leste"ul care ne ur"areste el descarca din spatele lui uriasa povara a nu"elui tatalui sau. 5efericirea ne ur"area intr4una din cauza ca in toate partile existau crestini chiar nici in aceasta sal%atica patrie unde noi ne ruga" a ni se acorda ocrotirea langa valurile "arii si ale stancilor ciudate chiar si aici se poate auzi cu cata indignare se pronunta nu"ele %ar%atului "eu1 Cei care erau tri"isi sa predice invataturile lui Iisus au scris intre explicatiile lor de credinta si cuvintele2 /El a fost rastignit din ordinul lui ,ontiu ,ilat;. /,ossus este su% ,ontiu ,ilato1; grozav %leste" care in toate veacurile se va repeta. Iarta ,ulvio1 .a plangi si tu si sa "a doresti sa4ti a&ute dreptul

&udecator $u"nezeu si sa4ti dea toata fericirea pe care noi o dori" una alteia1 .cuza4"a1 Alaudia.

LAMURIRE la epistola de "ai sus. $upa unele docu"ente istorice ,ontiu ,ilat pierzand increderea in "ila iertataore a lui $u"nezeu s4ar fi sinucis dupa cu" a facut si Iuda iar fe"eia lui ,ilat a "urit ca o crestina %a inca a si suferit pentru credinta lui Hristos. +recii o nu"ara printre sfinti a"intirea ei se ser%eaza la HF dece"%rie. Iata ce ne scrie I.-60IA lui 5ichifor Aalist vol. H cap. 10 despre cauza "ortii lui ,ilat@ >n inselator aduna pe "untele +aziri" o "ulti"e pentru a le arata vasele ascunse de insusi !oise. ,ilat auzind de aceasta adunare care se presupunea ca era contra ro"anilor folosi aceasta ocazie pentru a se raz%una pe acei pe care ii ura "ai dinainte din cauza faradelegilor lor. El ii incon&ura cu cavalerii sai ordonand ca sa o"oare pe capii lor iar "ulti"ea s4o i"prastie cu lancile lor lovind pe oricare il va a&unge. .a"aritenii concetatenii celor o"orati s4au plans contra lui la +uvernatorul .iriei 'itelia fratele cezarului cu acelasi nu"e fiindca ei apartineau de acea autoritate cei din Iudeea. ,ilat a fost gasit ca vinovat de 'itelia. El a dat porunca ca ,ilat sa plece la 0o"a spre a se infatisa Cezarului -i%eriu. Acesta avea de ase"enea ceva neplaceri din cauza plangerii facute de !aria !agdalena pentru procedeul nedrept de conda"nare a lui Iisus. ,ilat nu s4a putut indreptati in fata lui -i%eriu Cezar din care cauza a fost internat in +alia la anul 3G dupa Hristos. $e acolo l4a intaintat la 'iena unde s4a sinucis din cauza u"ilirii si "ustrarii de cuget;. .crisoarea fe"eii lui ,ilat arunca o lu"ina "are asupra eveni"entelor petrecute in legatura cu "oartea si invierea $o"nului nostru Iisus Hristos si intareste si "ai "ult credinta in veracitatea Evangheliilor. Cele relatate de fe"eia lui ,ilat "erita cea "ai "are atentie intrucat ea ca sotie a fost in legatura inti"a cu ,ilat &udecatorul principal al lui Iisus. .crisoarea ei "ai face aluzie si la sfintii care au inviat la "oartea $o"nului pe cruce ea spune ca au fost /profeti; si /preoti;. Asadar pute" deduce cu precizie ca cei HF de %atrani pe care i4a vazut Ioan ucenicul si Evanghelistul in viziunea

Apocalips F : 849 sunt dintre cei inviati la "oartea $o"nului Hristos. Iar visul ei corespunde cu viziunea din Apocalipsa2 19.

ISTORIA GIULGIULUI LUI IISUS HRISTOS

,anza de in pe care Iosif din Ari"ateia a cu"parat4o acu" H000 de ani ca sa serveasca drept GIULGIU de "oarte !antuitorului nostru exista si astazi1 Aproape o "ie de ani n4a fost stiuta de ni"eni. de la anul 1000 s4a stiut ca exista si unde se pastreaza. $e cativa ani insa s4au aflat "ai "ulte@ ca pe +iulgiu a ra"as intiparita intreaga figura a lui Iisus asa cu" a fost in ulti"a zi din viata@ plin de rani plin de sange lovit de %ici %at&ocorit cu cununa de spini pe cap scuipat cu "ainile si picioarele gaurite de piroane cu coasta strapunsa de sulita cu osul nasului rupt de pu"nalul ce i4a dat in fata soldatul lui Caiafa cu parul incalcit di chiaguri de sange. Iisus a "urit 'ineri la orele 1:. $e indata a inceput un cutre"ur soarele s4a ascuns dar n4a fost eclipsa si scrie in chinezeste ca un ceas a durat cutre"urul. In ,alestina cu" apune soarele indata se face noapte 4 si la evrei ziua incepe cu apusul soarelui. 'ineri seara incepeau .ar%atoarea ,astelui si cu" apune soarele nu se "ai putea face nici un lucru incat daca nu se facea ingroparea pana la apusul soarelui dupa aceea nu se "ai putea face. Evreii nu aveau voie sa aprinda focul sa tina o torta apusul soarelui tre%uia sa gaseasca pe fiecare in casa sa. .fanta era aceasta lege si cine se a%atea de la ea era pedepsit cu "oartea. Iosif din Ari"ateia a venit pe +olgota pe inserate ceea ce inse"ana un ceas doua de apusul soarelui si vazand pe Iisus pe cruce l4a cuprins o &ale "are cu" sa "earga Invatatorul la groapa co"una cu" sa fie la un loc cu talharii= < caci era o%iceiul ca in groapa co"una sa fie aruncate trupurile celor osanditi. ,ana si aceasta necinste fusese rezervata 3iului lui $u"nezeu aruncarea la groapa co"una1 ,ana acu" Iosif a stat ascuns dar acu" nu4i "ai pasa se duce la ,ilat sa ceara trupul lui Iisus aratand

astfel pe fata ca el "e"%ru al .inedriului este i"potriva acestei osandiri ca el cinsteste pe Cel rastignit si vrea sa4l in"or"anteze in "or"antul sau la Ierusali". $e pe +olgota pana la te"plu in fortareata Antonia unde locuia ,ilat sunt 900 " (dru"ul crucii* dar acestia sunt in suis si co%oras panta "erge pana la 90 " in unele locuri. Este foarte greu de "ers "ai ales la sfarsitul lui "artie cand este ingrozitor de cald. 6ri Iosif din Ari"atia era de&a o" in varsta si tre%uia sa treaca din o" in o" din garda in garda si "ai ales in acea zi cand ,ilat era infuriat de aceasta osanda. -rec H0 de "inute si Iosif a&unge la ,ilat si incalca si aceasta lege intra in casa unui pagan. ,entru un evreu aceasta nu era ingaduit ca inse"na ca se spurca pentru tot ,astele. Iosif nu se "ai gandi la acest lucru. !acar sa scape trupul lui Iisus. ,ilat era destul de plictisit ce "ai vrea si acest "e"%ru al .inedriului= .i cand aude ca vrea trupul lui Iisus ,ilat nu crede ca a "urit. 5u se poate sa "oara inainte de trei zile1 -ot pe cruce a "urit si sfantul Apostol Andrei dar dupa trei zile .f. !ucenita -ecla a "urit dupa doua zile dar ni"eni n4a "urit la ceasuri de la 0astignire. Caci "oartea nu venea din cauza ranilor decat daca se infectau de tetanos si sange curgea putin la "aini si la picioare caci se inchega "oartea venea prin inanitie. ,ilat nu crede se gandeste ca este inselatorie ca vor sa4l ia de pe cruce si sa4# duca in casa vreunui ucenic si sa4# salveze. ,ilat tri"ite un ostas2 /$u4te si vezi;. Acu" alte H0 de "inute trec sutasul urca +olgota se uita la Iisus intrea%a cerceteaza caci tre%uie sa dea raportul lui ,ilat si sa se intoarca gra%nic /a "urit;. Acu" daca ,ilat s4a convins pune sa se scrie o autorizatie ca Iosif are dreptul sa ridice trupul si iar dru"ul pe +olgota. In dru" Iosif se opreste la %azarul din coltul de nord4vest al te"plului care avea lu"anari si panza pentru "orti si cu"para giulgiul. Cand a sosit 5icodi" sosise si el cu 100 de litre 30 Ig. Aloe si s"irna. Acu" totul era pregatit. 0a"anea sa co%oare trupul de pe cruce. .oarele acu" era inclinat si nu "ai avea acu" la dispozitie decat 30 de "inute. Crucea a fost data cu totul &os (se crede ca au sapat la radacina ai G0480 c" si sustinand4o in spate au last4o &os*. $etasarea trupului lui Iisus era opera delicata si cerea ti"p caci carnea se tu"efiase si astupase capetele cuielor incat a tre%uit sa dea usor carnea la o parte ca sa apuce capatul pironului. 5u "ai ra"asese decat nu"ai cateva "inute. Ce sa faca "ai intani= Cu" sa4# spele= Cu" sa4# in"or"anteze= Capul avea inca

cununa de spini. Ar fi fost o %at&ocura sa4# in"or"anteze cu acea cununa1 .a spele trupul nu se putea chiagurile de sange erau poraspete si daca l4 ar fi spalat sangele s4ar fi intins de la o rana la alta si "ai rau il "urdarea cu atat "ai "ult nu se putea face ungerea. $eci au tre%uit sa faca o in"or"antare provizorie au infasurat trupul in giulgiul pe care l4au stropit cu aloe ca sa nu se "ai rupa carnea cand aveau sa4# desfaca pentru in"or"antarea definitiva. $e aceea au si venit fe"eile "ironosite (purtatoare de "ir* du"inica di"ineata la "or"ant. Au spus unii ca nu poate sa fie GIULGIUL !antuitorului pentru ca o%iceiul era sa in"or"anteze la avrei trupul in fasa (%enzi de panza*. Adevarat dar acestia nu au studiat Evanghelia in adanc ca sa vada ca a fost nu"ai o in"or"antare provizorie. In acea di"ineata a invierii ,etru si Ioan s4au dus la "or"ant si intrand inauntru ,etru a vazut GIULGIUL &os l4a luat si l4a pastrat in "are taina incredintat unu ucenic +iulgiul a trecut de la ucenic la ucenic din "ana in "ana nestiut de ni"eni sute de ani. $e ce .f. ,etru a tinut GIULGIUL ascuns si de l4au ascuns toti credinciosii pana dupa anul 1000= .e poate ca in "entalitatea credinciosilor de atunci care era alta decat a noastra cea de azi ei n4au voit sa "icsoreze du"nezeirea lui Iisus aratand ca El a fost uns cu "ir ca orice "uritor. 5oi ne face" un cult din toate o%iectele noastre sfinte ale pati"ilor lui Iisus pe cand ei socoteau rastignirea #ui ca o "arturisire a infrangerii si ascundeau de ochii "ulti"ii tot ce ar fi putut a"inti aceasta. ,entru aceleasi "otive ei nu #4au reprezentat in pri"ele vreacuri pe Iisus rstignit nu voiau sa4# arate ca un si"plu o" cazut in "ainile evreilor ca o victi"a cu care dus"anii au putut face ce au vrut. Il voiau $u"nezeu si pri"ii crestini au inteles $u"nezeiescul ca i"agine pa"anteasca de trufie de victorie. $aca pri"ii crestini n4au putut suporta nici "acar ideea de a reprezenta pe Iisus rastignit apoi cu ata "ai "ult ei s4au ferit ca sa vor%easca de giulgiul patat de sange ulti"ul si cel "ai apropiat "artor al unei chingiuri nedrepte. Cu" pentru ei inca +iulgiul era o scu"pa si nepretuita co"oara s4au inteles totusi sa tradeze ascunzatoarea. ,ana la anul :G0 GIULGIUL a fost pazit de sapte fecioare intr4o "anastire de langa "alul Iordanlui. #a anul :G0 este adus in cea "ai "are taina la Constantinopol in palatul

i"paratilor )izantini. Aici inca din ti"pul i"paratesei Elena intr4o capela tainica se aflau cununa de spini piroanele lancea cu care a fost i"puns si o %ucata din le"nul crucii. GIULGIUL facut sul si ascuns intr4o ladita speciala a fost inchis in acea "isterioasa incapere unde ni"eni nu intra niciodata totusi un rege a intrat odata. In anul 11G1 Anoris regele Ierusali"ului istorisit de cronicarul ?ilhel" din -ir patrunde la curtea i"parateasca a )izantului. I"paratul !anuel Co"nen ca sa4l citeasca "ai "ult ca pe oricine dupa ce ii arata toate co"orile adunate din ti"puri de predecesorii sai de i"paratii Constanti -eodosie Custinian ii arata si tainuita incapere unde ni"eni nu intra niciodata. Acolo si regele si cronicarul au vazut piroanele cu care Iisus a fost tintuit pe cruce sulita cu care a fost i"puns in coasta %uretele cu care i s4a asta"parat grozava arsura a %uzelor cununa de spini cu care i4a %at&ocorit fruntea si +iulgiul patat de sange cu care a fost co%orat in "or"ant. -reizeci de ani "ai tarziu 5icolae !esaritis facand un nou inventar al o%iectelor din capela tainuita deschide ladita in care se afla +iulgiul si fara sa indrazneasca sa4l scoata afara se "ultu"este doar sa4 l atinga si scrie2 /+iulgiul este din panza o%isnuita de in si "iroase tare a s"irna;. $upa un an in 1H0H i"paratul te"andu4se sa nu fie ciocniri intre latini si %izantini se gandeste sa puna la loc sigur ladita cu +iulgiul. $eci o scoate din capela si o duce intr4o %isericuta a .f. 3ecioare !aria din 'laherne si porunceste chiar sa fie scos din ladita in fiecare zi de 'ineri sa fie intins pe perete pentru ca fiecare o" sa4l poate vedea de aproape. Atunci pentru pri"a oara lu"ea a inceput sa %anuiasca cu" ca pe +iulgiu ar fi ur"ele chipului lui Iisus pentru ca 0o%ert ClarJ cronicarul celei de a 'I4a Cruciade a afir"at ca2 /Cu" sedea in genunchi si privea la +iulgiu vedea o figura culcata.; Cu" ni"eni insa n4a "ai vazut nu s4a dat nici o i"portanta acestei afir"atii facuta de un cronicar. $e la anul 1H0F turcii au inceput sa &efuiasca )isericile crestine si toc"ai in clipa cand un grup incerca sa sparga usa si sa patrunda in )iserica .fintei 3ecioare !aria din 'laherne trecu pe acolo un ofiter 6thon din 0oche cu cativa soldati. El reuseste sa intre intauntru scoate ladita cu +iulgiul si o da a&utorului lui pe care o tri"ite in 3ranta la tatal sau ,once de la 0oche. ,este doi ani in 1H09 ,once de la 0oche pri"ind

ladita cu GIULGIUL nu se socoteste vrednic ca sa indrazneasca sa tina la el .fanta a"intire si o duce la )iserica din )esancon in capela )isericii .f. .tefan si o preda acolo. $upa aproape 1:0 de ani (exact 1F3 de ani* adica in anul 13F9 arde %iserica. >n cavaler +eofreJ CherJ strecurandu4se printre flacari si ruine reuseste sa scoata ladita o arunca scoate +iulgiul il stropeste cu apa si il salveaza. Il ia apoi si il duce la #Jrei (-rope"* in 3ranta@ de aici GIULGIUL este dus la )iserica .f. Hipolit din $ou%s iar de aici in )elgia la Che"aJ. In 1F:3 ducele #udovic I il pri"este ca dar din "ainile contesei !argareta nepoata de fiu a lui +eofraJ de CherJ la randul sau ducele daruieste GIULGIUL sfant fa"iliei de .avoia casa do"nitoare a Italiei care il lasa catava vre"e la Cha"%ereJ. In 1:3H capela de aici arde si +iulgiul este din nou scos din flacari incat se "icsoreaza de la 9 " cat avea la inceput la 3 90". GIULGIUL este totusi salvat si dus in 1:G8 in Italia la -orino unde se afla si astazi. ,ri"ul rege al Italiei s4a gandit sa faca o resedinta de"na pentru +iulgiul !antuitorului si pt a fi ferit pe viitor de foc ridica in intunericul catedralei .f. Ioan )otezatorul chiar in fata Altarului o alta capela "ai "ica din %locuri "asive de "ar"ora neagra inlauntrul careia intr4un sarcofag facut tot din %locuri de "ar"ora a depus ladita cu GIULGIUL sfant. In 1898 se casatoreste fiica regelui. Cu aceasta ocazie +iulgiul este scos din capela si arata "ulti"ii. ,e atunci inventia fotografica era a%ia la inceputul ei. Cavalerul ,ia ceru invoire de la sefii )isericii si de la rege sa fotografieze GIULGIUL care toc"ai atunci era expus pu%licului ca sa scoata niste carti postale si i s4a dat aceasta autorizatie. In ti"p ce incepe sa se for"eze la developare lucrarea fotografica cavalerul ,ia crezu ca inne%uneste cand recunoscu deodata pe hartia gelatinoasa conturul unui chip o"enesc. Apoi "a precis i"aginea lui Iisus1 Cavalerul ,ia a dat alar"a a adunat prieteni a scris oa"nilor de stiinta a scris episcopului. E"otia a fost generala dar inta"plarea a aparut atat de fantastica de stranie de "iraculoasa@ a ur"at neincrederea si acuzarea falsa de excrocherie. Chipul lui Iisus fotografiat dupa GIULGIU dupa un interval de 189: ani n4a gasit crezare in ini"a ni"anui si duioasa descoperire a fost uitata cu fiecare zi care trecea. GIULGIUL a fost pus din nou in sarcofag. #u"ea era sigura ca la "i&loc nu putea fi decat o picatura suprapusa ori

dorinta de castig de %ani. .ingur el cavalerul ,ia care stia ca nu e o inselatorie care stia ca a o%tinut pe placa sensi%ila figura !antuitorului singur el a ra"as sa ingenuncheze "ai departe in fata icoanei culeasa de el si sa se roage in fata ei pentru ca el singur sita ca era cea "ai adevarata icoana din toate icoanele din lu"e cea "ai veche si cea dintai. $upa 33 de ani (varsta la care a "urit Iisus* adica anul 1931. +iulgiul este scos din nou. 6a"enii de stiinta care nu uitasera descoperirea cavalerului ,ia asteptau cu infrigurare sa poata reface experienta asupra GIULGIULUI cu atat "ai "ult cu cat acu" aveau alte "i&loace de control cu placi inco"para%il "ai sensi%ile cu cele "ai savante aplicatii de raze infrarosii ultraviolete de analize chi"ice ulti"a expresie a progreului in stiinta fotografica la care a a&uns veacul al 774lea. In anul 1933 GIULGIUL a fost expus a doua oara pentru ca era anul sfanta si se i"plineau 1900 de ani de la rastignirea lui Iisus. $e aceasta dta Episcopul 0o"ei a"intindu4si de descoperirea ,ia a facut apel la toti fotografii chi"istii legistii oa"enii de stiinta in specialitate sa vina sa cerceteze. -i"p de trei sapta"ani s4a lucrat asupra +iulgiului a fost fotografiat in toate chipurile si afara de lu"ina zilei si in interiorul catedralei cu "agneziu si cu tot felul de ecrane ce nu lasa sa filtreze decat culorile voite. Astfel s4a a&uns sa se fotografieze pe o placa nu"ai sangele care cu ochii li%eri nu se vedea. $e altfel ni"ic nu se vedea cu ochii li%eri decat unele pete si zone putin gal%ui fara nici un desen definit "ai ales ca in nenu"aratele locuri desenul este intrerupt de petele cele unse de calugarite in reparatia ce i4au facut in anul 1:3F dupa focul de la Cha"%ereJ si dupa trei sapta"ani chiar aceia care sunt contra credintei noastre au recunoscut si spus acelasi lucru2 / Pe GIULGIUL e !e i"!#e$g$ %igu#$ $ lui Ii u H#i !& .; ,e cliseul tuturor operatorilor s4a fixat acelasi chip aceleasi ur"e care constituie astfel cel "ai zguduitor asasinat al o"enirii savarsit asupra Celui "ai iu%it o" al lu"ii. nici spusele Evanghelistilor nici traditia nici docu"entele oficiale de pe vre"ea aceea nici locurile sfinte din Ierusali" si din intreaga ,alestina nici crucea gasita de I"parateasa Elena nici cuvantul .fintei .cripturi n4au putut toate la un loc sa descrie dra"a rastignirii lui Iisus asa cu" azi dupa H000 de ani o face GIULGIUL.

Acu" vede" cu" arata Iisus Hristos. Avea inalti"ea de 1.GH " se vede cu" isi purta el parul descoperit printr4o carare la "i&loc drept pana la urechi apoi %uclat pana la u"eri. 3otografia ne "ai arata un corp de o proportie perfecta %ratele su%tiri picioarele lungi si su%tiri capul cu o expresie de"na %uzele stranse de durere. In toa"na si iarna anului 1933 au ur"at tot felul de cercetari si experiente in la%oratoarele si spitalele din ,aris. Biarele erau in fier%ere pe pri"ele pagini aparuse fotografiile "arite ale GIULGIULUI ale tesaturii ale capului lui Iisus ale corpului ale pal"ei insangerate si se astepta in fiecare zi sau o ulti"a fotografie a lui +erard Condonier sau un proces ver%al incheiat de co"isia de experti sau o explicatie a lui ,aul 'igne" si "ai ales experientele doctorului )ar%et asupra cadavrelor din "orga spitalului .f. Iosif din ,aris. $r. )ar%et a invelit o serie de cadavre dupa vechiul o%icei ,alestinian in cearceafuri i"%i%ate cu a"estec de s"irna si aloe si a asteptat sa vadadaca nu cu"va in aceasta sta taina ur"elor ra"ase pe GIULGIU. A scos cearcearfurile de pe pri"ul cadavru in pri"a zi. Biarele au anuntat ca nu s4a o%tinut nici un rezultat. A desfacut al doilea cadavru a doua zi si telegra"e scurte seara au instiintat ca vagi contururi se zaresc pe cearceaf. A desfacut al treilea cadavru din cearceaf a treia zi di"ineata. Intreaga figura a celui "ort a aparut pe cearceaf asa cu" ar fi aparut intr4o fotografie facuta direct asupra trupului. Experienta doctorului reusise din plin. 5u "ai era %anuita de "istificare sau inselatorie. $esfacand cearceafurile de pe celelalte cadavre in zilele ur"atoare iar nu s4a "ai vazut nici o ur"a a figurii. Asadar pentru a avea un rezultat trupul "ort tre%uia sa stea invelit cel putin doua zile si cel "ult trei zile. Evanghelia spune la"urit ca Iisus a inviat a treia zi. $upa H000 de ani stiinta spune cel putin doua zile si cel "ult trei zile EXPLICATIA: -rupul oricariu "ort dupa 34F zile de la "oarte dega&a inca vapori de a"oniac si naduseala "ai ales daca acel o" a fost chinuit fie de vreo %oala fie de vreun accident care intrand in contact cu s"irna si aloia coloreaza cu o culoare de culoarea le"nului toate partile trupului care sunt in contact direct cu cearceaful si astfel apar ca pe un desen capul narile picioarele %ustul spinarea etc. In "ai putin de doua zile dega&area vaporilor a"oniacali este prea sla%a si nu a&unge sa precizeze

un desen. In "ai "ult de treizile este di"potriva prea a%undenta si generalizand culoarea ses sterg ur"ele desenului. Aceasta este explicatia pentru figura lui Iisus care a aparut aproape intreaga cu un relief sculptural. 0a"anea sa vina o explicatie pentru sangele ra"as pe +iulgiu si care s4a fotografiat cu cea "ai "are precizie prin "etodele speciale cu raze infrarosii atat pe GIULGIU cat si pe "antia pe care Iisus a purtat4o pe u"eri dupa %iciuire. $upa cateva zile s4a pu%licat si aceasta experienta facuta asupra unui tanar ce "urise in ur"a unui accident si care a fost infasurat in cearceaful i"%i%at cu s"irna si aloe fara sa i se fi spalat ranile. Aloesul naduseala si vaporii de a"oniac au "uiat coa&a de sange si tot sangele a fost a%sor%it in panza asa cu" ar fi fost a%sorvit o sugativa. Astfel s4a inta"plat cu Iisus. #a lu"ina tortelor spune cronica Evanghelistilor s4a pregatit trista in"or"antare care tre%uia facuta in cea "ai "are gra%a. Atat a putut sa faca !aria !agdalena sa4i scoata cununa de spini si sa4i netezeasca putin parul ranile nu putea sa le spele "ai ales ca din rana din coasta chiar dupa ce #4au co%orat de pe cruce tot "ai curgea o li"%a groasa de un a"estec de apa si sange. I4ar fi tre%uit !agdalenei cateva ceasuri pentru o pregatire de"na de !arele .tapan dar acel /iute iute; /degra%a; ce se soptea in &urul ei nu4i dadea nici "acar ragazul sa4si stearga lacri"ile. A&utata de !aria "a"a lui Iaco% de Iosif si de 5icodi" a culcat trupul lui Iisus in "i&locul panzei peste care a turnat apoi acei 100 de litri aduci de 5icodi" cu a"estec de s"irna si aloe si in care au infasurat trupul lui Iisus asa ca &u"atate sa fie pe tot spatele si cealalta &u"atate pe toata fata. Cu un tulpan racit i4au legat capul pe su% %ar%ie si apoi l4au pus in "or"ant si ranile au ra"as inse"nate pe +iulgiu pentru ca panza "uiata in aloe a a%sor%it tot sangele acolo unde a fost strans chiaguri < Cu ochii li%eri se pare ca ni"ic nu se vede GIULGIU chiar cand este in intregi"e desfasurat dar placa sensi%ila a inregistrat fiecare lovita fiecare intepatura de spini fiecare picatura de sange in asa fel ca i"aginea ra"asa este cel "ai infricosat ta%lou ce si4a putut inchipui vreodata cineva si la a carui expresie n4ar fi putut niciodata sa a&unga vreun artist din lu"e pentru ca adevarul cules de pe +iulgiul "ortii a fost cu "ult "ai crud decat cea "ai cri"inala i"aginatie a veacului nostru. 6 si"pla

inventie cu" este fotografierea cu razele infrarosii care nu inregistreaza decat sangele si iata toata dra"a +olgotei dra"a pe care a" crezut4o uitata iat4o intreaga cu toate a"anuntele in fata ochilor nostri. -ot ce este al% pe fotografie este sange sange pe frunte pe par pe ta"ple sange izvorat din %elsug de su% cununa de spini indesata cu lovituri de %aston sange de4a lungul %ratelor prelins din ranile "ainilor cand Iisus a fost dat &os de pe cruce sange pe picioare si sange intre coaste si groaznic de "ult sange pe tot spatele. $ar cu" se face ca pe GIULGIU ranile facute in "ainni de piroanele rastignirii nu sunt in "i&locul pal"ei asa cu" ne sunt aratate in toate picturile ci "ai aproape de incheietura "ainii=1 < Adevarul este si"plu. 5e4a" inselat nu"ai noi pictorii cand a" pictat pe Iisus cu piroanele in "i&locul pal"ei caci doctorul )ar%et facand experienta asupra unui %rat a"putat a constatat cu ui"irea ca pal"a se rupe de4a lungul ei daca este strapunsa de un piron si ca nu rezista decata daca pironul este %atut la incheietura "ainii in "i&locul "icilor oase carpiene. 6ri calarii care stiau %ine "eseria nu s4 ar fi inselat sa %ata un piron acolo unde nu tre%uia si unde nu este nici o rezistenta. Confuzia vine din faptul ca evanghelistii au scris in li"%a veche iudaica /"ana; si latinii au tradus /pal"a;. -ot GIULGIUL arata ca Iisus a fost rastignit in patru cuie pentru ca doua piroane au fost folosite pentru tintuirea picioarelor. !ai "ult s4a crezut ca este o "inune ca Iisus fiind "ort sangele a "ai putut curge cand a fost i"puns in coasta cu sulita. -ot dr. )ar%et la spitalul .f. Iosif din ,aris a reluat si aceasta experienta. 0ana de pe +iulgiu aratand ca sulita avea o lungi"e de F c". $octorul a i"puns cu o asfel de sulita un cadavru deasupra celei de a sasea coaste si indata a tasnit sangele pentru ca la o adanci"e de 10 c" sulita intalneste ventriculul drept singura cavitate de ini"a care si dupa "oarte "ai tine sange in stare lichida. +iulgiul sfant arata de la inceput si pana la sfarsit tot adevarul toate durerile. /.i unul din slu&itori i4a dat lui Iisus o pal"a; (In. 194H0*. Ce a inse"nat aceasta pal"a = A fost o lovitura cu pu"nul in "i&locul o%razului data cu toata puterea "ai degra%a o suta de lovituri.

Iisus a spus2 /daca a" vor%it rau dovedeste ce a fost rau iar daca a" facut %ine pentru ce "a %ati=; deci spune clar de ce "a %ati= Intr4 adevar nu a fost pal"uit ci a fost %atut crunt caci asa cu" se vede pe GIULGIU osul po"etului drept a fost rupt oasele nazale zdro%ite si deviate spre stanga pielea &upuita la %ar%ie la %uze si pe frunte toata fata u"flata si vanata. $octorul Cudicus a repetat experienta dar n4a reusit sa afle nici "acar un centi"etru de piele neteda pe figura lui Iisus intrucat ele crede ca a fost lovit cu un corp tare un %aston o "aciuca in lovituri repetate. .e adauga /ochii lui Iisus n4au fost inchisi nu"ai de "oarte ci si de scuipatul oa"enilor;. Cine a lovit pe Iisus ro"anii sau evreii = +iulgiul arata ca lovitura a fost data cu "ana stanga ori ro"anii loveau cu "ana dreapta cu care "anuiau sulita iar iudeii loveau cu stanga. $eci intr4adevar asa cu" spune Evanghelia /aprodul "arelui preot a lovit pe Iisus; < "ai departe < /si ostasii i"pletind din spini cununa i4au pus4o pe cap;. -ot Ierusali"ul era plin de flori nu se putea i"pleti o cununa de flori chiar in %at&ocura = .pinii care cresc in -ara .fanta sunt ca un ghe" din care ies acele de otel lungi de H43 c". $in acesti spini i s4a facut coroana i4au pus4o pe cap si au lovit cu trestia ca cununa sa intre "ai adanc in piele si sangele a inceput sa curga siroaie din capul si fruntea !antuitorului asa cu" arata dungile al%e din fotografie santuletul dintre sprancene unde s4a strans "ult sange s4a for"at cand Iisus a strans fruntea cu durere. .i "ai spune Evanghelia ca /a fost %iciut; atat@ evanghelistii nu spun nici cu" nici cat a fost %iciuit pentru ca ei aveau "isiunea sa "earga la pagani si sa le arate ca Iisus a fost 3iul lui $u"nezeu@ ori paganii cu zeii 6li"pului < (cine ar fi indraznit sa se atinga de ei* n4ar fi inteles cu" a putut 3iul lui $u"nezeu si sa incapa in "ainile oa"enilor sa fie %at&ocorit chinuit si o"orat. $e aceea in propovaduirea lor evenghelistii nu putea sa puna accentul pe aceste eveni"ente ci pe "inuni si inviere. ERAU DOUA BICIURI: Cel dupa legea e%raica si cel dupa legea ro"ana. Evreii aplicau 39 de lovituri cu un %ici for"at din nuiele si loveau de 13 ori decat cele 39 de lovituri (3x13* se aplicau intr4o &u"atate de "inut. 0o"anii aveau alta %iciuire puteau sa dea o suta si doua sute de lovituri nu4i interesa si nu %ateau cu nuielele ci cu %iciul ro"an@ un "aner cu trei curele fiecare curea avand la capat doi plu"%i ascutiti de

for"a neregulata care nu nu"ai ca lovea dar sfara"a carnea. Aceasta %iciuire pe care ro"anii au adaptat4o de la fenicieni era socotita de Cicero si de Horatiu drept o nascocire nevrednica de un cetatean ro"an. 6data niste sclavi tre%uiau sa fie %atuti pentru o vina. I"paratul afland intre ti"p ca erau nevinovati a tri"is pe un sutas ca intrand in galeira unde erau %atuti pentru o vina. I"paratul afland intre ti"p ca erau nevinovati a tri"is pe un sutas sa spuna sa inceteze %ataia ca i4a iertat 4 si spune acest sutas ca intrand in galeria unde erau %atuti sclavii ca sa trans"ita ordinul de iertare al I"paratului si de oprire a %ataii nu stia cui sa se adreseze pentru ca in tot vazduhul z%urau %ucati de carne. Asa au %atut si pe Iisus Hristos. Evreii nu aveau un tri%unal ro"an ca sa %iciuiasca pe Iisus si desi era "isiunea lor sa4# osandeasdca nu puteau sa4# %iciuiasca pentru ca inse"na ca se spurca si ca n4ar "ai fi putut sar%atori ,astele. $upa ce ,ilat a spus oa"enilor sa4# %ata %iciuiasca pe Iisus z%irii #4au lovit si #4au i"pins spre galerie cu %astoane scurte. #4au dus prin "i&locul "ulti"ii furioase la coloanele %iciuirii care se gaseau intr4una din galeriile 3oru"ului la nord de palatul lui ,ilat din fortareata Antonia si nu departe de corpul de garda. Calaii l4au ina"pinat cu %icele lor cu nuiele si cu franghii. Calaii erau %atrani facatori de rele din partile Egiptului lucratori ro%otasi la diferite edificii pu%lice si la canale puternici sal%atici avand drept ves"ant o cingatoare care le acoperea pieptul lasand coastele dezvelite. Coloana de care au legat pe Iisus nu era prea inalta. In Coloana de sus era un inel de fier si carlige. !antuitorul a cuprins coloana cu "ainile iar z%irii cu %rutalitate i4au ridicat %ratele atat de sus ca varful picioarelor a%ia "ai atingea pa"antul. Calaii au inceput sa loveasca spatele de sus pana &os. -rupul 3iului lui $u"nezeu se rasucea su% loviturile calailor care erau intaratati de o zea"a rosie si rocoroasa care li s4a dat sa %ea pana la %etie. $upa un sfert de ora trupul $o"nului nu "ai era decat o carne vie. Au ur"at a doua pereche de z%iri care s4au napustit cu o noua furie cu un %ici cu franghii in care erau i"pletiti ghi"pi si avea noduri. .angele tasnea de pretutindeni. Iisus in %aia acestui chi a%ia ge"ea dar gea"atul lui se pierdea in urletele "ulti"ii. !ulti straini suiti pe ca"ilele lor

trecand prin cetate priveau ingroziti la cele ce se petreceau. Acu" alti z%iri au ur"at@ loveau cu %iciul ro"an care rupe %ucati de carne de pe coaste. #4au dezlegat pe Iisus si #4au legat cu spatele dar fiind sleit de puteri nu4# "ai tineau picioarele si a tre%uit sa4i lege franghii peste piept su%tiori si su% genunchi@ unul din calai a lovit peste fata cu o nuia su%tire. A ur"at un nou potop de %ice pe piept pe pantece pe %rate si pe picioare. Atunci un strain cu un cutin in for"a de secure s4a repezit si a strigat2 opriti. Calaii "irati s4au oprit o clipa@ o"ul a taiat legaturile care tineau trupul lui Iisus si s4a pierdut in "ulti"e. .leit Iisus s4a pra%usit in %alta sfantului sau sange. Calaii l4au lasat acolo dar se apropiau din cand in cand sa4# loveasca cu piciorul si sa4# sileasca sa se ridice. Iisus s4a tarat cu" a putut ca sa4si adune ca"asa de pe &os. Calaii intaratati de sange si %autura isi %ateau &oc si i"pingeau ca"asa "ai departe ca sa n4o a&unga "ana insangerata pana la ea. Apoi cu alte lovituri de %aston si iz%ituri de picioare #4au silit sa se ridice nedandu4i ti"p sa i"%race ca"asa ci au aruncat4o pe u"erii #ui. In ti"p ce Iisus isi stergea sangele se prinsese chiag pe fata a intrat ,ilat in galerie si a spus /Ecce Ho""o;2 /Iata 6"ul. Cu alte cuvinte iata cat a suferit. $ar "ulti"ea intaratata striga2 /.a fie rastignit sa fie rastignit 1 / ,e GIULGIU se pot nu"ara cu degetul F80 de rani pe fata si pe spate de la gat si pana la glezne nu"ai rani nici un loc nelovit. .pun expertii la HF0 de lovituri sunt cu %iciul ro"an si HF0 cu franghii si nuiele. ,e langa acestea se "ai disting si lovituri de invaluire (cand %iciul se infasura pe %rate si pe picioare*. $r. )ar%et a facut si aceasta experienta a facut din plastelina un corp care sa i"ite cat "ai exact trupul lui Iisus i4a dat eleasticitate statura de 1 GH " inalti"e si i4a aplicat lovituri asa cu" au fost date asupra trupului lui Iisus si a repetat loviturile pana cand a vazut ca sunt identice cu ceea ce se vede pe +iulgiu adica trei sferturi de ora. -rei sferturi de ora su% aceste lovituri date de niste oa"nei sal%atici ca sa ne pute" da sea"a de ceea ce a putut suferi !antuitorul 1 -ot trupul era o carne vie si o "asa rosie de sange. ,este spinarea asa rupta de plu"%urile innodate in %ice calaii i4au trantit o "anta rosie sa4# acopere. !antia s4a lipit de sangele ce curgea

siroaie si asa %atut si istovit vanat la fata cu ochii in lacri"i cu cununa de spini cazuta peste ochi cu parul incurcat in sange de pal"e si lovituri %at&ocorit hulit a "ai tre%uit pe u"arul drept sa4si puna crucea ca sa si4o duca singur in plina arsita a soarelui de la ,retoriu pana sus pe +olgota cale de trei ceasuri daca "ergi tarandu4le asa cu" se tara El. C#u'e$ lui Ii u a fost cea "ai grea dintre cruci pentru ca de di"ineata cand a fost osandit si pana la ora noua cand a pornit pe dru"ul crucii cine "ai avea ti"p sa faca o cruce pentru Iisus = #anga -ri%unalul ro"an si langa te"plu erau niste grinzi aduse din "untii #i%anului le"ne groase de cedru pentru reparatia te"plului. Ce sa "ai caute alte le"ne nu aveau ti"p de pierdut1 < Iisus tre%uia sa fie rastignit si ingropat pana la apusul soarelui. Este %una crucea si daca e grea ce le pasa lor= < Crucea avea o grinda de F.: " iar cealalta de H.19 ". #ati"ea era de 30 c" si daca se calculeaza si densitatea toata crucea avea greutatea de 98 de Ig. D#u(ul '#u'ii (/'ia $olorosa;* are 900 " si cu pasi G83. Iisus cu crucea a stra%atut aceasta distanta in trei ceasuri cu 3:000 de pasi. $ru"ul "erge in zig4zag si dupa pri"ii H00 de " urca si co%oara in panta repede si iar urca. Cu crucea inalta de F " si grea de 98 Ig era greu de co%orat. Iisus a cazut su% povara crucii in rasul si %at&ocura "ulti"ii. Acest loc este inse"nat in stanca dru"ului cu o coloana neagra pe care este scris /aici a cazut pri"a data Iisus;. -otusi cu putine puteri ce "ai avea Iisus s4a ridicat si altii i4au pus crucea pe u"eri. A "ai "ers 1:0 " si crucea lovindu4se de peretele stancii Iisus a cazut a doua oara. Acu" era inca "ai istovit dar a incercat singur sa se ridice si se vede pe zic o pal"a de sange la inalti"ea de 1 10 ". $in nou este scris /aici a cazut pentru a doua oara Iisus;. $e ase"enea s4a ridicat si de data aceasta. !ai erau acu" inca 90 " insa Iisus co"plet istovit fara sa se loveasca a cazut si a treia oara su% greutatea crucii sale. Acu" toata lu"ea chiar si soldatii au vazut ca nu se "ai poate ridica. $e pe dru"ul $a"aascului venea de la "unca ca"pului .i"on din Cirene. Cu dreptul pe care4l aveau 0o"anii i4 au poruncit acestuia sa duca crucea lui Iisus cei 90 " ce "ai ra"asesera iar Iisus a stra%atut singur fara cruce. Ca sa fie pus pe cruce Iisus a "ai

indurat inca o suferinta pe care o explica a%ia astazi exa"enul facut asupra GIULGIULUI. !antia plina de sange care se facuse ca o scoarta si se lipise de spinare i4a fost trasa fara "ila dezlipind chiagurile de pretutindeni cu piele cu tot si facand din nou sa porneasca sangele. Apoi piroanele au tintuit pentru "oarte "ainile care au vindecat care au dat lu"ina or%ilor care au %inecuvantat si au tintuit pentur "oarte picioarele care au ratacit din casa in casa cautand pe cei fara de aparare. Cu" este El acu" la atata sufrinta indurata piroanele %atute in "aini si in picioare pe el "ieluselul nevinovat ce a "ers spre &unghiere nici nu4l "ai putea infricosa. $ar noua piroanele %atute ne suna si astazi in ureche caci fiecare lovitura in peretii clopotului e lovitura ciocanului ce a tintuit pe cruce un $u"nezeu 1 In raportul pe care PUBLIUS LENTULLUS, ,roconsulul ro"an pentru regiunea -irului si a .idonului l4a tri"is i"paratului ro"an -i%eriu si .enatului ro"an acu" 19G9 de ani acesta scrie printre altele2 /-raieste aici un o" care se %ucura de o fai"a "are anu"e Iisus Hristos. ,oporul Il nu"este profet al adevarului zic ca este 3iul lui $u"nezeu Cel care a facut cerul si pa"antul ei ucenicii lui si toate cele ce au existat si vor "ai exista in univers1 < Este de o statura "i&locie si de o fru"usete fara sea"na ui"itoare. 3runtea lui este lata expri"and inocenta si liniste. 5ici o pata sau z%arcitura nu se vede pe fata lui ru"ena. 6chii sunt al%astri4 vineti sunt stralucitori. Are o privire "areata %landa si senina. #u"ina ce revarsa fata lui este ca lu"ina soarelui asa incat este cu neputinta a4l privi cineva "ai indelung. Inspira spai"a acea lucire < ,arul lui e ca aluna copata si ii cade pana la u"eri. In adevar I"parate in fiecare zi se aud "inuni din partea acestui Iisus Hristos. ,rintr4unul si singurul sau cuvant el da viata "ortilor si sanatate %olnavilor.; .i acu" noi care sti" figura lui Iisus din ceea ce a ra"as pe GIULGIU ii spune" lui #entullus nu este adevarat ca /fruntea lui este neteda; caci este plina toata de rani si %razdata de sange nu este adevarat ca /,arul lui este de culoarea alunei coapte; caci parul lui este de culoarea sangelui nu este adevarat ca /o%razul lui este fara de pata; caci este &upuit si vanat. Iata ce a" facut noi

oa"enii din chipul lui Iisus din %landa #ui figura. ,e o" l4a facut $u"nezeu dupa chipul si ase"anarea sa iar noi a" facut din chipul lui $u"nezeu un o" de nerecunoscut. $ar sa nu arunca" toata vina nu"ai asupra acelor oa"eni care l4au %at&ocorit l4au scuipat l4au %atut l4au rastignit. .a nu ne crede" pe noi asa de curati caci orice pacat al nostru este piron pe care4l %ate" in "ainile #ui si orice greseala este o insulta pe care i4o arunca" in fata. 6rice gand e inselaciune sau de raz%unare orice dorinta orice tradare chiar revolta i"potriva durerii sau a unei %oli toate acestea sunt pal"e si scuipari si !antuitorul inca sufera si !aica #ui plange 1

MARTURII PROFANE DESPRE PERSOANA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

.e stie "ai precis ca un "it se construieste totdeauna in &urul unei persoane din ti"po indepartat invaluit in ceata. 5u"ai cand o distatna de ti"p sterge contururile reale ale acelei persoane se creeaza in &urul ei legende si se naste "itul. 54au lipsit oa"eni nu"iti i"propriu rationalisti care voiau sau "ai voiesc inca sa faca din Iisus Hristos o persoana legendara care nici "acar n4a existat vreodata iar din crestinis" un "it %azat pe o eroare profunda la care a cola%orat atata lu"e fara sa4si dea sea"a de irealitatea lui Iisus si de "itologia creata in &urul #ui. 6are e posi%ila o opera uriasa fara autor sau crestinis"ul fara Hristos= 0atacitii de "ai sus spun si cred ca da. realitatea operei n4o pot ascunde si n4o pot nega dar cauta sa faca cel putin din autorul ei o persoana legendara ce n4a existat nicicand. Ave" insa pe langa "arturiile %i%lice si "arturii profane despre istoricitatea persoanei lui Iisus chiar conte"porane cu El ceea ce inlatura pre&udiciul despre "it.

)PILAT DIN PONT CATRE TAR*UINIUS CENTIUS, PROCONSUL IN DIZGRATIE+

A" pregatit totul prietene ca sa pri"esti la ti"p si inainte de a te aresta -i%eriu scrisoarea aceasta. Cele "ai iuti trire"e navigate de cei "ai vestiti pirati anga&ati in taina de "ine asteapta pe !area !are se"nalul plecarii spre 0o"a. 5ada&duiesc ca te vor gasi inca in viata stiut fiind ca $ivinul nu va renunta cu nici un chip la placerea de atrece "ai intai prin suplicii ceia ce va cere chi%zuiala si pregatiri dupa cu" nada&duiesc ca nu te ve gra%i spre a4ti face in acest rasti"p singur sea"a. Este nevoie de tine aici in provincia asta ciudata dupa inta"plarile si "ai ciudata prin care a" trecut zilele din ur"a fara sa le fi putut do"ina nici intelege si din care a" iesit cu toata fiinta rascolita de Acela cre in ciuda sentintei "ele si in pofida celor care I4au cerut fara crutare "oartea traieste 1 >nii spun ca s4ar afla tot in Iudeea altii ca ar fi luat dru"ul desertului de unde se va intoarce intr4o zi cu cohortele si legiunile #ui ca sa inte"eieze acea i"paratie care a starnit atata zarva si de care va tre"ura zice4se si Cezarul. !4as %ucura nespus de "ult sa4# revad fiindca din capul locului eu n4 a" crezut in aceste zvonuri si nici n4a" tre"urat di"potriva@ in clipa cand il preda" poporului dupa &udecata si"tea" in ini"a "ea ca ne desparti" prieteneste. 'ai -arzuiniu nu voi putea uita niciodata ceasurile grele de4a lungul carora s4a desfasurat acea &udecata o &udecata in care tot ti"pul au vor%it "ai "ult tacerile din noi intrerupte in rasti"puri de urletele "ulti"ii care fier%ea pe strazi in curtea si pe treptele palatului cerand in nu"ele ei si al 0o"ei pedeapsa capitala. A fost adus in sala cea "are a &udecatilor tarat si i"%rancit de cei care inca pe atunci "a a"enintau cu "ania lui -i%eriu. 3a%ius .ertorius co"andantul legiunii a I'4a a%ia le4a "ai putut tine piept

ca sa nu patrunda inauntru voind sa fie si ei de fata sa "a controleze adica. A" asteptat sa se potoleasca "ai intai zarva apoi "a intorsei catre Acela@ tre%uie ca fusese crunt %atut dupa vanataile ce avea pe fata pe piept dupa i"%raca"intea sfasiata. 5e"aitinandu4# picioarele astepta reze"at de perete. ,e frunte purta o cununa de spini anu"e facuta ca sa fie cat "ai %ine indesata spre ta"ple de unde siroaie de sange se prelingeau pe o%ra&i iar de acolo in picuri grei pe "ozaicul salii. !a curprinsese "ila si dadui sa4i a&ut dar nu"aidecat "i4a" adus a"inte cine sunt vazui i"periul in toata intinderea lui apoi 0o"a apoi privirea raz%unatoare a lui -i%eriu tasnind din "ar"ora ce o avea" in fata si atunci ca si cu" toata Iudeea sa "a auda poruncii2 4.ezi 1 El "4a privit trist a incercat sa se apropie de scaunul ce I4l dese"nase" dar parasindu4# puterile cazu la &u"atatea dru"ului@ acolo si4a sters sangele ce4i acoperea vederile si cu puteri indoite incerca sa se ridice si "ai facut un pas. In cele din ur"a #4a" a&utat eu insu"i I4a" scos cununa de pe frunte. I4a" s"uls ghi"pii ce ra"asese infipti in teasta. #4a" asezat in fotoiul. El "4a privit cu %landete cu atat %landete ca4"i facea %ine. Bise2 4Iata "ainile si ves"intele tale s4au u"plut de sange. 5u4"i placura vor%ele "a si"tii stan&enit. Ca sa pasesc la &udeare il intre%ai2 4Este adevarat ca -u razvratesti poporul i"potriva Cezarului = El ses uita la "ine ca si cu" stia ca eu nu cred ni"ic din toate acestea. 0aspunse2 4-u zici < $upa care lasa capul in &os in acea "editatie o%isnuita a #ui a%sent ca unul care n4a auzit niciodata de 0o"a nici de -i%eriu nici de guvernatorul Iudeii.

4Acestia -e invinovatesc ca vrei sa inte"eiezi o noua i"paratie. Au nu cunosti legile = il "ai intre%ai iar ca o fatalitate in care "a inversuna" de %una voie si"tind totodata cu" i"i scapa pentru totdeauna prile&ul de a cunoaste pe acest 6". Ei !a invinuiesc ca propovaduiesc adevarul "a a&uta El citind si de asta data in gandurile "ele. Atunci uitand cine sunt si pentru ce ne gasea" acolo il intre%ai cu o naivitate de scolar2 4 .i ce este adevarul = In linistea care se lasa peste noi si"tea" cu" "a pra%usesc in gol odta cu intre%area. I"i a"intii de di"ineata cand intrase in cetate@ Caecinia "a trezi din so"n si "a trase pe terasa sa vad@ do"ol calare pe un "agarus al% 6"ul din fata "ea inainta %inecuvantand "ulti"ea ingenuncheata in cale in care vazui si o su"edenie de soldati de ai "ei %a chiar si pe 3a%ius .ertorius. 4Este cu neputina ca un co"andant de legiune si no%il ro"an sa ingenuncheze alaturi de prosti"e in fata acelui necunoscut1 il "ustra" eu a"enintandu4l cu degradarea si exilul. 4.i tu vei face acelasi lucru intr4o zi ,ilat a cutezat sa4"i raspunda iesit din realitate raz%oinicul pentru ca aproape de el vei si"ti si tu vi%rand in tine golul sufletesc pe care zeii nostrii au putut sa4l u"ple. 6 -arKuiniu daca ai sti cat "4a chinuit caldura din a"iaza aceste zile. 5e"aistiind ce sa fac. !a indreptai spre una din ferestrele care da spre curtea din dosul palatului2 poate ca urletele de dinolo i"i zic n4or "ai a&unge pana aici si o deschid. Cos Caecinia "angaia "agarusul cel al% (a" uitat sa4ti spun ca in ur"a ruga"intilor ei il confiscase" ca sa nu fie ucis de "ulti"e*@ "a vede si4"i striga din toate puterile2 4Ia sea"a ,ilat 1 A" inchis repede fereastra si "4a" intors la Cel ce "edita invaluit de taceri in sala cea "are a &udecatilor. !a si"tii singur tot "ai singur plutind intre visul cu prevestiri al Caeciniei si golul sufletesc po"enit de .ertorius in care "a lasa" sa alunec cu o ciudata "ultu"ire. Cel putin daca acesta ar spune ceva daca .i4ar da osteneala sa se apere sa "a la"ureasaca

asupra fier%erii care a cuprins provincia intinzandu4se pe uscat si pe "are scotand in lu"ina zilei talharii si piratii ca sa4"i spuna2 .tapane daca vrei sa faci pe acel o" scapat iata navile noastre iata %ratele iata stiinta noastra de a naviga pe ape ne"aiu"%late de ni"eni. ,orunceste 1 'ai -arzuiniu nu "ai tre%uia "ult ca ,ilat din ,ont sa a&unga co"plice cu piratii. $ar "i4a" revenit i4a" arestat pe toti le4a" confiscat navile si a" poruncit sa fie pusi la cazne. .i iar "a intorsei spre Acela2 ne"aistiind ce intre%ari sa4I pun "a gatai de cea din ur"a aceia care tot el "a a&utase sa I4o pun. 4.i ce este adevarul = 4Ceea ce si"ti tu in tine acu" < In acea clipa "ulti"ea sparse cordoanele@ se auzeau ropotele centuriile che"ate de .ertorius laolalta cu poruncile co"andantilor si cu vaierele celor ce nici "acar nu4i atinsese fierul. A" iesit pe terasa a" incercat pentru a doua oara o potolire o i"pacare a" voit sa fac un fel de schi"% cu niste talhari a" a"enintat chiar cu "o%ilizarea legiunilor. Au stie Cezarul ca cel pe care4l aperi tu unelteste pentru o alta i"paratie= "i4a strigat in apro%area tuturora o capetenie de a lor2 Intorcandu4"a in sala "a gandii la perga"entele gasite pe galere incarcate cu daruri de pret descoperite de .ertorius navigand pe ape tainice spre 0o"a < si afla divinule ca ,ilat din ,ont unelteste de "ulta vre"e cu un 5azarinea <; Atunci che"ai pe ca"andantul elgiunii a I'4a cel cu golul sufletesc intr4insul@ ii poruncii sa ridice cununa dar raz%oinicul sovai. 6 ridicai eu insu"i si o asezai la loc pe fruntea 6"ului. El a inteles si s4a ridicat sa "earga iar noi #4a" spri&init pana la cele dintai trepte afara unde cu aceiasi %landete El "a privi odta dupa care fu s"uls de gloata si inghitit de ea cu" inghite desertul o picatura de roua. . <<... .farsind perga"entul ,ilat din ,ont privi de la aceiasi fereastra strazile Ierusali"ului@ grupuri din o alta lu"e ascunsa pana atunci alergau

su% soarele di"inetii cu infatisarea celui care afland ceva vrea sa "ai afle inca. >nul zdrentaros si cu %ar%a cautat de garzi toata sapta"ana spre a ispasi o pedeapsa pentru o ureche taiata cuvanta catre acele grupuri (,etru*. ,area sa stie "ulte chiar prea "ulte si nu se "ai te"ea de ni"eni. 6 clipa "ai tarziu cel "ai vestit pirat din !area !are pornea in goane si in trapuri la navi purtand spre ini"a i"periului su% peceti si sigilii veste cea "are2 -raieste 1 / PUBLIUS LENTULLUS, GUVERNATORUL IUDEII. CEZARULUI ROMAN.

/A" inteles Cesare ca ai dori sa stii despre %ar%atul plin de virtute cu nu"ele de Iisus Hristos pe care poporul il tine de profet iar invataceii lui zic ca este 3iul lui $u"nezeu Creatorul cerului si al pa"antului. In adevar cesare in fiecare zi se aud despre acest %ar%at lucruri "inunate@ pe scurt zis2 El inviaza "ortii si vindeca %olnavii. Este de statura "i&locie fata ii este plina de %unatate si tradeaza o de"nitate "aiestuoasa astfel ca uitandu4te la El te cuprind fara sa vrei si"ta"inte de tea"a dar si de iu%ire. ,arul lui pana la urechi are culoarea nucilor coapte iar de acolo pana la u"eri este de culoare deschisa %londa stralucitoare. Il poarta dupa datina nazarinenilor cu cararea la "i&loc. 3runtea neteda fata fara incretituri si pete. )ar%a lui e de culoarea parului din cap creata dar nu prea lunga si despartita in "i&loc. ,rivirea ii este serioasa si are puterea razelor soarelui. 5i"eni nu4l poate privi drept in ochi. $aca "ustra inspira frica dar indata ce a "ustrat plange. $esi este strict el este si a"ical si a"a%il. .e zice ca ni"eni nu l4a vazut razand niciodata adeseori insa plange. !ainile si %ratele lui sutn fru"oase@ intretinerea cu el este pentru toti placuta si prezinta undeva se arata foarte "odest. Are o tinuta foarte fru"oasa si "aiestuoasa. !a"a lui este cea "ai fru"oasa fe"eie in aceste parti.

$aca doresti sa4l vezi Cesare precu" "i4ai scris candva atunci "a instiinteaza si eu ti4l voi tri"ite indata. $esi n4a studiat niciodata dar cu toate acestea cunoaste toate stiintele. >"%la descult si fara acopera"ant pe cap. !ulti rad daca4l vad din departare dar indata ce vin in apropierea lui tre"ura si totodata il ad"ira. .e stie ca in aceste parti nu s4a vazut niciodata un ase"enea %ar%at. Iudeii afir"a ca n4au auzit o invatatura ca cea pri"ita de la el. !ulti zic ca el este $u"nezeu iar altii ca este prietenul lui Iudeii acestia rautaciosi il supara in tot felul. .e zice ca El niciodata nu este "ultu"it si cauta sa indestuleze pe fiecare. In tot cazul stau gata Cesare a i"plini orice porunca referitoare la el. Ierusali" in ziua a saptea (G* luna a unsprezecea (11*. ,u%lius #entullus +uvernator al iudeii;.

DOUA EPISTOLE ALE LUI PILAT, CATRE IMPARATUL TIBEIU. PONTIUS PILAT, LUI CLAUDIU, SANATATE ,

/.4a inta"plat si char eu insu"i a" dovedit ca Iudeii cu ur"asii lor si4au atras asupra lor pedeapsa unei aspre conda"nari. 3iindca s4a pro"is parintilor lor ca $u"nezeu le va tri"ite din cer pe .fantul .au care cu drept cuvant se va nu"i 0egele lor si ca4l va tri"ite pe pa"ant prin o 3ecioara si fiindca $u"nezeul evreilor l4a tri"is in Iudea pe ti"pul cat erau eu guvernatorul ei si a" vazut ca el a dat vedere la or%i a curatit pe leprosi a vindecat paralitici a gonit de"oni din cei ce4i aveau %a chiar a inviat si "orti a poruncit vanturilor a u"%lat cu picioarele pe "are si "ulte alte "inuni a facut tot poporul Iudeilor zicea ca el este fiul lui $u"nezeu. Insa Iudeii prinzand ura asupra lui pusera "ana pe el si4l adusera intaintea "ea parandu4l cu o "ulti"e de aczue "incinoase ca sa "a convinga ca e

un a"agitor si ca lucreaza i"potrvia legii. Eu a" crezut ca para lor era adevarata si poruncind sa4l lege l4a" dat in "ana lor spre a face cu el ce vor voi. Ei l4au rastignit pe cruce si dupa aceia au pus stra&i ca sa4i pazeasca "or"antul. dar pe cand il paeau oastasii "ei el a inviat a treia zi din "orti. Insa rautatea Iudeilor se intaratra asa de"ult incat adadura %ani stra&erilor spre a4i indupleca sa zica ca ucenicii lui i4au furat trupul lui din "or"ant. $ar cu toate ca luasera %ani ostasii nu putura sa taca si sa nu spuna ceea ce s4a inta"plat@ caci ei "arturisisira ca l4au vazut inviind si ca iudeii le4au dat %ani. $rept aceia ti4a" scris si eu despre aceasta inta"plare te"andu4"a ca nu cu"va sa4ti faca altcineva vreo aratare altfel descrisa. .i nu tre%uie sa dai crezare "incinosilor Iudei.;

PILAT, LUI TIBERIU, SANATATE,

/-i4a" declarat la"urit in cea din ur"a scrisoare a "ea ca prin co"plotul poporului Iisus Hristos a suferit in cele din ur"a o tortura foarte cruda fara voia "ea dar si fara sa fi putut cuteza a "a opune la aceasta. In nici un veac nu s4a vazut nicu nu se va vedea un o" asa de pios si asa de sincer. $ar tot ce este "inunat in aceasta inversunare a poporului si in aceasta unire a tuturor carturarilor si %atranilor este ca profetii lor cu" si .i%ilele noastre au prezis rastignirea acestui tal"acitor al adevarului si se"nele supranaturale ce s4au aratat pe cand era el pe cruce si care au insipirat frica de pierirea lu"ii dupa zisa filozofilor. >cenicii lui in loc sa dea e rusine pe invatatorul lor prin faptele si prin traiul lor facura din contra "ult %ine in nu"ele lui. $aca eu nu "4as fi te"ut de o rascoala a poporului ce sta gata sa iz%ucneasca poate ca acest o" no%il ar fi trait inca si pana acu" intre noi. Insa inde"nat "ai "ult de credinta !ariei tale decat de vointa "ea nu "4a" opus din toate puterile "ele spre a opri ca

sangele celui drept curat de orice acuza sa nu se dea si sa nu se verse pentru satiul rautati a oa"enilor.; .anatate1 In patru din nonele lui Aprilie adica intaiu. 1. Istoriograful Iosif 3laviu care era iudeu si care era in catva si conte"poran cu !antuitorul scrie despre el ur"atoarele2 /In acel ti"p traia Iisus o" invatat daca poate fi nu"it o" caci el facea fapte extraordinare@ era invatator al oa"enilor care cu %ucurie ascultatu adevarul. Avea "ulti invatacei care il ur"au atat dintre Iudei cat si dintre elini. Acesta era Hristos. $upa ce ,ilat a lasat sa fie crucifica acesta n4a i"piedicat ca ucenicii lui sa4l iu%easca si "ai departe. El lise arata viu la trei zile dupa "oarte dupa cu" sfintii profeti prezisera acest fapt si "ulte altele "inunate. Inca si azi dainuieste acest popor al crestinilor nu"it asa dupa el. / H. -acit vor%ind despre arderea 0o"ei la anul 9F dupa Hristos "arturiseste ca 5ero care insusi puse la cale aceasta ardere a aruncat vina pe crestini spre a evita o rascoala. .i continua2 /5u"ele acestora is avea o%arsia de la Hristos care pe ti"pul do"niei lui -i%ereiu a fost conda"nat la "oarte de guvernatorul ,ontius ,ila.; 3. ,liniu guvernator al )itiniei la G0 de ani dupa "oartea si invierea $o"nului trans"ite i"paratului -raian care ii era %un priete rezultatul cercetarilor asupra crestinilor in felul ur"ator2 ,retutindeni in &ur s4a raspandit aceasta ratacire in orase in sate si la tara@ te"plele zeilor nostri s4au golit si de "ulta vre"e in ele nu s4au "ai adus &ertfe < A" lasat sa fie prinse cateva fete care sunt nu"ite slu&itoare insa n4a" gasit altceva la ele decat o ratacire peste "asura de stricata < Ei (crestini* se intrunesc dis4de4di"ineata pentru a canta i"ne lui Hristos $u"nezeul lor.; Iata ca Iisus Hristos este persoana istorica care a existat a lucrat a "urit a invita si acu" petrece in ceruri de unde a venit El. $eci El este $u"nezeul nostru al tuturor crestinilor din lu"e.

)iserica 6rtodoxa ro"ana Il slaveste pe Iisus Hristos $u"nezeul nostru care ne asteapta sus in ceruri in I"paratia -atalui si a 3iului si a .fantului $uh. A"in.

DOCUMENTE ISTORICE ORIGINALE LASTE DE IISUS HRISTOS LUMII INTREGI CAMASA LUI HRISTOS MAHRAMA VERONICAI, STERGARUL LUI AVGAR REGELE EDESEI ISTORIA, STIINTA, ARTA SI TEHNICA IN CAUTAREA LUI IISUS HRISTOS L-AU RASTIGNIT. ELE VORBESC ., CAMASA LUI HRISTOS .tudiu istorico4docu"entar Ca"asa fara cusaturi tesuta dintr4o %ucata de fe"eile "ironosite si purtata de !antuitorul in ziua flagelarii si a 0astignirii asa cu" este aratat in .fintele Evanghelii alaturi de .fantiul +iulgiu este iarasi />n docu"ent istoric; de cea "ai "are i"portanta. #uat in ordinea desfasurarii tragicului eveni"ent al ,ati"ilor a 0astignirii Ca"asa !antuitorului este /,ri"a "arturie; a supliciului a flagelarii care a precedat 0astignirea. $eci "arturiseste /supliciul; indurat de !antuitorul prin /flagelare; si chinurile pierderii .angelui .au ,rea .fant pe $ru"ul Calvarului cand aceste ses scurgea din sutele de rani ce avea pe Corp in ur"a flagelarii. .fantul +iulgiu e fotografiat si "arturiseste postu" prin fotografierea intregului Corp chinurile si sutele de rani ce au ni"icit corpul !antuitorului. $ar .fanta ca"asa fara cusaturi purtata de !antuitorul in ziua supliciului este /$ocu"entul istoric viu; al ulti"elor

clipe din viata 3iului lui $u"nezeu Care prin &ertfa .a supre"a a 0ascu"pararii a dat dreptul la viata pentru intregul nea" o"enesc. $a Ca"asa fara cusaturi dintr4o %ucata lunga tesuta de fe"eile "ironosite din "are si sfanta iu%ire pentru $o"nul si !antuitorul lor este intr4adevar /$ocu"entul istoric; al vietii pa"antesti al ulti"elor clipe din viata 3iului 6"ului a 3iului lui $u"nezeu pe care s4a i"pri"at .nagele 'iu ce izvora din sutele de rani de pe corpul !antuitorului. Aceasta Ca"asa i4a fost s"ulsa de pe corp in clipele ce au precedat flagelarea cand !antuitorul a fost legat in plina nuditate la /stalpul infa"iei; cu franghii de inele de fier fixate la intalti"ea de H.: " cu picioarele atarnande pentru ca pielea corpului sa fie cat "ai intinsa 1 $upa flagelare si4a i"%racat iarasi Ca"asa care de aceasta data a devenit />n i"ens pansa"ent ce a acoperit sutele de rani din care curgea .angele .au preasfant 1; Aceasta ca"asa s4a lipit de sutele de rani deshise pe dru"ul Calvarului pe dru"ul .angelui de la ,retoriu si pana la +olgot. Intrucat Ca"asa se lipise de sutele de rani cu i"ensitatea de ter"inatiuni ale trunchiurilor nervoase a intregii suprafete tactile s"ulgerea Ca"asii de pe corpul !antuitorului in clipa 0astignirii tre%uia sa aduca sincope "oartea asa cu" conchid toate so"itatile in "edicina legala de pe intreg glo%ul si in special $r. )ar%et doctorii in stiinte &uridice si "edicii de la .or%ona care au facut studii speciale asupra tuturo feno"enelor anato"o4fiziologice care au deter"inat savarsirea din viata a 3iului 6"ului. A"inti" ca portul galileano4nazarinean cuprindea o ca"asa lunga peste care !antuitorul purta o toga ase"anatoare portului 0o"an sau o i"%raca"inte specifica tinuturilor calde cu" a" spune noi azi. Ca"asa !antuitorului este un preludiu docu"entar al .fantului +iulgiu a acestei fotografii uriase de F 39 " lungi"e si 1 10 lati"e executat in "od natural la lu"ina extraordinar de stralucitoare a .fintei Invieri asa cu" afir"a savantii in fizica nucleara.

!arturisirea fidela a fotografiilor cuprinse in urzeala tesuturilor .fantului +iulgiu s4a facut prin fotografierea cu a&utorul razelor infrarosii 0ontgen ultraviolete cu a&utorul ecranelor filtrante a diverselor culori ale spectrului solar etc. Cu" s4a a&uns la confrutarea fotografica docu"entara a i"aginilor i"pri"ate pe Ca"asa !antuitorului cu cele de pe .fantul +iulgiu ne4o destainuieste revista /Ce sais tout; (.tiu totul* din noie"%rie 193F. $in cele relatate se intelege ca in anul 1933 printre savantii si specialistii care fotografiau si studiau .fantul +iulgiu in catedrala din -orino se afla si inginerul e +eniu !ariti" diplo"atul Institutului de optica +erard Cordonier care a supus la ,aris studiului si fotografierii cu infrarosii Ca"asa !antuitorului aflata in )iserica din Argenteuil de langa ,aris descoperind si o%tinand i"agini cuprinse in tesatura .fantului +iulgiu@ Ca"asa !antuitorului confir"and autenticitatea .fantului +iulgiu iar +iulgiul autenticitatea Ca"asii. A"inti" ca in lu"a "ai 1933 .fantul +iulgiu a fost expus pentru a doua oara vizionarii pelerinilor din toata lu"ea intrucat se i"plineau 1900 ani de la 0astignirea !antuitorului. .etea aceasta a oa"enilor de stiinta respectiv a savntilor din toate disciplinele stiintei a i"%ratisat cu ardoare si pasiune "unca de "igaloasa si fidela cercetare stiintifica in special .fantul +iulgiu si apoi Ca"asa !antuitorului pentru a slu&i cu cinste Credinta iu%ire si profund respect2 Adevarul istoric si du"nezeiesc cuprins in .fantul +iulgiu si in Ca"asa lui Hristos. Aceasta sfanta iu%ire si dragoste Credinta ne"arginita in !antuitorul si $u"nezeul lu"ii pe care o aduc oa"enii de stiinta savanti de pe intregul glo% pentru "unca de cercetare stiintifica ce4o desfasoara asupra .fantului +iulgiu si a ca"asii purtata de !antuitorul in ziua supliciului le acorda /Caracterul de no%lete.; Ei dovedesc ca inapoiaza Biditorului .upre" atri%utele care slu&esc pe plan universal Adevarul si Credinta care sunt2 geniul vocatia stiinta

talentul pasiunea a%negatia corolar su%li" al iu%irii catre du"nezeu si catre oa"eni oferind2 /Ale -ale dintru ale -ale.; $ar sa lasa" eveni"entele si sa vor%easca docu"entele. Ada cu" s4a arata in relatarile despre .fantul +iulgiu in anul a1933 se i"plineau 1900 ani de la 0astignirea !antuitorului. #a cererea cardinalu&lui 3ossati Arhiepiscopul pri"at din -orino .fatnul +iulgiu a fost expus pentru pri"a oara ti"p de trei sapta"ani pentru a fi vazut de pelerinii veniti din toata lu"ea. $ar cu aceasta ocazie savantii si specialistii in arta fotografica procedeaza la fotografierea .fantului +iulgiu din diverse unghiuri si in felurite chipuri si afara si la lu"ina zilei si in interiorul Catedralei si cu tot felul de ecrane ce nu lasau sa se filtreze decat culorile. Astfel s4a a&uns sa se fotografieze pe o placa nu"ai sangele care cu ochii li%eri nici nu se poate vedea. $e altfel nu se vede ni"ic %ine cu ochiul li%er decat unele pete si zone usoare gal%ui fara a fi un desen definit "ai ales ca in nenu"arata locuri desenul este intrerupt de petecele cusute de calugarite in for"a focului de la Cha"%erJ. ,e cliseele tuturor operatorilor2 +erard Cordonier +iuseppe 3urore Colu"%ier $r. )ar%et $r. Cudica ,aul 'ignou Co"andorul ,ro etc s4a fixat acelasi chip aceleasi ur"e aceleasi detalii. Aceste "arturii au fost intoc"ai confir"ate de exa"enul stiintific al unei alte relicve2 CAMASA pe care a purtat4o Hristos in ziua supliciului si pe care o detine )iserica din Argenteuil de langa ,aris. $ar s4ai lasa" sa vor%easca pe cei ce au stiut sa citesaca aceasta i"agine. +erard Cordonier inginer de geniu !ariti" al Institutului de optica si detasat la .erviciul de fotografiere aeriana din !inisterul Aerului asa cu" precizeaza revista /Ce sais totu; din oie"%rie 193F. $ar tre%uie sa a&unge" la lucrari din luna "ia anul trecut efectuate pe Ca"asa din Argenteuil de catre inginerul Cordonier $r. Audloir si !. 0oulleau $irectorul .ocietatii de Expertiza si Control din ,aris.

'es"antul a fost fotografiat la lu"ina o%isnuita apoi cu a&utorul ecranelor filtrante diversele culori ale spectrului2 violet indigo al%astru verde gal%en portocaliu rosu in sfarsit prin inter"ediul radiatiilor infrarosii. Ea"enul a fost ur"at de raze ultraviolete. 0ezultatele o%tinute sunt concludente. In ti"p ce diversele fotografii o%tinute la lu"ina o%isnuita au aratat toate aspectul Ca"asii intunecat pe care ea il reprezinta ochiului li%er fotografia o%tinuta cu a&utorul razelor infrarosii arata o tesatura considera%il lu"intata pe care nu"eroase pete de sange se dezvaluie usor. .e ragaseste rana de la u"ar si nu"eroase se"ne pete grupate douaecate doua ca .angele de pe +iugiu ca si ur"ele flagelarii. -ot corpul a fost flagelat carnea era o rana vie pe nu"eroase parti locuri ceea ce xplica si cantitatile de sange scoase in evidenta (revelate* de Ca"asa pe locul proe"inentelor osoase. Apropierea intre acest ves"ant de care a fost dez%racat inainte de crucificare si +iulgiul care I4a infasurat Corpul dupa co%orarea de pe cruce este deose%it de e"otionanta. Cele doua relicve parca se autentifica reciproc fara discutie prin identitatea petelor si for"elor anato"ice. Asteptand ad"ira" fara rezerva aceasta extraordinara capodopera a inta"plarii sau a ,rovidentei care este i"aginea lu Christ culeasa de pe +iulgiu si Ca"asa. Este pri"a fotografie facuta pe pa"ant (in "od natural* si ea reproduc trasaturile originale ale 3iului 6"ului.

ISTORICUL CAMASII LUI HRISTOS

Istoria Ca"asii lui Hristos incepe o dta cu 0astignirea asa cu" arata .fantul Evanghelist Ioan in cap. 19 vers. H34HF2 /$upa ce au rastignit pe Iisus ostasii au luat hainele #ui si le4au facut patru parti fiecarui oastas cate o parte si Ca"asa. $ar ca"asa era fara cusatura de sus tesuta in intregi"e. $eci au zis unii catre altii2 .a n4o sfasie" ci sa

arunca" sorti pentru ea a cui sa fie ca sa se i"plineasca .criptura care zice2 /I"partit4au hainele !ele Iorusi si pentru Ca"sa !ea au aruncat sorit;. Asadar acestea au facut soldatii. 6%serva" ca soldatii ro"ani de la Cruce faceau parte dincohorta ro"ana care a insotit pe !antuitorul pe dru"ul calvarului si la fel au asistat la 0astignire. Credea" ca 0astignirea a fost executata de ostasi declasati din cohortele auxiliare pe care 0o"anii ii foloseau la servicii considerate nede"ne pentru ostasii ro"ani asa cu" s4a procedat la flagelare. .4au folosti soldatii sirieni deplasati di cohortele ro"ane auxiliare. Astfel vede" ca ezitarea de a sfasia Ca"asa precu" si lovitura cu sulita data in Coasta !antuitorului de catre #onginus data in dreapta din o%isnuinta ca in raz%oi intrucat ini"a era aparata de scut sunt dovada ca erau soldati ro"ani luptatori. $eci Ca"sa !antuitorului spre deose%ire de +iulgiu care a fost luat de !aica $o"nului si fe"eile "ironosite a ra"as in "ainile ostasilor ro"ani. .unte" indreptatiti sa crede" ca sutasul ofiterul co"andant al cohortei ro"ane care a insotit pe !antuitoul pe +olgota si a asista si trait clipa cand !antuitorul si4a dat /sfarsitul; si care a fost deose%it de i"presionat de feno"enele naturale care s4au produs2 cutre"ur de pa"ant sfasierea catapetez"ei te"plului "ortii care au iesit din "or"inte@ deduce" ca sutasul si ostsii au avut gri&a de pastrarea Ca"asii !antuitorului asa cu" se vede din aratarile facute de .fantul Evanghelist !atei ca cap. HG ver. :04:F. / Iar sutasul si cei care i"preuna cu el pazeau pe Iisus vazand cutre"urul si cele inta"plate s4au infricosta foarte zicand2 Cu adevarat 3iul lui $u"nezeu era Acesta1; (!atei HG :F*. Aceleasi o%servatii si inta"plari le "entioneaza toti evanghelistii. In docu"entele ro"ane se arata ca sutasul s4a intors de la executie la ,retoriu cu capul infasurat in stegul ro"an in se"n de "are doliu.

$in acesti o suta de soldati care au fost la +olgota s4a cunoscut precis ca ofiterul ro"an sutasul si #onginus care #4a i"puns in coasta pe !antuitorul cu lancea au "urit ca crestini "artiri. $ru"ul parcurs de Ca"asa !antuitorului pana in )iserica din Argenteuil langa ,aris desigur ca este2 >n dru" de taina si vegheat de ,ronia divina ca si in cazul .fantului +iulgiu pe tot parcurusl celor H000 ani. 5u ne indoi" ca a fost pastrata cu aceeasi adanca veneratie de catre suflete pioase sau Co"unitati crestine ca si .fantul +iulgiu. 5u incape indoiala ca sutasul ro"an si oastasii ro"ani care au trait "o"entele inspai"antator de sfinte ale 0astignirii Ingroparii si Invierii !antuitoriului ca au trans"is Ca"asa celor apropiati !antuitorului cu cinste si aleasa iu%ire. !ai considera" ca2 Ca"asa !antuitorului a urcat un dru" apropiat de cel al .fantului +iulgiu si presupunea" ca au fost insotie de gri&a Cruciatilor intrucat 0o%erto Clari cronicarul celei de4a patra Cruciade a afir"at2 /Ca ochii lui disting foarte sl%a dar in fine parca disting o 3igura 6"eneasca pe .fantul +iulgiu.; 3aptul ca .fantul +iulgiu trece prin "ainile lui 6thon de la 0oche si apoi ,once de la 0oche $ucele #udovi I Contesa !argherita de CharnJ 3a"ilia de .avoia etc. iarasi ne face sa crede" ca cruciatii francezi si italieni au ur"arit si au intrat in posesia acestor .finte 0elicve care azi se afla2 SFANTUL GIULGIU in Categrala din -orino (Italia* SFANTA CAMASA in )iserica din Argenteuil aproape de ,aris in 3ranta. .fanta -raditie si respectiv toti oa"enii de diverse situatii sociale inepand cu i"parati si regi do"nitori sa usi"pli slu&itori si oa"nei din popor toti "arturisesc. In .fantul +iulgiu si in Ca"asa lui Hristos exista o ,utere neo%isnuita pentru toti cei ce cred ca +iulgiu a infasurat corpul !antuitorului dupa 0astignire si ca de ase"eni Ca"asa aceasta a fost purtata de chiar Insusi !antuitorul. 0egele francilor Caludoveau punea sa i se istoriceasca despre ,ati"ile !antuitorului. -otdeauna asculta plangand si se vaita punand "ana pe sa%ie si zicand /6 de ce n4a" fost acolo cu francii

"ei.; Iu%irea catre !antuitorul este o vesnica si"fonie a Iu%irii fredonata de Eterul fizica prin inregistrarea "arturisirile de $ragoste si iu%ire facute de toti oa"enii si toate sufletele care au trecut pe acest pa"ant. #a aflarea .fintei Cruci in anul 3H9 de .fanta I"parateasa Elena .fanta cruce a invita4o pe o tanara "oarta peste care a fost pusa aceasta .fanta Cruce. Iisus Hristos crede" ca ne vor%este azi prin cele patru cuvinte redate2 1. +iulgiul din -orino@ H. Ca"asa lui Hristos din )iserica din Argenteuil de langa ,aris@ 3. !ara"a (.tergarul* lui Avgar 0egele Edesei sec. I pastrata o copie azi in !uzeul din #ondra@ F. !ara"a 'eronicai de pe dru"ul +olgotei originalul ei se pastreaza tot in )ritish !useu" din #ondra. Acestea sunt cele patru cuvinte docu"ent ale crestinis"ului care sunt dovada existentei sigure a lui Hristos intrupat aici &os pe pa"ant. Aceste patru docu"ente2 +iulgiul Ca"asa "ara"a 'eronicai "ara"a lui Avgar regele Edesei sunt cele "ai valoroase docu"ente istorice care vor%esc o"ului despre /chipul; lui Hristos divinitatea .a si ca noi nu ne insela" crezand in Iisus Hristos !antuitorul lu"ii intregi. ,e %aza acestor patru docu"ente fotografice care s4au facut singure fara a fi nevoite de aparate noi sti" cu" sa4i infatisa" i"aginea lui Hristos. .igur ca dupa atat vre"e stiinta cu fotografierea le4a redat in circuitul crestin al lu"ii.