Sunteți pe pagina 1din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Monahismul romanesc aparitia crestinismului la poporul roman

Cuvant introductiv Monahismul este stilul de viata evanghelica consacrata rugaciunii , contemplatiei si ascezei , in retragere de lume si in deplina ascultare fata de un parinte duhovnic . Cuvantul romanesc monah provine din grecescul monachos care inseamna in singuratate ; termenul monachos se asociaza deseori cu termenul grecesc monos care are sensul de singur . Antoine Guillamont a afirmat ca monah este cel care traieste singur , retras in pustie dar nu acesta este primul inteles al termenului monachos . Exista catava testari ale utilizarii acestui cuvant inainte de aparitia monahismului propriuzis , inainte chiar si de aparitia pustnicilor din desert . ermenul strain elinei clasice , l!a desemnat mai intai , in "iserica primara , pe ascetul care # iar aceasta trasatura este esentiala # isi pastreaza fecioria , nu se casatoreste , ramane celi$atar din ratiuni religioase % . Cauzele aparitiei monasticismului crestin . Au existat cateva influente extracrestine care au contri$uit la aparitia monahismului in "iserica crestina antica . &n &ndia , religia $udista practica monahismul cu mult timp inainte de aparitia lui in crestinism . Exista multe analogii intre modul de viata al calugarilor crestini si modul de viata al calugarilor $udisti . &udaismul a constituit o alta sursa de influenta datorita exemplelor cele$re de vietuitori in pustie ' &oan "otezatorul , "annus , esenienii . (e presupune ca mem$rii sectei )umranite castigati pentru crestinism au parasit *alestina dupa anul +, si au mers sa traiasca in Mesopotamia . &nfluenta elenismului in monahism s!a realizat prin conceptele de liniste si singuratate. .ilosofia greaca si mai ale stoicismul a influentat literatura monastica crestina si a furnizat monahismului unele notiuni fundamentale de doctrina .

% -

Antoine Guillaumont , /riginile vietii monahale , Editura Anastasia , "ucuresti ,%001 , p. -0%!-0&dem . p. -11

Pagina 1 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Conceptia dualista a spiritului si trupului care avea tendinta de a considera trupul rau iar spiritul $un a influentat crestinismul prin gnosticism si neoplatonism . (e credea ca retragerea din lume va a2uta individul sa rastigneasca trupul si sa dezvolte viata spirituala prin meditatie si prin acte ascetice . 3 Monahismul crestin a fost influentat si de maniheism care a aparut la mi2locul secolului al &&&!lea in Mesopotamia , raspandindu!se foarte repede in Egipt in aceeasi perioada in care a aparut si monahismul crestin . Cauze de ordin politic si economic au influentat de asemenea dezvoltarea monasticismului . Multi crestini au fugit in pustie si in munti din cauza persecutiilor care au avut loc in timpul imparatilor 4ecius si (apor din Egipt si din Mesopotamia . &n Egipt au fost multe cazuri in care taranii s!au refugiat in pustiu pentru a scapa de serviciul militar sau de platirea unor impozite . Evenimentele religioase si istorice au avut rol in acceptarea multor crestini a vietii monastice . *racticile semipagane introduse in "iserica si deteriorarea morala a societatii i!a determinat pe multi sa critice , sa incerce sa reformeze si in cele din urma sa paraseasca societatea in favoarea pustietatii . Geografia a 2ucat un rol in aparitia monasticismului . Clima calda din Egipt si multimea pesterilor a favorizat dezvoltarea monasticismului . Aici hrana era usor de procurat . Cauzele de ordin psihologic au incura2at viata monastica . &n anumite perioade de criza exista o tendinta de retragere . 5etragerea in pustie a constituit o apropiere mai profunda , mai personala de 4umnezeu decat inchinarea comuna , formala din acea perioada . 6nele texte din (criptura par sa spri2ine viata ascetica si castitatea . (!a argumentat monahismul cu textul din % Corinteni + ' -7,31 in care *avel a recomandat celi$atul . 6n alt exemplu de care se face uz in propagarea monahismului este textul din Matei 8 ' %!%% in care este vor$a de ispitirea lui &isus in pustiu . *arintii "isericii *rimare , ca &gnatiu , /rigene , a unor texte din (criptura . ertullian , Ciprian , &eronim au incura2at si au spri2init celi$atul pentru ca au considerat ca aceasta a fost interpretarea corecta

Capitolul % &nceputurile monahismului in "iserica de 5asarit si in "iserica de Apus


Earle E. Cairns , Crestinismul de!a lungul secolelor , Editura 4ragostea lui 4ummnezeu in actiune , Chisinau , %00- , p. %87
3

Pagina 2 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&nca din primele secole ale erei crestine , unii crestini au inceput sa dezvolte o viata religioasa de rugaciune si caritate . Ei se a$tineau de la carne , $auturi alcoolice , haine scumpe , cosmetice , sexualitate si casatorie . &nitial , acesti oameni care au practicat un stil de viata austera , au facut!o in casele lor si in satele lor . 6n exemplu in acest caz este heodose din secolul &9 care s!a izolat intr!o camera casei parintesti . :Exista in primele veacuri crestine o :casatorie spirituala; a :fecioarelor su$introduse ; < virgines su$introductae = , cu clerici , cu o$ligatia pastrarii castitatii , care insa degenera de multe ori ; de aceea practica aceasta a fost cu timpul condamnata;. % Crestinii ascetici au inceput sa se retraga singuri in pustiu iar viata de asceza pe care acestia au trait!o se numeste viata anahoretica sau eremitica . 6lterior , mai multi asceti s!au adunat impreuna in 2urul unui duhovnic . /rganizarea vietii de o$ste s!a numit ceno$itism sau chinovitism . &nceputurile monahismului in "iserica de 5asarit &n 5asarit , primul ascet cele$ru a fost *aul e$eul din e$a , in Egipt . 6n alt reprezentant al formei de vietuire anahoretica a fost Antonie cel Mare < -7%!37> = . El s!a nascut la ?ueman , Egiptul de (us . @a -, de ani , rams orfan , si!a impartit toata averea saracilor , dupa care s!a retras in pustiu unde a trait in singuratate timp de -, de ani . &n timpul &mparatului 4iocletian a venit in Alexandria unde a fost admirat de persecutori . (!a reintors din nou in pustiu dupa ce a invatat multimile de ascultatori fiind urmat si de alti asceti . &n e$aida s!au format colonii de anahoreti numiti eremiti sau monahi iar coloniile lor s!au numit lavre . Antonie cel Mare nu a fost primul anahoret dar el a organizat viata anahoretilor si prin exemplul vietii lui a sporit numarul lor . El este si cel care , la cererea lor le formuleaza un manunchi de indrumari dupa care sa!si conduca viata . 3 5eprezentantul vietii de o$ste sau vietii ceno$itice este *ahomie . El s!a nascut in e$aida , intr!o familie de pagani . (!a retras in (chenesit , unde s!a ocupat de cultivarea pamantului . 4in roadele pamantului s!a ingri2it sa daruiasca si oamenilor nevoiasi . 4upa o perioada de timp petrecuta la (chenesit , *ahomie se retrage in pustiu fiind ucenic ala lui *alamon . Aflat in satul e$enesi a auzit un glas care!l sfatuia sa ramana acolo pentru ca vor veni multi asceti langa el . /$servand sla$iciunile vietii anahoretice neorganizate si fara o carte comuna de comportare , devine organizatorul vietii monahale , formuland in 3%7 o :*ravila de

AenrB C. (heldon , AistorB of he Christian Church , 9ol. && , (econd printing , AendricCson *u$lishers , DeE ForC , %008 , p. %83

Pagina

din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reguli; . *rima manastire intemeiata este manastirea din satul 4ispolis *arva .

e$enesi iar a doua este in

:Episcopul de Achman , vazand viata ceno$itilor a infiintat chiar in orasul sau trei manastiri cu viata de o$ste ' Chmin , (chmin si Eschmin iar impre2urul orasului alte doua ' si si esmine . Maria , sora lui *ahomie a infiintat alte doua manastiri de calugarite . &n total , congregatia pahomiana cuprindea noua manastiri de $ar$ati si doua de femei . 8 /rganizarea manastirilor pahomiene &n manastirile pahomiene viata spirituala si studiul (cripturilor erau o$ligatoriu . &n fiecare saptamana se postea timp de doua zile iar conducatorii rosteau in zilele de post invataturi . (am$ata se facea o cateheza si 4uminica se faceau doua cateheze . 5ugaciunea se facea in particular dar si in comun . @a e$enesi ceno$itii se adunau pentru rugaciune in zori , la 2umatatea zilei si seara . &nainte de culcare monahii citeau sase rugaciuni si psalmi iar la miezul noptii era adunarea generala pentru rugaciune . /rice zgomot , soapta sau zam$et erau pedepsite .7 &n manastire erau admise numai persoanele care faceau examenele de noviciat dupa care paraseau hainele mirenesti si primeau im$racamintea monastica uniforma . Guramantul monastic era un anga2ament pentru toata viata . Gur inaintea lui 4umnezeu , in locul (au cel sfant dupa cum cuvantul ce pronunta gura mea imi este marturie . Eu nu voesc a intina corpul meu in nici un fel ; eu nu voesc sa fur , nu voesc sa 2ur stram$ ; nu voesc sa mint ; nu voesc sa comit raul in secret . 4aca voi calca ceea ce am 2urat , sa fiu lipsit de &mparatia lui 4umnezeu ; caci vad ' 4umnezeu inaintea caruiaeu am pronuntat legamantul , va nimici sufletul si corpul meu in focul cel vesnic ; caci eu voi fi calcat legamantul pe care l! am pronuntat > Cele trei voturi monahale sunt ' castitatea , saracia de $una voie si ascultarea . *rin aceste trei voturi monahul se leapada de propria sa persoana luindu!si crucea si luptatndu!se ca sa!@ urmeze pe Aristos , care a trait in saracie , neavand unde sa!si plece capul , in feciorie si in deplina ascultare fata de atal (au ceresc pana la moarte . + Castitatea ' monahii isi vizitau familiile doar in prezenta unui alt monah si cu apro$area superiorului . /rice raport cu femeile era interzis . Eli$erat de legaturile familiei , monahul se concentreaza cu toata inima in cautarea lui 4umnezeu . 1
&dem , p. 30 &dem , p. 3> + &rineu *op "istriteanul , Monahismul , Chivotul Deamului 5omanesc , Editua /mniscop , Craiova , %007 , p. -3 1 &dem , p. -7 >

Pagina 4 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(aracia de $unavoie ' *rin saracia de $unavoie crestinul se poate ridica pe o treapta superioara pe scara desavarsirii . 0 Monahul tre$uia sa!si imparta averea cu saraci sau sa o doneze manastirii . (upunerea sau ascultarea de $unavoie fata de superiorii locali si fata de superiorul general care dadea sfaturi si vizita manastirile era o$ligatorie . Ascultarea nu tre$uie privita ca o infrangere sau su$2ugare deoarece ael ce se supune ia el insusi aceasta hotarare in privinta sa . %, @a un interval de timp de 2umatate de an aveau loc adunari generale . @a *asti se sar$atorea &nvierea 4omnului si se $otezau catecumenii iar in August se discutau pro$leme administrative . (uperiorii locali prezentau economului general dari de seama asupra gestiunii anului expirat . &n fiecare manastire , monahii erau grupati dupa ocupatia lor si in fruntea lor era un praepositus domus carea avea un a2utor. %% Monahii tre$uiau sa lucreze zilnic in mod o$li$atoriu . Ei se ocupau agricultura , cresterea animalelor , impletirea trestiei si a papurei , adunarea si taierea lemnelor . &n timpul lucrului nu le era permis sa vor$easca dar puteau canta . Masa se lua la pranz si seara si nu se ingaduia intarzierea . Cine intarzia nu mai primea mancare ; erau interzise vor$ele sau rasul . Mancarea calugarilor consta in verdeturi , $ranza , fructe , paine . Du era acceptata carnea si vinul . Cand era *ostul Mare nu se preparau alimente fierte . Mohahii dormeau pe un scaun im$racati . 6sa era deschisa . Monahii care se im$olnaveau primeau ingri2ire speciala si li se ingaduia sa manance carne si sa $ea vin . Cand era inmormantat un calugar toti monahii din manastire participau la slu2$a . (fantul *ahomie a dat ordin ca oricine va incalca regulile sa fie pedepsit dupa gravitatea faptei . &nainte de pedeapsa tre$uiau avertizate persoanele . *edeapsa consta in trimiterea la infirmarie cu apa si paine , izolarea temporara din comunitate , excluderea din comunitate . &ntre greseli erau considerate ura , calomnia , mania , cartirea , viclenia . %(emiceno$itismul era o forma de vietuire care a com$inat anahoretismul si ceno$itismul . Acest tip de viata monahala s!a intalnit in (cetia si Ditria . Monahii traiau in grupuri de doi , trei , mai multi sau singuri . Ei aveau indrumatori de la care primeau invataturi si sfaturi iar in zilele de (am$ata si 4uminica ei participau la $iserica o$steasca .

&dem , p. -, .ilocalia , trad. 4umitru (taniloaie , vol. &H , (i$iu , %08> , p. 1%% Efrem Enacescu , *rivire Generala asupra Monahismului Crestin , ipografia Cozia a Episcopiei 5amnicul 9alcii , %033 , p. 30 %&dem , p. 88!87
0 %,

Pagina ! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n afara de monahismul anahoretic , monahismul chinovial si semiceno$itismul au mai aparut si alte grupari de monahi ca de exemplu stilitii sau stalpnicii care traiau in varful stalpului . &n Antiohia , primul anahoret stilit a fost (imion cel "atran cunoscut su$ numele de (imeon (talpnicul in anul 810 . El a trait pe un stalp timp de 3, de ani . Alti stiliti au fost 4aniil de Constntinopol , si (imion cel anar . Dumarul stalpnicilor desi a existat in 5asarit pana in secolul al H&&!lea a fost mic .%3 :*rintre sectele care prezinta aspecte de degenerescenta , cei mai vechi amintiti sunt pascatorii , monahi care traiau mai mult prin paduri si pustiu , hranindu!se cu radacini si ier$uri , ferindu!se de contactul cu oamenii ;.%8 6nii monahi umlau desculti si fara im$racaminte , postind de trei ori pe saptamana , altii se hraneau doar cu paine si apa . / grupare de calugari considerau ca este de inalta moralitate sa determine rasul oamenilor fata de ei si sa!l suporte cu toata ra$darea . %7 (ara$aitii di Egipt si vemo$itii din (iria si *alestina erau monahi chinoviali , care traiau in cete mici de cate trei patru , urmand numai reguli proprii , din care cauza alunecau fie spre extrema molatica fie spre extrema riguroasa . %> Monahii vaga$onzi , numiti gBrovagi traiau din cersit , din comertul cu sfintele moaste , adesea false , din frauda , minciuna si ipocrizie . %+ Existau pe langa monahii de degenerescenta morala si unele grupari a caror degenerescenta era de natura dogmatica ' secta masalienilor crestini numita si secta euhitilor din (iria si secta eustatienilor din Asia Mica . (ecta masalienilor se mai numea horeviti , 2ucatori , nume care provine de la dansurile religioase . Erezia consta in faptul ca socoteau rugaciunea capa$ila sa alunge pentru totdeauna pe (atana din om si ca dupa impreunarea cu Aristos , omul n!ar mai putea sa cada in pacat , indiferent de faptele facute . 4atorita acestui crez ei duceau uneori o viata imorala . Ei exagerau importanta monahismului pana acolo incat credeau ca mantuirea nu se poate o$tine dacat prin monahism . Aorevitii nu recunosteau ca preoti legitimi preotii casatoriti . Ei au determinat pe multi preoti sa se separe de sotii .
%1

/ alta frupare de monahi care a aprut in secolul al 9!lea a fost grupara calugarilor achimiti sau neadormiti avandu!l ca si conducator pe Alexandru . El a intemeiat o manastire unde o parte din calugari lucrau , altii faceau slu2$a la $iserica iar altii dormeau astfel incat slu2$a religioasa era continua .
George 5emete , Contri$utii la (tudiul &storiei "isericesti 6niversale , vol. & , Editura 5eintregirea , Al$a &ulia , -,,% , p. -3+!-31 %> &dem , p. -31 %+ eodor M. *opescu , eodor "ogdagaie , &storia "isericeasca 6niversala , vol. & , Editua &nstitutului "i$lic si de Misiune /rtodoxa , %07> , p. 3,+ %1 &$idem ; George 5emete , Contri$utii la (tudiul &storiei "isericesti 6niversale , vol. & , Editura 5eintregirea , Al$a &ulia , -,,% , p. -31
%7

Pagina " din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alti calugari din Egiptul de Gos au fost ' Macarie din Alexandria < 308 = numit si Egipteanul , s!a retras in pustiul (chitiei in Egiptul de Gos . 6n monah egiptean de seama a fost (enudi de Atripa < 338!87- = in Egipt . &n *alestina , &larion , < 3+% = a intemeiat o colonie de monahi in regiunea Gaza . &n Armenia Mica , eustatiu , episcop de (evastia a raspandit monahismul intre 37,!3>, . Ammoniu a intemeiat o colonie de monahi in muntii Ditriei din Egiptul de Gos . %0 9asile cel Mare < 3+0 = a avut o contri$utie deose$ita in ceea ce priveste organizarea vietii monahale . 4eoarece regulile de organizare variau de la o manastore la alta , el s!a hotarat sa formeze reguli de organizare vala$ile pentru toate manastirile .
-,

9asile cel Mare a vizitat ascetii din Egipt , (iria si Mesopotamia . &n urma calatoriei sale ramane cu o profunda impresie de admiratie la adresa modului de vietuire a monahilor si se hotaraste sa renunte la avere impartind!o saracilor si retragandu!se pe o colina pe malurile raului &ris . El afirma ca ' admirand acele fapte si fericind pe acei $ar$ati pentru viata lor I am dorit sa le fiu imitator pe cat imi va fi cu putinta .-% 9asile cel Mare a fost insotit in &ris de prietenul sau Grigorie , iar impreuna au redactat .ilocalia!antologiile lui /rigene . Apoi a fost hirotonit ca preot in 3>- . :*e vremea persecutiei ariene intreprinse de 9alenus pleca spre *ont si ramase in liniste cu sfintii pustnici . &nsa chiar si cand a fost departe de &ris , (fantul 9asile n!a incetat nici un moment sa duca viata aspra ca un monah si sa urmareasca indeaproape viata monahilor , sa le dea noi principii de vietuire . Acest lucru i!a adus (fantului 9asile renumele de intemeietor , organizator si legiuitor al monahismului oriental . -Aflat in *ont , impreuna cu prietenul sau Grigorie, 9asile cel Mare a scris multe lucrari despre asceza . Aci , zice un $iograf , petreceau impreuna cultivand virtutea si formuland reguli de comportare pntru iu$itorii de 4umnezeu asceti , cei ce s!au separat de lume , reguli mai pasnice decat ale lui @icurg , mai intelepte decat ale lui (olon si mai drepte dacat ale lui Minos . -3 6n prim grup il formeaza cele trei scrieri ' Moralia , 5egulile Mari si 5egulile Mici . Al doilea grup este alcatuit din doua discursuri mici intitulate 4espre Gudecata luBi 4umnezeu si 4espre Credinta . Al treilea grup este alcatuit din trei Cuvantari ascetice . 6n ultim grup de lucrari este alcatuit din doua lucrari intitulate Epitimii si Constitutiile monahale .

he /xford AistorB of CristianitB , Edited $B Gohn Mc Manners , DeE ForC , /xford 6niversitB *ress , %00+ , p. +> -% Grigore *atulesu , 9iata monahala si rolul social al celor dintai manastiri crestine in (tudii eologice , (eria a &&!a , anul HHH&& , nr. %!- , &anuarie!.e$ruarie , "ucuresti , %01, , p. --% -&$idem -3 &$idem
-,

Pagina # din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Moralia este o culegere de texte $i$lice cu 1, de norme pentru crestini . extele $i$lice sunt luate din Epistole si Evanghelii . 5egulile mari trateaza principiile organizarii vietii manastiresti din tinuturile Asiei Mici si Capadociei . (unt tratate teme despre pro$leme morale , despre "i$lie , despre administrarea si organizarea vietii monahale . 5egulile mici sunt raspunsuri la pro$leme religioase . &n lucrarea 4espre Gudecata lui 4umnezeu , monahul 9asile a accentuat apropiata 2udecata a lui 4umnezeu care va veni peste pacatosi . 4espre Credinta este cartea care contine principii despre credinta argumentate cu texte din (criptura . &n Cuvantari Ascetice sunt denuntate viciile si sunt su$liniate virtutile ' renuntarea la sine , renuntarea la $ogatii , castitate . 9asiliada ' &n anul 3>1 $antuia o foamete cumplita care cuprinsese intreaga Asie Mica . (fantul 9asile , pe atunci preot in Cezareea , socoteste ca este de datoria sa sa dea hrana si acoperamant celor ce aveau nevoie de ele . 9inde mai intai $unurile pe care le detinea si cu $anii o$tinuti cumpara alimente pentru saraci . &mpartindu!le hrana , el da fiecaruia dupa tre$uinta fara a face deose$ire intre oameni , dupa casa sau convingeri religioase . -8 Manastirile intemeiate de catre 9asile cel Mare au organizat ample activitati de a2utorare a $olnavilor , $atranilor si saracilor . 4ar activitatea filantropica a lui 9asile nu se rezuma la acest episod ; ea va fi dusa mai departe , mai ales cand va dispune de mai multe resurse materiale . Astfel , el va intemeia pe langa manastirile pe care le infiintase , un complex de cladiri cu destinatii multiple , cunoscut de o$icei su$ numele de 9asiliada . Este vor$a de spitale pe care le!a inzestrat cu personalul , confortul si medicamenteCe necesare , spitale in care se tratau cele mai felurite $oli , chiar si lepra . -7 &nceputurile monahismului in "iserica de Apus &n Apus , monahismul il are ca reprezentant pe Atanasie cel Mare < 3+3 = arhiepiscop al Alexandriei , care a introdus monahismul in Apus , in timpul exilurilor sale din Alexandria . &n Apus monasticismul a fost mai practic ' el com$atea lenea si deplandgea actele pur ascetice . Accentul era pus atat pe munca cat si pe inchinare . -> Alti monahi reprezentativi ai Apusului au fost ' Euse$iu de 9ercelli din &talia exilat in anul 377 la e$aida , Egiptul de (us . El a cunoscut monahismul egiptean pe care l #a raspandit in Apus ; Am$rozie , arhiepiscopul Milanului < 30+ = , Martin de ours < 30+ = in Galia , &eronim < 8-, = , invatator la 5oma , Augustin < 83, = episcop de Aippo!5egius care a
&$idem Earle E. Cairns , Crestinismul de!a @ungul (ecolelor , Editura 4ragostea lui 4umnezeu in actiune , Chisinau , %00- , p. -%1
-7 ->

Pagina 8 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

infiintat o comunitate de monahi , episcopul Aoronat de Arlate care a ctitorit manastirea din @erin , preotul &oan Cassianul < 83,!837 = . -+ &oan Cassianul era originar din (cBtia Minor < (citia Mica = # 4acia *ontica sau 4o$rogea . (avantul 9asile *arvan a descoperit in padurea (ermetului doua inscriptii care mentioneaza numele 9icus Cassiaci . &oan Cassianul poarta numele locului in care s!a nascut . El a avut o educatie aleasa si era cunoscator al lim$ilor greaca si latina . :El singur marturiseste ca uneori , in timpul cantarii psalmilor , ii reveneau in memorie versurile poetilor antici , tul$urandu!l . Avea preferinte pentru clasicii latini ' 9irgiliu, Aoratiu , Cicero, etc .; -1 &n anul 31, pleaca in 5asarit . :&n *alestina se sta$ileste impreuna cu Gherman pe care mai tarziu il va numi (fantul Gherman intr!o manastire din apropierea "etleemului ;.
-0

*entru a do$andi cunostinte noi si a inainta in virtute , spre anul 317 , el cauta desertul Egiptului , o adevarata patrie a monahismului comunitar . Aici se afla elita duhovniceasca . 3, (fantul &oan Cassianul se reintoarce in *alestina apoi din nou in Egipt . 4upa un timp paraseste Egiptul si a2unge diacon in Constantinopol . Aici face &oan Cassianul cea mai inalta si profunda scoala teologica . &nsusi va marturisi mai tarziu cu o indreptatita mandrie Eu sunt ucenicul si opera lui &oan 3%. &oan Arisostom a fost exilat in Armenia fapt care il determina pe (fantul Cassian sa prezinte episcopului 5omei , &nocentiu & situatia lui Arisostom . El incearca sa intervina in favoarea lui &oan Gura de Aur dar nu o$tine rezultate . Aramas la 5oma iar mai tarziu a plecat in Marsilia .&oan Cassianul a intemeiat o manastire de calugarite si una de calugari contri$uind astfel la organizarea manastirilor din Apus . El le!a dat reguli dupa modelul regulilor din 5asarit . &oan Cassianul a lasat in urma sa o $ogata creatie teologica . &i sunt atri$uite si necontestate urmatoarele scrieri fundamentale ' %= 4espre asezamintele manastiresti cu viata de o$ste si despre remediile celor opt pacate principale , %- carti ; -= Conlatiuni sau convor$iri cu *arintii , -8 de piese ; 3= 4espre intruparea lui Aristos , contra lui Destorie .3-

&n scrierea 4espre asezaminte manastiresti cu viata de o$ste si despre remediile celor opt pacate , el sfatuieste monahii in ceea ce priveste viata de rugaciune , regulile slu2$elor din manastirile *alestinei si Mesopotamiei , im$racaminte , noviciat , ascultare . &n partea a doua a
*aul Godet,art Gean Cassien,in 4ictionarde teologie catolic , vol. &&J- , *aris , %0-3 , col. %1-8 .ilocalia , trad. de 4. (taniloaie , vol. & , (i$iu , %08> , p.%-7 3, Marcu "anescu , (fantul &oan Casianul in (finti 5omani si Aparatori ai @egii (tramosesti , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01+ , p. --8 3% &oan G. Coman , (criitori "isericesti 4in Epoca (traromana , "ucuresti , %0+0 , p. --3
-1 -0

Pagina $ din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cartii sunt analizate cele opt pacate principale care sunt' 4uhul lacomirii, al maniei, al mandriei, al trandaviei, al desfranarii, al iu$irii de argint, al instrainarii si al maririi desarte. &oan Cassianul a preluat de la 9asile cel Mare legea muncii . (ocotim lenea un viciu de moarte , munca o $inefacere cereasca iar iu$irea de aproapele o (fanta datorie , ei trudesc cu $ratele din zori si pana in noapte , a2uta saracii , pe orfani , pe infirmi , cresc copii aruncati , ingri2esc leprosii , dau asistenta $olnavilor , se ingri2esc de victimele raz$oaielor , ale secetei , ale altor calamitati , com$at luxul , desfraul , camata , exploatarea municii altora si asuprirea celor o$i2duiti , lupta impotriva ereziilor , studiaza cartile (fintelor (cripturi si (crierile *arintilor . 33 (crierea Conlatiuni sau Convor$iri cu *arintii , -8 de piese este de fapt completarea lucrarii 4espre asezaminte manastiresti cu viata de o$ste si despre remediile celor opt pacate principale . (unt expuse -8 de convor$iri avute cu pustnicii din Egipt intre care sunt discutate importante pro$leme reologice ca de exemplu ' pro$lema harului , pacate duhovnicesti , antropomorfism , renuntare la avere , desavarsirea prin rugaciune , li$erul ar$itru . &n a treia lucrare 4espre &ntruparea 4omnului , contra lui Destorie , in sapte carti &oan Cassianul relateaza erezia nestoriana si o com$ate cu argumente puternice . Cea mai mare insemnatate a tratatelor ieromonahului do$rogean o constituie contri$utia sa la pro$lema teologiei harului . /perele ela$orate constituie inceputul unei literaturi patristice de tip monahal , redactate intr!o lim$a latina misionara . 38 &n secolul al vi #lea ,"enedict de Dursia <81,!78-= afost cel mai mare conducator al monasticismului din Apus. *rin anul 7-0 a fondat manastirea de la Monte Cassino.Curind erau su$ controlul lui cateva manastiri ,care!i urmau planul de organizare , munca si inchinaciune ,adica 5egula lui. .iecare manastire era considerata ca o unitate de sine statatoare ce se intretinea singura . 37 5egulile lui "enedict de Dursia erau facute dupa regulile lui 9asile vel Mare,dar erau mai usoare.Era ingaduita putina carne unt ,ulei , fructe si zarzavaturi. (!au infiintat astfel in Apus doua ordine monahale 'ordinul calugarilor vasilieni si ordinul calugarilor $enedictini care aveau in uz reguli mai usoare. 3> Monahismul in "iserica de 5asarit in secolel &H!H&9 &n tari din 5asarit ca "ulgaria , (er$ia , ara 5omaneasca , Moldova , 5usia si la Muntele Athos monahismul s!a dezvoltat considera$il .

Dicolae &. Dicolaescu, (inodul al &9!lea Ecumenic si /rganizarea 9ietii Monahale in :/rtodoxia; , &&& , %07% , nr. -!3 , p. 8>3 38 Marcu "anescu , (fantul &oan Cassianul in (finti 5omani si Apratori ai @egii (tramosesti , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01+ , p. -3,
33

Pagina 1% din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n ma2oritatea manastirilor se gaseau 5egulile lui 9asile cel Mare < 3+0 = si anume 5egulile Mari si 5egulile Mici . Manastirea (tudion din Conastantinopol a fost reorganizata de catre (tuditul in anul 1-> . El a impartiti calugarii pe trei grupe ' o grupa lucra , alta se ruga si atreia grupa se odihnea in mod alternativ . Muntele Athos a constituit pentru "iserica /rtodoxa centrul vietii monahale , mai cu seama in secolul al HH!lea , cand a cunoscut o importanta dezvoltare . &n secolul al &H!lea au aparut aici primii calugari care si!au zidit schiturile in stanca . Dumarul sihastrilor a crescut considera$il ulterior si s!a simtit nevoia de organizare din punct de vedere religios si economic . Aceasta organizare a avut loc in perioada lui Constantin Monomacul , imperator $izantin , in secolul al H9!lea . :(fantul Atanasie Athonitul < 00+!%,%% = este intemeietorul Marii @avre si a "isericii Katholicon . (!au ridicat apoi un sir de alte manastiri inainte de anul %,,, , pe la 01, a fost intemeiata manastirea 9atoped ; pe la anul %,,, s!a intemeiat manastirea Lograf data calugarilor $ulgari ; inainte de 0+0 a fost ridicata de i$erul &oan manastirea &vir pentru calugarii din &viria < Georgia = ; la %%83 a fost intemeiata manastirea 5usicon pentru calugarii rusi ; manastirea Ailandar zidita in %%0+ de catre calugarul sar$ (fantul (ava si daruita calugarilor sar$i .; 3+ Marea @avra a arii 5omanesti din Muntele Athos este manastirea Cutlumus zidita in secolul al H&9!lea de catre Dicolae Alexandru si 9ladislav 9laicu . *ana in secolul al H9!lea , su$ autoritatea &mparatului Constantin Monomacul pe muntele Athos au fost ridicate -, de manastiri . 4upa cucerirea Constantinopolului de catre turci , potrivit o$iceiului popoarelor extremului orient , s!a pus si pe locuitorii muntelui Athos dare individuala < $iru = , insa fara a se atinge administratia lor interioara . (fantul Munte a ramas ca si pana aci , o repu$lica teocratica cu administratia sa proprie . 31 *e Muntele Athos monahii traiesc in schituri cate 8!7 , in chilii independente dar si in sihastrii . &n cele mai multe manastiri se intalneste felul de viata o$stesc < chinovial = . *entru a se mentine unitatea si disciplina monahala , toate manastirile din Athos se afla su$ ascultarea unui protos , cu resedinta in Karies!Ducet . 30 Calugarii se ocupau cu agricultura , cresterea animalelor , pomicultura , scrierea manuscriselor , a (fintelor (cripturi fiind renumita scoala *anselin de aici . @a Muntele Athos
&dem , p. -+0!-1, Difon , Muntele Athos , ipografia MGuten$erg: , Goseph Go$l , "ucuresti , %0,+ , p. %% 30 &oan 5amureanu , &storia "isericeasca 6niversala , &nstitutul "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. -1,
3+ 31

Pagina 11 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se gasesc documente foarte vechi si pretioase care au fost pastrate de!a lungul timpului cu mare atentie . Aramul Muntelui Athos este (chim$area la .ata a Mantuitorului . Cu aceasta ocazie , toti calugarii de pe munte se intalnesc pe varful cel mai inalt al muntelui si are loc slu2$a religioasa . &n secolul al H&!lea a aparut la Muntele Athos un nou mod de viata , pe langa viata de o$ste si anume viata idioritmica care consta in li$ertatea posedarii de $unuri materiale personale . &nainte de anul %873 , calugarii de la Athos s!au supus turcilor de $unavoie . 4in aceasta cauza , sultanul Murad al &&!lea le acorda anumite privilegii .8, Calugarii de la Muntele Athos au fost a2utati de catre credinciosii ortodocsi , episcopi , domnitori , din alte tari ortodoxe ca ' "ulgaria si (er$ia . &n afara de manastirea Cutlumus care este Marea @avra a romanilor au mai fost zidite sute de schituri , coli$e si sihastrii . Cele mai importante schituri romanesti au fost ' *rodromul < (fantul &oan "otezatorul = , (fantul Gheorghe si @acul . / alta manastire romaneasca din secolul al H!lea este manastirea (fantul *avel ridicata de monahul *avel (iropotamitul . A2utoarele romanesti fata de Muntele Athos au fost de natura materiala dar si de natura cultural spirituala . &n $i$lioteca s!au pastrat @iturghierul lui @eontie , 9asile si ale lui Mihail , datand din secolul H9& . 8% @a Athos s!au remarcat calugari ca ' *etru Athonitul < secolul &H = , Atanasie <secolul H= , Grigorie de *alama < secolul H&9 = , Dicodim de la ismana < secolul H&9 = . &storia Athosului a influentat monahismul ortodox din 5asarit prin viata sfanta a calugarilor , prin exemplul lor , prin pelerina2e . Alte manastiri cu influenta in ortodoxism au fost ' manastirea (fanta Ecaterina de pe Muntele (inai care a fost ctitorita de &ustinian in secolul al &9!lea , manastirea Meteora din esalia # Grecia . @a "ulgari a trait &oan de 5ile ridicandu!se si manastirea 5ila . &n timpul &mperiului romano!$ulgar %%17!%%1> s!a ridicat lavra din arnova , manastirile de pe muntele 9itosa langa (ofia ; manastirile "acicovo si roian 8etravangheliile lui ara 5omaneasca , Moldova , ransilvania, 5usia ,

&on 5amureanu , &storia "isericeasca 6niversala , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. -1, 8% Dicolae &orga , &storia "isericii 5omanesti , Editia a &&!a , vol. & , Editura Ministerului de Culte , "ucuresti , %0-1 , p. %38&oan 5amureanu , &storia "isericeasca 6niversala , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. -1%!-18,

Pagina 12 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(ava Demanici a trait in secolul al H&&!lea # a fost sfantul poporului sar$ . El a ridicat manastirea Ailandar din Muntele Athos . Alte manastiri ortodoxe sar$esti au fost ' (tudenita , Gicea , Milesevo , Gracianita , @iu$ostinia si 4eciani . &n 5usia au fost ctitorite manastirile ' @avra *ecersCaia de catre Antonie < %,+3 = in Kiev si @avra (fantul (erghie si @avra (fintei reimi in Moscova . Monahismul in "iserica de Apus in secolele H&!H&9 Monahismul in Apus a cunoscut o mare inflorire . (!au infiintat multe ordine monahale si militare in care asceza nu era la fel de aspra ca si in 5asarit . Monahii practicau actele de caritate si luptau impotriva coruptiei si a imoralitatii din "iserica . /rdinele monahale au com$atut ferm luxul , trandavia clerului , miscarile eretice . 6neori au exagerat a2ungand , ca dominicanii sa execute prin inchizitie pe valdenzi si al$igenzi . 83 /rdinele monahale s!au infiintat in urmatoarele tari catolice ' (pania , Germania , &talia , .ranta , Anglia si s!au raspandit in Asia , Africa , in tarile nordice ale Europei , in estul si sud!estul Europei printre crestini ortodocsi . /rdinele monahale au fost ' /rdinul Cartusienilor , /rdinul Cistercienilor , /rdinul Carmelitilor si /rdinul Augustinienilor . /rdinele cersetoare au fost ' /rdinul .ranciscanilor si al 4omonicanilor , /rdinele monahale cavaleresti sau militare ' /rdinul eutonilor , /rdinul emplierilor si /rdinul &oanitilor sau /spitalierilor . /rdinul Cartusienilor a fost infiintat de catre "runo de 5eims in anul %,1> si apara in .ranta . Calugarii acestui ordin propagau ascetismul . Ei traiau in saracie si com$ateau luxul , lacomia si lenea . 88 /rdinul Cistercienilor a fost fondat in anul %,01 in .ranta da catre 5o$ert , un calugar $enedectin . 9iata lor era ascetica , simpla . /cupatia lor era munca campului . Dumarul monahilor cistercieni a crescut rapid atragand mai mult tarani dacat invatati . Manastirile au ramas su$ autoritate episcopala si erau conduse de a$ati . 87 Mare parte din faima organizatiei a fost un rezultat al eforturilor lui "ernard < %,0,! %%73 = de la manastirea din Clairvaux . El era de vita no$ila si datora mult pioasei lui mame Aletta . El a fondat manastirea de la Clairvaux in %%%7 , la varsta de -7 de ani , si cu a2utorul a 3, de tovarasi si cei cinci frati ai sai , a reusit sa faca din ea unul din cele mai frumoase centre
&oan 5amureanu , &storia "isericeasca 6niversala , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. -03
83

&oan 5amureanu , Milan(esan , eodor "odagoe , &storia "isericeasca 6niversala , vol. && , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %003 , p. 1,
88

Al$ert AenrB DeEmann 4.4. , A Manual of Church AistorB , vol. & , *hiladelphia , he American "aptist *u$lication (ocietB , %033 , p. 877
87

Pagina 1 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ale ordinului cistercian . 8> Capacitatile lui intelectuale , mistice , oratorice si practice l!au facut conducatorul spiritual si al doilea fondator al miscarii cisterciene cat si o forta in relatiile dintre "iserica si (tat in Europa medievala .8+ /rdinul Carmelitilor a fost organizat in anul %%7> in *alestina , pe Muntele Carmel de catre "erthold de Cala$ria . Carmelitii traiau in saracie . Du consumau carne . &n anul %-%0 ordinul a fost recunoscut de catre *atriarhul latin din &erusalim . Calugarii carmeliti traiau dupa regulile lui Augustin si su$ protectia *rofetului &lie . 81 /rdinul Canonicilor Augustinieni a2utau episcopul :A fost adoptat /rdinul (fantul Augustin , iar in 2urul anului %%%0 a fost adoptata im$racamintea uniforma si locuinta in comun .; Cultivau gri2a clerului pentru viata religioasa .80 /rdinul .ranciscanilor il are ca intemeietor pe .rancesco d NAssisi < %%1-!%--> = in &talia . El a formulat niste reguli care sa le guverneze vietile . Aceste reguli implicau saracie , castitate , ascultare , dar ascultarea de papalitate era accentueata . A fost ordin cersetor < traiau din ce primeau = . *apa &nocentiu al &&&!lea in %-,0 accepta organizatia franciscana . Ei s!au mai numit si /rdinul .ratilor Minori sau Minoriti .7, A fost fondat si un ordin pentru femei de catre Clare si s!a numit (aracele Clare. /rdinul ertiarilor a fost fondat in anul %--% pentru persoanele laice care traiau dupa regulile ordinului franciscan dar care ramaneau < in afara manastirilor dar practicau = in lume . .rancisc a predicat in (pania si in Egipt . Altii au mers in /rientul Apropiat si chiar in /rientul &ndepartat . &oan de Monte Corvino < %-8>!%3-1 = a a2uns pana la *eCin inainte de %3,, .7% /rdinul .ranciscan a devenit centralizat , su$ un general numit de papa . 4e asemenea ordinul a avut multi invatati cum a fost ' 5oger "acon , "onaventura , 4unas (cotus si Oilliam /cCham . /rdinul cersetorilor 4ominicani a fost fondat in .ranta de catre 4omini Guzman < %%+,!%%-% = . 4ominic a com$atut luxul si imoralitatea clerului si a predicat saracia si pocainta . &n timp ce franciscanii erau mari misionari , castigand oameni prin exemplul lor si facand appel la sentimente , dominicanii erau mari invatati care incercau sa!i castige pe oameni
8>

.rederic A. /gg , A (ource "ooC of Medieval AistorB , DeE ForC ' American , %0,+ , p. -7%!->,

Earle E. Cairns , Crestinismul de!a lungul secolelor , Editura 4ragostea lui 4umnezeu in Actiune , Chisinau , %00- , p. -%1
8+ 7+

Al$ert AenrB DeEmann , A Manual of Church AistorB , vol. & , *hiladelphia , he American "aptist *u$lication (ocietB , %033 , p. 877
81

AenrB "eltenson , 4ocuments of he Christian Church , < DeE ForC ' /xford 6niversitB *ress , Editia a -! a , %0>3 = , p. %-1!%3- ; Constantin 4upu , / istorie a "isericii Crestine , vol. & , Editura Metanoia , imisoara , %003 , p. %88
7,

Pagina 14 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de la erezie prin convingere intelectuala . 7-/rdinul a fost apro$at in anul %-%> de catre papa Aonoriu al &&&!lea < %-%>!%--+ = . Ei mai erau numiti si .ratii predicatori . 4ominicanii erau o organizatie centralizata . Ei au fost scosi de su$ ascultarea episcopilor locali si pusi su$ autoritatea directa a papei . 4ominicanii au activat cu fanatism si cruzime impotriva catarilor si al$igenzilor starnind ura poporului . Ei aparau despotismul papal . 73 6nul dintre cei mai de seama carturari ai ordinului dominicanilor este oma dNA)uino care a ela$orat sistemul actual al teologiei din "iserica 5omano!Catolica . (unt de apreciat la calugarii cersetori franciscani si dominicani actele de caritate fata de oamenii saraci si $olnavi , misionarismul , predica care a fost repusa la locul ei , predicile care erau rostite in lim$a poporului si contri$utiile in domeniul teologiei si invataturii . Au fost dezapro$ate faptele fanatice ale calugarilor dominicani numiti si Cainii 4omnului si &nchizitia ./rdinul &oanitilor sau /spitalierilor a fost fondat in anul %,81 pentru ingri2irea $olnavilor si gazduirea pelerinilor . &n perioada de inceput a istoriei lui , acesta era echivalentul medical al Crucii 5osii moderne. 78&n anul %%%1, /rdinul &oanitilor devine ordin militar pentru apararea preoti si cavaleri .77 /rdinul emplierilor a fost infiintat in anul %%%1 pentru a apara ara (fanta de pagani. Ei locuiau in palatul regelui &erusalimului "alduin al &&!lea . 4upa anul %-0% cavalerii templieri au parasit *alestina sta$ilindu!se in .ranta . &n secolul al H&9!lea au fost persecutati iar apoi desfiintati .7> /rdinul Cavalerilor eutoni a fost fondat in anul %%0, in timpul celei de!a treia Cruciade , de catre cavalerii germani din "altica . (copul infiintarii acestui ordin a fost pentru ingri2irea cavalerilor germani si a pelerinilor $olnavi .7+ Alte ordine militare din tinuturile "alticii si peninsula &$erica ' /rdinul Cavalerilor (padei in Estonia , /rdinele de Calatrara si Alcantra in (pania iar in *ortugalia , /rdinul lui
Earle E. Cairns , Crestinismul de!a lungul secolelor , Editura 4ragostea lui 4umnezeu in Actiune , Chisinau , %00- , --,
7-

arii (finte de mahomedani. /spitalierii erau impartiti in infirmieri ,

&oan 5amureanu , &storia "isericeasca 6niversala , &nstitutul "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. -0>!-0+
73 >3

Earle E. Cairns , Cresinismul de!a lungul secolelor , Editura 4ragostea lui 4umnezeu in Actiune , Chisinau ,%00- , p. -%1
78

Al$ert AarrB DeEmann , 4.4. , A Manual of Church AistorB , volume & , *hiladelphia , he American "aptist *u$lication (ocietB , %033 , p. 877
77 >7 7>

&dem , p. 877

Earle e. Cairns , Crestinismul de!a lungul secolelor , Editura 4ragostea lui 4umnezeu in Actiune , Chisinau , %00- , p. -%0
7+

Pagina 1! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aristos au luptat pentru raspandirea si apararea crestinismului .*remostratensii au fost un ordin la *remontre , intemeiat in %%-, de canonicul Dor$ert din Koln care a im$unatatit predica si slu2irea preotilor . Au fost misionari in zona "alticii .
71

(!au intemeiat si ordine

pioase de laici, ordine mai mici ' Asociatia de manastiri a fratilor scotieni si irlandezi, intemeiata in secolul al H&!lea de Marianus (cotus; Atoniti , or!din dedicat ingri2irii $olnavilor intemeiat in secolul H& ; /spitalierii (fantului @azar in %%1, in Montpellier si mutat la 5oma. Acest ordin s!a ocupat cu asistenta leprosilor. /rdinul servitilor intemeiat in %-33 in .lorentaa raspandit cultul Maicii 4omnului. /rdinul "rigittelor a fost intemeiat in %3>3 in (uedia de printesa "rigitta care se ocupa de ridicarea moralului femeilor decazute. /rdinul "eghinelor si "egarzilor din arile de Gos promova actele de caritate. .ratii de 9iata Comuna promovau actele de pietate si instruire reciproca <(ec. H&9!H =.70

Capitolul Monahismul romanesc Aparitia crestinismului la poporul roman 5amura indo!europeana a tracilor se intindea in spatiul carpato!danu$iano!$alcanic, de la Marea Egee pana la mlastinile *ripetuluisi din podisul "oemiei pana la "ug . Geto!dacii , stramosii poporului roman au fost ramura de nord a tracilor . Aerodot scria despre traci ca sunt :cei mai vite2i si mai drepti dintre traci .; 4aco #getii ocupau teritoriul din muntii (lovaciei si de la 4unarea Mi2locie pana in muntii "alcani iar spre rasarit , pana dincolo de Distru . 4aco!getii formau un singur popor si vor$eau aceeasi lim$a . Existau mai multe tri$uri de daco!geti ' tiragetii , carpii , apulii , napeii , cro$izii , in teritorii cu o asezare mare in centru , $ine intarita ' Liridava , *etrodava , 4ro$eta , Apulum . &nca inainte de cucerirea 4aciei da catre romani , dacii foloseau alfa$etul latin . Ei se inchinau zeului Lamolxis . "ure$ista < 1-!88 i. Ar. = reuseste sa uneasca pentru prima data intr!un singur stat daco!getii . Capitala era la Argedava .

&oan 5amureanu , Milan (esan , eodor "odagae , &storia "isericeasca 6niversala , vol. && , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %003 , p. 1%
71 70

&dem , p. 13

Pagina 1" din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4upa moartea lui "ure$ista , daco!getii au luptat cu romanii pentru integritate teritoriala . &n secolele &&!& i Ar. romanii incep sa cucereasca teritorii din vecinatatea 4aciei. :&n %>1 i. Ar. Au cucerit Macedonia si Epirul , transformate in %81 in provincie romana . &n %8> si!a pierdut independenta Grecia , anexata de curand la Macedonia . &n anul %77 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe tarmurile Adriaticei locuite de dalmati , in anul 70 i. Ar. aceste teritorii au fost organizate intr!o provincie , su$ numele de &llBricum . &n anul 0 d. Ar. s!a constituit provincia *annonia .;% &n timpul domniei lui 4ece$al < 1+!%,> = , 4acia se intindea de la isa si Distru si din Carpatii nordici pana la 4unare . 4ece$al a luptat cu imparatii romani 4omitian < 1%!0> d. Ar. = si raian < 01!%%+ = . *rimul raz$oi cu &mparatul raian a avut loc in anul %,%!%,- care s!a incheiat cu victoria romanilor la apae iar al doilea raz$oi a avut loc in anul %,7!%,> ransilvania , incheiat tot cu victoria romanilor . Ei au cucerit capitala (armisegetusa ,

/ltenia , o fasie din Muntenia si "anatul . (tatul dac a fost desfiintat si s!a creat provincia romana .Doua provincie nu a cuprins tot teritoriul fostului stat 4ac . inuturi ca Maramuresul , Crisana , Moldova , campia Munteana n!au fost ocupate de romani , ci au continuat sa fie locuite de dacii li$eri .- Ca si provincie romana , 4acia a fost su$ordonata &mparatului roman prin guvernator . &mparatul Aadrian a impartit 4acia in 4acia (uperior si 4acia &nferior . 4in 4acia (uperior s!a desprins 4acia *orolissensis . Capitala s!a numit Colonia 6lpia raiana Augusta 4acica . &n timpul &mparatului Marcus Aurelius < %>%!%1, = s!a reorganizat administrativ 4acia pentru a treia oara ; ea a fost impartita in trei provincii ' 4acia Malvensis , 4acia Apullensis , 4acia *orolissensis . &n 4acia s!au adus multe trupe militare si colonisti din toate partile &pmperiului 5oman . Colonizarea 4aciei a fost organizata de statul roman cu scopul intaririi elementului roman aici . Caracterul organizat si masiv al colonizarii a facut ca populatia daca autohtona sa sufere o puternica influenta romana . &ntr!un timp relativ scurt dacii s!au romanizat insusindu!si cultura , o$iceiurile , unele credinte religioase si lim$a latina a cuceritorilor . &ntre anii -+%!-+7 cand a avut loc retragerea administratiei romane in sudul 4unarii , provincia era locuita de o populatie romanizata . 3

5aspandirea in 4acia a crestinismului

&dem , p. 70 &dem , p. >%

Pagina 1# din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Conform .aptelor Apostolilor H9&!H9&& si HH Apostolul *avel a fost in peninsula "alcanica iar in a doua si a treia calatorie misionara < intre anii 7,!7- si 77!71 = el a predicat insotit de imotei in Macedonia < provoncie romana = la .ilippi si la esalonic. &n epistola catre 5omani H9 '%0 mentiona faptul ca a vestit Evanghelia pana la &liria <anul 71=.&n imotei &9 '%, Apostolul *avel relata despre propovaduirea Evangheliei in 4almatia , de catre it . 4in aceste texte $i$lice reiese ca Apostolul *avel , imotei si it au evanghelizat regiunile din sudul 4unarii care au fost vecine cu teritoriul 4aciei . *otrivit unei traditii consemnate de (fantul &polit , (fantul Apostol Andrei a vestit cuvantul Evangheliei scitilor si tracilor . Episcopul Euse$iu din Cezareea *alestinei < ->7!330 = , cel mai de seama istoric din veacurile primare , in &storia sa $isericeasca scria ca (fantul Apostol Andrei a propovaduit si in 4acia *ontica , viitoarea provincie romana (cBthia Minor < 4o$rogea de azi = .8 (e presupune ca Apostolul Andrei a predicat Evanghelia daco!getilor dar a si ales si a hirotonisit episcopi . &n spri2inul acestei presupuneri vine si faptul ca la omis era cea mai veche episcopie de pe teritoriul romanesc . raditia orala spune ca Apostolul Andrei a hirotonit ca episcop de /dBsson < 9arna! in "ulgaria = pe ucenicul sau Ampliat < cel identic cu Ampliat din Epistola catre 5omani ; 5om. H9& '1 = . 7 Crestinismul s!a raspandit in nordul 4unarii de catre persoanele increstinate de catre Apostolul Andrei , prin colonistii din 4almatia , *annonia , Moesia , Grecia , Asia Mica , Galia , dintre care erau si crestini , prin ostasi ai armatei romane si prin negustori crestini . @ipsa unor dovezi scrise sau arheologice despre raspandirea crestinismului in secolele &!&&!&&& se explica prin faptul ca invatatura crestina era nepermisa . &n spri2inul increstinarii timpurii a dacilor si apoi a daco!romanilor sunt invocate marturii ale unor scriitori crestini din primele veacuri . &ustin Martirul < %>7 d. Ar. = in lucrarea sa 4ialogul cu iudeul rifon scria ca nu exista nici un neam I fie din cei ce traiesc in carute si corturi si crescand vite , la care sa nuse faca rugaciuni in numele lui Aristos cel rastignit . ertulian din Cartagina < -8, = in lucrarea &mpotriva iudeilor 9&& , scria ca numele lui Aristos era cunoscut nu numai galilor , $ritanilor , ci si in tinuturile sarmatilor , dacilor , germanilor si scitilor . >
8

&dem , p. >8

Mircea *acurariu , &storia "isericii 5omanesti din ransilvania , "anat , Crisana si Maramures , "ucuresti , p. -+ > 9asile *arvan , Contri$utii Epigrafice la &storia Crestinismului 4aco!roman , "ucuresti , %0%% , p. +7
7

Pagina 18 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4upa retragerea trupelor militare romane din 4acia , in anul -+%!-+7 are loc o crestinare puternica a daco!romanilor . :&n veacul al &&&!lea poate , in al &9!lea , desigur crestinii acestia din (citia Mica isi avura alcatuite si $isericile lor , de urma carora dam , prin sapaturi , in timpurile noastre .; + &n secolele &&&!&9 "iserica apare organizata , avand in fruntea ei episcopi . *rimul episcop mentionat este Evangelicus , iar al doilea , atestat documentar este Efrem ,trimis de Aermas al &erusalimului <3,,!3%8= sa propovaduiasca propavaduiasca in (citia . 6rmeaza apoi episcopul itus care a fost martirizat pentru ca nu a vrut sa presteze serviciul militar ;episcopul Marcus al (tefan de omisului ,care a participat la (inodul & ecumenic de la Dicea <3-7= ;episcopul Malva din /ltenia .Alti episcopi '"retanion care s!a impotrivit

arianismului,Gherontie ,participant la (inodul && de la Constantinopol <31%=, eotim & care a participat la sinoadele de la Constantinopol intre anii 8,,!8,3 ;la sinodul de la (ardica din 383 a participat episcopul 9italis din A)uae!4acia 5ipensis si episcopul (ilvestru , <Episcopii *aregorius din (cupi si Macedonius din 6lpiana = . 4in secolul al 9!lea cunoastem pe episcopul imotei , care participa la sinodul &&& ecumenic , din prima 2umatate a secolului . 1 Episcopul Alexandru de la omis a participat in anul 880 la (inodul de la Constantinopol , episcopul &oan , un foarte $un teolog si adversar al eutihianismului si nestorianismului ,episcopul eotim && in anul 871 a fost episcop de omis . &n secolul al 9&!lea este mentionat episcopul *aternus . &n anul %0>, , au descoperit la Mangalia o cruce de calcar , pe care este mentionat numele episcopului (tefan . Ea ne atesta pentru prima oara existenta unui episcop in alt oras al 4o$rogei , in afara de cunoscut la ecumenic in 773 de la Constantinopol %, &n secolele 9!9& existau in (cBtia Minor %7 episcopate , dintre care , unele :functionau in cetatile de pe malul drept al 4unarii iar aria lor misionara se intindea si in Muntenia si in Moldova .; %% Alti episcopi din secolul al 9&!lea sunt ' episcopul 9alentinian din omis , episcopul (tefan , episcopul de la Aistria , episcopul de la ropaeum raiani . &n Dotitia Episcopatuum , pu$licata in anul %10% de catre Carl de "oor si in %01% de catre Gean 4arrouzes este
D. &orga , &storia "isericii 5omanesti , Editia a &&!a , vol. & , Editura Ministerului de Culte , "ucuresti , %0-1 , p. %3 1 G. Leiller , @es /rigines Chretiennes 4ans @es *rovinces 4anu$iennes de lNEmpire 5omain , *aris , %0%1 , p. %+-!%+1 ; &oan G. 5amureanu , Cresinismul in *rovinciile 5omane 4unarene ale &liricului la (farsitul (ecolului &9 , in (tudii eologice an H9& , %0>8 , nr. +!1 , "ucuresti , p. 8,1!8%%% Emilian *opescu , &nscriptiile Grecesti si @atine din (ecolele &9!H&&& 4escoperite in 5omania , Editura Academiei 5epu$licii (ocialiste 5omania , "ucuresti , %0+> , p. 3,
+

omis . 0 6ltimul episcop

omis este 9alentinian , om de mare cultura , amintit in actele sinodului 9

Pagina 1$ din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mentionata o lista ce cuprinde toate mitropoliile , arhiepiscopiile si episcopiile din *atriarhia ecumenica din secolul al 9&!lea . &n (cBtia Minor erau trecute alte %8 scaune episcopale si anume ' Axiopolis <Ainog ! Cernavoda , 2udetul Constanta = , Carsium < Aarsova , 2udetul Constanta = , Callatis < Mangalia , 2udetul Constanta = , Constantiana < pro$a$il la nord de Aistria , la capul 4olo2man , 2udetul Constanta = , Aistria < &stria , 2udetul Constanta = , AegBssus < ulcea , 2udetul ropaeum raiani < Adamclisi , 2udetul ulcea = , AalmBris Constanta = , roesmis < &glita , 2udetul ulcea = , Doviodunum < &saccea , 2udetul ulcea = , ulcea = , (alsovia < Mahmudia , 2udetul < 4unavatul de Gos , 2udetul ulcea = , Laldapa < A$staat Kalesi=, 4ionBsopolis < azi "alcic in "ulgaria = . (e crede ca toate acestea au fost infiintate la inceputul secolului 9& . % &n secolul al 9&&&!lea este cunoscut 6rsus , episcop al avaritilor care a participat la sinodul 9&& ecumenic , de la Diceea < +1+ = . Acest episcop cu nume latin , este considerat de catre cei mai multi cercetatori ca fiind al orasului A$rittus din Moesia &nferioara . 4eci , 6rsus ar fi primul episcop roman cunoascut de documentele istorice. %3 eologi calugari din (cBtia Minor Calugarul &oan Cassian s!a nascut in anul 3>, in padurea (eremetului . El a intemeiat doua manastiri la Massilia .El a com$atut nestorianismul . /pera sa teologica e formata din lucrarile ' 4espre asezaminte manastiresti de o$ste si despre remediile celo 1 pacate , Convor$iri cu parintii si 4espre &ntruparea 4omnului . Ela facut legatura dintre 5asarit si Apus , parintele monahismului apusean . Calugarul &oan Cassian a introdus in Apus patericul , un gen literar nou in care sunt prezentate discursuri ale parintilor . Episcopul eotim & a fost scit la origine , fiind format in mediul calugaresc si purtand plete ca semn al consacrarii , monahismului .%8 9iata sa ascetica si curatia morala au fost admirate de contemporanii sai , chiar si de pagani , cum au fost hunii , care il numeau 4umnezeul romanilor .%7 El a scris scurte tratate in forma unor dialoguri , in stilul vechii retorici . %> 4ionisie Exignul , adica cel Mic sau (meritul , (!a nascut in anul 8+, fiind de neam scit . Cassiodor , rege al ostrogotilor afirma despre 4ionisie Exignul ca este :foarte priceput in am$ele lim$i < greaca si romana = , cunoscator perfect al (fintei (cripturi si al

Constantin C. Giurescu , 4inu C. Giurescu , &storia 5omanilor , Editura (tiintifica si Enciclopedica , "ucuresti , %0+8 , vol. & , p. %++
%3

Pagina 2% din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4ogmaticii ;. :&n timpul copilariei a primit :hrana duhovniceasca;!dupa propria marturisire! dela episcopul *etru , calugar scit in manastirea din 4o$rogea; .%+ El a plecat din manastirea din (cBthia Minor la Constantinopol apoi , la solicitarea papei (helasie pleaca la 5oma . Aici a trait o perioada in Manastirea (fanta Anastasia fiind hirotonit preot . :&ntrucat era mare cunoscator al lim$ilor greaca si latina , traduce in lim$a latina din operele parintilor greci , cum sunt Grigorie de DBssa , Chiril al Alexandriei si *roclus , precum si Canoanele sinoadelor ecumenice , "iografii ascetice , si a editat 4ecretele pontificale , a intocmit lucrari de cronologie ' Cartea despre *asti , Argumente pascale ;.
%1

Alte lucrari teologice traduse au fost ' : 4espre crearea omului a (fantului Grigore de Dissa , doua (crisori ale (fantului Chiril al Alexandriei catre episcopul (uccesusdin 4iocezareea &sauriei , Epistola sinodala a aceluiasi *arinte catre Destorie , din anul 83, < cunoscuta su$ numele de Epistola H9&& = inclusiv cele %- anatematisme .; %0 :4esi s!a impus in cultura $isericeasca cu aceste valoroase opere , totusi el a ramas cele$ru pentru faptul ca este autorul unui nou sistem de numaratoare a anilor ; el este cel care a introdus era crestina sau era noastra . Anul % este considerat anul +78 de la fondarea 5omei , cand s!a nascut &isus Aristos .; -, 4ionisie Exignul a fost un mare teolog , un mare cunoscator al dogmaticii , traducator din lim$a greaca , cunoscator al astrologiei si un important om de cultura . (istemul cronologic crestin de astazi i se datoreaza lui . Episcopii 9alentinian si monofizism . eotim && au luat pentru pastrare scrisori despre disputele teologice care au avut loc cu ocazia (inodului de la Calcedon cand s!a discutat despre

Diceta de 5emesiana , episcop din sudul 4unarii din secolul al &9!lea , de origine daco!romana a predicat in lim$a latina . El a lasat lucrari catehetice scrise . Cea mai de seama lucrare se intituleaza @i$elli instructionis < Carticele de invatatura = sau Catehismul!in sase carti!pentru cei ce se pregateau sa primeasca taina (fantului "otez . ot lui ii apartin lucrarile dogmatice ' 4e ratione fidei < 4espre ratiunea credintei = , 4e (piritus (ancti potentia < 4espre puterea (fantului 4uh = , 4e (Bm$olo < 4espre sim$olul credintei =, una din cele mai vechi talcuiri ale sale , 4e diversis appellationi$us < 4espre diferitele numiri ale 4omnului
Gheorghe 4ragulin , &eromonahul 4ionisie (meritul MExignus: sau MCel Mic: . &ncercare de intregire $io! $i$liografica in (tudii eologice , an HHH9&& ,%017 , nr. +!1 , "ucuresti , p. --%!--0 %1 Mircea *acurariu , &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. %7%0 &dem , p. %73 -, &dem , p. %78
%+

Pagina 21 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nostru &isus Aristos = , pro$a$il si 4e agni paschalis victima < 4espre 2ertfa mielului pascal = . -% @aurentiu de Dovac a fost episcop la Dovac in anul 8%+ fiind autorul omiliilor 4espre pocainta si 4espre milostenie . Alti calugari sciti din secolul al 9&!lea sunt @eontiu , *etru 4iaconul , &oan , &oan Mauriciu , &oan Maxentiu care a scris @i$elli , carticele ce trateaza pro$leme hristologice si antropologice . Ei au fost consemnati in documente datorita controverselor teologice din secolul al 9&!lea despre hristologie . Calugarii au sustinut formula 6nul din (fanta reime a suferit in trup-- Canonici ei au apartinut de episcopul *aternus al omisului , fiind in 2urul cetatii Laldapa si calugariti aici . @a Constantinipol , erau de2a monahi . Calugarii din 4o$rogea au cautat o apropiere mai profunda de 4umnezeu in pustiuri . Dumarul lor a fost mult mai mare populand manastirile din 4o$rogea sau calatorind uneori spre /rient , unde gaseau o clima mai prielnica nevointelor calugaresti . 4ovezile literare atesta o puternica prezenta la @ocurile (finte a calugarilor proveniti din poporul traco!romanizat , cunoscut si su$ numele de $essi . -3 Manastiri $esse se gaseau la Constantinopol in anul 773 exista o manastire de $essi la Constantinopol , in *alestina in *alestina erau doua manastiri apropiate cu numele (u$i$a , una de lim$a $essa si alta de lim$a siriaca , la Manastirea (fanta Ecaterina din (inai . -8 Mentionarea episcopilor , teologilor , calugarilor in primele opt secole demon!streaza ca exista o $iserica crestina $ine organizata . Episcopii aveau langa ei calugari iar incepand cu secolul al &9!lea functia de episcop era ocupata numai de catre calugari , fapt ce dovedeste existenta calugarilor si a manastirilor pe teritoriul daco!roman . &nceputurile monahismului la romani Monahismul a patruns pe teritoriul romanesc in secolele &&&!&9 prin 4o$rogea din "izant , prin calugarii misionari ; din Capadocia , unde a trait 9asile cel Mare ; din (iria prin egumenul Audius care accentua asceza , postul si rugaciunea ; din ara (fanta prin pelerina2e si legaturi comerciale ; din &liric si coasta 4almatiei prin Diceta de 5emesiana si alti misionari . &n secolul 9&& "anatul a constituit o poarta de patrundere a monahismului in teritoriul romanesc . -7 &nca din primele secole s!a constatat la poporul roman prezenta sihastriilor satesti vare erau mici fratii si isi desfasurau activitatea pe langa $isericilor satelor . *ersoanele vaduve renuntau la $unuri personale pe care le imparteau saracilor si traiau in post si rugaciune ,

&oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. -,!-%
-7

Pagina 22 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ingri2ind $iserica satului si a2utand $olnavii . Aceste persoane nu depuneau 2uramant calugaresc . .ratii a2utau preotul si la desfasurarea slu2$elor . 6nii crestini nu erau multumiti sa traiasca in fratii ci isi construiau in locuri retrase mici sihastrii!$iserici de lemn cu chilii . Asa au luat fiinta sihastriile satesti dependente de preotii satesti care au durat aproape un mileniu . -> Existenta sihastriilor nu a luat sfarsit dupa intemeierea arilor 5omane si organizarea monahismului autohton . Chiar si dupa organizarea monahismului in secolul H&9 viata de sihastrie nu a incetat , ci s!a mentinut pana in secolul H&H . (ihastriile satesti au existat cateva secole dupa care unele s!au transformat in $iserici de mir in 2urul carora si!au construit taranii case iar cu timpul s!au format sate . Alte sihastrii s!au transformat in sihastrii cu viata de o$ste sau au devenit manastiri . Dumai in manastiri si schiturile organizate . 6nii sihastrii traiau in comunitati mici , in asceze individuale . &n secolul H&9 mitropolitul a dorit sa organizeze monahismul autohton . &n vederea realizarii acestui lucru a fost adus Dicodim de la ismana care a adunat mai multi sihastri la un loc si a unificat cate -!3 sihastrii fixand viata de o$ste cu egumeni si slu2$a religioase ca si la manastirile de la Athos . Ma2oritatea calugarilor continuau insa sa traiasca in sihastrii . -+ &n Moldova , trecerea de la idioritmie la viata chinoviala a fost mai lent . Moldovenii au acceptat foarte greu organizatori din manastiri din afara tarii . &n ransilvania , trecerea de la sihastrii la manastiri cu viata de o$ste a fost si mai lent din cauza conditiilor istorice iar dupa secolul H&9 acest proces a fost inexistent . &n ara 5omeneasca , in secolul al H9!lea transformarea sihastriilor in manastiri stagneaza timp in care , in Moldova , monahismul a cunoscut cea mai glorioasa perioada din istoria sa . (e infiinteaza o multime de manastiri voievodale si scoli de miniaturisti , copisti si caligrafi . &n secolul H9& are loc in arile 5omane intemeierea da manastiri pe temeliile vechilor sihastrii , acest proces fiind si mai ridicat dacat in celelalte secole . Acum , nu numai domnii , dar si mitropolitii , ca si $oierii din conducerea tarii se intreceau in a!si alege cele mai linistite sihastrii pe care apoi le innoiau , transformandu!le in manastiri cu viata de o$ste . 4aca in secolul H&9 iau fiinta in Moldova %> manastiri din vechile sihastrii , in ara 5omaneasca -, de manastiri si doua schituri , iar in "anat si ransilvania %- manastiri , in secolul H9 in Moldova se intemeiaza -8 de manastiri si doua schituri ; in ara 5omaneasca -3 de manastiri si %,
-> -+

ransilvania in secolele H9&!H9&& erau peste %7, de

sihastrii satesti . &n ara 5omaneasca si Moldova erau la fel de multe dar erau um$rite de

&dem , p. -&dem , p. -3

Pagina 2 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

schituri , iar in "anat si ransilvania %3 manastiri . &n secolul H9& sunt intemeiate din sihastrii , in Moldova -7 de manastiri si + schituri , in ara 5omaneasca 8, de manastiri si -+ de schituri , un numar record , iar in "anat si ransilvania numai 7 manastiri . -1 &n secolul H9!H9& se intalnesc :sihastriile independente; intemeiate in locuri foarte retrase , in munti ' sihastria 5araului , sihastria lui &osif de pe Muntele "isericani , etc. &n secolul H9& se infiinteaza in Deamt sihastriile cu clopot pe munte pentru la rugaciune ca (ihastria lui *eon ; in alte sihastrii calugarii ramaneau noaptea pe scaune in padure cum era (ihastria (caunele de pe Munte . &n ransilvania viata sihastreasca din Apuseni a2unge in secolul H9& la o mare inflorire . (e intemeiaza zeci de sihastrii pe Mures , in Maramures , in muntii Apuseni si in zona .agaras , ma2oritatea fiind sihastrii satesti . &n ara 5omaneasca are loc in secolul H9& o crestere si mai mare a numarului de manastiri si sihastrii . 4aca numarul calugarilor trecea de %- persoane , atunci se infiinta o alta sihastrie sau sihastria devenea manastire . Monahismul in secolele &&&!&H Existenta manastirilor in secolul al &9!lea , atat in (cBtia Minor cat si in Gotia este marturisita de (fantul Epifanie < 3%7!8,3 = , in lucrarea sa Contra ereziilor . -0 4e asemenea sunt mentionate manastiri in 2urul 4unarii de catre *aulin de Dola < 378!83% = , in cantarea a H9&&!a 3,. Manastirea de la Diculitel din 2udetul ulcea dateaza din secolul al &9!lea . Ea a fost cea mai organizata manastire din 4o$rogea in aceasta perioada avand calugari sihastri . A dainuit pana in secolul 9&& . :4escoperiirea aici a ramasitelor pamantesti ale (fintilor Loticos , Altalos , Kamasis si .ilipos , asezati intr!o $iserica determina pe cercetatori sa sustina existenta unei manastiri pe acest loc . 4e fapt se stie ca al doilea nume al localitatii este Manastiste , iar un document din %700 mentioneaza aceasta localitate su$ denumirea de Monaster . ; 3% 6n centru monastic format din sase $isericute rupestre s!a descoperit la "asara$i si dateaza din secolul al 9&!lea si inceputul secolului al 9!lea . (!a emis si ipoteza pe care ne!o insusim ca este vor$a despre o asezare manastireasca , o lavra a pesterilor. 3&n 4o$rogea mai erau sihastriile Chilia si (fantul Gheorghe care datau din secolul 9 su (ihastria 4ervent din secolul &H . Calugarii care au trait anahoretic s!au retras in locuri singuratice unde si!au zidit pe langa chilii si $isericute in care sa se inchine . @a unele $azilici s!au mai adaugat cu timpul si alte constructii sau chilii devenind manastiri .
-1 3-

&dem , p. -8!-7 &dem , p. %>+

Pagina 24 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"isericile paleo!crestine din 4o$rogea au fost deservite de calugari misionari , ele avand rolul unor mici manastiri de cetate cu chilii . Du aveau functia de $iserici de parohii . "azilicile paleo!crestine s!au descoperit ' la omis!> $azilici ; la ropaeum raiani < Adamclisi = 7 $azilici care dateaza din secolul 9!9& ; la Aistria s!au descoperit ruinele a sapte $azilici , toate din secolele 9!9& ; la Callatis < Mangalia = s!a descoperit o $azilica paleo!crestinade tip sirian ; la 4inogetia < (arvan = s!a descoperit o $azilica din secolele&9!9 ; la "eroe < *iatra .recatei , 2udetul ulcea = s!a descoperit o $azilica din timpul lui Conastantin cel Mare , cea mai veche din Europa sud!estica ; la Axiopolis < Ainog , langa Cernavoda = s!au descoperit doua $azilici , un adin ele era episcopala ; la roesmis < &glita urcoaia = si la Capul 4olo2man s!au descoperit cate trei $azilici ; la 6lmetum < *antelimon = , o $azilica ; la &$ida, (acidava < &zvoarele = , Carsium < Aarsova = , "azilica de la &$ida dateaza din secolul al 9&!lea fiind singura $azilica din 4o$rogea cu trei a$side la rasarit . Cea de la &zvoarele dateaza tot din secolele 9!9& , fiind una din cele mai mari $azilici din 4o$rogea . 33 Monahismul in secolele &H!H&&& Monahismul in secolele &H!H&&& se dezvolta foarte mult . MAvem stiri despre intensificarea vietii $isericesti organizate , in care apar preoti , calugari , egumeni si episcopi.:
38

:6nul dintre cele mai vechi asezaminte manastiresti de pe teritoriul patriei noastre este cel

descoperit in cariera de piatra de la "asara$i < 2udetul Conastanta = . Este un adevarat complex manastiresc ;37, datand de la sfarsitul secolului al &H!lea , fiind in plina activitate chiar peste o suta de ani
3>

; este format din $iserici si paraclise , cunoscute pana inprezent in

numar de sase . 3+ 6nii cercetatori afirma ca $iserica de la "asara$i dateaza din secolul &9 . *e peretele din dreapta locasului , in partea stanga a intrarii , este notat anul 01- , indicand data fondarii $isericii . 31 Alta manastire este "isericuta (arvan . Aici s!au descoperit ruinele unei $isericute de proportii mici , datand din secolele H&!H&& in 2urul careia a fost un cimitir si o serie de locuinte , care au fost chiliile calugarilor . 30 &n Caras!(evarin , comuna *escari , localitatea *esterile Mici s!au descoperit o cruce si o pentagrama $izantine , ce dateaza din secolul H . Cercetatoarea Maria Comsa crede ca aici a locuit un calugar schivnic .8,
Mircea *acurariu , 4oua Milenii de 9iata "isericeasca , in elegraful 5oman , anul %-8 , nr. 3+!31 , p. &"/5 , p. %>+ 3> &. "arnea si 9. "ilciureanu , (antierul arheologic "asara$i , < regiunea Constanta = , in Materiale si cercetari arheologice 9& < %070 = , p. %>0!%1, 3+ &"/5 , p. %>+ 31 &$idem 30 &. "arnea , 4inogetia , ed. A &&!a , "ucuresti , %0>0 , p. 8+ ; idem Monumente de arta crestina descop . 8, Maria Comsa, &nscriptia Chirilica din *estera Gaura Chindiei, comuna *escari < 2udetul Caras!(everin=, in Monumente &storice si de Arta , Anul H@9& < %0++ = , nr. % , p. 37!3>
38 37

Pagina 2! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n ransilvania s!a descoperit o manastire la 4a$aca , 2udetul Clu2 datand din secolul &H . :(!au descoperit temeliile a sase $iserici , uneori suprapuse . Cele mai vechi dateaza din secolul al H!lea . ;
8%

@a 4a$aca a existat si o episcopie .

@a "iharea , langa /radea a existat un episcop ortodox si mai tarziu o episcopie latina . Canonicul maghiar GanoczB Antal din /radea scria in %++7 ca prin mutarea episcopiei latine de la "iharea la /radea , episcopul ortodox roman a tre$uit sa paraseasca orasul . acestea nu pot fi decat manastiri . (i la Al$a &ulia a existat un episcop si o manastire care dateaza din secolele &H!H peste care a fost construita o catedrala catolica in secolele H&&!H&&& . Episcopiile catolice de la Al$a &ulia si /radea au luat nastere pe locul unor vechi episcopii romanesti . 83Monahismul s!a extins in nordul 4unarii , in Codrii 9lasiei , in Carpati , in Moldova si in podisul ransilvaniei , a2ungand prin secolele H!H& in toate zonele tarii . 4upa anul %,78 datorita despartirii celor doua $iserici , numarul calugarilor si episcopilor misionari era si mai mare in Moldova si "isericii Catolice . &n
88 8-

4in

moment ce exista la aceasta data episcopi ortodocsi , tre$uie sa existe si resedinte ale lor , si

ransilvania , pentru a contracara prozelitismul ara

ransilvania monahismul a patruns atat prin "anat cat si din

5omaneasca si Moldova , prin calugari misionari trimisi de la *atriarhia de la Constantinopol . &n Arad $s!au descoperit manastiri si ruine ale manastirilor Chelmac , Kenz , Mocrea , aut din secolul al H!lea , 5ohoncza , (oimos datand din secolele H& si "izere , Geled , Audus , manastirea de la @ipova , "ulci si Aodos!"odrog din secolul al H&&!lea . Manastirea Aodos! "odrog dateaza mai precis din anul %%++ cand a fost atestata documentar su$ denumirea de Aodust . Aramul manastirii este &ntrarea Maicii 4omnului in "iserica . 87 &n secolul al H&&!lea , in Aunedoara au fost ctitorite manastirile 4ensus , Gurasadu si manastirea din (trei . Du se stie cu exactitate daca acestea erau manastiri ; unii autori cercetatori afirma ca aceste cladiri sunt de fapt $iserici . 8>

(tefan *ascu , Mircea 5usu , Cetatea 4a$aca , in Magazin &storic , & < %0>+ = , nr. 1 , p. 7 Mircea *acurariu , &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. --, 83 &$idem 88 &oanichie "lan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. %7 87 Guhasz K. , 4ie (tifte 4er schana 4er 4iozese &m Mittelalter Munster , p. 11 , -7%!-7- ; Adrian Andrei 5usu George *ascu Aurezan , "iserici Medievale din Gudetul Arad , Editura rinom (5@ , Arad , %000 , p. %+8 ; (tefan *ascu , 9oievodatul ransilvaniei , vol. & , Editura 4acia , Clu2 , %0+% , p. -+1!-+0 ; &oan @otreanu , Monografia "anatului , vol. & , &nstitutul de Arte Grafice ara , imisoara 8> Mircea *acurariu , &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. 3-+ ; &eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. 871
8% 8-

Pagina 2" din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n "ihor s!au descoperit fundatiile unei manastiri!$iserica cu chilii , manastirea 9oivozi , din secolele H&&&!H&9 . A fost manastire de maici in comuna *opesti . Este in prezent in constructie .8+ @a Al$a &ulia , manastirea 5amet dateaza din secolul al H&&&!lea , anul %-%-8 , fiind ctitoria calugarilor Ghenadie si 5omulus . Aramul manastirii este :&zvorul amaduirii; , :Dasterea Maicii 4omnului ; si :(fantul Dicolae; . :"iserica manastirii 5amet pastra fragmentar , mai multe straturi de pictura . Cea mai veche dateaza de la inceputul secolului al H&9!lea . *e un al doilea strat de pictura se gaseste si o inscriptie in care sunt consemnate numele mesterului Mihu de la Crisul Al$ , un autohton , al arhiepiscopului Ghelasie precum si anul %3++ .; 81 &n "rasov , manastirea (fantul Dicolae din (cheii "rasovului a fost construita din lemn in secolele H&&&!H&9 ; 9lad Calugarul , *etru Cercel si Aron 9oda au reinnoit manastirea in secolele H9!H9& . &n "anat apar primele sihastrii mai ales in muntii "anatului incepand din secolul 9&&. &n secolele &H!H&& numarul sihastriilor autohtone din "anat s!a inmultit , fiind in legaturi stranse cu cele din (er$ia si mai ales din Athos . 80 *rima manastire de pe teritoriul romanesc mentionata documentar este manastirea de la Morisena < Cenadul de azi = in 2udetul imis ctitorita de /htum , urmasul lui Glad , in secolul al H&&!lea . Aramul manastirii este (fantul &oan "otezatorul . .iind o manastire impunatoare , episcopul Gerardus de (agredo stramuta pe calugarii ortodocsi , sta$ilindu!se aici
7,

, unde

locuieste mai multi ani pana ce si!a construit o noua resedinta . Calugarii ortodocsi si!au construit o noua manastire cu hramul (fantul Gheorghe , zidita intre anii %,3,!%,3% la /roslanos . 7% &n 2udetul imis! orontal in comuna Ce$za calugarii si!au zidit o $iserica numita Manastire . 4upa traditie , inainte de a fi existat $iserica , in mi2locul codrului ce se intindea pe aceste locuri , se gasea un izvor facator de minuni . Constatandu!se puterea tamaduitoare a acestuia , niste calugari ar fi zidit $iserica de azi si anume in asa fel , ca izvorul sa fie cuprins in altar . 7- ot in imis! orontal este amintita in Chelmac o manastire a fost odinioara si o
&dem , p. 338 ; Mihai 9lasie , Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania , p. -83 &dem , p. 8,7, Aenszlmann &mre , Archaelogia Kirandulan Csandra , in MArchaelogiae CozleneBeC: 9&&& Cotet < uB folBam 9& Cotet = , st 4CCC@HH& , p. %> , cf. G. Cotosman , "azilica 5omana cu "aptisteriu din 6r$s Morisena , in "iserica /rtodoxa 5omana , "ucuresti , @HHH9 < %0>1 = , nr. 7!> , nota 30 ; Mircea *acurariu , &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. --7% &$idem ; @egenda (ancti (erhardi , cap. 1 , Editura Emericus (zentreterB , (criptores rerum Aungaricorum , p. 830 ; Coloman &uhasz , 4an schanad! emesvarer "istam in .rufen Mittelalter , p. 8-!>- ; Coloman &uhasz, 4ie (tiffe der schanader 4iozese in Mittelalter , Munster in Oestfalen , %0-+ , p. >3!>7 7&oan @otreanu , Monografia "anatului , &nstitutul de Arte Grafice ara imisoara , %037 , p. %%0!%-,
8+ 81

Pagina 2# din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

manastire , ale carei ruine se vad inca .73 Astazi apartine de 2udetul Arad . &n imis! orontal a existat candva o manastire in comuna Manastire &n apropiere a fost manastirea de ordin $azilic ce s!a zidit de despotul George "rancovici si a fost una din cele mai frumos si scump impodo$ite manastiri . 78 &n localitatea "ulci din 2udetul Caras!(everin au existat prin secolul H&& o manastire cu $iserica si calugari . Este curios ca $iserica a fost zidita in stil romanesc , desi se sustine ca ar fi maghiara . 77 @ocalitatea a fost proprietatea manastirii . A fost arsa de catre turci . "iserica a fost ridicata si administrata de catre franciscanii de ordin capistran . Manastirea nu a mai fost reedificata . Manastirea (umi a fost mentionata intr!un document din anul %-+, , cunoscuta astazi su$ numele de manastirea (araca . Este localizata in imis , comuna Gataia , satul (emlacu Mic .
7>

&n %-+,!%-+% desfasura o intensa activitate , an in care catolicismul incerca sa!i

zadarniceasca activitatea 7+ asa cum a procedat la Cenad , Caranse$es , /rsova . 4upa unele atestari in vechime , deci si intimpul dominatiei turcesti , satul (emlacul Mic s!a numit Manastire . 9echimea actualei manastiri este din (ecolul H9&!H9&& . &n %+3, a fost restaurata . &n sudul "anatului au fost construite manastirile din secolele H&&!H&&& ' (redistea Mica < astazi in &ugoslavia = , 9aradia < refacuta in secolul H9&&& in urma distrugerii de catre turci = si Mesici , zidita in secolul al H&&&!lea de un calugar venit din manastirea Ailandar . A fost refacuta de despotul "rancovici la sfarsitul secolului H9 . 71 Alte manastiri din "anatau fost ' manastirea Margina ' (!a gasit si pu$licat sigiliul comunei Margina , in care manastirea apare ca o constructie monumentala , cu doua turnuri .
70

Manastirea de la Manastur din secolul H&&& 6n istoric considera manastirea care nu apare

in nici un document , ca foarte veche si mai putin important distrusa de tatari in invazia din %-8% . ; Manastirea de la &lidia care dateaza din secolul al H&&&!lea ; alte manastiri au fost distinse ca ' manastirea din Moceris Alma2 , manastirea din (asca Montana de langa /ravita , manastirea din "ocsa Montana . >,
&dem , p. %->!%-+ &dem , p. -+3 77 &dem , p. 03 7> @onghin G. /prisa , 6n 9echi Monument de Arta 5omaneasca din "anat ' Manastirea (araca , in Mitropolia "anatului , H&H , %0>0 , nr. +!0 , p. 8-0!837 ; Mihai 9lasie , Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania , Editura (ophie , Editia a 9&!a , "ucuresti , -,,% , p. -01 7+ urchanB . , Krasso (zorenB MrgBe ortenete , @ugo2 %0,+ , p. 0+ 70 D. Cornean , Monografia Eparhiei Caranse$es , %08, , p. 301 >, &on ". Muresianu , Manastiri din "anat , Editura Mitropoliei "anatului , imisoara , %0+> , p. ; &oan @otreanu , Monografia "anatului , Editura &nstitutului de Arte Grafice ara , imisoara , %037 , p. +7 ; Mircea *acurariu , Manastirile "isericii /rtodoxe 5omane ,Editura &nstitutului "i$lic si de misiune al "isericii /rtodoxe 5omane ,"ucuresti,%00-, p. -%73 78

Pagina 28 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n 2udetul (ala2 , s!a descoperit manastirea Meseseni care a fost atestata documentar in anul %%>7 , apoi in %-1% ; initial a fost manastire ortodoxa . &n 2udetul (ala2 s!au descoperit $isericute rupestre si chilii in "re$i , Creaca , Gac , Moigrad . 9iata monahala a patruns in Maramures pe la sfarsitul secolului H&&& direct din Athos si "izant . Cea mai veche manastire atestata documentar este manastirea *eri din secolul H&&& si fondata de catre (as 9oda cu hramul (fantul Arhanghel Mihail . &n ara 5omaneasca s!au descoperit schituri si $isericute din primele secole crestine , in perioada medievala fiind atestate documentar ca shituri cu vietuitori si proprietati . &n muntii "uzaului s!au intemeiat in comuna Colti , $isericute cu hramul aierea Capului (fantului &oan "otezatorul , in comuna "ozioru!.undatura , cu hramul (chim$area la .ata, Agatonul 9echi si Agatonul Dou, chilia lui 4ionisie orcatorul , pestera lui &osif . >% @a Cetateni , unde a fost pentru un timp resedinta voievodului (eneslau , s!a descoperit un mare centru $isericesc . A mai fost numita si $iserica lui Degru 9oda situata langa Campulung . Ea dateaza din secolul al H&&&!lea . (!au mai descoperit alte doua $iserici langa $iserica de la Cetateni . >*e locul $isericii de la manastirea Curtea de Arges s!au descoperit ruinele unei $iserici care a datat din secolul al H&&&!lea . 6rme asemanatoare de ruine , datand din secolul al H&&&! lea s!au descoperit su$ ruinele curtii domnesti si su$ $iserica voievodala de la Curtea de Arges , precum si su$ $iserica manastirii Degru 9oda din Campulung .
>3

raditia afirma ca a

existat inaintea Curtii de Arges o manastire de lemn ctitorita de Degru 9oda adica de "asara$ &ntemeietorul . / alta manastire a existat pe locul Episcopiei de 5amnic . 6n hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea , din %7 Martie %833!descoperit in manastirea (imonpetra de la Athos!cuprinde stirea pretioasa ca a fost dat manastirii "olintin din dorinta de a urma pe stramosul sau "asara$ si pe tatal sau Mircea . Aceasta inseamna ca manastirea respectiva exista inca din timpul lui "asara$ & , fiind , poate , chiar ctitoria lui . 4atorita acestei descoperiri , "olintinul este , dupa cunostintele noastre , cea mai veche manastire atestata documentar in ara 5omaneasca . 6n logofat al lui Mircea cel "atran , .ilos , calugarit su$ numele .ilotei , se pare ca a refacut o manastire cu hramul "unavestire , in padurea cea mare , la "olintin .
>8

>3

5adu *opa , @itovoi , un 9oievod &ntre Cnezi , in Magazin &storic , "ucuresti , H , %0+> , nr. 8 < %,0=, p.

Mircea *acurariu , &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , %00- , p. 3,7!3,>
>8

Pagina 2$ din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alte manastiri din secolul al H&&&!lea sunt ' Arnota ; Crascioase , langa /ltenita ; 4raganesti , langa 5osiorii de 9ede ; "alteni in Codrul 9lasiei . oate aceste manastiri sunt atri$uite de catre traditia orala lui Degru 9oda . >7 (ihastria (nagov a fost intemeiata de catre calugarii $izantini refugiati dupa intemeierea &mperiului @atin de 5asarit . (ihastria (nagov este cea mai veche comunitate isihasta cunoscuta in partea de nord a Codrilor 9lasiei . Aramul era intrarea Maicii 4omnului in "iserica . *e la 2umatatea secolului H&9 , sihastria (nagov era cea mai renumita asezare monahala din Codrii 9lasiei . Acest fapt il indeamna pe evlaviosul domn al arii 5omanesti , Dicolae Alexandru "asara$ < %37-!%3>8 = sa zideasca aici o noua $iserica si chilii pentru calugari si sa transforme sihastria (nagov in manastire voievodala.>> 9iata sihastreasca din pesteri si din locurile retrase a existat pe teritoriul romanesc inca din primele secole ale erei crestine . &nainte de aparitia manastirilor propriuzise a existat viata sihastreasca . Credinciosii au cunoscut viata manastireasca athonita inainte de sosirea lui Dicodim in ara 5omeneasca care este considerat organizatorul vietii manastiresti si nu intemeietorul vietii manastiresti . El a intemeiat manastirile 9odita si ismana . Mult timp s!a crezut ca prima manastire zidita in ara 5omaneasca a fost 9odita . (!a constatat ca su$ ctitoria lui 9laicu 9oda si a (fantului Dicodim se afla ruinele unei manastiri mai vechi , descoperite de arheologul 9irgil 4raghiceanu . El atri$uie prima ctitorie lui @itovoi , mentionat in anul %-8+ de 4iploma &oanitilor . Du se poate , de altfel , ca acest voievod care stapanea in valea Giului si peste munti in Aateg , sa nu fi avut pe langa el un episcop , la fel (eneslau , in stanga /ltului , deci si manastiri ca resedinte episcopale. 4upa cum @itovoi stapanea peste am$ele versante ale muntelui 5etezat , la fel se crede ca si (eneslau isi intindea stapanirea pe de!o parte si de alta a muntilor .agaras unde a construit curti , $iserici si manastiri . (ihastria Cotmeana se gaseste in muntii .agaras . Ea a fost intemeiata in secolul al H&&&!lea de calugari veniti din "izant si de la muntele Athos refugiati dupa intemeierea &mperiului @atin de 5asarit . @a sfarsitul secolului al H&&&!lea sihastria Cotmeana devine manastire , prima cu viata de o$ste din ara 5omaneasca . >+ @a Ducetul din 9alcea , actuala Cozia sau Ducetul din 4am$ovita , au fost lacasuri anterioare , pro$a$il din secolul al H&&&!lea ; legendara chilie a lui 4aniil (ihastru si pestera (fantul Dicodim sunt dovezi graitoare despre urmele vietii de sihastrie a calugarilor romani .

&dem , p. 3,> &eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. -%, >+ &dem, p. -87
>7 >>

Pagina

% din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n muntii "uzaului s!a intemeiat o asezare sihastreasca in apropierea satului Ducu , comuna "ozioru . Aceasta sihastrie dateaza din secolul al H&&&!lea si se numeste .undatura sau Chinovia . "iserica (ihastriei avea hramul (chim$area la .ata . &n nordul /lteniei , pe valea ismanei s!a intemeiat sihastria ismana care a fost transformata in secolul al H&9!lea de catre Dicodim de la ismana in manastire . (ihastrii aveau o $iserica cu hramul Adormirea Maicii 4omnului . >1 &n Moldova monahismul s!a raspandit prin secolele H!H& direct din "izant prin calugari si episcopi misionari dar si prin 4o$rogea si muntii "uzaului . inutul Deamt este considerat a fi leaganul monahismului moldovenesc . (ihastria Deamt din secolul al H&&!lea este considerata a fi cea mai veche asezare isihasta din Moldova .
>0

&n muntii azlau! arcau neamt a fost intemeiata de catre calugari sihastria de la /$arsia azlaului in secolele H&&&!H&9 care devine manastire cu a2utorul $oierilor oader si @ie in

timpul domnitorului Alexandru cel "un . @egaturile arilor 5omane cu alte centre monahale @egaturile arilor 5omane cu *atriarhia de la Constantinopol &n ransilvania , relatia dintre credinciosi si *atriarhie a fost de o insemnatate minora . &n schim$ in ara 5omaneasca si Moldova relatiile s!au intarit mai ale dupa intemeierea statelor independente . *atriarhia din Constantinopol numea mitropoliti greci in Moldova si ara 5omaneasca . @a rugamintile repetate ale domnitorului Dicolae Alexandru "asara$ , patriarhul ecumenic Calist a recunoscut stramutarea lui &achint din 9icina ca mitropolit al 6ngro!9lahiei . El a pastrat legatura cu *atriarhia in tot cursul pastoririi sale . 6rmasul sau Aariton , ca si titularii scaunului de (everin , Antim Critopol devenit apoi motropolit al 6ngro! 9lahiei si Atanasie , au fost numiti de *atriarhie fiind mem$ri al (inodului *atriarhal din Constantinopol .@egaturile cu *atriarhia s!au sla$it in urma (inodului de unire de la .lorenta in %830 , la care ara 5omaneasca nu si!a trimis nici un reprezentant . +, 5elatiile *atriarhiei cu Moldova au inceput sa se deterioreze datorita impunerii de catre *atriarhie a mitropolitilor greci ' mitropolitul *oleanina in %8%> numit si Macarie , 4amian ,in %83+ si &oachim de Agatopolis in %88+. @egaturile dintre ara 5omaneasca si Moldova cu *atriarhia s!au intrerupt dupa %873 cand a cazut Constantinopolul su$ turci si au fost reluate in secolul H9& dar *atriarhia nu s!a mai amestecat in pro$lemele interne ale romanilor .
&dem , p. %18 Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p%+-. +, Mircea *acurariu , &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. 83,
>1 >0

Pagina

1 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

@egaturile arilor 5omane cu Muntele Athos @egaturile cu Athosul au inceput inca din secolul H!H& prin :pastorii vlahi; care mergeau cu turmele pana in *eninsula Calcidica , apoi deveneau calugari la Athos . Muntele Athos a devenit cel mai important centru cultural , artistic si duhovnicesc din 5asaritul /rtodox . Aici au trait monahi ortodocsi de neamuri diferite . &zvoarele istorice arata ca romanii au avut legaturi cu Muntele Athos inca din perioada infiintarii primelor manastiri de aici . Actele manastirii Lografu aminteau in %%8nume ca &oan 9lahul , (tefan Mavrovlahul si Evdochia . &ar o istorie a manastirii Esfigmenu arata ca intre primii ei sihastrii erau greci , sar$i , rusi dar si vlahi .+% &n secolul H&9 s!au gasit si mai multe documente despre prezenta romanilor la Athos si despre contri$utiile de sustinere a manastirilor < le la Athos = . &n aceasta perioada relatiile cu Athosul s!au intarit foarte mult . Cu a2utorul romanesc s!au zidit si refacut $iserici si manastiri ; s!au facut daruri de $ani , manuscrise , icoanein aur si argint , epitafe . &n secolul al H9&!lea cand s!au inchinat manastiri romanesti manstirilor de la Athos , acestea din urma au primit de la domnitorii romani si pamanturi , vii , mori , $alti de pesti si alte $unuri . @arga darnicie romaneasca a fost recunoascuta de toti istoricii greci si slavi , ca si de cercetatorii apuseni , incat episcopul rus *orfirie 6spensCi , in cartea sa &storia Athosului < Moscova , %187 = , marturisea deschis ca nici un popor ortodox n!a facut atata $ine pentru Athos cat au facut romanii .+@egaturile si mai stranse a romanilor cu Athosul au inceput in a doua 2umatate a secolului al H&9!lea su$ domnitorul Dicolae Alexandru "asara$ si a lui 9laicu 9oda care au a2utat la refacerea din temelie a manastirii Cutlumus . Ea a devenit Marea @avra a arii 5omanesti si a primit multe danii de la Mircea cel "atran care a refacut!o din nou ; @aiota "asara$ a intarit sate pe care le scutea de impozite ; daniile au fost confirmate si de 9lad Calugarul iar 5adu cel Mare daruia Marii @avre satul 4anesti si danii anuale incepand si refacerea manastirii . &n secolul H9 manastirile de la Athos au fost a2utate de catre domnitorii romani . Alexandru Aldea 9oda facea danuu anuale de aspri manastirii Lografu , aceste danii fiind reinnoite de 5adu cel Mare . 9lad epes facea danii manastirii .iloteu , aceste danii fiind innoite de 9lad Calugarul , care impreuna cu fiul sau 5adu cel Mare este considerat printre cei mai importanti ctitori ai Athosului . 9lad Calugarul a facut danii manastirii *antelimon sau 5usicom , manastirii sar$esti Ailandar , manastirii 4ohiariu , manastirii .iloteu si schitului (fantul &lie , danii intarite si de 5adu cel Mare .
+%

&dem , p. 83-

Pagina

2 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

A2utoarele din Moldova catre Muntele Athos se presupune ca au inceput inca din secolul H&9 , on timpul domniei lui Alexandru cel "un si au continuat in secolul urmator cu danii catre manastirea Lografu din partea lui &lascu , fiul lui Alexandru cel "un si din partea lui (tefan cel Mare care a renovat intreaga manastire construind si o $olnita . &!a daruit manuscrisele Apostolul in %8>3 , etraevanghel si icoana (fantului Gheorghe . 4aniile lui (tefan voda catre aceasta manstire au fost atat de insemnate , incat monahii de aici il socoteau drept ctitorul ei . El insusi pomenea , in unul din actele sale de danie , de $olnita din (fanta noastra manastire Lograf, pe care cu voia lui 4umnezeu , noi insine am intarit!o +3 (tefan cel Mare a a2utat si manastirile (fintul *avel si 9atopedi .Manastirea Grigoriu care a fost reconstruita din temelii. @a $aza turnului zidit de el,se gasea o inscriptie slavona cu urmatorul cuprins '"inecredinciosul domn &o (tefan 9oievod am facut aceasta ,%7,- +8 Deagoe "asara$ a facut ziduri de intarire manastirii *antrocratorul ;manastirii Heropotam i!a facut trapezarie si pivnita ;manastirea (fintul *etru a primit un turn de stra2a .@a manastirea Henof ,la manastirile Chilandriu si (fintul Gheorghe al Ar$anasilor ,el se inscrie intre ctitori.+7 Du numai Athosul a$eneficiat de a2utoare din partea romanilor ci si romanii au $eneficiat de spiritualitate prin manuscrise si prin calugarii veniti de la Athos ,prin invataturi isihastre si prin reguli de vietuire monahala. Manastirea (finta Ecaterina din Muntele (inai s!a $ucurat si ea de danii din partea domnitorilor romani printe care si 5adu cel Mare care facea danii de asprii iar Deagoe "asara$ dadea podoa$e de $iserica si meteric +> Calugarii romani de la Athos si din &erusalim se inapoiau in tara cu traditii si reguli pe care incercau sa le adapteze si sa le aplice in manastirile romanesti.&n9alea &ordanului s!a format o sihastrie romaneasca. Calugarul &osif se intoarce in Moldova si intemeiaza pe Muntele "isericani prima sihastrie achimita din tinutul romanesc . 6nii calugari traiau pe Muntele Eleonul < Maslinilor = de unde revin in ara 5omaneasca si intemeiaza (ihastria Eleonul . Altii care traiau in prea2ma mormantului lui &sus , pe Muntele (ionul , au intemeiat in tara (ihastria Golgota . Calugarii romani se nevoiau si pe Muntele (inai , intemeind (ihastria (inaitilor pe muntele "ucegi . @egaturile arilor 5omane cu "isericile slave
+3

&dem , p. 837

Dicolae &orga,&storia "isericii 5omanesti ,Editia a && a,9ol &,Editura Ministeriului de Culte ,"ucuresti , %0-1, p.%33
+7 81

Pagina

din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dicodim de la

ismana , reorganizatorul vietii manastiresti din

ara 5omaneasca a

venit aici din (er$ia . 4omnitorul 5adu & casatorit cu fiica cneazului sar$ @azar , a daruit manastirea 9odita si ismana , zece sate in (er$ia si alte daruri . .iul sau (tefan @azarevici reinnoieste daniile printr!un hrisov in %8,> . Catre sfarsitul secolului H9 , 9lad 9oda Calugarul facea danie manastirii *cin2a din Macedonia sar$easca si manastirii Ailandar de la Athos . ++ &n Moldova < (tefan cel Mare = , mitropolitul eoctist & a fost hirotonit de catre patriarhul Dicodim al &peCului in %873 . (tefan cel Mare a spri2init "iserica (ar$a care era su$ stapanire otomana . @a manastirea Aopovo s!a gasit o *ravila a lui Matei 9lastares , copiata de gramaticul 4amian , din porunca si fapta $inecredinciosului si de Aristos iu$itorului domn (tefan 9oievod I in &asi , in anul +,,3 < %807 = . 6n etraevanghel moldovenesc din %7,8 se afla la Muzeul de (tat din Cetin2e . 4omnitorul moldovean apare si in pomelnicul manastirii Crusedol . +1 Mitropolitul 4aniil al 9idinului din "ulgaria s!a refugiat in ara 5omaneasca din cauza ocuparii orasului da catre ununguri , in timpul domnitoruului @dadislav & < %3+, = . Mitropolitul Antim Critopol a corespondat cu Eftimie , patriarhul arnovei < %3+7! %303 = . El cerea lamuriri in privinta unor pro$leme dogmatice iar in scrisoarea de raspuns acesta ii relata despre erezia $ogomila si despre prime2dia otomana . (e cunosc alte doua scrisori adresate de patriarhul Eftimie lui Dicodim de la ismana , ca raspuns la cateva intre$ari dogmatice . 4upa ocuparea taratelor $ulgare de la arnovo si 9idin < %303!%30> = de turci , au trecut in nordul 4unarii carturari , calugari si preoti $ulgari , care au adus cu ei manuscrise slavone si lucrari ale mitropolitului Eftimie . +0 (tefan cel Mare a facut danii importante manastirii $ulgare Lografu de la Athos si multi calugari aveu legaturi cu manastirea 5ila din "ulgaria care era centrul monahal cel mai important din tara . Aici ei copiau manuscrise . &n ceea ce priveste relatia Moldovei cu 5usia s!a realizat in timpul lui (tefan cel Mare care si!a luat de sotie pe rusoaica EvdoCia . Dicodim de la ismana
Mircea *acurariu , &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %00- , p. 83+
++ +1

&dem , p. 83+!831 &dem , p. 831

+0

Pagina

4 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5eorganizarea vietii manastiresti din ara 5omaneasca Dicodim de la ismana a fost organizatorul vietii calugaresti athonite din ara 5omaneasca. El s!a nascut in anul %3-, in *rilep!(er$ia si a fost din neam macedo!roman. Cuviosul Dicodim a fost inrudit si cu familia despotului @azar si a domnului arii 5omanesti. Cuviosul Dicodim a simtit inca din frageda tinerete chemarea spre o viata duhovniceasca . @uand legatura cu monahii de la muntele Athos a plecat cu acestia in taina , lasand $ogatiile si maririle ce!l asteptau , ca sa se inalte intru smerenie , prin pustnicesti nevointe , spre totala slu2ire a lui Aristos .1, (!a calugarit la Muntele Athos sta$ilindu!se la manastirea Ailandar . Ca egumen al Marii @avre Ailandar, cuviosul Dicodim a adunat in o$stea sa pina la o suta de calugari athoniti , greci , macedoneni , romani si $ulgari , deprinzandu!i pe toti frica de 4umnezeu si hranindu!i cu invataturile (fintei (cripturi. 1% El si!a insusit oprofunda cultura teologica si a invatat lim$ile greaca si slavona . 4e aici a revenit in sudul 4unarii ,in regiunea Cladovei ,in locul (aina.&n acest loc a ridicat o $iserica cu Aramul (finta reime si a organizat o comunitate de calugari . raditia populara sar$easca ii atri$uie si intemeierea manastirilor 9ratna si Manastirita , in regiunea Craina . 1/cuparea 9idinului de catre regele @udovic cel Mare al 6ngariei < %38-!%31- = l!a determinat pe Dicodim sa vina in ara 5omaneasca , unde organizeaza comunitatea monahala de la manastirea 9odita cu a2utorul calugarilor si a domnitorului 9ladislav 9laicu 9oda < %3>8!%3++ = . Manastirea 9odita a fost ridicata pe locul unei manastiri mai vechi si a fost sfintita de catre Dicodim in %3+- .13 &n anul %3+- 9laicu 9oda a dat un hrisov 9oditei prin care s!a randuit ca dupa moartea lui Dicodim sa nu ai$a voie nici un domn sa aseze in locul acela pe carmuitor , nici arhiereu , nici altul nimeni , ci precum spune chiar Dicodim si cum va orandui , asa sa tie calugarii cei de acolo si singuri sa!si puie carmuitor . *rin aceste prevederi , manastirea 9odita devenea o samovlastie , adica o ctitorie de sine statatoare , scoasa de su$ orice autoritate din afara , incat se conducea numai prin propriul ei so$or , practica folosita si la Athos , de unde (fantul Dicodim a adus!o in ara 5omaneasca . 18
Monahia *atricia Codau , Cuviosul Dicodim cel (fintit de la ismana , in "iserica /rtodoxa 5omana , HC&&& , %0+7 , nr. %!- , p. %07
1,

Destor 9ornicescu (everineanul , Cuviosul Dicodim de la ismana # Ctitor de (finte @ocasuri , in :Mitropolia /lteniei; , HH9&&& , %0+> , nr. %%!%- , p. 037; Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00% , p. 3,1
13 18

&$idem

Pagina

! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aramul $isericii manastirii

ismana este MAdormirea Maicii 4omnului:. Cuviosul

Dicodim a format o o$ste de zeci de calugari , a2utand la continuarea isihasmului ismana si sta$ilind chinovia dupa midelul de la Muntele Athos . Apoi a intemeiat vestita scoala de caligrafi si copisti de carti $isericesti renumita in peninsula "alcanica . 17 Manastirea ismana , la fel ca si manastirea 9odita a avut parte de o viata monahala independenta , samovlasnica . &n afara de 9odita si ismana , mai multe asezaminte monahale romanesti revendica pe Cuviosul Dicodim drept ctitor al lor cum sunt ' Gura Motrului , 9isina , *risop. 1> raditia mai atri$uie lui Dicodim si ridicarea primelor asezaminte manastiresti de la opolnita , Cosustea , Crivelnic . (!a mai afirmat de asemenea ca primele manastiri din Moldova intre care si Deamtul ar fi ctitorite de ucenicii sai . 1+ Activitatea de carturar a lui Dicodim Cuviosul Dicodim si!a insusit o vasta cultura teologica si o cunoastere temeinica si profunda a (fintelor (cripturi . (!au pastrat doua scrisori ale patriarhului Eftimie adresate lui Dicodim . &n prima scrisoare patriarhul raspundea la sase intre$ari de dogmatica iar in scrisoarea a doua era un raspuns cu privire la curatia morala . 11 4e la Cuviosul Dicodim a ramas vestitul etravanghel , capodopera de caligrafie , copiat in anul %8,8!%8,7 , in lim$a slava $isericeasca de redactie sar$a , fiind primul manuscris cu data sigura executat pe teritoriul patriei noastre . *e una din file se afla vestita insemnare ' Aceasta (fanta Evanghelie a scris!o popa Dicodim in ara 6ngureasca , in anul al saselea al prigonirii lui , iar de la inceputul firii socotim >,,, si noua sute si %3 .10Du se stie exact care este semnul exact al cuvantului prigonire . 6nii cercetatori au afirmat ca Dicodim a intrat in conflict cu Mircea cel "atran sau cu mitropolitul Atanasie de (everin . it (imedrea a inteles prin prigonire retragerea sa intr!o sihastrie . 0, Catre sfarsitul vietii , Dicodim si!a petrecut ultimii ani retragandu!se in pestera care se afla deasupra manastirii . 4umineca co$ora in manastire , savarsea @iturghia , vindeca pe $olnavi , manca la trapeza cu parintii , mangaia pe toti cu cuvintele de folos si iar se urca la pestera .0% A incetat din viata la -> Doiem$rie %8,> si a fost inmormantat la ismana .

&eromonah &oanichie "alan , *ateric romanesc , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01, , p. %3
17

&$idem &oanichie "alan , *ateric 5omanesc , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01, , p. -,
11 0%

Pagina

" din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capitolul 3 Manastirile din arile 5omane in secolele H&9!H9& Manastirile din ara 5omaneasca &ntre anii %38>!%3+% s!a facut simtita in ara 5omaneasca influenta isifasmului athonit si sinait al lui Grigore (inaitul . &n aceasta perioada , pe locul vechilor sihastrii sunt intemeiate manastiri noi intr!un numar tot mai mare . Manastirile din secolul al H&9!lea 6na din cele mai importante manastiri din ara 5omaneasca este manastirea Cozia. Ea a fost construita intre anii %31+!%311 si este ctitoria lui Mircea cel "atran . @a inceput a fost doar o sihastrie si se numea Ducet . Aramul manstirii este (fanta reime . Aceasta sihastrie primeste unele danii de la 9ladislav & < %38>!%3++ = , 5adu < %3++!%313 = , vazand ca manastirea Ducet este unica , iar numarul calugarilor si al sihastrilor din ce in ce mai mare , a inceput zidirea din temelie a unei noi manastiri pe malul drept al /ltului . .iii sai 4an & < %313! %31> = si mai ales Mircea cel "atran < %31>!%8%1 = , au terminat $iserica si chiliile si au stramutat calugarii in noua cttitorie voievodala , cunoscuta de atunci su$ numele de Manastirea Cozia .% Aramul manastirii este si necropola lui Mircea cel "atran si a familiei sale . Constantin Giurescu considera ca primul lacas de la Cozia dateaza din prima 2umatate a secolului al H&9!lea , iar manastirea de astazi are in adevar ca prim ctitor pe Mircea 9oievod care a ridicat!o din temelie . *rimul document cu privire la manstire dateaza din anul %311 . 4in acest document rezulta ca domnitorul Mircea cel "atran era ctitorul . El daruia manastirii satele /rlesti , Cricov , o moara la *itesti si un o$roc anual de la curtea domneasca . 4omnitorul ii intarea si cateva mosii . Manastirea Cotmeana era supusa Coziei iar cele doua manastiri aveau o singura conducere . Manastirea avea randuiala samovlastiri . &n al doilea document din aceeasi data , domnitorul Mircea daruia manastirii satele ' Calimanesti , (eaca , Ainatesti , Gi$lea si alte zece sate . Manastirea Cotmeana a fost construita pe locul unei sihastrii din secolul al H&&&!lea . &n 2udetul Arges la sfarsitul secolului al H&&&!lea a fost construita manstirea si $iserica din piatra in locul celei din lemn . Ctitorul ei este 9ladislav 9oievod urmat de 5du & < %3++!%318 = care
&eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. -78
%

Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3%7!3%>
-

Pagina

# din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

innoieste $iserica manastirii . Aramul manastirii este "una 9estire . (!au facut restaurari in %+%% , %1+7 , %0-8 , %070 , %0+- . 3 Manastirea (nagov , zidita pe insula lacului (nagov din Codrul 9lasiei!2udetul &lfov. Mircea cel "atran o numea manastirea domniei mele . A fost la inceput o sihastrie intemeiata in secolul al H&&&!lea iar in timpul domniei lui Dicolae Alexandru "asara$ < %37-! %3>8 = este zidita o $iserica noua si chilii . El transforma sihastria in manastire voievodala . 4omnitori ca 9lad epes , Deagoe "asara$ si Constantin "rancoveanu au adaugat si alte innoiri manastirii . "iserica actuala a fost construita de Deagoe "asara$ intre %7%+!%7-% . *etru cel anar a pictat manastirea . 8 *otrivit traditiei un ucenic al (fantului Dicodim , cu numele 4ionisie , a ridicat manstirea 9isina , tot su$ domnitorul Mircea cel "atran , fiind situata la iesirea Giului din defileul "um$esti!@ivezeni . 7 Aramul manastirii a fost (fanta reime . Astazi se mai vad doar ruinele . (chitul "radet din 2udetul Arges a fost ctitorit tot de Mircea cel "atran pe locul unui schit mai vechi . Manastirea 4ealu a fost ctitorita de Mircea cel "atran dar apare in documente doar in timpul domniei lui Alexandru & Aldea < %83% = . "iserica a fost construita de 5adu cel Mare intre %800!%7,% si a fost terminata de 9ladut 9oievov < %7%,!%7%- = . Alexandru Aldea i!a daruit satele Alexeni si 5azvod . &n interiorul $isericii se afla una din cele mai mari necropole domnesti , incepand cu anul %7,1 , cand a fost inhumat ctitorul 5adu cel Mare si pana in %>,1 , anul inhumarii lui Mihai Movila ; in total sunt sase morminte voievodale . &n %>,3 a fost adusa aici racla cu capul lui Mihai 9iteazul . > Manastirea Glavacioc se gaseste in satul Glavancioc , comuna (tefac cel Mare din 2udetul Arges . Aramul manastirii este "una 9estire . Manastirea dateaza din timpul lui Mircea cel "atran . 9lad Calugarul a folosit!o ca resedinta domneasca dupa ce a refacut!o intre anii %81-!%817 . Mircea cel "atran i!a dat satele Calugarenii de pe Dea2lov si Calugarenii din eleorman . 9lad 4racul &!a daruit in %88% alte doua sate . + Manastirea Gitianu se gaseste in satul "raniste , comuna *odari , 2udetul 4ol2 , *rima $iserica a fost zidita de Mircea cel "atran . &n secolul al H9&!lea $oierul "engescu ridica o alta $iserica . "iserica actuala a fost construita de vistiernicul Ghinea "ratasanu si vistiernicul 6driste .
Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. -%+
7

&dem , p. 73!78 ; Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3%+
+

Pagina

8 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Manastirea 5o$aia din 2udetul Arges , comuna Musatesti a fost atestata documentar din secolul al H&9!lea . Aramul manstirii este :(fantul Gheorghe; . :Construita la inceput din lemn , de $anul Armaga , manastirea a fost refacuta din piatra de (ava (ovarul intre anii %>8-! %>88 ;. 1 Manastirea opolnita se gaseste in comuna &zvoru "arzii din 2udetul Mehedinti . Aramul manastirii este aierea capului (fantului &oan "otezatorul . 4upa traditie , prima $iserica a fost ctitorita de Dicodin de la ismana in secolul al H&9!lea . *ictura este in fresca , in stil $izantin . "iserica actuala a fost ridicata in %>8> de @upu "uliga . Manastirea Govora din satul Govora , 2udetul 9alcea a fost construita in secolele H&9! H9 in parte de 9lad 4racul ; a fost pustiita apoi refacuta de 9lad Calugarul si 5adu cel Mare intre %80-!%80> . Manastirea a fost reparata in intregime de Matei "asara$ . 0 (chitul Gghea$uri din 5amnicul 9alcea , 2udetul 9rancea a fost ctitoria lui 5adu Degru 9oievod in %3%, ; a fost refacut de Matei "asara$ la %>8, si rectitorit de ieromonahii imotei si 4aniil . Manastirea Gura Motrului din 2udetul Mehedinti a fost citorita < dupa traditie = de logofatul lui Deagoe "asara$ Aarvart in %7%-!%7-% . 4upa traditie manstirea s!a ridicat pe locul unui schit de catre Dicodim de la ismana . Manstirea 9odita este ctitoria lui Dicodim de la ismana . Ea a fost sfintita in anul %3+, . Cu acest prile2 , voievodul 9ladislav emite un hrisov prin care arata cum s!a zidit manastirea , cu ce a inzestrat!o si ce scutiri i!a acordat Dicodim a pus la temelia o$stei de aici pravila monahala athonita .%, :Autodespotia 9oditei a fost desigur un privilegiu , dar nu fiindca era unica manastire din tara , ci tocmai pentru a o deose$i de altele care se vor fi condus dupa regula comuna; . 6ltima mentionare documentara a 9oditei apare in hrisovul din %, iulie %8>8 , prin care voievodul 5adu cel .rumos intareste si innoieste toate proprietatile , scutirile si privilegiile acestei manastiri . %% A doua manastire renumita este ismana . *omelnicul ei , precum si traditia , mentioneaza ca prim ctitor pe 9ladislav 9oda . &n timpul si cu a2utorul material al lui 9ladislav

Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p81
1

&dem , p. -18 ; Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. -1%!-10

Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p->1 ; it (imedrea , Manastirea 9odita . Glosa pe Marginea 6nui 4ocument &nedit , in "iserica /rtodoxa 5omana , "ucuresti , an @H9 , %08+ nr. %!3 , p. >3!+>
%,

Pagina

$ din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

, (fantul Dicodim a ridicat o $iserica modesta de lemn de tisa , care a fost inlocuita , su$ 5adu 9oda , cu o $iserica de zid , mai mare si mai incapatoare .
%-

Dicodim apare ca un mare si priceput organizator al monahismului ortodox roman . Cu spri2inul material al voievozilor , el zideste urmatoarele manastiri ' 9odita , ismana , Gura Motrului , opolnita , Cosustea , &lovat si *rislop . (ihastria lui Agaton , (ihastria Alunisul , *estera lui 4ionisie (chimonahul , *estera lui &osif , Chilia din *estera Gaurita sunt sihastrii aflate in muntii "uzaului locuite si de calugari . Alte sihastrii din *rahova ' (ihastria Calugareni si sihastria Margineni , cea mai veche asezare isihasta de pe valea *rahovei ; sihastria (chim$area la .ata este considerata printre cele mai vechi sihastrii din padurile 4am$ovitei si ia fiinta la sfarsitul secolului H&&& si inceputul secolului H&9 . &n muntii .agaras ia fiinta sihastria utana , a doua asezare isihasta importanta de pe valea Argesului ; in timpul domniei lui 9laicu 9oda < %3++ = sihastria utana este transformata in manastire . (ihaastria /strov < Calimanesti = de pe valea /ltului a avut o $iserica cu hramul Dasterii Maicii 4omnului ; e considerata manastire , $eneficiind si de danii din partea domnitorilor . (ihastria "istrita era cea mai veche din 2udetul 9alcea , dupa Ducet si Cozia . Aramul $isericii este (chim$area la .ata . (ihastria devine manastire in secolul H9 . %3 Manastirile din secolul al H9!lea &n secolul al H9!lea , in ara 5omaneasca procesul de transformare a sihastriilor in manastiri stagneaza in favoarea sihastriilor idioritmice care se inmultesc . Manastirea Cozia a fost ctitorita de Mircea cel "atran , care &!a facut danii de mori , sate , scutiri . .iul lui , Mihail & a intarit toate daniile manastirii Cozia si Cotmeana . (i ceilalti domnitori au intarit daniile . Manastirea (nagov a primit danii de la Mircea cel "tran ; 9ladislav && care a zidit un paraclis cu hramul "unavestire in secolul H9 ; traditia atri$uie o $iserica la (nagov lui 9lad epes construita in secolul al H9!lea . inmormantat acest domn < %8+> = . %8 Manastirea 4ealu a fost construita de Mircea cel "atran , dar $iserica a fost ctitorita de 5du cel Mare in secolul al H9!lea ; el a ridicat si chilii iar la sfarsitul vietii a fost inmormantat aici . ot dupa traditie (nagovul este locul unde a fost

4. "uzatu , 4e @a 9odita @a ismana , in Mitropolia /lteniei , Craiova , H&&& , %0>% , p. +7> Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p-1+.
%%3

Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3+%8

Pagina 4% din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Manastirea Glavacioc dateaza din timpul domniei lui Mircea cel "atran dar apare ca atestata documentar in secolul al H9!lea cand 9lad Calugarul a construit o $iserica noua . Manastirea Glavacioc este necropola lui 9lad Calugarul . %7 Manastirea Govora a fost construita in timpul lui Mircea 9oievod , refacuta in intregime de catre 5adu cel Mare dar documentar apara a$ia in secolul H9 su$ 9lad Calugarul . Manastirea Comana a fost atitoria lui 9lad epes din a doua 2umatate a secolului H9 . Manastirea se gaseste in comuna Comana din 2udetul Giurgiu si poarta hramul (fantul Dicolae . &n secolul al H9&!lea a fost recladita de 5adu (er$an . %> Manastirea 5ancaciov din comuna Calimanesti , 2udetul Arges afost atestat documentar in anul %801 . Aramul este &ntrarea in "iserica a Maicii 4omnului . %+ Manastirea anganu a fost ctitoria lui 5adu cel .rumos dupa cum aflam din @etopisetull cantacuzinesc si din &storiile domnilor arii 5omanesti a lui 5adu *opescu . %1 (chitul "a$ele a fost ctitorit de 9ald Calugarul ; schitul utana era pomenit intr!un act de la 5adu cel Mare din % aprilie %80+ ; schtul &ezer din 5amnicu 9alcea din secolul H9 ; schitul (fantul Dicolae din argsor ctitorita de 9lad epes < secolul H9 = de alnga *loiesti . Manastirea /strov situala tntr!o insula a /ltutlui , in Calimanesti a fost manastire de calugarite cu hramul Dasterea Maicii 4omnului . &ntr!un document din -> aprilie %7,, , 5adu cel Mare spune ca sihastria /strov este de la $inecinstitorii sfant raposatii domni , mosii si stramosii nostri , ceea ce dovedeste ca ea a fost innoita si inzestrata de catre primii domni ai arii 5omanesti ' &oan Alexandru "asara$ < %3%,!%37- = , Dicolae Alexandru < %37-!%3>8 = si Mircea cel "atran < %31>!%8%1 = . %0 (ihastria urnu sau 9ovidenia ia fiinta pe valea /ltului . Calugarii de la manastirea Cozia s!au retras in post si rugaciune in zona urnu , unde au vietuit in chilii pe care le!au sapat singuri in munte . "iserica au ridicat!o in secolul 9& si este o copie a Coziei vechi.(ihastria (tanisoara < Ducet = e una din cele mai alese sihastrii , situata tot pe valea /ltului . (ihastria Caldarusani din codrii 9lasiei ia fiinta pe insula Caldarusani , prin calugari veniti de la (nagov . "iserica avea hramul (fantul Mare Mucenic 4imitrie .
&. Museteanu , Manastirea Glavacioc , Monografie &storica , "ucuresti , %033 , p, 0> @ia "atrana si Adrian "atrana , Evolutia Ansam$lului .ostei Manastiri Comana &n @umina Cercetarilor Arheologice , in Monumente istorice si de arta , nr. % , "ucuresti , %0+8 , p. %>!3%+ Constantin &. *opescu , Manastirea 5ancaciov , in "iserica /rtodoxa 5omana , an @9 %03+ , "ucuresti, nr. 7!> , p. 3%%!3-1 %1 *anait &. *anait , Mioara urcu , &ulia Constantinescu , *aul Cenovodeanu , Complexul Medieval anganu . Cercetari Arheologice , Dumismatice si &storice , , in Cercetari Arheologice , vol. && , "ucuresti , %0>7 , p. -30 %0 &eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. -77!-7>
%7 %>

Pagina 41 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n muntii "uzaului au luat fiinta pesterile ' :Chilia din .undul *esterii; si :*estera Gaurita; in secolele &9!9 . &eromonahul 4orotei a ridicat la 5amnic manastirea @icura in timpul domniei lui 9lad 4racul . &n aceasta manastire se respecta principiul samovlastiei . -, Manastirea Ducet a fost ctitorita de parcala$ul Gherghina , cumnatul lui 9lad Calugarul , si sotia sa Deagra , in anul %7,% . Manastirea este localizata in comuna Ducet din 2udetul 4am$ovita si poarta hramul (fantul Gheorghe .-% @a sfarsitul secolului al H9!lea a fost construita manastirea "istrita din 9alcea de catre $oierii Craiovesti ' "ar$u , *arvu , 4anciu si 5adu . Aceasta ctitorie a fost daramata de Mircea cel 5au , la %7,0 ; a fost iarasi recladita si zugravita in timpul lui Deagoe "asara$ , intre anii %7%7!%7%0 , de $oierii Craiovesti si de mesterii zugravi 4o$romir , 4umitru si Chirtop . &n anul %>18 Constantin "rancoveanu o repicteaza .-- 9lad Calugarul &!a intarit + sate . (chitul (ihastru din 2udetul 9rancea a fost cttitorit de hatmanul (endrea in anul %8+8 . "iserica a fost construita din lemn . Au mai fost si alte sihastrii ' in zona 4am$ovitei si &alomitei sihastria Calugareni!Co$ia intemeiata de calugarii de la manastirea 4ealu ; sihastria (fantul Dicolae!Co$ia ; sihastria 9iforita care este cea mai veche sihastrie de calugarite cunoscuta in 2udetul 4am$ovita , cu viata idioritmica . &n secolul al H9&!lea voievodul 9lad &necatul transforma sihastria in manastire si construieste o $iserica ; sihastria *estera &alomicioarei si sihastria *estera 4am$ovitei erau cele mai izolate , in adancul muntilor .agaras . (chitul Golgota cu hramul (chim$area la .ata , sihastria Cor$ii de *iatra , cea mai veche sihastrie de calugarite din Arges . (ihastria Damesti cu $iserica sapata in piatra , cu hramul (fantul &oan "otezatorul , schitul (fanta Ana , 2udetul *rahova . Manastirile din secolul al H9&!lea Manastirile infiintate in secolele H&9!H9 au continuat sa detina un rol important in viata religioasa . &n secolul al H9&!lea se intemeiaza noi manastiri si schituri cu un avant si mai mare . Multe din schiturile construite in secolele anterioare devin manastiri . &n secolul al H9&!lea , cel mai de seama ctitor de manastiri a fost Deagoe "asara$ . Alti ctitori au fost 5adu 9oda , 9lad 9oda , 5adu 9oda *aisie , Mircea Cio$anul , *etru cel anar , Alexandru Mircea , *etru 9oda Cercel , Mihai 9iteazul , $oierii Craiovesti si altii .
Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3+7
-,

Constantin C. Giurescu , 4oua Monumente 5eligioase 4in 9eacul l H&9!lea ' Ducetul sau Cozia din 9alcea si Ducetul din 4am$ovita , in Mitropolia /lteniei , Craiova , an H&&& , %0>% , nr. %!8 , p. 31!30
-%

Pagina 42 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Manastirea Curtea de Arges este cea mai impozanta manastire a epocii post!$izantine . Aici a fost $iserica episcopala pe care Deagoe "asara$ a recladit!o . (fintirea manastirii a avut loc in anul %7%+ de catre eolipt , patriarhul ecumenic . *atriarhul ecumenic eolipt si so$orul , la dorinta ctitorului au hotarat ca egumenii ei sa detina rangul de arhimandrit , cu dreptul de a purta $edernita la slu2$e , cinste pe care n!au mai avut!o decat egumanii de la ismana . *e langa numeroase vase si o$iecte de cult , manastirea a fost inzestrata cu felurite $unuri de catre Deagoe "sara$ si doamna 4espina!Milita . 5adu de la Afumati s!a ocupat de zugravitul $isericii . Matei "asara$ a facut lucrari de reparatii si a recladit turnul clopotnita . -3 Deagoe "asara$ a fost ctitorul multor $iserici si manastiri . El s!a ocupat de zugravitul $isericilor manastirii 4ealu , a refacut $iserica manastirii (nagov si pe cea de la ismana , a zugravit $iserica manastirii Glavancioc . Manastriea 9iforata de langa argoviste a fost intemeiata de catre domnitorul 9lad 9oda &necatul . Asezamantul a fost restaurat de 5adu Mihnea si in %>37 a fost refacut complet de catre domnitorul Matei "asara$ . &n %+%-!%+%3 Maria "rancoveanu inalta un zid incon2urator , construieste chilii noi si reface pictura . Aramul este Gheorghe . ctitorite de catre 5adu!9oda *aisie < %737!%787 = . Mircea Cio$anul a fost ctitorul manastirii Carnul din 2udetul "uzau . "iserica a fost refacuta de catre domnitorul Matei "asara$ . ot Mircea Cio$anul a refacut schitul &ezeru <Cheia= din 2udetul 9alcea si a facut restaurari la (nagov . -7 Manastirea Golgota a fost intemeiata de catre domnitorul *atrascu cel "un in apropiere de argoviste . Manastirea *lum$uita a fost construita de *etru cel anar , Alexandru && Mircea si Mihnea urcitul . Manastirea este localizata in "ucuresti si are hramul Dasterea (fantului &oan "otezatorul .-> Manastirea (fanta roita :din 2os de "ucuresti a fost ctitorita de catre Alexandru Mircea . &n urma incendierii ei este refacuta din temelii de 5adu Mihnea in secolul al H9&!lea manastriea a primit numele de manastriea 5adu 9oda .; -+
-8

(chitul 9alea!Arges , manastirea Mislea!*rahova si $olnita manstirii Cozia au fost

Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 7>8!7>7 ; Diculae (er$anescu , &storia "isericii Manastirea Curtea de Arges , in "iserica /rtodoxa 5omana , "ucuresti , an @HHH9 , %0>+ , nr. +!1 , p. +3,!+78
-3

Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p 8%
-8 -> -+

&dem , p. %&$idem

Pagina 4 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(otia domnitorului Alexandru Mircea a ridicat manastirea din 2udetul 9alcea numita manastirea (latioarele de la /cnele Mari . Mihnea Glavancioc . -1 (otia domnitorului Mihnea Mihnea urcitul , doamna Deagra a construit o noua manastire la Aninoasa!Cislau pe locul unei manastiri mai vechi , facuta din lemn de inaintasii sai 9laicu Culceru si sotia sa Anca . raditia atri$uie doamnei Deagra si manastirea Ciolanul din partile "uzaului . Aramul manastirii este (fantul Gheorghe si (fintii Apostoli *etru si *avel .-0 4omnitorul *etru 9oda Cercel a refacut partial manastirea Mislea a lui 5adu *aisie. Manastirea Mihai 9oda este ctitoria lui Mihai 9iteazul zidita intre %710!%70% . Manastirea Comana a fost refacuta de catre domnitorul 5adu 9oda (er$an <%>,-! %>%%= . 3, (ihastriile din secolul H9& din "uzau sunt ' Gavanele in comuna "ozioru din muntii "uzaului cu hramul Adormirea Maicii 4omnului , shastria lui "enedict . (ihastria "radu din valea (alciei poarta hramul (fantul Mare Mucenic 4imitrie .(ihastria Carnu < Gura eghii = cu hramul (fintii Arhangheli Mihail si Gavriil a fost construita din temelie de Mircea Cio$anul , devenind manastire . 3% (ihastria Motnau a fost sihastrie de calugari pana in a doua 2umatate a secolului al H9&!lea cand devine manastire .
3-

urcitul a refacut manastirile

utana din 2udetul Arges si manastirea

otodata se uneste cu sihastriile Agaton si &oan "ogoslov

pentru a trai in comunitate duhovniceasca avand acelasi eguman si aceeasi randuiala de viata . (ihastria *inul din comuna "ratesti a fost sihastrie de calugari ctitorita de $oierii din (arata avand hramul Dasterea Maicii 4omnului . 9azand Matei "asara$ ca sihastriile din muntii "uzaului sunt peste 3, la numar , afara de sihastrii din pesteri , si ca nu era acolo o manastire care sa se ocupe de organizarea lor , in anii %>8+!%>81 a inoit din temelie (ihastria *inul , prefacand!o in manastrie de piatra , mama tuturor schitisoarelor de acolo. 33 Alte sihastrii din secolul H9& in "uzau ' sihastria &zvorani , sihastria 5atesti , schitul (fantul &oan "ogoslovul cu hramul Adormirea Maicii 4omnului , schitul Cislau su hramul Dasterea Maicii 4omnului , schitul (fantul Gheorghe cu hramul "una9estire .
&. Museteanu , Manastirea Glavacioc. Monografie &storica , "ucuresti , %033 , p. 0> Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 7>>
-1 -0

Alexandru @epadatu , Manastirea Comana , in "uletinul comisiunii monumentelor istorice , vol. & , "ucuresti , %0,1 , p. 0!-3&dem , p. %0+ 33 &$idem
3,

Pagina 44 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Manastirea din "uzau din secolul al H9&!lea sunt ' &zvorani ctitorita de catre episcopul @uca al "uzaului intre %713!%>,8 cu hramul Adormirea Maicii 4omnului . A fost ctitorita de vornicul &vanis . Manastirea "anu a fost construita de Andronic Cantacuzino , vistiernic ; manastirea 9alea *urcalului , manastirea Cornilie , manastirea lui 5adu *ostelnic!atestate documentar . &n codrii 9lasiei a fost intemeiata manastirea Cernica sau (fantul Dicolae , de catre calugarii veniti de la manastirea tanganu . "iserica de lemn era inchinata (fantului &erarh Dicolae . Manastirea Cernica depindea de manastirea anganu . 38 Alte manastiri si schituri din codrii 9lasiei sunt ' sihastria (chitul , schitul Manastirea cu viata idioritmica , sihastria ur$ati cu hramul Adormirea Maicii 4omnului , sihastria .antanele , sihastria (fantul Mercurie , sihastria Degresti cu hramul (fintii Arhangheli , sihastria Crascioarele cu hramul (fantul Dicolae devenita manastire cu numele manastirea Gura Cataluiului de spatarul 4an , Marcuta ctitorita de vistiernicul 4an , "anu din "uzau . &n tinutul *rahovei au fost intemeiate sihastriile ' schitul @aposcu hramul (fantul Gheorghe , sihastriile Ceptura cu hramul (fanta reime si &ntrarea in "iserica a Maicii 4omnului , sihastria *rahovita , sihastria "re$u avand hramul (fintii Arhangheli Mihail si Gavriil ; (ihastria (inaitilor < (inaia = $iserica cu hramul (fanta Ana . (hastria (fantul Dicolae am$ele sihastrii idioritmice . Alte sihastrii de pe valea 9aleni cu hrasmul $isericii Adormirea Maicii 4omnului . &n 2udetul 4am$ovita au fost intemeiate sihastriile (chitul "ar$atesti!@aculete cu hramul (fantul &lie ezviteanul . (chitul "unea cu hramul (fintii Arhangheli Mihail si Gavriil ; sihastria *anaghia cu hramul Adormirea Maicii 4omnului , rezidita de Mihail Checer, sihastria Calugareni, sihastria Manastirea cu hramul (fantul Aaralam$ie , manastirea Co$ia ctitorita de "adea (tolnicul . &n zona sihastria utana a fost refacuta de catre Mihnea urcitul ; sihastria 5o$aia cu hramul (fantul Gheorghe ; sihastria Cor$ii de *iatra in comuna Cor$i a fost innoita si marita de catre monahia Magdalena fosta sotie a $anului Aamza , schitul Aninoasa cu hramul (fantul Dicolae , schitul Golesti cu hramul (fanta reime ; sihastriile din 9alea Mare . *rima se numea sihastria anase (ihastrul cu hramul (fantul &oan eologul , innoita si transformata in manastirea 9alea Mare de 2upanita Caplea din Golesti . (ihastria Ciocanul din comuna "ughea de 2os , 2udetul Arges cu hramul &ntrarea in "iserica a Maicii 4omnului a fost intemeiata de sateni . 37
&dem , p. -%> ; Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p%8!%7
38

elea2enului sunt sihastria

Pagina 4! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n tinutul /ltului multi calugari se retrageau in singuratate pe varful muntilor , care au primit numele de Calugarul , Muntele lui eofil , 4osul omei . (ihastria /strov a fost considerata manastire . &n prea2ma sihastriei Calugareni din nordul /lteniei iau nastere sihastrii ca ' sihastria Catun denumita mai tarziu :Manastirea Catun ; . Aramul era :Dastera 4omnului; . &n comuna urceni din 2udetul Mehedinti , traditia locala si toponimele amintesc de existenta unei sihastrii cu hramul *ogorarea 4uhului (fant , pe la inceputul secolului al H9&!lea . @a sfarsitul aceluiasi secol , mica sihastrie este zidita din temelie si transformata in manastire de logofatul (toica , su$ numele de Manastirea (tram$a . (ihastria opolnita din 2udetul Mehedinti ctitorita de Dicodim de la ismana in secolul H&9 a fost innoita si transformata in manastire in secolul al H9&!lea de catre $oierii Craiovesti . 3> (ihastria infiintata in secolul H9 de la Gura Motrului , Mehedinti , a fost innoita in secolul H9& de marele logofat Aarvat si transformata in manastire . 3+ &n 2udetul Gor2 a fost infiintata *estera din Cheile "istritei cu doua $iserici in pestera , una cu hramul &ntrarea in "iserica a Maicii 4omnului si a doua cu hramul (fintii Arhangheli Mihail si Gavriil . &n 2udetul 9alcea a fost intemeiat schitul "ar$u , sihastria *ahomia , sihastria Gghea$ul , sihastria 4intr!un @emn . (ihastria 4intr!un @emn este cea mai veche si importanta sihastrie de calugarite din /ltenia . *rima $iserica de lemn a purtat hramul Dasterea Maicii 4omnului . "olnita de lemn este atri$uita domnitei Anuta , fiica lui Mircea Cio$anul . Ea aduce de la Motru icoana Maicii 4omnului facatoare de minuni la ste2arul ce se afla aici , din care s!a facut apoi $iserica si unde s!a savarsit dupa a sa dorinta . Actuala $iserica a fost de *reda "rancoveanu intre anii %>38!%>37 . (er$an Cantacuzino i!a adaugat pridvorul . 31 Manastirea *atrunsa ctitorita in secolul H9 , a fost innoita de "ar$u Craiovescu in anul %7,, . 30 (ihastria "istrita este cea mai veche sihastrie din 2udetul 9alcea dupa Ducet si Cozia ce dateaza din secolul H&9 . Este pomenita pentru prima data intr!un hrisov de la 9lad Calugarul

Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p7,
37

&dem , p. ->> &dem , p. -+0 30 &eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. -1%
3+ 31

Pagina 4" din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

din %80%!%80- . 4istrusa din temelie de Mihnea cel 5au in %7,0 , a fost refacuta de Craiovesti in timpul domniei lui Deagoe "asara$ in %7%0 . 8, ot $oierii Craiovesti au ctitorit manastirea "rancoveni din 2udetul /lt cu hramul (fantul Dicolae , manastirea (adova din 2udetul 4ol2 cu hramul (fantul Dicolae , manastirea (trehaia din 2udetul Mehedinti , schitul *apusa , meteoc al "istritei si schitul Ldrelea < 5oa$a = din 2udetul 4ol2 , meteoc al manastirii Henofon din Muntele Athos. 8% &n 2udetul /lt a fost cttitorita manastirea (eaca!Mustesti cu hramul :Adormirea Maicii 4omnului; ; manastriea Calin , ctitorita de 9lad $anul si fratii sai 4umitru parcala$ul si "alica spatarul ; schitul Clocociov!(latina cu hramul (fintii Arhangheli , refacut de Mihai 9iteazul . &n 2udetul 4ol2 au luat fiinta ' schitul Ciutura cu hramul (fintii 9oievozi , manastirea Cretesti cu hramul (fantul &oan "otezatorul , innoita de Aamza $anul din Cretesti in secolul H9& , schitul *anaghia . oate sihastriile au fost la inceput mici asezari ale pustnicilor intemeiate cu scopul de a fi mai aproape de 4umnezeu prin posturi , studiul (cripturii si rugaciuni . &n 2udetul /lt , 4ol2 si Mehedinti se intalnesc numeroase toponime de provenienta calugareasca . Multe sate se numesc ' Calugarul , Chilii , Calugareasca , Calugareni , (chitu. Alte toponime ce atesta viata sihastreasca pe aceste meleaguri sunt ' Manastirile din "anat , ransilvania si Maramures Manastirile din "anat "anatul este din punct de vedere cronologic dupa 4o$rogea a doua zona a tarii in care s!a dezvoltat monahismul . &nca din secolele 9&&!&H , in muntii "anatului existau sihastrii . *rimele asezari calugaresti atestate documentar dateaza din a doua 2umatate a secolului H . &ncepand din secolul H& , o data cu adancirea divergentelor religioase dintre 5asarit si Apus , s!a simtit in "anat , mai ales in partea de nord #vest ,un tot mai pregnant prozelitism catolic sustinut de manastirile franciscane din sudul 6ngariei .Acestui val de penetrare i se opunea cu indir2ire sihastriile si manastirile ortodoxe care incepeau sa devina adevarate cetati de aparare a /rtodoxiei la poarta dintre 5astrit si Apus 8Manastirea *artos este localizata in 2udetul imis . Aramul manastirii este (fintii Arhangheli Mihail si Gavriil . &n secolele H&9!H9 a fost sihastrie avand calugari romani si
Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 7>+
8, 8%

4. "alsa , Manastirea (adova , in Mitropolia /lteniei , Craiova , an H&&& , %0+% , nr. %%!%- , p. 180!18%

Pagina 4# din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sar$i . &storiografia straina afirma ca manastirea *artos a fost construita spre sfarsitul secolului al H9!lea de despotul sar$ &oan "rancovici . 83 Manastirea (araca din 2udetul imis era numita si (emlac . raditia locala atesta ca in secolele H&&!H&&& exista o puternica asezare sihastreasca . "isericva avea hramul :Aducerea in "iserica a Maicii 4omnului; . &n secolul H&&&!H&9 devine manastire . :&n anii %-+,!%-+% sihastria (araca era de2a manastire si desfasura o intensa activitate de rezistenta ortodoxa . @a inceputul secolului H9 superiorul calugarilor franciscani raporta ca aceasta manastire este o pepiniera de schismatici ; . 88 &n sudul "anatului a fost ctitorita manastirea Mesici in secolul al H&&&!lea iar in secolul al H9!lea a fost refacuta de despotul &ovan "rancovici . Manastirea "azias este localizata localitatea "azias din 2udetul Caras!(everin fiind ctitoria (fantului (ava ; alte manastiri di 2udetul Caras!(everin sunt ' Cu$in , 9oilovita , Llatita , Cusici , Mracunea . 87 Manastirea Mracunea a fost o sihastrie mica transformata in manastire de catre calugarii sar$i si $ulgari . Ea s!a $ucurat de danii din partea domnitorilor arii 5omanesti . /data cu caderea Constantinopolului < %873 = sihastrii de la Mracunea parasesc manastirea de frica turcilor si seretrag in adancul muntilor . 8> Manastirea &lidia a fost intemeiata in secolul al H&9!lea pe locul unei sihastrii din secolul H&&& de catre cne2ii romani . 5olul calugarilor de aici era asa de mare in apararea satelor de prozelitismul catolic , incat @udovic cel Mare si urmasii lui au ruinat manastirea . 5einfiintata in secolul H9& a2unge din nou in paragina in timpul ocupatiei otomane . 8+ (atul Manastiur , comuna Manastiur!.aget si satul Manastur , comuna 9inga! Arad , am$ele sate au fost la inceput sihastrii , apoi manastiri pana insecolul H9&&& cand sunt desfiintate . 81 Manastriea Aodos!"odrog , pe valea inferioara a Muresului , pare sa dateze , dupa ultimele cercetari din secolele H&9!H9 . Du departe de acesta se afla manastirea ortodoxa ,
&on ". Muresianu , Manastiri din "anat , Editura Mitropoliei "anatului , imisoara , %0+> , p. %,8!%%0 &eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. -0>
83 88

(tevan "ugarsCi , (rpsCo *ravoslavl2e u 5umuni2i < /rtodoxia (ar$a in 5omania = , Editura Academiei de (tiinta , Dovi (ad , %007 , p. >%!>87 8

Gheorghe Cotosman , Manastirea Mracunea , in "iserica /rtodoxa 5omana , "ucuresti , an @HHH9&&, %0>0 , nr. %%!%- , p. %-%-!%--% 8+ (tefan Matei si &lie 6zum , 4ate Doi Asupra "isericii si .ortificatiei de la &lidia , in Acta Musei Dapocensis , Clu2 , %0+- , p. 777!7>8 81 &eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. -0+
8>

Pagina 48 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

azi sar$easca , "ezdin , ridicata in secolul al H9&!lea pe locul uneia mai vechi distrusa in timpul marii invazii a tatarilor din %-8%!%-8- . 80 Manastirile din ransilvania &n ransilvania , manastirile si sihastriile romanesti mai ales din secolul al H&&!lea au fost desfiintate sau inlocuite cu calugari de rit latin . Cu toate acestea monahismul de pe aceste meleaguri nu se stinge ci continua prin organizarea manastirilor mici , cu cate -!3 calugari incepand din secolul al H9!lea . Ma2oritatea sihastriilor si manastirilor mici au fost organizate de calugari sau credinciosi . Asemenea modeste manastiri care purtau de regula numele satului respectiv erau peste %7, in ransilvania prin secolul H9& . 7, &n ara Aategului monahismul a fost influentat si intretinut de manastirile si domnii arii 5omanesti . (ihastria *rislop din (ilvasul de (us este printre cele mai vechi si renumite din ransilvania . *rimii sihastrii s!au sta$ilit in *rislop in secolele H&&&!H&9 . "iserica de lemn avea hramul (fantul &oan eologul . *rin anul %8,, , din motive necunoscute , Cuviosul Dicodim se sta$ileste pentru cativa ani la *rislop . Aici innoieste $iserica si chiliile cu a2utoare de la Mircea cel "atran , aduna in 2urul sau 3, de sihastri , afara de cei care se nevoiau singuri in poienile muntilor si introduce viata de o$ste . 7% @a influenta directa si personala a lui Dicodim , sihastria *rislop s!a situat in fruntea sihastriilor din 5omaneasca . 7(ihastria *losca dateaza din secolul H&9 fiind infiintata de ucenicii lui Dicodim . Ea devine renumita $ucurandu!se de danii si a2utoare de la $oieri si de la familia Auniaziloriar in secolul H9 devine manastire avand calugari romani , greci si sar$i . (ihastria (aliste din (i$iu a luat fiinta in secolul H9 . &n secolul H9& ea devine manastire . Alte sihastrii 5achitoasa , (asausi , (asciori , (i$iel , "rancoveanu sau (am$ata de (us m Arpasul de Gos , "erivoiul Mare , "reaza , 4ragusor , care devine manastire fiind su$
Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 338 ; Eugen Aradeanul , @ucian Emandi , eodor "odagoe , Manastirea Aodos "odrog , Editura Episcopiei Aradului , Arad , %01, , p. --7
80

ransilvania .

otodata *rislopul devine meteoc al manastirii

ismana . &n ara

secolul H9& a fost zidita din temelie de Lamfira fiica lui Moise 9oievod din

&eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. -00
7,

&dem , p. 3,3 ; Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3%,
7%

&eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. 3,3
7-

Pagina 4$ din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

influenta manastirii "istrita din /ltenia , sihastria 5ecea de Gos si 5ecea de (us , sihastriile din 9istea . (ihastria (corei dateaza din secolul H&9 . :&n anul %30% Mircea cel "atran daruieste satul (corei din :ducatul .agaras; $oierilor sai (tanciu si fratelui Calin , ca recompensa . Apoi (tanciu se calugareste pro$a$il la Cozia , intemeiaza o mica sihastrie in vatra satului (corei si a2unge cel dintai si egumen;.
73

(ihastriile din comuna (inca 9eche au fost intemeiate in

secolele H9&!H9&& in numar de cinci . 6n document din anul %+71 aminteste de cinci sihastrii in aceasta comuna . *rima sihastrie se afla la estioara ; a doua la locul numit (tram$a ; a treia in valea @arguta ; a patra la locul numit *e Cretul si a cincea tot in vatra satului , la un locul nenumit.78 &n muntii Apuseni traiau eremitii ; cuvantul eremit deriva din grecescul eremitis care inseamna inchisi . Eremitii erau sihastrii veniti de la muntele Athos de origine romani . (ihastria Geoagiu a fost intemeiata in secolele H9!H9& de catre calugari , care depindeau de manastirea 5amet . &n secolul H9& &oan @ogofatul din *itesti zideste din temelie manastirea Geoagiu .77 (ihastria "ulzu intemeiata de sihastrii depindea de manastirea 5amet ; sihastria Afteia < Cioara = ; sihastria .eleac din Clu2 . &n a doua 2umatate a secolului al H9!lea sihastria .eleac este innoita devenind manastire si episcopie . &n aceasta manastire exista scoala de caligrafi pentru carti de slu2$a si scoala de invatatura pentru preoti . Manastirea @upsa de pe valea Ariesului a fost intemeiata in secolul H&9 de calugari. &n secolul H9& e considerata manastire . 7> Manastirea @ancram a fost zidita de $oierii din secolului H9& . Manastirile din Maramures &n Maramures , monahismul a patruns de la Muntele Athos si din "izant in secolul al H&&&!lea . Cea mai veche manastire atestat documentar in Maramures este manastirea *eri < secolele H&&&!H&9 = . Ea a fost construita de catre (as 9oda si fiii sai "alita si 4rag pe locul unei sihastrii . Manastirea a2unge stavropighie siv exarhat patriarhal peste nordul ransilvaniei . ara 5omaneasca , la 2umatatea

&dem , p. 3%7 &dem , p. 3%> 77 &dem , p. 3-7 7> Marius *orum$ , 4oua Ctitorii 5omanesti din (ecolul al H9!lea ' "iserica (fantul Gheorghe si Manastirea @upsa , in Acta Musei Dapocensis , Clu2 Dapoca , an %> , %0+0 , p. >-%!>-7
73 78

Pagina !% din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(ihastria "arsana numita si 4ealul *opii dateaza din secolul al H&9!lea din lemn fiind su$ protectia $oierilor "arsanescu . @a sfarsitul secolului H&9 , "alita si 4rag , fiii lui (as 9oda innoiesc sihastria si o transforma in manastire . (ihastria din &eud dateaza din secolul H9 si are hramul (fintii rei &erarhi . &n secolul H9& era manastire renumita . Calugarii manastirii &eud raspandeau in sate carti de rugaciuni . Monahismul in "istrita!Dasaud a a2uns mai tarziu . Cea mai veche manastire este din secolul al H9!lea . Manastirile si schiturile erau mai mici , fiind construite din lemn avand caracter satesc . Manastirea Episcopala 9ad a fost intemeiata in secolul al H9!lea . "iserica era din lemn si avea hramul :Adormirea Maicii 4omnului; . (tefan cel Mare construieste $iserica din piatra si transforma sihastria in manastire , supunand!o catatii sale de refugiu de la Ciceu. ot (tefan cel Mare a infiintat la 9ad un scaun episcopal pe care regele 6ngariei 9ladislav il pomeneste ca arhiepiscopie . *etru 5ares innoieste manastirea si episcopia de la 9ad , inzestrand!o cu danii . Aici a existat o scoala de caligrafi si o scoala teologica fiind si resedinta pentru episcopi .
7+

(ihastrii din secolul H9& care au devenit manastiri ' Minula ,

elciu ,

4eda , oplita , Cuhea . Alte sihastrii mici din secolul H9& au fost ' Aodac , &$anesti , 6rsna , /$arsia , Milasul Mare , (anmartinul de Campie , Ciocnean , @eschia , Mica sau (lamina , (tram$a .izesului , resnea , 5e$ra Mica si 5e$ra Mare , etc . Manastirile din Moldova (i in Moldova , ca si in ara 5omaneasca si ransilvania au existat schituride lemn ridicate in munti sau in locuri retrase unde traiau calugari , iar pe aceste sihastrii au fost ridicate noi lacasuri numite manastiri . Monahismul s!a raspandit in Moldova incepand cu secolele H!H& din 4o$rogea , din muntii "uzaului , din "izant si de la Muntele Athos . 4upa anul %,73 cand are loc despartirea "isericii de Apus de "iserica 5asariteana are loc o puternica raspandire a monahismului in Moldova datorita calugarilor misionari veniti in Moldova cu scopul contracararii prozelitismului catolic . &n nordul Moldovei viata monastica a aparut inca din secolul al H&&&!lea . &n secolul H&9 are loc o dezvoltare a monahismului infiintandu!se multe schituri si manastiri . ot acum iau fiinta mici sihastrii numite fratii cu viata de o$ste ca de exemplu ' .ratia (fantului Dicolae din @unca (iretului , sihastria (fantul Dicolae de la 5adauti si altele .
&eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. 331
7+

Pagina !1 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Manastiri din secolul al H&9!lea (ihastria (fantul @avrentie sau @eontie a fost infiintata de @eontie de 5adauti in codrii 9icovului , su$ domnia lui *etru Musat < %3+7!%30% = . A fost cea mai vestita sihastrie din nordul Moldovei . &n secolul H9 a devenit manastire iar in secolul H9& a fost meteoc al manastirii *utna . 71 (ihastria Moldovita a fost intemeiata de catre calugari . Aceasta sihastrie este marita de 5adu Musat iar Alexandru cel "un o transforma in manastire . Manastirea Moldovita este atestata documentar din 3% /ctom$rie %8,- . Moldovita a fost reconstruita de catre Alexandru cel "un dupa anul %8%, . Actuala manastire Moldovita este ctitoria lui petru 5ares ' Cu vointa atalui si conlucrarea .iului si savarsirea (fantului 4uh a $inevoit $inecredinciosul lui &isus Aristos , &o *etru 9oievod din mila lui 4umnezeu , gospodar al pamantului Moldovei , fiul lui (tefan cel Mare , sa zidesc $iserica Moldovitei cu hramul "una 9estire in anul +,8, .
70

Manastirea a primit multe danii in timpul lui Alexandru cel "un , in timpul

lui &lias si (tefan si din partea multor $oieri . >, Este monument 6DE(C/ . (ihastria 9oronet cu hramul $isericii :(fantul Gheorghe; , este prima asezare monahala cunoscuta in acest loc . 4upa retragerea lui 4aniil (uhastrul la 9oronet , sihastria a devenit spre sfarsitul secolului H9 cea mai vestita vatra isishasta din nordul Moldovei . &n secolul al H9!lea (tefan cel Mare a inaltat o $iserica de piatra cu acelasi hram .
>%

A fost

construita in 3 luni si 3 saptamani . *ictura a fost realizata in interior dar sin in exterior in timpul domniei lui *etru 5ares . Aici s!a gasit :Apostolul; si :*saltirea; , unele din cele mai vechi manuscrise romanesti , din secolul H9& . &n %78+ a fost refacuta de mitropolitul Grigorie 5osca . &n prezent este monument 6DE(C/ . >(ihastria lui 4orotei si *laton a fost intemeiata in secolul H&9 de calugarii 4orotei si *laton . Ei au adunat in 2urul lor calugari si au construit doua $iserici din lemn .

*etru 5ezus , (fantul @eontie de la 5adauti , in revista Mitropolia Moldovei , &asi , H@ , %0>8 , nr. 7!> , p. -1-!-10 70 4imitrie *. Micsulescu , 9izitand Manastiri "asara$ene si "ucovinene , iparul ziarului 6niversul , "ucuresti , %03+ , p. %3 ; D. Grigoras , &. Caprosu , "iserici si Manastiri 9echi din Moldova *ana la Mi2locul (ecolului al H9!lea , Editia a &&!a , Editura Meridiane , "ucuresti , %0+% , p. 30!8, >, Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3-,
71

&. 4. (tefanescu , Cuviosul 4aniil (ihastrul , in "iserica /rtodoxa 5omana , "ucuresti , an @HH&9 , %07> , nr. >!+ , p. 73+!78>%

Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p%78!%77 ; 4imitrie *. Micsulescu , 9izitand Manastiri "asara$ene si "ucovinene , iparul ziarului 6niversul , "ucuresti , %03+ , p. %%>-

Pagina !2 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(ihastria 5arau a fost intemeiata de catre calugarul (isoe . &n secolul H9& sihastria a fost innoita de $oierul 4odu , numindu!se (ihastria 4odu . (ihastria *ro$ota sau (fantul Dicolae din *oiana a luat fiinta la inceputul secolului H&9 fiind una din cele mai vechi sihastrii din Moldova . "iserica purta hramul (fantul Dicolae . *etru Musat a zidit o $iserica de piatra devenind manastirea *ro$ota . A fost innoita in intregime de catre (tefan cel Mare si mai tarziu de *etru 5ares . Aici au fost ingropati mama si sotia lui (tefan cel Mare , *etru 5ares, , sotia si fiul sau . >3 &n muntii (tanisoara fiind locuri retrase s!au intemeiat multe sihastrii si manastiri . (ihastria "ogdanesti!5isna a fost innoita de domnitorul "ogdan & . 4e la el s!a numit (chitul "ogoslov sau (ihastria "ogdanestilor . (ihastria s!a extins si mai mult su$ Alexandru cel "un si (tefan cel Mare , fiind innoita de "ogdan cel /r$ . Episcopul Macarie si *etru 5ares , au mutat acesta sihastrie cu 3 Cm. mai spre munte , zidind din temelie in locul ei actuala manastire 5asca in anii %78-!%78> . >89iata sihastreasca din muntii Deamt a fost marcata de cateva caracteristici intalnite numai in acesta zona ' asceza si tendinta de desavarsire dusa pana la 2ertfa . Calugarii um$lau desculti si cu trupul gol , dormeau pe scaun , posteau desavarsit . (ihastria Deamt este considerata cea mai veche sihastrie din Moldova . &n secolul H&9 sihastrii si!au intemeiat un schit si o $iserica cu hramul (fantul &oan eologul . Este cea dintai sihastrie atestata documentar in vatra actuala a manastirii Deamt . 9oievodul *etru Musat < %3+7!%30% = zideste $iserica din piatra iar sihastria devine manastire . &n secolul H9 Alexandru cel "un < %8,+ = si (tefan cel Mare < %80+ = reinnoiesc integral manastirea .
>7

Manastirea Deamt a fost unul din asezamintele cu o contri$utie importanta la dezvoltarea

culturii si artei romanesti medievale ; aici a functionat scoala de caligrafi si miniaturisti intemeiata de Gavriil 6ric . &n secolul al H9&!lea au trait aici vestitii cronicari Macarie si Eftimie iar in secolul al H9&&&!lea *aisie 9eliciCovsCi .>> (ihastria de maici "oistea! opolita a devenit meteoc al manastirii Deamt la fel la manastirea Aang primind danii de la domnitorii Alexandru cel "un si (tefan cel Mare . (ihastriei "istrita i s!a ridicat $iserica de catre *etru si 5oman Musat . Alexandru cel "un construieste $iserica de piatra cu chilii si transforma sihastria "istrita intr!o renumita
D. Grigoras , &. Caprosu , "iserici si Manastiri 9echi din Moldova *ana la Mi2locul (ecolului al H9!lea , Editia a &&!a , Editura Meridiane , "ucuresti , %0+% , p. >-!>3
>8

4imitrie *. Micsulescu , 9izitand Manastiri "asara$ene si "ucovinene , iparul ziarului 6niversul , "ucuresti , %03+ , p. %%%
>7

&dem , p. 38 ; Mihai 9lasie ,Ghidul Asezamintelor Monahale /rtodoxe din 5omania ,Editia A &9 A,Editura (ophia,"ucuresti,-,,%,p%%>.
>>

Pagina ! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

manastire voievodala . >+ &n %8,+ , Alexandru cel "un a acceptat ca manastirea sa si cea de la Deamt , sa fie impreunate su$ o singura conducere , a egumenului 4ometian , caruia i se rezerva dreptul de a!si alege singur urmasul in egumenie , fara vreun amestec din afara . 4omnitorul ctitor i!a facut numeroase danii . >1 Manastirea avea drepturi asupra celor 7, de sate . Alexandru cel "un a fost inmormantat aici . @ucrari de restaurare au facut domnitorii (tefan si *etru 5ares , iar Alexandru @apusneanul a reconstruit manastirea care se pastreaza pana in prezent . (ihastria lui 4ragos este considerata prima sihastrie din Ceahlau . A fost reinnoita de 4ragos 9oda . (ihastria de la /$arsia azlaului din 2udetul Deamt a fost intemeiata de catre calugari anahoreti . &n timpul domnitorului Alexandru cel "un , $oierii oder si @ie intemeiaza in locul sihastriei manastirea de la /$arsia azlaului . Ea a dosparut la sfarsitul secolului H9 dupa aparitia manastirii azlau a lui (tefan cel Mare , care a zidit din temelie $iserica din piatra si chilii , transformand sihastria azlau in manastire voievodala . (ihastria azlau este considerata printre cele mai mari din Moldova . (ihastria lui Dichita din azlau a fost intemeiata da calugarul Dichita si alti calugari . &n tinutul 9rancei a existat un isihasm autohton satesc pana in secolele H9!H9& . Calugarii nu aveau $iserici ci mergeau in $iserica din sat . &n podisul Moldovei a fost intemeiata sihastria de pe valea 4o$rovatului de catre calugari . &n secolul H9 datorita numerului mare de calugari din valea 4o$rovat i se schim$a numele schitului in (ihastria Calugareni sau 9alea Calugarilor . &n secolul H9 se mai intemeiaza o sihastrie langa paraul 4o$rovat cu numele de (ihastria de la /$arsia 4o$rovatului . ot in secolul H9 calugarul Giurgiu din Calugareni transforma schitul 4o$rovat in manastire inaltand o $iserica noua si chilii . @ afel si sihastria de la /$arsia 4o$rovatului este amintita ca manastire la sfarsitul secolului H9 . (tefan cel Mare inalta la 4o$rovat o manastire voievodala si ii ofera danii . >0 Manastirea Malinesti din 9aslui dateaza din secolul H&9 cu hramul Adormirea Maicii 4omnului . Manastirile din secolul al H9!lea &n aceasta perioada monahismul moldovean a trait cea mai glorioasa epoca din istoria sa , cu zeci de manastiri voievodale , cu vestite scoli de caligrafi , copisti , miniaturisti si cu peste %,, de schituri si sihastrii . &n nordul Moldovei 4aniil (ihastrul , ucenic al lui @avrentie de 5adauti este consuderat intemeietor al vietii isihaste in valea paraului *utna . (aptamana o petrecea singur in chilia sapata in piatra cu propriile maini , iar in sar$atori savarsea @iturghia in paraclisul chiliei ,

Pagina !4 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dadea sfaturi ucenicilor sai , mangaia oamenii care veneau la el . El a plecat la manastirea 9oronet . (ihastria *utnei a fost intemeiat de catre calugarii ucenici ai lui 4aniil sihastrul care s! au raspandit in Carpatii de nord intemeiind alte sihastrii . +, (ihastria lui Chiriac a fost intemeiata de Chiriac , ucenic al sihastrului 4aniil . El a fost primul sihastru cunoscut din valea "istritei . (ihastria (ucevita a fost intemeiata de ucenicii lui 4aniil (ihastrul . @a inceputul secolului al H9&!lea Calistrat (ihastrul a innoit sihastri care s!a numit apoi (ihastria lui Calistrat , transformansu!se apoi in manastire . +% (ihastria 4ragomirna a fost intemeiata de catre calugari . Mitropolitul Anastasie Crimca a construit $iserica de piatra iar apoi a infiintat o manastire de calugari . &n muntii (tanisoara a fost intemeiata sihastria lui Dil si *ahomie . *ahomie l!a indemnat pe Alexandru @apusneanul sa zideasca pe locul sihastriei manastirea (latina . Manastirea Aumor este menitionata documentar in secolul H9 fiind una din cele mai vechi si importante manastiri din Moldova . E ctitoria vornicului /ana . A primit danii si sate de la domnitorii Alexandru cel "un si (tefan cel Mare . @ogofatul oader "u$uiog a rezidit $isrica care exista si astazi . +(ihastria lui Agapia a fost infiintata de calugarul Agapie si ucenicii sai . &n secolul H9& , calugarul Efrosin a ridicat o noua $iserica si a facut chilii . (ihastria s!a numit sihastri alui Efrosin apoi manastirea (fantul Mihail . +3 (ihastria Muntele (caunele din muntii Agapiei a devenit manstirea Agapia 9eche su$ domnitorul *etru 5ares care a ridicat $iserica din piatra . (ihastria lui 9asian si Losima a fost intemeiata de calugari nemteni . 4regatorul Losima devenit sihastru a innoit schitul ; sihastria "isericani s!a numit prima data sihastria lui &osif . Ea este prima si singura asezare monahala romaneasca care aduce regula de viata numita achimita , adica neadormita , dupa traditia manastirii (tudion din Constantinopol . &n secolul H9& domnitorul "ogdan cel /r$ a ridicat $iserica de piatra .

Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3-%
+,

&eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. ++%

&eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. 08 ; 4imitrie *. Micsulescu , 9izitand Manastiri "asara$ene si "ucovinene , iparul ziarului 6niversul , "ucuresti , %03+ , p. %-+3

Pagina !! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(ihastria Ceahlaului a fost ridicata in locul sihastriei lui 4ragos . (ihastria Calugareni a fost intemeiata de calugari iar in secolul H9& *etru 5ares a ridicat o $iserica de lemn . *e muntele Ceahlau se intalnesc numeroase denumiri toponimice sihastresti ca ' urnul (ihastrului , *iciorul (ihastrului , *oiana (ihastru , *araul Calugarului , Chilia lui Ghedeon . Muntele Ceahlau este singurul munte romanesc care are hram anual ' (chim$area 4omnului la .ata . Manastirea 9arzaresti este cea mai veche din "asara$ia amintita intr!un document din secolul al H9!lea de pe vremea lui Alexandru cel "un . Manastirea de la cetatea &smail din "ucovina numita Cetatea avea $iserica cu hramul Adormirea Maicii 4omnului . Am$ele chilii domnesti alcatuiau pe vremuri cate o manastire fiecare , locuite de monahi . Manastirea (fantul Dicolae depindea de caracalul de pe Muntele Athos . +8 4ocumentele lui Alexandru cel "un si a urmasilor sai mentioneaza si alte manastiri , astazi fiind disparute ' Ciunca (tan in zona ecuci , "ozieni!5oman , &gnat din (oci , doua manastiri ale lui Cernat *loscarul , (fantul 4umitru , (fantul Dicolae din azlau care era su$ ascultare de manastirea "istrita , manastirea de la Aorodnic langa 5adauti , Carligatura , Chilia lui Manase langa "arlad , 4ragomir si (imion de la Calinesti , .ilipeni de langa ecuci , 5ecea in zona "arlad , Ciunca (tan in ecuci , Cernat de la Cracau , "ahui , (fantul &oan , manastirea Martei Calugarita , 5osiori , *angarati . +7 Alte 7 manastiri existau in prima 2umatate a secolului al H9!lea in satele (oltanesti, (oldesti si Ciorasti din tinutul utova precum si stravechiul sat "arladesti . +> Alte manastiri disparute ' manastirea fratilor *etre /ana si 4uma din tinutul 9aslui , manasirea din *oiana Muncelului din (uceava , manastirea 5otopanesti langa (uceava , manastirea 4ienetului din "acau , Manesti , manastiri indicate de toponime ca ' 4ealul Manastirii , Chilii , Calugara , Calugareni . Manastirile veci mentionate documentar si datate inainte de 2umatatea secolului al H9! lea constituie dovada amplorii constructive din Moldova inainte de epoca lui (tefan cel Mare . Manastirile din a doua 2umatate a secoluli H&9 si inceputul secolului H9 , Deamt , *ro$ota , Moldovita , "istrita , Aumor , "ohotin , se mentin si in timpul domniei lui (tefan cel
+8

&dem , p. %1!%0

D. Grigoras , &. Caprosu , "iserici si Manastiri 9echi din Moldova *ana la Mi2locul (ecolului al H9!lea , Editia a &&!a , Editura Meridiane , "ucuresti , %0+% , p. >8 ; Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3-+7

D. Grigoras , &. Caprosu , "iserici si Manastiri 9echi din Moldova *ana la Mi2locul (ecolului al H9!lea , Editia a &&!a , Editura Meridiane , "ucuresti , %0+% , p. >8!+,
+>

Pagina !" din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mare . El im$unatateste aceste locasuri si mai intemeiaza si altele noi . Manastirile Moldovita , *ro$ota , Aorodnic si manastirea lui &atco , au $eneficiat de danii din partea lui (tefan cel Mare . Manastirile Deamt , "istrita si 4o$rovat au fost im$unatatite de domnitor. Manastirea "orzesti a fost ridicata intre anii %803!%808 pe locul sihastriei "orzesti din timpul lui "ogdan & . Manastiri ctitorite si inzestrate in intregime de domnitorul moldovean sunt ' *utna , 9oronet , azlau , (fantul &lie si Caprianul . Manastiea *utna a fost construita intre %8>>!%8+, . & s!au facut danii de sate , mori, peste , sare , scutiri de vama , iezere , prisaci . Manastirea *utna a devenit cel mai important centru artistic si cultural al tarii . Aici au fost ingropati ' Maria de Mangup , a doua sotie a domnitorului , fiii sai *etru si "ogdan , domnitorul (tefan cel Mare , 4oamna Maria 9oichita , "ogdan cel /r$ , Maria!fiica lui (tefan cel Mare , (tefanita 9oda si doamna Maria , prima sotie a lui *etru 5ares . ++ Manastirea 9oronet a fost construita pe locul unei manastiri de lemn mai veche unde a trait 4aniil (ihastrul . Manastirea de la azlau a fost inzestrata in %81% cu 3 sate iar in %81% mai primea inca 7 sate . Alte doua manastiri au fost inchinate azlaului ' manastirea de la Au$a si manastirea de la 5acatau . (tefan cel Mare a construit o $iserica noua la manastire . Manstirea (fantul &lie a fost ctitorita in %811 pe locul unei sihastrii mai vechi . &munitatile manastirilor erau ' fiscale < satele manastiresti erau o$ligate sa plateasca dari catre manastire = , comerciale < afeau drept la comert scutit de vami = , 2udiciare < taranii si preotii din satele dependente de manastiri erau 2udecati de egumen , nu de dregatorul domnesc = , de 2urisdictie < preotii satelor manastiresti erau scosi de su$ autoritatea chiriarhului local = . (tefan cel Mare a confirmat %-7 de sate cu tarani dependenti de manastiri fiind danii domnesti si particulare . Doua istoriografie din tara noastra a aratat ca scopul urmarit de (tefan cel Mare prin inzestrarea acestor manastiri a fost acela de a sla$i puterea marilor $oieri , care n!au apro$at politica sa decat in numar restrans . 4omnitorul a tinut seama de faptul ca in vistieriile manastiresti putea gasi oricand a2utorul $anesc de care avea nevoie atunci cand tara era amenintata de turci sau de alti dusmani . +1 Manastirile din secolul al H9&!lea

&dem , p. +% Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 31++ +1

Pagina !# din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n acest secol , procesul de intemeiere de noi manastiri din vechile sihastrii este si mai ridicat in Moldova decat in secolele anterioare . &n secolulH9& s!au intemeiat din sihastrii -7 de manastiri si + schituri . (ihastria Cosula a fost infiintata de calugarii de la *ro$ota . &n secolul H9& , vistierul Mateias , a2utat de *etru 5ares a ridicat $iserica de piatra si a transformat sihastria in manastire . +0 Alte sihastrii ' (ihastria din Codrul *ascanilor sau schitul "radesti , sihastria lui Chiriac din muntii Deamt cu metania din manastirea Deamt , sihastria din poiana rapezei din muntii Deamt , sihastriile Almas , i$ucani tot din muntii Deamt ; &nspre Ceahlau s!a infiintat sihastria *oienile Ceahlaului . &n %700 &eremia Movila ridica o $iserica noua iar sihastria devine manastire . (ihastria de maici 9aleni din *iatra Deamt a fost innoita de catre domnitorii *etru 5ares , Alexandru @apusneanul si *etru (choipul devenind manastire . (ihastria 4oamna din *iatra Deamt a fost intemeiata de calugari . 6lterior , sotia lui petru 5ares , 4oamna Elena a ridicat o $iserica de lemn cu hramul (fintii Apostoli . Alte sihastrii au fost ' schitul Magura! argu , manastirea 5aducanu! argu /cna , schitul din *oiana *rahii , sihastria 9alea Deagra din 9rancea sau schitul 9rancea . *etru 5ares a ridicat Moldova la prestigiul de care s!a $ucurat in timpul domnitorului (tefan cel Mare . El a construit si innoit manastiri si $iserici si a inceput sa picteze si exteriorul $isericilor . Manastirea *ro$ota a fost construita in secolul H&9 de (tefan & Musat . "iserica a fost reconstruita din temelii de catre *etru 5ares si a fost pictata in interior si in exterior . Ea a devenit necropola domneasca a familiei domnitorului *etru 5ares . Manastirile (fantul Gheorghe din Aarlau , Aumor , Moldovita , Ar$ore , "alinesti si 9oronet au fost pictate in exterior si interior la dorinta lui *etru 5ares . Manastirea 5asca langa .alticeni a fost ridicata in anul %78- de catre domnitorul *etru 5ares fiind zugravita de (tefan , fiul sau . 9istiernicul &eremia devenit calugarul Evloghie a ctitorit manastirea (ala2ani in %7-+! %7-1 pe care a inchinat!o manastirii Moldovita . Manastirea Aumorul , ctitorie $oiereasca ruinata in secolul H9& , este refacuta de catre logofatul oader "u$uiog . A mai primit danii de la ctitor . &n a doua 2umatate a secolului al H9&!lea au fost ctitorita manastiri de domnitorii Alezandru @apusneanul , *etru (chiopul , de Movilestii si de catre $oieri .
&eromonah &oanichie "alan , 9etre de (ihastrie 5omaneasca , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01- , p. %>7
+0

Pagina !8 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Manastirea (latina de langa .alticeni a fost considerata cea mai de seama ctitorie a lui Alezandru @apusneanul . A fost inzestrata cu danii si $ogatii de catre stitor devenind necropola familiei domnitorului . 1, Manastirea *angarati in apropiere de *iatra Deamt a fost intemeiata de (imion Calugarul in timpul lui (tefan cel Mare . Alexandru @apusneanul a construit $iserica din piatra . Alexandru @apusneanul a ridicat si manastiri de calugarite!manastirea de peste 9ale. A fost distrusa apoi refacuta de &eremia 9oda Movila care i!a facut multe danii . manastirii "istrita a fost facuta tot de catre domnitorul @apusneanu . *etru (chiopul este ctitorul manastirii Galata din &asi ; manastirea Alincea este ctitoria fiicei lui *etru (chiopul , Maria , localizata in apropiere de &asi . .amilia Movilesti a zidit manastirea (ucevita care a $eneficiat de danii din partea ctitorilor . *ostelnicul oader Movila a intemeiat manastirea de la "urdu2eni numita odireni, langa (uceava . Manastirea Golia din &asi a fost intemeiata de logofatul &oan Golia in timpul lui @apusneanul . / alta ctitorie $oiereasca a fost manastirea "alica tot din &asi numita si Galata de Gos sau .rumoasa ctitorita de Melentie "alica hatmanul si inchinata manastirii (fanta Ecaterina din Muntele (inai . Manastirea (ecu a fost intemeiata de Destor 6reche < tatal cronicarului Grigore 6reche = care era vornic si de sotia sa Mitrofana . 6nele manastiri asezate pe unele mosii erau daruite altor manastiri mai mari sau unor persoane particulare ' in %7-1 , *etru rares daruia lui "ogdan medelnicerul satul Gaiceni si cu manastirea . &n %771 , Alexandru @apusneanul intarea lui Distor si rudelor sale satul 4ragesti pe Co$ala , cu un loc de moara si cu o manastire . 1% Manastirile minoritatilor din 5omania in secolele H&&!H9& Manastirile armene ortodoxe Manastirea Aagigadar!se afla in 2udetul (uceava . 4ateaza din anii %7%-!%7%3 din timpul domnitorului "ogdan al &&&!lea cel Chior . Manastirea a fost cunoscuta cu numele de Metocul armenesc .
Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. %+,
1, 1%

ot el

intemeietorul manastirii (fantul Dicolea inchinata Lografului . 5idcarea din temelii a $isericii

&dem , p. %+%!%+-

Pagina !$ din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Manastirile sar$esti ortodoxe Manastirea "ezdin se afla in 2udetul Arad . A fost construita in anul %730 pe locul altei manastiri distrusa in %-8- de tatari . A fost manastire de calugari . A fost distrusa de turci si a stat un timp parasita . 1Manastirea "azias se afla in 2udetul Caras (everin . (e afirma ca a fost ctitorita de catre (fantul (ava pe locul unei alte manastiri din anul %--7 si ca a apartinut odata de patriarhia sar$a de la *eci < Kosovo = . (atul in sine s!a format datorita existentei manastirii .
13

Manastirea Llatita se gaseste in 2udetul Caras (everin . 4upa traditie manastirea a fost ctitorita de insusi (ana Demanici , primul arhiepiscop sar$ , cu hramul (fantul (ava 18 4upa traditie , manastirea Cusici este ctitoria despotului sar$ &ovan si a apartinut candva manastirii (tudenita < Kosovo = . 5uinele manastirii sunt localizate langa satul Llatita, comuna (ocol din 2udetul Caras (everin . Momentan se afla in reconstructie . 17

Capitolul 8 Manastirile catolice din ransilvania in secolele H!H&9 :Cea dintai incercare de catolicizare a populatiei ortodoxe din ransilvania se porneste documentar in anul %-,8 , cand papa &nocentiu al &&&!lea scrie episcopului de /radea sa cerceteze starea manastirilor grecesti < ortodoxe = din 6ngaria si sa infiinteze un episcopat pentru greci , supus nemi2locit papei .;% :/rganizarea $isericeasca catolica ar fi de neconceput fara crearea unor asezaminte monastice . "enedictinii sunt semnalati in manastirile *ancota < %%++ = , "istrita sau "isere <%%13= . @a sfarsitul secolului al H&&!lea au aparut calugarii cisterciti care au intemeiat manastirea &gris , langa manastirea Aodos!"odrog; . Multe din manastirile de rit ortodox existente in ransilvania in secolele H!H&9 au devenit posesiuni $enedictine . Manastirea Aodos!"odrog nu a fost predata calugarilor cistercini sau $enedictini , in schim$ manastirea de la "utci , Achtummnostora si altele au devenit posesiuni $enedictine .
"ugarsCi (tevan , @2u$omir (tepanov , Manastir "ezdin!Monografi2a < Manastirea "ezdin!Monografie = , Editura 6niunii sar$ilor din 5omania , imisoara , %000 , p. %> 13 "ugarsCi (tevan , (rpsCo *ravoslavl2e u 5umuni2i < /rtodoxia (ar$a in 5omania = , Editura Academiei de (tiinta , Dovi (ad , %007 , p. >%!>18 &dem , p. +0!1, % AurmuzaCi 4ensuseanu , 4ocumente & , , p. 30!8, G. 4uzinchievici , *ropaganda Cistercita *rintre 5omani. Cercetari &storice , &asi , anul &9 , %0-1 , nr. - , p. %-1!%-0
1-

Pagina "% din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

/ parte a manastirilor ortodoxe au reusit sa supravietuiasca si dupa pra$usirea voievodatului lui Ahtum sau au fost create in perioada care a urmat anului %,-1 . &n secolele H!H&&& erau in functiune mai multe manastiri ca ' Ahtummonostora , Geladmonostora < Geled = . Alaturi de acestea tre$uie semnalata si manastirea Kenezmonostora < %%0- = , Kemeche *rodanmonostora < azi *rodeanul = , 5ahontamonostora , omposmonostora . Ele erau in functiune in anul %-33 dar unele au trecut in or$ita unor ordine calugaresti occidentale . Manastirea lui Ahtum a fost ridicata de Ahtum la sfarsitul secolului al H!lea si inceputul secolului al H&!lea in cetatea Morisena . Aramul manastirii a fost M(fantul &oan "otezatorul: . Manastirea a fost gazda calugarilor ortodocsi greci . *rin %,3> regele ungur (tefan , oferea episcopului latin Gellert manastirea si $iserica de la Cenad iar acesta le incredinteaza calugarilor $enedictini adusi din &talia in frunte cu a$atele .ilip . 3 Manastirea de la /roszlanus a fost ctitorita de catre Cianadinus , $iruitorul lui /htum dupa %,-1 , fiind manastire ortodoxa cu hramul (fantul Gheorghe . Au fost adusi aici calugari de la Ahtummonostora , manastire cedata calugarilor latini . 8 Manastirea "izere < "istra = s!a aflat in satul .rumuseni din comuna .antanele , 2udetul Arad si dateaza inainte de anul %%13 . Aramul manastirii este (fanta .ecioara Maria . @a sfarsitul secolului al H&& manastirea "izere functiona ca un lacas $enedictin aflat su$ patrona2 regal . &n anul %-37 erau -3 de calugari . (unt mentionati in documente a$atii Cornel , &aco$ , Dicolae , "ricui , "lazin , Anton . @a %77+ manastirea nu mai era consemnata ca fiind in functie . 7 5uinele manastirii "ulci se gasesc in comuna "ata din 2udetul Arad . Aceasta manastire $enedectina era inchinata (fintei .ecioare Maria . :&n secolul al H&&&!ela o intalnim doar in dreptul anul %-7+ cand a$atele ei era notat ca vecin de mosie . 9enitul manastirii se ridica in secolul al H&&&!lea la 7,,, de $olovani de sare anual; . sfarsitul secolului al H9!lea . +
Adrian Andrei 5usu , George *ascu Aurezan , "iserici Medievale din Gudetul Arad , Editura rinum (5@ , Arad , %000 , p. %7+ 8 Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3,3
3

>

Manastirea "ulci a fost considerata

unul dintre centrele culturale ma2ore orin prezenta acolo a codicelui de la "ulci datat la

Adrian Andrei 5usu , George *ascu Aurezan , "iserici Medievale din Gudetul Arad , Editura rinum (5@ , Arad , %000 , p. %70
7

K. Guhasz , 4ie (tifte der schanader 4iozese im Miltelalter , Munster , %0-+ , p. 7-!>% Adrian Andrei 5usu , George *ascu Aurezan , "iserici Medievale din Gudetul Arad , Editura rinum (5@ , Arad , %000 , p. %>0!%+%
> +

Pagina "1 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5uinele manastirii Chelmac se gasesc in comuna Conop si este manastire $enedectina . Ea dateaza din secolul H . :9enitul de sare anual era de 8,,, de $olovani . &n anul %-%0 i se mentioneaza $iserica iar la %-3, s!a pastrat pe un document urma sigiliului unui a$ate . 6ltima mentiune este din anul %-33;. 1 Manastirea Ciolt din 2udetul Arad a fost manastire ortodoxa . A fost preluata de calugari $enedictini . :A fost mentionata la %38% su$ forma unui toponim Choltmonastera . 6nele dintre identificarile oferite o amplasau intre Mandruloc si Cicir , pe malul Muresului;.0 5uinele manastirii Cladova au fost localizate in comuna *aulis fiind manastire paulina . A fost ctitoria regelui @adislau al &9!lea Cumantl intre anii %-+-!%-0, . A fost manastire catolica avand hramul (fanta .ecioara . A fost manastire prospera pentru ca in anul %3,1 era in masura sa!si cumpere mosii noi . %, Manastirea lui 4ionisie dateaza inainte de %%00 fiind ctitoria lui 4ionisie . Aramul manastirii era (fantul 4uh . @ocalizarea manastirii a fost facuta in zona &neului . Manastirea este atestata in secolulele H&9!H9 . &n anii %-71 , %3,, , %3%1 a$atii sunt atestati fara consemnarea numelui lor .%% :&n anul %7,- se afla de2a in ruina ;.%- &n ultima perioada de existenta au salasluit calugari augustini . Manastirea Geled a fost localizata langa cartierul Gai din Arad . Du se cunoaste hramul manastirii si nici ordinul calugaresc . A fost distrusa de invazia din %-8% . Manastirea lui Audus < Audusmonostura = a fost manastire $enedictina , fiind ctitorita in anul %%++ de catre Aodos . Manastirea a fost situata intre Micalaca si 9ladimirescu , 2udetul Arad . Aramul a fost (fantul *etru . &n anul %-+1 este mentionata ca fiind manastire privata a $anului (everinului , *aul . A fost distrusa intre anii %-+1 si %-03 . %3 Manastirea de la &neu a fost ctitorita de @adislau @osonczi intre anii %31+!%307 . Era manastire a calugarilor franciscani . Aramul era (fanta .ecioara Maria . &n %737 sunt mentionati %+ calugari . :4upa anul %781 a fost distrusa de catre protestanti;.%8 Manastirea Kenez este disparuta in hotarele orasului Dadlac . Ctitorul este Kenez . Este mentionata in documente inca din secolul al H!lea . Du se cunoaste ordinul calugaresc si

1 0

&dem , p. %+K. Guhasz , 4ie (tifte der schanader 4iozese im Miltelalter , Munster , %0-+ , p. >-

Adrian Andrei 5usu , George *ascu Aurezan , "iserici Medievale din Gudetul Arad , Editura rinum (5@ , Arad , %000 , p. %+%,

Adrian Andrei 5usu , George *ascu Aurezan , "iserici Medievale din Gudetul Arad , Editura rinum (5@ , Arad , %000 , p. %1%3 %8

M. KaracsonB , G. (zent .erensz red2eneC tortenete MagBarorszagon , %+%%!ig &&, "udapest, %0-8, p. 17

Pagina "2 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nici hramul . 9enitul ei din sare se ridica anual la -,,, de $olovani de sare . A fost distrusa de invazia tatara . %7 Manatirea de la @ipova este ctitorita de regele Carol 5o$ert si dedicata (fantului @udovic de oulouse . Manastirea a apartinut calugarilor franciscani . &n anii %387 , %37- , %370 au avut loc adunari franciscane . &n anul %80- a fost luat prin decizie papala , de la franciscanii conventuali si data franciscanilor o$servanti . Manastirea a fost distrusa cu prile2ul asediului @ipovei , in %77% . %> Manastirea $eghinelor de la @ipova este mentionata doar o singura data , la %73%, cu o capela dedicata (fintei Elisa$eta . %+ Manastirea de la Mocrea , localitate disparuta in prea2ma &neului , a fost socotita a fi rezidenta unei foste manastiri . %1 Manastirea de la *ancota sau Cetatea urceasca a avut hramul (fanta .ecioara. 4ateaza din secolul al H!lea , fiind mentionati in secolul al H&!lea a$atii manastirii . :6n pretios document din arhivele papale ne spune ca in anul %8-7 , Mihail , fiul lui Grigore "arast , locuitor al *ancotei , vazandu!i starea dezolanta ce dura de o vreme , s!a invrednicit sa o refaca . *entru ca lucrurile sa fie puse in ordine , el solicita papei ca $iserica sa fie inzestrata cu drepturi la pelerina2e , in asa fel incat sa!si procure cele necesare ;.%0 Manastirea a fost incendiata de catre turci in anul %7>7 , nu s!a mai refacut . -, (tilul de constructie al manastirii a fost stilul $izantin . 4upa secolul al H&&!lea a fost refacuta de calugarii $enedictini , in stil gotic . Astazi se mai pot vedea ruinele manastirii . Manastirea de la 5adna sau Mariaradna a fost ridicata in secolul al H&9!lea pe locul unei manastiri mai mici . Ctitorii manastirii sunt calugarii franciscani care au fost nevoiti sa plece din @ipova deoarece manastirea le!a fost distrusa si sa intemeieze o alta manastire.-%5eparatii si constructii s!au facut la manastire intre anii %+--!%+8+ . &n secolulal H9&&&!lea se construieste o noua $iserica mai mare . Alte reconstructii au loc intre anii %1-3! %1-1 . Manastirea 5ohoncza a fost localizata in apropiere de (emlac si a fost manastire catolico!$enedictina . A fost ctitorita in secolul al H&!lea , avand hramul (fantul Mihail .-A 5oz , Kovach G. , 4ictionarul &storic al @ocalitatilor din Gudetul Arad , Arad , %00+ , p. %+7 ; Adrian Andrei 5usu , George *ascu Aurezan , "iserici Medievale din Gudetul Arad , Editura rinum (5@ , Arad, %000 , p. %13
%7

&dem , p. %18 MarCi & , p. 317 in Adrian Andrei 5usu , George *ascu Aurezan , "iserici Medievale din Gudetul Arad , Editura rinum (5@ , Arad , %000 , p. %18
%> %+

E. Gluch , Contri$utii la &storia (traveche a Eparhiei Aradului , in Mitropolia "anatului , imisoara , HH9&&& , nr. 8> , %0+1 , p. --3 -% G. @enevschi , Manastirea .ranciscana Maria 5adna!*astratori de 9alori Culturale , in (argentia , Arad , HH&9 , nr. % , %007!%00> , p. >3+ -K. Guhasz , 4ie (tifte der schanader 4iozese im Miltelalter , Munster , %0-+ , p. 11
%1

Pagina " din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Manastirea de la (oimos a fost ctitorita in secolul al H&!lea de catre *aul din neamul GutCeled , $anul de (everin . Ea este localizata in zona @ipovitei iar hramul este (inta .ecioara ./rdinul calugaresc este cel al augustinienilor . Manastirea de la aut dateaza din secolul al H!lea si a apartinut cavalerilor ioaniti . Manastirea de la Carta din .agaras a fost manastire cisterciana , fiind ctitorita in secolul al H #lea . &n secolul al H9& #lea , a$atele manastirii se plinge regelui cu privire la atacurile taranilor . &nainte de anul %--3 o parte din pamantul satului Carta a fost rapit o$stii taranesti si daruit manastirii .-3 Manastirea 4omos # *otrivit actului de danie al regelui "ela al &&&!lea din %%31 , taranii tre$uiau sa dea -8 ,,, de $olovani de sare manastirii din 4omos precum si piei de urs , cingatori si coarne de $our -8 Manastirea (inio$ din "ihor avea in anul %%8%!%%>% -8 de sate cu -71 de case . Manastirea a primit la sfirsitul secolului al H& #lea de la regele @adislau familii de mestesugari.-7 Manastirea (finta Maria a fost intemeiata de comitele KulcheB langa (omes <(atul Mare = . &n total manastirea avea 33 de gospodarii cu ro$i . Manastirea de la @ivada # / mentiune documentara pomeneste in %8-> de existenta manastirii de la @ivada , confirmata si prin traditia orala a populatiei romanesti precum si de urmele materialelor unei constructii medievale . -> &n Moldova a existat o manastire intre anii %338!%30, numita Chilia care a apartinut ordinului calugaresc franciscan.Du a mai ramas urme din aceasta manastire .-+

Capitolul 7 9iata monahala pe teritoriul romanesc in secolele H&9!H9& Conducerea manastirilor &n ara 5omaneasca s!a intalnit :samovlastia; , randuiala respectata incapand cu secolul al H&9!lea . &n timp samovlastia nu a mai fost respectata , egumenii nemaifiind alesi de so$or ci erau alesi de domnitori sau de conducatorii $isericesti . Cu ocazia numirii egumenilor s!au facut unele a$uzuri fapt care a determinat autoritatile $isericesti sa ia masuri in acest sens . 4e pilda in %70- , printr!o gramata data de patriarhul ecumenic &eremia && , aflat in

Knauz , Monumenta & , p. 11!0+ &. C. Andreescu , Asezari .ranciscane la 4unare si Marea Deagra in (ecolul H&&&!H&9 , in Cercetari &storice , "ucuresti , an 9&&&!&H , %03-!%033 , nr. %, p. %78!%>%
-8 -+

Pagina "4 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ara 5omaneasca , se randuia ca alegerea egumenului sa se faca numai cu calugarii ce alcatuiesc fiestecare manastire , iar nu si de $oierii tarii , pentru ca sa nu se dea tul$urare si scandila calugarilor si ieromonahilor ce se vor afla acolo si pentru $inele si odraslirea manastirii I ,poruncind ca acela care ar indrazni sa a2unga egumen cu a2utorul puterii laice sa fie oprit de la slu2irea celor sfinte .
%

&n %70> mitropolitul Eftimie && al 6ngrovlahiei a convocat la argoviste so$orul pentru o organizare a vietii manastiresti mai $una . (!a interzis domnitorilor tarii sa participe la alegerea egumenilor . A$aterile calugarilor erau 2udecate de so$or si egumen . 4ivanul domnesc 2udeca doar faptele mai grave ale calugarilor . (o$orul era alcatuit din egumenii manastirilor mari domnesti . Egumenii erau in drept sa 2udece faptele locuitorilor din satele manastiresti . Egumenul era inlocuit in manastirile mai mari de catigumen care era loctiitor . Egumenul era a2utat de un duhovnic care facea slu2$e si marturisiri , ocupandu!se de viata spirituala a comunitatii monastice . 4uhovnicul era a2utat de eclesiarh care se ocupa cu inventarul $isericii si de intretinerea ei si de canonarh care in zilele de sar$atori si duminici conducea ceremoniile . Economul era persoana care se ocupa de administrarea $unurilor manastirii . El avea mai multe a2utoare ' casierul sau vistiernicul , trapezarul care se ocupa cu pregatirea si supravegherea salii de mese si a o$stei , chelarul care se ocupa de aprovizionarea cu alimente , arhondarul care primea strainii in camere numite arhindarice , $oltnicerul care se ocupa cu $olnita manastirii in care se ingri2eau calugarii $olnavi si $atrani si $i$liotecarul in gri2a caruia se pastrau cartile si manuscrisele manastirii . Calugarii erau o$ligati sa participe la toate slu2$ele religioase ' utrenie , liturghie , pavecernita , miezonoptica , slu2$e speciale in timpul postului . .iecare calugar avea o ocupatie . Monahii invatati erau hirotoniti preoti <ieromonahi= sau diaconi <ierodiaconi= si se ocupau de slu2$ele religioase . Altii copiau manuscrisele necesare slu2$elor si lecturii comunitatii . 4upa aparitia tiparului , ei vor deveni tipografi . Manastirile cu scoli aveau calugari in vatatori . Manastirile cu $olnite aveau calugari ce ofereau asistenta medicala . Ceilalti calugari se ocupau de muncile manuale ' cresterea animalelor ' cai , oi , vite , pasari , munca la camp , agricultura , pomicultura , apicultura , viticultura . 6nii mergeau la piata pentru a vinde produsele sau vindeau aceste produse in magazinul manastirii . Altii duceau produse la moara satului sau la moara manastirii . &n ma2oritatea manastirilor s!au
Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 7+> Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3,3
%

Pagina "! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

infiintat diferite ateliere in care se faceau ' vesminte , incaltaminte , haine pentru slu2$ele preotesti , lumanari . &n manastirile de calugarite s!au infiintat ateliere pentru $rodarie si pentru tesut . .iecare monah avea o slu2$a iar acest principiu se respecta si astazi in manastirile din 5omania . Manastirile primeau de la ctitori , credinciosi sau $oieri proprietati care constau in mori , case , terenuri ara$ile , paduri , vii , pescarii . 4e multe ori manastirile mai cumparau unele terenuri sau alte $unuri de care aveau nevoie . Manastirile erau scutite de dari catre domnitorul tarii iar din satele daruite de domnitori manastirilor se adunau dari care mergeau nu la domnitor ci la manastire . Cand un alt domnitor venea pe tronul tarii , el intarea hrisoavele de danie . 4e multe ori , manastirile erau arse sau distruse de inamicii tarii iar calugarii erau omorati , schingiuiti sau luati prizonieri . 6n document din %733 spunea ca manastirea "istrita din /ltenia a fost 2efuita de ostasi unguri care au taiat pe calugari . 6n hrisov al manastirii Golgota din ara 5omaneasca , din %70+ arata ca este daramata de catre procletii turci si arsa si goala si fara oda2dii inauntru si calugarii goi si saraci . Alte ori manastirile sau calugarii au fost tinta raz$unarii unor domnitori . Egumanul &aco$ de la (latina , unul din oamenii de incredere a lui Alexandru @apusneanul , a fost ingropat de viu de &oan 9oda cel 9iteaz , pentru ca s!a opus la luarea tezaurului manastirii . &n %7,0 , Mihnea cel 5au nimicise cu tunurile manastirea "istrita , ctitoria Craiovestilor , dusmanii sai , iar mai tarziu Mircea Cio$anul a pustiit manastirea Mislea , ctitoria inaintasului sau , 5adu *aisie . 3 @a sfarsitul secolului al H9&!lea , in ara 5omaneasca si Moldova domnitorii au inceput sa inchine manastiri si scgituri unor manastiri din 5asarit ca de exemplu Muntelui Athos , Muntelui (inai sau uneia din cele patru patriarhii ' Constantinopol , &erusalim , Antiohia si Alexandria . *rin inchinare se intelege ca manastirea era scoasa de su$ autoritatea egumenului manastirii si pusa su$ autoritatea manastirii din 5asarit sau uneia din cele patru patriarhii . Manastirile Mihai 9oda si *lum$uita din Codrii 9lasiei au fost inchinate manastirilor athonite , manastirile Gruiu si Calui au fost inchinate *atriarhiei &erusalimului iar manastirea lui "alica hatmanul a fost inchinata manastirii (fanta Ecaterina din Muntele (inai . Aceasta practica a inchinarii a generat multe neintelegeri intre calugarii romani si calugarii greci deoarece calugarii greci au inceput sa faca multe a$uzuri. Manastirile erau locuite de un numar ridicat de calugari ; unii $oieri sau preoti vaduvi alegeau calugaria . Asa a fost cazul $oierului oader "alos care a devenit calugarul eofilact
3

&dem , p. 7+1 &$idem

Pagina "" din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sau vistiernucul &eremia devenit Evloghie . Manastirile de calugarite erau intr!un numar destul de mic in comparatie cu manastirile de calugari . Activitatea culturala in manastiri Manuscrise din secolul H!H&9 Manuscrisele copiate in arile 5omane au fost scrise in lim$a slava veche sau slava macedoneana sau veche $ulgara , dupa ortografia patriarhului Eftimie al arnovei < %3+7!%3+0 = . &n manuscrisele slavone copiate se intalnesc scrieri din literatura patristica greaca ' Atanasie cel Mare , Chiril al Alexandriei , &oan Gura de Aur , &oan 4amaschin si scrieri din literatura post!patristica ' Grigorie *alama , Grigorie (inaitul . 8 (!au copiat manuscrise cu literatura populara , lucrari cu caracter istoric ' cronografe si colectii de legiuiri $isericesti si canoane . &n arile 5omane au circulat pe langa aceste traduceri din lim$a greaca si creatii originale ale calugarilor sar$i si $ulgari ca ' 9iata lui Constantin Chiril .ilozoful , Cronica $ulgara anonima , 9iata (fantului (ava . Manuscrisele slave din $i$liotecile romanesti sunt interne , scrise in interiorul arilor 5omanesti si externe scrise in tarile slave si aduse in arile 5omanesti de calugari refugiati . Manuscrisela slavo!romane prezinta o valoare istorica dar si o valoare artistica . Miniaturile constituie adevarate capodopere de arta . Ele reprezinta scene din viata Mantuitorului sau chipuri ale domnitorilor . .rontispiciile de la inceputul capitolelor erau geometrice , florale si zoomorfe , de un farmec deose$it . 7 Cele mai vechi manuscrise din arile 5omanesti au fost (avina Kniga si Codex (uprasliensis scrise in secolele H!H& . (avina Kniga este un Evangheliar cu %>7 de foi scris pe piele , astazi fiind pastrat in Muzeul &storic din Moscova . Codex (uprasliensis este un miscelaneu cu %7% de foi , scris pe piele , pastrat pe parti la 9arsovia , @eningrad si @iu$liana .
>

Manuscrisul slav >1- din "i$lioteca Academiei a fost scris de un roman in secolele H&! H&& si cuprinde condice , tropare , apostoli , evanghelii .
+

Alte scrieri din secolul al H&&&!lea au fost riod *enticostar in "i$lioteca Arhiepiscopiei (i$iului , etravanghel la *utna , etravanghel in "i$lioteca Academiei , un Apostol < Ms. -, =

Emil urdeanu , /pera *atriarhului Eftimie al arnovei < %3+7!%303 = in @iteratura (lavo!5omana , "ucuresti , %08+ , p. -0 7 Emil urdeanu , Miniatuta "ulagara su &nceputurile Miniaturii 5omanesti , in "uletinul &nstitutului 5oman din (ofia an & , nr. - , "ucuresti , %08- , p. 307!30> > Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 8%1
8 +

&$idem

Pagina "# din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

. /ctoihul < Ms. 87, = , fragmente de atraevangheliar descoperit la 5asnov!"rasov < Ms. >%3 =.1 Manuscrise din secolul H&9 ' *rologul $isericesc (fantul Dicolae din (cheii "rasovului < Ms. 3%3 "i$lioteca Academiei = , un fragment din 9echiul estament gasit la 5asnov < Ms. >++ "i$lioteca Academiei = , un ipic < la 62gorod = . 0 Gavriil 6ric , copist de manuscrise slave de la manstirea Deamt , a copiat etravanghelul cu text slavon si grecesc din %8-0 cu frontispicii si miniaturi ce reprezinta pe evenghelisti , astazi pastrat in "i$lioteca "odleiana din /xford , alt etraevanghel din %83> fara miniaturi in Muzeul de Arta al 5omaniei ; trei Mineie , /miliile (fantului Grigorie de Dazianz cu comentariile lui Dichita al Aeracleei < %8-8 = ; un (o$ornic cu %> cuvantari ale (fantului Grigorie de Dazianz si (cara (fantului &oan (inaitul < %8%3 , azi in Moscova = , alt ($ornic cu texte patristice , doua ($ornice cu vieti de sfinti si cuvantari , Margaritarele (fantului &oan Gura de Aur < %883 = , Cuvantarile ascetice ale (fantului 9asile cel Mare <%888= , (cara (fantului &oan (inaitul < %88> = . Ma2oritatea se gasesc in "i$lioteca Academiei 5omane . %, Manuscrise si lucrari teologice din Moldova in secolul H9 &eromonahul Dicodim de la *utna in %8>+ a copiat un Minei , pe seama manastirii *utna si un etraevanghel pentru manastirea Aumor < azi in Muzeul de &storie al 5omaniei= ; Monahul Casian a scris un Minei < azi la manastirea *utna = si o *saltire < %8+, , azi in *eters$urg = ; monahul *aladie copia un etraevenghel < %811!%810 = si un @iturghier <%80- , azi la Clu2= , ieromonahul (piridon , un etraevanghel < %7,- = , monahul *aisie un Minei < %7,8 = . %% @a manastirea Deamt , diaconul eodor Marisescu a copiat etraevangheliile <%803 , azi in "i$lioteca de (tat din Munchen= si Apostol < azi in "i$lioteca Academiei = . @a manastirea Moldovita egumenul Anastasie a copiat un Minei in %8>> si alte 7 Mineie . @a manastirea 4ragomirna se pastreaza %>+ de manuscrise datand din secolul al H9! lea . Alti copisti ' &oanichie de la Deamt , un Minei aflat la Moscova , .ilip un etraevenghel la %7,- azi in "i$lioteca de (tat din 9iena , *ahomie de la 9oronet , un etraevenghel la %80, azi in Moscova , &gnatie din Cotmani , un Minei la %7,8 , Mircea un Apostol , %8>3 azi la manstirea Ailandar , &saia un Minei in %80- azi in @vov , 4imitrie doua
&$idem &$idem %, &dem , p. 8%0 ; (orin 6lea , Gavriil 6ric . (tudiu *aleografic , in M(tudii si Cercetari de &storie @iterara:, "ucuresti , %0%1 , p. 3>!31 %% *aulin *opescu , Manuscrise (lavone din Manastirea *utna , in "iserica /rtodoxa 5omana , anul @HHH , nr. %!- , "ucuresti , %0>- , p. %,7!%%7
1 0

Pagina "8 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mineie si un etraevanghel in %7%- , &on autu o *saltire azi la Muncaci si un liturghier azi la manastirea Deamt . %&n manastirea "istrita a fost scris *omelnicul de la "istrita intre %8,+!%77- si cuprinde numele domnitorilor , cne2ilor , calugarilor , mitropolitilor , $oierilor , etc . *e langa cartile de slu2$a , s!au copiat si scrieri patristice si postpatristice . Chiriac copia la *utna un (o$ornic cu 3- de cuvantari pentru perioade riodului dupa &oan Gura de Aur , 9asile cel Mare , Efrem (irul si un manuscris format din doua parti ' prima cuprinzand viata (fantului &oan Gura de Aur!scrisa de Gheorghe , patriarhul Alexandriei iar partea a doua cuvantarile sale la cartea Genezei . 9asile a copiat @eastvita (fantului &oan (cararul , &aco$ a copiat un (o$ornic cu multe cuvantari ale lui &oan Gura de Aur , Chiril al Alexandriei si alti parinti . ot &aco$ a copiat alt ($ornic . Alte opere patristice copiate au fost ' %,% cuvinte de invatatura ale lui Efrem (irul si altul cu -,0 cuvinte ale lui Efrem (irul , un (o$ornic cu invataturi . @a manastirea Deamt s!au copiat ' Cuvantarile (fantului Grigorie eologul < Ms. %8% si %8- = , @eastvita (fantului &oan (cararul < Ms. %83 si -0- = , Cuvantarile (fantului &oan Gura de Aur < Ms. %81 = , mai multe (o$ornice cu diferite cuvantari $isericesti < Ms. %7,! %78 = , texte din 9echiul estament < Ms. %8% = , toate in "i$lioteca Academiei . ot la Deamt s!a scris ' &nvataturile pustnicesti ale parintelui 4orotei pastrat la "i$lioteca Academiei ; Gherasie a copiat (intagma lui Matei 9lastares in %8+- , &aco$ a copiat aceesi lucrare in %8+7 , astazi la "i$lioteca @enin din Moscova . &n %807 4amian a scris o alta copie azi in *eters$urg . %3 (!au mai copiat si lucrari teologice polemice ca si Ms. -0> aflat in "i$lioteca Academiei cu lucrari ale parintilor care com$at ereziile primelor veacuri < Monofizism , Destorianism , Monotelism = . &n afara de copierea manuscriselor , in arile 5omane s!a scris si literatura teologica originala , proprie romaneasca . *rima scriere cunoscuta a fost Mucenicia (fantului si slavitului mucenic &oan cel Dou care a fost chinuit in Cetatea Al$a , redactata in slavona medio!$ulgara . Autorul ei a fost monahul Grigorie . / alta lucrare teologica a fost ' (crisoarea episcopului 9asile al 5omanului catre mitropolitul Gherontie al Moscovei din %818 cu privire la pro$leme liturgice . Manuscrise si lucrarile teologice din ara 5omeneasca in secolul H9

(carlat *orcescu , Activitati Culturale la Manastirea Deamt in (ecolul al H9!lea , in MMitropolia Moldovei si (ucevei: , an. HHH9&&& nr. 7!> , &asi , %0>- , p. 8++!7,> %3 &$idem
%-

Pagina "$ din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(!a copiat un *enticostar in secolul H9 , (intagma lui Matei 9lastares in %87- copiata de 4ragomir la cererea lui 9ladislav && , manuscrise se gasesc la @eningrad . Alte manuscrise din secolul H9 , se afla astazi la "i$lioteca Academiei ' @eastvita (fantului &oasn (cararul < Ms. >1 = , Cuvantari ale unor (finti *arinti pentru ciclul riodul <Ms. +3= , un Miscelaneu < randuiala calugarilor , Ms. -31 = , Mineie si carti de slu2$a . Multe manuscrise au provenit din manastirea "istrita unde a existat o scoala de caligrafie . @ucrari teologice originale au fost scrise de Dicodim de la ismana care a scris doua scrisori catre patriarhul Eftimie al arnovei , de .ilotei de la Cozia care a scris *ripeale < texte scurte imnografice cantate in stihuri din *salmi = . Manuscrise si lucrari teologice din ransilvania , "anat si Maramures in secolul H9 Au fost descoperite aproximativ %7, de manuscrise slave din secolele H&&&!H9&& in teritoriile intracarpatice . Manuscrisul riodul *enticostar a fost scris la (i$iu in ransilvania.%8 Alte manuscrise din secolele H9!H9& au fost ' etraevanghel , @iturghier , *saltirea din "anat , *roloage < vietile sfintilor = din "anat . oate aceste manuscrise se gasesc astazi in "i$lioteca Academiei filiala Clu2 . etraevanghelul lui Dicodim de la ismana scris in slavona de redactie medio!sar$a a fost copiat la manstirea *rislop . %7 (!au mai descoperit la manstirea .eleac un etraevangheliu din %811 si un @iturghier di %81% < azi in "i$lioteca Centrala a 6niversitatii din Clu2 = . &n 2udetul Arad , la manastirea Aodos #"odrog , s!au descoperit -8 de manuscrise dintre care %+ manuscrise se afla in "i$lioteca Episcopiei Aradului . Manuscrisele au fosr scrise in slavona de redactie sar$easca sau in slavona de redactie mediu!$ulgara , si dateaza din secolul H9& . Ma2oritatea manuscriselor sunt carti de cult . %> Manuscrise si lucrari teologice din Moldova in secolul H9& Manuscrisele in secolul H9& au fost copiate intr!un numar de peste 8, . Macarie a scris in %7%- un etraevenghel , in %7-3 o *saltire iar in %778 un etraevanghel . Evloghie a copit un Apostol in %7-1 < astazi este la "i$lioteca Academiei = si un ipic in %7-3 . Evloghie de la *utna a copiat un etraevenghel iar Mihai a copiat un Apostol in %783 pentru mitropolitul eofan si un etraevanghel . &saia copia un etraevanghel iar rifan un Minei in %7+8 . etraevanghelul lui .urca din %8+, . Aceste

Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 8-3
%8 %7

&dem , p. 8-8

Pagina #% din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

@ucrari patristice si post!patristice au fost ' Cuvantarile lui &osif 9rienios <Ms. %8+=, *ravile copiate in secolul H9& . Manuscrisele si lucrari teologice din ara 5omeneasca in secolul H9& 4ragomir a copiat un Apostol si doua Mineie , Gavriil un Minei , Avramie un etraevanghel , eofil de la "istrita o *saltire , Macarie o *saltire < %7+8 = , /nufrie un etraevanghel < %7+3 = , &aco$ un ($ornic . @ucrari originale au fost scrise de (imion de 4ulovici . El a scris o @auda in cinstea lui Mihail al sinoadelor . &nvataturile lui Deagoe "asara$ catre fiul sau eodosie este cea mai importanta lucrare originala din toata literatura veche romeneasca . Apartine genului parenetic , fiind un manual de educatie moral politica , lucrare militara si de pedagogie . %+ 6nii cercetatori au spus ca lucrarea a fost scrisa de catre domnitorul Deagoe "asara$ , altii au considerat la lucrarea ar fi opera unui calugar roman . *artea intai prezinta monarhia de drept divin si indatoririle morale fata de 4umnezeu . (unt prezentate invataturi morale , pedagogice din 9echiul estament si din Doul estament precum si unele /milii ale lui &oan Gura de Aur , *artea a doua cuprinde %3 capitole cu titluri ' *entru cinstirea icoanelor <cap. %= , 4espre frica si dragostea de 4umnezeu <cap. -= . Capitolele 9!H& prezinta un crez social politic, diplomatic si militar al autorului . Capitolul H&& este un tesmanet . &nvataturile se ocupa si de pro$leme dogmatice ' mantuire , pocainta , escatologie . %1 Deagoe a2unse a sti pe deplin toata scriptura , unele talcuiri ale ei , unele compilatii religioase si vre!un cronograf in care se cuprindea istoria omenirii pagane si crestine supt ru$rice din "i$lie si din istoria 5omanilor , "izantinilor si a arilor (lavi . %0 @ucrari istorice din secolul H9& @etopisetul de la *utna din timpul domnitorului (tefanita 9oda < %7%+!%7-+ = in doua variante . *rima varianta prezinta faptele din %370!%7-> iar varianta a doua %370!%7%1 . Alte scrieri istorice ' Cronicile scrise in lim$a slava de episcopii Macarie al 5omanului si Eftimie al 5adautilor si de cxalugarul @azarie . Macarie a scris o Cronica la indemnul logofatului eodor in care s!au consemnat evenimentele de dupa moartea lui (tefan cel Mare ; Cronica a fost scrisa in doua variante ' prima varianta a a2uns pana in anul %78- iar a doua varianta pana in %77% . -, Episcopul Eftimie a scris o Cronica in care s!au mentionat evenimentele intre anii %78%!%778 din timpul domnitorului Alexandru @apusneanul . -%

%0 -,

&$idem &dem , p. %>-

Pagina #1 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

A treia Cronica a fost scrisa de Azarie si cuprinde evenimentele din %77%!%7+8 in timpul lui *etru (chiopul . 4e o deose$ita insemnatate istorico!literara este prima colectie de Cronici moldovenesti a lui &saia scrisa in timpul lui Alexandru @apusneanul . Colectia cuprindea letopisetul *utna % , Cronica lui Macarie si Cronica lui Eftimie . &saia copie , inainte de %7>% , un Cronograf pana la %8-7 , o Cronica $ulgareasca si una sar$easca . -&n ara 5omaneasca prima Cronica a fost scrisa a$ia in secolul al H9&!lea in lim$a slavona de un strain pe nume Gavriil si s!a numit 9iata si traiul sfintiei sale *arintelui nostru Difon , patriarhul arigradului . 9iata (fantului Difon nu este numai o opera hagiografica , cu date privitoare la viata si activitatea patriarhului Difon ci si o cronica a anilor %7,8! %7-,. -3 (unt mai multe pareri despre influentele primelor traduceri romanesti ale (cripturilor . 6nii cred ca se datoreaza miscarilor reformatoare din Apusul Europei , altii sunt de parere ca primele traduceri au apsrut in urma influentei catolice . A treia teorie este teoria autohtona care considera ca traducerea (cripturii s!a facut din dorinta calugarilor si a crestinilor de a citi "i$lia in lim$a proprie . *rimele traduceri ale "i$liei s!au facut in sudul 5amet , *rislop , Geoagiu . *rimele manuscrise romanesti sunt Codicele 9oronetean descoperit in %+1% la 9oronet si cuprinde ultima parte din .aptele Apostolilor , &acov , % si - *etru ; *saltirea (cheiana . oate sunt pastrate la "i$lioteca Academiei 5omane si dateaza din secolul H9&. Alte copii di secolul H9& au fost facute de "ratu din "rasov in %770!%7>, si cuprinde .aptele Apostolilor , &acov , %,- *etru , %,- &oan , &uda , % Corinteni , unele integrale altele cu lipsuri . Mai apar scrieri ale parintilor $isericesti , fragmente din Geneza , Matei , @uca , &oan , rugaciuni apocrife , /milia de *asti a lui &oan Gura de Aur . &n Muntenia , 5adu din Manicesti copia in %7+8 un etraevanghel din dorinta lui *etru Cercel . Gramaticul 5adu a mai copiat *saltiri , *enticostare , Mineie , /ctoihuri , rioduri , Metafraste < 9ietile sfintilor = , *ravile , "ulgaria si &ugoslavia . @a "rasov , dascalul 9asile copia in romaneste , in %>%> parti ndin "i$lie dupa un manuscris mai vechi , avand textul complet al Genezei si *rover$elor , capitole din &esire , &saia , &eremia , Laharia . -8
Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 7-%
-3 -8

ransilvaniei la manastirile .eleac ,

ipicoane , Apostoli gasite azi in $i$liotecile din

&$idem

Pagina #2 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ot in secolul al H9&!lea s!au tradus lucrari teologice in lim$a romana . &ane si Mihai au tradus /miliile patriarhului ecumenic &oan Calecas < %338!%38+ = din slavona in %7>0 . &n %71% au fost tiparite de 4iaconul Coresi su$ titlul Evanghelie cu invatatura <cazanie= . 5itorul @ucaci , un mare reprezentant al culturii romanesti retras la *utna a scris o pravila in romaneste si slavoneste < Ms. din "i$lioteca Academiei = , fiind o lucrare 2uridica. extul slavon e format din *ravila sfintilor Apostoli si a (inoadelor ecumenice , fragmente din Domocanonul lui &oan *onara . *ravila romaneasca a fost prelucrata dupa &oan *ostitorul .-7 &n ransilvania , &on 5omanul a copiat in %>-, *ravila (fintilor *arinti 3%1 si dupa invatatura Marelui 9asile dinCodex Deagoeanus , azi in "i$lioteca Academiei . Cartile populare cu elemente fantastice traduse din slavona au fost ' cartile apocrife cu texte avand caracter $i$lic , legenda lui Adam si Eva , 9edenia *roorocului &saia , literatura apocaliptica despre nviata de apoi . Apocalipsul Maicii 4omnului si textele aghiografice cu prezentarea unor intamplari supranaturale din viata sfintilor ' @egenda (fintei 9ineri . Acestea au fost adunate impreuna formandu!se diferite codice ca si Codex (turdzanus , textele fiind copiate de preotul Grigorie din Mahaci . &ntre anii %713!%>%0 , Codicele eodorescu , Codicele Martian , Codicele de la Cohalm redate in lim$a2 romanesc transilvanean . -> (!au tradus si lucrari didactice cu continut moralizator ' .iziologul , un studiu al stiintelor naturale , < .iore di 9irtu = Al$inusa tradusa din lim$a italiana . (!a mai tradus literatura de prevestire ' Lodiacul , ipografiile din ara 5omaneasca in secolul H9& &ntroducerea tiparului in arile 5omane a constituit un eveniment deose$it in insemnatate pentru viata $isericeasca . &eromonahul Macarie a tipografiat cartile in lim$a slavona ' @iturghier!%7,1 , /ctoih! %7%, si etraevanghel!%7%- in argoviste la manastirea 4ealu in lim$a slavona $isericeasca de redactie medio!$ulgara . @iturghierul s!a inceput in timpul domniei lui 5adu cel Mare < %807! %7,1 = si s!a sfarsit in timpul lui Mihnea cel 5au < %7,1 = . El cuprindea @iturghiile lui &oan Gura de Aur , a lui 9asile cel Mare , 5anduiala *roscomidiei , Ecfonisele de la vecernie si utrenie . @iturghierul este prima carte tiparita in lim$a romana si a fost si prima editie . /ctoihul a fost tiparit in timpul lui 9lad cel anar < %7%,!%7%- = , fiind un /ctoih mixt . etraevanghelul din %7%- a fost reeditat la (i$iu , in %78> si la "elgrad in %77- . reptricul si romane populare ' Alexandria < relatari ale activitatii lui Alexandru cel Mare = , 9arlaam si &oasaf .

Pagina # din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&n %787 calugarul Moise a tiparit in argoviste un Molitvenic slavon cu matritele lui 4imitrie @iu$avici . Molitvenicul a avut ca anexa o *ravila a Apostolilor si a parintilor si celui de al saptelea so$or ' despre preoti si mireni . Este prima carte de legi tiparita in 5omania . -+ ot la argoviste s!a tiparit su$ indrumarea lui @iu$avici cartea (lavona *raxium < un Apostol = intre anii %78>!%78+ in timpul lui Mircea Cio$anul -1. @iu$avici a tiparit toate cartile in lim$a slavona de redactie medio!$ulgara.6cenicul lui @iu$avici a preluat tipografia si in %77+ a tiparit /ctoihul de la "rasov impreuna cu 4iaconul Coresi. / alta tipografie aflata linga "ucuresti ,la manastirea *lum$uita a fost infiintata de catre @avrentie ,care a tiparit in %71- un etraevanghel in slavona de redactie medio!$ulgara si o *saltire . ipografiile din ransilvania in secolul H9& *rima tipografie din ransilvania a inceput sa functioneze in %7-1 la (i$iu si aceasta se ocupa de imprimarea cartilor latine . *rima carte a fost Gramatica latina a lui homas Gemnarius < %7-0 = . 4iscipolul lui Gemnarius , @uCas! rapoldner a deschis la (i$iu o tipografie proprie unde a functionat si o sectie romano slava , avand caracterele chirilice su$ conducerea lui .ilip Moldoveanul . .ilip Moldoveanul a tiparit in %788 un Catehism romanesc cu litere chirilice care continea rugaciuni si invataturi crestine . &n %78> el a tiparit etravanghelul slavon din %78> , reeditarea etravanghelului tiparit de Macarie . Este prima tiparitura din 5omania impodo$ita cu xilogravuri iar stema Moldovei apare pe fila -10 . ot .ilip Moldoveanul a tiparit etraevanghelul slavo!roman intre %77%!%773 , si este prima tiparitura in lim$a romana cunoscuta pana azi . -0 4iaconul Coresi a tiparit impreuna cu /prea @ogofatul intre %77>!%77+ /ctoihul slavon . @a argoviste a tiparit riod!*enticostar in slavona de redactie medio!$ulgara , intre %77+!%771 avand %% gravuri speciale in lemn si este prima editie a cartii . (ta$ilit la "rasov , diaconul Coresi a mai tiparit tipareste o editie slavona a etraevanghelul intre %7>,!%7>% avand -8> foi . &n %7>- se etraevenghelului , iar in %7>> Coresi a tiparit un Apostol

< *raxiu = in lim$a romana . &n %7>% el a tiparit &ntre$area crestineasca iar in %7+, , *saltirea romaneasca . *ravila (fintilor *arinti a fost tiparita in %7>% si este cea mai veche pravila romaneasca tiparita , tradusa din slavona . 3,
Dicolae &orga ,&stoira "isericii 5omanesti , Editia a &&!a , vol. & , Editura Ministerilui de Culte , "ucuresti , %0-1 , p. %87
-1

Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 737!73>
-0

Dicolae &orga ,&stoira "isericii 5omanesti , Editia a &&!a , vol. & , Editura Ministerilui de Culte , "ucuresti , %0-1 , p. %81
3,

Pagina #4 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4upa %7>7Coresi s!a asociat cu calvinistul .orro MilClos si in %7>+ a tiparit doua carti in lim$a romana intr!un singur volum . Ele au fost traduse din ucraineana . 9olumul s!a numit alcul Evangheliilor continand si invataturi calvine . 4upa %7>+ 4iaconul Coresi a devenit editor pe cont propriu si a tiparit in slavona ' ($ornicul in %7>0 , /ctoihul Mare intre %7+8!%7+7 , *saltirea %7+3 , %7+7!%7++ , riodul %7+1 , @iturghierul %7>1 , etraevanghelul , %7+0 , ($ornic slavon tiparit in %71, in orasul (e$es langa Al$a &ulia . &n %7++ a tiparit *saltirea slavo!romana . El a tiparit si alte carti romanesti ' *saltirea si @iturghierul in %7+, , Evanghelia cu invatatura din %71,!%71% numita si Cazanie . 3% 4iaconul Coresia fost primul carturar care a luptat pentru introducerea lim$ii romane in $iserica si pentru raspandirea invataturii in lim$a romana . El a contri$uit la crearea unei lim$i literare romanesti unitare . 6cenicii lui Coresi au fost Calin , @orints , (er$an si Marien . 4iacul Calin a reeditat in %7>- etraevenghelul slavon ; @orints a tiparit la "rasov in %7++!%7+1 un /ctoih , o *saltire si un /ctoih mic in %7+1, toate in lim$a slava . &n %7+0 a tiparit un etraevanghel slavon la Al$a &ulia . (er$an fiul lui Coresi impreuna cu Marien au tiparit *alia de la /rastie intre %71%!%71care cuprinde .acerea si &esirea 3-. ot (er$an a tiparit la "rasov in %71+ @iturghier slavon si in %710!%70, a tiparit o noua editie din *saltirea slavo!romana si din *saltirea slavona . &nvatamantul in manastiri @a manastirea *utna s!a infiintat la sfarsitul secolului H9 si inceputul secolului H9& o scoala elementara si o scoala medie . (coala medie avea caracter de seminar si pregatea viitorii preoti . Materiile care s!au predat au fost ' gramatica , retorica , muzica , logica , lim$a greaca , lim$a slavona si lim$a romana .5itorul @ucaci s!a numarat printre profesorii care au predat la manastirea *utna . (coala a promovat cultura romaneasca si a promovat lingvistica , istoria , dreptul , stiintele exacte , muzica . 33 / alta scoala a fost scoala din schitul lui Losin condusa de dascalul 4osoftei in care a invatat si mitropolitul 9arlaam . Asistenta sociala si medicala in manastiri @a manastirea *utna erau calugari cu vaste cunostinte medicale . ot aici s!a copiat un tratat de medicina in lim$a latina pentru im$ogatirea practicii medicala . &n incinta manastirii s!

&dem , p. %7&dem , p. %11 33 Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 7+7
3% 3-

Pagina #! din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a construit o $olnita in care se ingri2eau calugarii mai $atrani si $olnavii . Aceasta $olnita a existat de pe vremea lui (tefan cel Mare . &n ara 5omaneasca , de asemenea existau $olnite . &ntr!un act cu data de -8 &ulie %7-8 , de la 9ladislav &&& , care a inlocuit in cateva randuri pe 5adu de la Afumati , aflam de existenta unei $olnite la (imidreni si a altui loc de $inefacere care este in fata portilor $isericii de la manastirea Arges , numit locul primitor de calatori .
38

Manastirea a avut un spital si un

adapost pentru straini in satul .lamanzesti de langa manastire . / alta $olnita a fost ctitorita de $oierii Craiovesti in %7-, la "istrita . @a manastirea Cozia a fost construita o $olnita in secolul al H9&!lea . &n aceste $olnite se ingri2eau atat calugarii $atrani si $olnavi cat si ceilalti credinciosi $olnavi .

Capitolul > Miscari de reforma monahale in "iserica /rtodoxa 5omana &sihasmul &sihasmul < PQRSTU V liniste = este doctrina ascetica mistica aparuta in secolul H&9 la Muntele Athos , potrivit careia ascetismul si extazul constituie instrumentele prin care omul poate sa recepteze lumina harului < energia emanata de 4umnezeu = si sa a2unga astfel la perceperea ei senzoriala . % 5eprezentantii acestei miscari au fost ' Grigore *alama < %3>, = , Dil Ca$asila <%3>%= , (imeon (fantul < %8-0 = . &sihasmul marturisea ca poate realiza o apropiere mai mare de 4umnezeu prin rugaciune si contemplare continua , fapt ce se realizeaza prin retragere din lume , prin meditatie in tacere si prin vor$irea in mod continuu a rugaciunii lui &sus . - *rin rugaciunea lui &sus se realizeaza o stare de concentrare a mintii in urcusul spre 4umnezeu si de pace launtrica , in care sufletul se deschide total lui 4umnezeu . 3 /chii tre$uiau sustrasi de la rugaciuni externe pentru a face posi$ila concentrarea la rugaciune dar in acelasi timp tre$uiau lasati deschisi pentru a vedea lumina dumnezeiasca . *entru a impaca aceste necesitati contradictorii , calugarii isi aplecau $ar$ia in piept , avand
&$idem &on M. (toian , 4ictionar 5eligios , Editura Garamond , Clu2 , %008 , p. %31 Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3,3
38 % 3

&on M. (toian , 4ictionar 5eligios , Editura Garamond , Clu2 , %008 , p. %30

Pagina #" din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

privirea atintita spre un punct din a$domen si in acelasi timp rosteau cu respiratie retinuta o rugaciune scurta in mod continuu ' 4oamne &isuse Aristoase .iul lui 4umnezeu , miluieste! ma pe mine pacatosul . @a inceput nu vedeau nimic , dar dupa un timp , prin exercitii si concentratie , vedeau lumina dumnezeiasca si do$andeau pacea launtrica . Grigore *alama a primit o educatie aleasa , apoi s!a retras in Muntele Athos . 4upa un timp a plecat langa "ereea . El invata ca nu este imposi$il de a vedea lumina 4umnezeirii , necreata , imateriala , incorupti$ila , identica cu lumina a$orului , ea finnd numai o lucrare de enrgie si putere a lui 4umnezeu care iradiaza din fiinta (a nevazuta fara sa fie identica cu ea . Este o deose$ire intre fiinta lui 4umnezeu invizi$ila si inaccesi$ila oamenilor si energiile < puterile = (ale necreate care emana din ea , prin care 4umnezeu (e descopera oamenilor. 8 Energiile sunt comune 4umnezeire .7 *rin energiile necreate ale lui 4umnezeu oamenii a2ung partasi firii lui 4umnezeu . .iinta nevazuta a lui 4umnezeu , in adancurile ei insonda$ile ramane in veci inaccesi$ila ratiunii umane , iar energiile necreate sunt accesi$ile si mintii omenesti , prin ele omul ia cunostinta de 4umnezeu si a2unge la sfintire . > 9arlaam i!a acuzat pe isihasti de diteism pentru faptul ca admit in 4umnezeire existenta a doi 4umnezei ' esenta , su$stanta sau fiinta divina transcedentala si invizi$ila si energia sau puterea divina care ar cuprinde lumina ta$orica , acesta fiind creata .
+

rinitatii . Ele nu sunt create , nici separate de fiinta

dumnezeiasca ci sunt neseparate de ea , depind de ea si se numesc 4umnezeu sau

Grigore *alamus a raspuns la acuzatie su$liniind ca lumina de pe muntele a$orului nu este 4umnezeu dupa esenta sau fiinta , ci 4umnezeu dupa lucrare , este ceva strans legat de 4umnezeu , este o curgere a harului lui 4umnezeu care iradiaza din fiinta (a si se revarsa peste credinciosi . &ntre vesnicie si vremelnicie nu este prapastie , ci o comunicare prin aceste lucrari ale 4umnezeirii . 1 Miezul doctrinei isihaste consta in faptul ca fiinta lui 4umnezeu inaccesi$ila omului si energiile (ale divine nu se separa , desi se deose$esc si formeaza o unitate , dar pana la om a2ung energiile sau puterile divine , nu fiinte 4umnezeirii, caci 4umnezeu in fiinta (a ramane inaccesi$il oamenilor . 0 4upa unele dispute pe aceasta tema , isihasmul a fost proclamat ca doctrina oficiala a *atriarhiei ecumenice , intr!un sinod tinut in $iserica 9laherne din Constantinopol <-+ Mai

&oan 5amureanu , Milan (esan , eodor "odagae , &storia "isericeasca 6niversala , vol. && , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %003 , p. >8
8

&$idem &$idem + &dem , p. >7


7 >

Pagina ## din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

%37%= . 4e la Athos , spiritualitatea isihasta s!a raspandit in manastirile din "ulgaria , (er$ia , 5usia si arile 5omane . %, &sihasmul a patruns in arile 5omane prin calugari isihasti veniti de la Muntele Athos. &nsusi cuvantul romanesc sihastrie si derivatele sale sihastru , sihastresc cu rezonanta lui de mare vechime si caracterul lui popular , raspandit in toate regiunile tarii deriva din PQWSUQTPTU care inseamna locuri de liniste , ceea ce constituie o dovada ca isihasmul a fost $ine cunoscut la noi si ca a influentat intens viata monahala din arile 5omanesti . %% 4ocumentul 9iata (fantului Grigore (inaitul din secolul al H&9!lea scris de egumenul manastirii 9atoped , *eritheorii contine informatii despre anul %3-7 , an in care (fantul Grigore a organizat isihasmul la *aroria . El :invata la el Marea Cetate si toata racia si Macedonia si chiat toata regiunea alcatuita de $ulgari , si cea de dincolo de &stru , si din (er$ia , si alerga la el multime neexperimentata a celor alesi I incat multimea monahilor intrecea masura .;%- 4upa moartea lui , ucenicii au iesit ca niste stele stralucitoare si au impodo$it marginile pamantului .%3 it (imedrea , scria cu privire la prezenta monahilor romani la *aroria , urmatoarele ' (e poate spune cu temei de adevar ca , la *aroria , la marele dascal al isihasmului care a fost (fantul Grigore (inaitul , au ucenicit si romani . (i cum aceasta lucrare o$arsea de!a dreptul din viata si cultura manastierasca $izantino!athonita , calugarii romani , care au invatat aici , sau care numai au za$ovit un timp oarecare in aceasta sihastrie , intorcandu!se in patria lor au adus izvodul si duhul ascetic si l!au raspandit printre romani , inainte de venirea (fantului Dicodim , care si el tot din acelasi duh si izvod se trage . %8 Grigore (inaitul avea ucenici in ara 5omaneasca si purta corespondenta cu insusi voievodul Dicolae Alexandru "asara$ . %7 Xn secolul H9&&& isihasmul a cunoscut o noua inflorire prin monahul athonit Dicodim din Daxos . /pozitia apusenilor fata de isihasm a mers pana la acuzarea lui *alama de erezie , aceasta pozitie fiind mentinuta pana astazi . *aisianismul *aisianismul inseamna in primul rand si mai presus de toate , rechemarea la o noua viata a mostenirii patristice si a spiritualitatii $izantine in intregimea ei , printr!o uriasa munca de traduceri concomitente in doua lim$i ' in romana si slavo!rusa . &nseamna apoi reintalnirea cu aceasta traditie patristica si $izantina printr!o traire vie si nu doar in sfera strictei eruditii . / traire vie care nu ramane insa experienta singulara a unor insi izolati , sau chiar a unei
Mircea *acurariu, &storia "isericii /rtodoxe 5omane , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane, "ucuresti , %00- , p. 3,8
%, %%

&$idem

Pagina #8 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

comunitati monahale , ci antreneaza mari colectivitati umane , se revarsa in cele din urma in sufletul unei natiuni intregi , pe care!l face sa se ridice la 4umnezeu , il pune in legatura cu El . %> *aisie 9elicicovsCi a trait intre %+--!%+08 si este considerat ca fiind cel mai mare conducator de miscare mistica aparut in 5asaritul ortodox dupa caderea "izantului . (!a nascut in %+-- fiind al unsprezecelea din cei %- copii , tatal sau fiind preot . @a varsta de 8 ani ramane orfan de tata si este dat la Academia Movileana din Kiev de catre mama sa . @a varsta de %+ ani se simte atras de viata calugareasca si se retrage in mai multe schituri si manastiri printre care si in manastirea *ecersCa . &n manastirea Medvedevschi este facut rasofor primind numele *laton . Apoi trece in Moldova in %+87 sta$ilindu!se la schitul 4alhauti din 2udetul 9rancea . 4in viata lui *aisie este cunoscut ca la inceputul drumului lui monahal nu se gaseau in manastiri nici manuscrise duhovnicesti nici scrieri literare corespunzatoare . %+ &n schitul 4alhauti traiau monahi insemnati ca &eromonahul 5afail ce se ocupa de transcrierea cartilor patristice , (chimonahul imotei iscusit in discutii duhovnicesti si in talcuirea acestor scrieri si monahul 4osoftei care vor$ea de pazirea canoanelor si a tutror predaniilor . %1 4e acolo a plecat la rastieni de unde a fost luat de staretul 9asile la *oiana Marului . Acolo functiona un scriptoriu in care se lucrau manuscrise slavone si romanesti . *laton a copiat intr!un manuscris lucrarea 4esideriu in lim$a slavona de pe un miscelaneu adus de la Moscova , care era tradus din lim$a romana , a carei copie s!a pastrat pana in timpurile actuale . %0 4in *oiana Marului a mers la schitul Carnu apoi la Muntele Athos unde a locuit in singuratate langa un *antocrator . A fost vizitat de staretul 9asile de la *oiana Marului care i! a aratat pericolul vietuirii singuratice si l!a tuns schim$andu!i numele din *laton in *aisie .-, *aisie a adunat in 2urul sau ucenici romani si slavi . Este hirotonit ieromonah si infiinteaza schitul (fantul &lie . Dumarul ucenicilor a a2uns la peste >, . &n vara anului %+>3 *aisie vine in Moldova cu cei >8 de ucenici si ia in primire manastirea 4ragomirna . Aici petrece timp de %- ani , pana la %8 /ctom$rie %++7 formand o o$ste cu 37, de calugari . &n toamna anului %++7 vine la manstirea (ecu , insotit de -,, de calugari , iar in vara anului %++0 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei , manastirea Deamt . -% @a manastirea Deamt face traduceri din operele *arintilor "isericesti , organizeaza manastiri dupa regulile de la Athos si formeaza so$or de aproape o mie de calugari .
*atriarhia "isericii /rtodoxe 5omane , &oanichie "alan , (finti 5omani si Aparatori ai @egii (tramosesti, Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01+ , p. 81+
-,

Pagina #$ din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4intre operele sale se evidentiaza ' : 4espre rugaciunea mintii ; care cuprinde o introducere si > capitole . *aisie afirma ca rugaciunea lui &isus aduce liniste si pace lor cel linistit dupa 4umnezeu are parte de iluminari speciale in intelegerea (cripturilor si a2unge la intelesuri , chiar despre cele lumesti , superioare celor invatati . Cinstitnd pe intemeietorul isihasmului , *aisie a tradus din lim$a greaca in lim$a slava 9iata (fantului Grigorie (inaitul , scrisa de *atriarhul Calist . -- El a tradus in lim$a romana foarte putin , o carte tradusa in lim$a romana a fost Cuvintele (fantului Dil de la (oroca . (taretul *aisie a tradus in schim$ 88 de manuscrise patristice in lim$a slavona . Cea mai pretioasa traducere a sa este Cuvinte ascetice ale (fantului &saac (irul , in %+1+ . El a tradus si .ilocalia care contine cele mai importante scrieri ale asceticii rasaritene . -3 (taretul *aisie a indemnat calugarii sa faca traduceri din manuscrise patristice ' ierodiaconul (tefan a tradus in romaneste Cuvintele (fantului Calist si Aexameronul (fantului 9asile cel Mare ; monahul Gherontie a tradus *ravilioara cea Mica , Kiriacodromionul tiparit la "ucuresti , alcuirea la Evanghelii a (fantului eofilact tiparit la &asi , eologhicon < 4ogmatica = (fantului &oan 4amanschinul tiparit la &asi , ieromonahul &larion a tradus cartile (fantul Calist si Exaimeron al (fantului 9asile , schimonahul , &saac 4ascalul . 4ascalul a tradus din lim$a greaca Cartea (fantului &oan (cararul si "ogorodicina < /ctoihul = Maicii 4omnului . 4in lim$a slavona a tradus ipiconul < ipicul (fantului (ava tiparit la &asi , mitropolitul Grigorie 4ascalul a tradus carti din greaca printre care si *atericul . &n cultura Europei 5asaritene se pote vor$i de doua epoci si curente care pretuiesc , valorifica si sporesc numarul autorilor spirituali ' curentul isihast , care , face epoca . &n secolele H&9!H9& de la Athos pana la marea Dordului si de care se leaga o prima serie de traduceri masive ale literaturii filocalice in lim$a slavona , cu circulatie universala atat la slavi , cat si la romani si neo!isihasmul secolului al H9&&&!lea , legat in primul rand de numele lui *aisie 9elicicovschi . *rin activitatea sa de traducator , staretul *aisie a innoit viata monahala fiind un indrumator spre o viata noua printr!o traire vie . /pera sa a avut o influenta deose$ita in arile 5omanesti si in 5usia . (istemul staruintei practicate de el s!a raspandit in veacul al H&H!lea la un numar de %%+ manastiri si schituri din 37 de eparhii . "iograful cel mai complet ,

*atriarhia "isericii /rtodoxe 5omane , &oanichie "alan , (finti 5omani si Aparatori ai @egii (tramosesti, Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01+ , p. 80--

&oanichie "alan , *ateric 5omanesc , Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune a "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01, , p. -7% ; Gheorghe &. 4ragulin , .ilocalia . 4e la 9asile cel Mare *ana in Lilele Doastre , in (tudii eologice , HHH9&&&< %01, = , nr. %!- , p. >>!1,
-3

Pagina 8% din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

protoiereul (erghie CetferiCov enumera peste -,, de calugari , persoane civile , arhimandriti si episcopi care au raspandit miscarea paisiana pana in pragul primului raz$oi mondial . -8 Dumeroase manuscrise ale lui *aisie au fost raspandite fiind pastrate in manastiri din (er$ia , "ulgaria , 5usia . /pera lui *aisie 9elicicovschi a reinnoit asezamantul monahal si a dezvoltat scrisul , cultivand in acelasi timp atractia spre scrierile parintilor $isericesti .

Concluzii Aspecte pozitive Crestinismul , prin invatatura lui &isus Aristos si!a concentrat atentia asupra omului , invatandu!l iu$irea , mila , iertarea si compasiunea . &isus a invatat in Matei -7'37,3> cum sa se comporte crestinii fata de semeni ' Caci am fost flamand si Mi!ati dat sa mananc ; am fost insetat si Mi!ati dat sa $eau ; am fost strain si M!ati luat la voi ; am fost gol si M!ati im$racat ; am fost $olnav si M!iati purtat de gri2a ; am fost la in chisoare si ati venit la Mine. &sus a fost un exemplu pentru crestini in tot ceea ce a facut pe pamant .El s!a ocupat de $olnavi pe care i! a vindecat si de multimea flamanda pe care a saturat!o . *rimele comunitati crestine si $iserica primara au organizat primele forme de asistenta medicala . 6n exemplu in acest sens sunt 9asiliadele din Asia Mica infiintate in secolul al &9!lea de catre 9asile cel Mare . &n tinuturile romanesti s!au intemeiat lacasuri asemanatoare de asistenta medicala , in special in manastiri , care au fost primele forme de spitale din istoria medicala romaneasca . (i de va veni cineva strein si fara de casa , in casa de streini , cu vreo $oala cuprins , cu cei $olnavi de la igumenul si de la doftorul sa fie randuit, ca intru toate sa!si castige odihna ; si sa i se porunceasca a petrece in casa cea de $olnaviv , pana se va face sanatos . % Manastirile asigurau refugiu si pentru oamenii saraci care aveau nevoie de a2utor. Ghica scria in /pere < %07> , pag. 3,-= ca :locuitorii "ucurestilor gaseau scapare pentru ei si averile lor la picioarele altarului si la taria zidurilor .; Calatorul ostenit era primit in casa de oaspeti ai manastirii . 4imitrie Cantemir in 4escriptio Moldavae su$linia ospitalitatea practicata in manastiri ' Du putem sa nu laudam ospitalitatea ce se practica in toate manastirile din Moldova , pentru orice oaspete , fie el ortodox , evreu , turc sau armean .
-8

*atriarhia "isericii /rtodoxe 5omane , &oanichie "alan , (finti 5omani si Aparatori ai @egii (tramosesti, Editura &nstitutului "i$lic si de Misiune al "isericii /rtodoxe 5omane , "ucuresti , %01+ , p. 803 4imitrie Cantemir , 4escriptio Moldavae , in elegraful 5oman , .oaie Editata de "iserica /rtodoxa 5omana a (i$iului , anul %30 , nr. -%!-8 , (is$iu , %00% , p. 7
-

Pagina 81 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Monahismul romanesc a fost un monahism isihast , de rugaciune si asceza dar si un monahism misionar de evanghelizare si convertire . 4in manastiri , calugarii ieseau de multe ori sa a2ute la curatatul padurilor , la construirea de drumuri si la secarea mlastinilor . &n cadrul manastirilor ei se ocupau de agricultura , apicultura , pomicultura , viticultura , croitorie , lucru manual , pictura . Monahii erau de multe ori exemple pentru taranii care imitau tehnicile de lucru ale calugarilor . 3 Multe manastiri au fost resedinte domnesti si necropole ale ctitorilor , voievozilor si ale famiilor acestora . &n ele sunt consemnate documente din istoria poporului roman cu imagini ale domnitorilor zugraviti in ta$louri votive . Manastirile din 5omania au ramas pana astazi cele mai importante monumente de arta in ceea ce priveste arhitectura constructiilor dar si sculptura si pictura . Manastirile din Moldova sunt renumite atat in tara cat sin in strainatate pentru picturile murale din interior si din exterior . Manastiri ca 9oronet , Modovita , Aumor , Ar$ore si (uceava sunt lacasuri de cult unice in Europa iar numele lor a intrat in patrimoniul umanitatii incepand din anul %003 . Manastirile au fost importante centre de cultura in care s!a desfasurat de!a lungul secolelor o intensa activitatea spirituala si culturala . &n manstirile domnesti au existat scoli de cronicari , caligrafi , miniaturisti , tot aici s!au infiintat primele scoli in lim$a romana . *rofesorul Dicolea Carto2an , in &storia @iteraturii 5omane 9echi , mentioneaza ca asezamintele monahale au fost singurele focare de cultura si lumina de unde , prin manuscrise si tiparituri , s!a raspandit cartea in popor . 8 &storia , caligrafia , pictura , muzica , cultura , arhitectura , ceramica s!au intalnit pentru prima data in manastiri . Aici s!a tradus si copiat pentru prima data "$ilia , carti de rugaciuni , acte domnesti , cronici , zapise , opere ale clasicilor greci . ot in manastiri s!au infiintat pentru prima data tipografiile . *ersonalitati de seama , cronicari , scriitori si domnitori ca ' domnitorul *etru al &&!lea , cronocarii Macarie si Eftimie , mitropolitul Moldovei *aisie 9elicicovschi , cronicarul n4imitrie Cantemir si scriitorii &oan Creanga , udor Arghezi , Alexandru 9lahuta , George Cos$uc , &.@. Caragiale , "ogdan *etriceicu!Asdeu , "r$u (tefanescu 4elavrancea , Gala Galaction , 4uiliu Lamfirescu au fost atrasi de linistea si viata duhovniceasca din manastiri unde s!au retras din lume pentru o perioada , timp in care au putut sa mediteze si sa lucreze. Muzeele manastirilor pastreaza din cele mai vechi timpuri documente si o$iecte foarte valoroase ca de exemplu o$iecte ale domnitorului (tefan cel Mare , $roderii cu fire de aur , icoana lui (tefan cel Mare , carti de cult scrise pe pergament , epitafe , psaltiri , codice , icoane , o$iecte de cult si de arta $isericeasca , portrete ale domnitorilor , go$lenuri .
Earle E Cairns , Crestinismul de!a lungul secolelor , Editura 4ragostea lui 4umnezeu in Actiune , Chisinau , %00- , p. %87
3

Pagina 82 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte negative 9iata monahala a fost plina de entuziasm misionar , puritate si simplitate , invataturi sacre , activitate literara , virtuti morale si religioase . &n literatura monastica sunt descrisi calugari intelectuali si morali de o inalta viata spirituala . otusi deficientele din monahism nu pot fi trecute cu vederea . Multi oameni care au trait dispretuiti in societate au cautat sa se ascunda in manastiri din fata dispretului pu$lic . Altii s!au refugiat in manastiri din cauza saraciei , pentru a trai o viata mai usoara . *rea multi din cei mai $uni $ar$ati si femei au fost inghititi in manastiri , iar capacitatile lor au fost pierdute pentru lumea care avea atat de mare nevoie de asemenea conducatori . Mai mult , viata de celi$at i!a retinut pe acesti capa$ili $ar$ati si femei de la casatorie si cresterea copiilor . .aptul acesta a dus la un standard de moralitate pentru calugari < celi$atul = si altul pentru oamenii de rand . 7 6nii calugari , din dorinta sincera de sfintire au alunecat in fanatism cu practica unor fapte ascetice exagerate . Monahii credeau ca prin retragerea din societate scapau de coruptia din lume si de ispitele ei . (i aici s!au indepartat de invataturile 4omnului si au urmat propriile lor ganduri . (criptura spune in % &oan - '%7 ' Du iu$iti lumea , nici lucrurile din lume . 4ar (criptura nu zice sa iesim cu trupul din ea . 4impotriva 4omnul &isus , rugandu!se pentru ucenicii (ai, &i spune atalui (au ' Du te rog sa!i iei din lume , ci pazeste!i de cel 5au . < &oan %+ ' %8! %> = . > &n multe cazuri monasticismul a incura2at mandria spirituala deoarece calugarii se mandreau cu faptele ascetice facute pentru salvarea lor . + Calugarii isi puneau in gand o tinta $una in ea insasi si spre care toti crestinii ar tre$ui sa nazuiasca , dar rataceau in ceea ce priveste mi2loacele de a a2unge acolo .
1

Gandeau ca

tre$uie sa omoare firea pacatoasa impreuna cu poftele ei supunand trupul la chinuri pentru a $irui ispitele . 4ar oamenii nu pot a2unge la sfintire prin propriile fapte . 4umnezeu a promis tuturor credinciosilor care si!au rastignit firea pacatoasa ca le va trimite 4uhul (fant care le va darui o viata noua . Credinciosii vor merge prin puterea 4uhului (fant fiind considerati sfinti

Earle E Cairns , Crestinismul de!a lungul secolelor , Editura 4ragostea lui 4umnezeu in Actiune , Chisinau , %00- , p. %7,
7

Adrian @adrierre , "iserica in Evul Mediu , $B Gute "otschaft 9erlag , 4illens$urg, GermanB, %003 , p. 1 Earle E Cairns , Crestinismul de!a lungul secolelor , Editura 4ragostea lui 4umnezeu in Actiune , Chisinau , %00- , p. %7,
> + 1

Adrian @adrierre , "iserica in Evul Mediu , $B Gute "otschaft 9erlag , 4illens$urg, GermanB, %003 , p. +

Pagina 8 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

daca 4uhul (fant locuieste in ei . 5oadele 4uhului ' pacea , dragostea , $ucuria , indelunga ra$dare , facerea de $ine , credinciosia , constituie adevarata sfintenie < Galateni 7 ' --!-7 = . &n multe cazuri , cand manastirile au a2uns sa detina importante $unuri materiale , calugarii au devenit lacomi si lenesi . *rin impunerea celi$atului multi calugari tineri au inceput sa ai$a relatii intime in ascuns . Aceste fapte au condus la prostitutie , nasteri ilegale , avorturi . Chiar daca in unele cazuri metodele si invataturile nu au fost cele mai potrivite , ma2oritatea calugarilor au plecat de la dorinta sincera dupa o relatie mai profunda cu 4umnezeu si , pentru ca "iserica nu oferea ceea ce ei asteptau .

Pagina 84 din 84