Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere Ca form de comunicare didactic, predarea const ntr-un sistem de operaii de selectare, ordonare i adecvare la nivelul de gndire al elevilor,

a unui coninut informaional i de transmitere a lui, folosind anumite strategii didactice, n scopul realizrii cu eficien maxim a obiectivelor pedagogice. n scoala contemporan, centrat pe elev, pentru a realiza un nvmnt formativeducativ, predarea este n strns interaciune cu nvarea i evaluarea, constituind un proces unitar. copul predrii este obinerea de rezultate, de sc!imbri comportamentale, care se realizeaz prin invare, rezultatele depinznd i de modul cum s-a desfurat evaluarea. Comunicarea didactic este baza pe care se desfoar procesul de predare. "rin comunicarea didactic se realizeaz interaciunea profesor -elev, precum i anumite tipuri de relaii care influeneaz procesul de predare# relaii de sc!imb informaional, de influenare reciproc, de cooperare, de preferin sau respingere a emitorului de mesa$ didactic. n acest caz, prin diferitele tipuri de feed-bac% are loc reglarea i autoreglarea procesului de predare. "redarea este o activitate de organizare i conducere a situaiilor de nvare, realiznduse prin# precizarea obiectivelor-cadru, a obiectivelor de referin, a coninuturilor, a strategiilor i a metodelor de nvare. &n urmatoarele pagini va voi prezenta conceptul de predare , modele predarii si cateva stiluri reprezentative .

"age 1 of 7

PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE PREDARE

Concept "rin predare se intelege transmitere de cunostinte si formare de te!nici de 'munca(. "redarea reprezinta actiunea complexa a cadrului didactic, care presupune# prezentarea unui material concret si)sau verbal# date, informatii,evenimente, modele materiale, modele ideale etc.* organizarea si conducerea unor activitati in care sa se valorifice materialul concret si verbal oferit* acordarea de spri$in elevilor pentru a putea observa, analiza, compara, aplica, sintetiza, abstractiza si reflecta* extragerea esentialului +impreuna cu elevii, si fixarea lui in notiuni, concepte* $udecati, rationamente* operationalizarea cunostintelor elevilor, prin conceperea si rezolvarea de exercitii si probleme, de sarcini si instruire teoretice si practice, prin organizarea activitatilor de munca independenta. Modele ale predarii Cunoscand diverse modele ale predarii educatorul poate utiliza numeroase posibilitati de optimizare a predarii si invatarii. I. Modelul comportamental al lui E. P. REESE "rin structura lui functionala modelul cere#

indicarea obiectivelor predarii cu precizarea performantelor, a comportamentului final* precizarea nivelului operational al actiunilor, tinand seama de diferentele individuale ale elevilor in cea ce priveste asimilarea nivelului dorit al abilitatii, capacitatii de insusit* programarea pas cu pas a comportamentului dorit ca intariri succesive si contingente, reducerea treptata a stimulilor de control, folosirea unor intariri intermitente, identificarea constienta a obiectivelor*

II. Modelul metodic al lui Th. F. Gilbert - are elemente comune cu cel al lui -eese* - se distinge prin analiza sistematica a deprinderilor cognitive sau motorii si prelucrarea lor pedagogica in termeni de performanta*
"age 2 of 7

- modelul se aseamana cu acela al invatamantului programat* - pune accentul pe realizarea integrala a unui continut de invatare apreciat ca valoare de insusi subiectul invatarii* ofera o viziune integrala asupra cunoasterii, cuprinzand si unitatea dintre cunoastere si actiune. III. Modelul operatiilor logice (de B: D. Smith - in cazul acestui model, predarea se reprezinta ca un sistem de sarcini si actiuni orientate diferentiat spre elevi pentru a le favoriza invatarea* - sistemul cuprinde# .elemente de strategie didactica ce definesc conduita didactica generala a profesorului precum si modul propriu in care acesta rezolva problemele predarii*. . elemente de tactica didactica traduse prin comportamentele concrete, subordonate insa cuvintelor de ordin strategic* se grupeaza in episoade, momente ale comunicarii pedagogice +ex. relatia intrebareraspuns, si operatii logice +multe din actiunile profesorului# definire, clasificare, comparare, evaluare, explicare etc.,. I!. Modelul cogniti" categorial - modelul functioneaza prin operatiile gandirii, acestea fiind prezentate pe baza conceptiei lui /uilford#

proces cognitiv-memorie* gandirea convergenta* gandirea evaluativa +foloseste $udecatile de valuare,* gandirea divergenta* rutina nu se leaga direct de procesele gandirii, ci mai degraba de conducerea si atitudinea in clasa.

!. Modelul Taba - porneste de la procesele logice implicate de activitatea elevilor si foloseste trei tipuri de sarcini cognitive realizabile de catre elevi, adecvate obiectivelor predarii# formarea conceptelor, generalizarea si inferarea prin interpretarea datelor, aplicarea principiilor si faptelor cunoscute pentru a explica si prezice noi fenomene. !I. Modelul Turner: - se bazeaza pe elementele cognitive si operatiobnale definitorii pentrru competenta profesorului* - se distinge prin anumite idei interesante#
"age 3 of 7

. predarea este o forma de comportament 0problem-solving1 +rezolvarea de probleme,* . insusirea capacitatilor de 0problem-solving1 de catre profesor presupune instruirea, antrenamentul si experienta* . capacitatile respective se identifica ca performante ale profesorului si se convertesc in sarcini de invatare pentru elevi* . predarea implica performante si ale elevilor. - se remarca in acest model importanta exercitiului si antrenamentul in procesul predarii. Stilurile de pred re &deea de 0stil de predare', inclusiv de 0stilistic didactic' constituie o cucerire relativ recent n teoria instruirii. 2a s-a impus, ctignd amploare i profunzime, n ultimele decenii, datorit multiplelor semnificatii teoretice i practice pe care stilurile prezint. n general, studiul stilurilor i al factorilor care le genereaz imbogete percepia noastr despre procesul de invmnt, ne a$ut s inelegem mai bine orientrile i direciile noi ale dezvoltrii calitative a invamntului. "ornind de la stilurile aplicate se poate a$unge la aprecierea mai $usta a valorii actului de predare. Ca orice stil personal, stilul de predare al profesorului asigura un caracter personal al predarii, orienteaza predarea prin trasaturi permanente, are valoare metodologica, operationala pentru situatiile problematice ale predarii 3 invatarii. tilul imprima pecetea personalitatii in rezolvarea problemelor, in orientarea evolutiilor. n functie de axarea activitatilor didactice fie pe rolul 0dominant al profesorului1, fie pe activitatile grupului distingem#

! "tilul de conducere utorit rit ri"t :

!otararea si promovarea de catre profesor a tuturor tacticilor predarii, a modalitatilor de lucru, a te!nicilor si etapelor activitatii care sunt comunicate si diri$ate efectiv de catre el* profesorul structureaza timpul, initiativele nu sunt incura$ate si nici admise* profesorul isi asuma o responsabilitate foarte mare in predarea si in diri$area mersului invatarii, il lauda ori il critica* el recompenseaza ori sanctioneaza atitudinile si rezultatele instruirii elevilor, si se mentine la o anumita distanta de grup.

! "tilul de#init prin conducere de$ocr tic conditioneaza folosirea posibilitatilor de participare a elevilor, a initiativei si experientei acestora* perspectiva si liniile de desfasurare a activitatii de predare-invatare se definesc si decid prin cooperare si conlucrare cu elevii* aceasta inseamna ca stilul profesorului se distinge prin faptul ca el elaboreaza si propune mai multe variante de predare-invatare, elevii avand posibilitatea sa aleaga* elevii au libertatea sa se asocieze cu cine doresc pentru a rezolva anumite
"age % of 7

sarcini si probleme ale invatarii* profesorul prezinta criteriile comune de apreciere, de laudare, de criticare pe care le respecta in comun cu elevii* el se comporta, intr-un fel, ca un membru al grupului* ! "tilul de#init prin &l i""e'!# ire( exprima un educator care se remarca prin 0roluri1 pasive, prin indiferenta ori minimalizarea fenomenelor semnificative in procesul instruirii* accepta deciziile elevilor* el considera ca intotdeauna este suficient ce preda, cat preda si cum preda, fiind sigur ca elevii inteleg, acordandu-le insa a$utor la cererea lor* au un minimum de initiativa in cea priveste formularea unor sugestii. 2fectele celor trei stiluri difera# multe comportamente de invatare mecaniciste, de tip executorii disponibilitati spre agresivitate si rabufniri +- 4,* +- 5, ofera rezultate mult mai aceptabile din punct de vedere social, dar produce si rezultate superioare pe plan didactic. 6u este insa concludent pentru toate situatiile. Conducerea democratica poate furniza mentalitatea de participare voluntara, constiinta caracterului facultativ al sarcinilor invatarii* stilul 0laissez-faire1 este cel mai deficitar# nivelul scazut al aspiratiilor si exigentelor pedagogice ale predarii, lasarea procesului didactic sa mearga de la sine nu poate avea decat rezultate slabe in invatare si in conduita. n fine, o coala care se pretinde a fi modem nu i mai poate permite s perpetueze stiluri anacronice,neperformante. tilurile de predare nu se identific, totui, cu stilurile de conducere ale clasei de elevi, de relationare profesor-elevi. unt de retinut, aadar, stilurile# c de$ic sau discursiv +centrat pe transmitere, comunicare )*euri"tic +axat pe stimularea cutrii, experimentrii, cercetrii, descoperirii, de participare cot la cot cu cei care invat,* r +ion l +bazat pe argumentatie tiintifica i evaluare sistematica, pe deliberare logic ntr-o perspectiv temporar ateptat)*intuiti, +axat pe intuitie, imaginatie, pe cunoaterea de sine, emotional, pe spontaneitate, miestrie pedagogic, cu sentimentul prezentului,* ino, tor +cu desc!idere spre nou, spre inventie, creatie, originalitate, ingeniozitate)*rutinier +rigid, cu inclinatie spre repetitie, fr alt reflectie sau punere n c!estiune, avnd ca pretext experienta proprie,* in#or$ ti,*#or$ ti, +centrat pe dezvoltarea personalittii elevilor, fcnd continut un instrument de exersare a gndirii specifice domeniului, valorifica maximal potentialul educativ al continutului,* producti, +bazat pe gndire divergent, critic, producere de nou,)reproducti,+confomist, dogmatic, de imitatie,* pro#und-"uper#ici l. independent +cu initiativ, ntreprinztor, depete dificulttile, nu simte nevoia de a$utor)*dependent +analiza greoaie a situatiei,* e/po'iti,*"ocr tic +cu preferint pentru dialog,*
"age 0 of 7

de"cripti,*di lectic. n litic*"intetic. utorit r +centrat pe diri$are riguroas)*centr t pe utono$ie +independenta conferit elevilor, pe spontaneitatea lor,* i$per ti, +exigent,)indulgent +nivel sczut de exigent,* #ecti, " u e$p tic+apropiat, cald, atitudine empatic )*di"t nt +rece, rezervat, autoritar,* utocontrol t " u utocen'ur t +calculat ntru toate, metodic)*"pont n +impulsiv, dezorganizat,* "olit r+prefera munca de unul singur,)de ec1ip2 +lucreaz n cooperare cu colegii,* / t pe pro#e"or* / t pe ele,. el 3or t*neel 3or t +spontan,* $oti, nt 4compensatoriu, rspltete eforturile, performantele, lauda,) ne$oti, nt +nu stimuleaz curiozitatea, interesul, pasiunea, aspiratiile,* ,ec1i +cu inclinatie spre forme standardizate)*nou +situat n actualitatea pedagogic, dovedete flexibilitate, adaptabilitate la sc!imbri,* pre,i'i3iI -i$pre,i'i3il

5o""ton distinge un numr de 44 stiluri didactice frecvent utilizate, ordonate dup cum urmeaz# tilul de comand sau directiv, bazat pe autoritatea profesorului care comanda succesiunea activittilor* sau activittile sunt impuse, n totalitate, prin intermediul programrii +a programelor-nucleu,* tilul practic +bazat pe o explicatie precis, apoi pe o executie prin imitatie din partea subiectului,* tilul de reciprocitate +bazat pe evaluarea reciproca, dup criterii pregtite de profesor, ca n cazul activittii n ec!ip, a invatrii n perec!i,* tilul de autocontrol +cu accent pe autonomia subiectului i capacittile sale de autoevaluare,* tilul de incluziune +de includere a elevului n ndeplinirea unor sarcini de niveluri diferite, el fiind acela care decide la ce nivel se poate implica,* tilul centrat pe descoperirea diri$at* tilul centrat pe descoperirea convergent +menit s conduca la descoperirea solutiei unei probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gndire critic,* tilul centrat pe activitate divergent, ce conduce gndirea pe traiectorii necunoscute, neobinuite, spre solutii inedite, spre creativitate* tilul bazat pe proiectarea programului individual +personal,* tilul initiat de cel care invat +acesta avnd posibilitatea sa initieze experiene proprii, sa le proiecteze, s le exceute i s le evalueze,*
"age 6 of 7

C76C89:&& "rofesorul are rolul de a contribui la construirea unei pespective actualizate asupra rolurilor noi pe care acesta le are,in deosebi acelea de a defini situatiile care permit exersarea si aprofundarea invatarii si de a deveni un mediator intre modurile formal si nonformal de invatare. "rofesorul pentru a-si gasi te!nica , metoda si stilui caracteristic lui trebuie sa aiba in vedere# s exerseze diferite te!nici i metode de cunoatere a elevilor* s-i autoevalueze propriul stil de predare din perspectiva eficienei i eficacitii demersului didactic * s ofere instrumente autoreflexive pentru dezvoltarea continu autonom i adaptativ* s evidenieze punctele tari)beneficiile utilizrii unui demers care promoveaz activismul i pune elevul n centrul actului nvrii* s proiecteze activiti i materiale de nvare care valorific stiluri diferite de nvare* s evalueze eficiena utilizrii stilurilor educaionale n raport cu rezultatele elevilor. ;&;8&7/-<=&2
Cuco, Constantin, 5>>?. Pedagogie, &ai, "olirom !ttp#))mentoraturban.pmu.ro)sites)default)files)-esurse2ducationale)@odul A5>5A5> tiluriA5>deA5>predareB>.pdf !ttp#))CCC.didactic.ro)materiale)DE4Bpredarea-concept-si-stiluri-de-predare

"age 7 of 7