Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Conceptul de afacere, intreprindere si intreprinzator Conceptul de afacere -acest concept are n vedere totalitatea eforturilor indivizilor din cadrul unei societi,
efort organizat pentru a produce i vinde n vederea obinerii profitului (produse i servicii) care satisfac nevoile societii. Ca si mod de existenta i arie de cuprindere, afacerile pot fi: productive; de servicii; de intermediere; a) Afacerile productive sunt organizate n vederea transformrii diferitelor bunuri tangibile b) Afacerile de servicii sunt organizate n vederea satisfacerii organizate n vederea oferirii unor pachete de activiti, n special de interes social. c) Afacerile intermediare sunt organziate n special pentru intermedierea unor acte de vnzare-cumparare de bunuri sau servicii. A.) Ca arie de rspndire, afacerile pot fi ntlnite ntr-o anumit pondere, n urmtoarele tipuri de domenii: A ) Domeniul Produciei, B) n domeniul comerului B.) , C) n Domeniul Serviciilor, D) n Domeniul Financiar-Bancar

Definirea conceptului de ntreprindere


Constituie acea entitate uman organizat n conformitate cu legislaia naionala n domeniu, omogen, care are ca obiect de activitate realizarea unor produse (bunuri) precum i distribuia i vnzarea acestora, corelate cu cererea pieei. Prin ntreprindere se nelege orice form de organizare a unei activiti economice, autonom patrimonial i autorizat potrivit legilor n vigoare s fac acte i fapte de comer n scopul obinerii de profit n condiii de concuren. conceptul de ntreprinderi mici i mijlocii au urmatoarea definire: Acele ntreprinderi care indeplinesc cumulativ urmatoarele 3 condiii: a) au un numr mediu de salariai annal mai mic de 250; b) realizeaz o cifr de afaceri anual echivalent cu pn la 8 mil.de euro sau au un rezultat anual al bilanului contabil care nu depete echivalentul n lei a 5 mil. Euro; c) respect criteriul de independent constituind acele forme de organizare care nu sunt detinue n proporie mai mare de 25% din capitatlul social sau din drepturile de vot de ctre o alt ntreprindere care nu face parte din categoria IMM-urilor

Clasificarea IMM-urilor
Microntreprinderi cu un numar de angajai pn la 9; ntreprinderi mici ntre 10-49 de angajai; ntreprinderi mijlocii ntre 50-249 de angajai.

Conceptul de ntreprinztor
Este persoana care organizeaz i conduce o afacere, asumndu-i riscul i responsabilitatea acesteia, urmrind obinerea de profit. ntreprinzatorul i asum riscul, i consum timpul, resursele i banii pentru a ncepe o afacere i a o exploata.

2. Locul si rolul afacerilor mici

Ansamblul de microntreprinderi, mici i mijlocii joac un rol deosebit de important n dezvolatarea economiilor locale i zonale prin crearea de locuri de munc, impulsionnd creterea economic. Acestea, de obicei acoper niele de pia neacoperite de firmele mari, revigornd piaa. n acest context trebuie stimulate iniiative micilor ntreprinztori deoarece acetia sunt cei care creeaza locuri de munc n sectoarele de producii sau servicii conferind economiei naionale eficien i competitivitate. Principalele avantajde ale IMM-urilor fa de ntreprinderile mari sunt: mobilitatea ridicat din punct de vedere structural i geografic; simplitatea deosebit a proceselor de gestiune i de decizie; capacitate ridicat i viteza de adaptare la cerinele pieei; costuri mai mici generate de activitile de aprovizionare, desfacere, logistic i ca nivel al regulilor

3. Avantajele oferite de IMM


1. Acopera o gama larga de activitati in toate domeniile unei economii: de la boutique-ri,vanzari de ziare pana la firme moderne in domeniul electronic. 2. Pot fi regulatoare de dezechilibre deoarece intreprinzatorii cauta sa se implice in acele sectoare unde apar dezechilibre intre cerere si oferta la nivel macro sau micro-economic. 3. Asigura un inalt potential de creare a noi locuri de munca deoarece pot angaja mai multa forta de munca pe unitatea de capital investita pt. ca au posturile mai mici decat firmele mari. 4. Pot constitui prin existenta lor o sursa de concurenta fata de firmele mari. 5. Pot devein furnizori de piese si subansamble pt. intreprinderile mari putandu-le oferi la preturi mai mici. 6. Contribuie la formarea ofertei de marfuri pe anumite piete specifice,limitate ca zona geografica. 7. Utilizeaza factori de productie mai putini costisitori sau eficienti (ex. din produse secundare rezultate de la intreprinderile mari sau din alte resurse locale) 8. Posibilitati rapide de adaptare in perioada de criza si recesiune fata de nevoile de schimbare ale structurii de productie sau a serviciilor. 9. Asigura un grad ridicat al ocuparii fortei de munca prin posibilitatea si tendinta de a angaja forta de munca cu un nivel de ridicare mediu.

4. Dezavantajele oferite de IMM


1. Durata de viata mai scurta si o rata de esec mai mare in comparatie cu firmele mari. 2. Tendinta mai scazuta a fortei de munca de a se angaja in I M M uri datorita salariilor mai mici oferite si conditiilor de munca mai grele. 3. Capacitatea redusa de adaptare a I M M-urilor in raport cu fondurile necesare pentru procurarea unor resurse de calitate. In concluzie , aceste dezavantaje pun in evidenta: a) riscul reusitei si teama de faliment(ex. 2/3 din firmele mici noi infiintate dispar in 5 ani de existenta,) b) potential limitat datorat lipsei capitalului si experientei c) capacitate limitata de majorare a capitalului deoarece finantarile in general se fac din fondurile personale ale patronilor.

5. Politica europeana privind IMM-urile

O serie de programe ale U.E. sunt focalizate asupra impactului pe care il are noua economie asupra IMM-urilor. Sunt propuse o serie de masuri (decizii,recomandari,etc) in scopul asigurarii supravietuirii IMMurilor si asigurarii locurilor de munca incurajandu-i astfel pe intreprinzatori prin masuri fiscale sau de alta natura. Consolidarea mediului de afaceri in U.E. are la baza o serie de decizii si recomandari prin care se urmareste imbunatatirea si simplificarea mediului de afaceri incurajand statele membre sa procedeze la adoptarea de masuri in acest sens. Recomandarile au in vedere infiintarea de IMM-uri stimulandu-se potentialul de inovare al acestora precum si creearea de noi locuri de munca. Pt. IMM-uri sunt prevazute masuri de protejare ale acestora in primul an de activitate precum si simplificarea formalitatilor cerute de infiintarea de noi intreprinderi.

6. Particularitati ale IMM-urilor prinvind afacerile mici (cercetare & dezvoltare, comerciala & de marketing, productie, finante-contabilitate )
1. Funciunea de cercetare-dezvoltare- aceasta funciune, n cadrul IMM-urilor, este strns legat de oportunitile oferite, de specificul afacerii, precum i al pieei i procesului de producie.. 2. Funciunea cormercial i de marketing- prin aceast funciune, IMM-urile, urmresc o gestionare mai bun a resurselor care, n general, sunt limitate precum i a timpului pe care l au la dispoziie, pentru exploatarea mediului de afaceri. Datorit resurselor financiare limitate, IMM-urile, ntmpin dificulti n a explora problemele aprute pe pia precum i oportunitile cu care acestea se confrunt.. 3. Funciunea de producie- aceasta, n cadrul IMM-urilor, este strns legat de necesitatea adoptrii tehnologiei la ciclul de via al produsului sau la stadiul de dezvoltare al afacerilor.. 4. Funciunea financiar-contabil- n acest caz, prin aceast funciune, IMM-urile caut s i rezolve i s i mbunteasc problemele legate de gestiunea lichiditilor, de relatia dintre lichiditi i profit i a circulaiei mijloacelor circulante (resurselor financiare). Managementul aplicat IMM-urilor este unul de tip participativ menit s stimuleze implicarea resurselor umane n toate activitile n care sunt competente, sunt i cazuri n care unii manageri practic un management incisiv, bazat pe o descentralizare maxim ncurajnd astfel executanii s aib iniiativa, astfel nct s poat reaciona rapid la schimbrile din mediul concurenial (economic sau social).

Caracteristici comune specifice IMM-urilor


1. 2. 3. 4. 5. 6. numarul mare de IMM-uri la nivelul unei ri;s caracterul eterogen al activitilor; tendina spre independen, aceasta fiind generat de natura proprietii- a patronului sau a familiei; tipul de tehnologie utilizat; utilizarea resurselor locale; dependen de reglementarile juridice elaborate

7.Particularitati ale IMM-urilor prin afacerile mici (personal, organizare, management)

5. Funciunea de personal- o astfel de funciune este mai puin dezvoltat n cadrul unui IMM, datorit numarului mic de angajai i necesiti ca acestea s aib o pregatire multi-disciplinar, ndeplinind defapt mai multe roluri in cadrul firmei. 6. Funciunea de organizare- ne arat c dimensionarea unei firme este n strans legatur cu numarul de angajai i implicit cu structura organizaional a acesteia. Pentru a-i asigura un grad ridicat de adoptabilitate si flexibilitate, IMM-urile i preteaz o structur organizaional cu cel mult 3 nivele: nivelul strategic nivelul funcional nivelul operaional. 7. Funciunea de management- n cazul IMM-urilor, managerul este i patronul acesteia, fiind puternic legat de evoluia firmei, ajungnd chiar modul su de via. Sistemul de management al unui IMM cuprinde cel mult 2 oameni (managerul si asistentul su), acetia ndeplinesc i funciile de secretariat i relaia cu clienii.

8.Adoptarea legislatiei europene (cele 10 puncte)


educaia i instruirea antreprenorial; infiinarea mai rapid i mai ieftin de noi ntreprinderi; legi i reglementri mai bune; existena calificrilor necesare (Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc); extinderea accesului online; realizarea pieei unice prin programul naional multi-anual, urmrindu-se mbuntirea accesului IMMurilor la ansamblul informaiei asupra pieei; 7. aplicarea codului fiscal, privind impozitul pe veniturile microntreprinderilor (fiscalitate i aspecte financiare); 8. consolidarea capacitii tehnologice a ntreprinderilor mici (incubatoarele de afaceri n scopul stimulrii, dezvoltrii afacerilor); 9. susinerea modelelor de success; 10. reprezentarea mai eficient a ntreprinderilor mici la nivel naional. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

9. Planul financiar
n acest plan trebuie s se regseasc proiecia performanelor financiare ale firmei/organizaiei/afacerii precum i analiza obiectivelor care trebuie s vizeze: a) b) c) d) reducerea riscului financiar; rezolvarea unor situaii financiare neprevzute (lipsa lichiditilor, blocarea conturilor, etc.); reducerea costurilor finanrii afacerii (fixe, variabile, totale); reducerea de fonduri existente (a imobilizrilor prin stocurile cu micare lent sau inutile- se anuleaz comanda).

!!! De reinut c finanarea unei afaceri trebuie asigurat prin fluxul de lichiditi obinute din exploatarea i vnzarea produselor finite, care s determine diferitele categorii de profit precum i cheltuielile neexprimate n numerar. Trebuie avut n vedere i acel capital de risc raportat la creditele obinute de la diferitele bnci i investitori. Ca principale intrumente de msurare pot fi utilizai 4 categorii de indicatori, acetia sunt: a) de lichiditate;

b) de rentabilitate; c) de eficien; d) de indatorare. Aceti indici pot fi reprezentai sub form de grafice care pun n eviden profitul, pragul de rentabilitate, pierderile, veniturile, precum i cele 3 categorii de costuri. Prin aceste reprezentri se pot realiza analize comparative ntre 2 firme (afaceri)scondu-se n eviden plusurile i minusurile constatate.

10.Planul de marketing (pana la cele 2 abordari)


Pe piaa concureial, afacerile mici i mijlocii trebuie s se poat adapta schimbrilor din mediu i modificrilor nevoilor consumatorilor din mediu. n acest sens trebuie luate n considerare anumite capaciti ale micului ntreprinztor (patron, proprietar, manager), care are o afacere sau o microntreprindere. Pentru a cunoate piaa, acesta trebuie s dovedeasc anumite aptitudini legate de: a) cunoaterea personal a poziiei pe care firma sa, sau afacerea o ocup pe pia sau pe un anumit segment al acesteia; b) contactele directe realizate de acesta, cu clienii poteniali; c) capacitatea de a reaciona rapid i flexibil pentru nevoile clienilor; d) ansamblul de metode informale pe care acesta le folosete pentru obinerea informaiilor despre starea pieei; e) puterea recomandrilor personale n aplicarea mixului de marketing. La baza tuturor acestor elemente care caracterizeaz aptitudinile iniiatorului trebuie s se regseasc planul de marketing. Scopul esenial al marketing-ului (i al mixului de marketing) const n determinarea consumatorilor s achiziioneze produsul sau serviciul oferit. Totodat trebuie avui n vedere ansamblul de factori despre pia unde se urmrete vnzarea produselor prevzute n planul de marketing. Dintre aceti factori, trebuie menionai: natura pieei care esre deservit; stadiul de dezvoltare a firmei sau afacerii; tipul produselor sau serviiilor oferite; calitatea management-ului aplicat.

Observaie!
n literatura de specialitate, unii autori proves marketing-ul ca o cerin periferic a firmelor mici, motivndu-i opinia lipsa de credibilitate a marketing-ului n astfel de firme mici, susinnd c ntreprinztorii nu sunt preocupai i receptive la recomandrile specific marketing-ului dect n scderea profitului.

11.Planul de marketing (cele 2 abordari)


Astzi, tot mai muli proprietari de afaceri mici contientizeaz necesitatea marketing-ului, depind idea c marketing-ul este considerat ca vnzare, reclam sau promovare. n literature de specialitate sunt exprimate diverse opinii cu privire la necesitatea marketing-ului n firmele mici, motiv pentru care, n afacerile mici, marketing-ul, este vzut prin prisma a 2 abordri:

1. cnd managerii consider marketing-ul ca o soluie posibil, acordndu-i ansa unei sptmni prin care s se urmreasc obinerea unui succes notabil, vizibil. n acest interval de timp se urmrete modul n care marketing-ul i instrumentele sale, funcioneaz dnd rezultate palpabile. Un astfel de interval de timp este foarte puin, insuficient artnd c cei n cauz nu cunosc particularitile i modul de aplicare a instrumentelor specifice marketing-ului n vederea obinerii de rezultate concrete; 2. a refuzului categoric din partea conducerii firmei mici, cnd patronul manager nu face nimic, bazndu-se doar pe propriile abiliti de vnzare.

12.Factori care influenteaza/ conditioneaza cresterea afacerilor mici


existena unei strategii de succes produs-pia; modul n care managerii pot s creeze i s exploateze oportunitile pieei; existena unor abiliti i preocupri n folosirea unor strategii de difereniere n care cercetarea de pia joac un rol important.

n acest sens trebuie gsite rspunsuri la urmtoarele ntrebri: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Cte tipuri de consumatori sunt avute n vedere? (li se adreseaz afacerea) Cte tipuri de produse sau servicii i doresc aceti consumatori? Ce pre sunt dispui acetia s plteasc? Zona de unde sunt consumatorii? (urban sau rural) Cnd anume cumpr acetia? (ca perioad de timp) Ct de des cumpr acetia? Care sunt concurenii/ competitorii? Ct de performani sunt acetia?

Not!
Pentru a gsi rspunsurile necesare, este indicat: a) s se schieze o strategie de marketing; b) s se construiasc o analiz SWOT; c) s se pun n practic strategia ntocmit parcurgndu-se urmtoarele etape: identificarea i definirea pieei int dezvoltarea unei strategii de poziionare elaborarea unui pachet senzorial (sim, miros, gust, etc.); d) aplicarea mixului de marketing.

Avnd aceste elemente va trebui s fie luai n considerare urmtorii factori eseniali: clienii, performana, vnzarea, influena mediului extern, preocuparea firmei fa de marketing, mixul de marketing.

Not!
n cadrul mixului de marketing trebuie urmrit modul n care acesta este preacticat n firmele mici i modul n care acesta poate mbuntii performanele i procesul de dezvoltare a afacerilor mici avndu-se n vedere: practica de marketing n firmele mici; aplicarea marketing-ului n diferite tipuri de ntreprinderi mici; utilizzarea marketing-ului pentru mbuntirea performanelor i dezvoltarea afacerii.

13. Procesul de elaborare al planului de afacere


Acesta presupune parcurgerea urmtoarelor etape: a) Etapa proiectrii afacerii- n aceast etap are loc pregtirea afacerii precum i revizuirea/ realizarea afacerii i dezvoltarea afacerii, iar apoi iniierea afacerii.

PROIECTAREA AFACERII PREGTIREA AFACERII REVIZUREA AFACERII REALIZAREA AFACERII NTREINEREA AFACERII DEZVOLTAREA AFACERII

Feed-back

Ansamblul de probleme care apar n proiectarea unei afaceri vizeaz urmtoarele aspecte: auto-cunoaterea; identificarea ideii unei afaceri; culegerea informaiilor legate de aceast afacere; analiza informaiilor; elaborarea variantelor de afacere; alegerea variantei optime de afacere; structurarea planului pentru afacerea aleas; pregtirea n vederea aplicrii planului de afacere; realizarea propriu-siz a planului de afacere; ntreinerea i actualizarea planului de afacere.

Ficare afacere are nevoie de un plan, care la rndul su ca i afacere n cauz, trebuie pregtit n vederea constituirii, realizrii, dezvoltrii, ntreinerii i actualizrii. Fr un astfel de plan, nicio afacere nu poate fi realizat, dezvoltat i eficientizat.

Not!
Se recomand ca pregtirea afacerii s fie fcut cu grij i ct mai nelept (apelndu-se, n caz de nevoie, la specialiti n domeniu), asigurndu-se astfel succesul afacerii

14. Cand este utilizat planul de afacere?


Rspunsurile primite la aceast ntrebare (cnd iniiem o afacere, cnd cumprm o cas), se vor determina, lund o serie de decizii majore. Astfel: momentul declanrii iniierii afacerii poate fi determinat de: apariia ideii de afacere; existena unui punct de plecare; existena unui studiu de fezabilitate.

Astfel: drumul de la idee la concretizare presupune, conform figurii 6.1, planificarea delaliat a acestei afaceri din care elementul de ieire l constituie planul de afacere. Intrri Idee studiu de fezabilitate Transformri Dezvoltarea rspunsului la ntrebri Ieire Planul de Afacere

Sistem de transformare

Repere Semifabricate Subansamble

produse finite deseuri

Feed-back

Astfel, un plan al afacerii detaliat care cuprinde costurile, nivelul vnzrilor, profitul, face s creasc nelegerea aspectelor legate de nivelul de rosc la care se expun potenialii ntreprinztori care doresc s iniieze o afacere sau s o cumpere.

Observaie!
i n cazul cumprrii unei afaceri, elaborarea planului este absolut necesar pentru activitile de revizuire sau de dezvoltare a afacerii n timp.

15. Cine foloseste planul de afacere?


Rspunsul: principalii beneficiari ai planului de afacere pot fi: managerii, investitorii, creditorii, proprietarii afacerii, etc.; fiecare dintre aceti avnd un anumit rol i grad de implicare.

Managerii- sunt implicai n planul afacerii uneori att ca organizatori a acestui an, ct i ca beneficiari. Pentru acetia, planul de afacere constituie un instrument ce i poate ajuta n activitatea de conducere managerial. Creditorii- sunt defapt destinatorii tradiionali (cnd acesta este managerul bncii) sau proprietarul sursei de capital. Proprietarul afacerii- pot fi acionari, creditori, investitori sau manageri- mai ales n cadrul unei firme mici IMM, deoarece acetia sunt implicai n planificarea afacerii, precum i restituirea mprumuturilor, la termenele scadente, conform planului de afacere. n raport cu aceste personaje, numite i subieci ai afacerii, este necesar: claritatea ideilor i problemelor aprute; evaluarea fezabilitii i fiabilitii afacerii; evaluarea siguranei n faza riscului; stabilirea scopurilor i obiectivelor;

aprecierea calitii management-ului financiar-contabil

16. Necesitatea autocunoasterii inainte de implicarea intr-o afacere


Procesul autocunoaterii constituie o etap esenial pentru potenialul ntreprinztor proprietar de afacere. Acesta trebuie s parcurg un process serios i sincer de autocontrol nainte de implicarea ntr-o afacere, rspunznd la urmtoarele ntrebri; dintre acestea menionm: vizeaz starea de sntate; modul de planificare a propriei activiti; dac este gata sa i asume riscul; dac a dovedit c este un bun organizator, conductor, manager, dac are pregtirea necesar i corespunztoare n raport cu acea afacere; dac are spirit de competiie; dac este eficient n activitatea pe care o desfoar; dac tie s ia decizii; dac are spirit de iniiativ; dac este flexibil, perseverent; dac are experien n domeniul afacerii; dac are din ce tri.

17.Faze obligatorii care trebuie parcurse de agentul economic

1. Faza pre-nregistrrii- cuprinde un anssamblu de activiti prevzute de lege, care trebuie ndeplinite de comerciant (solicitant). 2. Faza nregistrrii agentului economic- cuprinde acele activiti obligatorii care trebuie ndeplinite dup data depunerii dosarului. 3. Autorizaia funcionrii de ctre instituiile abilitate.

4. Notificarea comerciantului de ctre autoritile publice, care au atribuii legate de publicitatea, nregistrarea sau evidena comerciantului, dup caz.

18. Versiuni ale planului de afacere


In general cand se pune problema elaborarii unui plan de afaceri ,colectivul caruia ii revine o astfel de sarcina va trebui sa aiba in vedere care anume dintre versiuni va fi cea mai completa. 1)Versiunea confidentiala. Aceasta se va transmite spre studiu actionarului majoritar,unui potential comparator si managerului firmei.Aceasta varianta e completa si pune in evidenta urmatoarele obiective: a)Situatia corecta,financiara ,a firmei pana la momentul deschiderii procedeului de vanzare b)Situatia curenta a acesteia privind analiza SWOT,pietele si produsele c)Obiectivele avute in vedere d)Gradul de rentabilitate si fluxul de lichiditati e)Operatiunile legate de achizitii f)Strategia privind diversificarea produselor,imbunatatirea acestora si strategia de preturi 2)Versiunea partiala care cuprinde doar un rezumat financiar care va fi transmis spre studiu managerilor din filiale,anumitor finantatori sau investitori in care se vor regasi scenarii specifice despre strategia si situatia curenta a afacerii sau a firmei 3)Versiunea generala , care va contine extrase din prezentarea detaliata a planului de afaceri(fara informatii confidentiale),versiune ce va fi transmisa actionarilor si analistilor. In structura planului de afaceri trebuie sa se regaseasca informatii oportune si precise privind pietele,concurenta,produsele,tehnologia precum si : -principiile directoare -obiectivele afacerii -obstacolele existente in calea realizarii obiectivelor -modalitati de masurare a rezultatelor obtinute -cai de realizare a obiectivelor -rezultatele anticipate -optiuni avute in vedere Eficienta unui plan de afaceri trebuie sa puna in evidenta : - sa faca posibila verificarea si masurarea rezultatealor precum si aplicarea corectiilor la momentul potrivit -sa fie structurat clar , precis si sa asigure o prezentare eficienta a obiectivelor -sa fie compatibil , raportat la structura interna a firmei asigurand astfel participarea compartimentelor specializate la realizarea obiectivelor.

19.Informatii necesare pt elaborarea planului de afaceri


Exist cel puin 4 categorii de informaii care trebuie avute n vedere la elaborarea planului de afacere. A. Informaii privind noul produs sau serviciu (care cuprind 9-10 ntrebri); B. Informaii de natur juridic; C. Informaii privind piaa (marketing-ul);

D. Informaii privind resursele necesare implicate. Analiza acestor categorii de informaii ne va permite s cunoatem mai bine ansamblul de afacere propus analizei. A. Acest tip de informaie va perimte s se cunoasc mai bine ansamblul problemelor n urma investigrii mediului socio-ecomonic. Rspunsurile vor viza urmtoarele tipuri de ntrebri: 1. Ce produse/ servicii lipsesc de pe pia? 2. Ce afacere se poate iniia? 3. Care sunt caracteristicile terhnico-ecomonice ale produsului sau serviciului? 4. Ce observaii s-au fcut n caietul de sarcini sau caietul de produs, asupra prototipului? 5. Ce rspunsuri ofer analiza SWOT?- mai ales prin ce se manifest originaliattea prototipului sau serviciului oferit. 6. Dac produsul este brevetat sau brevetabil? 7. Prerea membrilor familiei sau ascociaiilor cu privire la afacerea propus? 8. Motivele care stau la baza iniierii afacerii? 9. Dac n urma investigaiilor (cercetrilor) s-au gsit noi investitori sau cumprtori privind susinerea sau cumprarea acestuie, ori a prototipului oferit? B. n acest caz, ntrebrile de natur juridic vor primi rspunsuri care vor viza modul de asociere, constituire i funcionare a unei afaceri, respectnd legislaia n vigoare. Rspunsurile primite vor permite stabilirea formei juridice a firmei, obinerea autorizaiei i a avizelor necesare. C. n acest caz, ntrebrile legate de pia vor trebui s se regseasc n planul afacerii astfel nct prin rspunsurile primite s fie pus n eviden comportamentul potenialilor cumprtori. ntrbrile pot fi de forma: Cine sunt cumprtorii? Ce motive stau la baza hotrrii de a cumpra produsul sau servicul oferit? Ct de des cumpr produsul sau serviciul oferit? Care va fi efortul financiar al cuprtorului, care poate fi suportat de acesta? Ce caracteristic a produsului sau serviciului determin interesul crescut al cumprtorului pentru al avea? D. n acest context al obinerii de informaii, trebuie aflat efectul diferitelor categorii de resurse asupra procesului de derulare a unei afaceri. 1. 2. 3. 4. 5. Rspunsurile trebuie s vizeze: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Care sunt principalii furnizori de materii prime, materiale, combustibili, etc. Care sunt capacitile de producie ale acestor furnizori? n ce zon gerografic sunt situai acetia? Care sunt preurile practicate de acetia? Care este nivelul calitativ al produselor acestora? Care este nivelul salariilor la aceti competitori? Ce salarii accept cei care accept s vin n noua afacere? Ce sisteme informaionale urilizeaz competitorii?

Avnd aceste rspunsuri vor trebui analizate i alte categorii de ntrebri privind noua afacere, astfel nct informaiile obinute s pun n eviden: 1. Care va fi nivelul cheltuielilor financiare pentru deschiderea afacerii proprii, n primul an de derulare? 2. Care vor fi resursele financiare la care se va apela i cum vor fi acestea reflecate n bilan sau n alte documente financiar-contabile? 3. Care va fi nivelul profitului financiar estimat, n primii 3 ani de activitate? 4. Care va fi pragul de rentabilitate al afacerii? n concluzie, prin ansamblul de informaii privind cele 4 categorii de ntrebri, cei interesai vor construi astfel planul de afacere, scond n eviden (cu plus i minus): situaia afacerii analizate, n raport cu competitorii; personalitatea celor implicai; modul de abordare a diferitelor segmente ale afacerii n procesul de negociere/ de ncheiere a unor tranzacii.

20. Reguli de baza care tb avute in vedere la prezentarea unui planului de afaceri
In structura unui plan de afaceri trebuie sa se regaseasca o serie de aspecte privind: a) Audienta b) Prezentarea c) Stilul sau modul de abordare sau prezentare. a) Astel la audienta,planul de afaceri,ca instrument managerial se adreseaza la 3 categorii de personae care pot fi: -proprietari -echipa manageriala -furnizori -clienti -analisti financiari,etc. Fiecare dintre aceste categorii sunt interesate de continutul planului de afaceri intr-o masura mai mare sau mai mica,astfel: Proprietarii doresc sa afle in ce masura cele reprezentate in planul de afaceri vin in intampinarea asteptarilor lor,asigurandu-se astfel ca prin randamentul investitiei vor putea sa obtina un anumit profit cat mai mare pentru sumele investite. Echipa manageriala.Aceasta pleaca de la premisa ca planul de afacere poate constitui un instrument de motivare a fortei de munca,favorizandu-le astfel atingerea obiectivelor,stabilite de proprietary prin contractul incheiat cu acestia. OBS!! Echipa manageriala are un alt regim in ceea ce priveste abilitatile de angajat.

Cea de-a treia categorie din care se regasesc de obicei sursele de finantare,acestia trebuie sa ramana cu convingerea ca investitia este sigura si profitabila. b.Prezentarea.Aceasta activitate trebuie astfel realizata acordandu-se cea mai mare importanta deoarece prin calitatea prezentarii si persoana celui pus sa duca la bun sfarsit o astfel de actiune,se poate obtine perspectiva succesului afacerii. Cel care prezinta planul de afacere trebuie sa aiba o viziune clara asupra cuprinsului si structurii planului. Astfel e important ca cei care intocmesc planul de afacere sa aibe in vedere: Un cuprins al planului bine structurat,in care sa se regaseasca sumarul si proiectile financiare ale planului Planul de marketing,planul financiar si planul de management Proiectiile financiare ale planului Stilul si modul de abordare c.Stilul sau modul de abordare si prezentare Acesta trebuie sa asigure echipei de prezentare o intelegere clara a sarcinilor si obiectivelor care le revin,stiind ca de fapt finantatorii nu primesc varianta completa a planului de afaceri.Trebuie sa se retina de catre cei implicati cel putin 2 reguli de baza: 1. Regula comparatiei 2. Transformarea datelor in informatii. 1. Prin prima regula se vor compara unele rezultate pe anumite perioade de timp,punand la dispozitia celor implicati: profitul,volumul productiei,volumul vanzarilor,etc., facand astfel posibila luarea unor masuri in consecinta.Aceste date vor rezulta in urma unor analize cantitative,calitative si structural utilizand anumite categorii de indicatori,astfel incat datele obtinute sa fie clare,precise si masurabile. Prin stabilirea unor grade de precizie care fac posibila transformarea datelor in informatii se asigura o evidentiere precisa a elementelor din structura planului de afaceri care au fost avute in vedere. De retinut ca un plan de afaceri bine construit trebuie sa puna in evidenta anumite modalitati care sa faca posibila: Rezolvarea situatiilor neprevazute sau a elementelor replanificate (prevederea unor scenarii,variante care pot influenta pozitiv sau negativ afacerea):nivelul profitului,cursul de schimb. Revizuirea planului de afaceri prezentand solutii de adaptare la schimbarile mediului,la provocarile concurentei,ale pietei sau chiar schimbari produse in interiorul firmei. Rezolvarea situatiilor financiare neprevazute legate de modul in care firma poate sa-si achite obligatiile financiare. 2.

21. studiul de fezabilitate in dezvoltarea unei afaceri


In dezvoltarea unei afaceri in care sunt prevazute construcii de obiective sau achizitii de utilaje si echipamente, la solicitarea unor credite institutiile financiar-bancare sau potentialii creditori solicita cuprinderea in documentatia de creditare pe langa planul de afaceri si un studiu de fezabilitate (prefezabilitate).

Ca instrument specific creditarii, studiul de fezabilitate asigura evaluarea precisa a eficientei. Acesta reprezinta totodata un suport de fundamentare a politicii firmei care prin continutul asigura punerea in evidenta a potentialului firmei la un moment dat. Prin continutul sau, acesta trebuie: o sa reflecte situatia reala a rezultatelor firmei la un moment dat sau pe o anumita perioada o sa puna un diagnostic corect privind potentialul tehnico-economic la un moment dat al firmei o sa scoata in evindeta pozitia pe care firma o ocupa la un moment dat cu produsele sale pe un anume segment de piata STRUCTURA ORIENTATIVA A UNUI STUDIU DE FEZABILITATE Exista in literatura de specialitate diferite tipuri de studii intocmite prin anumite forme de analize tehnico-economice, economico-financiare. Astfel putem mentiona prezenta in structura studiului de fezabilitate a unor obiective care vizeaza: a)eficienta activitatilor curente b)potentialele investitii sau solicitarile de investitii c)promovarea pe piata a unui produs Nota: Din cele prezentate, putem concluziona ca conceptul de fezabilitate reflecta un anume tip de analiza asupra unor potentiale investitii si cuprinde diferite forme de justificare facute de agentul economic in vederea obtinerii unor resurse financiare. Din punctul de vedere al structurii pe capitole, acesta cuprinde in mod obiectiv si necesar urmatoarele capitole: Cap I: Prezentarea obiectivului supus analizei/studiului Cap II: Incadrarea domeniului de activitate la nivelul economiei nationale Cap III: Prezentarea IMM-ului Cap IV: Prezentarea produselor Cap V :Piata, pretul si comercializarea produselor Cap VI: Capacitatea tehnica si de productie Cap VII: Planul general al IMM-ului si probleme legate de esalonarea constructiei, costul constructiilor, structura terenurilor, etc

22. Formele proprietatii in sfera afacerilor


Ca forme ale proprietatii pot fi mentionate: 1) Proprietatea privata - poate fi la randul ei: - individuala - individual asociativa - privata de familie - privata asociativa -in domeniul afacerilor, aceste forme de proprietate capata o importanta din ce in ce mai mare, iar legislatia in domeniu mentioneaza sub forma societatilor comerciale prin legea 31/1990 model de infiintare, organizare si functionare al acestora 2)Proprietatea publica - aceasta se afla in general in proprietatea statului sau a institutiilor administrativ-teritoriale

3) Proprietatea mixta ca o combinatie a formelor de proprietate amintite OBSERVATIE: Aceste forme de proprietate mentionate difera de la tara la tara, iar in Romania ponderea acestor tipuri de proprietate este diferita ( proprietatea privata este predominanta) Proprietatea publica este constanta in general prin nationalizari si investitii speciale ( vezi autostrazile). Proprietatea mixta apare ca rezultat a cooperarii intre institutiile statului si agentii economici privati fiind, in general, cea care rezulta in urma parteneriatelor public-private (sunt in curs de definitivare a unor astfel de parteneriate intre stat si agentii economici din tara sau strainatate Europa, China, etc.) pentru realizarea unor investitii la Cernavoda, alte autostrazi sau trenuri de mare viteza.

23. Licentierea (definitie + avantaje/ dezavantaje)


Licentierea reprezinta un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza dreptul altei persoane fizice sau juridice( sau statului in schimbul unei sume de bani de a utiliza total sau partial si de a valorifica in mod liber sau limitat brevetul ). AVANTAJELE ACORDARII UNEI LICENTE: a) licentiatul in cauza beneficiaza de experienta in productie pentru a fabrica un produs recunoscut fara a fi nevoit sa porneasca de la 0 b) titularul dreptului de proprietate are posibilitatea sa se extinda pe alte piete noi cu un risc mai scazut, dar si cu un control redus asupra licentiatului, decat daca ar fi investit ( pentru dezvoltare) in propriile capacitati de productie. DEZAVANTAJELE ACORDARII UNEI LICENTE: a) in cazul unui proces juridic, licentiatul trebuie sa suporte personal cheltuielile jurdice si sa se implice efectiv in procesul juridic b) din cauza fondurilor limitate, riscul de faliment este mai mare,licentiatul neavand sprijin financiar asemanator unei francize

24. Concesionarea (definitie + avantaje/ dezavantaje)


Concesionarea ca instrument de intrare intr-o afacere. Concesionarea reprezinta unul dintre instrumentele prin care anumiti agenti economici isi manifesta dorinta de a-si insusi o anumita afacere care si-a dovedit valoarea si viabilitatea prin stabilitatea pe piata. Avantaje si dezavantaje generate de concesionare Ca principale avantaje pentru concesionarul dornic sa aiba propria afacere sprijinit de concendent putem mentiona: a) se va putea bucura de succesul afacerii (de a intra in posesia unei afaceri) intr-un interval scurt de timp dispunand de un produs consacrat cu numele marcii deja testate si apreciate pe piata. El va dispune de clientii statornici si fideli ai acelui produs. Deci concesionarul cumpara si experienta concendentului putand astfel evita toate acele grseli comise de acesta anterior dar va putea fi consiliat din punct de vedere managerial de concendent care de altfel se va implica intr-o serie de probleme dificil de rezolvat de catre concesionar datorita lipsei de experiente si cunostinte cum ar fi:

- selectarea amplasarii afacerii ca zona geografica. - alegerea furnizorilor. - cercetarea si dezvoltarea domeniului ales. - analiza concurentei. - instruirea in domeniul afacerii. - folosirea celor mai adecvate tehnici de marketing.

Avantaje pentru concedent Concesionarea poate constitui un mod de extindere a afacerii intr-un timp scurt. Cheltuielile indirecte ale dezvoltarii afacerii vor putea fi impartite intre cei 2. Concedentul poate realiza o rapida expansiune a afacerii. Prin concesionare se poate realiza (rezolva) problema fortei de munca din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Dezavataje pentru concesionare Cele mai semnificative dezavantaje pot fi: Dezvoltarea unor insatisfactii generate de faptul ca afacerea concesionata nu este ideea sau creeatia proprie, ci ideea altcuiva ramanandu-i doar satisfactia implementarii si conducerii acesteia. Sacrificarea in interesul afacerii a unei parti a libertatii proprii de actiune si decizie in favoarea concendentului. Concendentul va trasa drumul pe care concesionarul va trebui sa-l urmeze, luandu-si obligatia de a se aproviziona cu materie prima si echipamente numa de la concendent. Necesitatea informarii periodice a concedentului despre situatia financiara a afacerii chiar daca clientii afacerii nu vor fi in totalitate ai concesionarului (concendentului).

Dezavantajele concedentului Existenta unui ansamblu de obligatii privind asistenta comerciala si tehnica pe intreaga durata a concesionarii reclamand astfel un anumit efort financiar. Posibilitatea declansarii unui faliment in cazul in care concesionarul nu va fi in masura sa conduca eficient afacerea afectand astfel prestigiul si imaginea concedentului.

25. Franciza (definitie + avantaje/ dezavantaje)

Notiunea de franciza face inca obiectul de studiu in ceea ce priveste definirea atat din punct de vedere juridic, cat si la nivelul conceptual al marketingului. Succint, franciza se poate defini ca o metoda comerciala de "imprumut" al numelui, prin care un business al francizorului este dat in folosinta unui beneficiar in anumite conditii contractuale. Astfel, pe de o parte franciza devine un vehicul de extindere a activitatii francizorului prin "multiplicarea" afacerii sale, pe de alta parte fiind o oportunitate accesibila a investitorului gata sa isi construiasca o cariera in afaceri. In intelesul Ordonantei OG 52/1997, franciza este "un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu".
avantajele francizorului

atragerea capitalului francizatilor sai, cresterea volumului investitiilor si implicit a profitului; penetrarea de noi piete cu eforturi investionale reduse si cresterea volumului produselor cheltuieli reduse pentru reclama si publicitate; cresterea renumelui marcii, a firmei, a produselor sau a serviciilor oferite.
dezavantajele francizorului

imaginea francizorului este de fapt reflectia activitatii esecul sau falimentul unui francizat produc dezechilibre intregii controlul relativ asupra dependenta profitului francizorului de performanetle francizatilor.
avantajele francizatului beneficiul rezultat prin operarea sub o marca sau o firma cunoscuta; demararea unei afaceri la cheie sub un brand de renume ce si-a dovedit eficienta; instruirea si asistenta tehnica din partea francizorului; pastrarea independentei si a controlului afacerii. dezavantajele francizatului

francizatilor sai; retele de franciza; francizatilor;

accesul francizatului la afacere se face francizatul conduce afacerea pe o perioda delimitata de timp.

prin

plata

unei

taxe;