Sunteți pe pagina 1din 50

ABREVIERI

AUE/SEA BCE BEI/EIB BENELUX BE$% CE/EC CECA/CEC / ECSC CE% CEE/EEC CEEA/EAEC C(CE CES C ) C$ CSCE EU$ EU$ C $,S EU$ (US. - Actul Unic European - Banca Central European - Banca European de Investiii - Belgia, landa, Lu!e"#urg - Banca European pentru $econstrucie &i %e'voltare - Co"unitatea European sau Co"unitile Europene - Co"unitatea European a Cr#unelui &i elului

- Curtea European a %repturilor "ului - Co"unitatea Econo"ic European - Co"unitatea European a Energiei Ato"ice - Curtea de (ustiie a Co"unitilor Europene - Co"itetul Econo"ic &i Social - %ocu"ente ale Co"isiei Europene - Co"itetul $egiunilor - Con*erina pentru Securitate &i Cooperare +n Europa - )oneda Unic European - -ora european "ultinaional - rganis" de coordonare a anc/etelor +n do"eniul cri"inalitii trans*rontaliere EU$ , L - *iciul European de ,oliie -E% - -ondul European de %e'voltare -E%E$/-E%$ - -ondul European de %e'voltare $egional -)I - -ondul )onetar Internaional -SE - -ondul Social European I)E/IE) - Institutul )onetar European (AI/(0A - (ustiie &i A*aceri Interne C%E/ EC% - rgani'aia de Cooperare &i %e'voltare Econo"ic ECE/ EEC - rgani'aia European de Cooperare Econo"ic NU - rgani'aia Naiunilor Unite , CE - *iciul ,u#licaiilor *iciale ale CE SCE - rgani'aia pentru Securitate &i Cooperare +n Europa NA. - rgani'aia .ratatului Atlanticului de Nord ,E/E, - ,arla"entul European ,ESC/C-S, - ,olitica E!tern &i de Securitate Co"un ,UE - ,iaa Unic European SEE - Spaiul econo"ic european SIC - Convenia de i"ple"entare a Acordului Sc/engen S)E/E)S - Siste" )onetar European .CE - .ratatul constitutiv al CE .CECA/CEC - .ratatul constitutiv al CEC /CECA .CEEA - .ratatul constitutiv al CEEA .CEE - .ratatul constitutiv al CEE .UE - .ratatul constitutiv al UE sau .ratatul de la )aastric/t UE/EU - Uniunea European UE /1EU - Uniunea Europei ccidentale UE)/E)U - Uniunea Econo"ic &i )onetar U) - Uniunea )onetar

UN0C$

- +naltul Co"isariat al Naiunilor Unite pentru $e*ugiai

CUPRINS
ABREVIERI...............................................................................................................................1 CUPRINS....................................................................................................................................2 CAPITOLUL I............................................................................................................................4 CONSIDERAII INTRODUCTIVE..........................................................................................4 1.1Preliminarii.........................................................................................................................4 1.1.1Protec ia interna ional! a "re#t$rilor om$l$i..............................................................4 1.1.2I%toric$l &i e'ol$ ia Con'en iei E$ro#ene a Dre#t$rilor Om$l$i................................( 1.2Control$l )$"iciar interna ional *n "omeni$l "re#t$rilor om$l$i in%tit$it #rin Con'en ia e$ro#ean! #entr$ a#!rarea "re#t$rilor om$l$i &i a li+ert! ilor ,$n"amentale.........................1.2.1Con%i"era ii #reliminare..............................................................................................1.. Re/lementarea "re#t$l$i la li+er! circ$la ie *n "oc$mentele interna ionale. Re/im$l circ$la iei cet! enilor %tr!ini #e teritori$l !rii noa%tre............................................................0 CAPITOLUL II.........................................................................................................................12 STABILIREA CONINUTULUI DREPTULUI LA LIBER1 CIRCULAIE CON2OR3 DOCU3ENTELOR INTERNAIONALE 4I NAIONALE.................................................12 2.1 Re/im$l )$ri"ic al #er%oanelor care a$ "re#t$l la li+er! circ$la ie.................................12 2.1.1 Dre#t$l la li+er! circ$la ie a #er%oanelor ................................................................12 2.1.2 Per%oane c$ "re#t la li+er! circ$la ie ......................................................................1. 2.1.. Intrarea &i &e"erea nea$tori5at! a #er%oanelor c$ "re#t la li+er! circ$la ie..............14 2.1.4 Con"i ii #entr$ re,$5$l acor"!rii "re#t$l$i "e intrare *n ca5$l #er%oanelor c$ "re#t la li+er! circ$la ie..............................................................................................................12.2 Teoria &i #ractica %#a i$l$i Sc6en/en..............................................................................17 2.2.1 S#a i$l Sc6en/en &i inte/rarea e$ro#ean!................................................................17 2.2.2 Ba5ele normati'e ale a+or"!rii conce#t$l$i "e %#a i$ Sc6en/en.............................2. 2.. 8nl!t$rarea $ltimelor o+%tacole in calea li+erei circ$la ii a #er%oanelor in %#a i$l com$nitar #rin "emer%$rile teoretice *nre/i%trate *n Pilon$l . 9:$%ti ie &i A,aceri interne...22...1 Preliminarii...............................................................................................................2CAPITOLUL III........................................................................................................................; LI3IT1RI ALE LIBERT1II DE CIRCULAIE...................................................................; ..1.Con%i"era ii /enerale....................................................................................................; ..2 Re%tr<n/eri ale li+ert! ii "e circ$la ie *n )$ri%#r$"en a C$r ii E$ro#ene..........................1 .... Re%tr<n/eri ale li+ert! ii "e circ$la ie *n "re#t$l rom<n..................................................( ..2.1 O+li/area "e a n$ #!r!%i localitatea %a$ ara.............................................................( ..2.2 Re%tr<n/eri ale li+ert! ii "e circ$la ie ca $rmare a "i%#$nerii m!%$rii li+er!rii #ro'i5orii %$+ control )$"iciar %a$ #e ca$ i$ne..................................................................0 ..2.. Re%tr<n/eri ale li+ert! ii "e circ$la ie ca $rmare a "i%#$nerii am<n!rii %a$ *ntrer$#erii e=ec$t!rii #e"e#%ei..........................................................................................7 ..2.4 Re%tr<n/erea li+ert! ii "e circ$la ie a #er%oanei con"amnate "e,initi' la #e"ea#%a *nc6i%orii %a$ "eten i$nii #e 'ia !.......................................................................................7 ..2.( Re%tr<n/erea "re#t$l$i la circ$la ie *n temei$l art. ( "in Or"onan a "e $r/en ! a >$'ern$l$i nr. 112?2;;1 #ri'in" %anc ionarea $nor ,a#te %!'<r&ite *n a,ara teritori$l$i !rii "e cet! eni rom<ni %a$ "e #er%oane ,!r! cet! enie "omiciliate *n Rom<nia...............@ ... :$ri%#r$"en a C.E.D.O #ri'in" "re#t$l la li+er! circ$la ie.............................................4; 1.Aotararea CEDO in ca$5a Si%%ani% *m#otri'a Romaniei 2 Decem+rie 2;;7................4;

2. 3!%$ra re%tran/erii e=ercitarii "re#t$l$i la li+era circ$la ie al #er%oanei #e teritori$l $n$i %tat care n$ e%te mem+r$ al Uni$nii E$ro#ene. A#licarea normelor con'entionale.4( CONCLUBII.............................................................................................................................40 BIBLIO>RA2IE.......................................................................................................................(;

CAPITOLUL I. CONSIDERAII INTRODUCTIVE.

1.1 Preliminarii.
1.1.1 Protecia internaional a re!t"rilor om"l"i.
%reptul internaional "odern al drepturilor o"ului s-a nscut la *inele celui de al doilea r'#oi "ondial c2nd descoperirea &i de'vluirea atrocitilor co"ise +n ti"pul 0olocaustului, +n care se esti"ea' c au decedat peste 34 "ilioane de persoane, a relevat necesitatea codi*icrii unor standarde internaionale de protecie a drepturilor o"ului, precu" &i crearea unor siste"e de garantare a respectrii acestora5 -a de po'iia anterioar r'#oiului "ondial, con*or" creia protecia drepturilor o"ului era o pro#le" strict de drept intern, a aprut un puternic curent de opinie potrivit cruia protecia drepturilor &i li#ertilor o"ului este un "i6loc puternic de a asigura continuitatea valorilor de"ocratice &i de a garanta pacea &i securitatea internaional5 Ast*el, statele +nvingtoare, dar &i noile guverne ale statelor +nvinse, au rspuns acestei idei &i au creat rgani'aia Naiunilor Unite, au +n*iinat tri#unalele pentru cri"e de r'#oi de la Nure"#erg &i .o78o &i au +nc/eiat cele patru convenii de la 9eneva din 3:;:5 La scurt ti"p, organi'aiile regionale interstatale din Europa &i A"erica au creat structuri proprii pentru prote6area drepturilor o"ului5 %isensiunile politice dintre state, accentuate p2n la e!tre" +n perioada r'#oiului rece, siste"ul e"ina"ente politic de organi'are &i *uncionare a Co"isiei pentru drepturile o"ului, reticena statelor *a de instituiile supranaionale, precu" &i "inoritatea statelor de"ocratice +n cadrul Adunrii 9enerale au condus la lipsa "ecanis"ului prin care respectarea drepturile enunate cu at2ta *or +n %eclaraia Universal &i pactele ce au co"pletat-o s devin o practic curent a statelor5 Este su*icient "enionarea *aptului c +n 3:<: $o"2nia lui Ceau&escu deinea pre&edinia Co"isiei pentru drepturile o"ului sau c e!ist "ai "ulte re'oluii ale Adunrii generale de conda"nare a Statelor Unite dec2t a C/inei +n pro#le"a respectrii drepturilor *unda"entale

,entru a pro#a ine*icienta organi'aiei universale +n atingerea o#iectivelor sale &i valoarea pur declarativ a "ultora dintre actele e"ise de aceasta5 %e aceea, statele vest-europene, la care s-au adugat dup 3::4 &i cele esteuropene, singurele care au regsit interese politice co"une, au transpus la nivel 4

regional principiul respectrii drepturilor &i li#ertilor o"ului, cut2nd &i gsind "odalitatea adecvat de garantare a acestora5 C/iar prea"#ulul Conveniei europene a drepturilor o"ului pre'int acest instru"ent ca traduc2nd dorina statelor europene de a lua primele msuri strict necesare asigurrii garantrii colective a anumitor drepturi enunate n Declaraia universal, dar su#linia' +n acela&i ti"p existena unui patrimoniu comun ideal i a unor tradiii politice privind respectul libertilor fundamentale i preeminena dreptului.

1.1.# I$toric"l %i e&ol"ia Con&eniei E"ro!ene a Dre!t"rilor Om"l"i.

%up "ai "ulte serii de lucrri pregtitoare &i discuii la nivel politic, Convenia European a %repturilor "ului a *ost adoptat la ; noie"#rie 3:=4 &i a intrat +n vigoare la > septe"#rie 3:=>5 Convenia a *ost ulterior a"endat prin 33 protocoale adiionale, prin care s-au recunoscut drepturi &i li#erti care nu e!istau +n varianta iniial &i s-au *cut anu"ite "odi*icri procedurale5 Crearea unei instane independente de voina politic a statele care s veri*ice respectarea Conveniei &i posi#ilitatea desc/is oricrei persoane *i'ice ori 6uridice de a sesi'a Curtea european a drepturilor o"ului au repre'entat c/eia succesului de care s-a #ucurat "odelul european5 ,rivit iniial cu reticen &i tratat cu ne+ncredere de ctre 6uri&tii europeni, dovad *iind nu"rul e!tre" de "ic al cau'elor +n perioada iniial, siste"ul 6urisprudenial a cptat +n ti"p consisten &i coeren, a6ung2nd ca de la ?-> cau'e 6udecate pe an +n anii 3:@4, s *ie nevoit s se pronuna asupra a sute de pl2ngeri anual +ncep2nd cu anii 3:<45 Este vor#a de un siste" 6urisprudenial unic, care repre'int un drept cutu"iar internaional &i regi" autore*erenial5 Aor#i" de un siste" cutu"iar pentru c esena sa este c/iar 6urisprudena Curii &i a *ostei Co"isii europene a drepturilor o"ului, care se consider legate prin precedente - principiul anglo-sa!on stare decisis. Este +n acela&i ti"p un siste" autore*erenial +n "sura +n care organele de la Stras#ourg operea' co"plet independent *a de orice alt instituie 6uridic ori politic, *iind co"plet independent at2t *a de siste"ele 6udiciare ale statelor "e"#re, c2t &i *a de organele Consiliului Europei5 ,rin aceste caracteristici, Convenia instituie o ordine 6uridic sui generis departe de sl#iciunile dreptului (

internaional clasic, o*erind un nivel al proteciei drepturilor &i li#ertilor *unda"entale pe care nici un alt siste", universal ori regional, nu poate s pretind c 3-a atins5 ,e de alt parte, acest siste" este singurul care a per"is +n "od real oricrei persoane s se adrese'e Curii &i s o#in repararea pre6udiciului, introduc2nd ast*el
persoana *i'ic +ntre su#iectele de drept internaional5 Ast*el individul este prote6at *c2nd a#stracie de orice condiie de naionalitate ori reciprocitate ce caracteri'ea' dreptul internaional5

1.# Control"l '" iciar internaional (n omeni"l re!t"rilor om"l"i in$tit"it !rin Con&enia e"ro!ean !entr" a!rarea re!t"rilor om"l"i %i a li)ertilor *"n amentale.
1.#.1 Con$i eraii !reliminare.
Bn desc/iderea acestei seciuni socoti" necesar s rea"inti" c, iniial, siste"ul european instituionali'at de protecie a drepturilor o"ului coninea dou co"ponente cu *uncii speci*ice &i cu o 6urisdicie *acultativ - Co"isia European &i Curtea European5 A&adar, *osta Co"isie European putea *i sesi'at cu o cerere individual re*eritoare la nesocotirea unor drepturi &i li#erti stipulate +n Convenia european, nu"ai dac partea contractant declara, *r ec/ivoc, c accept 6urisdicia Co"isiei Europene, iar dac aceasta declara o cerere ca *iind ad"isi#il ea nu putea *i e!a"inat, pe *ond, de Curtea European dac statul +n cau' nu accepta +n "od e!pres 6urisdicia acesteia5 %e ase"enea, Co"itetul de )ini&tri al Consiliului Europei avea +n cadrul siste"ului "ai sus "enionat un anu"it rol 6urisdicional 15 %e pild, potrivit *ostului art5 >? parag5 3, dac +n ter"en de trei luni de la trans"iterea raportului Co"isiei Europene ctre Co"itetul )ini&trilor cau'a nu era de*erit Curii Europene, acesta lua, printr-un vot cu "a6oritatea a dou trei"i din repre'entanii av2nd drept de a *ace parte din Co"itetul de )ini&tri, o deci'ie asupra constatrii +nclcrii sau nu a Conveniei europene5

A se vedea C5 Brsan, Convenia european a drepturilor o"ului5 Co"entariu pe articole5 Aol5 II5 ,rocedura +n *aa Curii5 E!ecutarea /otr2rilor, Ed5 C505 Bec7, Bucure&ti, ?44@, p5 >5

)ai "ult, punerea +n e!ecutare a /otr2rilor Curii Europene era supraveg/eat de acest organ de deci'ie al Consiliului Europei, care pri"ea +n acest scop /otr2rea Curii Europene, aceasta nedispun2nd de "i6loace de constr2ngere5 Cu re*erire la Co"itetul de )ini&tri al Consiliului Europei, ar "ai tre#ui relevat *aptul c dup intrarea +n vigoare a ,rotocolului nr5 33 acesta &i-a pierdut atri#uiile 6urisdicionale, dar &i-a pstrat rolul su privitor la e!ecutarea /otr2rilor de*initive pronunate de Curtea European5 +n acest *el, art5 ;@ parag5 ? din Convenia european sta#ile&te c o /otr2re de*initiv a instanei europene a drepturilor o"ului este trans"is Co"itetului )ini&trilor, care supraveg/ea' e!ecutarea ei5 )ai "ult, "odi*icrile aduse acestui te!t convenional prin art5 3@ din ,rotocolul nr5 3; la Convenia european, atunci c2nd vor intra +n vigoare, vor spori rolul Co"itetului de )ini&tri +n legtur cu e!ecutarea acestor /otr2ri5 Noutatea a#solut intervenit +n siste"ul european instituionali'at de protecie a drepturilor o"ului prin intrarea +n vigoare a ,rotocolului nr5 33 la Convenia european la data de 3 noie"#rie 3::< re'id +n sta#ilirea unei 6urisdicii unice &i o#ligatorii +n acest do"eniu repre'entat de Curtea European care, con*or" dispo'iiilor art5 3: din Convenia european, are ca rol asigurarea respectrii anga6a"entelor care decurg pentru statele contractante din Convenia european &i din protocoalele sale5 Bn vederea +ndeplinirii acestui rol, instana european - ca instru"ent al ordinii pu#lice europene de protecie a o"ului &i a drepturilor sale - des*&oar o activitate per"anent5 Bn legtur cu acest su#iect, +n literatura de specialitate s-a artat cu drept cuv2nt c este Cpentru pri"a dat +n istoria instituiilor 6urisdicionale internaionale c2nd co"petena de 6urisdicie a unei ase"enea instane, creat printr-un tratat +nc/eiat de state suverane, a devenit o#ligatorieD prin rati*icarea Conveniei, statele contractante au ad"is c pot deveni 6ustiia#ili +n *aa Curii ast*el instituite, av2nd calitate procesual pasiv - cu privire la cererile individuale, dar &i calitate procesual activ - +n privina cererilor interstataleE5

1.+ Re,lementarea re!t"l"i la li)er circ"laie (n oc"mentele internaionale. Re,im"l circ"laiei cetenilor $trini !e teritori"l rii noa$tre.
Apropierea de *inalitatea integrrii europene deter"in, alturi de cre&terea gradului de interes *a de pro#le"ele pe care le i"plic integrarea, &i "odi*icri

su#staniale la nivel legislativ, re*lectate prin adoptarea unor acte nor"ative care privesc do"enii dintre cele "ai di*erite ale vieii sociale5 Bn "ateria aprrii drepturilor &i li#ertilor persoanelor, o preocupare co"unitar constant este aceea de a asigura instru"entele legislative corespun'toare, care s per"it uni*or"i'area nor"ativ la nivel european5 Li#era circulaie a persoanelor pe un anu"it teritoriu a constituit o#iectul a nu"eroase acte internaionale, care, +n *uncie de s*era raporturilor 6uridice regle"entate, au recunoscut principiul li#erei circulaii ca *iind unul esenial +n protecia drepturilor &i li#ertilor persoanelor5 Aplicat di*ereniat, dup cu" este vor#a despre cetenii strini sau cetenii propriului stat, principiul a *ost adoptat &i de ctre legiuitorul ro"2n +n Constituie &i +n alte acte nor"ative5 Pactul internaional cu privire la drepturile politice i civile din 3:@@, rati*icat de $o"2nia prin %ecretul nr5 ?3?/3:F;, +n art5 3? consacr dreptul de a circula li#er &i de a alege li#er re&edina persoanei care se a*l +n "od legal pe teritoriul unui stat5 %e ase"enea, orice persoan este li#er s prseasc orice ar, inclusiv propria ar5 Aceste drepturi pot *ace, potrivit aceluia&i articol, o#iectul unor restricii dac acestea din ur" sunt prev'ute prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea naional, ordinea pu#lic, sntatea sau "oralitatea pu#lic sau drepturile &i li#ertile altor persoane5 Protocolul adiional nr. 4 la onvenia european pentru aprarea drepturilor omului i libertilor fundamentale , adoptat la Stras#ourg +n 3:@>, la care $o"2nia a aderat prin Legea nr5 >4/3::;, +n art5 ? regle"entea' li#ertatea de circulaie +n litera &i spiritul actului internaional preci'at, cu su#linierea posi#ilitii restr2ngerii acestui drept +n 'one deter"inate, atunci c2nd interesul pu#lic o cere +ntr-o societate de"ocratic5 Supri"area controalelor de *rontier +n interiorul Uniunii Europene, prin !cordurile de la "c#engen, a consolidat li#era circulaie la nivel european5 $ratatul instituind o onstituie pentru %uropa din ?44; conine regle"entri +n privina li#erei circulaii5 Sunt ast*el de reinut prevederile titlului II, art5 34=, li#ertatea de circulaie &i de &edere, precu" &i cele ale titlului III, seciunea ?, li#era circulaie a persoanelor &i serviciilor, art5 3>>-3;>5 Articolul II-34= din .ratatul instituind o Constituie pentru Europa sta#ile&te c orice cetean al Uniunii Europene are dreptul de circulaie &i de &edere li#er pe teritoriul statelor "e"#re5 Li#ertatea de circulaie &i de &edere poate s *ie acordat, con*or" Constituiei, resortisanilor unei ri tere care +&i sta#ilesc re&edina pe teritoriul unui stat "e"#ru5 7

,ornind de la prevederile acestui act nor"ativ, s-a opinat pentru necesitatea introducerii +n legislaia ro"2neasc a ter"enului CresortisantG, dese"n2nd &persoana fi'ic av(nd cetenia unui anumit stat sau persoana )uridic constituit n mod legal n conformitate cu legislaia unui anumit stat*25 Articolul III-3>> din Constituia European consacr acela&i drept, +n s*era raporturilor de "unc5 Ast*el, lucrtorii au dreptul de a circula +n "od li#er +n cadrul Uniunii5 Su# re'erva li"itelor 6usti*icate de "otive de ordine pu#lic &i sntate pu#lic, lucrtorii au dreptul de a rspunde o*ertelor e*ective de +ncadrare +n "unc, de a se deplasa li#er +n acest scop pe teritoriul statelor "e"#re, de &edere +ntr-unul dintre statele "e"#re pentru a des*&ura o activitate pro*esoinal, precu" &i de a se sta#ili pe teritoriul unui stat "e"#ru dup o#inerea unui loc de "unc +n acest stat5 ,rincipiul li#erei circulaii a resortisanilor co"unitari are un c2"p vast de aplicare, el acoperind at2t li#ertatea de a se sta#ili pe teritoriul unui stat, c2t &i pe cea de a-&i alege un loc de "unc +ntr-unul dintre statele "e"#re .5 La nivelul legislaiei ro"2ne&ti, pro#le"a li#ertii de circulaie a *ost regle"entat prin diverse acte nor"ative5 onstituia +om(niei, adoptat +n 3::3, "odi*icat +n ?44>, garantea' cetenilor ro"2ni, +n art5 ?;, dreptul la li#er circulaie +n ar &i +n strintate, *iecrui cetean ro"2n *iindu-i asigurat dreptul de a-&i sta#ili do"iciliul sau re&edina +n orice localitate din ar, de a e"igra, precu" &i de a reveni +n ar5 Constituia nu vor#e&te despre cetenia european, pentru c +n "o"entul adoptrii, +n 3::3, $o"2nia nu rati*icase Convenia European H>I5 )odi*icrile aduse legii *unda"entale a statului ro"2n +n ?44> au creat o situaie particular +n ceea ce prive&te regi"ul cetenilor statelor "e"#re ale Uniunii Europene Jdo#2ndirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor din $o"2niaK5 Articolul 3< din Constituie garantea' cetenilor strini &i apatri'ilor care locuiesc +n $o"2nia protecia general a persoanelor &i averilor5 Cu" este &i *iresc, strinii &i apatri'ii, +n calitatea lor de oa"eni, au anu"ite drepturi naturale, inaliena#ile &i i"prescripti#ile Jla via, la de"nitate, la li#ertate, la con&tiinK5 %in punct de vedere strict 6uridic, anu"ite drepturi pot aparine nu"ai cetenilor ro"2ni, potrivit regulii din siste"ele constituionale prin care doar cetenii au

92lea, I5, %u"itra&cu, )5 A5, )orariu, C5, $ratatul instituind o onstituie pentru %uropa , Bucure&ti, Editura All Bec7, ?44=, p5 3>F5 . Sele6an-9uan, B5, Protecia european a drepturilor omului,Bucure&ti, Editura All Bec7, ?44;, p5 ?>45

drepturi politice, pentru c nu"ai ei pot &i tre#uie s participe la guvernarea statului propriu45 $egi"ul 6uridic al strinilor din $o"2nia a *ost consacrat de ,rdonana -uvernului +om(niei nr. ./401221 care constituie cadrul prin care sunt regle"entate intrarea, &ederea &i ie&irea strinilor pe teritoriul $o"2niei sau de pe teritoriul $o"2niei, drepturile &i o#ligaiile acestora, precu" &i "suri speci*ice de control al i"igraiei, +n con*or"itate cu o#ligaiile asu"ate de $o"2nia prin docu"entele internaionale la care este parte 5 Cu caracter derogator de la prevederile actului nor"ativ anterior a"intit, +n ceea ce prive&te cetenii statelor "e"#re ale Uniunii Europene &i Spaiului Econo"ic European, 3egea nr. 42/01224 regle"entea' intrarea &i &ederea pe teritoriul $o"2niei a cetenilor statelor "e"#re, precu" &i a "e"#rilor de *a"ilie ai acestora, care +&i sta#ilesc re&edina te"porar sau per"anent pe teritoriul $o"2niei 5 Cetenii statelor "e"#re, se prevede +n art5 > al acestei legi, se pot deplasa li#er &i +&i pot sta#ili re&edina oriunde pe teritoriul $o"2niei5 Ei se #ucur de toate drepturile &i #ene*iciile acordate persoanelor anga6ate, precu" &i de protecie social din partea statului, +n acelea&i condiii ca &i cetenii ro"2ni5 ,e ti"pul &ederii +n $o"2nia, cetenii statelor "e"#re &i "e"#rii lor de *a"ilie sunt o#ligai s respecte legislaia ro"2n5 Cetenii statelor "e"#re &i "e"#rii lor de *a"ilie a*lai pe teritoriul $o"2niei au o#ligaia de a se supune controlului organelor de poliie &i al celorlalte autoriti pu#lice co"petente con*or" legii5 Intrarea +n $o"2nia a cetenilor statelor "e"#re, se *ace +n #a'a crii de identitate sau a pa&aportului, care tre#uie s *ie vala#ile5 $e*u'ul intrrii pe teritoriul $o"2niei, a eli#errii sau prelungirii per"isului de &edere &i e!pul'area de pe teritoriul $o"2niei a cetenilor statelor "e"#re &i a "e"#rilor de *a"ilie ai acestora se *ace nu"ai din raiuni de ordine pu#lic, siguran naional sau sntate pu#lic, potrivit art5 3> din Legea nr5 >4:/?44;5 Legiuitorul "ai prevede c aceste "suri nu pot *i luate av2nd la #a' raiuni econo"ice, iar "otivele de ordine pu#lic sau de siguran naional tre#uie s se +nte"eie'e e!clusiv pe co"porta"entul personal al celui +n cau'5 E!pirarea docu"entului de identitate sau a pa&aportului *olosit pentru intrarea +n $o"2nia &i pentru eli#erarea per"isului de &edere nu poate 6usti*ica e!pul'area persoanei
4

)uraru I5, .nsescu, S5, Iancu, 95, %eaconu, S5, Cetenia european5 Cetenii, strinii &i apatri'ii +n dreptul ro"2nesc &i european, Bucure&ti, Editura All Bec7, ?44>, p5 >5

1;

respective de pe teritoriul naional5 %e ase"enea, nici conda"nrile anterioare pentru sv2r&irea unor in*raciuni nu pot constitui +n "od auto"at te"ei pentru aplicarea "surilor a"intite5 .er"enul acordat pentru prsirea teritoriului este de "ini"u" 3= 'ile pentru persoanele care nu au pri"it +nc per"isul de &edere, &i de "ini"u" >4 de 'ile pentru toate celelalte ca'uri5 Legea nuanea' situaiile +n care se pot a*la cetenii statelor "e"#re &i "e"#rii lor de *a"ilie, disting2nd ast*el +ntreL M dreptul de &edere al cetenilor statelor "e"#re, anga6ai +n "uncD M dreptul de &edere al cetenilor statelor "e"#re, +n vederea des*&urrii unor activiti independenteD M dreptul de &edere al persoanelor care *urni'ea' sau #ene*icia' de serviciiD M dreptul de &edere al persoanelor anga6ate sau al celor care au des*&urat activiti independente, care &i-au +nc/eiat activitatea pro*esional +n $o"2niaD M dreptul de &edere al persoanelor care &i-au +ncetat activitatea pro*esional +n ara de origine sau de provenienD M dreptul de &edere al persoanelor a*late la studii5 %reptul de &edere acordat poate *i per"anent sau te"porar, +n *uncie de situaia deter"inat5 Acest drept se poate acorda +n alte scopuri dec2t cele prev'ute de lege, persoanelor care au calitatea de ceteni ai statelor "e"#re ale Uniunii Europene &i "e"#rilor lor de *a"ilie, cu condiia ca aceste persoane s posede su*iciente "i6loace de +ntreinere &i asigurare "edical pentru toate riscurile, +n $o"2nia5 A'ut prin perspectiva regle"entrilor interne "enionate, pro#le"a li#erei circulaii a cetenilor strini pe teritoriul $o"2niei pare a se raporta +n sens po'itiv la evoluia procesului de adaptare a legislaiei ro"2ne&ti la cerinele dreptului co"unitar5 Nu tre#uie +ns a#soluti'at +ncrederea +n posi#ilitatea acestor nor"e de a regle"enta toate situaiile nscute +n concretul vieii sociale5 Ele repre'int at2t un cadru general pentru diversitatea raporturilor sociale, c2t &i un +nceput pentru viitoarea ordine 6uridic a Europei, iar valoarea acestor regle"entri se va arta doar +n ur"a trecerii ti"pului5

11

CAPITOLUL II. STABILIREA CONINUTULUI DREPTULUI LA LIBER- CIRCULAIE CON.OR/ DOCU/ENTELOR INTERNAIONALE 0I NAIONALE.

#.1 Re,im"l '"ri ic al !er$oanelor care a" re!t"l la li)er circ"laie.


#.1.1 Dre!t"l la li)er circ"laie a !er$oanelor .
Art5 ? al ,rotocolului adiional nr5 ; prevede cL 1. 2. 3. ,ricine se gsete n mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul s ,rice persoan este liber s prseasc orice ar, inclusiv pe a sa. %xercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restr(ngeri dec(t circule n mod liber i s-i aleag n mod liber reedina sa.

acelea care, prev'ute de lege, constituie msuri necesare, ntr-o societate democratic, pentru securitatea naional, sigurana public, meninerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecia sntii sau a moralei, ori pentru prote)area drepturilor i libertilor altora. 4. Drepturile recunoscute n paragraful . pot, de asemenea, n anumite 'one determinate, s fac obiectul unor restr(ngeri care, prev'ute de lege, sunt )ustificate de interesul public ntr-o societate democratic. A&a cu" re'ult din prevederile pri"ului paragra*, dreptul la li#ertatea de circulaie este su#su"at condiiei ca persoana +n cau' s se a*le +n "od legal pe teritoriul statului +n cau'5 Bn acest conte!t, su#linie" *aptul c te!tul european nu garantea' dec2t li#ertatea de "i&care +n interiorul unui stat, Convenia negarant2nd dreptul persoanei de a intra sau a r"2ne pe teritoriul unui stat5 Ca &i +n alte situaii, pentru a se veri*ica regularitatea pre'enei unei persoane pe teritoriul unui stat se *ace apel la dreptul intern al statului +n cau'5 %reptul la li#era circulaie a persoanelor +n sensul legislaiei UE tre#uie +neles +n principiu ca drept de deplasare &i &edere +n alt stat al UE *r a cere per"isiunea5 12

%reptul acesta nu este vala#il +ns +n propriul stat, ci doar +n "o"entul trecerii *rontierei +ntr-un alt stat al UE5 %e e!e"plu, +n con*or"itate cu legislaia UE, un cetean *rance' se #ucur de drept la li#er circulaie +n 9er"ania, dar nu +n -rana, iar un cetean ger"an +n sc/i"# +n -rana, dar nu +n 9er"ania5 E!ercitarea dreptului la li#er circulaie i"pune *iecrei persoane condiia s poat s-&i *inane'e &ederea prin "i6loace proprii, prin "unc sau *onduri proprii Jast*el s nu *ie dependent de a6utor social +n ara ga'dK5 Acest drept la li#er circulaie, +n anu"ite ca'uri poate *i +ngrdit din raiuni de securitate &i ordine naional, +ns doar atunci c2nd e!ist un pericol grav care prive&te interesele *unda"entale ale statului5

#.1.# Per$oane c" re!t la li)er circ"laie .

Cetenii unui stat "e"#ru al Uniunii Europene, precu" &i "e"#rii *a"iliei lor, +n #a'a dreptului european co"unitar, se #ucur de dreptul la li#er circulaie5 Acela&i lucru este vala#il &i pentru ceteni din Islanda, Liec/tenstein &i Norvegia, precu" &i pentru "e"#rii *a"iliei lor, con*or" .ratatului cu privire la Spaiul Econo"ic European JS5E5E5K din ? "ai 3::?5 %e dreptul la li#er circulaie se #ucur &i "e"#rii de *a"ilie, care nu sunt ceteni ai unui stat din UE sau S5E5E5 Ace&ti "e"#ri ai *a"iliei unui cetean din UE sau S5E5E5 dintr-un ter stat suntL M soul sau soiaD M rude +n linie descendent Jcopii, nepoi etc5K care nu au +"plinit ?3 de ani sau se a*l +n +ntreinereD M rudele sale sau rudele soului sau soiei +n linie ascendent Jprini, #unici etc5K care se a*l +n +ntreinere5 Ace&ti "e"#ri ai *a"iliei se #ucur nu"ai de un drept la li#er circulaie derivat, adic atunci c2nd ceteanul unui stat al UE sau S5E5E5, care le con*er acest drept, a *cut u' de dreptul la li#er circulaie5 Alte rude, cu" ar *i, *rai sau surori, nu se #ucur de acest drept la li#er circulaie5 %reptul la li#era circulaie este neli"itat vala#il &i pentru Cpersoane cu du#l sau tripl cetenie care, pe l2ng cetenia unui stat UE sau S5E5E5, "ai au &i o alta sau c/iar "ultiple ceteniiN5

1.

%e dreptul la li#er circulaie se #ucur, con*or" art5 >:, din .ratatul C5E5, persoane +n cutarea unui loc de "unc, anga6ai, +ntreprin'tori particulari, #ene*iciari &i prestatori de servicii M inclusiv turi&tii, iar con*or" art5 3F, 3< al aceluia&i tratat &i persoane *r loc de "unc5 Con*or" deci'iei din 4? *e#ruarie 3:<: a Curii Europene de (ustiie, de dreptul la li#er circulaie se #ucur &i persoanele care au drept de &edere5 %i"ensiunea &i li"itele dreptului la li#er circulaie sunt regle"entate, +n esen, prin .ratatul C5E5 &i prin regula"entele de aplicare e"ise pentru acesta5 %e dreptul la li#er circulaie se pot #ucura &i ceteni din tere state care lucrea' +ntr-o societate a UE sau S5E5E5 &i sunt tri"i&i pentru prestri d servicii +n alte state ale UE / S5E5E5 Li#ertatea serviciilor unei societi avanta6ea' indirect anga6aii legali &i per"aneni ai acesteia, indi*erent de cetenia acestora5 Un cetean al unui ter stat, anga6at legal &i per"anent la o societate cu sediul +ntr-un stat al UE sau S5E5E5 Care dreptul de a lucra te"porar pentru *ir"a sa, *r autori'aie de lucru, +n cadrul li#erei circulaii a serviciilor, +ntr-un alt stat al UE sau S5E5E5N %in aceast deci'ie re'ult c nu poate *i cerut o vi' nici pentru intrare, nici pentru &edere, dar pentru a garanta o "ini" putere de veri*icare, s-a propus introducerea unei legiti"aii de prestri servicii, care s o*ere legiti"itate, respectiv dreptul la li#er circulaie, cetenilor din tere state pentru servicii +n a*ara granielor5

#.1.+ Intrarea %i %e erea nea"tori1at a !er$oanelor c" re!t la li)er circ"laie.


Bn #a'a legislaiei co"unitare, dreptul la li#er circulaie este direct vala#il &i garantea' dreptul legal de intrare &i &edere a persoanelor5 Strinii care, +n con*or"itate cu dreptul co"unitar european, au drept de li#er &edere, nu au o#ligaia de a deine o autori'aie de &edere, cu" este prev'ut de regul pentru strini5 Legislaia UE prevede c intrarea este direct per"is Jcon*5 Art5 > din %irectiva nr5 @</>@4K, dar r"2ne vala#il o#ligaia de a o#ine &i poseda o per"isiune declarativ de &edere, +n ca'ul unei &ederi "ai lungi de trei luni Jcon*5 Art5 ;-: din %irectiva nr5 @</>@4K5 Singurele docu"ente ce pot *i solicitate +n ca'ul intrrii &i &ederii suntL un pa&aport vala#il, un docu"ent vala#il +nlocuitor pentru pa&aport sau un act de identitate o*icial Jcon*5 Art5 > alin5 3 din %irectiva nr5 @</>@4K5 Este 14

su*icient &i un act de identitate o*icial pe #a'a cruia, con*or" legislaiei statului e"itent, este posi#il trecerea *rontierei Jcon*5 %eci'iei Curii Europene de (ustiie din 4= "artie 3::3 9iagounidis / ora&ul $eutlingenK5 %e ase"enea, este su*icient dac actul *ace dovada apartenenei la un stat al UE sau S5E5E5 Cetenii UE sau S5E5E5 nu au o#ligaia de a declara scopul &ederii lor la trecerea *rontierei &i este inter'is solicitarea unei dove'i a apartenenei la grupuri de persoane care se #ucur de drept la li#er circulaie5 Ast*el, poliiei de *rontier +i este inter'is Cs +ntre#e ceteni ai UE sau S5E5E5 de scopul &ederiiN5 %reptul la li#er circulaie a persoanelor tre#uie, pe c2t posi#il, pro"ovat cuprin'tor, iar autoritile interne au su*iciente "i6loace de control, cu" ar *i o#ligativitatea declarrii do"iciliului &i eli#erarea per"isului de &edere +n UE, pentru a a#orda posi#ile pertur#ri ale siguranei &i ordinii pu#lice5 Statutul privilegiat al cetenilor U5E5 *a de ali strini re*eritor la dreptul de intrare &i &edere *r un anu"it SC , este stipulat +n art5 3F &i 3< din .ratatul C5E5 %reptul de &edere nu deprinde de eli#erarea unei per"isiuni de &edere5 Ast*el, per"isiunea de &edere pentru "e"#rii unui stat "e"#ru al U5E5 are +n principiu doar caracter declarativ con*or" Sentinei Curii Europene de (ustiie din 3; iulie 3:FF M Sagulo5 %reptul de &edere al U5E5 este +ntr-o anu"it "sur o dovad a statutului Ja *ace u' de &edere e!istentK care are +n principal o +nse"ntate +n ceea ce prive&te declararea do"iciliului5 Statele "e"#re tre#uie s ai# posi#ilitatea de a putea constata venirea sau plecarea strinilor cu drept la li#er circulaie5 Con*or" art5 > alin5 ? propo'iia 3 din %irectiva Consiliului CEE @</>@4 e!ist dreptul J*r caracter o#ligatoriuK, con*or" legislaiei naionale, de a solicita "e"#rilor *a"iliei care nu sunt ceteni ai U5E5 sau S5E5E5 o vi' la intrarea +n ar5 Ast*el se ur"re&te veri*icarea, +nainte de intrarea pe teritoriul rii, prin repre'entana diplo"atic din strintate, dac persoana respectiv are statut de cetean +ntr-o ter ar cu drept la li#er circulaie5 Controlul la *rontier este de "ulte ori greoi +n elucidarea acestei situaii5 %reptul la li#er circulaie a "e"#rilor *a"iliei nu este originar, ci dedus5 Este vala#il, respectiv +&i pierde vala#ilitatea, odat cu dreptul la li#er circulaie a ceteanului din U5E5 sau S5E5E5 Acesta tre#uie s "earg din ara natal +n alt stat din UE sau S5E5E5 sau s se a*le de6a acolo &i s +ndeplineasc acolo condiiile dreptului general Jcon*5 art5 3F &i 3< din .ratatul C5E5K sau special de li#er circulaie Jcu precdere +n ca'ul anga6ailor &i #ene*iciarilor de prestri servicii Jcon*or" art5 >: din .ratatul C5E5K5 1(

Se consider c o#ligativitatea procurrii vi'ei +"piedic vi'ite spontan plani*icate Jcltorii last minuteK, cltorii scurt plani*icate +n rile vecine sau deplasri pentru cu"prturi5 Aceast pro#le" a *ost soluionat +n cadrul statelor "e"#re Sc/engen prin *aptul c posesorii titlurilor de &edere naionale &i "e"#rii *a"iliei unui cetean UE sau S5E5E5, pot cltori &i sta +n alte state Sc/engen p2n la trei luni *r o#ligativitatea unei vi'e, con*or" art5 ?3 CAAS5 $egle"entri naionale cu privire la lipsa o#ligativitii vi'ei pentru "e"#rii anu"itor state au ca ur"are acela&i drept &i pentru "e"#rii *a"iliei M de e!e"pluL "oia de cetenie american a unui cetean german are dreptul de a cltori fr vi' n Danemarca 5 Acest lucru este posi#il deoarece %ane"arca, la *el ca &i toate celelalte state UE sau S5E5E5, acord cetenilor Statelor Unite ale A"ericii drept de intrare *r vi'5 Se poate conclu'iona c legislaia UE cu privire la dreptul de li#er circulaie nu *ace u' de *aciliti acordate de alte regle"entri legale, iar vi'a nu repre'int propriu-'is un drept de intrare, ci este "ai degra# o dovad a statutului5 Bn acest sens, ar tre#ui solicitat o dovad a statutului +n locul vi'ei con*or" art5 = alin5 > din %irectiva @</>@45 Intrarea +n ar contrar acestei o#ligativiti a vi'ei nu tre#uie ase"nat unei intrri ilegale, dat *iind c dreptul la li#er circulaie e!ist +n "od cert5

#.1.2 Con iii !entr" re*"1"l acor rii re!t"l"i e intrare (n ca1"l !er$oanelor c" re!t la li)er circ"laie.
Legislaia Uniunii Europene nu conine autori'ri +n ceea ce prive&te re*u'ul cetenilor UE sau S5E5E5 &i strinilor din tere state cu drept la li#er circulaie5 $e*u'ul poate surveni +n #a'a nor"elor legislaiei naionale, dar nu"ai cu respectarea legislaiei co"unitare prioritare5 Bn "sura +n care nu e!ist o autori'are de re*u' special sta#ilit +n legislaia UE Jp2n acu" nu e!ist, din c2te se &tie, nici o ast*el de autori'aie +ntr-o lege naional cu privire la strini sau *rontiereK tre#uie aplicat autori'area de re*u' naional, general vala#il pentru strini, in2ndu-se cont de legislaia UE5 Un cetean cu drept la li#er circulaie poate *i respins la grani doar atunci c2nd Ce!ist un real &i su*icient de grav pericol, care aduce atingere unui interes *unda"ental al societiiN5 Un co"porta"ent care +n "od o#i&nuit constituie "otiv de respingere sau

1-

e!pul'are, nu are aceast ur"are +n "od o#ligatoriu pentru un cetean al UE sau S5E5E5 C$espingerea poate surveni +ns atunci, c2nd co"porta"entul unui cetean UE sau S5E5E5 repre'int un pericol real &i su*icient de grav pentru ordinea pu#lic sau dac repre'int un real pericol de conta"inare5 E!pul'area +n ur"a unei in*raciuni co"ise este doar atunci posi#il c2nd e!ist pericolul cert al repetrii5 Situaia pe #a'a creia s-a a6uns la o conda"nare penal tre#uie s conduc spre conturarea unui co"porta"ent personal care s repre'inte un pericol actual pentru ordinea pu#lic5 Un "otiv de e!pul'are, care 6usti*ic respingerea &i +n #a'a prevederilor legislaiei co"unitare, +l constituie a#aterile grave Jde e!e"pluL tra*icul ilegal de stupe*ianteK sau in*raciuni cu pericol de a se repeta5 Bn acest ca' se aplic aceea&i regul atunci c2nd co"porta"entul persoanei respective constituie un considera#il pericol pentru sigurana &i ordinea pu#licN5

10

#.# Teoria %i !ractica $!ai"l"i Sc3en,en.


#.#.1 S!ai"l Sc3en,en %i inte,rarea e"ro!ean.
Spaiul Sc/engen este o 'on de circulaie li#er +n Europa5 Statele "e"#re ale acestui spaiu au eli"inat controalele la *rontierele interne, ast*el +nc2t este posi#il trecerea *rontierei +ntre ase"enea dou state, *r acte &i *r opriri pentru control5 Conceptul a *ost iniiat la +nceputul anilor O<4, la nivel european, prin-tr-o discuie +n legtur cu i"portana ter"enului li#ertate de "i&care5 In anul 3:<;, *ostul cancelar ger"an 0el"ut Po/l s-a +nt2lnit cu pre&edintele de atunci al -ranei, -rancois )itterand, la trecerea *rontierei C9oldene BrennE din apropiere de Saar#ruc7en5 Aici au luat deci'ia de a eli"ina controalele de *rontier +ntre 9er"ania &i -rana5 Nu se #nuia atunci ce +nse"ntate vi'ionar va avea pe viitor acest gest pentru o Europ *r granie interne &i *r controale la *rontiera dintre state, cu rol deter"inant +n procesul de integrare european5 !cordul de liber circulaie a *ost se"nat la 3; iunie 3:<= +n "ica localitate lu!e"#urg/e' Sc/engen5 ,ri"ele state care l-au i"ple"entat au *ost Belgia, -rana, 9er"ania, Lu!e"#urg, ,ortugalia, Spania &i Qrile de (os, care &i-au desc/is graniele pe ?@ "artie 3::=D a ur"at se"narea Conveniei de I"ple"entare a Acordului Sc/engen, +n data de 3: iunie 3::45 +n "o"entul intrrii +n vigoare, +n anul 3::=, acesta a eli"inat controalele la *rontierele interne ale statelor se"natare &i a creat o singur *rontier e!tern unde controalele se des*&oar con*or" unui set de reguli clare5 ,2n +n pre'ent, >4 de state au aderat la Acordul Sc/engen, dintre care ?= l-au &i i"ple"entat5 +ntr-un "o"ent istoric, pe ?3 dece"#rie ?44F, nou state, "a6oritatea din centrul &i estul Europei &i-au desc/is graniele, ast*el +nc2t, pentru pri"a dat este posi#il cltoria li#er peste *osta Cortin de -ier5 Asta cu e!cepia aeroporturilor care vor intra +n noile ri +n regi" Sc/engen de la ?: "artie ?44<5 ,e de alt parte, au *ost sta#ilite reguli co"une +n "aterie de vi'e, "igraie, a'il, precu" &i "suri re*eritoare la cooperarea poliieneasc, 6udiciar sau va"al5 .oate aceste "suri, +"preun cu Acordul Sc/engen, Convenia de I"ple"entare a Acordului Sc/engen, deci'iile &i declaraiile adoptate de ctre Co"itetul E!ecutiv Sc/engen sta#ilit +n 3::4, precu" &i protocoalele &i acordurile de aderare care au ur"at constituie ac5uis-ul "c#engen.

17

,reci'" c, iniial, ac5uis-ul Sc/engen nu a *cut parte din cadrul legislativ co"unitar5 Acest lucru s-a sc/i"#at +ns odat cu se"narea .ratatului de la A"sterda", +n data de ? octo"#rie 3::F, intrat +n vigoare la data de 3 "ai 3:::5 Un ,rotocol ata&at .ratatului de la A"sterda" +ncorporea' ac5uis-ul Sc/engen +n cadrul legislativ &i instituional al Uniunii Europene5 +ncep2nd cu acest "o"ent, ac5uis-ul Sc/engen *ace parte din legislaia co"unitar &i a *ost trans*erat +n noul .itlu IA - Ai'e, a'il, i"igraie &i alte politici legate de li#era circulaie a persoanelor, al Uniunii Europene5 Aderarea la spaiul Sc/engen are ca e*ect ridicarea controalelor +ntre *rontierele interne ale statelor "e"#re Sc/engen, care aplic +n +ntregi"e ac5uis-ul Sc/engen, *iind creat o singur *rontier e!tern unde controalele se des*&oar con*or" unui set de reguli clare +n "aterie de vi'e, "igraie, a'il, precu" &i "suri re*eritoare la cooperarea poliieneasc, 6udiciar sau va"al5 Aceasta +nsea"n c trecerea *rontierei se poate reali'a indi*erent de or &i prin orice loc, iar cetenii statelor "e"#re care cltoresc +n spaiul Sc/engen tre#uie s ai# asupra lor, un docu"ent de identitate vala#il5 .recerea *rontierei interne poate *i ase"nat cu o cltorie +n interiorul rii5 Controalele la *rontierele interne Sc/engen pot *i introduse pentru o perioad li"itat +n ti"p din "otive de ordine pu#lic sau securitate naional, deci'ie ce este luat la nivelul *iecrui stat "e"#ru Sc/engen5 )enion" c exist teorii potrivit crora odat cu eliminarea controalelor de frontier ar putea crete pericolele pentru securitatea intern a rilor i"plicate prin *aptul c, din acest "o"ent, se las Ccale li#erE in*ractorilor5 %e aceea, se i"pune o cooperare trans*rontalier, +n special, prin +n*iinarea serviciilor co"une ale poliiei, v"ii &i poliiei de *rontier J+n cadrul Centrelor, Birourilor, ,unctelor co"une de contactK pentru toate statele contractante, care s ai# ca scop, protecia propriilor ceteni5 %e ase"enea, Siste"ul In*or"atic Sc/engen, asistena operativ reciproc &i sc/i"#ul direct de in*or"aii +ntre *orele de poliie, precu" &i supraveg/erea &i ur"rirea trans*rontalier a in*ractorilor repre'int "i6loace de lupt +"potriva teroris"ului, cri"ei organi'ate, tra*icului de *iine u"ane &i a i"igraiei ilegale5 +n acela&i ti"p, a *ost adoptat un set de reguli uni*or"e care s asigure cetenilor statelor "e"#re protecia datelor cu caracter personal +"potriva oricrei +nclcri a drepturilor *unda"entale Aderarea $o"2niei la Uniunea European la 3 ianuarie ?44F a repre'entat una din reali'rile re"arca#ile ale $o"2niei pe plan 1@

internaional5 Acest eveni"ent i"portant s-a reali'at prin cu"ularea e*orturilor tuturor instituiilor responsa#ile ale statului ro"2n5 Unul din e*ectele cu i"pact direct asupra populaiei +l repre'int recunoa&terea dreptului de li#er circulaie al ro"2nilor, de la 3 ianuarie ?44F recunoscui ca ceteni ai Uniunii Europene, din perspectiva principiului li#erei circulaii a persoanelor, garantat tuturor cetenilor europeni prin art5 3< al .ratatului de constituire a Co"unitii Europene, se"nat la $o"a +n 3:=F, consolidat prin .ratatele de la )aastric/t din 3::?, A"sterda" 3::F &i Nisa ?4435 Uniunea European se +ntinde pe continentul european din Laponia p2n la )area )editeran &i de la coasta de vest a Irlandei p2n la r"urile Ciprului5 Cetenii Uniunii Europene, cu tradiii, culturi &i li"#i di*erite, repre'int peste FR din totalul populaiei glo#ului5 )o&tenirea istoric este alctuit din picturi rupestre, antic/iti grece&ti &i ro"ane, ar/itecturi vi7inge &i "aure, *ortree "edievale, palate renascentiste &i #iserici #aroce5 Europa "odern atrage cltorul &i prin ceti vi#rante, *estiviti culturale, sporturi de iarn &i de var &i di*erite #uctrii tradiionale5 .uris"ul +n Uniunea European repre'int o surs i"portant de venituri &i locuri de "unc5 Cltoria +n UE a devenit "ai *acil de c2nd s-au redus "ulte condiii &i *or"aliti re*eritoare la pa&apoarte &i #aga6e5 3= state "e"#re ale Uniunii Europene au trecut la "oneda unic european, Euro, *apt care deter"in ca preurile s poat *i co"parate "ai u&or &i eli"inarea inconvenientelor generate de sc/i"#ul valutar +ntre "onedele naionale europene5 Crearea unei piee unice de apro!i"ativ =44 de "ilioane de oa"eni a condus la o ga" "ult "ai larg de o*erte &i preuri sc'ute, +n *apt, "a6oritatea cetenilor Uniunii Europene consider c este la *el de u&or s cltore&ti +n UE ca +n propria ar5 Unul din e*ectele o#inerii statutului de stat "e"#ru Sc/engen +l repre'int ridicarea controalelor doar +ntre *rontierele interne ale statele Sc/engen, care aplic +n +ntregi"e ac5uis-ului Sc/engen5 Acest *apt conduce la si"pli*icarea reali'rii dreptului de li#er circulaie de ctre cetenii europeni care cltoresc +n spaiul Sc/engen, prin eli"inarea o#ligativitii pre'entrii unui docu"ent de cltorie la trecerea *rontierelor interne Sc/engen5 !c5uis-ul Sc/engen a *ost integrat +n ac5uis-ul co"unitar +n 3::F, prin .ratatul de la A"sterda" - ,rotocolul ? Con*or" art5 ? pct5 3 din $egula"entul nr5 =@?/?44@ JCodul *rontierelor Sc/engenK, *rontierele interne Sc/engen sunt de*inite ast*elL 2;

C C C ferr6boat-ul.

*rontierele terestre co"une, inclusiv *rontierele pe lacuri &i r2uri, ale aeroporturile statelor "e"#re pentru '#orurile interneD porturile "ariti"e, *luviale &i pe lacuri pentru legturile o#i&nuite cu

statelor "e"#reD

Ast*el, nu se "ai e*ectuea' controale la *rontierele interne +ntre ur"toarele state Sc/engen J?? state "e"#re ale Uniunii EuropeneKL Austria, Belgia, %ane"arca, -inlanda, -rana, 9er"ania, 9recia, Italia, Lu!e"#urg, landa, ,ortugalia, Spania, Suedia, Ce/ia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, )alta, ,olonia, Slovenia, Slovacia &i +n ? state se"natare ale Conveniei de aplicare a Acordului Sc/engen, dar care nu sunt state "e"#re ale Uniunii Europene, respectiv Islanda &i Norvegia5 -ace" preci'area c Irlanda &i )area Britanic, de&i sunt state "e"#re ale Uniunii Europene, au decis s nu aplice +n totalitate ac5uis-u7 Sc/engen, dar cola#orea' cu statele "e"#re Sc/engen +n anu"ite do"enii5 Cipru a decis s nu aplice, pentru "o"ent, prevederile ac5uis-ului Sc/engen +n do"eniul SIS JSiste"ul In*or"atic Sc/engenK, dar intenionea' s se conecte'e la acest siste" +ntr-un viitor c2t "ai apropiat, ur"2nd a deveni stat "e"#ru Sc/engen, cu dreptul depline, +n ?44:5 $o"2nia &i Bulgaria, ulti"ele state care au aderat la Uniunea European la 3 ianuarie ?44F, intenionea' s devin "e"#re ale spaiului Sc/engen cu drepturi depline din anul ?4335 %e ase"enea, ? state se a*l +n curs de negociere pentru a adera la spaiul Sc/engenL Con*ederaia Elveian &i Liec/tenstein5 Con*ederaia Elveian a +nceput negocierile de aderare la spaiul Sc/engen din ?44?5 +n ?44;, a *ost se"nat Acordul dintre Uniunea European, Co"unitatea European &i Con*ederaia Elveian privind asocierea Con*ederaiei Elveiene la punerea +n aplicare, respectarea &i de'voltarea ac5uis-ului Sc/engen5 Acest acord a *ost apro#at, prin re*erendu", +n Con*ederaia Elveian +n ?44=, iar, la nivelul Uniunii Europene, a intrat +n vigoare la 3 "artie ?44<5 Con*ederaia elveian nu este +n pre'ent stat "e"#ru Sc/engen Jdece"#rie ?44<K5 Liec/tenstein a se"nat la data de ?< *e#ruarie ?44< acordul de asociere la spaiul Sc/engen5 +n pre'ent, Liec/tenstein nu reali'ea' controale la *rontiera cu Elveia, dar aceste controale se e*ectuea' la *rontiera dintre Liec/tenstein &i Austria5 La nivelul *iecrui stat "e"#ru Sc/engen pot e!ista situaii c2nd, din "otive de ordine pu#lic sau securitate naional, se des*&oar controale la *rontierele interne Sc/engen, pentru o perioad li"itat +n ti"p5 Aceast situaie va i"plica 21

e*ectuarea de controale la *rontierele interne Sc/engen +n acela&i "od +n care se e*ectuea' controale la *rontierele e!terne5 Ast*el cu" re'ult din cele pre'entate, +n = state "e"#re ale Uniunii Europene JCipru, Bulgaria, $o"2nia, Irlanda &i )area BritanieK, +n vederea deplasrii +n aceste state, ceteanul european va tre#ui s pre'inte la *rontierele interne ale acestor state, &i la intrare, &i la ie&ire, un docu"ent de cltorie vala#il, respectiv *ie pa&aportul, *ie cartea de identitate5 ,entru un cetean al unui stat "e"#ru UE care dore&te s cltoreasc +ntrun stat ter Jstat care nu este "e"#ru al Uniunii EuropeneK, singurul docu"ent de cltorie recunoscut la *rontierele e!terne ale Uniunii Europene, precu" &i la *rontiera statului ter +n cau' este pa&aportul5 Autoritile reco"and ca un cetean european care cltore&te +n Uniunea European s ai# tot ti"pul asupra sa un docu"ent de cltorie vala#il, respectiv pa&aport sau carte de identitate, pentru situaiile +n care se solicit dovedirea identitii5 )enion" c +n Legea nr5 ?;</?44= privind regi"ul li#erei circulaii a cetenilor ro"2ni +n strintate, "odi*icat prin =4/?44@, 5U595 nr5 :@/?44@ &i cltorie ale "inorilor ro"2ni +n spaiul european5 Adug" &i *aptul c Uniunea European a +nc/eiat acorduri de cooperare +n anu"ite do"enii cu cele ; statele "e"#re AELS JAcordul European de Li#er Sc/i"#K, respectiv Islanda Jstat Sc/engen, dar ne"e"#ru al Uniunii EuropeneK, Norvegia Jstat Sc/engen, dar ne"e"#ru al Uniunii EuropeneK, Liec/tenstein, Elveia, printre care &i +n do"eniul li#erei circulaii, ast*el c cetenii statelor "e"#re ale Uniunii Europene care doresc s cltoreasc +n statele "e"#re AELS, precu" &i cetenii statelor "e"#re AELS care intenionea' s cltoreasc +n statele Uniunii Europene pot intra +n sau ie&i din aceste state tot +n #a'a unui docu"ent de cltorie vala#il, recunoscut la nivel european, respectiv pa&aport sau carte de identitate5 Cetenii statelor "e"#re ale Uniunii Europene care doresc s cltoreasc +n interiorul UE, precu" &i al spaiului Sc/engen, nu au nevoie de vi'e5 #iectivele principale ale Acordului Sc/engen au +n vedereL C ar"oni'area prevederilor legate de intrarea &i &ederea de scurt durat +n spaiul Sc/engen a cetenilor din a*ara Uniunii Europene, o"ogeni'area vi'ei Sc/engenD C re'olvarea pro#le"ei a'iluluiD 22 595 nr5 =/?44@, Legea nr5 5U595 nr5 3?@/?44F, sunt prev'ute &i condiiile de

C C C

co"#aterea va"al a in*raciunilor legate de droguriD cooperarea poliieiD cooperarea dintre statele Sc/engen +n pro#le"e de 6uridic5

#.#.# Ba1ele normati&e ale a)or rii conce!t"l"i e $!ai" Sc3en,en.


rice de"ers teoretic pleac de la date de 3: iunie 3::4 c2nd a *ost se"nat Convenia de Aplicare a Acordului Sc/engen, prin care se ur"re&te crearea, +n ur"a a#olirii controlului va"al a unui spaiu co"un de securitate &i 6ustiie5 Convenia de Aplicare a Acordului Sc/engen a intrat +n vigoare la 3 septe"#rie 3::> +ns, datorit ne+ndeplinirii condiiilor te/nice &i legale, a +nceput s ai# e*ect practic +ncep2nd cu ?@ "artie 3::=5 ,unctele c/eie ale Conveniei sunt ur"toareleL cetenii rilor ce i"ple"entea' Acordul Sc/engen pot trece *rontierele interne ale rilor se"natare la orice punct, *r a *i supu&i controlului va"alD vi'a *r restricii teritoriale ce per"ite deintorului s stea p2n la :4 de 'ile +ntr-o perioad de &ase luni &i s intre *r control va"al pe teritoriul oricreia dintre rile se"natareD ar"oni'area politicii de vi'e +n rile Sc/engenD controlul va"al e!tern potrivit unui standard co"un Sc/engenD accesul tuturor rilor Sc/engen la Siste"ul In*or"aional Sc/engen JSISK, ce *urni'ea' date despre identitatea personal sau alte in*or"aii din spaiul Sc/engenD cooperare apropiat dintre poliie &i 6ustiieD uni*icarea e*orturilor pentru co"#aterea cri"inalitii legate de droguriD reguli ce deter"in acordarea co"petenei pentru procedurile de a'il5

.oate aceste "suri, +"preun cu Acordul Sc/engen, Convenia de I"ple"entare a Acordului Sc/engen, deci'iile &i declaraiile adoptate de ctre Co"itetul E!ecutiv Sc/engen sta#ilit +n 3::4, precu" &i protocoalele &i acordurile de aderare care au ur"at constituie ac5uis-ul "c#engen, dup cu" a" artat5

2.

Bncorporarea ac5uis-ului Sc/engen +n cadrul legislativ &i instituional al Uniuni Europene s-a *cut prin ,rotocolul ata&at .ratatului de la A"sterda" se"nat la ? octo"#rie 3::F &i intrat +n vigoare la 3 "ai 3:::, ast*el ac5uis-ul Sc/engen *ace parte din legislaia co"unitar &i a *ost trans*erat +n noul .itlu IA - vi'e, a'il, i"igraie &i alte politici legate de li#era circulaie a persoanelor, al .ratatului Uniunii Europene5 Articolul ? al Conveniei Sc/engen regle"entea' c/estiunea traversrii *rontierelor interne5 Ast*el, acestea pot *i traversate +n orice punct *r e*ectuarea unui control al persoanelor5 %in raiuni de ordine pu#lic sau de securitate naional un stat "e"#ru Sc/engen poate /otr+, dup consultarea celorlalte pri contractante, s instituie controale la *rontierele naionale pentru o perioad li"itat +n *uncie de situaia aprut5 C/estiunea traversrii *rontierelor e!terne este regle"entat de art5 >-< din Convenia Sc/engen5 -rontierele pot *i traversate, +n principiu, nu"ai prin punctele de trecere a *rontierei, +ntre orele sta#ilite +n acest scop, prile contractante se o#lig s i"pun sanciuni pentru traversarea neautori'at a *rontierelor e!terne prin alte locuri dec2t punctele de trecere sau +n a*ara orelor *i!ate +n acest scop5 Articolul = regle"entea' situaia strinilor care intr pe teritoriul unui stat Sc/engen5 ,entru &ederi care nu dep&esc trei luni, acestora li se poate acorda per"isiunea de intrare pe teritoriul unui stat Sc/engen, dac +ndeplinesc anu"ite condiii5 Bn ca'uri e!cepionale, o parte contractant poate s deroge, prin consultare cu celelalte state "e"#re, de la regi"ul co"un de vi'e +n legtura cu un stat ter, atunci c2nd raiuni i"perative de politic naional i"pun adoptarea urgent a unei deci'ii5 Articolele 34-3F regle"entea' regi"ul de eli#erare a vi'elor pentru acele vi'e care nu dep&esc trei luni5 Acestea sunt vi'e de &edere pe ter"en scurt, care pot *i vi'e de cltorie ori vi'e de tran'it5 Articolul ?< rea*ir"a respectarea de ctre statele Sc/engen, *r nicio restricie geogra*ic a o#ligaiilor asu"ate prin Convenia de la 9eneva din 3:=3 privind statul re*ugiailor, "odi*icat prin ,rotocolul de la NeS Tor7 din 3:@F &i anga6a"entul de a coopera cu +naltul Co"isariat aplicare a acestor docu"ente5 Indi*erent de statul contractant la care un strin +&i depune cererea de a'il, nu"ai un singur stat contractant rspunde de re'olvarea acestei cereri5 serie de articole din Convenia Sc/engen se re*er laL procedura de repri"ire a unui strin 24 NU pentru re*ugiai la punerea +n

a*lat +n procedura de a'il pe teritoriul statului unde a depus cerereaD procedura de reuni*icare *a"ilialD sc/i"#ul reciproc de in*or"aii dintre statele contractante privind procedura de a'il, respectiv legislaia naionalD date statistice &i orice alte in*or"aii pe care le dein cu privire la un solicitant de a'il5

Bn ce prive&te circulaia strinilor +n spaiul Sc/engen, nor"ele co"unitare prevd c deintorul unei vi'e co"une, precu" &i strinii care nu sunt supu&i condiiei o#inerii unei vi'e sunt +ndreptii s stea +n cele ?; state ce aplica CAAS "a!i"u" :4 'ile +ntr-o perioad de &ase luni, +n perioada de vala#ilitate a vi'ei5 %eclararea sosirii, +n "o"entul intrrii pe teritoriul respectiv sau +n ter"en de trei 'ile lucrtoare de la intrare este o#ligatorie5 Articolul ?= regle"entea' "odalitile de eli#erare a unui per"is de &edere, pentru "otive serioase Jcu precdere u"anitare sau ca ur"are a anga6a"entelor internaionale pentru strinii +n legtur cu care e!ist o alertare +n vederea nonad"isiei5 Autoritile poliiene&ti ale statelor "e"#re tre#uie s se asiste +n prevenirea &i detectarea in*raciunilor5 Este speci*icat posi#ilitatea +n*iinrii unor structuri de cooperare &i sc/i"# de in*or"aii su# *or"a seciilor de politie co"une &i centrelor va"ale de cooperare la *rontierele interne5 +n acest sens, se vor +"#unti legturile de co"unicaie Jtele*on, *a!, co"putereK +n 'onele de *rontiere &i se vor adopta "surile necesare pentru con*ir"area identitii printr-un docu"ent de identitate vala#il5 Articolul ;@ acord autoritilor poliiene&ti dreptul de a sc/i"#a in*or"aii cu alte state "e"#re, din proprie iniiativ, pentru prevenirea in*raciunilor &i a"eninrilor la ordinea pu#lic5 Bn Convenie sunt preci'ate &i instru"entele care privesc supraveg/erea &i ur"rirea trans*rontalier a unui suspect care se sustrage ur"ririi travers2nd *rontierele naionale5 Asistena reciproc +n "aterie civil &i penal se poate acorda +n aciuni intentate de autoritile ad"inistrative cu privire laL acte care sunt pedepsi#ile con*or" legislaiei naionale a uneia din cele dou state contractanteD aciuni pentru solicitarea de daune pentru ca'urile de ur"rire penal sau conda"nare eronatD

2(

proceduri de graiere etc5

Cererile de asisten se pot *ace direct +ntre autoritile 6udiciare &i se pot returna pe acelea&i canale5 ,revederile re*eritoare la e!trdarea cu scopul de a co"pleta Convenia european privind e!trdarea din 3> septe"#rie 3:=F5 Statele "e"#re Sc/engen se anga6ea' s e!trde'e +ntre ele persoanele care sunt ur"rite +n 6ustiie de ctre autoritile 6udiciare ale prii contractante care *ace solicitarea5

#.+ 4nlt"rarea "ltimelor o)$tacole in calea li)erei circ"laii a !er$oanelor in $!ai"l com"nitar !rin emer$"rile teoretice (nre,i$trate (n Pilon"l + 56"$tiie %i A*aceri interne.
#.+.1 Preliminarii.
.ratatul de la $o"a din 3:=F nu prevedea cooperarea +n do"eniul (ustiie &i A*aceri Interne J(A3K5 %e aceea, prin .ratatul de la )aastric/t din 3::> s-a introdus, a&a cu" a" "ai artat, siste"ul celor trei piloni ai structurii UEL cele dou co"uniti, CEE, respectiv CEEA *or"2nd pri"ul pilon, ,olitica E!tern &i de Securitate Co"un J,ESCK - pe care a" tratat-o +n capitolul precedent - &i cel de-al treilea pilon intitulat Cooperarea poliieneasc &i 6udiciar +n "aterie penal5 ,rin .itlul AI al .ratatului privind Uniunea European a *ost instituionali'at cooperarea n domeniul )ustiiei i afacerilor interne. Scopul declarat al acestei cooperri a *ost acela de a +nltura ulti"ele o#stacole +n calea li#erei circulaii a persoanelor +n interiorul Uniunii Europene &i de a apro*unda cooperarea statelor "e"#re +n aceste do"enii5 Cel de-al treilea pilon al structurii co"unitare, cooperarea n probleme de )ustiie i afaceri interne 89!:;, a cuprins nou arii de interes co"un, &i anu"e (L C C C
5

acordarea de a'ilD trecerea *rontierelor e!terne statelor "e"#reD politica +n do"eniul "igraieiD

Institutul European $o"2n J?44=K, Seria C)icro"onogra*ii - ,olitici Europene5 (ustiie &i A*aceri InterneE, p5 3 8<<<.ier.ro;.

2-

C C C C C C

co"#aterea tra*icului &i dependenei de droguriD co"#aterea *raudelor internaionaleD cooperarea 6udiciar +n do"eniul dreptului civilD cooperarea 6udiciar +n do"eniul cri"inalitiiD cooperarea va"alD cooperarea +n do"eniul poliienesc5

,biectivul esenial al cooperrii +n do"eniul (AI +l constituie pstrarea &i e!tinderea 'onei de li#ertate, securitate &i 6ustiie repre'entat de UE5

,oliticile co"unitare +n do"eniul (AI cuprind interese i"portante &i sensi#ile pentru cetenii europeni5 %e aceea, nor"ele &i regulile co"unitare +n acest do"eniu vi'ea' gsirea de "odaliti pentru cre&terea +ncrederii statelor "e"#re +n capacitatea instituiilor europene de a de'volta &i aplica ac5uis-ului relevant5 Bn procesul de aderare la UE, rile candidate au tre#uit s dovedeasc *aptul c pot aplica +n practic legislaia relevant, c p2n la data aderrii dein capacitatea ad"inistrativ necesar i"ple"entrii "surilor a*erente unor standarde co"unitare5 Principalele etape parcurse de co"unitatea european +n crearea instituiilor de drept co"unitar +n do"eniu au *ostL .ratatul de la A"sterda" instituie un spaiu de li#ertate, securitate &i 6ustiie +n care li#era circulaie a persoanelor de pe teritoriul UE s *ie asigurat, precu"L luarea unor "suri +n privina trecerii *rontierelor e!terne, a'ilul, "igraia, prevenirea &i co"#aterea cri"ei5 Consiliul European de la Aiena din dece"#rie 3::< a ela#orat ,lanul de Aciune al Consiliului &i Co"isiei de sta#ilire a unui spaiu al li#ertii, securitii &i 6ustiieiD Consiliul a cerut s se acorde o atenie "ai "are crerii unui spaiu 6uridic european con*or" prevederilor .ratatului de la A"sterda", care s conin instru"entele necesare pentru o cooperare e*icient &i cre&terea rolului Europol, ca principal instru"ent de lupt +"potriva cri"ei organi'ate5 Consiliul European de la .a"pere, din octo"#rie 3:::, reia pro#le"a Spaiului (uridic European JS(EK &i a circu"scris cadrului legislativ co"unitar o serie de sectoare, do"enii &i "etodeD +n paralel, +n a*ara cadrului 6uridic al 20

UE a *ost creat CSpaiul Sc/engenE5 Ulterior, regle"entrile +n acest do"eniu au *ost incluse +n tratatele UE &i CED *uncionarea va avea ca re'ultat eli"inarea controalelor la *rontierele interne ale UE Jintre statele "e"#reK-5 .ratatul de la Nisa a revi'uit unele prevederi care vi'ea' cooperarea "ai str2ns +n do"eniul 6ustiiei &i a*acerilor interneD a *ost a#olit dreptul de veto al oricrui "e"#ruD a *ost adoptat Carta drepturilor *unda"entale ale Uniunii Europene &5a50 Bn ce prive&te $o"2nia, dup cu" #ine se cunoa&te, ea a +nceput negocierile de aderare la UE +n anul ?4445 +nc din pri"ul se"estru al anului ?44?, $o"2nia a desc/is capitolul de negociere (ustiie &i A*aceri Interne, +nc/eierea negocierilor de aderare ale $o"2niei s-a produs +n aprilie ?44=5 .ratatul de Aderare al $o"2niei la UE prevedea aderarea $o"2niei la 3 ianuarie ?44F, +ns Consiliul putea decide la reco"andarea Co"isiei, a"2narea p2n la 3 ianuarie ?44<5 Cu toate acestea, spre satis*acia noastr, aderarea $o"2niei la UE s-a produs la 3 ianuarie ?44F5 )eniona" *aptul c Uniunea European, at2t dup +nc/eierea negocierilor, c2t &i +n pre'ent Jdup aderareK, a decis s continue "onitori'area reali'rilor $o"2niei +n do"eniu5 Co"isia &i-a re'ervat dreptul de a pre'enta rapoarte anuale care s conin progresele *cute de ara noastr &i s *or"ule'e anu"ite reco"andri pentru organele a#ilitate ale statului ro"2n5 Cooperarea +n "aterie de (AI se reali'ea' prin trei instrumente= po'iii co"une, aciuni co"une &i convenii5 A5 Po'iii comune. ,rin acest tip de a#ordare se sta#ilesc rspunsuri la pro#le"e sau +ntre#ri punctuale5 Ca e!e"plu, se poate da pri"a po'iie co"un a UE re*eritoare la de*inirea ter"enului de re*ugiat, con*or" Conveniei din 3:=3 &i aplicarea unor criterii co"une +n toate statele "e"#re5 B5 !ciuni comune. ,e #a'a acestui instru"ent, prin aciunile co"une ale tuturor statelor "e"#re sunt atinse o#iective care nu ar putea *i luate +n sea" de nici-un stat +n "od individual, pe cont propriu5 +n acest "od au *ost adoptate
Noi reguli de control al persoanelor care intr sau prsesc teritoriul UE aplica#ile de la data de 3= iunie ?44F se prevd +n $egula"entul ,arla"entului European &i Consiliului Uniunii Europene nr5 3<<:/?44=5 +n $o"2nia nu sunt alte dispo'iiiD s-a preluat $egula"entul UE nr5 3<<:/?44= prin Nor"a BN$ nr5 F din ; iunie ?44F5 Institutul European $o"2n J?44=K, Seria C)icro"onogra*ii - ,olitici Europene5 (ustiie &i A*aceri InterneE, p5 ? 8<<<.ier.ro;.
0 -

27

progra"e co"une de cooperare +ntre departa"entele de poliie naionale, "inisterele de 6ustiie, departa"entele de control va"al, dar &i pentru adoptarea unor aran6a"ente anuale de preluare a re*ugiailor5 C5 onvenii. ,rin acest al treilea instru"ent de cooperare +n "aterie de 6ustiie &i a*aceri interne sunt +"pru"utate instru"ente din dreptul internaional5 Adoptarea &i i"ple"entarea conveniilor internaionale s-au dovedit, +ns, destul de di*icile5 Ca e!e"plu, crearea Europol-ului J *iciul European de ,oliieK prin Convenia din 3:@3 Jaceasta nu a putut *i adoptat dec2t +n 3:@= prin deci'ia tuturor statelor "e"#reK5 %i*icultile privind cooperarea pe linia (AI, +n opinia aceleia&i surse JInstitutul European din $o"2niaK, constau +n principal +nL li"itele i"puse Curii de (ustiie pentru controlul legal, doar acolo unde regle"entrile prevd +n "od e!pres acest dreptD ,arla"entul este in*or"at dup producerea eveni"entului, de&i el ar tre#ui consultat +naintea ConsiliuluiD Co"isia are drept de iniiativ doar la &ase din cele nou do"enii de interes co"unD +nt2r'ierea sau ine*icacitatea unor deci'ii ale Consiliului, deoarece acestea se iau +n unani"itate5 Eveni"entele de la 33 septe"#rie ?443 au in*luenat po'itiv luarea unor deci'ii legate de cooperarea interguverna"ental pentru co"#aterea oricrei *or"e de cri"inalitate trans*rontalier5 +n acela&i ti"p, procesul de e!tindere al UE &i, +n "od deose#it, e!tinderea acesteia spre est, a generat gr#irea deci'iilor +n direcia controlului *rontierelor5 Bn pre'ent, punctele sensi#ile ale UE +n privina (AI suntL securitatea &i controlul *rontierelorD "igraia ilegal &i unele nea6unsuri ale "igraiei legaleD cri"a organi'atD recrudescena unor acte antisociale sv2r&ite de ceteniD co"unitarii din noile state "e"#re, pe teritoriul unor state co"unitare occidentaleL Italia, Spania, -rana, IrlandaD splarea de #aniD cooperarea +n do"eniul poliienesc &i 6udiciarD

2@

protecia persoanelor *a de prelucrarea datelor cu caracter personal &i li#era circulaie a acestor date5

CAPITOLUL III. LI/IT-RI ALE LIBERT-II DE CIRCULAIE.

+.1.Con$i eraii ,enerale.

Articolul ? parag5 3 &i ? din ,rotocolul nr5 ; la Convenia european garantea' dreptul oricrei persoane s circule +n "od li#er, s-&i aleag +n "od li#er re&edina sau s prseasc orice ar Jinclusiv pe a saK5 Este regle"entat ast*el, +n pri"ul r2nd li#ertatea oricrei persoane Jat2t a cetenilor statului, c2t &i a strinilor sau apatri'ilorK, ce se a*l legal pe teritoriul unui stat, de a circula +n interiorul acestuia Jsupra*aa terestr, apele interioare, "area teritorial, spaiul aerianK5 Bn al doilea r2nd, este regle"entat li#ertatea oricrei persoane de alegere a do"iciliului, +neles +n sensul de locuin principal &i sta#il a unei persoane5 Bn al treilea r2nd, Convenia european a regle"entat li#ertatea oricrei persoane de a prsi un stat, de a circula +ntre dou sau "ai "ulte state dispuse s +l pri"easc5 %repturile &i li#ertile aprate prin art5 ? din ,rotocolul nr5 ; sunt distincte de cele prote6ate prin art5 = din Convenia european5 Bn acest sens, Curtea European a artat 7 c procla"2nd Cdreptul la li#ertateE, parag5 3 al art5 = vi'ea' li#ertatea *i'ic a persoanei, av2nd ca scop s asigure ca nicio persoan s nu *ie privat +n "od ar#itrar de aceast li#ertate5 Ast*el, art5 = parag5 3 nu prive&te si"plele restricii ale li#ertii de circulaie care intr +n s*era de protecie a art5 ? al ,rotocolul nr5 ;5 %istincia +ntre restriciile la li#ertatea de "i&care &i privarea de li#ertate este una de grad sau de intensitate &i nu una de natur sau de esen5

A se vedea CE% , /otr2rea din @ noie"#rie 3:<4, +n cau'a 9u''ardi contra Italiei, parag5 :?5-:>5

.;

Bn acord cu prevederile Conveniei europene, art5 ?= din Constituia $o"2niei a garantat li#era circulaie prev'2nd cL CJ3K %reptul la li#er circulaie, +n ar &i +n strintate, este garantat5 Legea sta#ile&te condiiile e!ercitrii acestui drept5 J?K -iecrui cetean +i este asigurat dreptul de a-&i sta#ili do"iciliul sau re&edina +n orice localitate din ar, de a e"igra, precu" &i de a reveni +n ar5E Ast*el, este garantat dreptul persoanei la li#er circulaie pe teritoriul $o"2niei, c2t &i dreptul persoanei la li#er circulaie +n a*ara teritoriului statului ro"2n5 %e ase"enea, art5 = alin5 J3K C5 proc5 pen5 a prev'ut c +n tot cursul procesului penal este garantat li#ertatea persoanei5 Legiuitorul ro"2n a a*ir"at, ca valoare de principiu a procesului penal, at2t garantarea li#ertii *i'ice a persoanei, c2t &i garantarea li#ertii de circulaie pe parcursul +ntregului proces penal5

+.# Re$tr7n,eri ale li)ertii e circ"laie (n '"ri$!r" ena C"rii E"ro!ene.


,otrivit art5 ? parag5 > &i ; al ,rotocolului nr5 ; &i 6urisprudenei Curii Europene@, li#ertatea de circulaie a persoanei poate *i restr2ns cu respectarea ur"toarelor condiiiL aK Li"itarea s *ie prev'ut de lege5 ,rin ClegeE se +nelege te"eiul legal din dreptul intern, indi*erent dac acesta este prev'ut +ntr-o lege sau +n alt act nor"ativ sau +n 6urisprudena, cu condiia de a *i satis*cute cerinele de accesi#ilitate &i de previ'i#ilitate5 +D Li"itarea s ur"reasc un scop legiti", respectiv, garantarea securitii naionale, sigurana pu#lic, "eninerea ordinii pu#lice, prevenirea *aptelor penale, protecia sntii sau a "oralei, prote6area drepturilor &i li#ertilor altora, sau interesul pu#lic +ntr-o societate de"ocratic5 cD Li"itarea s constituie o "sur necesar +ntr-o societate de"ocratic "sur de restr2ngere a li#ertii de circulaie este necesar +ntr-o societate de"ocratic, dac i"plic o nevoie social i"perioas5 Statele se #ucur
9

&i proporional cu scopul ur"rit5

A se vedea CE% , /otr2rea din >3 octo"#rie ?44@, +n cau'a -oldes &i -oldesne 0a6li7 contra Ungariei, parag5 >?D CE% , /otr2rea din 3> octo"#rie ?44=, +n cau'a -edorov &i -edorova contra $usiei, parag5 >=-;FD CE% , /otr2rea din ?? noie"#rie ?44=, +n cau'a Antonen7ov contra Ucrainei, parag5 =?-@FD CE% , /otr2rea din 3 iulie ?44;, +n cau'a Aito S2nte Santoro contra Italiei, parag5 ;?;@D CE% , /otr2rea din ?? "ai ?443, +n cau'a Bau"ann contra -ranei, parag5 @4-@F5

.1

de o anu"it "ar6 de apreciere pentru a 6udeca e!istena unei ase"enea nevoi, dar aceasta este du#lat de un control european purt2nd at2t asupra legii, c2t &i asupra deci'iilor de aplicare a legii, c/iar &i atunci c2nd ele provin de la o 6urisdicie independent5 Ast*el, +n cau'a -oldes &i -oldesne 0a6li7 contra Ungariei recla"anii s-au pl2ns de retragerea pa&apoartelor lor pe o perioad e!tre" de lung Jpeste 34 aniK pe parcursul procesului penal +n care erau acu'ai de #ancrut *rauduloas, ca ur"are a lurii "surii o#ligrii de a nu prsi ara de ctre autoritile ungare p2n la *inali'area procesului penal, +n scopul de a asigura pre'ena acestora la toate procedurile des*&urate +n cau'5 Curtea European a artat c "eninerea +n "od auto"at a "surii restrictive cu privire la li#ertatea de "i&care pe o durat +ndelungat poate *i disproporionat *a de scopurile ur"rite, aduc2nd atingere drepturilor persoanelor5 Autoritile nu au dreptul s "enin pe o perioad *oarte lung de ti"p restriciile la li#ertatea de "i&care a persoanei *r o evaluare periodic a "otivelor ce au deter"inat luarea "surii5 ase"enea "sur nu a avut loc +n cau', ceea ce +nsea"n c interdicia de a cltori i"pus a *ost +n realitate o "sur auto"at cu o durat nede*init, ce nu este proporional cu scopul ur"rit, *iind ast*el +nclcate prevederile art5 ? parag5 ? al ,rotocolului ; cu privire la dreptul persoanei de a prsi ara5 .ot cu privire la reinerea pa&aportului de ctre autoriti s-a pronunat Curtea European +n cau'a Bau"ann contra -ranei 1;5 +n spe, recla"antul, cetean ger"an, se a*la pe teritoriul 9er"aniei +n "o"entul +n care autoritile *rance'e au e*ectuat o perc/e'iie +n -rana +n ca"era de /otel ocupat de un prieten al su5 Cu aceast oca'ie, autoritile *rance'e au gsit &i au ridicat pa&aportul recla"antului, de&i +n -rana nu era declan&at ur"rirea penal +"potriva acestuia din ur"5 $ecla"antul s-a considerat vt"at prin nerestituirea pa&aportului ridicat +n aceast +"pre6urare5 Curtea European a su#liniat c art5 ? al ,rotocolului nr5 ; inter'ice orice "sur suscepti#il de a aduce atingere li#ertii de circulaie sau de a-i restr2nge e!ercitarea, atunci c2nd nu se rspunde e!igenei unei "suri care poate *i considerat necesar +ntr-o societate de"ocratic +n ur"rirea unui scop legiti" prev'ut de parag5 > al acestui articol5

10

A se vedea CE% , /otr2rea din ?? "ai ?443, +n cau'a Bau"ann contra -ranei, parag5 @4-@F5

.2

Curtea European a considerat c "sura prin care o persoan este deposedat de un act de identi*icare, spre e!e"plu de pa&aport, se anali'ea' ca o ingerin +n dreptul la li#er circulaie5 $ecla"antul nu a putut s utili'e'e acest act care i-ar *i per"is at2t s prseasc teritoriul unui stat, c2t &i s cltoreasc +n orice alt stat al U5E5 sau +n a*ara acesteia5 Curtea de la Stras#ourg a constatat +n cau' c, de&i "sura reinerii pa&aportului era prev'ut de lege, ea nu satis*cea cerina de a *i necesar +ntr-o societate de"ocratic &i proporional cu scopurile restr2ngerii at2ta ti"p c2t recla"antul nu *cea o#iectul niciunei ur"riri penale +n -rana, *iind ter *a de procesul penal +n cadrul cruia i-a *ost reinut pa&aportul5 -aptul c durata restriciei la li#ertatea de circulaie nu a *ost +ndelungat nu este de natur s +nlture e!istena unei +nclcri a art5 ? al ,rotocolului nr5 ;5 ,otrivit acestui articol, nu"ai "otivele ce se +nscriu +n cadrul scopurilor vi'ate de parag5 > constituie te"eiul legal al adoptrii de ctre autoritile co"petente teritorial a unei "suri de restr2ngere a li#ertii de circulaie a persoanei, c/iar &i cu caracter te"porar5 Bntr-o alt cau'11, Curtea European a anali'at caracterul proporional al ingerinei +n li#ertatea de "i&care a unei persoane intervenit prin luarea "surii o#ligrii celor doi recla"ani de a nu prsi localitatea de re&edin pe perioada procesului penal Jpe perioade de &ase ani &i, respectiv, patru ani &i 6u"tateK5 Instana european a constatat c recla"anii erau inculpai +ntr-un proces penal, iar +n aceast "aterie nu e!ist un i"pedi"ent pentru stat s poat aplica diverse "suri preventive restrictive de li#ertate +n privina acu'atului, +n scopul de a asigura des*&urarea e*icient a procesului penal5 +n opinia Curii Europene, o o#ligaie de a nu prsi localitatea unde o persoan +&i are re&edina este o "sur intru'iv "ini" privind restriciile li#ertii unei persoane5 Bn scopul de a decide dac a e!istat o proporionalitate +ntre interesul general al des*&urrii procedurilor &i interesul personal al recla"antului de a se #ucura de li#ertatea de "i&care, Curtea European a anali'at dac recla"anii &i-au "ani*estat dorina s prseasc localitatea &i, +n acest ca', dac aceast per"isiune le-a *ost re*u'at de autoriti5 Curtea European a constatat c recla"anii au dovedit c au solicitat doar de dou ori per"isiune de a prsi localitatea &i de *iecare dat aceasta le-a *ost acordat5

11

A se vedea CE% , /otr2rea din 3> octo"#rie ?44=, +n cau'a -edorov &i -edorova contra $usiei, parag5 ;3-;F5

..

-a de circu"stanele cau'ei, Curtea European a apreciat c durata total a aplicrii "surii preventive *ost insu*icient pentru a se constata caracterul disproporionat al acesteia, ne*iind violate prevederile art5 ? parag5 ? al ,rotocolului nr5 ; la Convenia european5 Bn acela&i sens &i +n #a'a aceluia&i argu"ent s-a pronunat Curtea European &i +n cau'a Antonen7ov &5a5 contra Ucrainei12 5 S-a constatat c "sura o#ligrii de a nu prsi localitatea de re&edin dispus de instana de 6udecat ca ur"are a li#errii pe cauiune a recla"anilor, ce a durat = ani &i > luni, nu a +nclcat prevederile art5 ? parag5 ? al ,rotocolului nr5 ; +n sensul lipsei proporionalitii +ntre interesul general al des*&urrii procedurilor &i interesul personal al recla"antului de a se #ucura de li#ertatea de "i&care, recla"anilor *iindu-le +ncuviinate de ctre instan toate solicitrile de prsire te"porar a localitii de do"iciliu5 Bn cau'a La#ita contra Italiei1. Curtea European a anali'at co"pati#ilitatea cu prevederile art5 ? parag5 ? al ,rotocolului nr5 ; a "surilor preventive de supraveg/ere special din partea poliiei Jinterdicia de a circula +ntre orele ?4 &i @, interdicia de a prsi localitatea de do"iciliu sau ara "enionate pe cartea de identitateK luate *a de recla"ant, de&i instana pronunase o /otr2re de ac/itare a acestuia pentru acu'aiile de apartenen la )a*ia5 In cau', instanele italiene au respins cererile recla"antului de a *i ridicate aceste "suri de supraveg/ere5 +n acest sens, s-a artat c *aptele sta#ilite ca *iind insu*iciente pentru a se pronuna o conda"nare pot *i coro#orate eventual cu alte ele"ente de *apt care ar putea constitui indicii su*iciente pentru de"onstrarea caracterului periculos al unui ac/itat, cu" ar *i declaraiile unui "artor c recla"antul avea contacte cu clanul "a*iei &i c nu a dovedit nicio sc/i"#are real a "odului su de via5 Curtea European a constatat, pe de o parte, c "surile de supraveg/ere stricte au constituit o ingerin +n drepturile prev'ute de art5 ? al ,rotocolului nr5 ;, c aceast ingerin a *ost prev'ut de lege &i c a ur"rit un scop legiti"L "eninerea ordinii pu#lice &i prevenirea *aptelor penale5 ,e de alt parte, a constatat c "surile de supraveg/ere nu pot *i considerate ca necesare +ntr-o societate de"ocratic *a de *aptul c recla"antul nu are antecedente penale, a *ost ac/itat pentru apartenen la )a*ia, +ntruc2t nicio dovad concret nu a *ost adus +n spri6inul acu'aiei +n cadrul anc/etei preli"inare
12

A se vedea CE% , /otr2rea din ?? noie"#rie ?44=, +n cau'a Antonen7ov contra Ucrainei, parag5 =?-@F 13 A se vedea CE% , /otr2rea din @ aprilie ?444, +n cau'a La#ita contra Italiei, parag5 3:>-3:F5

.4

&i a procesului, iar si"plul *apt c soia sa a *ost sora unui conductor al "a*iei J+ntre ti"p decedatK nu poate 6usti*ica o "sur at2t de sever pentru recla"ant, +n a#sena oricrui alt "i6loc de pro# cu privire la riscul real ca acesta s "ai co"it in*raciuni5

+.+. Re$tr7n,eri ale li)ertii e circ"laie (n re!t"l rom7n.


+.#.1 O)li,area e a n" !r$i localitatea $a" ara.

#ligarea de a nu prsi localitatea sau ara este "sura preventiv ce const +n +ndatorirea +nvinuitului sau inculpatului, acu'at de sv2r&irea unei in*raciuni, de a nu prsi localitatea +n care locuie&te sau ara, *r +ncuviinarea organului care a dispus aceast "sur5 ,otrivit art5 ;4 lit5 aK din Legea nr5 ?;</?44= privind regi"ul li#erei circulaii a cetenilor ro"2ni +n strintate , e!ercitarea de ctre o persoan a dreptului la li#er circulaie +n strintate se suspend c2nd este +nvinuit sau inculpat +ntr-o cau' penal &i a *ost dispus instituirea unei "suri preventive +n condiiile Codului de procedura penal5 Anali'2nd constituionalitatea dispo'iiilor art5 3;= &i 3;= C5 proc5 pen5, Curtea Constituional a statuat14 c "sura preventiv a o#ligrii de a nu prsi localitatea sau ara repre'int o restr2ngere a e!erciiului dreptului la li#era circulaie, +n deplin concordan cu prevederile art5 => din Constituie5 Aceast "sur se i"pune pentru des*&urarea +n #une condiii a instruciei penale, iar legea regle"entea' ca'urile &i condiiile +n care ea este aplica#il, +n acord cu dispo'iiile art5 ?= alin5 J3K te'a a doua din Legea *unda"ental, *r a aduce atingere e!istenei dreptului5 %e ase"enea, Curtea Constituional a reinut c instituirea de ctre legiuitor, nu"ai pentru *a'a ur"ririi penale, a unei durate "a!i"e de >4 de 'ile +n care +nvinuitul sau inculpatul este supus "surii o#ligrii de a nu prsi localitatea sau ara nu poate conduce la conclu'ia c +n acest "od s-ar crea o discri"inare ne6usti*icat a persoanelor a*late +n *a'a 6udecii, *a de care instana poate dispune luarea "surii preventive pe +ntreaga durat a des*&urrii procesului5
14

A se vedea ,lenul Curii Constituionale, deci'ia nr5 ;;?/?44@ pu#licat +n )5 *5 nr5 =>3 din ?4 iunie ?44@, ,lenul Curii Constituionale,deci'ia nr5 3@</?44? pu#licat +n )5 *5 nr5 =;? din ?; iulie ?44?5

.(

Aceasta +"pre6urare este 6usti*icat de necesitatea soluionrii cu celeritate a procesului penal &i pentru evitarea o#strucionrii cercetrii 6udectore&ti5 C2t vre"e situaiile +n care se a*l aceste persoane nu sunt si"ilare, trata"entul 6uridic nu poate *i dec2t di*ereniat5 .otodat, Curtea Constituional a reinut c dispo'iiile art5 3;= &i 3;=O C5 proc5 pen5 nu contravin prevederilor art5 ?> din Constituie5 $estr2ngerea, +n condiiile legii, a e!erciiului dreptului la li#er circulaie nu are se"ni*icaia +nclcrii li#ertii individuale a persoanei, +ntruc2t +n con*or"itate cu prevederile art5 3>: alin5 J?K C5 proc5 pen5 e!ist oric2nd posi#ilitatea revocrii "surii o#ligrii de a nu prsi localitatea sau ara, din o*iciu sau la cerere, atunci c2nd a *ost luat cu +nclcarea prevederilor legale ori nu "ai e!ist te"ei pentru "eninerea acestei "suri preventive5 ,e de alt parte, +nc/eierea dat +n pri" instan &i +n apel prin care se dispune luarea, revocarea, +nlocuirea sau "eninerea unei "suri preventive, cu" este &i cea a o#ligrii de a nu prsi localitatea sau ara, poate *i atacat separat cu recurs +n situaia +n care se aprecia', de ctre partea interesat, c aceast "sur a *ost dispus +n "od nelegal5 Curtea Constituional a apreciat 1( c nu poate *i reinut nici +nclcarea art5 ?3 alin5 J>K din Constituie, repu#licat, ne*iind nesocotit dreptul prilor la un proces ec/ita#il &i nici dreptul la soluionarea cau'ei +ntr-un ter"en re'ona#il5 %ispo'iiile art5 3;= C5 proc5 pen5 sunt con*or"e &i cu prevederile art5 @ din Convenia european, care presupune dreptul oricrei persoane la 6udecarea +n "od ec/ita#il, +n "od pu#lic &i +ntr-un ter"en re'ona#il a cau'ei sale de ctre o instan independent &i i"parial, instituit de lege, &i care va /otr+, +n "aterie penal, asupra te"einiciei oricrei acu'aii +ndreptate +"potriva sa5 .otodat, prevederile legale criticate nu cuprind reguli prin care s se a*ecte'e e*ectuarea actelor de procedur, des*&urarea nor"al a procesului, *r +ntreruperi &i a"2nri de natur s +nt2r'ie sta#ilirea pe cale 6udiciar a situaiei drepturilor su#iective ale prilor &i *r a +"piedica e!istena "ai "ultor grade de 6urisdicie5 Curtea Constituional a constatat c dispo'iiile art5 3;= 3 C5 proc5 pen5 sunt +n concordan &i cu prevederile constituionale coninute +n art5 3?@ alin5 J?K din
A se vedea Curtea Constituional, deci'ia nr5 >=?/?44; pu#licat +n )5 *5 nr5 :;? din 3; octo"#rie ?44;5Consider" c aprecierea Curii Constituionale are aplica#ilitate &i +n ca'ul o#ligaiei de a nu prsi localitatea, +ntruc2t dispo'iiile art5 3;= C5 proc5 pen5 *ac tri"itere la o#iectul regle"entat de art5 3;= C5 proc5 pen
1(

.-

Constituie, potrivit crora Cco"petena instanelor 6udectore&ti &i procedura de 6udecat sunt prev'ute nu"ai prin legeE5 +n acest sens, legiuitorul poate institui, +n considerarea unor situaii deose#ite, reguli speciale de procedur, cu" sunt &i cele re*eritoare la "sura o#ligrii de a nu prsi ara, precu" &i "odaliti di*erite de e!ercitare a drepturilor procesuale5

+.#.# Re$tr7n,eri ale li)ertii e circ"laie ca "rmare a i$!"nerii m$"rii li)errii !ro&i1orii $") control '" iciar $a" !e ca"i"ne.
,otrivit art5 3@4? alin5 J>K lit5 aK &i alin5 J>3K lit5 #K C5 proc5 pen5 &i art5 3@4 alin5 J?K C5 proc5 pen5, pe ti"pul li#errii provi'orii +nvinuitul sau inculpatul este o#ligat s nu dep&easc li"ita teritorial *i!at dec2t +n condiiile sta#ilite de instan sau poate *i o#ligat s nu se deplase'e +n anu"ite locuri sta#ilite de ctre instan5 Interdicia de a dep&i li"itele teritoriale sta#ilite de instan per"ite organului 6udiciar s inter'ic celui li#erat provi'oriu prsirea teritoriului rii, a unui anu"it 6ude sau a unei localiti5 Ca e!cepie, instana poate +ncuviina pentru situaii speciale dep&irea li"itelor teritoriale *i!ate5 In esen, aceast o#ligaie i"pune celui li#erat acelea&i restricii ca &i "surile preventive de a nu prsi localitatea sau ara, iar dispo'iiile art5 3;= alin5 J? K C5 proc5 pen5 se aplic +n "od corespun'tor5 Interdicia de a prsi localitatea sau teritoriul naional nu contravine art5 ? parag5 ? &i > al ,rotocolului adiional nr5 ;, +ntruc2t punerea +n li#ertate provi'orie, con*or" art5 = parag5 > din Convenia european poate *i su#ordonat garaniilor privind restr2ngerea li#ertii de "i&care5 Interdicia de a se a*la +n anu"ite locuri poate avea, +n consecin, ca scop prote6area sntii inculpatului Jde pild, interdicia i"pus unui consu"ator de droguri de a se a*la +n anu"ite cartiere unde v2n'area drogurilor este de notorietate, sau evitarea pre'enei acestuia +n locurile +n care este presupus c a *ost sv2r&it *apta pentru care este ur"rit sau 6udecatK5 In ca'ul +n care +nvinuitul sau inculpatul +ncalc cu rea-credin o#ligaiile care +i revin, se ia *a de acesta "sura arestrii preventive5

.0

+.#.+ Re$tr7n,eri ale li)ertii e circ"laie ca "rmare a i$!"nerii am7nrii $a" (ntrer"!erii e8ec"trii !e e!$ei.
,otrivit art5 ;=>3 alin5 J3K lit5 aK &i alin5 J?K lit5 #K C5 proc5 pen5 &i art5 ;== C5 proc5 pen5, pe durata a"2nrii sau +ntreruperii e!ecutrii pedepsei, conda"natul este o#ligat s nu dep&easc li"ita teritorial *i!at dec2t +n condiiile sta#ilite de instan sau poate *i o#ligat s nu se deplase'e +n anu"ite locuri sta#ilite de ctre instan5 Consideraiile e!puse "ai sus +n privina dispunerii "surii li#errii provi'orii su# control 6udiciar sau pe cauiune +&i gsesc aplica#ilitate mutatis mutandis &i +n "ateria a"2nrii sau +ntreruperii e!ecutrii pedepsei5 Bn ca'ul +n care conda"natul +ncalc cu rea-credin o#ligaiile i"puse, instana dispune revocarea, a"2narea sau +ntreruperea e!ecutrii pedepsei &i punerea +n e!ecutare a pedepsei privative de li#ertate5

+.#.2 Re$tr7n,erea li)ertii e circ"laie a !er$oanei con amnate e*initi& la !e ea!$a (nc3i$orii $a" eteni"nii !e &ia.

,otrivit art5 ;?4 alin5 J?K C5 proc5 pen5 +n ca'ul +n care cel conda"nat se a*l +n stare de li#ertate, odat cu e"iterea "andatului de e!ecutareO a pedepsei +nc/isorii sau a pedepsei deteniunii pe via, 6udectorul delegat e"ite &i un ordin prin care inter'ice conda"natului s prseasc ara 5 ,entru aducerea la +ndeplinire a ordinului de inter'icere a prsirii rii se tri"ite de +ndat c2te un e!e"plar organului co"petent s eli#ere'e pa&aportul &i Inspectoratului 9eneral al ,oliiei de -rontier, ce au o#ligaia de a lua "surile prev'ute de lege +n 'iua pri"irii ordinului5 ,e #a'a ordinului de inter'icere a prsirii rii, organele +n drept re*u' celui conda"nat eli#erarea pa&aportului sau, dup ca', procedea' la ridicarea acestuia &i iau "suri pentru darea conda"natului +n conse"n la punctele de trecere a *rontierei5 rdinul e"is de 6udector nu este supus niciunei ci de atac, *iind vala#il p2n la data +ncarcerrii conda"natului &i ur"re&te restr2ngerea li#ertii de circulaie a persoanei conda"nate de*initiv la pedeapsa +nc/isorii cu e!ecutare +n regi" de detenie sau a deteniunii pe via, +n scopul evitrii sustragerii acesteia de .7

la e!ecutarea pedepsei prin prsirea teritoriului rii, *iind ast*el proporional cu scopul ur"rit5

+.#.9 Re$tr7n,erea re!t"l"i la circ"laie (n temei"l art. 9 in Or onana e "r,en a :"&ern"l"i nr. 11#;#<<1 !ri&in $ancionarea "nor *a!te $&7r%ite (n a*ara teritori"l"i rii e ceteni rom7ni $a" e !er$oane *r cetenie omiciliate (n Rom7nia.

,otrivit art5 = din

rdonana de urgen a 9uvernului nr5 33?/?443 1-

ceteanului ro"2n conda"nat +n te"eiul dispo'iiilor art5 3-> 10i se re*u' eli#erarea pa&aportului sau, dup ca', i se suspend dreptul de *olosire a acestuia pe o perioad de = ani5 Bnalta Curte de Casaie &i (ustiie, pronun2ndu-se +n recurs +n interesul legii, a decis c L C+n ca'ul /otr2rii de conda"nare pronunate +n te"eiul art5 3-> din rdonana de urgen a 9uvernului nr5 33?/?443, "surile prev'ute +n art5 = din acela&i act nor"ativ sunt aduse la +ndeplinire de ctre %irecia 9eneral de ,a&apoarte, Inspectoratul 9eneral al ,oliiei de -rontier &i Serviciul pu#lic co"unitar pentru eli#erarea &i evidena pa&apoartelor crora le revine aceast atri#uie speci*ic, pe #a'a co"unicrii de ctre instan a dispo'itivului /otr2rii de conda"nare5E S-a apreciat ast*el ca legal &i te"einic soluia instanelor care au considerat c +n ca'ul +ndeplinirii condiiei i"puse de legiuitor, &i anu"e ca inculpatul s *ie

16

,u#licat +n )5 *5 nr5 =;: din > septe"#rie ?443, apro#at cu "odi*icri prin Legea nr5 ?=?/?44?, pu#licat +n )5 *5 nr5 >4F din : "ai ?44?5 ? ,otrivit art5 3 din 5U595 nr5 33?/?443L CJ3K Intrarea sau ie&irea dintr-un stat strin prin trecerea ilegal a *rontierei acestuia, sv2r&it de ctre un cetean ro"2n sau de o persoan *r cetenie do"iciliat pe teritoriul $o"2niei, constituie in*raciune &i se pedepse&te cu +nc/isoare de la > luni la ? ani5 J?K %ac *apta prev'ut la alin5 J3K a *ost sv2r&it +n scopul sustragerii de la e!ecutarea unei pedepse, pedeapsa este +nc/isoarea de la @ luni la > ani5 J>K .entativa se pedepse&te5 10 ,otrivit art5 ? din 5U595 nr5 33?/?443L CJ3K -apta ceteanului ro"2n sau a persoanei *r cetenie do"iciliat pe teritoriul $o"2niei, care racolea', +ndru" sau clu'e&te una ori "ai "ulte persoane +n scopul trecerii *rauduloase a *rontierei unui stat strin sau care organi'ea' una ori "ai "ulte dintre aceste activiti ilegale, constituie in*raciune &i se pedepse&te cu +nc/isoare de la ? la F ani5 J?K Cu aceea&i pedeaps se sancionea' &i racolarea uneia sau "ai "ultor persoane +n scopul trecerii *rauduloase a *rontierei unui stat strin sau organi'area unei ase"enea activiti, sv2r&it pe teritoriul $o"2niei de alte persoane dec2t cele prev'ute la alin5 J3K5 J>K .entativa se pedepse&te5E ,otrivit art5 > din 5U595 nr5 33?/?443L CIniierea sau constituirea unei asocieri +n scopul sv2r&irii in*raciunii prev'ute la art5 ? ori aderarea sau spri6inirea su# orice *or" a unei ast*el de asocieri se pedepse&te cu +nc/isoare de la > la 34 ani5E

.@

conda"nat pentru una din in*raciunile prev'ute de art5 3->, inter'icerea drepturilor la care *ace re*erire art5 = din actul nor"ativ va opera auto"at, ope legis. Aceast dispo'iie i"pune o restricie glo#al a li#ertii de circulaie a tuturor persoanelor conda"nate pentru sv2r&irea in*raciunilor prev'ute de art5 3-> din rdonana de urgen a 9uvernului nr5 33?/?443, independent de gravitatea in*raciunii pe care au co"is-o &i de situaia personal5 Consider" c o ast*el de restricie general, auto"at &i nedi*ereniat a unui drept consacrat de ctre Convenia european nu este co"pati#il cu art5 ? parag5 ? al ,rotocolului nr5 ;, repre'ent2nd o "sur restrictiv a li#ertii de circulaie ce nu este proporional cu scopul ur"rit5 De lege ferenda se i"pune "odi*icarea prevederilor art5 = din rdonana de urgen a 9uvernului nr5 33?/?443 +n sensul c re*u'ul eli#errii pa&aportului sau, dup ca', suspendarea dreptului de *olosire a acestuia pe o perioad de = ani se aplic de instan, in2ndu-se sea"a de ur"toarele criteriiL natura &i gravitatea in*raciunii sv2r&ite, +"pre6urrile cau'ei, scopurile ur"rite prin sv2r&irea in*raciunii, persoana in*ractorului Jav2ndu-se +n vedere v2rsta, pro*esia, ceteniaK5

+.+ 6"ri$!r" ena C.E.D.O !ri&in circ"laie.

re!t"l la li)er

1.=otararea CEDO in ca"1a Si$$ani$ (m!otri&a Romaniei # Decem)rie #<<>


Asupra *ondului

4;

35 Argu"entele parilor 9uvernul nu contesta *aptul ca, in cau'a, "asurile preventive luate +"potriva recla"antului repre'int o ingerina in li#ertatea sa de circulaie5 ,otrivit 9uvernului, aceste "asuri aveau un te"ei legal in dreptul ro"an, si anu"e dispo'iiile Legii nr5 ?=/3::@ privind regi"ul strinilor5 Aceasta lege era accesi#ila, deoarece era pu#licata in )onitorul *icial al $o"2niei, ,artea I5 9uvernul aprecia' ca aceasta lege +ndeplinea si cerinele de previ'i#ilitate, in special in ceea ce prive&te cea de-a doua "sura, av2nd in vedere *aptul ca recla"antul *cuse de6a o#iectul unei pri"e restricii5 In ceea ce prive&te instruciunile )inisterului de Interne la care politia *ace tri"itere in Epunctul de vedereE din data de ?@ *e#ruarie ?44;, 9uvernul considera ca nu este vor#a dec2t de instruciuni de ordin procedural pentru u'ul intern al politiei5 %e ase"enea, 9uvernul aprecia' ca "asurile luate de politie erau Enecesare intr-o societate de"ocraticaE5 In pri"ul r2nd, acestea ur"reau scopul legiti" al pstrrii ordinii pu#lice si pe cel al prevenirii savarsirii de in*raciuni5 In *ine, 9uvernul considera ca aceste "asuri au *ost proporionale cu scopul ur"rit5 Ast*el, acesta arata ca restr2ngerea li#ertatii de circulaie nu a durat dec2t @ ani, ca pro#ele a*late in dosarele penale 6usti*icau aceste "asuri si ca autoritatile naionale au o*erit 6usti*icri pentru luarea acestor "asuri5 $ecla"antul contesta argu"entele 9uvernului5 Acesta arata ca "asurile preventive au *ost luate +"potriva sa din ordinul politiei, de&i Codul de procedura penala in vigoare la "o"entul la care au *ost luate aceste "asuri prevedea necesitatea e!istentei unui ordin al procurorului sau a unei /otr2ri 6udecatoresti5 )ai "ult, recla"antul susine ca nicio "sura preventiva nu putea depasi >4 de 'ile, in ti"p ce "asurile luate in privina sa s-au intins pe o perioada de circa @ ani5 In *ine, recla"antul su#linia' *aptul ca (udectoria Constanta, prin sentina sa din data de ?< august 3::<, si .ri#unalul (udeean Nea", prin deci'ia sa din data de ?: "artie ?44;, au constatat nelegalitatea "asurilor preventive5 #. A!recierea C"rii aK ,rincipiile care se desprind din 6urisprudena Curii Curtea rea"inte&te *aptul ca dreptul la li#era circulaie, ast*el cu" este recunoscut in paragra*ele 3 si ? ale art5 ? din ,rotocolul nr5 ;, are ca scop asigurarea li#ertatii de circulaie, drept garantat oricrei persoane de a circula in cadrul teritoriului in care se a*la, precu" si de a-l parasiD acest *apt i"plica dreptul de a 41

"erge intr-o tara la alegerea sa, in care ar putea pri"i autori'aia de a intra Jve'i, "utatis "utandis, ,eltonen +"potriva -inlandei, deci'ia Co"isiei din data de ?4 *e#ruarie 3::=, %5$5 <4-A, p5 ;>, U 3K5 $e'ulta ca li#ertatea de circulaie i"pune interdicia oricrei "asuri suscepti#ile de a aduce atingere acestui drept sau de a-i restrange e!ercitarea, din "o"ent ce nu raspunde cerinei de a repre'enta o "sura ce ar putea *i considerata Enecesara intr-o societate de"ocraticaE, care sa ur"reasc scopurile legiti"e prev'ute in paragra*ul > al articolului "enionat anterior5 Ast*el, Curtea considera ca "sura prin care o persoana este deposedata de un docu"ent de calatorie, de e!e"plu pa&aportul, repre'int, *ara +ndoiala, o ingerina in e!ercitarea li#ertatii de circulaie JBau"ann +"potriva -ranei, /otr2rea din data de ?? "ai ?443 nr5 >>5=:?/:@, U @?, CE% #K Aplicarea in cau'a a principiilor generale Curtea o#serva ca, de&i recla"antul nu a *ost deposedat de pa&aportul sau Jve'i, a contrario, Bau"ann, citata "ai susK, el nu s-a putut *olosi de acest docu"ent de calatorie care, daca ar *i *ost ca'ul, i-ar *i per"is sa paraseasca teritoriul $o"2niei5 Asadar, Curtea aprecia'a ca recla"antul a su*erit o restrangere a e!ercitiului dreptului sau la li#ertatea de circulaie, ceea ce repre'inta o ingerinta in sensul art5 ? din ,rotocolul nr5 ; la Conventie Jve'i, "utatis "utandis, 9u''ardi +"potriva Italiei, /otararea din data de @ noie"#rie 3:<4, seria A nr5 >:, p5 >>, U :?, $ai"ondo +"potriva Italiei, /otararea din data de ?? *e#ruarie 3::;, seria A nr5 ?<33, p5 3:, U >:, si La#ita +"potriva Italiei, @ aprilie ?444, nr5 @5FF?/:=, p5 ><->:, U 3:>K5 $a"ane de va'ut daca aceasta restrangere era Epreva'uta de legeE si constituia o E"sura necesara intr-o societate de"ocraticaE5 Curtea rea"inte&te 6urisprudena sa constanta, con*or" careia e!presia Epreva'uta de legeE i"pune ca "sura incri"inata sa ai#a un te"ei in dreptul intern, insa vi'ea'a, de ase"enea, calitatea legii in cau'aL aceasta tre#uie, intr-adevar, sa *ie accesi#ila 6ustitia#ilului si previ'i#ila in ceea ce priveste e*ectele sale J$otaru +"potriva $o"aniei H)CI, /otararea din data de ; "ai ?444, nr5 ?<5>;3/:=, U =?, CE% ?444-AK5 ,entru ca legea sa satis*aca cerinta de previ'i#ilitate, ea tre#uie sa preci'e'e cu su*icienta claritate intinderea si "odalitatile de e!ercitare a puterii de apreciere a autoritatilor in do"eniul respectiv, tinand cont de scopul legiti" ur"rit, pentru a o*eri persoanei o protectie adecvata +"potriva ar#itrarului Hve'i lsson +"potriva Suediei Jnr5 3K, /otararea din data de ?; "artie 3:<<, seria A nr5 3>4, U @3I5 In plus, nu pute" considera drept ElegeE dec2t o nor"a enuntata cu su*icienta 42 ?443-AK5

preci'ie, pentru a per"ite cetateanului sa isi controle'e conduitaD apeland la nevoie la consiliere de specialitate in "aterie, el tre#uie sa *ie capa#il sa prevada, intr-o "sura re'ona#ila, *ata de circu"stantele spetei, consecintele care ar putea re'ulta dintr-o anu"ita *apta5 Curtea aprecia'a ca tre#uie anali'ata EcalitateaE nor"elor 6uridice invocate in cau'a, cercetand in special daca dreptul intern sta#ilea cu su*icienta preci'ie conditiile in care "sura preventiva a o#ligarii de a nu parasi tara putea *i dispusa5 Inca de la inceput, Curtea constata e!pri"area vaga din art5 ?F din Legea nr5 ?=/3:@:, in te"eiul caruia a *ost luata "sura preventiva5 Acest articol se li"itea'a la a stipula ca strainul, invinuit sau inculpat intr-un proces penal, nu poate parasi tara dec2t dupa incetarea ur"aririi penale sau dupa ac/itarea sa ori, in ca' de conda"nare, dupa e!ecutarea pedepsei5 In pri"ul r2nd, nu e!ista nicio "entiune cu privire la autoritatea a#ilitata sa dispuna o ase"enea "sura5 Este adevarat ca 9uvernul a pre'entat Instructiunile )inisterului de Interne nr5 ===/3::@, care co"pletea'a Legea nr5 ?=/3:@:, dar acestea indicau nu"ai persoanele a#ilitate sa e!ecute ast*el de "asuri si pe cele care tre#uiau sa le apro#e5 r, se pare ca aceste instructiuni interne erau preva'ute *icial al $o"aniei5 cu "entiunea EsecretE si nu au *ost pu#licate in )onitorul

Curtea "ai o#serva ca, de&i art5 ?F din lege a#ilitea'a autoritatile co"petente sa autori'e'e o ingerinta in li#ertatea de circulaie a strainilor, "otivul unei ase"enea ingerinte nu este de*init cu su*icienta preci'ie J$otaru, citata "ai sus, U =<K5 %e ase"enea, Curtea tre#uie sa se asigure ca e!ista garantii adecvate si su*iciente +"potriva a#u'urilor autoritatilor5 Aceasta rea"inte&te ca, in cau'ele re*eritoare la siste"ele de supraveg/ere secreta, anali'ate din perspectiva art5 < din Conventie, s-a decis ca ase"enea siste"e tre#uie sa cuprinda garantii sta#ilite prin lege, care sunt aplica#ile controlului activitatilor serviciilor interesate5 ,rocedurile de control tre#uie sa respecte, cat "ai *idel posi#il, valorile unei societati de"ocratice, in special supre"atia dreptului, la care se re*era in "od e!pres prea"#ulul Conventiei5 Aceasta i"plica, printre altele, ca o ingerinta a organelor e!ecutivului in drepturile persoanei sa *ie supusa unui control e*icient, care tre#uie sa i"plice in "od nor"al, cel putin in ulti"a instanta, puterea 6udiciara, deoarece aceasta o*era cele "ai #une garantii de independenta, i"partialitate si procedura con*or"a cu legea JPlass si altii +"potriva 9er"aniei, /otararea din data de @ septe"#rie 3:F<, seria A nr5 ?<, p5 ?=?@, U ==K5 Acest rationa"ent ar putea *i aplicat, "utadis "utandis, in ca'ul art5 ? din ,rotocolul nr5 ;, avand in vedere stransa legatura dintre acest ulti" articol si art5 < 4.

din Conventie Jve'i in acest sens Ilet"is +"potriva .urciei, @ dece"#rie ?44=, nr5 ?:5<F3/:@, U =4K5 In ca'ul de *ata, Curtea constata ca procedura de aplicare a "asurii preventive de o#ligare de a nu parasi tara nu o*era ast*el de garantii, Legea nr5 ?=/3:@: nepreva'and nicio procedura de control, nici in "o"entul luarii "asurii, nici ulterior5 %e alt*el, toate de"ersurile recla"antului care vi'au revocarea "asurii preventive Jcereri introduse la )inisterul de Interne, contestatii in *ata instantelor penale sau in contencios ad"inistrativK au *ost respinse, deoarece recla"antul s-a a*lat in i"posi#ilitatea de a *ace dovada ca ur"arirea penala indreptata +"potriva sa se inc/eiase sau ca *usese ac/itat5 In realitate, este vor#a de o "sura auto"ata, aplicata pentru o perioada nedeter"inata, ceea ce incalca drepturile persoanei Jve'i $iener +"potriva Bulgariei, ?> "ai ?44@, nr5 ;@5>;>/::, U 3?3, Luordo +"potriva Italiei, 3F iulie ?44>, nr5 >?53:4/:@, U :@, si Ilet"is, citata "ai sus, U ;FK5 ,rin ur"are, Curtea aprecia'a ca dreptul intern nu regle"entea'a su*icient de clar intinderea si "odalitatile de e!ercitare a puterii de apreciere a autoritatilor in do"eniul respectiv5 La toate acestea se adauga *aptul ca art5 ?F din Legea nr5 ?=/3:@: a *ost declarat neconstitutional printr-o deci'ie a Curii Constitutionale din data de 33 aprilie ?443 si "odi*icat ulterior prin Legea nr5 3?>/?443, pentru a se asigura con*or"itatea cu Constitutia5 In acest sens, s-a preva'ut ca orice "sura preventiva de o#ligare de a nu parasi tara tre#uie luata de un "agistrat Jart5 ?: din Legea nr5 3?>/?443K5 r, avand in vedere *aptul ca, in cau'a de *ata, "sura preventiva a *ost dispusa de organele de politie, reiese ca, cel putin incepand cu data de 33 aprilie ?443, aceasta nu era in con*or"itate cu legislatia nationala in vigoare, inclusiv cu Constitutia5 )ai "ult, Curtea rea"inte&te ca este in pri"ul r2nd de datoria autoritatilor naionale si "ai ales de cea a instantelor sa interprete'e si sa aplice dreptul intern JPopp +"potriva Elvetiei, /otararea din ?= "artie 3::<, Culegere de /otr2ri si deci'ii 3::<-II, p5 =;3, U =:K5 In aceasta privina, Curtea constata ca, prin sentina ra"asa de*initiva din data de ?: "artie ?44;, .ri#unalul (udeean Nea" a revocat "sura preventiva a o#ligarii de a nu parasi tara luata +"potriva recla"antului5 Instanta a constatat ca recla"antul nu se a*la su# incidenta niciunei "asuri preventive restrictive de li#ertate luate de un "agistrat5 .otusi, tri#unalul nu a acordat nicio reparatie pentru pre6udiciul su*erit de persoana interesata ca ur"are a prelungirii nelegale a "asurii preventive5 44

)ai "ult, 9uvernul nu a sustinut deloc *aptul ca recla"antul ar *i putut *olosi o alta cale de atac interna pentru a *i despagu#it JAito Sante Santoro +"potriva Italiei, nr5 >@5@<3/:F, U ;=, CE% ?44;-AIK5 In te"eiul celor de "ai sus, Curtea conclu'ionea'a ca, in perioada ? septe"#rie 3::<-34 iunie ?44;, data la care autoritatile au revocat "sura preventiva, atingerea adusa li#ertatii de circulaie a recla"antului nu era Epreva'uta de legeE5 Luand in considerare aceasta constatare, Curtea aprecia'a ca nu este necesar sa "ai continue anali'a capatului de cerere al recla"antului pentru a cerceta daca ingerinta ur"area un Escop legiti"E si daca era Enecesara intr-o societate de"ocraticaE5 ,rin ur"are, a avut loc incalcarea art5 ? din ,rotocolul nr5 ; la Conventie5

#. /$"ra re$tran,erii e8ercitarii re!t"l"i la li)era circ"laie al !er$oanei !e teritori"l "n"i $tat care n" e$te mem)r" al Uni"nii E"ro!ene. A!licarea normelor con&entionale.
.ri#unalul Bucuresti, prin sentina nr5 3=3;/?44F, a respins ca ne*ondata cererea *or"ulata de %irectia 9enerala de ,asapoarte, de restrangere a dreptului la li#era circulaie in Elvetia a paratului A5%5C5 Apelul *or"ulat de recla"anta +"potriva acestei sentinte a *ost respins de Curtea de Apel Bucuresti, prin deci'ia civila nr5 :</?44<5 $ecla"anta a recurat deci'ia instantei de apel, invocand dispo'itiile art5 >4; pct5 : C5proc5civ5 ,rin "otivele de recurs s-a aratat ca paratul a *ost returnat din Elvetia, stat care nu este "e"#ru U5E5, ast*el incat "otivarea instantei re*eritoare la dreptul la li#era circulaie in a carei co"ponenta intra dreptul de a parasi teritoriul $o"aniei cu scopul de a circula pe teritoriul Uniunii Europene, nu este con*or"a situatiei paratului5 %ispo'itia art5 >< din Legea nr5 ?;</?44= nu conditionea'a instituirea restrictiei e!ercitarii dreptului la li#era circulaie dec2t de returnarea prin Acordul de read"isie5

4(

Anali'and deci'ia recurata, prin pris"a criticilor *or"ulate, a pro#atoriilor ad"inistrate si a te!telor de lege incidente in cau'a, Inalta Curte retine ca recursul este ne*ondat, pentru considerentele ce succedL Intr-adevar, Con*ederatia Elvetiana nu este "e"#ru a Uniunii Europene insa, ii sunt aplica#ile prin rati*icare dispo'itiile Conventiei Europene a %repturilor si Li#ertatilor -unda"entale5 %rept ur"are, ra"an vala#ile consideratiile re*eritoare la incidenta ,rotocolului nr5 ; aditional la Conventia pentru Apararea %repturilor -unda"entale invocate si de catre pri"a instanta5 Avand ca punct de plecare cau'a livieira +"potriva landei, anali'a circu"stantiala la datele spetei a calitatilor cerute Legii nr5?;</?44=, pe #a'a careia autoritatile naionale ro"ane dispun restr2ngerea li#ertatii de "iscare in conditiile art5 ? paragra*ele > si ; anterior evocate, cat si anali'a necesitatii proportionalitatii ei cu scopul pentru care aceasta a *ost edictata, presupun, dincolo de cerinta ca "sura solicitata sa ai#a o #a'a legala in Cdreptul internN, si e!a"inarea calitatilor ClegiiN in cau'a si anu"e ca ea sa *ie accesi#ila 6ustitia#ilului si previ'i#ila in privina e*ectelor sale5 Cu" acest ca' nor"ativ a *ost pu#licat in )onitorul conditia accesi#ilitatii legii5 In ceea ce priveste previ'i#ilitatea ei, va'and "odalitatea de regle"entare prin art5 >< si art5 >: din Legea nr5 ?;</?44= a procedurii 6udiciare de restrangere a e!ercitiului dreptului la li#era circulaie in strainatate a cetatenilor ro"ani, ce presupune posi#ilitatea *or"ularii cailor de atac +"potriva /otararii prin care se ia aceasta "sura, indicarea categoriilor de persoane carora li se poate aplica "sura in discutie, se aprecia'a ca e!ista su*iciente garantii +"potriva oricaror a#u'uri ce sar putea produce, "sura anali'ata *iind Cpreva'uta de legeN, in sensul dispo'itiilor art5 ? paragra*ul > din ,rotocolul nr5 ;5 -iind vor#a despre restr2ngerea dreptului de circulaie, se i"pune a *i anali'at si daca aceasta "sura este 6usti*icata de interesul pu#lic intr-o societate de"ocratica, iar su# acest aspect, tri#unalul a apreciat ca "sura restrangerii e!ercitarii dreptului la li#era circulaie al paratului pe teritoriul Con*ederatiei Elvetiene, "sura a carei instituire se solicita pentru o perioada de cel "ult trei ani, este disproportionata in raport cu scopul ur"rit prin adoptarea acestei "asuri, cu consecinta incalcarii dispo'itiilor art5 ? din ,rotocolul nr5 ; adiional la Convenie 5 *icial, este indeplinita "ului si a Li#ertatilor "ului

4-

$eturnarea paratului din Elveia, la data de 3> octo"#rie ?44F in #a'a Acordului de read"isie inc/eiat de statul ro"an cu Elvetia, nu repre'inta o i"pre6urare de natura a 6usti*ica persistenta unei ingerinte atat de se"ni*icative in li#ertatea de circulaie a paratului5 Aceasta ingerinta nu poate *i privita ca Cnecesara intr-o societate de"ocratica si proportionala cu scopul ur"rit prin aplicarea eiN5 ,entru considerentele aratate, in te"eiul dispo'itiilor art5 >3? alin5J3K C5proc5civ5, Curtea a respins recursul ca ne*ondat5 ,ronuntata deL Inalta Curte de Casatie si (ustitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, deci'ia civila nr5 ==:4 din F octo"#rie ?44<5

CONCLU?II

1. ,ricine se gsete n mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul s circule n mod liber i s-i aleag n mod liber reedina sa. 2. ,rice persoan este liber s prseasc orice ar, inclusiv pe a sa. 3. %xercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restr(ngeri dec(t acelea care, prev'ute de lege, constituie msuri necesare, ntr-o societate democratic, pentru securitatea naional, sigurana public, meninerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecia sntii sau a moralei, ori pentru prote)area drepturilor i libertilor altora. 4. Drepturile recunoscute n paragraful . pot, de asemenea, n anumite 'one determinate, s fac obiectul unor restr(ngeri care, prev'ute de lege, sunt )ustificate de interesul public ntr-o societate democratic. Art. # al Protocol"l"i a iional nr. 2.

%reptul la li#ertatea de circulaie este su#su"at condiiei ca persoana +n cau' s se a*le +n "od legal pe teritoriul statului +n cau'5 Bn acest conte!t, su#linie" *aptul c te!tul european nu garantea' dec2t li#ertatea de "i&care +n interiorul unui stat, Convenia negarant2nd dreptul persoanei de a intra sau a r"2ne pe teritoriul unui stat5 Ca &i +n alte situaii, pentru a se veri*ica regularitatea pre'enei unei persoane pe teritoriul unui stat se *ace apel la dreptul intern al statului +n cau'5 %reptul recunoscut cetenilor Uniunii prin articolul 3< din .ratatul instituind CE este considerat ca *iind nucleul ceteniei europene, pentru c, evident, el constituie condiia o#iectiv-necesar de +ndeplinit, *r de care e!ercitarea altor drepturi con*erite cetenilor co"unitari ar *i, practic, i"posi#il5 40

$egle"entrile cu privire la dreptul la li#era circulaie &i-au gsit, datorit interpretrii e!tensive *cute at2t de legislaia co"unitar derivat, c2t &i de 6urisprudena Curii de 6ustiie a Co"unitilor europene, o aplicare "ult "ai larg, care a per"is s se ating *ora su#iectiv &i "aterial a unor ast*el de dispo'iii5 $e'ult ast*el, c, +n practic, Curtea de 6ustiie &i legiuitorul co"unitar au asigurat dreptul la li#era circulaie &i dreptul de se6ur unui grup larg de indivi'i, &i anu"eL celor care +&i caut un loc de "uncD pensionarilorD studenilorD celor care doresc s ur"e'e cursurile de *or"are pro*esionalD tuturor celor care vin dintr-un alt stat "e"#ru pentru turis"D tuturor cetenilor care nu #ene*icia', +nc, de acest drept +n virtutea dreptului co"unitar, su# condiia ca ei s dein, pentru ei &i pentru *a"iliile lor, de o asigurare de #oal &i de resurse econo"ice su*iciente pentru a supravieui5 %reptul la li#era circulaie este asigurat, independent de cetenia lor, "e"#rilor *a"iliilor "uncitorilorD pensionarilorD studenilorD oricrui cetean co"unitar care nu #ene*icia' de dreptul la li#era circulaie +n virtutea altor dispo'iii ale .ratatului5 Unul dintre aspectele cele "ai i"portante ale dreptului la li#era circulaie +l constituie posi#ilitatea o*erit cetenilor Uniunii de a-&i e!ercita, +n "od privilegiat +n raport cu ali strini, un drept de intrare, larg &i Eaproape general, +ntr-unui dintre statele "e"#re, altul dec2t cel de apartenen Jcetenia de origineK5 )ai "ult, acest drept este re'ervat tuturor cetenilor statelor care au se"nat, de6a, Acordul Sc/engen pentru crearea unui spaiu co"un *r *rontiere interne5 Cetenii europeni se #ucur de posi#ilitatea de a se deplasa, oricare ar *i "otivul, dintr-o regiune +n alta a Uniunii, nu"ai pe #a'a unui docu"ent de identitate sau a unui pa&aport vala#il5 Aceast posi#ilitate a *ost reiterat de Curtea de 6ustiie, care a preci'at c statele "e"#re nu pot solicita, pentru ad"iterea pe teritoriul lor, o alt *or"alitate dec2t si"pla pre'entare a unei cri de identitate sau a unui pa&aport vala#il &i a considerat ca ne*iind con*or" cu dreptul co"unitar condiionarea intrrii de o#inerea unei autori'aii, sau s supun altor condiii de control persoanele care doresc s intre +n acel stat, "ai ales c, o#serv", de cele "ai "ulte ori, condiiile sunt +n "od siste"atic ar#itrare sau inutil restrictive5 Bn ceea ce prive&te dreptul de se6ur +ntr-un stat "e"#ru, altui dec2t cel de origine, &i posi#ilitatea care decurge de aici - de sta#ilire a pentru cetenii co"unitari, unei re&edine legislaia co"unitar derivat a +nceput s conin

dispo'iii cu privire la un trata"ent privilegiat +n raport cu cel re'ervat "a6oritii 47

strinilor5 %in acest punct de vedere, regle"entrile co"unitare sunt centrate pe eli#erarea unui docu"ent denu"it Ccarte de se6urE - vala#il cel "ult = ani de la data e"iterii &i care poate *i re+nnoit auto"at5 Aceast carte de se6ur nu are o valoare constitutiv de drepturi, ci nu"ai una de recunoa&tere a drepturilor5 Bn ceea ce prive&te li"itarea dreptului la li#era circulaie, tre#uie o#servat *aptul c au *ost reali'ate o serie de derogri i"ediat dup se"narea .ratatului instituind Co"unitatea econo"ic european, "odi*icri care au *ost preluate +n %irectiva din ?= *e#ruarie 3:@;, cu privire la coordonarea dispo'iiilor speciale care vi'ea' deplasarea &i se6urul strinilor, 6usti*icate pe "otive de ordine pu#lic, securitate pu#lic &i sntate pu#lic5

4@

BIBLIO:RA.IE
1. Benone ,u&c, And8 ,u&c - Protectia )uridic a drepturilor omului , Ed5 -undatiei Acade"ice E%anu#iusE din 9alati, ?44?5 1. C5 Andronovici M Drept internaional public, Ia&i, 3::>5 2. Al Bolintineanu, A5 Nstase M Drept internaional contemporan, Bucure&ti, 3::=5 .. )5 Niciu M Drept internaional public, vol5I &i II, Ia&i, 3::>5 4. I5 %iaconu M urs de drept internaional public, Bucure&ti, 3::;5 (. I5 Suceava &5a5 M ,mul i drepturile sale, Bucure&ti, 3::35 -. I5 Clo&c, I5 Suceava M $ratat de Drepturile ,mului, Bucure&ti, 3::=5 0. Bianca 9utan - Protecia european a drepturilor omului, Ed5 C0 Bec7, ?44@5 7. Corneliu B2rsan M Bec7, ?44=5 @. Aictor %uculescu, Protecia )uridic a drepturilor omului, Ed5 Lu"ina Le!, Bucure&ti, ?44<5 2. $aluca )iga Be&teliu, Catrinel Bru"ar, Protecia internaional a drepturilor omului, ed5 a III- a revi'uit, Ed5 Universul (uridic, Bucure&ti, ?44F5 .. Bianca Sele6ean M 9uan, "paiul european al drepturilor omului. +eforme. Practici. Provocri, Ed5 C505 Bec7, Bucure&ti, ?44<5 3>5 $adu C/iri, urtea %uropean a Drepturilor ,mului. ulegere de >otr(ri 122?, Ed5 C505 Bec7, Bucure&ti, ?44F5 onvenia european a drepturilor omului, vol5 I M II, Ed5 C0

(;