Sunteți pe pagina 1din 9

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh.

Sincai Baia Mare

Curs 1 Baze de date si Sisteme de gestiune a bazelor de date Astazi in sistemele in cu care lucram sau pe care le realizam, informatia este una din resursele fara de care practic nu putem sa desfasuram corespunzator activitatea. Folosirea corcta a acestei resurse a impus cristalizarea unor concepte ca baza de date, banca de date, sisteme de gestiune a datelor, etc. Baza de date = un ansamblu de date, interconectate, impreuna cu descrierea lor, necesare si suficiente diferitelor aplicatii. Avantajele organizarii datelor in b.d sunt: - independenta datelor memorate de aplicatie - securitatea datelor - integritatea datelor - facilitati de utilizare fara sa se cunoasca b.d in intreaga ei complexitate - existenta unor limbaje de regasire a datelor Modele de baze de date intalnite: ierarhice, retea, relational. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD) = un pachet de programe realizat de firme specializate care realizeaza gestiunea si prelucrarea complexa a datelor asigurand independenta programelor fata de modul de structurare a datelor. Functiile unui SGBD: a. de descriere a datelor: LDD b. de manipulare a datelor: LMD c. de utilizare a datelor d. de protectie a datelor Tipuri de utilizatori: -informaticieni, programatori; -neinformaticieni -administratorul bazei de date . Exemple de SGBD: dBase, FoxPro, Paradox, SuperBase, Access, Informix. In SGBD-ul FoxPro baza de date este reprezentata ca un ansamblu de relatii sau tabele. In acest fel tabela este un fisier cu extensia .DBF avand articole de lungime fixa si ca prima inregistrare un antet. Structura conceptula a unei baze de date este un ansamblu de campuri impreuna cu denumirea, lungimea si tipul lor, precum si ordinea de definire a acestor campuri. Ex: nume fisier antet (structura bazei de date) Elevi.dbf Nume Prenume Clasa Medie Ionescu Ioan 11a 8.56 Popescu Vasile 12a 9.23

Nume coloana = field name (camp)

Limbajul de descriere a datelor: permite specificarea entitatilor si relatiilor


dintre acestea. Setul de caractere este format din litere mari si mici, cifrele din sistemul zecimal si caracterele speciale. Identificatorii sunt succesiuni de litere si cifre. Cuvintele cheie desemneaza comenzi si functii standard ale limbajului. (se pot prescurta la minim 4 caractere; ex: display, displa, displ, disp). Tipurile de date determina operatiile ce se pot executa asupra lor. Clasificarea tipurilor de date:
1

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh. Sincai Baia Mare

tipul numeric: specificat prin litera N sau F tipul sir (de caractere): precizarea se face prin litera C (character) tipul data calendaristica: multime de valori cu o structura ce contine numarul lunii, al zilei si al anului separate de un caracter special (/), si incadrate intre acolade. Este specificat prin litera D (Date). - tipul logic: precizat prin litera L (Logical) - tipul memo: asemanator tipului sir, reprezentand o facilitate oferita utilizatorilor. Este folosit numai in bazele de date pentru a defini texte intregi de lungime variabila; se specifica prin litera M (Memo). Constantele sunt date ale caror valori sunt constituite chiar de caracterele utilizate in scrierea lor. Pot fi: numerice, caracter, logic, data-calendaristica. Variabilele sunt zone de memorie identificate prin nume, valoare si tip. Pot fi variabile sistem si variabile utilizator. Variabilele sistem sunt cele care controleaza in special aspectul iesirilor la imprimanta; numele lor incep cu linia de subliniere (underline). Variabilele utilizator pot fi simple si indexate. Alocarea lor este dinamica, adica ele primesc nume si tip prin instructiunile de creare (citire, atribuire, calcule).Ele exista atata timp cat sesiunea de lucru nu s-a incheiat. Campurile sunt elemente care formeaza structura conceptuala a bazei de date. Numele campului este un identificator de maxim 10 caractere alfanumerice. Functiile standard sunt o facilitate importanta a unui SGBD si se pot clasifica in: - functii matematice - functii de lucru cu siruri de caractere - functii relative la datele calendaristice - functii relative la fisiere - functii speciale - functii de informare generala Operatorii limbajului de definire: aritmetici, relationali, logici (.not., .and., .or.) si operatori specifici sirurilor de caractere (+,-, $) si datelor calendaristice (+,-). Expresiile: numerice, relationale, logice, sir, data calendaristica.

Limbajul de manipulare a datelor: este format din comenzi pentru


modificarea datelor sau pentru obtinerea informatiilor prin prelucrarea datelor din baza de date. Comenzile sunt formate dintr-un verb care va indica actiunea si un numar de clauze, care vin sa particularizeze efectul comenzii pentru situatia respectiva. Formatul general al unei comenzi este: <verb> [<clauza1>][<clauza2>..] Ex: List for medie<5; list Tipuri de comenzi: - comenzi linie (pentru fragmentare se foloseste ;) - comenzi multilinie (folosite numai in programe, ex: if) - comenzi comutator (ex: set bell on/off) Clase de comenzi sau functii realizate de SGBD: 1. Gestionarea structurii conceptuale 2. Gestionarea datelor 3. Regasire rapida 4. Afisarea datelor 5. Programare structurata 6. Modularizare si parametrizare 7. Mediul de lucru 8. Protectie Modurile de lucru: interactiv (fereastra de comenzi), asistat (meniuri), program Curs 2
2

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh. Sincai Baia Mare

Operatii generale cu fisiere Un SGBD este incarcat la apelul sau in memoria de lucru de catre sistemul de operare in care a fost implementat si functioneaza in concordanta cu restrictiile acestuia. Fisierele pe care le creaza, modifica si sterge SGBD FoxPro sunt fisiere Ms-Dos. Tipuri de fisiere: - fisiere .DBF, baze de date - fisiere .PRG, textele sursa ale programelor - fisiere .MEM, contin variabile de memorie - fisiere .NDX, indexi asociati bazelor de date pentru parcurgere ordonata - fisiere .MDX, liste mai mari de indexi - fisiere .SCR si .FMT, generator de machete de ecran - fisiere .FRM, proiect de rapoarte - fisiere .LBL, proiect de etichete - fisiere .DBO, .FPT, rezultatul compilarii Operatii generale cu fisiere si directoare: 1. 2. 3. 4. Schimbarea directorului de lucru: SET DIRECTORY TO <cale_director> Schimbarea discului curent: SET DEFAULT TO <disc> Indicarea directoarelor de cautare: SET PATH TO <lista de directoare> Afisarea fisierelor existente: a. DIR/DIRECTORY [[ON] <disc>][<director>][<prototip>] [TO PRINTER/TO FILE <fis.txt>] b. DISPLAY/LIST FILES [ON <disc>:][LIKE <director> <prototip>] [TO PRINTER/TO FILE <fis.txt>] Copierea unui fisier: COPY FILE <fis1.*> TO <fis2.*> Redenumirea unui fisier: RENAME <fis1.*>TO <fis2.*> Stergerea unui fisier: ERASE <fis.*> sau DELETE FILE <fis.*> Afisarea continutului fisierelor text:TYPE<specificare>[TO PRINTER/TO FILE<fis.txt>]

5. 6. 7. 8.

Ex: pagina 64

Curs 3 Operatii asupra datelor. Functii standard Citirea unei variabile: Exista 3 metode de atribuire unei variabile de valori prin citire de la tastatura si anume: a. comanda INPUT cu sintaxa: (orice fel de variabile) INPUT [<mesaj>] TO <variabila> Ex: INPUT Varsta TO ani b. comanda ACCEPT cu sintaxa: (valabila numai pentru siruri de caractere) ACCEPT [<mesaj>] TO <variabila> Ex: ACCEPT Numele TO nume c. comanda WAIT care, permite crearea unei variabile de tip caracter de lungime 1, cu sintaxa: (permite si o pauza in program pana se apasa o tasta, caracterul eventual fiind atribuit variabilei) WAIT [<mesaj>] [TO <variabila>] Ex: WAIT Continuati TO x WAIT Press any key to continue
3

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh. Sincai Baia Mare

Afisarea expresiilor (variabilelor) Afisarea la un moment dat a valorii unei expresii se poate face prin mai multe comenzi. a. comanda ? cu sintaxa: ? <lista_expresii> Ex: ? a=, 50 x=4 ?x b. comanda ?? cu aceeasi sintaxa cu diferenta ca ? trece la linie noua, iar ?? nu trece. Stergerea variabilelor numarul de variabile pe care le poate gestiona sistemul este foarte mare variabilele folosite intr-un program sunt sterse automat cand programul respectiv se termina - exista cazuri cand avem nevoie in memorie de anumite variabile si atunci cele care sunt in plus se vor sterge cu comanda: RELEASE <lista_var> /ALL -comanda sterge variabilele locale nominalizate in lista (ALL, pe toate) Operatia de stergere a tuturor variabilelor publice se face cu: CLEAR MEMORY sau CLEAR ALL. Pentru a salva anumite variabile si a le restaura se folosesc comenzile: SAVE TO, RESTORE FROM. Afisarea listei variabilelor existente se face cu: DIPLAY/LIST MEMORY. Curs 4 Tipuri de date si functii standard Functii uzuale asupra tipurilor de date: 1. MAX(<e1>,<e2>) Ex: max(13,2)=13 max(alb, alba)=alba 2. MIN(<e1>,<e2>) Ex: min(13,2)=2 min(alb, alba)=alb 3. TYPE(<eC>)-returneaza litera corespunzatoare tipului de data Ex: TYPE(B)=C 4. IIF(<eL>,<e1>,<e2>)-intoarce e1 daca eL este adevarata si e2 daca eL este falsa Ex: IIF(3=5,corect,incorect)=incorect 1. Functiile referitoare la datele numerice -fixarea numarului de zecimale (implicit 2) pentru afisarea numerelor se face cu SET DECIMAL TO <nr> Ex: ?2/3 0.67 SET DECIMAL TO 4 ?2/3 0.6667 a. ABS(<eN>)-valoarea absoluta Ex: ABS(-2)=2 c. SQRT-radical d. ROUND(<eN1>,<eN2>)-rotunjire a numarului eN1 la zecimala data de eN2 Ex: ROUND(1.76543,3)=1.765 e. MOD(<eN1><eN2>)-calculeaza restul impartirii lui eN1 la eN2 f. INT(<eN>)-intoarce intregul din numar g. SIGN(<eN>)-semnul:-1 negativ, 1 pozitiv, 0 pentru nul h. RAND()-numar aleator in (0,1)

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh. Sincai Baia Mare

i. STR(<eN1>[,<eN2>[,<eN3>]])-face conversia intre tipul numeric si tipul sir unde: eN1 este numarul, eN2 este lungimea, eN3 este numarul de pozitii pe care va se va face reprezentarea zecimala. Ex: STR(1432.456)=1234.456 Functii financiare:FV, PV, PAYMENT. 2.Functii si operatii pentru caractere si siruri de caractere a. concatenare: + Ex: ?alfa+beta -> alfabeta - concatenare cu mutarea spatiilor libere la sfarsit b. aparteneta: $ Ex: alfa$alfabet -> .T. c. SUBSTR(<eC>,<eN1>,<eN2>) Ex:SUBSTR(Abcd,2,1)=b d. LEFT(<eC><eN>) Ex:LEFT(abcdes,4)=abcd e. RIGHT(<eC><eN>) Ex:RIGHT(abcdes,4)=cdes f. LEN(<eC>)=lungimea sirului g. REPLICATE(<eC>,<eN>) Ex: REPLICATE(Z,3)=ZZZ h. SPACE(<eN>)-intoarce un sir de eN spatii i. RTRIM(<eC>), LTRIM(<eC>), TRIM(<eC>) j. VAL(<eC>)-conversia unui sir la numar Ex: VAL( 123.456)=123.456 VAL(1A)=1.00 3. Functii referitoare la tipul data calendaristica pot fi reprezentate in mai multe formate cu ajutorul comenzii: SET DATE [TO] <format> unde <format> poate fi:AMERICAN / USA / MDY / YMD
-

includerea secolului: SET CENTURY ON/OFF (implicit OFF) indicarea semnului separator: SET MARK tO <caracter> operatii: comparare, diferenta, adunare, scadere; functii: DATE(), DAY(<eD>), MONTH(<eD>), CMONTH(<eD>), YEAR(<eD>), TIME(), - Curs 5 Operatii elementare asupra bazelor de date

Structura conceptuala a unei baze de date este ansamblul de campuri cu denumirea, tipul si lungimea lor, precum si ordinea de definire a acestor campuri. 1. Crearea structurii unei baze de date se face cu comanda: CREATE <fis.dbf> -permite deschiderea unei ferestre care prin dialog cu utilizatorul defineste structura bazei de date. Utilizatorul poate introduce date imediat dupa salvarea structurii. (daca se iese accidental se poate folosi comanda Append). 2. Deschiderea si inchiderea unei b.d. USE <fis.dbf> - deschide baza de date cu numele specificat inchizand eventual o alta deschisa USE inchide b.d. Ex: use elevi.dbf use cadre.dbf use 3. Modificarea structurii unei b.d. MODIFY STRUCTURE -utilizatorul poate sterge, adauga, modifica sau insera campuri noi 4. Afisarea structurii conceptuale se face cu; LIST/DISPLAY STRUCTURE [TO PRINTER/ TO fILE <fis.txt>] - deosebirea DISPLAY face o pauza la umplerea ecranului 5. Duplicarea structurii conceptuale
5

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh. Sincai Baia Mare

COPY STRUCTURE TO <fis.dbf> [FIELD <lista_camp>] - permite crearea unei noi baze de date pornind de la cea activa prin preluarea tuturor campurilor sau numai a anumitor campuri enumerate in clauza FIELDS. Ex: elevi (nume,C,20; cls,C,3; medie,N,5,2; Datan,D,8) Use elevi copy structure to probe.dbf fields nume, cls use probe - crearea directa a structurii b.d. se mai poate face cu: CREATE TABLE <fis.dbf> (<lista_definitii>) unde <lista_definitii>::=<nume_camp> <tip> [ ([<lungime>],[<zecimale>]) ] Ex: CREATE TABLE elevi.dbf (nume C(20), cls C(3), medie N(5,2), Datan D) Functii relative la baze de date: 1. FIELD(<expn>) = numele campului 2. TYPE(<camp>) = tipul campului precizat 3. RECCOUNT() = numarul de articole din b.d. Ex: exercitiul 1 pagina 84 - Curs 6 Operatii asupra bazelor de date Structura fizica a unei baze de date cuprinde ansamblul valorilo campurilo grupate in inregistrari sau articole.Articolele se depun in tabela consecutiv moment in care primesc un numar (in secventa strict crescatoare) si determina pozitia articolului in baza de date. Articolul curent este are pastrat numarul in pointerul de fisier sau indicatorul de inregistrare. Functii necesare prelucrarii articolelor: 1. RECNO() = numarul articolului curent 2. EOF() = intoarce true daca s-a ajuns la sfarsitul b.d. Selectarea articolelor: - prelucrarile asupra unei b.d. (afisari, copieri, stergeri, modificari, etc.) pot fi realizate pe toate articolel b.d. sau numai pe unele. Operatia de selectare poate fi indicata in unele comenzi prin clauzele de selectare: <domeniu> FOR <conditie> WHILE <conditie> - domeniu poate fi inlocuita cu cuvintele cheie: ALL, NEXT <n>, REST, RECORD <n> - clauza FOR, selectarea articolelor care indeplinesc conditia - clauza WHILE, selectarea articolelor care indeplinesc conditia, selectarea inceteaza cand se intalneste un articol ce nu indeplineste conditia Incarcarea unei baze de date cu articole se face cu: APPEND Obs. 1. completarea campurilor memo se face prin apasarea tastelor <ctrl>+<home>, iar la inchidere <ctrl>+<end>, sau <esc>, sau <ctrl>+<w> 2. semnalizarea cazurilor de eroare se face sonor: SET BELL ON/OFF Continutul bazei de date: 1. Afisarea informatiilor dintr-o baza de date se face cu: LIST/DISPLAY [<lista_expresii>][<domeniu>][FOR <conditie>][WHILE <conditie>] [TO PRINTER/TO FILE <fis.txt>] - diferenta LIST (afiseaza toata b.d.), DISPLAY (un articol) - <lista_expresii>=campurile 2. Cautare rapida si pozitionare a. comanda de cautare secventiala: LOCATE FOR <conditie> [<domeniu>] - functii de testare FOUND(), EOF()
6

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh. Sincai Baia Mare

b. comanda de continuare: CONTINUE c. cautare si pozitionare: LOOKUP (<camp1>, <expresie>,<camp2>[,<expC>]) cauta intr-o baza de date prima aparitie a unei expresii date, cu pozitionare, functia returnand valoarea campului1 (daca nu este se returneaza sirul vid); camp2 este cercetat , exp expresia de cautat. Ex: locate for medie=10.00 ?eof() ->F display continue ?eof ->F ?lookup(nume, 10.00, medie) d. comanda de salt si pozitionare: GO [TO] <nr>/TOP/BOTTOM e. comanda de avans si pozitionare: SKIP [+/-] <n> Ex: problema 1 pagina 90.

- Curs 7 Actualizarea unei baze de date 1. Adaugare de articole noi: APPEND sau APPEND BLANK - adaugare de articole din alta baza de date: APPEND FROM <fis.dbf> [FOR <cond>] [FIELDS <lista_campuri>] 2. Inserarea articolelor: - actualizare interactiva: EDIT, CHANGE, BROWSE sintaxe: EDIT/CHANGE <nr_articol> [FIELDS<lista_c>] [<domeniu>] [FOR <conditie>] [WHILE<conditie>] BROWSE [FIELDS<camp1>[/R][<dim>[,] etc - neinteractiv REPLACE <camp1> WITH <expresia1> [,<camp2> WITH <expresia2>] [<domeniu>] [FOR <conditie>] [WHILE<conditie>] 3. Stergerea articolelor:logic(marcare cu *) sau fizic - marcarea: DELETE [<domeniu>] [FOR <conditie>] [WHILE<conditie>] (pentru ignorarea articolelor marcate-> SET DELETED ON (implicit Off)) - stergerea fizica: PACK sau ZAP (fara marcare toate) - anularea marcajelor: RECALL [<domeniu>] [FOR <conditie>] [WHILE<conditie>]

Ex:

exercitiul nr 4.7.6. de la pagina 100 exercitiul nr 4.7.7. de la pagina 100 - Curs 8 Folosirea simultana a mai multor baze de date

Pentru a putea folosi mai multe baze de date deodata se folosesc zone distincte de memorie numite zone de lucru. Intr-o zona de lucru se poate deschide o singura baza de date. In FoxPro sunt 25 de zone de lucru identificate cu numerele 1->25 sau cu literele A->J pentru primele 10 si W11->W25 pentru zonele 11->25. Operatii: 1. Indicarea zonei de lucru: SELECT <zona>/<nume_alias> 2. Deschiderea unei baze de date intr-o zona: USE <fis.dbf>IN<zona>[ALIAS <nume_alias>]
7

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh. Sincai Baia Mare

3. Calificarea campurilor: referirea la un camp <zona>/<nume_alias><separator><nume_camp> Obs: - Clauza In completeaza comenzile: GOTO, SKIP - functia SELECT() returneaza primul numar de zona libera Ex: rezolvat, pagina 105.

- Curs 9 Sortarea bazelor de date Operatia de sortare sau ordonare presupune compararea articolelor intre ele si in functie de valorile cheilor de ordonare, accesul la un articol inaintea altuia.(criteriul poate fi crescator sau descrescator). Operatia de ordonare se poate face prin doua comenzi: SORT (sortare) si INDEX (indexare). Sortarea datelor SORT TO <fis.dbf> ON <camp1>[/A][/D][/C] [,<camp2>[/A][/D][/C]] [DESCENDING/ASCENDING] [<domeniu>][FOR <conditie1>][WHILE <conditie2>] [FIELDS <lista_campuri>] Comanda rearanjeaza fizic articolele bazei de date active, depunandu-le intr-o alta baza de date indicata prin clauza TO. Criteriul de ordonare poate fi unul sau mai multe campuri ale bazei de date. Pentru fiecare cheie se va specifica sensul ordonarii: /A-crescator, /Ddescrescator, /C-se refera la sirurile de caractere pentru a face compararea valorilor insensibila la literele majuscule sau minuscule. DESCENDING/ASCENDING se folosesc cand toate cheile au acelasi sens de ordonare. Cheile de sortare nu pot fi campuri de tip memo sau logic. Ex: ordonati o baza de date elevi (nume, clasa, media, varsta) dupa nume si clasa si listati-o. Obs: 1.Clauza FIELDS specifica campurile din care va fi formata baza de date ordonata. 2. Posibilitatea sortarii cu functia: ASORT(<tablou> [,<pozitia> [,<nr> [,<sens>]]]) - se sorteaza elementele tabloului in ordine crescatoare daca sens=0 sau lipseste si descrescatoare daca sens<>0. Toate elementele trebuie sa fie de acelasi tip. Daca tabloul este unidimensional, atunci se vor sorta elementele de la pozitia data, care vor fi in numar de nr . Daca toate acestea lipsesc se vor sorta toate elementele tabloului. Ex: se da un vector, se cere sa se ordoneze crescator de la o pozitie data. Daca tabloul este matrice, liniile se vor sorta astfel: coloana care determina cheia de sortare este precizata prin pozitia unui element de pe coloana respectiva.

- Curs 10 Prelucrari statistice asupra bazelor de date 1. Numararea articolelor: COUNT [TO <var>][<domeniu>][FOR <cond1>][WHILE <cond2>] -comanda numara articolele din b.d. activa si daca este prezenta clauza TO depune rezultatul in variabila specificata. Obs: Afisarea pe ecran a diferitelor comenzi depinde de comutatorul SET TALK ON/OFF (implicit este ON)
8

Sisteme de gestiune a bazelor de date Prof. Carmen Anton Colegiul National Gh. Sincai Baia Mare

2.

3.

4.

5.

Ex: pagina 194 Insumarea valorilor unor campuri: SUM [<lista_expresii>][TO <lista_var> / TO ARRAY <tablou>] [<domeniu>][FOR <cond1>][WHILE <cond2>] -comanda permite insumarea valorilor fiecarei expresii in parte pentru toate articolele bazei de date active. Clauza lista_expresii contine expresii cu campuri ale bazei de date. Rezultatul poate fi afisat direct pe ecran (set talk) sau depus intro lista de variabile sau tablou. Implicit se vor insuma toate campurile numerice ale bazei de date si se vor afisa pe ecran. Ex: pagina 195 Calcularea mediei aritmetice AVERAGE [<lista_expresii>][TO <lista_var> / TO ARRAY <tablou>] [<domeniu>][FOR <cond1>][WHILE <cond2>] -comanda permite calculul mediei aritmetice a valorilor expresiilor din lista, pentru articolele specificate din baza de date Calcule statistice si financiare CALCULATE [<lista_expresii>][TO <lista_var> / TO ARRAY <tablou>] [<domeniu>][FOR <cond1>][WHILE <cond2>] -aceeasi semnificatie ca la SUM si AVERAGE cu diferenta ca pentru continutul listei de expresii pot intra si urmatoarele functii: a. AVG(<expN>)-media aritmetica; b. CNT()-numararea articolelor selectate din baza de date; c. SUM(<expN>)-insumare; d. MAX(<expN>)-extrage cea mai mare valoarea a expresiei calculata pentru fiecare articol; e. MIN(<expN>)- extrage cea mai mica valoarea a expresiei calculata pentru fiecare articol; Ex: calculate cnt() to x sau count to x calculate avg(absn) to x sau average absn to x Ex: pagina 196 (celebritate) Totalizarea valorilor TOTAL ON <cheie> TO <fis.dbf> [FIELDS <lista_camp>] [<domeniu>][FOR <cond1>][WHILE <cond2>] -creaza o noua baza de date cu numele specificat prin clauza TO cu aceeasi structura a bazei de date active. Baza de date activa este parcursa in intregime si pentru fiecare grup de articole care au aceeasi valoare a expresiei <cheie> se adauga in noua baza de date cate un articol cu cheia unica a grupului si avand campurile numerice specificate in clauza FIELDS (sau toate campurile numerice) valoarea insumata a valorilor fiecarui articol din grup in campul respectiv. Ex:pagina 198