Regulamentele Organice -document premergator al Constitutiei de la 1866-

Regulamentul organic a fost o lege organica-constitutionala promulgata in 18311832 de catre autoritatile imepriale rusesti in Tara Romaneasca si Moldova. Regulamentele organice au rezultat dintr-o colaborare a cabinetului de la Petersburg cu comisiile formate din marii boieri munteni si moldoveni si cuprind in parte "cererile boierilor de odinioara si datinile vechi" privind alegerea DomnuluiRegulamentele au dat celor doua tari romane aceeasi organizare politica. O data cu intrarea lor in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in Moldova in 1832, cu putine deosebiri de continut de la o tara la alta, Principatele vor dispune de instrumentul destinat sa ofere un cadru normativ guvernarii. Ideea de stat, in acceptiunea sa moderna, cu misiunea si functiile sale specifice, apare pentru prima data intemeiata pe norme de convietuire, adica pe legi. "Intr-un cuvant-aprecia A.D.Xenopol--Regulamentul Organic cautase sa prinda viata romanesca, sovainda si plutitoare in voia intamplarei, in regulele precise, fixe si nestramutate ale unor prevederi formulate in chip general; era substituirea vietei legale celei arbitrare de pana atunci"

Regulamentul nu constituie insa o legiuire care sa satisfaca aspiratiile si nevoile societatii romanesti. Ele nu au fost realizate dupa tiparul clasic al constitutiilor apusene (constitutii liberale impuse de burghezie), fiind mai curand coduri constitutionale si administrative decat constitutii propru zise . Desi ele au valoare de lege fundamentala nu pot fi socotite totusi ca o constitutie deoarece au fost adoptate cu incuvintarea puterilor straine, Rusia si Turcia, fara consultarea si acordul poporului si nu contin dispozitii referitoare la drepturi si libertati. Ele reglementeaza o structura sociala si politica absolutista.
Regulamentele Organice reprezinta insa un moment important in istoria constitutionalismului romanesc chiar daca nu sunt "constitutii", putem spune ca ele au caracter constitutional deoarece cuprind dispozitii necesare organizarii institutiilor statului. Aceste dispozitii au introdus primele principii de drept constitutional in istoria legislatiei romanesti.

Continutul eterogen al dispozitiilor cuprinse in cele doua regulamente, care amesteca prescriptiile de drept administrativ cu cele referitoare la regimul agrar si institutiile de invatamand public, demonstreaza diferenta dintre "Regulamente" si Constitutii. Unul dintre principiile constitutionale fundamentale introduse de Regulamentul Organic este cel al organizarii statului pe baza principiului separatiei puterilor: cea executiva incredintata Domnului, cea legislativa, exercitata impreuna de Domn si Adunarea Obsteasca (parlamentul), iar puterea judecatoreasca era detinuta de instantele de judecata, cele judetene, cele de apel de la Iasi si Bucuresti si Inaltul Divan judecatoresc drept ultima instanta competenta sa judece pricinile civile, comerciale sau penale. Separarea puterilor in stat face posibila aparitia sistemului de puteri clasice.

Regulamentele Organice reglementeaza alegerea Domnului, organ constitutional in jurul caruia se desfasoara viata politica a Tarii. Conform art. 58 din Regulamentul Valahiei si 61 din Regulamentul Moldovei, Domnul este seful functiunii executive.
Regulamentele Organice reglementeaza procedura de lucru a Adunarilor. Astfel, potrivit art. 48 lit.c din Regulamentul Organic al Tarii Romanesti, respectiv art. 51 lit. a din Regulamentul Organic al Moldovei, domnul avea initiativa legilor si trimetea Adunarilor proiectele de legi. Acestea erau votate in intregime sau cu anumite modificari. Exista si posibilitatea ca Adunarea sa respinga proiectul. Pentru a dobandi putere de lege, hotararile Adunarii trebuiau sanctionate de catre domni "fara aratarea de motive" Regulamentele Organice au creat functia de procuror pe langa tribunale, pentru paza legii si a ordinii publice, si corpul de avocati pentru apararea impricinatilor. Este un sistem judecatoresc intemeiat pe alocarea atenta a competentelor si pe indicarea unor cai de atac bine definite. Reforma judecatoreasca introdusa prin Regulamentul Organic instituia o retea de instante bine structurate fiecare dintre ele avand misiuni si competente foarte clare si precis formulate. Cu unele mici modificari, mai mult de competenta si de titulatura, aceasta organizare a ramas valabila pana la jumatatea secolului al XX-lea.

Regulamentele Organice au organizat, pe baze moderne, serviciile publice, au alcatuit un corp de functionari permanenti, au infiintat politia nationala, au modernizat sistemul financiar, au alcatuit o Adunare legislativa, au instituit ministerele si s-a organizat invatamantul in limba romana, care a fost declarata limba oficiala , toate aceste masuri au contribuit la progresul Tarilor Romane si au creat un cadru propice pentru Unirea lor.