Protectie pasiva a ocupantilor

Protectia pasiva caracterizeaza ansamblul masurilor luate de constructor pentru protejarea ocupantilor automobilului in caz de accident. Protectia pasiva este determinate de capacitatea structurii caroseriei de a absorbi energia de inpact precum si de amenajarea judicioasa a habitaclului in zonele de inpact; sunt , deasemena , avute in vedere si alte aspecte , cum ar fi eficacitatea sistemelor de retinere a ocupantilor(centuri , perne de aer), capacitatea comenzii directiei de a nu se deplasa spre interiorul habitaclului etc. Proiectatrea autovehicolului din punct de vedere al protectiei passive inplica rezolvarea a doua categorii de probleme : - stabilirea limitelor biomecanice ale corpului omenesc si determinarea comportarii acestuia la inpact; - stabilirea incercarilor si testelor carora trebuie sa le faca fata autovehiculul pentru ca acesta sa se comprte corespunzator in caz de inpact Pentru aprecierea fortelorsi acceleratiilor care actioneaza asupra omului in cazul unor coliziuni ale autovehiculelor se utilizeza manechine prevazute cu traductoare de acceleratie si forta , care permit aprecierea gradului de vatamare. Rezistenta autovehiculului la impact depinde de constructia zonei frontale a caroseriei, precum si de rezistenta la incovoiere a traversei frontale a cadrului. in acest punct de vedere, este de dorit ca structura frontala a caroseriei sa se deformeze cat mai mult inainte ca deformatiile sa ajunga la zona de protectie a ocupantilor, absorbind astfel cat mai mult din energia de impact. !n acest scop, traversele si lonjeroanele cadrului vor fi astfel imbinate incat, in cazul unui impact, partea din fata sa se comporte asemanator unui mecanism articulat, atunci cand forta de impact depaseste o valoare limita si tensiunile ajung in zona deformatiilor plastice. "n plus de rezistenta este adus si prin ranforsarea pragurilor, a lonjeroanelor si a traverselor caroseriei sub ambele rinduri de scaune. "sile sunt prevazute cu bare de otel pentru protectia la soc lateral, iar zonele de deformare din fata si spate ajuta la disiparea energiei in cazul unei coliziuni frontale sau posterioare. # solutie relativ recenta in constructia lonjeroanelor (in zona de fi$are a barelor parasoc) o constituie utilizarea asa-numitelor %!&'(R)"*(+,

relizate prin inbinarea a doua tuburi cilindrice de diametre diferite; tubul de diametru mai mic este fi$at prin sudura de periferia tubului cu diametru mai mare. !n cazul unui inpact tubul cu diametrul mai mic se va deforma , patrunzand in interiorul tubului cu diametru mai mare , absorbind astfel energia de inpact. +tructura, reactiva in cazul unui impact, este fabricata din oteluri si materiale noi care absorb si disipeaza mai bine energia cinetica. Partea frontala, cea posterioara si cele laterale ale caroseriei au fost astfel concepute, incat sa sufere o deformare programata care reduce impactul si violenta socului asupra ocupantilor. -abitaclul, o zona nedeformabila datorita rigiditatii sale, se comporta ca o celula de supravietuire a ocupantilor, e$cluzand orice intruziune a elementelor blocului din fata (motor, cutie de viteze, baterie, carcasa si accesorii). .ceste elemente sunt concepute sa se comprime in cazul unui impact. .rmatura deformabila a volanului, fabricata din magneziu, precum si coloana cu retractare pasiva a acestuia permit marirea distantei dintre volan si sofer. /apitonajul si tabla integrata in carcasa, sub volan reduc riscurile de ranire a membrelor inferioare. "n sistem de escamotare a pedalei de frana permite, in egala masura, limitarea riscurilor de ranire a gleznelor soferului. Panourile usilor pot fi dotate cu capitonaje si bandouri din aluminiu care permit, inca din faza initiala a unui impact lateral, e$ercitarea unor eforturi adaptate in scopul protejarii cat mai eficiente posibil a corpului pasagerilor. !n cazul unui impact din spate, /lio !!! propune o inovatie Renault pentru locurile din fata, respectiv scaunele si tetierele cu absorbtie a energiei. .ceasta noua tehnologie reprezinta un progres important in materie de protectie a gatului in cazul impactului. .cum, la reglarea in inaltime, cea care gliseaza este tetiera, si nu tijele acesteia care nu mai reprezinta elemente rigide. !n cazul unui impact, spatele ocupantului se poate afunda mai mult in spatar, pana cand capul sau atinge tetiera. .tat bancheta spate, echipata cu trei tetiere tip virgula, cat si zonele de prindere ale acesteia de caroserie sunt ranforsate pentru a se limita inclinarea spatarului la impact.

0one ranforsate din otel special 0one de deformare programata (abosrb energia de impact) Absorbante de soc

"nul din principalele mijloace de protectie a ocupantilor autovehicolului in caz de accident il constituie centura de siguranta. "tilizarea centurii de siguranta este avantajoasa din doua puncte de vedere : - centura de siguranta asigura retinerea ocupantilor in scaune, astfel incat acestea sa nu loveasca diferitele obstacole din habitaclu sau sa fie aruncati in afara autovehiculului; - in acelasi timp , centura de siguranta asigura o reducere a fortelor si acceleratiilor care actionraza asupra ocupantilor datorita alungirii centurii in timpul inpactului. !n prezent , cel mai utilizat tip de centura de siguranta este cea cu prindere in trei puncte, prevazuta cu rola retractoare si 1sau dispozitiv de pretensionare. Rola retractoare realizeaza imobilizarea centurii in momentul in care viteza cu care aceasta este trasa depaseste o anumita valoare ma$ima , asigurand astfel retinerea ocupantului in scaun. ispozitivele de pretensionare asigura si retragerea pasagerului catre scaun in momentul in care deceleratia autovehiculului depaseste o anumita valoare ma$ima. eclansarea dispozitivului de pretensionare este asigurata de catre un senzor de deceleratie. # metoda moderna de protectie a ocupntilor o constituie utilizarea dispozitivelor de tip perna de aer. .ceste dispozitive sunt formate din urmatoarele elemente componente : - senzori de deceleratie; - generatori de gaz; - perna de aer propriu-zisa; Pernele de aer sunt montate in volan , in plansa 2 bord , portiere , spatarele scaunelor din fata. 3eneratorul de gaz cuprinde un dispozitiv pirotehnic de aprindere (pe baza de nitrat de zinconiu si potasiu) comandat de catre senzorii de

deceleratie , precum si substanta generatoare de gaz (nitrat de sodiu). 4unctionarea acestui dispozitiv are loc astfel : in cazul unui inpact, aprinderea dispozitivului pirotehnic va produce intrarea in reactie a nitratului de sodiu , insotita de degajarea de azot; se asigura astfel umflarea pernei de aer propriu-zise , realizata din n5lon si cauciuc. )recerea gazului catre perna de aer se realizeaza prin intermediul unei supape , limitandu-se astfel viteza de impact dintre perna si ocupant. )impul ma$im de raspuns al unui astfel de dispozitiv este de 67 ms , umplerea cu azot a unei perne cu un volum de 87 l durand ma$imum 7.9 s. ($ista airbag-uri frontale pentru sofer si pasagerul din fata 2 cele mai utilizate 2 airbag-uri laterale pentru protectia toracelui si airbag-uri cortina pentru protectia capului pasagerilor de pe locurile laterale. Recent au aparut primele modele de airbag-uri pentru genunchii persoanelor care calatoresc in fata, si se studiaza posibilitatea introducerii de airbag-uri pentru protectia la coliziuni din spate precum si de airbag-uri frontale pentru pasagerii de pe bancheta. /ea mai recenta generatie de airbag-uri se activeaza in functie de gravitatea coliziunii. aca deceleratia detectata este sub un anumit prag, atunci sacii sunt umflati partial. aca e vorba de o coliziune violenta, umflarea se face la capacitatea ma$ima.