Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
economic mo&il dar insa nu pot vedea contradictia in situatia celor din +urul lor care nu au niic o oportunitate pentru a"si im&unatati traiul si pozitia sau sunt aspur criticati ori de cate ori incerac sa o faca. Sumar# /adame .anevskaia %ui&ov (ndreevna impreuna cu fiica sa (nia in varsta de saptesprezece ani se intorc acasa de la Paris pentru a afla ca familia este intr"o mare ruina. oti mem&rii sunt oarecum tristi datorita !andului inspaimatator ca vor tre&uie sa renunte la frumoasa livada de visini de are ii lea!a atatatea amintiri. (cest prim act infatiseaza activitatile ce au loc inainte si dupa sosirea stapanei care fusese plecata alturi de fiica sa (nia, !uvernatoarea Charlotta 3vanovna si tanarul lacheu 3asa. Datorita stilului de viata risipitor si lu)os mosierita a reusit sa cheltuiasca cea mai mare parte din avere si fusese parasita si +efuita la Paris de propriul sau iu&it. Doamna .enevskaia %iu&ov desi este aflata in pra!ul ruinei inca nu realizeaza valoarea &anilor pe care oricum cu !reu ii mai poseda. 0ratele sau, -aev %eonid este de altfel la fel de iresponsa&il, sin!ura din familie preocupata de rosirea &anilor este fiica vitre!a a mosieritei, 7aria, care a+usese !ri+a de mosie in a&senta mamei sale vitre!e. %a incpeut ne sunt prezentate cateva din persona+ele operei. 3n primul rand Duniasa, o fata a casei care este curtata de catre cota&ilul familiei, 8pihodov Semoin Panteleevici. (cesta o iu&ea ne&uneste pe Duniasa insa ii se spunea 9nouazeci si noua de nenorociri' deoarece il urmarea mereu !hinionul. De asemena o&servam inca de la inceput prezenta lui %opahin 3ermolai (le)eevici, fiu de taran dar care descurcandu"se frumusel cu &anii a a+uns ne!ustor. :unicii si parintii acestuia fusesera ro&i in trecut pe mosia doamnei %iu&ov. (cesta este le!at de doamna %ui&ov si o sfatuieste pe aceasta ca pentru a scapa de datorii si pentru a nu da mosia in au!ust tre&uie sa vanda proprietatea si livada cu visini pentru construirea de noi vile si terenuri. Cu &ani casti!ati, o asi!ura %opahin, ca vor putea trai linistiti o vreme insa va tre&uie sa darame casa parinteasca si sa taie visinii. /osierita datorita or!oliului nemasurat se impotriveste la inceput sperand intr"un miracol care ii va salva casa. 3nsa pe parcursul operei realizeaza ca aceasta este sin!ura solutie. ermenul lichidarii se apropia si familia inca nu luase nici o masura. De cand era intoarsa, stapana, nu apucase sa il vada inca pe studentul rofimov Piotr care in trecut fusese invatacelul copilului sau innecat. De fapt acesta fusese motivul pentru care doamna plecase la Paris in urma cu cinci ani. Pentru ca nu suporta sa vada in fiecare zi raul in care se innecase fiul sau si datorita mortii sotului sau. 3ntalnirea cu studentul o afecteaza amintindu"3 de fiul sau si acele vremuri si nenorociri. 3n actul al doilea aflam ca Duniasa nu ii imparaseste sentimentele conta&ilului 8pihodov ci il iu&este pe 3asa, tanarul lacheu care fusese plecat impreuna cu mosieritala Paris. (cesta insa este putin pasiv la aflarea snetimentelor tinerei fete !andul sau ramanand tot la Paris. Cateva romante ciudate se petrec intre %opahin si 7aria si intre (nia si studentul rofimov, in timp ce mosierul datorat, Piscik :oris ii face ochi dulci Charlottei. ;n triun!hi al iu&iri
ale loc intre Duniasa, 3asa si conta&ilul 8pihodov. 3ntri!a centrala insa se concentreaza asupra eroinei principale si anume doamna %iu&ov, dar mai e)act asupra datoriei in care aceasta se afla. <ici ea ori fratele ei nu aveau &ani sa plateasca datoria livezii cu visini, si daca nu !aseau o solutie rapida aveau sa piarda totul. 3ntre timp doamna continua sa primeasca scrisori de la Paris, de la iu&itul ei care o tradase, acesta ru!and"o sa se intoarca. -aev incepe sa ia in considerare slu+&a oferita la &anca iar vecinul mosier Simeonov reuseste sa imprumute &ani de la doamna %iu&ov. 3n noaptea licitatiei, (ndreevna da un &al cu orchestra evreiasca, insa &alul este lipsit de fastul de odinioara asa cum si 0irs remarca cu tristete. Studentul Piotr este sin!urul care indrazneste sa ii spuna adevarul !ol !olut doamnei %iu&ov si sin!urul care ioi atra!e atentia mai sever asupra cheltuielilor la care se supuna si la modul e)trava!ant de viata pe care o duce, in ciuda conditiei sale. 3n asteptarea fratelui sau si al lui %opahin, mosierita inca mais pera intr"un miracol insa Piotr o avertizeaza sa nu mai vizeze si sa se trezeasca la realitate. 3n cele din ruma cei doi se intorc de la licitatie iar %opahin cu o &ucurie ce nu putea if ascunsa da de veste ca el este cel care a cumparat livada cu visini si mosia doamnei (ndreevna. 7aria este indi!nata, stapana incepe sa plan!a iar %opahin nu isi poate ascunde imensa &ucurie de a pune mana pe pamantul atat de mutl dorit. ( reusit sa o&tina pamantul pe care odinioara parintii lui au fost ro&i. 3n mod ironic orodona ca petrecerea sa continuie evitand are durere suferita de (ndreevna. (ctul final al operei, actul 37, ii infatiseaza pe toti mem&rii familiei cat si apropiatii acesteia, pre!atiti de plecare. %opahin rateaza ultima sansa de a mai fi impreuna cu varia care va pleca sa munceasca pe mosia familiei .o!ulini. .anevskaia %iu&ov se va intoarce la Paris sa fie alaturi de iu&itul sau si il va lua laturi de ea si pe 3asa, Charlotte sa plan!e ca nu mai are functie insa %ophain o linistete. 8pihodov ramane in slu+&a ne!ustorului fiindu"3 alaturi insa pana si %opahin paraseste mosia pentru moment plecand la =arkov. /oserul Piscik apare vesel fiind capa&uil sa"3 plateasca satpanei o parte din datorie in urma unor afaceri reusite. -aev ramane an!a+at al &ancii ins anu se stie pentru cat timp iar domnisoara (nia promitei mamei sale ca va termina liceul. oata lumea confirma faptul ca 0irs este de+a trimis la spital si ca nu tre&uie sa isi faca nimeni !ri+i pentru. 3nainte de plecare domna %iu&ov si fratele sau mai privesc oadat casa memorand detaliile si amintirile ce ii le!a de acest loc minunat. %ophain si!ur ca nu mai este nimeni in casa inchide usa insa 0irs dupa o vreme apare sin!ur in ipostaza unui &atran parasit si!ur ca -ave se va intoiarce dupa paltonul pe care mereu il uita. 3n zadar nimeni nu vine, 0irs se intinde pe podea iar din livada se aude toporul care loveste in visini.