Educat ia Matematic a Vol. 1, Nr.

1 (2005), 1933

Dan Barbilian-fereastr a de nt elegere a lui Ion Barbu

Gh. Banta s, D. Br anzei

Abstract In this paper are presented some aspects of the Dan Barbilian life and opera.

2000 Mathematical Subject Classication: 01A05

Ne aplec am aici spre studiul unei entit a ti complexe Barbilian + Barbu = B. B din c ateva motive majore. a) Entitatea B. B constituie cheie de bolt a n devenirea culturii rom ane sti din prima jum atate a secolului XX. b) Entitatea B. B exprim a o prezent a major a a spiritului rom anesc n cultura universal a contemporan a. c) Fet e aparente opuse, B-poetul n contrapunere cu B-matematicianul sunt conexate organic si ne permit s a nt elegem si fat ete ca B. B-boemul , B. B-profesorul 19 , B. B-losoful .

20

Gh.Banta s, D.Br anzei Complexitatea structurii B. B si limit arile acestui act de cunoa stere

impun o aspr a selectare a arsenalului nostru de investigat ie; va u sor de nt eles de ce acord am prioritate unghiului de vedere matematic ce se reliefeaz a mai ales o fat et a. Exegeza poeziei lui Ion Barbu, departe de a epuizat a, a cunoscut o puternic a si atent a preocupare din partea multor m anuitori ai condeiului. In contrast cu aceasta, analiza mo stenirii matematice pe care Dan Barbilian a l asat-o posterit a tii este nc a abia la nceput. Ne propunem aici doar s a schit am n mod sintetic c ateva din ideile matematice ale lui Dan Barbilian. Dan Barbilian a fost un fenomen al naturii. Dumnezeu l-a nzestrat deopotriv a cu darul poeziei si cu cel al matematicii. De la Omar Khayyam si p an a ast azi istoria culturii universale n-a mai cunoscut un al treilea caz. Spre deosebire de opera lui Omar Kayyam n care poetul si matematicianul apar separat, opera lui Dan Barbilian este str ab atut a n ansamblul ei de o subtil a dar trainic a unitate de g andire n care matematicianul Dan Barbilian se reg ase ste n textele poetice, iar poetul Ion Barbu n textele matematice. Din acest punct de vedere, cunoa sterea activit a tii sale matematice poate contribui la o nt elegere mai profund a a spiritului poeziilor sale si reciproc. Relativ la acest lucru, profesorul Solomon Marcus scria n cartea sa Din g andirea matematic a rom aneasc a urm atoarele:... anii imediat urm atori celui de-al doilea r azboi mondial se caracterizeaz a, n activitatea sa stiint ic a, prin trecerea din ce n ce mai pronunt at a de la vechile sale preocup ari de geometrie, c arora la consacrase anii tineret ii, la abordarea unor probleme fundamentale ale algebrei moderne si ale teoriei numerelor. Unul dintre marile merite ale lui Dan Barbilian l constituie faptul de a printre primii care au introdus la noi n tar a preocup arile de algebr a modern a - algebr a axiomatic a cum i pl acea s-o numeasc a. ... Bine cunoscut n cercurile

Dan Barbilian-fereastr a de ntelegere a lui Ion Barbu

21

speciali stilor din ntreaga lume, Dan Barbilian este autorul unor rezultate importante de algebr a si al unor spat ii care-i poart a numele. ... Dan Barbilian creeaz a opera sa algebric a ntr-o perioad a n care, dup a un proces ndelungat de acumulare a numeroase fapte particulare, se simt ea nevoia unei organiz ari a acestui material, o ierarhizare a sa, prin desprinderea unor structuri generale. Tocmai n aceast a algebr a a sa-numita nealgoritmic a s-a manifestat, dup a cel de-al doilea r azboi mondial, activitatea creatoare a lui Dan Barbilian, activitate care reediteaz a, pe un alt plan si cu alte mijloace, tendint a pronunt at a spre aspectele abstracte, de extragere a esent elor, pe care poetul o manifest a n urm a cu ani, n ciclul Joc Secund. Opera sa matematic a si poetic a ni-l prezint a pe Dan Barbilian ca pe un cercet ator al esent ei. Chiar si n expunerea unor probleme cu caracter elementar el face apel la teorii matematice superioare. Aceast a latur a a g andirii sale se reect a si n lect ia de deschidere la axiomatic a (Opera Didactic a vol.3) din care cit am: Mai put in stearp a dec at critica literar a fat a de literatura propriu-zis a, axiomatica se apropie totu si de cea dint ai prin preocuparea de a construi sinteze valabile nu ntre unit ati simple, ci ntre unit a ti compozite, puse la ndem an a de o activitate anterioar a. Dup a m arturia distinsului s au student, actualul profesor Solomon Marcus, lect iile sale realizau fr am ant arile l auntrice ale unui mare cercet ator. Astfel, . . . n timp ce f acea efortul de a ne prezenta reexiile sale ulterioare ultimei lect ii, g andurile care-l vizitau ad-hoc i tulburau din nou expunerea si dac a, sub raport strict didactic, acesta l asa de dorit, tinuta de nalt a intelectualitate a savantului n plin a efervescent a a ideilor oferea un spectacol de-a dreptul captivant... At at expunerile sale matematice orale, c at si cele scrise se remarcau prin limbajul lor colorat, bogat n cuvinte vechi, care nlocuiau neologisme uzate, lipsite de imagine. Cele mai abstracte format iuni mate-

22

Gh.Banta s, D.Br anzei

matice i se nf a ti seaz a probabil ntr-o reprezentare a universului sensibil, de exemplu sub forma unei vegetat ii luxuriante ca n Teoria aritmetic a a idealelor (Ed. Academiei, Bucure sti, 1956) unde pagini ntregi par desprinse dintr-o carte de botanic a, sau dintr-un manual de horticultur a, prin termeni ca arbore, parc, boschet, coroan a, ncoronare ect. si prin teoreme ca Boschetele sunt cazuri particulare de parcurs. Textele sale matematice, de si abund a n termeni metaforici, si p astreaz a claritatea si precizia. Dup a Dan Barbilian, Matematicile, la fel cu celelalte activit a ti omene sti, ridic a probleme de stil, care nu pot indiferente losolor culturii (Numerus vol. 10, 1943, p. 65). Pentru nt elegerea poeziei sale este necesar s a cunoa stem terminologia folosit a precum si corespondentul ei din matematic a si zic a cu ntreg cortegiul de cazuri particulare. Ea mprumuta ceva din structuralismul teoriilor matematice. Poezia lui Ion Barbu, dotat a cu o muzicalitate specic a, cere din partea cititorului o preg atire superioar a; prin acesta ea se adreseaz a cu prec adere unei elite intelectuale. Frumuset ea poeziei barbiene se deschide ca o oare de colt numai celor care au reu sit, dup a ndelungate eforturi, s a ajung a la n alt imea ei, de unde se deschide o lume, o nou a viziune, pentru cei ce au avut curajul ascensiunii. Aici, ca si n matematic a, tot ceea ce e de prisos este ndep artat; r am ane doar esent a. Vorbind despre Gauss, supranumit princeps matematicorum, Ion Barbu si dezv aluie unitatea propriei sale m asuri: Gauss n-a cedat sfaturilor lui Pfa (de a renunt a la acel ermetism al s au ce se f acuse simt it nc a din timpul redact arii tezei sale )sub cuv ant c a extrema lui concizie nu e datorit a pregetului de a dezvolta argumentele, ci unor operat ii dicile, de eliminare a tot ce este accesoriu. Ermetismul memoriilor lui Gauss deriv a dintr-o anumit a concept ie, al c arei laconism e ns a si garant ia durabilit a tii ei. ... Idealul s au e clasic si a fost abmirabil denit de Minkowski: un minim de for-

Dan Barbilian-fereastr a de ntelegere a lui Ion Barbu mule oarbe unit cu un maxim de idei vizionare sed matura Barbilian!

23

. Sigiliul s au personal Pauca

nchipuia un pom cu numai put ine roade, iar dedesupt, cuvintele

(Gazeta Matematic a seria A. Nr. 5, 1955, p. 198, 202).

C at de bine se potrivesc aceste cuvinte pentru opera lui Ion Barbu si Dan

Ne simt im datori s a relev am o linie de evolut ie a matematicienilor rom ani, mai clar a n primii 70 de ani ai secolului nostru si pe care am circumscris-o prin locut iunea rena sterea matematic a t arzie. Este vorba aici de matematicieni ca Dimitrie Pompeiu, Gheorghe T it eica, Spiru Haret, Traian Lalescu, Dan Barbilian, Miron Nicolescu, Grigore Moisil, Octav Onicescu, Caius Iacob, Nicolae Teodorescu, Solomon Marcus. Tot i ace stia si nc a mult i alt ii, n afara unor creat ii matematice de mare rezonant a mondial a, s-au aplecat cu d aruire si ecient a spre numeroase alte domenii. Inl atur and ispita de a face din matematic a un club exclusivist, s-a creat o simbioz a fericit a si benec a. Ca institut ie a acestei simbioze si osmoze s-a individualizat Gazeta Matematic a ce si-a serbat n 1995 centenarul aparit iei ne ntrerupte. Nici-o alt a tar a, chiar beneciar a a unor culturi multiseculare si a unor respectabile fort e economice, nu se poate l auda cu o realizare comparabil a. Ia sul cultural s-a ncadrat exemplar n aceast a linie ce am ndr aznit s a o numim rena sterea matematic a t arzie. Revistele Recreat ii S tiint ice si Adamachi au lansat programul amintitei simbioze si au preg atit ogorul pe care s a rodeasc a Gazeta Matematic a. Personalit a ti ca Alexandru Myller, Octav Mayer, Constantin Climescu, Ilie Popa, Gh. Gheorghiev, Alexandru Climescu, Ion Creang a, Mendel si Adolf Haimovici, Dumitru Mangeron, Dan Petrovanu, Florica T. C ampan, Radu Miron, s-au deta sat n redimensionarea matematicii ca act cultural.

24

Gh.Banta s, D.Br anzei Lipse ste aici spat iul de a detalia ramic ari ale r ad acinilor matematicii

rom ane sti n cultura rom aneasc a si universal a, de a aprofunda rolul unicator al acestor r ad acini si de a-i evalua roadele. Important aici este s a nu g andim B. B-ul ca fenomen izolat. Pentru monent dorim s a enumer am idolii lui Dan Barbilian: Gauss, Klein, Riemann, T it eica, Emmy Noether. Un moment de cotitur a n evolut ia milenar a a matematicii l-a constituit negarea unicit a tii geometriei euclidiene prin z amislirea altora, neeuclidiene. Prima care s-a n ascut, geometria hiperbolic a, a fost ctitorit a si pe meleaguri rom ane si prin ne cercet ari abstracte ale lui Farkas Bolyai si prin ndr azneat a armare a ului s au, Janos Bolyai. Era prin 1840 si matematica a tres arit din temelii p an a la creneluri si foi soare spre a- si nsu si spre zorii urm atorului secol o nf a ti sare aproape complet nou a, mai robust a si mai profund a, mai elastic a. Aceasta nu nseamn a nc a o con stientizare sucient de ampl a a noilor esent e. Un amplu studiu, mai vechi, al subsemnat ilor ne-a condus la surprinz atoarea concluzie c a la noi n tar a abia Dan Barbilian a nt eles semnicat iile esent iale ale coexistent ei mai multor geometrii. Efortul lui Dan Barbilian de a con stientiza n cercul matematicii rom ane sti formidabila revolut ie subteran a nu numai c a si-a atins scopul, dar a avut si nc a are puternice rezonant e mondiale. Ne simt im obligat i s a schit a m c ateva linii directoare ale acestei nsemnate contribut ii. Pentru c a va trebui s a travers am si c ateva dicult a ti tehnice ne cerem ng aduint a de a mai capta suplimentar atent ia printr-o st angace gur a de stil. Geometria neeuclidian a, n ascut a spre 1840 prin Lobacevski si Bolyai de si a nceput rapid s a dea roade prin Gauss, Riemann, Lagrange, Poincar e, a fost legitimat a de Hilbert si Klein, a continuat s a dea roade prin Einstein, Levi-Civit` a, Cartan si Finsler, dar a p atruns n societatea noastr a ncep and cu 1934 grat ie lui Dan Barbilian si noii prezent ari ce i-a f acut-o. Practic vorbind el a dominat

Dan Barbilian-fereastr a de ntelegere a lui Ion Barbu

25

o lung a perioad a de cercet ari n aceast a direct ie. In 1934, la Praga, la al doilea congres al matematicienilor ta rile slave, Dan Barbilian a prezentat o comunicare [1] al c arei rezumat ( n limba german a) cont ine dou a pagini. Foarte rapid, geometrul american L. M. Blumenthal, n monograa sa Distance Geometry, consacr a un paragraf Barbilian Spaces acestor idei. Direct iei i se asociaz a P. J. Kelly, Wilhem Blashke si apoi mult i alt ii. Actualmente n indexul internat ional al geometriei gureaz a si: 51CO5 Ring geometry (Hjemslaev, Barbilian, etc.) C and o asemenea avalan sa himalaian a sau asemenea prielnic a p artie matematic a izvor asc decisiv dintr-un articol de dou a pagini merit a s a ne aplec am atent ia spre a nt elege fort a si semnicat ia actului de creat ie poetic a si matematic a - a lui B. B. Abia n 1959-1962 Dan Barbilian revine cu patru articole [2-5] scrise n limba rom an a (ultimul n colaborare cu Nicolae Radu) n care expliciteaz a generozitatea si profunzimea ideilor din [1]. Pentru mult imi K, J o funct ie f : K J R a inuent a + este numit lui K asupra J. Se cere ca pentru puncte arbitrare A, B din J funct ia gA,B : K R + , gA,B (P ) = s a ating a un maxim M (A, B ). Urmeaz a imediat c a gA,B atinge si un minim m(A, B ) = construie ste oscilat ia logaritmic a d(A, B ) = log M (A, B ) m(A, B )
1 M (B,A)

f (A, B ) f (B, P ) si se

Funct ia d : J J R+ astfel constituie o semidistant a si este chiar o distant a dac a este ndeplinit a cererea inuent ei efective: nu exist a n J puncte distincte A, B nc at gA,B s a e o funct ie constant a pe K.

26

Gh.Banta s, D.Br anzei Aceast a distant a permite construct ia a sa-numitelor OE-geodetice ce

preiau n acest cadru abstract foarte general rolul dreptelor din geometria euclidian a. Inc a din [1] Dan Barbilian ar ata c a modelul Poincar e al geometriilor hiperbolice se ncadreaz a n aceast a schem a. Blumenthal a demonstrat c a, a sa cum sugerau denumirile lui Barbilian,toate geometriile de tip Cayley se ncadreaz a n aceast a schem a. Studiul abstract al acestor spat ii este bazat de Barbilian pe o axiomatic a mai general a dec at cea a lui Hilbert pentru geometria absolut a si care cuprinde si geometriile eliptice. Bog a tia conceptual a a acestor geometrii este furnizat a si de considerarea unor traiectorii Apollonius ce preiau, cu un plus de elasticitate, rolul sferelor din geometria euclidian a. Ment ion am c a n anul 1994 fostul olimpic rom an Vlad Bosko, lector la Universitatea din Constant a a sust inut la Bucure sti teza de doctorat referitoare la Spat ii Barbilian. Cu un ndelung antrenament n dep a sirea ermetismului lui Barbilian si dovedind ingeniozitate n dep a sirea succesiv a a dicult a tilor, Vlad Bosko: - a ar atat ca toate geometriile neeuclidiene sunt geometrii Barbilian; - a ar atat c a spat iile Lagrange sunt spat ii Barbilian; - a g asit condit ii necesare si suciente ca geometria intrinsec a a unei variet a ti diferent iale s a e cea de spat iu Barbilian; - a ar atat c a testul problemei piesei de 5 lei a lui T it eica permite identicarea geometriilor parabolice n cadrul spat iilor Barbilian. Aceste rezultate arat a c a direct iile de cercetare a geometriilor geodezicelor unor variet a ti dezvoltate de c atre Buseman si de c atre Pogorelov sunt coordonate cu studiul spat iilor Barbilian. Demn reprezentant al spiritului renascentin n matematic a, Dan Barbi-

Dan Barbilian-fereastr a de ntelegere a lui Ion Barbu

27

lian nu si putea restr ange atent ia doar la un domeniu al matematicii, chiar dac a ingenioasa sa abordare i-a redimensionat si i-a multiplicat cov ar sitor semnicat iile. Zona de contact ntre geometrie si algebr a cont ine geometria algebric a, domeniu n care Dan Barbilian si-a adus importante contribut ii. Mai important ni se pare s a z abovim asupra unei alte zone de contact ntre geometrie si algebr a ce exprim a modul n care Dan Barbilian a fost printre primii din lume ce au nt eles orientarea matematicii c atre structuralism. Dan Barbilian a observat c a Programa de la Erlangen a lui Felix Klein a nsemnat nu numai o piatr a de hotar n matematic a, ci si una n istoria cunoa sterii moderne. Pentru acest unghi de vedere vom z abovi acum asupra unei lucr ari [6] ce evident iaz a calit a tile lui B. B-profesor. Cursul porne ste de la unul dintre cele mai concrete obiecte geometrice: sfera din spat iul euclidian tridimensional. Fiec arui cerc de pe o astfel de sfer a i se asociaz a o transformare involutiv a a sferei n ea ns a si. Compun and astfel de transform ari se construie ste pas cu pas geometria Kleinian a a acestei sfere. Apare aici o edicare de geometrie ce si p astreaz a suportul intuitiv, deci si poate evident ia permanent elegant a interpret arilor. Construct ia are o intrig a fascinant a; compunerea succesiv a de c ate dou a, trei, patru simetrii cre and succesiv enigme si nl atur andu-le inventiv. La nivel de cinci simetrii, toate posibilele enigme dispar, ntregul grup ind construit si ating andu-se punctul culminant. Deznod am antul conrm a m aiestria autorului; doar ntr-o pagin a, printr-o recodicare, se identic a aceast a geometrie cu o familiar a geometrie a planului. Am relatat astfel poate cea mai frumoas a si instructiv a excursie n geometrie de care avem cuno stint a. Despre cercet arile lui Dan Barbilian ce se ncadreaz a strict n domeniul algebrei dorim aici s a spunem c a, intuind excelent actuala linie directoare a

28

Gh.Banta s, D.Br anzei

algebrei, se concentreaz a inspirat spre aspectele structurale. In bun a m asur a Dan Barbilian are prioritate fat a de grupul Bourbaki ce a dovedit ecient a acestui punct de vedere n matematic a. Trebuie s a spunem c a matematicieni de renume internat ional, ca W. Krull, A. Kuro s, I. Kaplanski si mult i alt ii, au apreciat la cel mai nalt nivel rezultatele lui Dan Barbilian din Algebr a si Aritmetic a. Poate nimic nu ilustreaz a mai bine rezonant ele reciproce ntre matematician, poet si losof dec at modul n care comenteaz a descoperiri matematice ale sale si ale altor. In opinia lui Solomon Marcus, Dan Barbilian pare a primul care observa n 1943 la Hilbert se ridic a nou a, cov ar sitoare prin originalitatea ei, o idee insolit a cum ar , de pild a armarea structurii de inel a limbajului n raport cu operat iile sintaxei. In 29 martie 1954, deci cu 7 ani nainte de a pleca dinte noi, f acea n leg atur a cu triunghiurile Van Aubel urm atoarea nsemnare n care reg asim si un frumos g and la permanent a ideilor lui Gauss. Dup a 42 de ani, problema lui Van Aubel s-a aliat n mine cu un alt z ac am ant de idei si a devenit cel mai frumos, dac a nu si cel mai ad anc lucru, consemnez, aici, pentru a-i da o ce-am f acut n geometria elementar a. Il sans a s a nu dispar a odat a cu mine, ... s a-i dau solut ia prin echipolent e (mai bine zis prin numere complexe) a sa cum ar f acut-o Gauss ntr-o scrisoare c atre Olbers (Pagini inedite, 1981, p: 136). La 31 dec. 1956 scria: Acum vreo sase ani, ntr-o var a, ntorc andu-m a la aceast a construct ie, am g asit unul din cele mai frumoase rezultate de geometrie elementar a. M a gr abesc s a-l consemnez, ad aug and c ateva detalii inedite, de team a (la v arsta asta, cine stie?) c a nu voi mai avea timp s-o fac. Sunt mi scat la g andul c a aceea si gur a ap arut a n zorile de stept arii mele la geometrie, m a cerceteaz a si n

Dan Barbilian-fereastr a de ntelegere a lui Ion Barbu

29

acest amurg (amurg cel put in al interesului meu pentru Geometrie, c areia Teoria Numerelor i-a luat locul) . Referitor la o proprietate a cercurilor bitangente la o conic a cunoscut a sub numele de Teorema Aureum, Dan Barbilian nota: De ce n-am g asit proprietate asta atunci, n liceu c and am devenit altceva, c and generalizez teorema lui Emmy Noether a descompunerilor n ideale prime sau extind la transnit teorema Remark-Schmidt. Totul la mine vine prea t arziu. In leg atur a cu obiect ia lui Gh. T it eica privind concizia redact arii unora din notele sale, Dan Barbilian scria: E altceva cu mine. O sugestie de ermetism, o nepopularitate care m a urm are ste at at n literatur a c at si n matematic a. Legat a mai mult de persoan a dec at de scrisul meu - except ie f ac and Joc Secund-, si sper, pieritoare odat a cu ea . Matematica si Poezia reprezentau o latur a esent ial a a spiritului s au, un mod de a tr ai, de a contempla lumea. Despre teoremele de nchidere din teza sa Dan Barbilian scrie: Teoremele de nchidere ne invit a s a reect am ndelung asupra caracterului fascinator, religios aproape, al unor anumite adev aruri matematice... fenomenul de nchidere ni se propune ca o mare contemplat ie, ca o r asfr angere autentic a din acel qui tourne et se rejoint Grand geste eternel at dac ntrez arit de losoile re ntoarcerii. Inc a

exist a o Art a a Teoremei (nu at at n nt elesul de demonstrat ie ingenioas a, ci acela de esent ialitate a continuului) credem a recunoa ste n propriet a tile de nchidere modelele ei des av ar site, de totdeauna (Pagini inedite, 1981, p. 398). Subliniind leg atura dintre Poezie si Geometrie, el spune: Ca si n geometrie, nt eleg prin poezie o anumit a simbolistic a pentru reprezentarea formelor posibile de existent a (Viat a literar a nr. 36, 1927). In acest sens, Basarab Nicolescu sublineaz a c a Limbajul lui Ion Barbu

30

Gh.Banta s, D.Br anzei

se a a undeva, la granit a dintre limbajul stiint ic si limbajul poetic (Ion Barbu. Cosmologia Jocul Secund, 1968, p.14). S i mai departe: Cine contempl a perfecta armonie, olimpian a a Jocului Secund sau solidaritatea operei matematice barbiene, cu greu si-ar putea imagina mistuitoarea si continua pendulare ntre stiint a si art a, soldat a cu cucerirea treptat a, anevoioas a a punt ilor de trecere, de conciliere ntre cunoa sterea stiint ic a si cea artistic a (Ion Barbu. Cosmologia Jocului Secund, 1968, p. 15). Referitor la laconismul stilului s au Tudor Vianu scria: Nu exist a un alt poet rom an care s a spun a mai mult n mai put ine cuvinte. (Ion Barbu, 1935). Intercal am ntre autocomentarii ale creat iei matematice si c ateva repere bibliograce, n marea lor majoritate evocate prin pana lui B. B. N ascut n 19.03.1895. In 1912, elev doar n clasa a VI-a, c a stig a concursul din acel an la GM si este remarcat de Gh. T it eica pentru profunzimea si creativitatea sa matematic a. Bacalaureat n 1914, se nscrie la Facultatea de S tiint e din Bucure sti, obt in and licent a n matematic a n 1920. In anul urm ator este trimis de Gh. T it eica la studiu n Germania. Aici, aproape f ar a bani, se afund a n meditat iile lui Gauss si Riemann f ar a a reu si s a- si croiasc a un drum propriu n matematic a. Se ntoarce n tar a n 1924 f ar a a- si luat doctoratul si cu un puternic sentiment de culpabilitate fat a de p arint ii s ai si fat a de T it eica. In 1929 sust ine doctoratul la Bucure sti cu teza principal a Reprezentarea canonic a a adun arii funct iilor ipereliptice si cea secundar a Grupuri nite discontinue . Din 1932 ncepe sa ias a de sub inuent a lui T it eica, c ap at and con stiint a mai clar a a limitelor proprii si ndep art andu-se si de trecutul literar (1919-

Dan Barbilian-fereastr a de ntelegere a lui Ion Barbu

31

1930). Fixez 1933 ca dat a a unei mai complete aclimatiz ari matematice... Aceast a reg asire n mine nsumi o datorez cufund arii n opera lui Gauss, Riemann si Klein... printr-un contact sust inut cu lumea matematic a german a. In 1934 particip a ca invitat la congresul de matematic a din Praga si Pyrmont obt in and un succes deosebit prin comunicarea [1]. In 1942 este numit profesor la catedra de algebr a, disciplin a c areia i se consacr a p an a n 1957, p ar asind n acest timp fundarea axiomatic a sau grupal-teoretic a a geometriei. In 1948 i apare cursul de Algebr a axiomatic a. In 1956 apare volumul Teoria aritmetic a a idealurilor ( n inele necomutative), Ed. Acad., 379 p., premiat de Academie cu premiul Gh. Laz ar. Se expune o teorie general a necomutativ a complet a a idealurilor n care ecare din cele 4 teoreme ale lui Emmy Noether s a e reprezentat a. Se elaboreaz a apoi o teorie clasic a necomutativ a independent a de ipotezele din teorema lui Wedderburn dar care p astreaz a cont inutul tradit ional de ideal si de ordin. Dup a cum am v azut, din 1958 reia cercet arile de geometria spat iilor Barbilian din anii 1934-1939. In 1960 apare volumul Grupuri cu operatori (Teoremele de descompunere ale algebrei), Ed. Acad., p. 617, ... descompunerea unui grup dup a subgrupuri, ce st a la baza topologiz arii lui W. Klein a grupurilor abstracte, este tratat a pe larg iar rezultatele generalizate... Pentru prima dat a ... teorema lui Jordan-H older este a sezat a n cadrul considerabil l argit... C aut am la nceput un analog al teoremei Remark-Schmidt. G asim astfel o form a mai larg a de descompunere direct a (transnit a)... Pe l ang a aceste contribut ii la cele trei teoreme de descompunere ale Algebrei ... am crezut

32

Gh.Banta s, D.Br anzei

nimerit s a introducem dou a aplicat ii care ne apart in... In 1961, la 11 august se stinge din viat a, parc a pentru a oferi posterit a tii dorint a de aplecare asupra operei sale. Apar acum: Opera matematic a(vol. I si II n 1967, III n 1970) Opera didactic a(vol.I-1968,vol.II-1971,vol.III-1974) Pagini inedite (1981) Algebr a (1985) Algebr a axiomatic a (vol. I-544 p. si II-444 p., 1988) Ii d am bun a dreptate colegului Basarab Nicolescu: Poetul-matematician se va adresa astfel conceptelor fundamentale ale stiint ei pe care la va converti n st ari poetice, transform and denitul n indenit pentru obt inerea unui nou adev ar, mai ad anc, mai complet. Ion Barbu spunea n Pagini de proz a (EPL,1968,p.229): Poarta prin care pot i aborda lumea greac a nu este obligatoriu Homer. Geometria greac a e o poart a mai larg a, din care ochiul cuprinde un peisagiu auster, dar esent ial. Mutatis mutandis: oare ce fereastr a este mai potivit a pentru abordarea entit a tii B. B? Articole citate n text:

Bibliograe
[1] D. Barbilian, Einordnung von Lobatschewskys Ma bestimmung in Gewise Allgemeiene Metrik der Jordanschen Bereiche, Opera matematic a, vol. I, p.130-131;

Dan Barbilian-fereastr a de ntelegere a lui Ion Barbu [2] D. Barbilian, Asupra unui principiu de metrizare, Idem, p. 493-535;

33

[3] D. Barbilian, Fundamentele metricilor abstracte ale lui Poincar e si Carath eodory ca aplicat ie a unui principiu general de metrizare, Idem, p. 536-570; [4] D. Barbilian, J -metricile naturale Finsleriene, Idem, p. 571-610; si funct ia de reprezentare [5] D. Barbilian, J -metricile naturale Finsleriene a lui Riemann, Idem, p. 611-627; [6] D. Barbilian, Geometrie sintetic a, Opera didactic a, p. 23-156.

Al. I. Cuza Ia si University Department of Mathematics Bd. Carol I, nr. 11 700506 - Ia si, Romania e-mail: dabran@uaic.ro