Sunteți pe pagina 1din 43

Universitatea Spiru Haret Facultatea Management Financiar Contabil Bucuresti Specializarea: Contabilitate si informatica de gestiune Disciplina: Microeconomie Anul

I !I F" si ID Lista subiectelor de examen (tematica) 1. Nevoi (trebuinte) umane. Definitie, clasificare, caracteristici (manual, vol. I, p. 13-17) Definirea nevoilor #n sens economic nevoile umane reprezint$ cerin%e materiale &i spirituale de bunuri &i servicii de mediu ecologic etc' ale vie%ii &i activit$%ii oamenilor' #n sens general este vorba de: ( nevoi de consum ale popula%iei )alimente *mbr$c$minte *nc$l%$minte locuin%$ transport instruire cultur$ etc'+, ( nevoi de produc!ie prin a c$ror acoperire se asigur$ producerea bunurilor &i serviciilor respective necesare oamenilor' "lasificarea nevoilor (trebuintelor) -in.nd seama de caracterul tridimensional al omului: a+ nevoi naturale sau fiziologice, b+ nevoi sociale c+ nevoi raionale Din punct de vedere al rolului lor *n e/isten%a &i dezvoltarea oamenilor: a+ primare )fundamentale sau de baz$+, b+ nevoi superioare )comple/e sau elevate+ "aracteristicile nevoilor a+ 0evoile au caracter d1namic, b+ 0evoile sunt regenerabile, c+ 0evoile au caracter complementar d+ 0evoile sunt concurente #. $esurse economice. Definitie, clasificare (manual, vol. I, p. 17-1%) Definirea resurselor economice $esursele economice reprezint$ totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri materiale &i servicii destinate satisfacerii nevoilor' "lasificarea resurselor economice a+ resursele umane; b+ resursele materiale Din punct de vedere al duratei folosirii sau al rezervelor disponibile: a+ neregenerabile sau epuizabile , b+ regenerabile Din punct de vedere al posibilit$%ilor de recuperare sau de reutilizare *n procesele de produc%ie &i de consum: ( recuperabile ( par%ial recuperabile ( nerecuperabile' 3. $aritatea si ale&erea. "ostul de oportunitate (al ale&erii). "urba posibilitatilor de productie (manual, vol. I, p. 1%-#') $aritatea resurselor exprim( limitele resurselor, insuficien%a lor *n raport cu nevoile' 2rice alegere *nseamn$ *n acela&i timp renunarea la alte anse poteniale sau sacrificarea acestora' Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta costul celei mai bune alternative sacrificate atunci c.nd se face o alegere *ntre mai multe variante posibile' Curba (frontiera) posibilitatilor de productie reflecta toate combinatiile posibile de producere a doua bunuri prin folosirea integrala si eficienta a resurselor disponibile la un moment dat' Miscarea de la un punct la altul pe aceasta frontiera arata o modificare *n

cantitatile de bunuri produse care necesita o realocare a resurselor'

). *ctivitatea economica si structurile acesteia (manual, vol. I, p. #'-#3) + Definire *ctivitatea economic( este o component$ fundamental$ a ac%iunii umane *n cadrul c$reia prin alocarea &i folosirea resurselor economice au loc procese de produc%ie de circula%ie de distribu%ie &i consum de bunuri materiale &i servicii *n vederea satisfacerii trebuin%elor' Structura activit$%ii economice cuprinde urm$toarele componente sau acte fundamentale ( produc!ia *n cadrul careia prin combinarea factorilor oamenii produc bunuri materiale si servicii, ( circula!ia, ce asigura trecerea bunurilor economice de la producator la consumator, ( distribu!ia ce asigura repartitia bunurilor si serviciilor pe destinatiile lor )satisfacerea nevoilor de consum sau de productie+, ( consumul folosirea bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor' *lte structuri ale activit(!ii economice , -tructuri verticale a) microeconomia 3 activitatea economic$ la nivelul unit$%ii economice firmei sau *ntreprinderii, b) mezoeconomia 3 activitatea la nivel de ramur$ economic$ &i zon$ economic$, c) macroeconomia 3 activitatea economic$ la nivelul economiei na%ionale, ansamblul formelor de economie din cadrul unei %$ri aflate *n unitate &i interdependen%$ *ntre *ntreprinderi ramuri zone teritoriale, d) mondoeconomia sau economia mondial 3 ansamblul economiilor na%ionale *n interdependen%a lor' , -tructura te.nolo&ic( a economiei na%ionale , -tructura de ramur( a economiei na%ionale /. -tiinta economica. 0rivire istorica (manual, vol. I, p. #3-#1) #n plan istoric vorbind termenul de economie vine de la dou$ cuvinte grece&ti: oi2os care *nseamn$ cas$ gospod$rie &i nomos care *nseamn$ ordine principiu lege' ( 4recia antic$: 5enofon 6laton &i Aristotel' ( *n Antic7itate: Aristotel )89:(8;; *'e'n'+ a scris Politica i Etica nicomachic<, el abordeaz$ probleme ca: natura sc7imbului diviziunea posesiunii lucrurilor banii 3 produs al sc7imbului marfa pre%ul 3 ca manifestare a valorii de sc7imb etc' =a *nceputul epocii moderne apare Mercantilismul )curent de gandire+ )secolele 5>(5>II+ ce are ca obiect de cercetare circula%ia m$rfurilor' "eprezentantii mercantilismului : ( Antoine de Montc7reti?ne 3 a scris Trait d conomie politi!ue"# publicat$ *n anul @A@B, ( Cilliam 6ett1 )@A;8(@A9D+ a scris $ritmetica politic"# %&te ceva despre bani" etc' El sus%ine c$ p$m.ntul este mama bog$%iei iar munca tat$l acesteia' In secolele al 5>III(lea &i al 5I5(lea are loc constituirea &tiin%ei economice' Apare Fiziocratismul )secolul 5>III+ )curent de gandire+ in Franta' "eprezentanti: ( Fr' Fuesna1 A'"'G'(Hurgot >'"' Mirabeau care sus%in c$ munca din agricultur$ este singura produc$toare de venit, ( Fr' Fuesna1 public$ lucrarea ITabloul economic" )*n @DB9+ unde e/plica probleme ale reproduc%iei de ansamblu ale macroeconomiei, ( A'"'G' Hurgot public$ *n @DAA lucrarea I'eflecii asupra formrii i distribuirii bogiilor"( Jcoala clasic$ englez$' Acesti reprezentanti sustin teoria valoare(munca: ( Adam Smit7 )@D;8(@DKL+ autorul lucr$rii $vuia naiunilor# cercetare asupra naturii i cauzelor ei" )@DDA+, ( David "icardo )@DD;(@9;8+ care elaboreaz$ lucrarea Principiile economiei politice i impunerii" )@9@D+, ( H' "obert Malt7us )@DAA(@98:+, ( Go7n Stuart Mill )@9LA(@9D8+ #n a doua Mum$tate a secolului al 5I5(lea: ( Narl Mar/ )@9@9(@998+ discipol al lui David "icardo a scris lucrarea %apitalul" Spre sf.r&itul secolului al 5I5(lea &i *n prima parte a secolului al 55(lea intalnim 8 scoli: ( Jcoala de la >iena 3 reprezentata de >on Cieser, ( Jcoala de la =ausanne 3 reprezentata de =eon Calras &i >ilfredo 6areto,

( Jcoala de la Cambridge 3 reprezentata de Alfred Mars7all' #n perioada contemporan$ din @K8L &i p.n$ *n present are loc trecerea de la nivelul microeconomic la nivelul macroeconomic de analiz$' "eprezentanti: ( Go7n Ma1nard Ne1nes )@998(@K:A+ ITeoria general a folosirii m&inii de lucru# a dob&nzii i a banilor" )@K8A+' #n perioada postbelic$: ( Dimitrie Cantemir )@AD8(@D;8+ prin lucrarea )escriptio *oldaviae", ( in secolul al 5I5(lea 0icolae B$lcescu )@9@K(@9B;+, ( in a doua Mum$tate a secolului al 5I5(lea I' 47ica 4' Bari%iu B'6' Ha&deu A'D' 5enopol 6'S' Aurelian, ( in prima Mum$tate a secolului al 55(lea >irgil Madgearu >ictor Sl$vescu 4romoslav Mladenatz Ion "$ducanu 0'I' Angelescu 4eorge Ha&c$ Mi7ail Manoilescu' 1. 3conomia politica. 4biect de studiu. Definitie (manual, vol. I, p. #7-#5) 6oduri de definire -tuart 6ill considera c$ economia este &tiin%a care trateaz$ produc%ia &i distribu%ia avu%iilor *n m$sura *n care aceast$ produc%ie &i aceast$ distribu%ie depind de natura uman$' 7.0. 0roud.on economia este &tiin%a muncii adic$ ac%iunea inteligent$ a oamenilor *n societate asupra materiei *n scopul prev$zut de satisfac%ie personal$' 7. 8aptiste -a9 *n I%atchisme d economie politi!ue" )@9;A+ spunea c$ economia politic$ este &tiin%a care aMut$ la cunoa&terea economiei societ$%ii ea arat$ cum *&i procur$ na%iunea cele necesare pentru a subzista' Economia politic$ studiaz$ activit$%ile care pun.nd sau nu *n Moc moneda implic$ opera%ii de sc7imb *ntre indivizi, ea cerceteaz$ cum oamenii decid s$ utilizeze resursele productive rare sau limitate *n vederea cre$rii de m$rfuri sau servicii variate &i spre a le repartiza pentru scopuri de consum *ntre diferi%i membri ai societ$%ii, ea studiaz$ modul *n care oamenii se comport$ *n cursul obi&nuitei lor e/isten%e c.&tig.ndu(&i via%a &i bucur.ndu(se de fructele muncii lor, ea este &tiin%a care cerceteaz$ miMloacele de ameliorare a societ$%ii &i de a face posibil$ civiliza%ia uman$' 0aul *. -amuelson spunea c$ O&tiin%a economic$ cerceteaz$ modul *n care oamenii &i societatea decid f$c.nd sau nu uz de moned$ s$ aloce resursele productive rare produc%iei de m$rfuri &i servicii variate &i s$ le repartizeze *n scopul consumului prezent sau viitor *ntre diferi%i indivizi &i colectivit$%i' Ea analizeaz$ deci costurile &i profiturile ce rezult$ din cele mai bune structuri ale utiliz$rii resurselor<' 4biectul economiei politice ca :tiin!( ;l constituie studierea vie!ii economice reale, a fenomenelor :i proceselor economice care au loc ;n domeniul produc!iei, sc.imbului, reparti!iei :i consumului de bunuri materiale :i servicii, a rela!iilor cau<ale, a le&ilor :i cate&oriilor economice, pe diferite trepte ale evolu!iei societ(!ii, oferind un mod economic :tiin!ific de &=ndire :i ac!iune, putere de anticipare :i ra!ionalitate, !in=nd seama de confruntarea nevoilor nelimitate cu resursele limitate. 7. Locul economiei politice ;n sistemul stiintelor economice (manual, vol. I, p. #5-3') Economia politica nu este dec.t o componenta din sistemul stiintelor economice' #n structura acestuia sunt cuprinse urmatoarele: a+ tiinele economice fundamentale )economia politic$+, b+ tiinele economice funcionale 3 management marPeting finan%e(b$nci contabilitate statistic$ prognoz$ economic$ etc, c+ tiinele economice teoretico+aplicative de ramur$ , d+ tiinele istorice economice i ale g&ndirii economice , e+ economia mondial: f+ tiinele economice de grani 3 econometria cibernetica economic$ informatica economic$ psi7ologia economic$ sociologia economic$ etc' Ca stiinta economica fundamentala economia politica ofera baza teoretica si metodologica generala stiintelor economice *n ansamblul lor' %. 6etoda ;n stiinta economica (manual, vol. I, p. 3'-33)

6etoda reprezint$ un ansamblu de principii de procedee &i te7nici de cercetare care au rolul de a contribui la e/tinderea cunoa&terii &tiin%ifice la descoperirea de noi adev$ruri &i la rezolvarea cu eficien%$ tot mai mare a problemelor practicii' #n general metoda poate fi privit$ *n dublu sens: ( ca metod$ de cercetare, ( ca metod$ de e/punere a rezultatelor cercet$rii' 6rimele elemente de metod$ *n plan general 3 filosofic au fost formulate *n Antic7itate de c$tre -ocrate, care a abordat teoria no%iunilor deduc%iei &i induc%iei 0laton care a sustinut teoria deduc%iei &i demonstra%iei *ristotel *n lucrarea sa ,rganon<' #n epoca modern$ Francis Bacon )@BKA(@A;A+ &i "enQ Descartes )@BKA(@ABL+ au reformat metoda aristotelic$ Cilliam 6ett1' Jcoala clasica engleza: Fr'Fuesna1 A'Smit7 &i D'"icardo G'Stuart Mill ISistem de logic$ inductiv$ & deductiv$< )@9:8+ Procedeele definitorii metodei *n stiintele economice frecvent utilizate sunt urmatoarele: ( abstractizarea ( inductia ( deductia ( *mbinarea metodei istorice cu cea logica ( analiza cantitativa si analiza calitativa, ( e/perimentul economic' 6etoda istoric( presupune luarea *n considerare a faptelor a realit$%ilor *n desf$&urarea lor istoric$ cu detaliile &i cu meandrele care au loc c7iar dac$ ele nu concord$ *ntotdeauna cu ceea ce reprezint$ logica mi&c$rii economice'

5. 3conomia naturala si economia de sc.imb (manual, vol. I, p. 31-)#) 3conomia natural( reprezint$ acea form$ de organizare &i desf$&urare a activit$%ii economice *n care comunit$%ile *&i satisfac necesit$%ile de consum din produc%ia proprie pe baz$ de autoconsum f$r$ a apela la sc7imb' 3conomia de sc.imb reprezint$ forma universal$ de organizare &i func%ionare a activit$%ii economice *n lumea contemporan$' "aracteristicile ec. de sc.imb a+ speciali<area produc$torilor a agen%ilor economici *n general )specializarea reprezint$ un factor de progres c.nd are o fundamentare economic$ *ntemeindu(se pe un avanta> absolut sau relativ). b+ autonomia independen%a agen%ilor economici 3 presupune ca agen%ii economici s$ dispun$ de libertatea de ac%iune de dreptul de decizie iar *nstr$inarea bunurilor s$ aib$ la baz$ criterii economice' , c+ produc!ia de m(rfuri &enerali<at( :i mi>locirea sc.imbului de c(tre bani , d+ concuren%a' 1'. 3conomia de piata. ?rasaturi caracteristice (manual, vol. I, p. )%-/3) Economia de piata moderna are urmatoarele elemente specifice: a+ Pluralismul formelor de proprietate ( *n cadrul careia predomina proprietatea privata, b+ piata *ndeplineste un rol important in reglarea activitatii economice@ c+ motivatia activitatii agentilor economici o constituie ma/imizarea profitului, d+ concurenta stimuleaza agentii economici *n promovarea progresului, e+ pentru maMoritatea bunurilor si serviciilor preturile se formeaza liber , f+ e/istenta unei structuri tehnico-economice moderne care asigura o eficienta economica *nalta, g+ statul democratic se manifesta pe de o parte ca agent economic iar pe de alta parte actioneaza *n directia corectarii imperfectiunilor pietei prin folosirea cadrului legislativ a p.rg7iilor economico( financiare etc' 11. *vanta>ul absolut si relativ al speciali<arii (manual, vol. I, p. 3%-)1) *vanta>ul absolut , cand un produc$tor de%ine un avantaM absolut c.nd creeaz$ o cantitate dat$ de bunuri cu mai pu%ine resurse *n raport cu oricare alt produc$tor' Dac$ avem *n vedere trei produc$tori )A B &i C+ fiecare dispun.nd de resurse egale cantitativ &i calitativ &i identice ca structur$ ei pot crea volume diferite de bunuri c.nd au abilit$%i diferite' A : @;/ sau A1 sau orice combina%ie liniar$ intermediar$,

B : A / sau A1 sau orice combina%ie liniar$ intermediar$, C : ; / sau : 1 sau orice combina%ie liniar$ intermediar$' Din datele de mai sus rezult$ c$ produc$torul A de%ine un avantaM absolut *n raport cu ceilal%i' El ob%ine cea mai mare cantitate de bunuri cu acelea&i resurse realiz.nd consumuri mai mici pe unitatea de produs' *vanta>ul relativ , Un produc$tor de%ine un avantaM relativ *ntr(o activitate dac$ realizeaz$ bunul cu cel mai mic cost de oportunitate *n raport cu ceilal%i' 6entru a eviden%ia avantaMul relativ este necesar$ determinarea acestui cost de oportunitate adic$ a &anselor la care renun%$ produc$torul atunci c.nd face o alegere' M$rimea costului de oportunitate al unei unit$%i dintr(un anumit bun poate fi calculat$ astfel: ( determinarea cre&terii bunului 5 )R5S@+, ( determinarea reducerii cantit$%ii bunului T )RTS@+ la care se renun%$, ( raportarea cantit$%ii din bunul la care se renun%$ la cantitatea c.&tigat$ din bunul pentru care se opteaz$ )RTUR5+' "evenind la e/emplul anterior dac$ produc$torul A alege s$ produc$ doar bunul 5 rezult$ c$ pentru fiecare unitate pe care o produce din acesta el trebuie s$ renun%e la L BT, dac$ alege s$ produc$ doar bunul T pentru fiecare unitate produs$ din acesta el renun%$ la ;5' "a%ion.nd similar pentru ceilal%i doi produc$tori ob%inem )tabelul @+:

Se constat$ c$ produc$torul A are cel mai mic cost de oportunitate *n producerea bunului 5 deci el dispune de un avantaM relativ )comparativ+ fiind Mustificat$ din punct de vedere economic specializarea sa *n ob%inerea acestuia' #n sc7imb produc$torul C care *n ansamblu este cel mai pu%in eficient dispune de avantaM relativ *n ob%inerea bunului T el sacrific.nd doar L B unit$%i din bunul 5 pentru a spori cu o unitate produc%ia bunului T fiind fundamentat$ specializarea lui *n acest domeniu' Decizia produc$torilor de a produce at.t bunul 5 c.t &i bunul T aloc.nd pentru fiecare bun Mum$tate din resursele de care dispun ar determina ca produc%ia total$ s$ fie FtS@L5V9T pentru c$: A produce A / &i 8 1 B produce 8 / &i 81 C produce @/ &i ;1 Dac$ produc$torii se specializeaz$ A opt.nd pentru bunul 5 B pentru T iar C tot pentru T rezult$: Ft S @;5V@LT pentru c$: A produce @; 5 B produce AT C produce : T Specializarea produc$torilor a determinat un spor de produc%ie de : unit$%i )dou$ unit$%i din bunul 5 &i dou$ unit$%i din bunul T+'

1#. 8anii. Definitie. Aorme ale banilor (manual, vol. I, p. )#-))) Definitie 8anii reprezint$ o marf$ special$ separat$ spontan din lumea celorlalte m$rfuri care *ndeplinesc rolul de instrument general al sc7imbului' Banii sunt elementul 3 c7eie al economiei de sc7imb monetare: OEi sunt un semn 3 caracterizat printr(o 7.rtie o pies$ metalic$ sau o cifr$ *nscris$ *n conturile unei b$nci 3 care simbolizeaz$ dreptul de a lua o parte din ceea ce este produs &i oferit v.nz$rii *n cadrul na%iunii unde ace&ti bani sunt recunoscu%i<' 13. Aunctiile banilor (manual, vol. I, p. ))-)%) De(a lungul timpului banii au *mbracat mai multe forme: marfa(bani moneda de aur si argint bani de 7.rtie bani electronici' Independent de etapa de evolutie si de continutul lor economic banii *ndeplinesc urmatoarele functii : a) mijloc de masurare a activitatii economice ' #n aceasta functie banii masoara c7eltuielile efectuate si rezultatele obtinute *n activitatea economica trecuta si prezenta precum si cele avute *n vedere *n perioada ce urmeaza, b+ mijloc de schimb' Banii *ndeplinesc aceasta functie c.nd marfurile se ac7ita *n momentul livrarii lor ,

c+ mijloc de plata' Banii *ndeplinesc aceasta functie *n ipoteza *n care marfurile se ac7ita la un anumit termen dupa livrarea lor c.nd ele se v.nd pe credit sau se efectueaza diferite plati )ac7itarea salariului impozitului etc'+, d+ mijloc de rezerva de valoare Functiile banilor au valabilitate si pentru banii nationali care servesc piata interna si pentru banii universali care servesc piata internationala miMlocind sc7imburile e/terne de marfuri turismul transferul de te7nologii investitiile efectuate *n strainatate etc' 6ornind de la modul concret *n care sunt folosite si adoptate deciziile *n economia contemporana *nt.lnim doua sisteme de organizare si functionare a economiei de sc7imb: sistemul economiei de piata si sistemul economiei de comanda'

1). 6odelul teoretic (ideal) si modele reale de economie de piata (manual, vol. I, p. )5-/3) 3lementele structurale ale sistemului teoretic al economiei de pia!( sunt: 3 economia func%ioneaz$ pe baza cone/iunii unui sistem de pie%e interdependente, 3 proprietatea particular$ &i interesul personal sunt 7ot$r.toare *n func%ionarea economiei &i adoptarea deciziilor, fiecare agent economic &i asigur$ autoreproductibilitatea ca rezultat al propriilor decizii, aceasta nu e/clude pluralismul formelor de proprietate, 3 to%i agen%ii economici &i toate categoriile de pia%$ se afl$ *n raporturi de concuren%$ loial$, 3 pre%urile se formeaz$ liber, 3 sunt e/cluse interven%iile administrative ale statului &i ale altor centre de for%$ )monopoluri sindicate+ *n activitatea &i func%ionarea economiei' 3conomia de pia!( real( ca sistem ce func%ioneaz$ efectiv *n diferite state ale lumii nu realizeaz$ integral caracteristicile modelului ideal e/ist.nd o mare diversitate de modele ale acesteia, de fapt fiecare %ar$ are propriul model' Spre deosebire de economia de piata *n economia centralizata, de comanda alocarea si utilizarea resurselor stabilirea raportului dintre resurse si nevoi sunt consecinte ale unor decizii centralizate impuse agentilor economici de aparatul de stat pe baza acceptarii la nivel social a unor principii de ierar7izare a prioritatilor si intereselor' 0ici unul din aceste sisteme nu e/ista *n stare pura ele reprezent.nd tipuri ideale' #n realitate orice economie este o economie mixta *n care se *nt.lnesc *n diferite proportii elemente din ambele sisteme' Analiza comparativa a economiilor reale de piata permite identificarea a trei modele principale de economie Oreusita<: economia sociala de piata )4ermania tarile nordice+ economia de piata Odirectionata de consum< )S'U'A+ si economia de piata Og7idata administrativ< )Gaponia+' Activitatea economica *n societate se desfasoara de catre oameni organizati *n cadrul unor unitati economice profitabile si specializate pe domenii distincte' Agentii economici sunt indivizi sau grupe de indivizi care participa la viata economica a societatii *ndeplinind *n acest sens anumite roluri si av.nd anumite comportamente economice' Agentii economici se grupeaza pe sectoare pe baza functiei lor principale *n economie' Hin.nd seama de aceasta functie *n r.ndurile agentilor economici includem: *ntreprinderile gospodariile familiilor sau menaMurilor administratiile publice si private institutiile de credit si asigurari strainatatea' "elatiile dintre participantii la activitatile economice sunt interdependente' Aluxurile economice reprezinta miscari permanente de bunuri materiale si servicii de resurse economice disponibilitati banesti etc' *ntre agentii participanti la tranzactii' Fiecare tranzactie bilaterala sau de piata este formata din doua flu/uri economice: a+ fluxuri reale )de bunuri+ care pornesc de la producator si aMung la consumator, b+ fluxuri monetare care au sens opus' #n economie au loc si tranzactii unilaterale care sunt miscari sau transferuri univoce de bunuri fara a se primi *n sc7imb contraprestatii' Totalitatea fluxurilor economice formeaza circuitul economic. Eforturile facute de agentii economici se concretizeaza *n c7eltuieli de productie curente si *n noi dotari te7nice pe baza investitiilor' "ezultatele obtinute la nivelul unitatilor economice se materializeaza *n bunuri materiale si servicii fiind cuantificate *n unitati fizice natural(conventionale si valorice' #n raport cu gradul lor de cuprindere rezultatele microeconomice monetare pot fi: globale )cifra de afaceri+ finale )valoarea adaugata+ si nete )profitul brut si net+'
_

1/. *&entii economici. Definitie, principalii a&enti (manual, vol. I, p. /3-/)) *&en!ii economici sunt indivizi sau grupuri de indivizi care particip$ la via%a economic$ a societ$%ii *ndeplinind *n acest sens anumite roluri &i av.nd anumite comportamente economice' 6rincipalii agenti sunt :

- ;ntreprinderile sunt unit$%i economice care indiferent de felul cum sunt organizate &i de forma de proprietate au drept func%ie principal$ producerea de bunuri &i prestarea de servicii )nonfinanciare+ *n vederea v.nz$rii acestora cu scopul de a ob%ine profit' ( &ospod(riile familiale (mena>ele) sunt agen%i economici care *ndeplinesc *n principal func%ia de consumatori de bunuri &i servicii ( administra!iile publice :i private includ acele institu%ii care e/ercit$ *n principal func%ii de redistribuire a veniturilor pe baza prest$rii unor servicii nonmarfare' $dministraiile private sunt organiza%ii private f$r$ scop lucrativ care presteaz$ servicii nonmarfare sau sunt diverse asocia%ii funda%ii ale c$ror venituri se realizeaz$ din contribu%ii voluntare cotiza%ii venituri pe proprietate etc' ( institu!iile de credit :i asi&ur(ri sunt unit$%i institu%ionale care pot fi publice private sau mi/te &i care *ndeplinesc func%ia de intermediar financiar *ntre ceilal%i agen%i economici' ( str(in(tatea, adic( a&en!ii economici din alte !(ri

11. Aluxuri economice. Aorme. "ircuit economic (manual, vol. I, p. /)-/7) Aluxurile economice reprezint$ mi&c$ri permanente de bunuri materiale &i servicii de resurse economice disponibilit$%i b$ne&ti etc' *ntre agen%ii participan%i la tranzac%ii' Fiecare tranzac%ie bilateral$ sau de pia%$ este format$ din dou$ flu/uri economice: a+ fluxurile de bunuri care pornesc de la produc$tor &i aMung la consumator, b+ fluxurile monetare care au sens opus' Aluxurile reale cuprind intr$ri de resurse economice sau de factori de produc%ie &i ie&iri de produse bunuri materiale &i servicii' Aluxurile monetare sunt alc$tuite din venituri &i c7eltuieli b$ne&ti' ?ran<ac!iile unilaterale sunt mi&c$ri sau transferuri univoce de bunuri f$r$ a se primi *n sc7imb contrapresta%ii' Ele pot fi: ( transferuri curente care se efectueaz$ sistematic )pl$%i de impozite directe &i indirecte contribu%ii pentru asigur$ri sociale subven%ii de e/ploatare etc'+ ( transferuri de patrimoniu care intervin mai rar &i determin$ la unul din agen%ii economici implica%i o modificare de patrimoniu )suplimentarea investi%iilor publice de c$tre administra%iile publice mo&teniri dona%ii etc'+' Hotalitatea flu/urilor economice formeaz$ circuitul economic' Eforturile f$cute de agen%ii economici se concretizeaza in c7eltuieli de productie curente &i *n noi dot$ri te7nice pe baza investi%iilor' #n raport cu gradul lor de cuprindere re<ultatele microeconomice monetare pot fi: ( re<ultate &lobale reprezint$ e/presia b$neasc$ a valorii bunurilor economice realizate iar indicatorul principal de m$surare a lor este cifra de afaceri, ( re<ultate finale reprezint$ suma pre%urilor bunurilor aMunse *n ultimul stadiu al circuitului economic, ele nu cuprind deci consumul intermediar' Indicatorul utilizat pentru m$surarea acestor rezultate este valoarea ad(u&at( care reflect$ contribu%ia productiv$ a fiec$rui agent economic' >aloarea adaugata este de ; feluri: a+ valoare adau&ata neta )cuprinde veniturile factorilor de produc%ie+ b+ valoarea ad(u&at( brut( (cuprinde valoarea ad$ugat$ net$ &i amortizarea capitalului fi/+ ( re<ultate nete care se m$soar$ prin : W profitul brut este profitul *ncasat de *ntreprindere B profitul net este profitul *ncasat minus impozitul pe profit 17. 0iata. Dfinitie. ?ipuri de piata (manual, vol. I, p. 11-1)) Definire. 0ia!a e/prim$ rela%ii economice dintre oameni dintre agen%ii economici ce se desf$&oar$ *ntr(un anumit spa%iu *n cadrul c$rora se confrunt$ cererea cu oferta de m$rfuri se formeaz$ pre%urile au loc negocieri &i acte de v.nzare(cump$rare *n condi%ii de concuren%$' "egulatorul principal al pietei este concurenta fiecare urmarindu(si propriul interes satisfacerea c.t mai buna a nevoilor de productie sau de consum personal' Deosebit de importanta sunt autonomia de decizie a agentilor economici libertatea lor economica pentru ca numai astfel se poate actiona prompt si eficient la cerintele pietei' ?ipuri de piata a) din punct de vedere al obiectului tranzactiei economice ( piata bunurilor de consum final ( piata factorilor de productie care cuprinde:

piata resurselor naturale piata muncii piata capitalului ( piata monetara ( piata financiara )inclusiv bursa+, b) din punct de vedere al extinderii teritoriale ( piata locala ( piata regionala ( piata nationala ( piata mondiala, c) din punct de vedere al desfasurarii concurentei ( piata cu concurenta perfecta sau pura ( piata cu concurenta imperfecta care cuprinde piata cu concurenta monopolistica de tip oligopol monopol monopson oligopson etc' Aceste diferite tipuri de piata formeaza un tot unitar un sistem de piata *n sensul ca ele se influenteaza reciproc sc7imbarile care au loc *n cadrul unei piete reflect.ndu(se direct sau indirect *n evolutia altor piete sau *n ansamblul relatiilor de piata' Diferitele tipuri de pia%$ formeaz$ sistemul de pia!( *n sensul c$ ele se influen%eaz$ reciproc' Cererea si oferta sunt componentele fundamentale ale pietei iar raportul dintre ele constituie o forma de e/primare a relatiei dintre productie si consum *n conditiile economiei de sc7imb'

1%. "ererea. Definitie. Aactorii cererii (manual, vol. I, p. 1)-1/) "ererea de m(rfuri reprezint$ nevoile )trebuin%ele+ de bunuri &i servicii care se satisfac prin intermediul pie%ei adic$ prin v.nzare(cump$rare' Cererea are drept suport puterea de cump$rare a oamenilor, de aceea ea e/prim$ *n acela&i timp cantitatea de bunuri i servicii cerute la un moment dat la pre%urile e/istente consider.nd date veniturile &i preferin%ele cump$r$torilor' Cererea poate fi: a+ individuala )din partea unui singur cumparator la un bun economic+, b+ totala )din partea tuturor cumparatorilor la un bun economic+, c+ a&re&ata sau &lobala )din partea tuturor cumparatorilor la toate bunurile e/istente+' Ca volum structura si nivel al cerintelor de consum cererea are caracter dinamic' 0rincipalii factori de care depinde cererea sunt : ( nevoile oamenilor ( venitul si ( pretul' 15. $elatia cererii cu venitul (manual, vol. I, p. 1/-11) >eniturile e/ercit$ o mare influen%$ asupra cererii, m$rimea veniturilor popula%iei ale agen%ilor economici atrage dup$ sine cre&terea capacit$%ii lor de cump$rare &i deci a cererii' #n cazul bunurilor normale exist! o rela"ie direct! #ntre evolu"ia veniturilor $i dinamica cererii c%nd venitul cre$te, se m!re$te $i cererea dup$ cum invers sc$derea venitului duce la mic&orarea cererii' #'. $elatia cererii cu pretul. Le&ea cererii (manual, vol. I, p. 11-17) 6retul constituie un factor care e/ercita o mare influenta asupra cererii de bunuri si servicii' Cererea se afla #n raport invers proportional fata de pret c%nd pretul creste, cererea scade deoarece la un venit dat posibilitatea de cumparare se micsoreaza, invers c.nd pretul scade cererea creste' Astfel cererea este o functie descrescatoare fata de pret& Le&ea cererii e-prim relaia dintre cerere i pre# .n cadrul creia cererea evolueaz .n sens invers fa de pre( #1. 3lasticitatea cererii si tipuri de cerere (manual, vol. I, p. 17-7') 3lasticitatea cererii *nseamn$ sensibilitatea acesteia fa%$ de varia%ia pre%ului sau a venitului' Intensitatea modific$rii cererii se m$soar$ prin coeficientul de elasticitate a cererii *n func%ie de pre% sau de venit' Coeficientul de elasticitate a cererii #n raport de pre" *n principiu este negativ deoarece atunci c.nd pre%ul se m$re&te cererea scade iar raportul dintre dou$ semne diferite d$ semnul negativ' Coeficientul de elasticitate se calculeaz$ prin urm$toarele formule:

%@ = E cp

%L
L

: P@

PL
L

% P
L

% P :
L

*n care: Ecp S coeficientul de elasticitate a cererii func%ie de pre%, C@ S cererea din perioada curent$, CL S cererea din perioada anterioar$, 6@ S pre%ul din perioada curent$, 6L S pre%ul din perioada anterioar$, RC S varia%ia )modificarea+ cererii pentru un produs, R6 S varia%ia )modificarea+ pre%ului acelui produs' Ecp se mai poate determina &i prin rela%ia:

E
*n care: XRC S varia%ia *n procente a cererii, XR6 S varia%ia *n procente a pre%ului'

cp

X % XP

>ezi e/' la pag' A9 ?ipuri de cerere #n func%ie de elasticitatea cererii fa%$ de pre%: ( a+ cerere inelastic! atunci c.nd varia%ia cererii este mai mic$ dec.t varia%ia pre%ului:

% % %

<

iar Ecp Y @

b+ cerere perfect inelastic! total insensibil$ la variantele de pre% atunci c.nd:

=L P

&i deci Ecp S L

c+ cerere elastic! atunci c.nd varia%ia cererii este mai accentuat$ dec.t varia%ia pre%ului:

>

c.nd deci Ecp Z @

d+ cerere perfect elastic! atunci c.nd la un nivel al pre%ului dat cererea cre&te continuu )Ecp[\+:

e+ cerere cu elasticitate unitar! c.nd varia%ia cererii este egal$ cu varia%ia pre%ului:

=L
P

c.nd Ecp S @

##. 3fectul de venit si efectul de substitutie (manual, vol. I, p. 7'-71) 3fectul de venit e/prim$ situa%ia *n care sc$derea pre%ului la un produs face posibile cre&terea cererii &i cump$rarea cu acela&i venit a unei cantit$%i mai mari din produsul respectiv ceea ce ec7ivaleaz$ cu o sporire a venitului' 3fectul de substitu!ie are loc la bunurile cu aceea&i utilitate denumite substituibile care se pot *nlocui reciproc *n consum )spre e/emplu untul &i margarina, za7$rul &i mierea, gr.ul &i secara, petrolul &i c$rbunele+, el reflect$ situa%ia *n care cre&terea pre%ului la un bun )de e/emplu unt+ *i reduce cererea cresc.nd *n sc7imb cererea la un alt bun )substituibil de e/emplu margarina+ f$r$ ca pre%ul acestuia din urm$ s$ se modifice' #n cazul bunurilor substituibile are loc &i fenomenul elasticitate ;ncruci:at( a cererii )E*c+, ea m$soar$ sensibilitatea cererii consumului la bunul OA< c.nd pre%ul bunului OB< se modific$' Se calculeaz$ dup$ formula:

ic

0ariatia in X a cererii la bunul $ 0ariatia in X a cererii la bunul /

E*c Z L adica este pozitiva

#3. "ererea atipica (manual, vol. I, p. 71-7#) "ererea atipic( e/prim$ e/cep%iile de la legea cererii adic$ situa%iile *n care cererea de m$rfuri evolueaz$ *n acela&i sens cu pre%ul: dac$ pre%ul cre&te cre&te &i cererea, dac$ pre%ul scade scade &i cererea' Comportamentul atipic al cererii se produce *n mai multe situa%ii: a) efectul 1iffen , b+ efectul de anticipare din partea consumatorilor, c+ efectul de venit nul , d+ efectul de ostentaie i snobism ; e+ efectul de informare imperfect; f+ c&nd este vorba de bunuri importante care n+au substitui ).nlocuitori+ mrirea preului lor# .n general# nu atrage dup sine o diminuare a cererii' #). 4ferta. Definitie. Aactorii ofertei (manual, vol. I, p. 73) 4ferta reprezint$ cantitatea de bunuri &i servicii destinate v.nz$rii pe pia%$ la un moment dat' Ea poate fi: a+ individual( )oferta dintr(un bun din partea unui producator+ , b+ total( )*ntreaga cantitate dintr(un bun pe care producatorii o ofera spre v.nzare+, c+ a&re&at( )global$+ )toate bunurile si serviciile din tara respectiva destinate pietei e/primate *n bani+ 2ferta de marfuri depinde de mai multi factori a+ evolutia cererii de bunuri si servicii, b+ disponibilitatea factorilor de productie sau raritatea acestora si randamentul lor economic, c+ costul de productie )de fapt costul marginal+, d+ pretul de v.nzare al marfii, e+ posibilitatea de stocare a bunurilor si costul stocarii etc' #/. $elatia ofertei cu pretul. Le&ea ofertei (manual, vol. I, p. 73-7)) 'ferta este o functie crescatoare fata de pret ' Ea se afla .n raport direct proportional fata de pret adica oferta creste c&nd preturile cresc si se micsoreaza c&nd preturile scad ' Le&ea ofertei exprim( rela!ia dintre ofert( :i pre!, ;n cadrul c(reia oferta evoluea<( ;n acela:i sens cu pre!ul, ceilal!i factori fiind constan!i. #n practica e/ista si e/ceptii de la legea ofertei denumite parado/ul ofertei )de e/emplu la produse perisabile 3 legume fructe sau situatia *n care unii producatori agricoli sunt nevoiti sa(si v.nda produsele c7iar si la preturi *n scadere pentru a(si plati impozitele sau pentru a rambursa creditele+' "urba ofertei e/prim$ rela%ia ce e/ist$ *ntre pre%urile pie%ei &i cantit$%ile de bunuri pe care produc$torii le ofer$ pe pia%$ spre v.nzare' #1. 3lasticitatea ofertei in raport cu pretul. ?ipuri de oferta (manual, vol. I, p. 7)-77) 3lasticitatea ofertei ;n raport cu pre!ul reprezinta reac%ia ofertei la modific$rile de pre%uri' Ea se masoara prin coeficientul de elasticitate a ofertei )Eop sau EFU6+ calculat prin raportarea modificarii cantitatilor oferite )RF+ la modificarea pretului de v.nzare )R6+ :
a+

2 2 P P 2 P = : E = 2 : 2 P P
@ L @ L op L L L

sau

b+

op

X 2 X P

(ipuri de oferta a+ oferta elastica )variatia ofertei este mai mare dec.t variatia pretului+,

>

deci

Eop Z @

b+ oferta cu elasticitate unitara )variatia ofertei este egala cu variatia pretului+,

deci

Eop S @

c+ oferta perfect elastica )la un nivel dat al pretului cantitatea oferita creste continuu+,

d+ oferta inelastica )modificarea ofertei este mai mica dec.t modificarea pretului+,

=L
< P

iar

Eop

2 2

deci

Eop Y @

e+ oferta perfect inelastica )la orice variatie a pretului oferta nu se modifica+'

=L

deci

Eop S L

#7. 3c.ilibrul pietei. 0retul de ec.ilibru. Cariatia cererii si ofertei (manual, vol. I, p. 77%1) 3c.ilibrul pietei reflecta situatia *n care cantitatile oferite si cele cerute sunt egale la pretul pietei' Se poate spune ca piata este *n ec7ilibru la pretul care permite egalitatea cantitatii cerute de consumatori cu cea oferita de producatori' Atunci c.nd se ia *n calcul o singura piata a unui produs vorbim despre un echilibru partial iar c.nd sunt luate *n calcul toate pietele tin.nd seama de interdependenta lor vorbim despre echilibru general' Ec7ilibrul pie%ei respectiv cantitatea de ec7ilibru &i pre%ul de ec7ilibru se sc7imb$ *n func%ie de varia%ia ofertei &i cererii' Dn ca<ul varia!iei ofertei e/ista dou$ situa%ii: a+ c&nd cantitatea oferit scade )presupun.nd cererea constant$+, b+ c&nd cantitatea oferit crete )presupun.nd cererea constant$+ Dn ca<ul varia!iei cererii intalnim dou$ situa%ii: a+ c&nd cererea crete )oferta r$m.n.nd constant$+, b+ b+ c&nd cererea se micoreaz )oferta r$m.n.nd constant$+ )stfel, pre"ul variaz! #n raport direct propor"ional cu cererea $i #n raport invers propor"ional cu oferta #%. 8unul economic. Definitie. "lasificare (manual, vol. I, p. %)-%1) Clasificarea bunurilor din punct de vedere al provenientei respectiv al modului de acces : a+ 8unurile libere adic$ acele elemente care provin direct din natur$ iar accesul la ele )posibilitatea de procurare+ este liber, spre e/emplu aerul apa fructele din p$duri energia &i lumina solar$ energia eolian$ etc' b+ 8unurile economice sunt acele elemente care sunt produse prin efortul omului necesit.nd o prelucrare mai mult sau mai pu%in elaborat$, ob%inerea lor are la baz$ desf$&urarea unei activit$%i economice' Bunurile economice au un caracter limitat sunt rare ele e/ist.nd doar *n m$sura *n care sunt produse prin activitatea uman$' #n consecin%$ accesul la bunurile economice are la baz$ sc7imbul )plata sau contrapresta%ia+' 6rin bun economic se *ntelege at.t bunuri materiale c.t si servicii )acestea sunt rezultate imateriale ale activitatii economice ca de e/emplu turism cultura educatie etc'+' Bunurile se mai clasifica si *n functie de destinatia acestora *n : a+ bunuri de consum (satisfactori) 3 bunuri ce fac obiectul consumului individual, b+ bunuri de productie (prodfactori) 3 bunuri folosite pentru producerea altor bunuri' #n legatura cu bunurile de consum intereseaza capacitatea acestora de a satisface nevoile si dorintele de consum ale indivizilor' 6entru descrierea acestei capacitati se foloseste conceptul de utilitate' #5. Etilitatea bunurilor. Etilitatea te.nica si utilitatea economica (manual, vol. I, p. %1-%%) Etilitatea reprezint$ capacitatea unui bun de a satisface o nevoie(dorin%$ capacitate dat$ de propriet$%ile *nsu&irile &i caracteristicile bunului respectiv'

#n sens economic utilitatea este e/presia satisfactiei pe care o resimte un individ ca urmare a consumului unei cantitati determinate dintr(un bun *n anumite conditii spatiotemporale' Etilitatea economic( reprezint$ satisfac!ia pe care o resimte un individ ca urmare a consumului unei cantit$%i determinate dintr(un bun *n anumite condi%ii spa%io(temporale'

3'. ?eoria utilitatii cardinale (manual, vol. I, p. %%-5') ?eoria utilit(!ii cardinale semnaleaza c$ mul%imea bunurilor de consum este num$rabil$ &i c$ acestei mul%imi i se poate ata&a o mul%ime numeric$ ce descrie utilitatea generat$ de consumul unor cantit$%i din orice bun' *potezele de baz! ale acestei teorii sunt: a+ consumatorul este capabil s msoare utilitatea printr+un numr, b+ utilitile individuale rezultate din consumul unor cantiti consecutive dintr+un bun nu sunt constante , c+ consumatorul poate alege .ntre bunuri# .n funcie de utilitile acestora' Dintre rezultatele cele mai notabile ale acestei teorii care a pus bazele abord$rilor moderne ale comportamentului consumatorului pot fi amintite: ( legea lui 1ossen )a utilit$%ii marginale descresc$toare+: suplimentul de utilitate furnizat de cantiti cresc&nde dintr+un bun se va diminua p&n la a deveni nul .n punctul de saietate, ( formalizarea consistent a comportamentului consumatorului pe baza c$reia se va dezvolta cea mai mare parte a teoriei deciziei, ( fundamentarea construciei curbei cererei, ( respectarea principiului simetriei dintre comportamentul productorului i cel al consumatorului , ( modelele stochastice privind atitudinea fa de risc' 31. ?eoria utilitatii ordinale (manual, vol. I, p. 5'- 51) ?eoria utilitatii ordinale fundamentata de >ilfredo 6areto care considera ca nici nu este necesara masurarea precisa a utilitatii si ca este suficienta o ordonare a utilitatilor' 6ropriet$%ile rela%iei de preordine au urm$toarea semnificaie: @' 2ricare ar fi doi vectori )paneluri+ de bunuri se poate decide privind alegerea unuia sau altuia, bunurile pot fi comparate &i ierar7izate , ;' 2rice ansamblu de bunuri poate fi comparat cu el *nsu&i, aceast$ rela%ie este mai subtil$ &i presupune varia%ia preferin%ei pentru acela&i bun sau ansamblu de bunuri' 8' Foarte cunoscuta rela%ie de tranzitivitate este necesar$ pentru a u&ura alc$tuirea de ierar7ii, pentru a construi ierar7ii *ntr(o mul%ime de paneluri de bunuri nu este necesar$ compararea efectiv$ dup$ principiul fiecare cu fiecare rezultatele unor compara%ii fiind translatabile' E/ista obstacole cum ar fi : ( discontinuitatea funciilor de utilitate, ( interdependena bunurilor .n consum 3#. 4ptimul consumatorului. Dreapta bu&etului. "urba de indiferenta (manual, vol. I, p. 51-5%) 2rice consumator rational va dori sa obtina ma/imum de satisfactie posibil din consumul unor bunuri economice' 4ptimul consumatorului presupune o asemenea combinare de bunuri si servicii *n consum care la nivelul venitului de care dispune si al preturilor e/istente sa(i asigure ma/imum de satisfactie' Conditia matematica a optimului unui consumator care are de ales *ntre doua bunuri este ca raportul utilitatilor marginale sa fie egal cu raportul preturilor celor doua bunuri' "urba de indiferen!( e/prim$ ansamblul combin$rilor posibile *n consumul a dou$ bunuri astfel *nc.t nivelul satisfac%iei consumatorului s$ fie acela&i' Alternativele de abordare a optimului consumatorului sunt: I' *a-imizarea satisfaciei la un buget dat 3*n acest caz consumatorul *&i propune s$ c7eltuiasc$ tot bugetul dar s$ ating$ ma/imum de satisfac%ie+ II' *inimizarea bugetului care furnizeaz$ o anumit$ utilitate' De aceast$ dat$ consumatorul &tie precis ce dore&te dar caut$ s$ minimizeze bugetul cu care poate ob%ine obiectivul fi/at' Dreapta de bu&et sau dreapta de isocost indic$ limita resurselor disponibile care pot fi folosite +inia (dreapta) bu&etului deoarece descrie combina%iile liniare ale cantit$%ilor &i pre%urilor celor dou$ bunuri conform rela%iei: B S /p/ V 1p1 unde / &i 1 sunt cantit$%ile din cele dou$ bunuri

p/ &i p1 sunt pre%urile acestora' $ela!ia (1) se nume:te restric!ie bu&etar( *ntruc.t arat$ limitele b$ne&ti ale abord$rii situa%iei de consum:

/ = -

p
-

+ 4

)@+

Ecua%ia dreptei bugetului );+ se ob%ine prin separarea lui 1 din restric%ia bugetar$ )@+:

4=

P P

-+

);+
4

33. *le&erile posibile si admisibile. Etilitatea mar&inala si rata mar&inala de substitutie (manual, vol. I, p. 5/-51) Etilitatea mar&inal( )Um+ repre<int( sporul de utilitate total( furni<at de consumul unei unit(!i suplimentare dintr-un bun. "ela%iile de calcul ale utilit$%ii marginale sunt urm$toarele: Um/ S U U / pentru cazul discret , Um/ S dU U d/ S U]/ pentru cazul continuu Um1 S U U 1 pentru cazul discret , Um1 S dU U d1 S U]1 pentru cazul continuu
$ata mar&inal( de substitu!ie )"MS1U/+ a produsului 1 cu / S cantitatea din produsul / care este necesar$ pentru a *nlocui o unitate din produsul 1 astfel *nc.t utilitatea total$ s$ fie constant$:

'*6

4U-

5^5^ 4

)caz continuu+ ,

'*6

4U-

4 5m= 5m4

)caz discret+

,iferen"iala func"iei de utilitate se calculeaza prin relatia: dU S U]/d/ V U]1d1

3). "onditii de optim. 6odificari ale acestora (manual, vol. I, p. 5/-5%) + "ondi!ii de optim 6entru ca subiectul s$ aib$ o utilitate constant$ )traseul de optimizare s$ fie pe aceea&i curb$ de indiferen%$+ este necesar$ condi%ia: dUSL De aici rezulta : (d1 U d/ S U]/ U U]1 S "MS1U/ #n aceste condi%ii ecua%ia "MS optime trebuie pus$ *n leg$tur$ cu ecua%ia dreptei bugetului' Este u&or de remarcat c$ derivata dreptei bugetului *n raport cu / este: d1 U d/ S (p/ U p1 de unde rezult$ c$ *n punctul de optim )&i numai acolo+ "MS1U/ S p/ U p1 S U]/ U U]1 Adic$ *n punctul de optim raportul utilit$%ilor marginale este egal cu raportul pre%urilor celor dou$ bunuri'
+ 6odific(ri ;n condi!iile de optim A' *odificri .n volumul resurselor =ocul geometric al punctelor de optim rezultate din deplasarea spre dreapta a restric%iei bugetare se nume&te calea de expansiune a consumului' B' *odificarea preurilor produselor de consum

3/. Dntreprinderea. "oncept si formele acesteia (manual, vol. I, p. 1''-1'3) #n economia de pia%$ *ntreprinderea este o unitate economic$ cu o e/isten%$ statuat$ Muridic &i deplin$ autonomie decizional$ care prouce bunuri materiale &i presteaz$ servicii pe baze comercial(lucrative' In teoria producatorului intreprinderea apare drept cadru de combinare si transformare a factorilor de productie in rezultate finale&
Dntreprinderea se define:te ca o entitate activ( a sistemului economic de natura unei organiza%ii autonome *nzestrat$ cu resurse pe care le utilizeaz$ *n scopul e/ercit$rii *n mod stabil &i structurat a unei func%iuni referitoare la produc%ie servicii sc7imb etc' ,up! obiectivul urm!rit #n activitatea lor intreprinderile sunt : ( cu scop lucrativ ( cu scop nonlucrativ ,up! forma de proprietate

( *ntreprinderi private ( publice ( mi/te ,up! regimul juridic de organizare $i func"ionare ( regii ( companii ( diferite variante de societ$%i comerciale ,up! dimensiunea lor )reflectat$ de num$rul de personal m$rimea capitalului social &i a cifrei de afaceri+ : ( *ntreprinderi mari ( mici ( miMlocii Analizata ca agent economic producator ce urmareste ca scop principal obtinerea profitului *ntreprinderea este numita firma de afaceri. Initial firma de afaceri a functionat ca firma clasica )care presupune e/istenta unei persoane cu o pozitie 3 c7eie si anume proprietarul patronul sau antreprenorul care *si investeste capitalul *n speranta unui profit c.t mai mare asum.ndu(si functia de conducere a propriei afaceri+' #n prezent cea mai mare parte a activitatii economice se desfasoara *nsa *n firme mana&eriale )care marc7eaza separarea managerului fata de proprietate prin profesionalizarea actului conducerii+' Cea mai reprezentativa firma manageriala este societatea pe actiuni' -ociet(!ile comerciale se clasifica a+ in functie de natura r!spunderii ( societate cu r!spundere limitat! *n baza c$reia subiec%ii nu sunt angaMa%i *n caz de pierderi sau preMudicii dec.t *n m$sura aportului lor la capitalul firmei respective, ( societate cu r!spundere nelimitat! *n baza c$reia subiec%ii angaMeaz$ averea lor personal$ *n caz de insolvabilitate a firmei de producere a unor pierderi b+ in functie de raportul dintre drepturile $i obliga"iile subiec"ilor ( societ!"i de persoane *n cadrul c$rora aportul subiec%ilor ia forma de p$r%i sociale &i este netransmisibil, ( societ!"i de capitaluri al c$ror capital social nu poate cobor* sub o anumit$ limit$ iar aportul subiec%ilor ia forma subscrierii de titluri de valoare &i deci este transmisibil' In "omania firmele se *mpart *n dou$ categorii principale: a) re&ii autonome *nt.lnite *n ramurile strategice ale economiei nationale )industria de armament e/ploatarea minelor si a gazelor naturale posta si transporturile feroviare+ b) societ(!i comerciale se clasifica in ( societatea ;n nume colectiv ale c$rei obliga%ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social &i cu r$spunderea nelimitat$ &i solidar$ a tuturor asocia%iilor, ( societatea ;n comandit( simpl( ale c$rei obliga%ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social &i cu r$spunderea nelimitat$ &i solidar$ a asocia%ilor comanditei, comanditarii r$spund numai p.n$ la concuren%a aportului lor, ( societatea ;n comandit( pe ac!iuni al c$rei capital social este *mp$r%it *n ac%iuni iar obliga%iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social &i cu r$spunderea nelimitat$ &i solidar$ a asocia%ilor comanditei, comanditarii sunt obliga%i numai la plata ac%iunilor lor, ( societatea pe ac!iuni ale c$rei obliga%ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, ac%ionarii sunt obliga%i numai la plata ac%iunilor lor, ( societatea cu r(spundere limitat( ale c$rei obliga%ii sunt garantate cu patrimoniul social, asocia%ii sunt obliga%i numai la plata p$r%ilor sociale'

31. Aactorii de productie. Definitie si formele acestora (manual, vol. I, p. 1')-1'5) 6entru a produce bunuri destinate consumului *ntreprinzatorii *si procura factori de productie' "esursele economice atrase *n circuitul economic aflate *n miscare ca flu/uri constituie factori de productie' #n general se considera ca la producerea bunurilor participa 8 factori : ( munca ( natura (pamantul) ( capitalul Acestor factori clasici li se pot adauga si : ( intreprinderea (antreprenoriatul) care constituie ac%iunea de organizare a celorlal%i factori de produc%ie de c$tre *ntreprinz$tor .xista si neofactori care pot fi separa%i de factorii Oclasici< *ntruc.t ei ac%ioneaz$ practic prin intermediul &i *mpreun$ cu ace&tia poten%.ndu(i *mbun$t$%indu(le substan%ial performan%ele ( progresul tehnic -

( inovatia ( resursele informationale 6unca reprezinta o actiune constienta specific umana *ndreptata spre un anumit scop *n cadrul careia sunt puse *n miscare aptitudinile e/perienta si cunostintele care *l definesc pe om consumul de energie fizica si intelectuala' Munca este un factor activ si determinant al productiei ce antreneaza ceilalti factori *n vederea obtinerii de bunuri si servicii' 0opula!ia total( *nregistreaz$ o dinamic$ deosebit$ ca urmare a muta%iilor ce au intervenit *n elementele ei determinante' 6rezint$ importan%$ densitatea popula%iei structura pe grupe de v.rst$ repartizarea popula%iei pe mediile urban &i rural' 0opula!ia apt( de munc( cuprinde persoanele ce au capacitatea fizic$ &i intelectual$ de a desf$&ura o activitate economic$ precum &i v.rsta legal$' 0opula!ia activ( disponibil$ cuprinde popula%ia ocupat$ *n diferite activit$%i profesionale precum &i persoanele care caut$ locuri de munc$' Ea este determinat$ de factori economici &i socio(culturali: ( capacitatea economic$ de a crea noi locuri de munc$ de a asigura un ec7ilibru stabil &i de durat$ *ntre cerere &i oferta de munc$, ( durata de &colarizare, ( statutul social al femeii, ( imigra%ia' 0opula!ia ocupat( cuprinde persoanele care desf$&oar$ activitate profesional$' #n ultimele decenii se contureaza o serie de caracteristici generale #n evolutia factorului munca: ( tendinta &enerala de sporire a populatiei active desi inegala pe tari si zone geografice, ( 6odificarea structurii popula!iei ocupate (sporirea ponderii populatiei ocupate *n sectorul tertiar si *n cel cuaternar *n timp ce *n sectorul primar se *nregistreaza o scadere+, ( sporirea calitatii resurselor de munca *n corelatie cu nivelul de dezvoltare economica cu progresul *n stiinta te7nica *n cultura *n general' Aactorul natural constituie at.t substan%a &i condi%iile materiale primare ale produc%iei c.t &i for%a motrice virtual$ necesar$ pentru dezvoltarea produc%iei de bunuri materiale &i servicii' Natura (pamantul) ca factor de productie cuprinde pam.ntul resursele de apa si resursele minerale' Un loc important *i revine pam.ntului care este decisiv nu numai pentru agricultura si silvicultura ci si pentru *ntreaga activitate umana careia *i ofera suport de e/istenta si loc de desfasurare' 6entru viata economica actuala prezinta interes si dimensiunea si calitatea suprafetei ce revine *n medie pe locuitor' E/plozia demografica a secolului 55 a diminuat suprafetele agricole si silvice pe locuitor devenind astfel una din cele mai drastice limitari cu care se confrunta agentii economici *n activitatea lor' "apitalul reprezinta ansamblul bunurilor reproductibile rezultate ale unei activitati anterioare utilizate *n producerea de noi bunuri materiale si servicii destinate v.nzarii 3 cumpararii pe piata *n scopul obtinerii unui profit' Capitalul tehnic este format din masini, utilaje, echipamente, instalatii, cladiri, constructii, mijloace de transport, animale de munca si de reproductie, materii prime, materiale, semifabricate& Capitalul tehnic folosit in activitatea economica este constituit din a) capitalul fix + acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie se consuma treptat si se *nlocuieste la intervale mai mari de timp , b) capitalul circulant / acea partea acapitalului3 acea parte a capitalului care se consuma integral *ntr(un singur ciclu de productie si trebuie *nlocuit dupa fiecare ciclu de productie' 6rocesul consumarii capitalului fi/ se manifesta prin fenomenul u<urii care prezinta doua forme : ( u<ura fi<ica 3 deprecierea treptata a masinilor ec7ipamentelor instalatiilor ca urmare a folosirii lor *n activitatea economica sau a actiunii factorilor naturali, ( u<ura morala 3 determinata de progresul te7nic care favorizeaza fabricarea unor masini si utilaMe cu noi performante superioare celor aflate *n functiune sau reducerea pretului la care poate fi cumparat un ec7ipament ec7ivalent' 0tarea capitalului fix se apreciaza cu ajutorul urmatorilor indicatori ( "oeficientul u<urii capitalului )se calculeaza ca raport *ntre valoarea uzurii capitalului fi/ si valoarea capitalul fi/+ )UNUN+ , ( coeficientul starii fi<ice a capitalului fix )raportul *ntre valoarea ramasa a capitalului fi/ si cea a capitalului fi/+ )NrUN+, ( coeficientul intrarilor sau punerii ;n functiune a capitalului fix )raportul *ntre intrarile sau iesirile de capital fi/ si stocul de capital fi/ la valoarea initiala+ )N6tUNt, SNtUNt+' "ecuperarea pierderilor provenite din uzura capitalului fi/ se face prin amorti<are' Cota de amortizare depinde de c7eltuielile cu procurarea capitalului si durata de functionare a acestuia'

#ntreprinzatorii pentru a produce si pentru a(si atinge scopul 3 a obtine un profit c.t mai mare posibil 3 combina factorii de productie si aleg varianta de combinare cea mai favorabila' 6otrivit sursei de finan%are investi%iile sunt: a+ investi!ii nete b+ investi!ii brute

37. "ombinarea factorilor de productie. Definitie si premise. Aunctia de productie (manual, vol. I, p. 1'5-11#) "ombinarea factorilor de productie repre<inta un mod specific de unire a factorilor de productie privit at.t sub aspect cantitativ c.t si structural 3 calitativ at.t din punct de vedere te7nic c.t si economic' + 0remisele combin(rii factorilor de produc!ie #n combinarea factorilor de produc%ie *ntreprinz$torul porne&te de la urm$toarele premise: a+ caracterul limitat al factorilor supui combinrii b+ caracteristicile factorilor de producie i concordana lor cu specificul activitii , c+ con7unctura pieelor factorilor de producie' "elatia dintre intrari )factori de productie+ si iesiri )bunuri obtinute+ respectiv relatia dintre productia scontata a se obtine dintr(un bun si cantitatile din diferiti factori de productie necesare pentru obtinerea acesteia este e/primata prin functia de productie' 3%. "ombinarea factorilor de productie pe termen scurt. Le&ea randamentelor neproportionale (manual, vol. I, p. 11#-117) #n procesul de productie combinarea factorilor se poate realize in moduri diferite: a+ asocierea unui factor fi- 3constant) cu altul variabil )functia de productie cu un singur factor variabil+, b+ combinarea de cantitati diferite din ambii factori )functia de productie cu doi factori variabili+' Combinarea este posibila datorita urmatoarelor proprietati ale factorilor de productie: a+ divizibilitatea )posibilitatea factorului de a se *mparti *n subunitati omogene fara a fi afectata calitatea lui+, b+ adaptabilitatea )capacitatea de asociere a unei unitati dintr(un factor cu mai multe unitati din alt factor+, c+ complementaritatea )la o productie data o anumita cantitate dintr(un factor se asociaza doar cu o cantitate determinata de ceilalti factori+, d+ substituibilitatea )posibilitatea de a *nlocui o cantitate dintr(un factor printr(o cantitate determinata din alt factor mentin.nd acelasi nivel al productiei+' Divi<ibilitatea reflect$ posibilitatea factorului de produc%ie de a se *mp$r%i *n unit$%i simple *n subunit$%i omogene f$r$ a fi afectat$ calitatea factorului de produc%ie' *daptabilitatea reprezint$ capacitatea de asociere a unei unit$%i dintr(un factor de produc%ie cu mai multe unit$%i din alt factor de produc%ie' "omplementaritatea reprezint$ procesul prin care se stabilesc raporturile cantitative ale factorilor de produc%ie ce particip$ la producerea unui anumit bun economic' -ubstituibilitatea este definit$ ca posibilitatea de a *nlocui o cantitate dintr(un factor de produc%ie printr(o cantitate determinat$ dintr(un alt factor *n condi%iile men%inerii aceluia&i nivel al produc%iei'
6roductia cu un singur factor variabil pe termen scurt corespunde vietii reale atunci c.nd un *ntreprinzator trebuie sa sporeasca rapid productia neav.nd timpul necesar sa mareasca dimensiunile *ntreprinderii' Influenta factorului variabil se masoara cu aMutorul urmatorilor indicatori: a+ produsul total obtinut *n urma utilizarii factorilor de productie si e/primat prin functia de productie, b+ produsul mediu )calculat ca raport *ntre produsul total si factorul de productie variabil+: 6M S 6HU= unde 6M S produsul mediu 6H S produsul total &i = S munca, c+ produsul marginal )modificarea produsului total ca rezultat al folosirii unei unitati suplimentare de factor de productie+ 6Ma S R6HUR= unde 6Ma S produsul marginal R6H S sc7imbare *n produsul total R= S sc7imbare *n factorul de produc%ie' 3volu!ia acestor indicatori :i dependen!a dintre ei constituie o ilustrare a le&ii randamentelor nepropor!ionale. Le&ea randamentelor nepropor!ionale se poate enun%a astfel:

dac( o produc!ie oarecare reclam( utili<area a doi sau mai multor factori de produc!ie :i dac( se adau&( pro&resiv aceea:i do<( de cantitate folosit( dintr-un factor, ;n timp ce cantitatea altor factori nu se sc.imb(, produsul mar&inal al factorului variabil cre:te p=n( la un punct, apoi descre:te ' Atunci c.nd produsul total cre&te produsul marginal al factorului variabil se m$re&te C.nd produsul total scade produsul marginal este negativ'

35. "ombinarea si substituirea factorilor de productie pe termen lun&. ?ipuri de substituire. Indicatori de evaluare a ale&erii (manual, vol. I, p. 117 , 1#') 0e termen lun& toti factorii de productie sunt variabili' Combinarea va presupune nu doar unirea lor ci si substituirea lor' Analiza combinarii si substituirii factorilor *n acest caz conduce la luarea *n considerare nu doar a randamentelor factoriale ci si a randamentelor de scara care pot fi: a+ constante )daca factorii de productie se dubleaza productia se va dubla, daca factorii se tripleaza productia se va tripla etc'+, b+ crescatoare )daca factorii se dubleaza productia va fi mai mult dec.t dubla+, c+ descrescatoare )daca factorii se dubleaza productia va fi mai putin dec.t dubla+' Isocuanta (curba de isoproductie) semnific$ reprezentarea grafic$ a combina%iilor diferite )A B C+ *ntre factorii de produc%ie )N &i =+ care permit realizarea aceluia&i volum al produc%iei )6+' Ansamblul de isocuante ce pot fi *nscrise *ntr(un sistem de a/e formeaz$ .arta curbelor de indiferen!(. Isocuantele au anumite particularit(!i ( nu se pot intersecta ( sunt conve/e la origine ( iar *nclinarea este dat$ de rata marginal$ de substituire a factorilor' + Diferite tipuri de substituire a factorilor de produc!ie a) substituirea .n proporii fi-e )complementaritatea factorilor+ ( Factorii de produc%ie sunt complementari
&i nu este posibil$ substituirea lor, vor fi utiliza%i *n propor%ii fi/e, b) substituirea perfect + Factorii vor fi substitui%i *n propor%ii egale )cre&terea cu o unitate a unui factor va corespunde sc$derii cu o unitate a celuilalt factor+; c) substituirea imperfect + Factorii se vor substitui *n propor%ii inegale )un factor va cre&te cu mai mult sau mai pu%in de o unitate *n condi%iile sc$derii cu o unitate a celuilalt factor+'

Indicatori de evaluare a ale&erii ( productivitatea marginal$ a factorilor de produc%ie, ( rata marginal$ de substituire a factorilor de produc%ie, ( elasticitatea substituirii' 0roductivitatea mar&inal( a factorilor de produc%ie reprezint$ produc%ia suplimentar$ )RF+ ce se poate ob%ine *n condi%iile utiliz$rii unei unit$%i suplimentare dintr(un factor de produc%ie )RN+ : 2 P*a = 8 $ata mar&inal( de substituire a doi factori )"MS+ reprezint$ cantitatea suplimentar$ dintr(un factor necesar pentru a compensa reducerea cu o unitate a celuilalt factor astfel *nc.t produc%ia s$ se men%in$ constant$' 3lasticitatea substituirii e/prim$ m$sura *n care poate fi men%inut$ produc%ia c.nd un factor este *nlocuit cu altul sau se modific$ utilizarea )cre&terea sau descre&terea+ unui factor *n compara%ie cu altul'' Elasticitatea substituirii )es+ e/prim$ modificarea produc%iei *n raport cu modificarea factorului de produc%ie potrivit formulei: es S RFUF: D5U5 unde: F S produc%ia 5 S factorul de produc%ie

)'. 3conomii si de<economii de scara. $andamente de scara (manual, vol. I, p. 1#'-1##) $andamentele de scar( pot fi: ( constante )dac$ factorii de produc%ie se dubleaz$ &i produc%ia se va dubla, dac$ se tripleaz$ factorii produc%ia se va tripla etc'+, ( cresc(toare )dac$ factorii se dubleaz$ produc%ia va fi mai mult dec.t dubl$+, ( descresc(toare )dac$ factorii se dubleaz$ produc%ia va fi mai pu%in dec.t dubl$+' 3conomiile interne ale sc(rii decurg din cre&terea dimensiunilor firmei &i pot fi datorate unor cauze diferite cum ar fi: ( specializarea lucr$rilor pentru un volum ridicat de produc%ie, ( utilizarea unui capital te7nic mai eficient care este adesea indivizibil &i care *n consecin%$ nu

poate fi folosit economic dec.t pentru niveluri de produc%ie ridicate, ( factori te7nologici d.nd mai mult$ eficien%$ sc$rii dar &i mai mult$ produc%ie, ( avantaMele date de ac7izi%iile &i v.nz$rile en gros etc'

)1. 0roductivitate sau randament. Definitie, indicatori de masurare (manual, vol. I, p. 1#3-1#1) Eficien%a combin$rii factorilor de produc%ie orientat$ spre ob%inerea ma/imului de efecte utile cu minimum de eforturi )resurse+ se e/prim$ prin productivitatea sau randamentul factorilor de produc%ie' 0roductivitatea se define&te ca Oraport *ntre cantitatea de bog$%ie produs$ &i cantitatea de resurse absorbite *n cursul producerii ei<' E/ist$ diferite modalit(!i de abordare a productivit(!ii In functie de maniera de masurare a re<ultatelor 3 productivitatea fi<ic( care masoara randamentele *n natura ale utilizarii factorilor fiind e/primata *n unitati fizice, 3 productivitatea (m(surat() valoric( care masoara eficienta *n termeni financiari 3 monetari' 2 alta tipologie are in vedere notiunile: 3 productivitatea brut( )productia este privita ca suma a valorilor adaugate brute de diferitele activitati+ 3 productivitatea net( )se elimina din productia finala bruta valoarea ac7izitiilor e/terioare si amortizarea+, - productivitate aparent( )provenienta valorii adaugate nu este *ntotdeauna cunoscuta corect+' #n literatura de specialitate productivitatea este de ; tipuri consacrate: 3 productivitatea &lobal( care surprinde efectele combin$rii tuturor factorilor de produc%ie m$sur.nd performan%a &i eficien%a de ansamblu a acestora, 3 productivitatea par!ial( a fiec$rui factor de produc%ie care e/prim$ produc%ia ob%inut$ prin utilizarea fiec$rui factor de produc%ie consumat )munc$ capital etc'+' Acestea pot fi masurate prin: - productivitatea medie (Fi) calculata ca raport *ntre marimea productiei )F+ si cantitatea )5 i+ utilizata din factorul respectiv : Ci S FU5i unde i este un indicator folosit pentru factorii de produc%ie, - productivitatea mar&inala (Fm) care reprezinta sporul de productie care se obtine prin utilizarea unei unitati suplimentare dintr(un factor )i+ ceilalti factori ram.n.nd constanti: Cm S RFUR5i S dFUd5i' Aceste doua tipuri de productivitati pot fi calculate pentru factorii munca capital si pam.nt' Cresterea productivitatii poate fi rezultatul progresului stiintific si te7nic al cresterii calificarii fortei de munca dar si al revolutiei manageriale prin care se urmareste perfectionarea organizarii si conducerii activitatii economice folosirea mai intensa a timpului de munca a capacitatilor de productie etc' )#. 0roductivitatea muncii. Definitie, indicatori de masurare (manual, vol. I, p. 1#1-1#5) 0roductivitatea muncii e/prim$ eficien%a cu care este consumat$ munca' Ea poate fi *n%eleas$ &i ca for%$ productiv$ a muncii adic$ sub forma capacit$%ii )posibilit$%ii+ for%ei de munc$ de a crea *ntr(o perioad$ de timp un anumit volum de bunuri &i de a presta anumite servicii' Astfel pornind de la faptul c$ productivitatea muncii este raportul dintre o cantitate de produc%ie &i munca c7eltuit$ pentru ob%inerea ei &i c$ efectul produc%iei se m$soar$ prin produsul final )util sau inutil+ se consider$ c$ sporirea Oproduc%iei unor produse inutile poate m$ri productivitatea muncii dar reduce eficien%a ei<' "aportul dintre produc%ie )F+ &i factorul munc$ )=+ sau dintre munc$ &i produc%ie m$soar$ productivitatea medie a muncii )C=+: C= S FU=, C= S =UF Productivitatea marginal a muncii )Cm=+ reprezint$ suplimentul de produc%ie )RF+ ob%inut ca urmare a utiliz$rii unei cantit$%i suplimentare de munc$ )R=+ *n condi%iile *n care ceilal%i factori sunt presupu&i constan%i' Ea se e/prim$ prin rela%ia: Cm=S RFU R= 6roduc%ia se e/prim$ *n uniti naturale natural+convenionale &i valorice( C7eltuielile de munc$ se pot e/prima *n uniti de timp sau numr de salariai ceea ce *nseamn$ c$ &i m$surarea productivit$%ii muncii se face *n unit$%i fizice )naturale+ natural(conven%ionale &i valorice' )3. $andamentul capitalului. Indicatori de masurare (manual, vol. I, p. 1#5-13') $andamentul capitalului e/prim$ eficien%a cu care este utilizat factorul capital si reprezinta leg$tura dintre capital &i rezultatele produc%iei' Dac$ se raporteaz$ capitalul utilizat )N+ la volumul produc%iei ob%inute *ntr(o perioad$ dat$ )F+ se determin$ coeficientul mediu al capitalului )P+: P S NUF

Dac$ se raporteaz$ cre&terea capitalului )RN+ la cre&terea produc%iei )RF+ *ntr(un interval de timp se determin$ coeficientul mar&inal al capitalului: PmS RNURF Dac$ se raporteaz$ produc%ia ob%inut$ la capitalul utilizat se determin$ productivitatea medie a capitalului: CN S FUN Se poate deduce c$ CN S @UN deci inversul coeficientului mediu al capitalului' Dac$ se raporteaz$ sporul de produc%ie la cre&terea capitalului se determin$ productivitatea mar&inal( a capitalului: CmN S RFURN Se poate deduce c$ CN S@UNm deci inversul coeficientului marginal al capitalului' $andamentul viitor al capitalului11 este raport *ntre sporul de produc%ie &i capital )RFUN+'

)). "resterea productivitatii muncii. Definitie, factori de crestere, importanta (manual, vol. I, p. 13113/) "re:terea productivit(!ii muncii reprezint$ procesul prin care acela&i volum de munc$ se caracterizeaz$ printr( o mas$ mai mare de bunuri &i servicii sau invers aceea&i mas$ de bunuri se realizeaz$ cu un volum mai mic de munc$' 6roductivitatea este influen%at$ de: ( factori naturali : condi%iile de clim$ de fertilitate ad.ncimea sau bog$%ia unui z$c$m.nt etc', ( factori te.nici: nivelul &tiin%ei &i te7nicii la un moment dat la te7nologie inven%ie etc', factori economici nivelul de organizare a produc%iei &i a muncii calificarea salaria%ilor cointeresarea material$, ( factori sociali condi%iile de munc$ &i de via%$ responsabilitate nivelul de cuno&tin%e Musti%ie legile civile politice, ( factori psi.olo&ici care influen%eaz$ comportamentul &i rezultatele produc$torilor apar%in.nd aceleia&i categorii de calificare *n raport cu gradul lor de adaptabilitate la condi%iile specifice ale muncii )motiva%ia *n munc$ &i satisfac%ia pe care le(o ofer$ aceasta climatul rela%iilor de munc$ al vie%ii de familie gradul &i modul *n care sunt satisf$cute unele nevoi sociale etc'+, ( factori structurali care influen%eaz$ productivitatea muncii prin modific$rile ce au loc fie *n structura pe produse pe sortimente a produc%iei unei *ntreprinderi fie *n structura economiei na%ionale' Aactori ce decur& din &radul de inte&rare a economiei na!ionale ;n economia mondial( ( tipurile de specializare te7nic$ &i economic$ ( capacitatea de performan%$ &i competitivitatea produselor pe pia%a mondial$ etc' 0ro&resul :tiin!ific :i te.nic determin$ o revolu%ionare a capitalului te7nic a resurselor materiale &i energetice' 6rin cre:terea calific(rii aceea&i cantitate de munc$ dob.nde&tecapacitatea de a prelucra un volum mai mare de materii prime sau de a utiliza un volum sporit de capital fi/ &i *n consecin%$ de a produce mai multe bunuri )se amplific$ stocul de capital uman+' Asupra productivit$%ii influen%eaz$ direct &i revolu!ia mana&erial(, prin care se urm$resc perfec%ionarea organiz$rii &i conducerii activit$%ii economice folosirea mai intens$ a timpului de munc$ a capacit$%ilor de produc%ie etc' 3fecte economice :i sociale ( economisirea factorilor de produc%ie consuma%i, ( reducerea costului de produc%ie, ( cre&terea produc%iei a competitivit$%ii bunurilor ob%inute, ( cre&terea profiturilor a salariului real, economisirea timpului de munc$ &i cre&terea timpului liber )/. "ostul de productie. Definire, forme, importanta (manual, vol. I, p. 13%-1)1) %ostul de producie reprezint# .n form bneasc# totalitatea cheltuielilor efectuate i suportate de ctre agenii economici pentru producerea i desfacerea de bunuri materiale i servicii ' Se pot delimita urmatoarele concepte: ( "ostul contabil reflect$ *n bani c7eltuielile efectiv suportate de c$tre *ntreprindere care rezult$ din eviden%a contabil$ a acesteia, ( "ostul economic cuprinde pe l.nga costul contabil si consumul de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de c7eltuieli, ( "ostul explicit indica c7eltuielile efectuate de *ntreprindere si *nregistrate *n costurile efectiv platite )este *nsusi costul contabil+, ( "ostul implicit reflecta acel consum de resurse al *ntreprinderii neinclus *n costul efectiv platit,

"ostul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune sanse sacrificate *n procesul de alegere a variantei optime' #n economia de pia%$ actual$ costul constituie un instrument economic e/trem de util *n fundamentarea &i adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor volumul &i structura produc%iei m$rirea sau restr.ngerea ofertei de m$rfuri inovarea te7nologic$ etc' Hotodat$ se manifest$ tendina de calculare a costului .n cele mai diferite structuri ale activitii : astfel prezint$ interes nu numai costul de produc%ie *n general ci &i costul de distribu%ie costul muncii costul educa%iei s$n$t$%ii informa%iei administra%iei timpului datoriei )*mprumutului+ costul vie%ii infla%iei &omaMului crizei reformei economice costul combaterii crimei arest$rii &i condamn$rii pedepsei costul ecologic costul e/ternalit$%ilor negative etc'

)1. 6arimea costului. ?ipuri de costuri si curbele acestora (manual, vol. I, p. 1)1-1)%) 6(rimea costului este determinat$ de totalitatea c7eltuielilor efectuate pentru producerea &i desfacerea de bunuri economice la un moment dat' 6(rimea costului poate fi calculat( a+ pe unitatea de produs )de e/emplu pe o ton$ de aluminiu o ton$ de gr.u sau de fructe pe un metru cub de gaz metan pe o ma&in$(unealt$ etc'+, b+ pe .ntreaga producie omogen pe care o realizeaz$ o firm$ sau alta, c+ pe ansamblul produciei eterogene ob%inute de c$tre *ntreprindere' 6(rimea costului de produc!ie este diferit( a+ de la un produs la altul *n func%ie de specificul fiec$ruia de consumul de factori pe care(l solicit$, b+ la unul i acelai produs *ns$ de la un produc$tor la altul *n dependen%$ de *nzestrarea cu factori &i de nivelul eficien%ei, c+ la unul i acelai productor *ns$ de la o perioad$ la alta *n dependen%$ de modific$rile *n dotarea te7nic$ *n nivelul de calificare a lucr$torilor *n organizare &i conducere etc' ?ipuri de costuri A' "ostul &lobal reprezinta ansamblul c7eltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat dintr(un bun' 6oate fi privit: a+ structural pe termen scurt divizat *n cost fi/ si cost variabil, b+ pe ansamblu adica drept cost total global ca suma a tuturor c7eltuielilor suportate de *ntreprindere' @' "ostul fix )CF+ reflect$ acele c7eltuieli ale *ntreprinderii care pe termen scurt sunt independente de volumul produc%iei ob%inute: amortizarea capitalului fi/ c7irii salariile personalului administrativ c7eltuielile de *ntre%inere iluminat *nc$lzit dob.nzi etc' %urba costului fi- arata ca costul fi/ devine variabil el fiind o func%ie cresc$toare a capacit$%ii de produc%ie care se poate modifica datorit$ investi%iilor' ;' "ostul variabil )C>+ e/prim$ acele c7eltuieli ale *ntreprinderii care se modific$ *n func%ie de volumul produc%iei' C> S f )F+' Curba costului variabil arata ca costul variabil este o func%ie cresc$toare fa%$ de produc%ie )F+: c.nd randamentul este cresc$tor costul variabil se m$re&te o dat$ cu produc%ia *ns$ mai pu%in dec.t propor%ional, dac$ randamentul este descresc$tor costul variabil cre&te o dat$ cu produc%ia *ns$ mai mult dec.t propor%ional, costul variabil este nul la un nivel de produc%ie nul' 8' "ostul total )CH+ reprezint$ suma costurilor fi/ &i variabil' Astfel CH S CF V C>' Costul total mai poate fi determinat: ca produs*ntre costul total mediu )CHM+ &i produc%ie )F+: CH S CHM'F sau ca produs *ntre produc%ie )F+ &i costul marginal )Cmg+ c.nd acesta din urm$ este egal cu costul total mediu: CH S F' Cmg c.nd Cmg S CHM' B' "ostul mediu )CM+ (unitar+ e/prima costurile globale pe unitatea de produs' Corespunzator structurii pe termen scurt si nivelului de abordare globala se disting: ( costul mediu fi- )costul fi/ pe unitatea de produs+ ( costul mediu variabil )costul variabil pe unitatea de produs+ ( costul mediu total )costul global total pe unitatea de produs+'
@' "ostul mediu fix )CMF+ reprezint$ costul fi/ pe unitatea de produs: %*9 =
%9 2

C.nd cantitatea de produse se m$re&te costul mediu fi/ descre&te &i invers c.nd volumul produc%iei scade costul mediu fi/ cre&te' ;' "ostul mediu variabil )CM>+ sau costul variabil pe unitatea de produs, el se determin$ prin rela%ia:

%*0 =

%0 2 %0 2

8' "ostul mediu total )CMH+ e/prim$ costul global total pe unitatea de produs &i se determin$ prin rela%iile:
%*0 =

sau

CMH S CMF V CM>

Aormele costului mediu total ( costul pe unitatea de volum, ( costul pe unitatea de lungime, ( costul pe unitatea de suprafa%$, ( costul pe unitatea de greutate, ( costul pe unitatea de timp de munc$, ( costul pe unitatea de vitez$, ( costul pe unitatea de temperatur$, ( costul pe unitatea de sunet etc' C' "ostul mar&inal )Cmg+ e/prim$ sporul de cost total )RCH+ necesar pentru ob%inerea unei unit$%i suplimentare de produc%ie' Costul marginal m$soar$ varia%ia costului total pentru o varia%ie infinit de mic$ a cantit$%ii de produse: %mg =
%T 2

sau

%mg =

%0 2

Costul marginal sta la baza deciziilor privind oferta de bunuri si servicii, este stimulata marirea ofertei atunci c.nd fiecare unitate suplimentara de productie necesita un spor de cost c.t mai mic si c.nd sporul de productie mareste mai mult venitul dec.t costul' Costul mediu total este dependent de costul marginal: a+ costul mediu total este descrescator atunci c.nd costul marginal se micsoreaza mai accentuat fiindu(i inferior, b+ costul mediu total este crescator atunci c.nd costul marginal creste mai accentuat fiindu(i superior, c+ costul marginal este egal cu costul mediu total atunci c.nd costul mediu total este minim' De asemenea pe termen lung costul mediu total si costul marginal sunt egale si constante atunci c.nd la un nivel dat al preturilor factorilor de productie costul total sporeste *n aceeasi proportie cu productia' Costul mediu nu este o marime constanta evolutia sa depinz.nd de urmatorii factori: a+ consumul de factori de productie pe unitatea de produs, b+ nivelul productivitatii, c+ pretul factorilor de productie utilizati' #n scopul ma/imizarii profitului producatorul trebuie sa minimizeze costurile pe unitatea de produs action.nd *n principal asupra acestor trei factori' =a un pret dat al factorilor de productie costul mediu si costul marginal se afla *n raport invers proportional fata de productivitate' Astfel costul de productie mediu se micsoreaza atunci c.nd productivitatea medie creste si invers' Costul marginal se reduce c.nd productivitatea marginala creste'

)7. $elatia costului mediu cu costul mar&inal (manual, vol. I, p. 1)%-1/') 3xist( o str=ns( le&(tur( ;ntre costul mediu :i costul mar&inal ' "ostul mediu total este dependent de costul mar&inal a+ costul mediu total este descresctor atunci c.nd costul marginal se mic&oreaz$ mai accentuat fiindu(i inferior, b+ costul mediu total este cresctor atunci c.nd costul marginal cre&te mai accentuat fiindu(i superior, c+ costul marginal este egal cu costul mediu total atunci c.nd acesta din urm$ este la nivel minim' *lte rela!ii 6e termen lung costul mediu total :i costul mar&inal sunt e&ale :i constante atunci c.nd la un nivel dat al pre%urilor factorilor de produc%ie costul total spore&te *n aceea&i propor%ie cu produc%ia' )%. 6inimi<area costului. $elatia costurilor cu productivitatea muncii. "urbele acestora (manual, vol. I, p. 1/1-1/)) Aactori de care depinde evolu!ia costului mediu : a+ consumul de factori de producie pe unitatea de produs )consumul de resurse materiale &i de for%$ de munc$+ care se mic&oreaz$ *n condi%iile perfec%ion$rii ec7ipamentelor te7nice de produc%ie &i te7nologiilor de fabrica%ie ridic$rii nivelului de calificare, b+ nivelul productivitii, c+ preul factorilor de producie utilizai care se formeaz$ pe pia%$ adic$ pre%ul la care se ac7izi%ioneaz$ materii prime materiale ma&ini utilaMe combustibil energie salariile ce trebuie pl$tite lucr$torilor etc'

Minimizarea costului. #n scopul ma/imiz$rii profitului produc$torul trebuie s$ minimizeze costurile de produc%ie pe unitatea de produs ob%inut' *ctualitatea minimi<(rii costurilor consta in: ( limitele resurselor; ( minimizarea costului are un rol determinant .n ma-imizarea profitului( ( costul de producie influeneaz oferta de bunuri( ( schimburi economice eficiente pe piaa internaional( + $ela!ia dintre cost :i productivitate =a un pre% dat al factorilor de produc%ie costul mediu )CM+ &i costul marginal )Cmg+ se afl$ *n raport invers propor%ional fa%$ de productivitate' Astfel costul de produc%ie mediu se mic&oreaz$ atunci c.nd productivitatea medie )6M+ cre&te &i invers' Costul marginal se reduce c.nd productivitatea marginal$ )6mg+ cre&te &i invers se m$re&te c.nd productivitatea marginal$ scade' + "urbele productivit(!ii :i curbele costului mediu :i costului mar&inal "onclu<ii a+ cre&terii productivit$%ii marginale *i corespunde sc$derea costului marginal iar sc$derii productivit$%ii marginale *i corespunde cre&terea costului marginal, cre&terii productivit$%ii medii *i corespunde sc$derea costului mediu iar sc$derii productivit$%ii medii *i corespunde cre&terea costului mediu, b+ curbele de cost marginal &i de cost mediu se intersecteaz$ *n punctul *n care costul mediu are nivelul cel mai sc$zut dup$ cum curbele productivit$%ii marginale &i productivit$%ii medii se intersecteaz$ *n punctul *n care productivitatea medie are nivelul cel mai ridicat, c+ nivelului minim al costului mediu *i corespunde nivelul ma/im al productivit$%ii medii iar nivelului minim al costului marginal *i corespunde nivelul ma/im al productivit$%ii marginale'

)5. 3c.ilibrul producatorului. $elatiile dintre costuri si ;ncasari. 0ra&ul de rentabilitate (manual, vol. I, p. 1/)-1/%) 4ptimul produc(torului constituie un criteriu de comportament de conducere &tiin%ific$ conform c$ruia produc$torul urm$re&te ca la un cost de produc%ie total dat s$ ma/imizeze produc%ia ob%inut$ adic$ s$ produc$ c.t mai mult posibil )%in.nd seama de cererea e/istent$+' + 3c.ilibrul produc(torului pe termen scurt #n ceea ce prive&te volumul produc%iei din multitudinea variantelor posibile *ntreprinz$torul trebuie s$ aleag$ acel volum al produc%iei care *n condi%iile date ma-imizeaz profitul' Este vorba de acea variant$ de cantitate de produc%ie ce asigur$ o diferen%$ ma/im$ *ntre *ncas$rile ob%inute &i costurile de produc%ie deci un profit ma/im' Este deci necesar$ cunoa&terea at.t a costurilor c.t &i a *ncas$rilor' *ncas!rile pot fi: ( totale )It+ reprezint$ suma total$ ob%inut$ *n urma v.nz$rii produc%iei respective' Aceasta se determin$ ca produs *ntre cantit$%ile totale v.ndute )F+ &i pre%ul de v.nzare unitar )p+: It S F _ p, ( medii )Im+ e/prim$ m$rimea *ncas$rii pe unitatea de produs v.ndut$, ea nu este altceva dec.t pre%ul
unitar: Im = (
:t 2 p = , 2 2

mar&inale )Img+ reprezint$ varia%ia *ncas$rii totale antrenat$ de o varia%ie infinit de mic$ a cantit$%ii v.ndute, ea se poate e/prima ca spor de *ncasare )RIt+ pe unitatea suplimentar$ )adi%ional$+ de volum(desfacere )RM+: Im g =
:t 2

,rientarea productorului spre cre&terea volumului produc%iei sau dimpotriv$ spre reducerea acestuia ia .n calcul evoluia costului marginal i a .ncasrii marginale ' Profitul obinut este ma-im atunci c&nd venitul marginal este egal cu costul marginal 6rofitul )6r+ *ntreprinderii se determin$ ca diferen%$ *ntre totalul *ncas$rilor )sau veniturilor+ &i totalul costurilor: 6r S It 3 CH' Columul produc!iei care maximi<ea<( profitul trebuie s( satisfac( o anumit( condi!ie &i anume: la nivelul acelui volum al produc%iei )F/+ prima derivat$ a func%iei profitului *n raport de F trebuie s$ fie zero adic$:
d 6r d0T d%T = =L d2 d2 d2

=u.nd *n calcul faptul c$

d0T d%T = 0mg )venitul marginal+ iar = %mg )costul marginal+ se aMunge la d2 d2

urm$toarea concluzie: condi%ia de ma/imalizare a profitului devine: >mg 3 Cmg S L sau >mg S Cmg + 0ra&ul de rentabilitate #n c$utarea nivelului de produc%ie care ma/imizeaz$ profitul este util$ &i cunoa&terea unui caz particular pe care( l reprezint$ pragul de rentabilitate sau punctul mort al *ntreprinderii' 6rofitul obtinut este ma/im atunci c.nd venitul marginal este egal cu costul marginal deoarece *n acest caz se obtine o diferenta ma/ima *ntre totalul *ncasarilor si totalul c7eltuielilor' #n determinarea nivelului productiei care ma/imizeaza profitul este utila si cunoasterea unui caz particular 3 pra&ul de rentabilitate. Acesta indica volumul de productie sau cifra de afaceri de la care producatorul *ncepe sa obtina profit' #n acest Opunct mort< *ncasarile totale ale *ntreprinderii sunt egale cu costul total iar profitul este nul'

/'. "onstr=n&erea bu&etara a producatorului. $andamente de scara (manual, vol. I, p. 1/%-11#) Comportamentul produc$torului implic$ luarea *n considerare a limitelor resurselor economice de care el dispune la un moment dat' "urbele de isoprodus sau isocuante exprim( ansamblul combin(rilor de munc( :i capital care, la o stare dat( a te.nicilor, asi&ur( ob!inerea aceleia:i cantit(!i de produse. Dreapta de bu&et sau dreapta de isocost indic$ limita resurselor disponibile care pot fi folosite' + 0roblema randamentelor de scar( 6e termen lung *ntreprinderea poate s$ amelioreze randamentele dezvolt.nd capacit$%ile sale de produc%ie' 1randamentul de scar! exprim( modul ;n care evoluea<( produc!ia pe termen lun& atunci c=nd se m(re:te cantitatea de factori de produc!ie folosi!i. Se disting urm$toarele situa%ii: a+ randamentele de scar( sunt cresc(toare c.nd volumul produc%iei se m$re&te *ntr(o propor%ie superioar$ celei *n care cresc cantit$%ile de factori consuma%i, *n acest caz se ob%in &i a&a(numitele economii de scar$, b+ randamentele de scar( sunt constante c.nd unei m$riri a cantit$%ilor de factori de produc%ie *i corespunde o cre&tere *n aceea&i propor%ie a volumului produc%iei, c+ randamentele de scar( sunt descresc(toare c.nd volumul produc%iei se m$re&te *ntr(o propor%ie mai mic$ dec.t cea *n care cre&te volumul factorilor utiliza%i' #n faza randamentelor crescatoare costul mediu descreste pe termen lung ceea ce *nseamna ca productivitatea medie a crescut si deci cantitatea produsa sporeste mai repede dec.t cantitatea factorilor utilizati realiz.ndu(se economii de scara' #n faza randamentelor constante costul mediu este constant pe termen lung deci productivitatea medie este constanta iar cantitatea produsa sporeste *n acelasi ritm cu cantitatea de factori utilizati' #n faza randamentelor descresc.nde costul mediu creste pe termen lung ceea ce *nseamna ca productivitatea medie se micsoreaza si deci cantitatea produsa creste mai putin dec.t cantitatea de factori utilizati' #n acest caz *ntreprinderea *nregistreaza dez(economii de scara' Principalele cai de reducere a costului sunt urmatoarele a+ alegerea celui mai eficient proces de productie din punct de vedere te7nic economic si ecologic, b+ cumpararea factorilor de productie la preturile cele mai mici )fara a negliMa calitatea+, c+ cresterea randamentului utilizarii factorilor de productie, d+ asigurarea reducerii costurilor *n toate fazele muncii, e+ realizarea obiectivelor stabilite tin.nd cont de resursele disponibile de conditiile de productie e/istente si de restrictiile economice, f+ identificarea produselor care genereaza consumuri energetice mari si a produselor care aduc pierderi' /1. "oncurenta. Definitie, intensitate. Aunctiile concurentei si rolul statului (manual, vol. I, p. 11717') "oncuren!a repre<int( o confruntare desc.is( ;ntre a&en!ii economici pentru reali<area unei po<i!ii c=t mai avanta>oase pe pia!(, corespun<(toare intereselor proprii ' Forme ale concurentei: a+ 0erfecta ( caracterizata prin trasaturi ce *i imprima un caracter de model pur teoretic, b+ Imperfecta ( care se manifesta prin urmatoarele forme: monopolistica oligopolista monopson oligopson duopson' Intensitatea concuren%ei depinde *n orice moment de apropierea ori dep$rtarea dintre cerere &i ofert$ )e/cludem aici situa%iile speciale de monopol &i monopson+'

C.nd cantitatea de bunuri de un fel anume cerut$ &i oferit$ se afl$ *n ec7ilibru concuren%a are intensitate relativ Moas$ rela%ia dintre grupuri &i rela%iile din interiorul lor av.nd loc pe fondul unei rivalit$%i abia vizibile, *n aceast$ ipotez$ fiecare participant la sc7imb poate s$ v.nd$ sau s$ cumpere ceea ce dore&te la un pre% convenabil iar pericolul *nl$tur$rii din Oaren$< a unor *ntreprinz$tori este redus' "oncuren!a intersectorial( este de ; feluri: ( a+ competiia dintre agenii care produc bunuri substituibile adic$ bunuri diferite care pot satisface una &i aceea&i trebuin%$, b+ competiia dintre agenii care produc bunuri rspunz&nd unor trebuine diferite( _ $olul concuren!ei Capacitatea de a produce mai ieftin &i a vinde mai ieftin pentru a *nvinge rivalii stimulea<( inova!ia (oblig$ *ntreprinderile s$ realizeze noi produse s$ foloseasc$ noi te7nici de fabrica%ie s$ ridice nivelul general de calificare a personalului s$ organizeze mai bine produc%ia &i munca+' Aunctiile concurentei ( Dat$ fiind inegalitatea dintre *ntreprinderi *n ceea ce prive&te eficacitatea concuren%a realizeaz i o selecie a productorilor elimin.nd pe cei slabi' ( Concuren%a tinde totodat$ s aeze .n echilibru ramurile de producie# cererea i oferta s$ transmit$ de la produc$tori la consumatori o parte din valoarea suplimentar$ crea%$ prin sporirea productivit$%ii muncii' ( Concuren%a asigur$ totodat$ consumatorilor libertatea de alegere a bunurilor &i serviciilor i de satisfacere la un nivel superior a trebuinelor' $olul statului. Statul promoveaz$ *n acest scop trei categorii de m$suri: a+ 6(suri de elaborare a re&ulilor >ocului, a normelor de drept pe ba<a c(rora se desf(:oar( activitatea economic( ;n &enere :i concuren!a, b) 6(suri, tot de ordin >uridic, ;ndreptate ;mpotriva piedicilor ;n calea concuren!ei, a abu<urilor monopolurilor @ c) 6(suri de limitare a excesului de concuren!( @

/#. 0retul. Definitie si factorii sai determinanti (manual, vol. I, p. 171) 0re!ul este expresia b(neasc( a valorii m(rfii sau suma de bani care se pl(te:te pentru a dob=ndi o unitate dintr-un bun economic' 0ivelul pre%ului este influentat de o serie de factori cum sunt: a+ cost de productie, b+ raportul cerere(oferta, c+ calitate, d+ prezentare(ambalare etc' /3. 0returile si piata cu concurenta perfecta. "aracteristicile acesteia (manual, vol. I, p. 171- 173) 0ia!a cu concuren!( perfect( constituie un model teoretic un ideal de func%ionare a pie%ei' _ "aracteristicile pie!ei cu concuren!( perfect( ( atomicitatea agen%ilor economici, ( omogenitatea produselor fabricate &i v.ndute, ( mobilitatea perfect$ a factorilor de produc%ie &i a bunurilor de consum )sau libera intrare &i ie&ire de pe pia%$+, ( transparen%a perfect$ a pie%elor' (ransparen"a perfect! a pie"ei ec7ivaleaz$ cu posibilitatea agen%ilor economici de a avea la dispozi%ie informa%iile necesare &i suficiente privind calitatea bunurilor fabricate a te7nicilor utilizabile *n produc%ia tuturor m$rfurilor a locurilor de aprovizionare cu factori de produc%ie a pie%elor de desfacere a pre%urilor de v.nzare a salariilor etc' /). 0retul de ec.ilibru pe piata cu concurenta perfecta. 6ecanismul lui de formare si variatii posibile ale acestuia (manual, vol. I, p. 173 , 1%') 6retul de ec7ilibru presupune miscarea deopotriva a pretului si a cantitatii de marfuri cerute si oferite realizata *n decursul unui interval de timp mai mare sau mai mic dependent de natura bunului de durata *n care el se creeaza si se trimite pe piata' _ 0re!ul de ec.ilibru Pretul de echilibru este o categorie teoretica' #n realitate apare doar *nt.mplator' Sunt conditii c.nd pretul de piata efectiv este apropiat de pretul de ec7ilibru gravit.nd *n Murul acestuia'

Modificarea pretului este un rezultat nu numai al miscarii independente a relatiei dintre cerere si oferta )la nivel de ramura+ ci si al sc7imbarilor intervenite *n costurile de productie' _ 6ecanismul de formare a pre!ului de ec.ilibru 6rocesul de formare a pre!ului de ec.ilibru teoretic are ca punct de spriMin ini%ial e/isten%a pre%ului de dezec7ilibru aflat *n mi&care el implic.nd inegalitatea dintre cerere &i ofert$' Mecanismul de formare a pretului de ec7ilibru presupune micarea deopotriv a preului i a cantitii de mrfuri cerute i oferite realizat$ firesc *n decursul unui interval de timp mai mare ori mai mic dependent *ntre altele de natura bunului de durata *n care el se creeaz$ &i se trimite pe pia%$' 0re!ul de ec.ilibru este teoretic _ Caria!ii ale pre!ului de ec.ilibru 6re%ul de ec7ilibru odat$ format r$m.ne acela&i dac$ rela%ia dintre cerere &i ofert$ nu se sc7imb$ )consider$m c$ nu ac%ioneaz$ al%i factori asupra pre%ului+' C.nd cererea &i oferta cresc *n aceea&i propor%ie sau c.nd scad *n aceea&i propor%ie pre%ul de ec7ilibru este constant' a+ "ererea cre:te sau scade, iar oferta :i ceilal!i factori de influen!( ai pre!ului r(m=n constan!i@ corespun<(tor, pre!ul cre:te ori scade@ b+ 4ferta cre:te sau scade, iar cererea :i ceilal!i factori de influen!( ai pre!ului r(m=n constan!i. "a urmare, pre!ul scade ori cre:te , c+ "ererea :i oferta cresc, dar ;n ritmuri ine&ale. "orespun<(tor, pre!ul cre:te dac( cererea cre:te mai mult dec=t oferta :i scade dac( cererea cre:te mai pu!in dec=t oferta@ d+ Cererea &i oferta scad dar *n ritmuri inegale' Corespunz$tor pre%ul cre&te dac$ cererea scade mai pu%in dec.t oferta &i scade dac$ cererea scade mai mult dec.t oferta'

//. Aunctiile pretului de ec.ilibru pe piata cu concurenta perfecta. 4ptimi<area productiei (manual, vol. I, p.1%'-1%#) _ Aunc!iile pre!ului pe pia!a cu concuren!( perfect( a+ informare 3semnalizare); b+ realocare sau redistribuire a resurselor societatii pe diverse sfere de activitate *n vederea suprimarii anomaliilor a dezec7ilibrelor e/istente *n acest plan, c+ evaluare si masurare a c7eltuielilor rezultatelor veniturilor, d+ principal instrument prin care se recupereaza c7eltuielile si se obtine un profit' 6retul *l determina pe producator sa restr.nga sau sa abandoneze anumite activitati' 6i:carea pre!urilor re&lea<( produc!ia. _ 0re!ul :i optimi<area produc!iei Starea de ec7ilibru a *ntreprinderii pe termen scurt presupune acela&i volum al produc%iei ob%inute &i v.ndute la care costul marginal full )care include profitul normal+ s fie egal cu preul pieei' #n acest caz se impune urm$toarea relaie: Costul marginal full S 6re%ul pie%ei S #ncasarea marginal$ S >enitul marginal 6e termen lung c.nd to%i factorii de produc%ie sunt variabili *ntreprinderea are la dispozi%ie mai multe alternative de combinare a capitalului &i muncii adic$ mai multe solu%ii fiecare caracteriz.ndu(se printr(o propor%ie anumit$ *ntre capital &i munc$' #ntreprinderea *ntrune&te premisele realiz$rii profitului ma/im respectiv ale st$rii de ec7ilibru *n condi%iile *n care: 6re%ul S Costul marginal S CM #ntruc.t CM S costul marginal la nivelul minim al CM rezult$ c$ pe termen lung *n condi%ii de concuren%$ perfect$ firma ob%ine doar profit normal' /1. 0iata cu concurenta imperfecta si preturile. 0articularitatile caracteristice ale a&entilor economici ;n conditiile unor tipuri diferite de piete cu concurenta imperfecta (manual, vol. I, p. 1%#-157) 0ia!a cu concuren!( imperfect( este un ansamblu de pie%e care au unele tr$s$turi comune dar se &i deosebesc *ntre ele' De aici fac parte: ( pia%a monopolist$ ( pia%a duopolist$ ( pia%a oligopolist$ ( pia%a monopolistic$ ( pia%a tip monopson ( pia%a reglementat$ de stat' #n fiecare din aceste pie%e v.nz$torii ori cump$r$torii pot s$ 7ot$rasc$ sau s$ influen%eze *n grade diferite nivelul pre%ului'

In cadrul pietei monopoliste intalnim: _ 6onopolul ca produc(tor unic ;ntr-o ramur(@ #n limba greac$ monopol *nseamn$ un singur v.nz$tor' *onopolul ca firm$ unic$ are posibilitatea de a 7ot$r* independent &i volumul produc%iei pe care *l fabric$ &i pre%ul de v.nzare al bunului *n vreme ce *ntreprinderea care func%ioneaz$ *n concuren%$ perfect$ avea &ansa s$ decid$ doar asupra cantit$%ii de bunuri' Monopolul stabile&te de regul$ un pre ridicat superior celui format *n ipoteza concuren%ei perfecte &i obine un plus de profit *n fiecare moment' _ 6onopol prin alian!(' Acest monopol poate s$ apar$ atunci c.nd oferta unui bun este realizat$ de c.teva *ntreprinderi mari ce *nc7eie conven%ii privind produc%ia pe care au obliga%ia s$ o creeze fiecare *n parte )cotele de produc%ie+ pre%ul de v.nzare unic &i pie%ele pe care *ntreprinderile au dreptul s$ furnizeze marfa' _ 6onopol ;ntemeiat pe calitatea unui produs industrial #n analiza acestui monopol pornim de la presupunerea c$ *ntr(o ramur$ func%ioneaz$ mai multe *ntreprinderi av.nd talii diferite &i c$ nu e/ist$ &ansa *nc7eierii de conven%ii *ntre ele privind produc%ia &i pre%ul' _ 3xist( :i alte forme ori situa!ii de monopol ( monopol izvor.t din calitatea deosebit$ a unui bun agricol posibil de cultivat doar pe suprafe%e reduse motiv pentru care cererea este net superioar$ ofertei iar pre%ul de v.nzare ridicat, ( monopol rezultat din rela%ia privilegiat$ a unor *ntreprinderi cu statul )*n domeniul produc%iei de armament dee/emplu statul plaseaz$ comenzi la c.teva *ntreprinderi particulare capabile s$ creeze produsul la parametri *nal%i &i *l pl$te&te cu pre%uri mari care includ profituri neobi&nuite+, ( monopolul unor *ntreprinderi proprietate de stat care singure au dreptul s$ comercializeze unele produse ca tutunul o parte din b$uturile alcoolice etc' la pre%uri mai mari dec.t cele formate *n concuren%a liber$' _ 0ia!a duopolist( 6ia%a duopolist$ se caracterizeaz$ prin prezen%a *ntr(o ramur$ a dou .ntreprinderi mari' Ele pot fi de aceea&i talie ori inegale &i pot produce )indiferent de talie+ bunuri omogene ori neomogene' Aceste *ntreprinderi furnizeaz$ *ntreaga produc%ie a ramurii iar num$rul cump$r$torilor este foarte mare' #ntreprinderile duopoliste iau decizii referitoare at.t la cantitatea de bunuri produs$ c.t &i la pre%' _ 0ia!a oli&opolist( 0o%iunea de oligopol implic$ prezen%a *ntr(o ramur$ a unui numr relativ mic de .ntreprinderi )cel pu%in trei+ care livreaz$ *ntreaga cantitate de m$rfuri' Ji *n pie%ele oligopoliste )ca &i *n pie%ele duopoliste+ problema nevralgic$ o constituie .mprirea pieei .ntre productori *ncercarea firmelor de a(&i apropia o parte c.t mai *nsemnat$ din clientel$ *n vederea cre&terii cifrei de afaceri &i a profiturilor' _ 0ia!a monopolistic( Piaa monopolistic se poate numi &i piaa cu concuren cvasi 3aproape) perfect' Ea se distinge prin e/isten%a *ntr(o ramur$ a unui mare num$r de produc$tori de talie relativ mic$ &i apropiat$ &i prin diferenierea produselor' _ 0ia!a tip monopson #n pia%a monopolist$ figureaz$ un v.nz$tor sau c.%iva care se comport$ ca unul singur *n baza unor conven%ii sau a altor premise' Aceast$ pia%$ implic$ *ns$ un num$r mare de cump$r$tori' Piaa tip monopson este opusul celei monopoliste' Ea se caracterizeaz$ prin e/isten%a unui singur cumprtor si a numero&i v.nz$tori ai bunului fabricat la scara %$rii' ;ntreprinderea cu poziie de monopson poate s$ se aprovizioneze la pre%uri avantaMoase &i cu for%$ de munc$ dac$ *n zona ei de activitate lipsesc alte ramuri industriale care s$ ofere locuri de munc$' C.nd *ntr(o zon$ oarecare func%ioneaz$ dou$ unit$%i cump$r$toare *ntr(o ramur$ dat$ e/ist$ duopson iar dac$ func%ioneaz$ trei )sau mai multe+ e/ist$ oligopson'

/7. Interventia statului ;n domeniile concurentei si al preturilor (manual, vol. I, p. 157-155) Interventia statului in domeniul preturilor a+ fi/area de preturi ma/ime *n perioade critice vizeaza marfuri care se adreseaza trebuintelor fundamentale ale populatiei, b+ garantarea preturilor la unele produse agricole sau a veniturilor agricultorilor' Din multiplele situa%ii *n care statul intervine pe diverse pie%e analiz$m succint numai dou$: ( fi/area de pre%uri ma/ime la unele m$rfuri ( vizeaz$ m$rfuri care se adreseaz$ trebuin%elor fundamentale ( garantarea pre%urilor ori a veniturilor pentru bunurile agricole'

/%. 0iata muncii. Definitie. 0articularitati si functii (manual, vol. I, p. #'#-#')) 0iata muncii este spatiul economic *n cadrul caruia se confrunta cererea de munca cu oferta de munca au loc negocieri privind angaMarea salariala' 0articularitati si functii ale pietei muncii 3 este mai comple/$ mai organizat$ &i reglementat$, 3 pre%ul specific 3 salariul 3 se formeaz$ at.t pe baza raportului cerere(ofert$ de munc$ c.t &i a negocierilor purtate *ntre sindicate &i patronat *ntre salaria%i &i conducerea unit$%ilor iar *n unele situa%ii intervine &i guvernul *n detensionarea st$rii conflictuale, 3 este o pia%$ contractual$ datorit$ modului specific de formare a pre%ului 3 salariul &i a altor condi%ii de v.nzare(cump$rare *nscrise *n contractul colectiv de munc$, 3 are un grad ridicat de rigiditate datorit$ specificului ofertei de munc$ ce *nglobeaz$ *n sine laturi nu numai de ordin economic dar &i psi7osociale, intrarea pe aceast$ pia%$ a ofertei de munc$ pentru ocuparea unui loc de munc$ este un act economic dar &i de Musti%ie social$ , 3 este o pia%$ cu concuren%$ imperfect$' _ Aunc!ii 3 alocarea resurselor de munc$ a for%ei de munc$ pe ramuri subramuri domenii de activitate zone geografice meserii *n dependen%$ de volumul &i structura cererii de munc$ e/istente la un moment dat, 3 furnizeaz$ informa%ii cu privire la cererea &i oferta de munc$ la apari%ia unui e/cedent sau deficit de ofert$ de munc$ *n diferite sectoare de activitate la nivelul salariului dat, 3 institu%iile pie%ei muncii estimeaz$ tendin%ele de evolu%ie a cererii &i ofertei de munc$ pe termen mediu &i lung, 3 stimuleaz$ mobilitatea profesional$ &i teritorial$ a for%ei de munc$ cu aMutorul unor p.rg7ii economico( financiare, 3 prin propriile mecanisme asigur$ protec%ie economic$ &i social$ &omerilor pe o perioad$ delimitat$' /5. "ererea de munca. Definitia si factorii cererii (manual, vol. I, p. #')-#'7) _ "ererea de munc( este necesarul de munc( din partea a&en!ilor economici, la un moment dat care se satisface prin intermediul pie%ei muncii prin rela%ii de angaMare salarial$' Ea se e/prim$ prin oferta de locuri de munc$ din partea agen%ilor economici' Cererea de munca 3 relatie de la parte la *ntreg' 0evoia de munca e/prima volumul total de munca necesar pe ansamblul unei tari' Cererea de munca este necesarul de munca din partea agentilor economici la un moment dat care se satisface prin intermediu pietei muncii prin relatii de angaMare salariala' Se e/prima prin locurile de munca' _ Aactorii de care depinde cererea de munc( a+ Nivelul salariului' %ererea de munc se afl .n raport invers proporional fa de salariu : c.nd salariul are o tendin%$ de cre&tere aceasta *nseamn$ scumpirea for%ei de munc$ ceea ce duce la sc$derea cererii de munc$ din partea agen%ilor economici, invers c.nd salariul se mic&oreaz$ cererea de for%$ de munc$ spore&te' b+ costul mar&inal al muncii reprezint$ sporul de c7eltuieli antrenat de cre&terea cu o unitate a cantit$%ii de munc$ utilizate:
% )var iatia cos tului muncii + < )var iatia cantitatii demunca+ )>MM(CMMS6rofit+ unde >MM 3 venitul marginal al muncii si CMM 3 costul marginal al muncii c+ flu/ul investitional, d+ substituirea factorului munca, e+ faza ciclului economic, f+ conMunctura economica si sociala pe plan intern si international' %ostul m arg inal al muncii =

1'. 4ferta de munca. Definitia si factorii ofertei (individuale si totale) (manual, vol. I, p. #'7-#11) 4ferta de munc( este acea parte a popula!iei apte de munc( ce dore:te an&a>are salarial( ' 2ferta de munca si disponibilitatile de forta de munca ( relatie de la parte la *ntreg' Disponibilitatile de munca reprezinta populatia apta de munca prezenta *ntr(o tara pe perioada data de timp' 2ferta de munca corespunde populatiei disponibile active' 0opula!ia disponibil( activ( corespunde ofertei de munc(' _ Delimit(ri privind structura popula!iei: a+ populatie totala se compune din popula%ia inactiv$ &i popula%ia activ$, b+ populatie inactiva este acea parte din popula%ia total$ care nu caut$ loc de munc$: copiii de v.rst$ pre&colar$ elevii studen%ii &i alte categorii care nu doresc s$ devin$ salaria%i'

c+ populatie disponibila activa este acea parte a popula%iei apte de munc$ format$ din persoanele ocupate care e/ercit$ o activitate remunerat$ &i din cele care caut$ un loc de munc$'
'ata de activitate la nivelul populatiei unei tari = 1radul ) rata + de ocupare = Populatia activa ocupata @LL Populatia totala

Populatia ocupata @LL Populatia disponibil a activa

_ Aactori care influen!ea<( m(rimea popula!iei disponibile active 3 demografic 3 raportul natalitate(mortalitate, 3 reglement$ri Muridice privind v.rsta minim$ de angaMare, 3 durata s$pt$m.nii de lucru, 3 structura pe se/e, 3 imigrare, 3 emigrare' _ -tructuri ale ofertei de munc( 4ferta de munc( individual( reprezint$ num$rul de ore munc$ )sau timpul de munc$+ pe care un salariat dore&te s$ le efectueze' Aactori care influen%eaz$ oferta de munc$ individual$: 3 m$rimea salariului nominal &i real, 3 raportul dintre timpul de munc$ &i timpul liber pentru refacerea for%ei de munc$, 3 nevoia salariatului de a subzista at.t el c.t &i familia lui, 3 natura muncii &i securitatea ocup$rii' 4ferta de munca totala 3 e/prima ofertele individuale totale ale segmentelor pietei muncii formata din cei angaMati sau *n cautarea unui loc de munca' ;ntre mrimea duratei muncii i cea a timpului liber este o relaie negativ '

11. -alariul si ec.ilibrul pietei muncii. Definitia salariului. $olul si limitele salariului ;n reali<area ec.ilibrului (manual, vol. I, p. #11- #1%) E/ista opinii diferite privind definirea salariului: a+ suma de bani cu care este remunerat factorul munca participant la obtinerea rezultatelor unei activitati economice, b+ pret pentru care oamenii *si *nc7iriaza forta de munca, c+ pret al fortei de munca 3 marfa' _ 3c.ilibrul 0ia!a muncii se poate caracteriza prin urm$toarele st(ri: 3 de echilibru care reflect$ ocuparea deplin$ a for%ei de munc$, 3 de dezechilibru: a+ c.nd oferta este mai mica dec.t cererea de munca, b+ c.nd oferta de munca depaseste cererea de munca' -alariul , cost 3 reprezinta c7eltuiala pentru agentul economic, venit pentru salariati' "eprezint$ c7eltuielile suportate de agen%ii economici pentru plata muncii contribu%iile la asigur$rile sociale &i fondul de &omaM' #n func%ie de ramur$ subramur$ &i firm$ ponderea acestor c7eltuieli *n costul total este diferit$'Abordari conceptuale privind salariul 3 venit )Adam Smit7 David "icardo Ferdinand =assalle Narl Mar/ G'M' Ne1nes Samuelson etc'+' -alariul de ec.ilibru 3 arata ca cererea este egala cu oferta de munca' -alariul - venit care revine factorului de produc%ie munc$ este o form$ de venit personal de a c$rui m$rime depinde satisfacerea nevoilor aspira%iilor fiec$rui salariat' 6(rimea salariului este rezultatul negocierilor *n cadrul firmei unde se stabilesc *n mod concret condi%iile de angaMare &i nivelul salariului' 1#. Aactorii care determina nivelul si dinamica salariului. 3fectul de substitutie si efectul de venit (manual, vol. I, p. #1%-##1) Aactorii care influientea<a marimea salariului a+ raportul dintre cererea si oferta de forta de munca, b+ raportul dintre productivitatea muncii si salariul nominal, c+ c7eltuielile necesare refacerii si dezvoltarii fortei de munca, d+ nivelul preturilor bunurilor si serviciilor de consum, e+ c7eltuieli pentru odi7na si viata spirituala,

f+ sporirea c7eltuielilor de transport telecomunicatii, g+ marirea c7iriei, 7+ gradul de organizare a sindicatelor 3fectul de substitutie 3 reducerea timpului liber si cresterea corespunzatoare a timpului destinat muncii care(i asigura lucratorului venituri mai mari' 3fectul de venit 3 situatia *n care salariatul obtine un venit suficient de mare astfel *nc.t au loc micsorarea timpului destinat muncii si sporirea corespunzatoare a timpului liber' Diferen!ierea salariilor rezult$ din gradul diferit de calificare aptitudini atribu%ii r$spunderi *n munc$ condi%ii de munc$ de mediu to/ic munc$ de noapte' *propierea (e&ali<area) nivelului salariilor se poate realiza prin ridicarea calific$rii prin perfec%ionare, ea presupune apropiere )egalizare+ &i *n privin%a eficien%ei muncii'

13. Aormele salariului, importanta acestora ;n politica economica (manual, vol. I, p. ##1- ##/) Aorme ale salariului 1. -alariul nominal (salariul ne&ociat) reprezint$ suma de bani pe care salariatul o prime&te de la unitatea pentru care lucreaz$ sau presteaz$ munc$' #. -alariul net este acela pe care(l prime&te salariatul ca venit din care s(au sc$zut impozitul &i alte re%ineri prev$zute prin lege )de e/emplu pentru fondul de &omaM+' 3. -alariul real e/prim$ cantitatea de bunuri &i servicii care poate fi cump$rat$ cu salariul nominal la un nivel dat al pre%urilor *ntr(o anumit$ perioad$' M$rimea salariului real se calculeaz$ ca raport *ntre salariul nominal &i nivelul pre%urilor )*n procente+: 6= 6' = unde S" 3 salariul real, S0 3 salariul nominal, 6 3 nivelul preturilor )in X+ P #n dinamica:

:6' =
:6' =

6' @LL 6'


@ L

unde

S"@S salariul real *n perioada curenta, S"LS salariul real *n perioada anterioara'

:6= @LL unde IS0S indicele salariului nominal, I6S indicele preturilor :P Alte forme ale salariului: + direct + este remunera%ia efectiv$ primit$ de salariat care corespunde cu salariul net &i sumele corespunz$toare pentru concediul legal &i eventual al @8(lea salariu, ( indirect + este acea parte a salariului pl$tit$ familiei *n func%ie de alte criterii dec.t consumul efectiv de munc$' + minim garantat + este acel salariu fi/at prin lege *n urma negocierilor sindicate(guvern' + colectiv + este atribuit tuturor salaria%ilor unei firme c.nd rezultatele economico(financiare ale acesteia sunt deosebit de bune' + social + reprezint$ acele venituri care completeaz$ salariul nominal &i care provin de la bugetul de stat sub forma aloca%iei pentru copii diferite aMutoare sociale' Aorma de salari<are const( ;n principiile :i modalit(!ile concrete prin care se determin( m(rimea salariului pentru fiecare salariat' Aorme de salari<are + 6alarizarea .n regie + reprezint$ remunerarea salariatului dup$ timpul lucrat: or$ zi s$pt$m.n$ lun$' +6alarizarea in acord + este acea form$ de remunerare a individului sau grupului *n func%ie de cantitatea de produse realizate de num$rul opera%iilor e/ecutate' Salarizarea in acord este de 8 feluri: acord direct )const$ *n stabilirea unui tarif constant pe bucat$ opera%iune e/ecutat$+ @ acord progresiv )presupune ca de la un anumit nivel de realizare a normei tariful pe unitate de produs sau opera%ie s$ se maMoreze *n anumite propor%ii *n mod progresiv+ @ acord global )se practic$ la nivel de forma%ie de lucru ce *&i asum$ obliga%ia de a e/ecuta *ntr(un termen stabilit un produs sau o produc%ie e/primat$ *n unit$%i fizice pentru care prime&te o sum$ global$ determinat$ *n raport cu manopera necesar$ realiz$rii obliga%iilor prev$zute *n contract'+ +6alarizarea in remiza 3cota procentuala) + >enitul fiec$rui angaMat se determin$ propor%ional cu nivelul de *ndeplinire a sarcinilor stabilite prin contract' "orectarea vizeaz$ adaptarea salariului la dinamica pre%urilor prin inde/are prin acordarea unor sporuri pentru muncile efectuate *n condi%ii mai grele sau *n cazul unor responsabilit$%i *n domeniul managementului etc'

0articiparea const$ *n accesul salaria%ilor la *mp$r%irea beneficiului ob%inut de unitatea economic$ unde *&i desf$&oar$ activitatea' -ociali<area este un adaos la salariu *n cazul unor salaria%i care sunt *ntr(o situa%ie mai dificil$ remunerarea pe baza muncii depuse fiind insuficient$ *n condi%ia dat$'

1). 0rofitul. Definitie. Dimensiune (manual, vol. I, p. ##7-##%) 0rofitul este partea ramasa din venitul total ce revine ;ntreprin<atorului dupa ce s-au sca<ut toate c.eltuielile aferente venitului respectiv. 1/. G=ndirea economica despre profit. 3volutie (manual, vol. I, p. ##%- #31) a+ $epre<entan!ii :colii clasice A' Smit7 D' "icardo concepeau profitul ca o parte a valorii m$rfurilor care este re%inut$ de patron' b+ Hcoala mar&inalist(: =eon Calras A' Mars7all M' Allais G'B' ClarP c+ G=ndirea economic( contemporan( prof' H' 4uitton G'A' Sc7umpeter d+ Doctrinele cooperatiste :i sociale 11. Aormele profitului. 6asa si rata profitului. 0rofitul maxim (manual, vol. I, p. #31-#3)) Aormele profitului a+ profitul brut este reprezentat de partea ce ram.ne din venitul total dupa ce s(au scazut c7eltuielile de productie, 6b S > 3 C #n care: 6b S profitul brut
> S venitul total sau *ncasat C S c7eltuieli de produc%ie )costul+

b+ profitul net este partea din profitul brut care ram.ne dupa ce au fost deduse dob.nda la capitalul propriu al *ntreprinzatorului salariul ca recompensa pentru activitatea sa arenda si c7iria pentru terenul si cladirea care *i apartin impozitele si ta/ele ce se suporta direct din profit, c+ profitul normal legitim sau 7ustificat care reprezinta remunerarea serviciilor *ntreprinzatorului recompensa sa pentru priceperea sa si raspunderea pe care si(o asuma prima pentru risc si incertitudine, d+ profitul pur sau supraprofitul este acel profit generat de *mpreMurari deosebite care nu au legatura cu activitatea *ntreprinzatorului' Este obtinut de acei *ntreprinzatori care au o pozitie de monopol *n producerea siUsau v.nzarea produselor' Se realizeaza pe baza unor preturi de v.nzare mai ridicate' e+ 0rofitul mar&inal reprezint$ profitul asigurat de produc%ia marginal$' Este egal cu diferen%a dintre venitul marginal &i costul marginal' + 6(rimea :i dinamica profitului. 6asa :i rata profitului a) 6(rimea profitului (masa profitului) )6r+ poate fi stabilit$ *n sum$ absolut$ ca diferen%$ *ntre venitul total )>+ &i costul de produc%ie )C+: 6r S > 3 C $ata profitului e/prim$ gradul de valorificare a capitalului utilizat de *ntreprinz$tor &i ofer$ m$sura rentabilit$%ii unei firme activit$%i sau unui produs' P P^ = @LL *n care: 8 6] S rata profitului 6 S masa profitului N S capitalul folosit Dinamica masei :i ratei profitului ilustreaz$ pozi%ia pe care o are o firm$ *n produc%ia &i desfacerea unui produs' 6osibilit$%ile ei de a m$ri profitul sunt puternic influen%ate de factorul timp' b) marimea relativa (;n procente) ca rata
'ata economica = 'ata financiara = 6r ofit @LL capital propriu + capital imprumutat profit @LL capital propriu

profit @LL cos t profit 'ata comerciala = @LL cifra de afaceri 'ata rentabilitatii =

,inamica profitului

- pe termen scurt pentru firmele care produc si v.nd *n regim de concurenta libera situatia optima este aceea care le permite sa egalizeze costul marginal )Cma+ cu pretul de v.nzare )Cma S 6+' Aceasta egalitate marc7eaza ec7ilibrul firmei )*ntreprinzatorului+' - pe termen lung posibilitatile firmei de a asigura ec7ilibrul si ma/imizarea profitului depind de capacitatea sa de a realiza productia cu costuri inferioare pretului pietei *n conditiile reducerii acestuia sub presiunea ofertei'

17. $enta. "ontinutul si &=ndirea economica privind renta (manual, vol. I, p. #3)-#37) $enta este un venit stabil reali<at de posesorul unui bun imobiliar (pam=nt, cladiri, constructii, resurse de apa) sau mobiliar (.=rtii de valoare, capital banesc)@ $enta economica este plata pentru folosirea unei resurse economice nesustituibile, a carei oferta totala este insuficienta ;n raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul acesteia. Gandirea economica. #n g.ndirea economic$ s(au conturat de(a lungul timpului numeroase concep%ii doctrine &coli cu privire la natura formele &i temeiurile rentei' @' E/ponen%ii :colii clasice limitau spa%iul de manifestare a rentei la agricultur$' Ei considerau c$ formarea rentei s(ar datora d$rniciei naturii: Cilliam 6ett1 Adam Smit7 David "icardo G' Stuart Mill N' Mar/' #. Hcoala mar&inalist( ap$rut$ la sf.r&itul secolului al 5I5(lea: A' Mars7all 6' Samuelson' #n %ara noastr$ preocup$rile teoretice *n leg$tur$ cu renta dateaz$ din secolul 5I5 )Ion Ionescu de la Brad 6'S' Aurelian+ >' Madgearu' 3. Dn economia contemporan( maMoritatea &colilor &i curentelor de g.ndire sus%in valabilitatea universal$ a rentei caracterul ei de fenomen comun tuturor formelor de activitate economic$ &i nu numai agriculturii: G'B' ClarP' 1%. 6ecanismul rentei. Nivelul rentei si formele acesteia (manual, vol. I, p. #3) , #)1) 6ecanismul formarii rentei presupune e/istenta unei situatii de monopol stabil sau temporar care sa confere detinatorului siUsau utilizatorului unei resurse economice o pozitie privilegiata *n raport cu ceilalti agenti si care le permite urcarea pretului de v.nzare peste nivelul considerat normal, 6ecanismul formarii rentei economice se fundamenteaza pe le&ea randamentelor neproportionale, aceasta consta *n aceea ca atunci c.nd se combina unul sau mai multi factori constanti cu un alt factor variabil cantitatile aditionale din acest ultim factor determina *ntr(o prima etapa marirea productiei apoi productia suplimentara aferenta cantitatii aditionale din factorul variabil *si *ncetineste cresterea pentru ca *n faza urmatoare sporul productiei sa fie tot mai slab iar *n final productia c7iar sa scada' "andamentele rezultate din aditionarile succesive ale factorului variabil asociat cu factorul fi/ constituie premisa obtinerii rentei' 6arimea rentei este egala cu diferenta dintre venitul obtinut *n urma utilizarii unui factor de productie cu performante superioare si oferta inelastica si cel realizat *n situatii c.nd se folosesc factori cu randamente medii normale si mai usor de procurat' + Aorme de rent( 1. $enta funciar( este un venit ce revine proprietarului funciar *n virtutea dreptului de proprietate asupra terenului, - rent diferenial care rezult$ din randamentul diferit al unor cantit$%i egale de capital &i de munc$ pe terenuri cu calit$%i diferite )rent de fertilitate+ din diferen%ele de c7eltuieli de transport &i e/ploatare pe care le genereaz$ terenuri ce au pozi%ie diferit$ fa%$ de pie%ele de desfacere &iUsau c$ile de comunica%ie ) rent de poziie+ sau din diferen%e de productivitate generate de investi%ii succesive pe aceea&i suprafa%$ de teren' #. $enta minier( din industria e/tractiv$ *ncasat$ de proprietarii minelor sondelor se datoreaz$ diferen%ei de con%inut *n substan%$ util$ a z$c$m.ntului sau de pozi%ie' 8' $enta ;n construc!ii este *n func%ie de diferen%a de calitate de pozi%ie &i bine*n%eles de raportul dintre cererea &i oferta pentru terenuri destinate construc%iilor' :' $enta de monopol venit e/cedentar *ncasat de *ntreprinz$torii care dispun &i folosesc factori de produc%ie cu *nsu&iri e/cep%ionale rari &i nesubstituibili de la utilizarea c$rora sunt e/clu&i ceilal%i' /. $enta de abilitate reprezint$ venituri suplimentare ce se ob%in ca urmare a aptitudinilor &i calit$%ilor e/cep%ionale pe care le are un individ' 1. $enta consumatorului este un plus de venit rezultat din pre%ul mai ridicat pe care consumatorul ar fi dispus s$(l pl$teasc$ pentru a cump$ra marfa dorit$ fa%$ de pre%ul pl$tit *n realitate mai redus' 7. $enta produc(torului sau surplusul produc$torului este c.&tigul suplimentar realizat de *ntreprinz$torii care pot s$(&i v.nd$ marfa la un pre% superior celui pe care *l estimaser$ anticipat' %. $enta con>unctural( comercial$ &i industrial$ este renta legat$ de folosirea unor *mpreMur$ri favorabile care permit ob%inerea de c.&tiguri suplimentare'

5. $enta de marc( de autor sau de model este renta care reflect$ dreptul de%in$torilor de a *ncasa venituri de la care sunt e/cluse celelalte persoane'

15. 0retul pam=ntului (manual, vol. I, p. #)1-#)3) 0re!ul p(m=ntului reprezint$ suma de bani pl$tit$ pentru transferarea dreptului de proprietate asupra unei suprafe%e de teren prin actul de v.nzare(cump$rare' Aactori care influienteaza pretul pamantului: ( Cererea &i oferta de terenuri, ( M$rimea &i evolu%ia rentei, ( "ata dob.nzii bancare, ( Folosin%ele alternative ale p$m.ntului, ( Ameliorarea pozi%iei terenurilor' 6retul pam.ntului este *n relatie pozitiva cu renta ' P = @LL unde " S renta, d] S rata dob.nzii practicata pe piata monetara' d^ 7'. 6oneda. 3tapele aparitiei. Definitie si rol (manual, vol. I, p. #)/-#)7) Moneda a ap$rut ca o necesitate a dezvolt$rii produc%iei &i circula%iei de m$rfuri' -curt istoric asupra aparitiei monedei. 6rima etapa din secolul al >I(lea *'e'n' p.na *n secolul al 5>II(lea *n care s(au emis si au dominat monedele metalice, a doua etapa secolele 5>III 3 5I5 moneda de 7.rtie capata o tot mai mare rasp.ndire devenind ulterior neconvertibila *n aur, s(a amplificat rolul monedei scripturale, a treia etapa 3 *n prezent c.nd se introduc miMloace electronice de plata' 0umerarul monedele si bancnotele precum si cecurile si alte *nscrisuri continua sa circule dar un numar tot mai mare de operatii se efectueaza prin Obani electronici<' Definire 6oneda cuprinde ansamblul mi>loacelor de plat( care pot fi utili<ate direct pentru efectuarea tran<ac!iilor pe pia!(' $ol 0ici un flu/ economic nu se poate desfasura fara participarea directa sau indirecta a monedei' Ea face posibile tranzac%iile economice 3 sc7imburi marfare opera%iuni financiare transferuri de capital 3 de regul$ la momentul &i *n locurile cele mai potrivite pentru p$r%ile interesate' Cu aMutorul monedei fiecare agent economic este liber s$ cumpere sau s$ v.nd$ atunci c.nd consider$ c$ *i sunt favorabile condi%iile &i acolo unde sc7imbul se desf$&oar$ cel mai avantaMos pentru el' Moneda este instrumentul prin care se conserv$ )acumuleaz$+ averea *ntr(o form$ abstract$ valoric$ posibil de transformat *n orice bun' Cu aMutorul monedei se poate face transmisiunea de valori de la un individ la altul de la o unitate economic$ la alta at.t *n teritoriul unei %$ri c.t &i *n planul rela%iilor interna%ionale' 71. 6asa monetara si componentele acesteia (manual, vol. I, p. #)7-#)5) 6asa monetara reprezinta totalitatea instrumentelor de circulatie si de plata decare dispune economia unei tari la un moment dat sau *n medie *ntr(un orizont de timp )un trimestru un an+' "omponentele masei monetare a+ disponibilitatile monetare propriu+zise )biletele Bancii Centrale monedele divizionare, moneda scripturala cecurile la purtator etc'+, b+ disponibilitatile semimonetare )economiile pe librete bancare bonuri de casa ale bancilor nominative sau la purtator depunerile pe termen la trezorerie efecte de comert negociabile etc'+' *&re&atul masei monetare *&re&atul monetar desemneaza partile constitutive ale masei monetare si semimonetare ale instrumentelor de sc7imb si de plata *n totalitatea lor parti autonome prin functiile lor specifice prin agenti bancari si financiari care le emit si le gestioneaza' @' Primul agregat 3*>) cuprinde monedele divizionare biletele de 7.rtie )moneda fiduciara+ si cecurile de lucru la purtator apartin.nd rezidentilor nonfinanciari' ;' $l doilea agregat 3*?) cuprinde pe primul M@ *n plus conturile pe librete de economii depunerile pe termen scurt *n conturi bancare bonurile de casa ale unor organisme nationale de credit conturi de economii pentru locuinte desc7ise la banci' 8' $l treilea agregat 3*@) include pe M; si *n plus diferite averi *n devize plasamente pe termen nelimitat'

:' $l patrulea agregat 3*A) cuprinde pe M8 si *n plus economiile contractuale si diferite alte lic7iditati pe termen negociabile cum sunt titlurile de pe pietele monetare emise de creditorii nonbancari si de agentii economici nonfinanciari'

7#. 0iata monetara . Definitie."ererea de moneda si indicatorii de masura. 4ferta de moneda si sursele de formare (manual, vol. I, p. #)5-#/#) 0iata monetara este ansamblul tranzactiilor cu moneda confruntarea cererii si ofertei' #n func%ionarea mecanismelor acestei pie%e sunt implica%i urm$torii agen%i economici: a+ 6tatul care pe baza suveranit$%ii sale confer$ putere liberatorie monedei &i stabile&te coordonatele politicii monetare, b+ /anca %entral )de emisiune+ care emite moneda &i e/ercit$ controlul asupra monedei aflate *n circula%ie, c+ 6istemul bancar care face leg$tura *ntre agen%ii priva%i pune *n circula%ie moneda legal$ acord$ credite &i creeaz$ o form$ specific$ de moned$ cea bancar$' d+ ;ntreprinderile )firmele+ &i gospod$riile popula%iei care pot oferi sau solicita disponibilit$%i b$ne&ti prin intermediul b$ncilor sau al altor agen%i de sc7imb' "ererea de moneda depinde de a+ volumul operatiunilor al tranzactiilor de bunuri si servicii intermediate efectiv de catre moneda, b+ viteza de rotatie a banilor )relev$ num$rul mediu de opera%iuni de v.nzare(cump$rare &i de pl$%i pe care o unitate monetar$ o miMloce&te *ntr(o perioad$ dat$+' Masa monetara )M+ este direct proportionala cu cantitatea bunurilor si serviciilor supuse tranzactionarii la un anumit pret )6H+ si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor: PT * = 0 c+ amploarea creditului de consum, d+ platile efectuate *n contul creditelor aMunse la scadenta *n perioada corespunzatoare, e+ cererea de moneda *n scopuri speculative 3 functie de nivelul dob.nzii' + 4ferta de moned( 4ferta de moned( repre<int( cantitatea de moned( pus( la dispo<i!ia a&en!ilor economice :i a altor utili<atori de moned( de c(tre sistemul bancar' Cea mai mare parte a monedei este creat$ de b$ncile comerciale prin ceea ce se c7eam$ pia!a interbancar(' Crearea de moned$ de c$tre b$nci este limitat$ de o serie de mecanisme spontane care contribuie la ec7ilibrarea cererii &i ofertei de moned$' 73. ?eorii privind valoarea banilor si cantitatea banilor ;n circulatie (manual, vol. I, p. #/#-#//) @' 6artizanii teoriei metaliste considerau c$ valoarea monedei este dat$ de cantitatea &i valoarea m$rfii 3 metal pre%ios' M$rimea pre%urilor m$rfurilor depinde deci de cantitatea de metal pre%ios monetar &i valoarea lui pe de o parte &i de suma valorilor bunurilor sc7imbate pe de alt$ parte' #. ?eoria nominalist( sus%inea c$ valoarea monedei este legat$ doar de puterea ce i(a fost legal atribuit$ de emitent acesta av.nd rolul determinant *n dimensionarea cantit$%ii de moned$ *n circula%ie' 3. ?eoria cantitativ( a banilor formulat$ de I' Fis7er sustine ca o m$rire a cantit$%ii de moned$ *n circula%ie determin$ o cre&tere propor%ional$ a nivelului general al pre%urilor &i apoi o diminuare a valorii monedei dac$ ceilal%i factori r$m.n constan%i' Ecua%ia sc7imbului: Cantitatea de bani *n circula%ie se poate afla prin raportarea cantit$%ii bunurilor cump$rate *nmul%it$ cu nivelul pre%urilor la viteza de circula%ie a monedei: P T * = 0 :' "aportul dintre cantitatea de moned$ &i m$rimea pre%urilor a fost abordat &i de Jcoala de la Cambridge G'M' Ne1nes formul.nd o ecua%ie proprie a sc7imburilor cunoscut$ ca ecuaia de la %ambridge:
n = 4 ) B + rB ^ +, 4 = n *n care: )B + B ^ +

1 S nivelul pre%urilor respectiv indicele costului vie%ii n S volumul *nsumat al monedei *n numerar &i al celei scripturale P S cererea public$ de *ncas$ri *n moneda lic7id$ P] S moneda scriptural$ e/primat$ *n unit$%i de consum r S rata rezervei monetare

7). 8ancile. Aunctii si tipuri de banci (manual, vol. I, p. #//-#/%) 8(ncile repre<int( institu!ii financiare care concentrea<( mi>loacele de plat( :i acord( credite. + Aunc!iile b(ncilor si a celorlalte institutii de credit a+ acordarea de *mprumuturi solicitantilor care *ndeplinesc conditiile de bonitate, b+ pastrarea elasticitatii miMloacelor de plata' 9unctiile pasive ale bancilor se concretizeaza *n primirea depunerilor pe care le fac clientii: depuneri spre fructificare si depuneri pentru e/ecutarea de plati din ordinul clientilor' + ?ipuri de b(nci ( 8(ncile de emisiune au rolul de a emite moned$ &i de a asigura controlul asupra masei monetare de a acorda credite altor b$nci prin opera%iuni de rescont &i de a coordona *ntreaga politic$ monetar$ a statului, ( 8(ncile comerciale de depo<it *&i procur$ miMloacele financiare de care au nevoie de pe pia%$ prin str.ngerea de depozite care sunt capitaluri depuse de b$nci pe termen scurt' =a randul lor se clasifica in: o bnci de depozit propriu C zise; o bnci de afaceri ( 8(ncile speciali<ate sau institu%iile financiare care acord$ credite speciale anumitor genuri de activitate cuprind: case de credit agricol b$nci de credit financiar b$nci de credit na%ional b$nci de comer% e/terior etc' 7/. Dob=nda. Definitie si forme. 6asa si rata dob=n<ii (manual, vol. I, p. #/%-#11) Dob=nda repre<int( suma de bani pl(tit( pentru dreptul de folosin!( temporar( a mi>loacelor b(ne:ti ;mprumutate' Dob=nda repre<int( pre!ul renun!(rii la lic.iditate, cerut de cel ce acord( ;mprumutul, sau pre!ul consim!it a fi pl(tit de cel ce se ;mprumut( pentru procurarea lic.idit(!ii. Aormele dob=n<ii' a+ dob&nda de pe piaa monetar aplicat$ *n general creditelor pe termen scurt intervenite *ntre b$ncile comerciale *ntre acestea &i banca central$, b+ dob&nda bancar de baz# pentru certificatele de depozit sau bonurile de trezorerie, c+ dob&nzile aplicate de bnci i alte instituii financiare# pentru *ntreprinderi, d+ dob&nda de pe piaa obligaiunilor caracteristic$ plasamentelor pe termen lung, e+ dob&nda practicat de casele de economii sau b$nci pentru depozitele la vedere &i la termen pentru construc%ii de locuin%e etc' *arimea dobanzii se e/prima prin: + 6asa :i rata dob=n<ii (anuale) reprezint$ m$rimea absolut$ a dob.nzii anuale pl$tit$ la suma total$ *mprumutat$, m$rimea ei relativ$ numit$ rata dob=n<ii anuale este raportul procentual *ntre masa dob.nzii &i ) d % capitalul *mprumutat: d = @LL , rezulta ca ) = % @LL *n care: d S rata anual$ a dob.nzii D S masa dob.nzii anuale C S capitalul *mprumutat 'ata dob&nzii poate fi: ( rat( nominal( adic$ rata pl$tit$ de debitor necorectat$ cu rata infla%iei )ori defla%iei+, ( rata real( adic$ rata nominal$ corectat$ cu rata infla%iei )ori defla%iei+' #n cazul infla%iei rata real$ se calculeaz$ dup$ formula: r I d-i *n care: d S rata nominal$ a dob.nzii i S rata infla%iei $ata real( este: pozitiv atunci c.nd d ` i, negativ# atunci c.nd d a i, nul atunci c.nd d S i' #n cazul defla%iei rata real$ ( *ntotdeauna pozitiv$ ( se calculeaz$ dup$ formula r I dJa *n care: a S rata defla%iei a aprecierii banilor' Dobanda este de # feluri ( simpl, ( compus 6asa dob=n<ii compuse sau m$rimea sa absolut$ se calculeaz$ astfel: Dc S Sn ( C unde: Sn S C )@Vd+n

*n care: Sn S Suma ob%inut$ de proprietarul capitalului acumulat$ dup$ n ani d S rata dob.nzii anuale n S num$rul de ani C S capitalul *mprumutat "ata reala poate fi: pozitiva negativa nula *n functie de evolutia ratei inflatiei'

71. 3c.ilibrul pietei monetare (manual, vol. I, p. #11-#1#) Ec7ilibrul pietei monetare se realizeaza atunci c.nd cererea de moneda este egala cu oferta de moneda' 6ia%a monetar$ se afl$ *n stare de ec7ilibru c.nd la un anumit nivel al ratei dob.nzii )d]+ cantitatea de moned( oferit( )ML+ este e&al( cu cantitatea de moned( cerut( )Mc+' 77. 0olitici monetare. 4biective si instrumente (manual, vol. I, p. #1#-#1)) 0olitica monetar( este o ac%iune e/ercitat$ de autorit$%ile monetare )Banca Central$ Hrezoreria+ asupra masei monetare &i asupra activelor financiare *n vederea orient$rii economiei pe termen scurt sau mediu' 4biectivele urm$rite prin politica monetar$ de c$tre agen%ii financiari 3 bancari pot fi grupate *n dou$ categorii: ( protecia deponenilor# ( evitarea riscului; ( gestiunea corespunztoare a resurselor , politic monetar sntoas trebuie s+i propun# deci# concilierea stabilitii puterii de cumprare a monedei 3nu stabilitatea masei bneti) cu e-pansiunea economic' + Instrumente ale politicii monetare a+ taxa rescontului )este rata dob.nzii pe care o calculeaz$ banca de emisiune *n momentul rescont$rii portofoliilor de cambii de la b$ncile comerciale+, b+ variatiile cotelor obligatorii de rezerva , c+ multiplicatorul creditului )pune *n eviden%$ cantitatea de moned$ scriptural$ ce se poate crea folosind @ mecanismul creditului+ al banilor ) * + * = )r S rezerva obligatorie+' r "aportul dintre disponibilit$%ile suplimentare )noile depozite+ &i rata rezervei obligatorii este multiplicatorul ) banilor: * = *n care: M S multiplicatorul banilor r r S rata rezervei iar D S disponibilitatea suplimentar$' 7%. 0iata capitalului. ?itluri de valoare. Definitie si functii (manual, vol. I, p. #11-#7') 0iata capitalului este totalitatea tranzactiilor al carei obiect *l constituie titlurile de valoare' 6iata capitalului se scindeaza *n: a+ piata primara 3 cuprinde totalitatea tranzactiilor al caror obiect *l reprezinta titlurile de valoare nou emise, b+ piata secundara 3 include totalitatea tranzactiilor efectuate cu titlurile de valoare emise si plasate anterior' ?itlurile de valoare sunt ;nscrisuri, emise ;n ba<a unor le&i, care dau posesorilor lor dreptul de a ;ncasa, anual, un venit variabil sau fix. "omponentele titlurilor de valoare ( ac%iunile ( obliga%iunile ( obliga%iunile ipotecare ( titlurile de rent$ ( bonurile de tezaur' *c!iunea este un titlu de valoare care confer( posesorului dreptul la un venit anual variabil )de regul$+ numit dividend' Actiunile se impart in: ( nominative care au *nscrise pe ele *n afar$ de alte date &i numele de%in$torului ( ac%iuni la purt(tor care nu poart$ niciun nume' 2 alta clasificare a actiunilor: ( ordinare care confer$ posesorilor drepturi obi&nuite ( ac%iuni privile&iate care confer$ drepturi speciale' Posesorii de aciuni numi%i acionari sunt proprietari ai unei p$r%i din capitalul unei *ntreprinderi ori ai mai multora' Durata de via!( a ac!iunii &i intervalul de timp *n care posesorii pot *ncasa dividend sunt egale cu durata de via%$ a *ntreprinderii'

*c!iunea este nerambursabil( atunci cand de%in$torii ei nu pot cere *ntreprinderilor emitente banii pl$ti%i cu prileMul ac7izi%ion$rii lor, *c!iunea este ne&ociabil( atunci cand se poate vinde la burs$ banii avansa%i pentru dob.ndirea ei nefiind deci imobiliza%i, Dividendul *ncasat de ac%ionari este variabil *ntruc.t profitul ob%inut de *ntreprindere oscileaz$ de la un an la altul iar nevoia de a face investi%ii din profit este &i ea diferit$ *n timp' 4bli&a!iunea este un titlu de valoare, emis de ;ntreprinderi, institu!ii ori de stat, care d( dreptul de!in(torului s( ;ncase<e un venit anual fix, numit dob=nd(. De!in(torii de obli&a!iuni numi%i obligatari sunt creditori ai unit$%ilor care au emis aceste titluri de valoare' Ca urmare obli&a!iunea este rambursabil(' 4bli&a!iunile ipotecare sunt titluri de valoare, emise de b(nci )ipotecare &i urbane+ cu scopul acord(rii de ;mprumuturi a&en!ilor economici, care le &arantea<( cu terenuri sau imobile ' ?itlurile de rent( sunt .=rtii de valoare, emise de stat, pentru a mobili<a la dispo<i!ia sa sume de bani necesari acoperirii unor c.eltuieli' 8onurile de te<aur sunt titluri de valoare, emise de ministerul finan!elor, ori administra!ia bu&etelor de stat, denumit( te<aur ;n ma>oritatea !(rilor lumii ' Ca orice tranzac%ii &i cele cu titluri de valoare se deruleaz$ la un pre% anumit purt.nd numele de curs'

75. 0iata primara a capitalului. "ererea de titluri de valoare. Cenitul cumparatorilor si pretul titlurilor de valoare. (manual, vol. I, p. #7'-#7)) 0urt(torii cererii de titluri de valoare sunt familiile *ntreprinderile b$ncile alte institu%ii' Cererea este func%ie de mai multe variabile: ( veniturile cump$r$torilor &i pre%ul de v.nzare, ( randamentul banilor investi%i *n titluri &i rata dob.nzii bancare, ( riscul investi%iilor, ( c.&tigul ob%inut din v.nzarea titlurilor de valoare la burs$ etc' ?itlurile de valoare sunt *nscrisuri emise *n baza unor legi care dau posesorilor lor dreptul de a *ncasa anual un venit variabil sau fi/' Componentele titlurilor de valoare sunt : ( actiuni ( obligatiuni ( titluri de renta ( bonuri de tezaur' + Cenitul cump(r(torilor :i pre!ul titlurilor de valoare 6re%ul respectiv valoarea nominal$ a ac%iunilor &i obliga%iunilor sensibilizeaz$ cererea. >eniturile disponibile ale *ntreprinderilor &i institu%iilor precum &i pre%ul titlurilor de valoare influen%eaz$ &i ele cererea acestora' %'. $andamentul banilor investiti si rata dob=n<ii bancare (manual, vol. I, p. #7)-#7%) "andamentul actiunilor si obligatiunilor )rata dividendului pentru actiuni si rata dob.nzii pentru obligatiuni+ se compara cu rata dob.nzii bancare'
1andamentul titlurilor de valoare ptr& obligatiuni :

'

% @LL @ *n care: P

"L S randamentul obligatiunii sau rata dob.nzii obligatiunii, C S cuponul sau dob.nda totala, 6 S pretul cu care se cumpara obligatiunea Pentru actiuni:

'

D @LL @ in care : P

"a S randamentul actiunii sau rata anuala a dividendului, C S dividendul total estimat a se *ncasa anual, 6 S pretul cu care se cumpara actiunea' 2pt.nd pentru ac7izi%ia de titluri de valoare investitorul alege de fapt o variant optim$ de frunctificare a banilor din care rezult flu-ul viitor al veniturilor# cel mai mare posibil( $cest flu-# reprezent&nd valoarea viitoare a unei sume prezente# se calculeaz cu a7utorul unor formule care difer .n funcie de felul titlului de valoare i de modul de rambursare a .mprumutului 3.n cazul obligaiunilor)(

>aloarea viitoare a unei sume prezente se calculeaza: pentru obligatiuni rambursabile la scadenta (dintr-o dat!) : >n S >o V n)>o b d+ *n care: >n S valoarea viitoare a flu/urilor de venituri, >o S valoarea prezenta )nominala+ a obligatiunii, n S durata de viata *n ani a obligatiunii, d S rata dob.nzii obligatiunii' Pentru obliga"iuni rambursabile #n tran$e anuale egale ($i anuit!"i inegale) >n S >L V >@ V >; V >8 V c V >n *n care: >@ >; c'' >n S sunt venituri sau anuit$%i inegale' Pentru obliga"iuni rambursabile #n tran$e inegale ($i anuit!"i e&ale) >n S An

*n care: A S anuitatea calculat$ dup$ formula

$= @

d @
n

)@+d +

>n S An devine

= n)

0
@

d @
n

)@+d +

Formula prin care dob.nda &i *mprumutul se ramburseaz$ la scaden%$: > n S >L)@Vd+n *n care: >L S suma ini%ial$ depus$ la banc$ d S rata dob.nzii bancare n S durata *n ani a depunerii #n abord$ri mai preten%ioase decizia de a investi *n titluri de valoare se .ntemeiaz pe actualizare# adic pe determinarea valorii actuale a flu-ului viitor de venituri( Dac$ valoarea actual$ este mai mare sau la limit$ egal$ cu pre%ul de cump$rare a titlului de valoare atunci investi%ia este profitabil$'

%1. $iscul investitiilor. "=sti&ul din v=n<area titlurilor la bursa (manual, vol. I, p. #7%- #%') Determinarea valorii actuale a flu/ului viitor de venituri a plecat de la premisa siguran%ei acestora &i a ratei dob.nzii' #ntruc.t via%a economic$ este incert$ prin e/celen%$ iar veniturile sunt oscilante cump$r$torii de titluri de valoare trebuie s in seama i de risc s$ anticipeze mai multe variante posibile ale veniturilor &i s$ precieze totodat$ gradul *n care acestea au &ansa de a deveni efective' #n acest scop se face apel la teoria probabilit$%ilor &i la agregarea valorilor posibile *ntr(o valoare medie' 6entru ca investi%ia s$ fie profitabil$ primul termen trebuie s$ aib$ o valoare mai mic$ dec.t al doilea'
Caloarea medie a fluxului viitor de venituri Habelul @

De la o perioad$ la alta se modific i puterea de cumprare a banilor &i deci &i a veniturilor' 6entru investitorul .n titluri de valoare este foarte important s anticipeze i valoarea real actual a flu-ului viitor de venituri s$ includ$ *n factorii de risc &i fenomenele infla%ioniste' Av.nd *n c.mpul vizual inclusiv riscul falimentului posibil al unit$%ilor emitente doritorii de titluri de valoare calculeaz$ &i durata re.ntoarcerii banilor investii .n aciuni' #n acest scop se utilizeaz$ formula: D I "Kdv *n care: D S durata re*ntoarcerii investi%iei *n num$r de ani C S cursul ac%iunii dv S dividendul anual anticipat

%ursul obligatiunii = %ursul actiunii =

venit )dobanda+

d )rata dobanzii+
^

divident

"iscul portofoliului adic$ al totalit$%ii titlurilor de%inute depinde de: ( num$rul titlurilor ( num$rul ramurilor emitente ( de viabilitatea *ntreprinderilor &i ramurilor care au plasat ac%iunile &i obliga%iunile' + "=:ti&ul ob!inut din v=n<area titlurilor la burs( Atunci c.nd se cump$r$ titluri de valoare de pe pia%a primar$ se ia *n calcul &i c.&tigul ce se poate ob%ine prin v.nzarea lor la o dat$ viitoare pe pia%a secundar$' C.&tigul poten%ial rezultat din diferen%a dintre pre%ul de v.nzare &i pre%ul de cump$rare )mai mic+ trebuie ad$ugat 3 pentru a determina gradul de valorificare a banilor investi%i 3 la flu/ul de venituri *ncasat p.n$ *n momentul v.nz$rii' C%stigul procentual obtinut din v%nzarea titlurilor la bursa: *n care: > S dividendul ori dob.nda *ncasat$ 6@ S pre%ul de v.nzare al titlului pe pia%a secundar$ 6L S pre%ul de cump$rare al titlului

'=

0 + P@ PL

%#. 4ferta titlurilor de valoare (manual, vol. I, p. #%1-#%#) 4ferta de titluri de valoare este o surs( de finan!are al(turi de profit :i creditele bancare ' 3ste mai riscant( emisiunea de obli&a!iuni dac$ avem *n vedere oscila%iile produc%iei' 4ferta de titluri de valoare este cerere de capital b(nesc ' Ea deriva din cererea de factori de produc%ie care la randul ei rezulta din cererea de bunuri de consum &i trebuin%ele popula%iei' 2ferta de titluri trebuie s$ fie precedat$ de calcule laborioase privind rata posibil( a profitului &i de compararea ei cu rata dob=n<ii bancare :i veniturile distribuite de%in$torilor de titluri' 2ferta de titluri de valoare )de obliga%iuni &i bonuri de tezaur+ porne&te &i de la stat sau de la institu%ii ale colectivit$%ilor locale: municipii ora&e etc' &i se *ntemeiaz$ pe calcule de oportunitate dar devine evident necesar$ mai ales c.nd conMunctura economic$ general$ este nefavorabil$ &i scad impozitele &i ta/ele care se scurg *n bugetele locale &i bugetul central' %3. 0iata secundara a capitalului. 8ursele de valori. Definitie si operatiuni. 0retul de v=n<are , cumparare a titlurilor. "ursul pietei. 3volutie (manual, vol. I, p. #%#-#%5) a) 0ia!a secundar( este servit(, ;n principal, de bursele de valori mobiliare, ;n vreme ce pia!a primar(, de b(nci. 8ursa de valori este o institu%ie *nfiin%at$ pe baz$ de lege &i supraveg7eat$ de stat, ea are ca scop *nc7eierea de tranzac%ii cu titluri de valoare anterior emise dar poate miMloci &i tranzac%ii cu valute &i metale pre%ioase' 8ursele se constituie ca societ(!i pe ac!iuni. %onducerea bursei revine unui consiliu de administraie condus de oameni de afaceri cu e/perien%$ *ndelungat$ iar activit$%ile curente zilnice ale bursei cad *n sarcina administra%iei bursei' Membrii fondatori 3 *n num$r limitat 3 sunt persoane fizice ori Muridice specializate *n afacerile cu titluri de valoare valute &i metale pre%ioase' >.nz$rile &i cump$r$rile de titluri de valoare se efectueaz$ nemiMlocit de agenii de schimb care sunt : ( broBeri ageni# care ac%ioneaz$ *n numele &i pe contul clien%ilor ( broBeri specialiti )denumi%i 7obberi *n Anglia curtieri *n Fran%a &i dealeri *n SUA+' Ace&tia primesc ordinele de v.nzare &i de cump$rare de la broPerii agen%i )care le(au colectat *n prealabil de la diverse persoane fizice &i Muridice+ le centralizeaz$ particip$ la stabilirea cursurilor &i e/ecut$ ordinele de cump$rare(v.nzare' b+ 4pera!iunile efectuate pe pia!a secundar(, prin mi>locirea burselor nu sunt omo&ene, ca acelea reali<ate pe pia!a primar( ci diferen!iate' 2peratiunile care servesc publicul nonbancar ce au ca obiect *n principal sc7imbul valutei scripturale )de cont+' Aceste operatiuni sunt:

a) operatiuni la vedere 3 *n care transferul efectiv de valuta are loc *ntr(un interval de :9 ore lucratoare socotite de la *nc7eierea contractului, b) operatiuni la termen 3 *n care valuta se transfera efectiv *ntr(un interval de timp ce depaseste :9 ore lucratoare calculate de la data *nc7eierii contractului' Acest interval poate fi o luna doua trei etc' Specificitatea operatiunilor la termen consta *n aceea ca transferul valutei )la scadenta fi/ata+ se face nu la cursul zilei ci la cursul initial stabilit prin contract' De regula aceste operatiuni sunt speculative adica urmaresc un profit rezultat din diferenta dintre cursul zilei si cel initial, c) operatiuni tip Led&in& )Hedging *nseamna a se pune la adapost de riscuri+' #n scopul prevenirii riscurilor al evitarii unor pierderi care pot sa apara c.nd valuta necesara platii marfurilor se procura abia la scadenta marii importatori efectueaza *ntr(o zi anume )*nainte de aceasta data+ o dubla tranzactie: cumpararea la vedere a cantitatii de valuta de care au nevoi si rev.nzarea ei la termen' c+ 0re!ul de v=n<are-cump(rare al titlurilor de valoare pe pia!a secundar( , a:a cum reiese din anali<a de la punctul b) , este oscilant :i nu ferm, ca acela practicat pe pia!a primar(. d+ 3volu!ia cursului pe pia!a secundar( pentru fiecare titlu de valoare ;n parte influen!ea<( indicele &eneral al pie!ei bursiere, care se calculea<( de c(tre toate bursele. e+ 0ia!a secundar( a capitalului

%). "onceptul de valuta. "lasificarea valutelor (manual, vol. I, p. #5#-#51) Caluta este moneda na%ional$ a unui stat aflat$ *n posesia unor persoane fizice &i Muridice str$ine' Caluta are dou( forme de existen!( ( forma numerar# numit i valut efectiv .n moned se folose&te de regul$ cu ocazia deplas$rilor *n str$in$tate *n interes de serviciu sau *n scopuri turistice' ( forma scriptural$ atunci c.nd ea e/ist$ ca disponibil *n contul bancar al de%in$torului din %ara proprie ori alte %$ri' >alutele se mai pot grupa &i *n : 1. valute convertibile sunt valutele ce se pot presc7imba liber cu alte valute f$r$ restric%ii viz.nd sumele solicitate scopul pentru care sunt solicitate &i persoanele care doresc s$ efectueze sc7imbul , #. valute neconvertibile sunt valutele ce se pot sc7imba pe alte valute doar *n cantit$%i limitate &i *n condi%ii strict reglementate' "ondi!iile care pre&(tesc treptat convertibilitatea unei monede sunt ( producerea bunurilor de baz$ ca bunuri competitive *n privin%a calit$%ii &i pre%ului at.t *n planul pie%ei interne c.t &i al pie%ei e/terne , ( practicarea pe pia%a intern$ a pre%urilor libere ec7ivalent$ cu formarea lor pe temeiurile c7eltuielilor de produc%ie &i rela%iilor dintre cerere &i ofert$ , ( crearea treptat$ a unor rezerve monetare suficiente la dispozi%ia b$ncii na%ionale, %/. 0iata valutara. Definitie (p& #51-#5%) 0ia!a valutar( reprezint$ o totalitate de tranzac%ii de acte de v.nzare(cump$rare *nc7eiate *ntr(un interval de timp determinat al c$ror obiect *l constituie valutele' 0iata valutara reprezinta acte de vanzare(cumparare al caroro obiect il constituie valutele' "ursul valutar reprezinta raportul cantitativ *n care o valuta se sc7imba cu alta' Aactorii care influienteaza cursul valutar : a+ cererea si oferta de valuta, b+ puterea de cumparare a valutelor care se sc7imba *ntre ele, c+ evolutia inflatiei, d+ rata dob.nzii, e+ factorii psi7ologici' %1. "ursul valutar si factorii acestuia (manual, vol. I, p. #5%-3'#) Sc7imbul de valute se realizeaz$ *ntr(un raport cantitativ determinat' Acest raport cantitativ *n care o valut$ se sc7imb$ cu alta se nume&te curs valutar' Aactori de care depinde cursul valutar : ( capacitatea de cum(p$rare a monedelor na%ionale care se sc7imb$ *ntre ele ( Cererea &i oferta ( "ela%ia dinamic$ dintre cererea &i oferta de valut$ ( Evolu%ia infla%iei *n diverse %$ri' ( Evolu%ia ratei dob.nzii'

Factori psi7ologici'

%7. "ererea si oferta de valuta. 8alanta de plati. Inflatia si rata dob=n<ii (manual, vol. I, p. #55-3'#) "ererea :i oferta' Atunci c.nd pe pia%a valutar$ dintr(o %ar$ spore&te cererea de dolari de e/emplu cursul dolarului cre&te iar cel al monedei na%ionale scade' 6e un dolar se pl$te&te deci o sum$ mai mare de bani proprii' Dac$ cererea se reduce atunci scade cursul dolarului &i cre&te cursul monedei na%ionale )am considerat oferta constant$+' $ela!ia dinamic( dintre cererea :i oferta de valut( sintetizeaz$ la r.ndul ei rezultatul ac%iunii multor variabile' Un efect *nsemnat asupra acestei rela%ii e/ercit$ situa!ia balan!ei comerciale' Balan%a activ$ a unei %$ri )valoarea mai mare a e/porturilor dec.t cea a importurilor+ &i corespunz$tor un e/cedent de ofert$ de dolari tind s$ scad$ cursul dolarului &i s$ creasc$ cursul monedei na%ionale' Balan%a comercial$ pasiv$ )valoarea mai mic$ a e/porturilor dec.t valoarea importurilor+ provoac$ modific$ri opuse' 3volu!ia infla!iei ;n diverse !(ri' Un ritm mai ridicat al infla%iei *n %ara / dec.t *n %ara 1 reduce cursul monedei primei %$ri &i ridic$ pre%ul monedei celeilalte %$ri' Cauza o constituie *n ultim$ analiz$ modificarea raportului dintre puterile de cump$rare ale monedelor na%ionale pe pia%a intern$' 3volu!ia ratei dob=n<ii. -ara *n care rata real$ a dob.nzii se ridic$ deasupra nivelului dob.nzii )tot reale+ din alt$ %ar$ are prileMul s$(&i vad$ urc.nd cursul monedei proprii m$surat *n moneda celeilalte %$ri' #ntr(o asemenea stare de lucruri ( dac$ nu intervin al%i factori 3 *n prima %ar$ se poate *nregistra un aflu/ de capital str$in iar *n a doua o retragere de capital o migrare de capital na%ional )sub form$ de bani+ c$tre e/terior *n c$utarea de plasamente mai avantaMoase' Acest proces dublu spore&te oferta de valut$ &i cre&te cursul monedei na%ionale *n %ara cu rata mai mare a dob.nzii &i reduce ferta de valut$ &i cursul monedei na%ionale *n %ara av.nd situa%ie opus$' %%. "ate&orii de operatiuni valutare si operatori pe piata valutara. (manual, vol. I, p. 3'#-3'/) 3 opera%iuni care servesc persoanele fizice &i Muridice nebancare )popula%ia *ntreprinderile din industrie agricultur$ construc%ii institu%iile de *nv$%$m.nt superior de cercetare de ocrotire a s$n$t$%ii etc'+, 3 opera%iuni pe cont propriu, 3 opera%iuni *ntre ele' 4pera!iunile care servesc publicul nonbancar au ca obiect *n principal sc7imbul valutei scripturale )de cont+ &i sunt de trei feluri: ( opera"iuni la vedere sunt opera%iunile *n care transferul efectiv de valut$ are loc *ntr(un interval de :9 de ore lucr$toare socotite de la *nc7eierea contractului , ( opera"iuni la termen sunt opera%iuni *n care valuta se transfer$ efectiv *ntr(un interval de timp care dep$&e&te :9 de ore lucr$toare calculate de la data *nc7eierii contractului , ( opera"iuni de tip hedging )Hedging *nseamn$ *ntre altele a se pune la ad$post de riscuri+' Ele urm$resc evitarea riscurilor de c$tre marii importatori de m$rfuri' 8(ncile efectuea<(, ;n afar( de opera!iuni cu valut(, pentru a servi clien!ii, opera!iuni pur comerciale pe cont propriu, ;n scopul reali<(rii de profit - opera!iuni de arbitra> valutar' "ursurile practicate de b(nci sunt oscilante. 8(ncile efectuea<( :i opera!iuni valutare -Map )6Eapb *nseamn$ sc7imb reciproc ori troc+' Acestea sunt opera%iuni de creditare reciproc$ intervenite de regul$ *ntre dou$ b$nci centrale cu scopul acord$rii de *mprumuturi )de c$tre una din ele unei ter%e b$nci+' "asele de sc.imb efectuea<( numai opera!iuni la vedere denumite opera!iuni la &.i:eu ori sc.imb manual' Acestea sunt tranzac%ii realizate cu valute efective implic.nd presc7imbarea unei valute *n numerar *n alt$ valut$ *n numerar' 4peratiuni efectuate de banci Bancile efectueaza: ( operatiuni de arbitra7 valutar, ( operatiuni 6Eap )sdap inseamna sc7imb reciproc ori troc+ Acestea sunt operatiuni de creditare reciproca intervenite de regula *ntre doua banci centrale cu scopul acordarii de *mprumuturi )de catre una din ele unei terte banci+' Ele pot interveni si *ntre marile banci comerciale' Casele de sc7imb efectueaza numai operatiuni la vedere denumite operatiuni la g7iseu ori sc7imb manual' %5. "ursul valutar. 3volutie. Datoria externa (manual, vol. I, p. 3'/-311) Deprecierea cursului valutar al unei monede na!ionale favori<ea<( exportul :i defavori<ea<( importul !(rii care a emis moneda respectiv( )dac$ nu intervin al%i factori cu ac%iune mai puternic$+' Deprecierea cursului are un efect contrar asupra importului !(rii respective, adic( ;l fr=nea<(.

*precierea cursului monedei na!ionale defavori<ea<( exportul, pentru c( ;l scumpe:te, :i favori<ea<( importul, ;ntruc=t ;l ieftine:te. Deprecierea monedei na!ionale a unei !(ri favori<ea<( NexportulO :i fr=nea<( NimportulO ei de turism. $precierea monedei naionale a unei ri# firesc# acioneaz .n sens opus asupra turismului e-tern ' Debitorii :i creditorii externi *nregistreaz$ &i ei beneficii sau pierderi c.nd se modific$ valoarea monedei na%ionale *n care s(a ob%inut &i respectiv acordat creditul' Deprecierea monedei na!ionale a %$rii creditoare avanta>ea<( pe debitorii acestei %$ri *ntruc.t ratele scadente ale *mprumutului &i dob.nda se pl$tesc *n bani devaloriza%i' De aici tendin%a debitorilor de a am.na restituirea *mprumuturilor *n cazul deprecierii monedei' "reditorii sunt ;ns( de<avanta>a!i, ei recap$t$ *mprumutul acordat &i *ncaseaz$ dob.nda *n bani care au o valoare mai redus$ dec.t *n momentul lans$rii *mprumutului' #n anumite *mpreMur$ri *mprumutul restituit *mpreun$ cu dob.nda pot avea o putere de cump$rare mai redus$ dec.t aveau ini%ial banii transfera%i debitorului' *precierea monedei na!ionale are efecte opuse' Ea avanta>ea<( pe creditori &i de<avanta>ea<( pe debitori' Ace&tia ac7it$ *mprumutul &i dob.nda aferent$ lui *n bani av.nd valoare superioar$ celor primi%i' D*?4$I* 3P?3$NQ Creditele acordate *ntreprinderilor private au ca efect formarea datoriei externe private iar creditele acordate celorlalte entit$%i amintite 3 formarea datoriei externe publice' #mpreun$ datoria e/tern$ privat$ &i public$ se subsumeaz$ no%iunii de datorie extern( total(' Ea se poate calcula: ( ca suma absoluta )totalul datoriei e/terne+, ( ca suma ce revine pe locuitor )suma absoluta a datoriei U numar de locuitori+, ( ca procent din 6IB' Ultimii doi indicatori sunt cei mai concludenti *n privinta gradului de *ndatorare fata de strainatate' Atunci c.nd o tara este concomitent creditor si debitor pentru cunoasterea situatiei sale reale *n raporturile internationale se calculeaza diferenta dintre *mprumuturile acordate si cele primite' #n urma calculului se pot ivi trei situatii posibile: a+ situatia de debitor net )suma *mprumuturilor primite este superioara sumei celor acordate+, b+ situatia de creditor net )suma *mprumuturilor primite este inferioara sumei celor acordate+, c+ situatia de echivalenta a sumei *mprumuturilor primite cu suma celor acordate' "ambursarea datoriei *ncepe la un anumit numar de ani dupa contractarea *mprumutului' Intervalul cuprins intre momentul primirii creditului si *nceperea restituirii lui se numeste perioada de &ratie' -erviciul datoriei externe reprezinta transele anuale scadente ale *mprumutului si dob.nda anuala'

5'. 3secul pietelor. "au<e si consecinte (manual, vol. I, p. 313-311) Eecul pieelor *nseamn$ imperfec%iuni ale pie%elor concretizate *n situa%iile de valorificare incomplet$ a resurselor e/istente *n eficien%$ redus$ &i dezec7ilibre' Din aceast$ cauz$ este necesar$ interven%ia autorit$%ii publice care s$ corecteze situa%iile de e&ec &i s$ favorizeze func%ionarea eficient$ a mecanismelor pie%ei' _ "au<ele e:ecului pie!ei 6rincipalele cauze ale e&ecului pie%elor pot fi grupate astfel: a+ dificultatea individualiz$rii dreptului de proprietate, b+ e/isten%a unor costuri tranzac%ionale semnificative, c+ e&ecul unor negocieri de sc7imb reciproc avantaMos' 3xclu<iunea imperfect( se manifest$ atunci c.nd dreptul de proprietate asupra unui bun economic nu apar%ine unui singur subiect economic ci este de%inut de c$tre un grup de persoane fizice sau c7iar Muridice' Ansamblul m$surilor pentru prevenirea identificarea &i sanc%ionarea faptelor de utilizare ilegal$ de c$tre alte persoane a unui bun necesit$ efectuarea unor c7eltuieli care sunt denumite costuri de exclu<iune' Gradul redus de transferabilitate al unor bunuri se concretizeaz$ *n faptul c$ limitarea drepturilor legale de v.nzare a acestora *i *mpiedic$ pe proprietari s$ *nc7eie contractele sau tranzac%iile cele mai avantaMoase *n primul r.nd prin aceea c$ *i oblig$ pe cump$r$tori s$(&i asume anumite riscuri' Din aceast$ cauz$ cump$r$torul este mai pu%in atras &i este obligat s$(&i ia anumite m$suri de siguran%$ &i ca atare ofer$ mai pu%in &i solicit$ garan%ii &i facilit$%i suplimentare din partea v.nz$torului' 2 alt$ cauz$ maMor$ ce conduce la e&ecul pie%elor o reprezint$ costurile tran<ac!ionale semnificative. 6entru a putea realiza sc7imburile dorite at.t v.nz$torul c.t &i cump$r$torul trebuie s$ efectueze importante c7eltuieli pentru c$utarea &i cunoa&terea partenerilor pentru *n%elegerea comportamentului &i performan%elor acestora pentru testarea &i eviden%ierea calit$%ii m$rfurilor ce fac obiectul sc7imbului ca &i pentru negocierea unor clauze contractuale c.t mai avantaMoase etc'

3:ecul ne&ocierii unor acorduri de sc.imb reciproc avanta>os e/prim$ faptul c$ nu s(a aMuns la un acord convenabil ambilor parteneri' Dintre cazurile mai frecvente de e&ec al pie%elor amintim: ( e/ternalit$%ile ( bunurile publice ( bunurile de merit ( bunurile de nemerit ( orice form$ de monopol'

51. 3xternalitati. Definitie. "aracteristici. "lasificare (manual, vol. I, p.317-3##) 3xternalit(!ile reprezint$ consecin%e sau efecte care afecteaz$ via%a &i activitatea oamenilor inclusiv mediul natural' Ele se concreti<ea<( ;n costuri sau beneficii care, de:i se produc, nu sunt eviden!iate ;n c.eltuielile :i re<ultatele ob!inute de c(tre a&en!ii economici ' 0rincipalele caracteristici ale externalit(!ilor sunt: a+ deriv$ din activitatea altor agen%i economici dec.t cei care le suport$ costurile directe, b+ efectele fiind induse nu sunt *nregistrate *n mod direct pe pie%e &i ca atare nu influen%eaz$ ec7ilibrul concuren%ial' #n cazul e/ternalitatilor productia sau consumul unui bun de catre un agent economic sc7imba corelatiile dintre costurile sau beneficiile private pe de o parte si costurile sau beneficiile sociale pe de alta parte' E/ternalitatile apar *n principal datorita faptului ca drepturile de proprietate asupra unor resurse sunt fie insuficient proteMate fie incomplet definite' #ntelegerea e/ternalitatilor necesita prezentarea a doua perechi de concepte: 0rima parte: a+ costul social care e/prima c7eltuielile si sansele sacrificate concretizate *n costurile suportate de membrii comunitatii *n urma organizarii si desfasurarii unei anumite activitati, b+ costul privat care e/prima numai c7eltuielile suportate direct de unitatile implicate *n organizarea si desfasurarea activitatii respective' * doua perec.e a+ beneficiul social include *n e/presie valorica toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei comunitati ca urmare a organizarii si desfasurarii unei anumite activitati economice, b+ beneficiul privat include numai venitul obtinut direct de unitatile implicate *n organizarea si desfasurarea activitatii' _ "lasificare E/ternalit$%ile pot fi: ( externalit!"i pozitive (efecte benefice) ( unde beneficiile private sunt mai mici dec.t beneficiile sociale' 6rin beneficiu mar&inal se *n%elege e/presia valoric$ pe unit$%i marginale a consumului, ( externalit!"i negative (efecte malefice) ( se caracterizeaz$ prin aceea c$ nivelul costurilor private este mai redus dec.t al celor sociale care includ &i costurile e/terne suportate de ter%i' E/ternalitatile negative pot reprezenta argumente pentru interventia guvernamentala *n calitate de monitor si corector al efectelor negative' Internali<area externalit(!ilor ne&ative const( ;n includerea costurilor externe ;n pre!ul pie!ei ' Aplicarea impozitelor &i a subven%iilor presupune potrivit lui A'C'6igou un set de m$suri cum ar fi: a+ aplicarea de ta/e &i amenzi produc$torilor de e/ternalit$%i negative, b+ acordarea de subven%ii &i facilit$%i agen%ilor economici care produc e/ternalit$%i pozitive, c+ stabilirea de impozite &i ta/e care s$ aduc$ costurile private la nivelul celor sociale, d+ punerea produc$torului de e/ternalitate negativ$ *n postura de receptor al unui asemenea efect' "'Coase sustine c$ internalizarea poate fi realizat$ prin tranzac%ii directe *ntre p$r%i &i *nc7eierea unor tranzac%ii a c$ror aplicare s$ fie riguros urm$rit$ &i respectat$'' 6rincipala concluzie este aceea c$ 3 prin definirea clar$ &i riguroas$ a drepturilor de proprietate concomitent cu crearea unui mecanism institu%ional de aplicare &i garantare a acestor drepturi &i de impunere a prevederilor contractuale rezultate din tranzac%ii 3 unele probleme economice legate de internalizarea e/ternalit$%ilor pot fi solu%ionate &i f$r$ implicarea autorit$%ii statale prin *nc7eierea &i respectarea unor *n%elegeri mutuale' 5#. 8unuri publice. "ontinut, trasaturi (manual, vol. I, p.3##-3#)) 8unurile publice sunt unice si egale prin utilizatori *n sensul ca fiecare individ poate beneficia de ele' Aceste bunuri sunt destinate consumului colectiv: sosele apele r.urilor canale de navigatie iluminatul public etc' ?rasaturi

a+ nonexcluziunea este generata de indivizibilitatea cererii pentru bunurile publice si presupune ca nici o persoana nu poate fi eliminata sau e/clusa din sfera consumatorilor potentiali ai bunurilor publice, b+ nonrivalitatea *nseamna lipsa de rivalitate *ntre utilizatori si este generata de indivizibilitatea ofertei de bunuri publice' Sectorul public se concretizeaz$ *n: a+ sectorul public nonpia ce cuprinde sfera administra%iei publice centrale &i locale, b+ sectorul public de pia ce reune&te unit$%ile economice cu patrimoniul public'

53. 3securile pietei si teoria bunastarii. *locarea optima a resurselor (manual, vol. I, p. 3#)-3#7) ?eoria economic( a bun(st(rii are drept premise o serie de Mudec$%i de valoare care *ncearc$ s$ pun$ de acord sau s$ coreleze eficien%a economic$ &i ec7itatea social$' 6otrivit lui >'6areto alocarea optim( a resurselor presupune c$: @+ fiecare individ este cel mai bun Mudec$tor al propriei bun$st$ri, ;+ bun$starea social$ se define&te numai prin intermediul bun$st$rii individuale, 8+ bun$starea indivizilor nu poate fi comparat$'