Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGLNICEANU IAI

DREPT

Vizaru Ionu
Anul III, Modul A Drept

CUPRINS
I.

Donatiile simulate .
I. A. Donatia deghizata
I. B. Donatia prin interpunere de persoane

II.

Donatiile indirecte .

III. Darul manual.


IV.Donatia cu sarcina.

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Donatiile simulate
Potrivit art.985 din noul Cod civil, Donatia este contractul prin care cu
intentia de a gratifica o parte numita donator , dispune in mod irevocabil de un bun in
favoarea celeilalte parti numita donatar..
Ceea ce caracterizeaza donatia este faptul ca transmiterea dreptului asupra
bunului donat se face de catre donator cu intentia de a-l gratifica pe donatar , deci fara a
primi ceva in schimb.
In practica contractul de donatie poate prezenta mai multe varietati precum :
donatiile deghizate , donatiile indirecte si darurile manuale . Vom analiza in
continuare, aceste varietati ale donatiei, insa in calitatea lor de exceptii ale principiului
solemnitatii donatiilor1.
A. Donatia deghizata.
Donatia deghizata este acea donatie ascunsa sub aparenta unui contract cu titlu
oneros. In acest caz intre parti, se incheie un act real, secret cu titlu gratuit (donatie)
ascuns printr-un act aparent, simulat, cu titlu oneros, menit sa ascunda tertilor
operatiunea juridica reala dintre parti .
Donatiile deghizate, ascunse sub aparenta unui contract cu titlu oneros (de ex
contractul de vanzare), sunt, in principiu, valabile, intrucat simulatia in general nu este
sanctionata cu nulitatea. Pentru aceasta este necesar ca donatia deghizata sa intruneasca
conditiile generale de validitate ale contractelor .
Avand in vedere ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie, ea este
supusa conditiilor de fond prevazute pentru valabilitatea contractului de donatie, fiind
valabila daca nu se dovedeste ca a avut drept scop fraudarea legii.
Unii autori au sustinut ca avand in vedere prevederile articolului 813 vechiul
Cod civil (toate donatiile se fac prin act autentic), si donatiile deghizate trebuie
incheiate in forma autentica .
Alti autori au aratat ca pentru validitatea acestor donatii nu se cere respectarea
formei autentice, ci numai a formei prevazute de lege pentru contractul care deghizeaza
donatia.
Aceasta opinie a fost preluata si in noul Cod civil, care prevede expres ca nu
este supusa cerintei formei autentice donatia deghizata [art.1011 al(2)].
In privinta probei donatiei deghizate se vor aplica regulile generale din materia
simulatiei, iar validarea operatiei juridice ca donatie deghizata se face prin actiunea in
simulatie.
Proba simulatiei se face de catre parti prin prezentarea inscrisului care
consemneaza actul secret si real, iar de catre tert prin orice mijloc de proba.
B. Donatia prin interpunere de persoane
Este tot o donatie simulata, asemanatoare donatiei deghizate, care insa are un
obiect diferit.
Astfel daca in cazul donatiei deghizate simulatia vizeaza natura gratuita a
contractului, in cazul interpunerii de persoane simulatia priveste persoana donatarului.
In practica, aceasta forma de simulatie este intalnita atunci cand se doreste
gratificarea unei persoane incapabile de a primi o donatie, caz in care contractul
(public) se incheie cu persoana interpusa.
Avand in vedere ca obiectul simulatiei este persoana donatarului, si nu
operatiunea juridica efectuata de parti, problema formei ce trebuie respectata la
1

Liviu Stanciulescu, Vasile Nemesi, Dreptul contractelor civile si comerciale, Editura Hamangiu,
Bucureti, 2013.p.170

incheierea contractului nu mai este importanta, deoarece contractul incheiat cu persoana


interpusa este o donatie (evident supusa prevederilor articolului 1011 al 1 C.civ .)
Prin articolul 992 alin.2 cod civil, sunt persoane prezumate interpuse:
ascendentii, descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi liberalitati, precum si
ascendentii si descendentii sotului acestei persoane.

Donatiile indirecte
Donatiile indirecte sunt acte juridice facute cu intentia de a gratifica, dar
infaptuite pe calea altor acte juridice decat donatia. Caracteristic acestor acte juridice
este faptul ca se realizeaza o gratificare unei persoane, dar nu pe cale directa, ci pe cale
indirecta.
Pentru aceasta categorie de acte juridice nu se cere respectarea formei autentice
ceruta pentru donatii, ci numai respectarea regulilor de fond pentru validitatea donatiei.
Principalele acte juridice prin care se pot realiza donatii indirecte sunt :
a) renuntarea la un drept
b) remiterea de datorie
c) stipulatia pentru altul
a) Renuntarea la un drept, prin ea insasi, nu este o liberalitate, deoarece ea poate
fi si cu titlu oneros. De asemenea, daca nu exista intentia de a gratifica, atunci
renuntarea la un drept este un act juridic neutru ( de exemplu un mostenitor renunta la
mostenire pentru a nu suporta sarcinile si datoriile succesiunii).
Renuntarea la un drept reprezinta o donatie indirecta numai daca este facuta cu
intentia de a gratifica .
Donatia este, in acest caz, un act accesoriu al operatiunii juridice a renuntarii la
un drept, de ea profitand persoana chemata in temeiul legii de a beneficia de dreptul
respectiv. De exemplu in cazul unei mosteniri, daca unul dintre mostenitori renunta la
drepturile sale succesorale cu intentia de a gratifica celalalt mostenitor, atunci acesta
din urma va profita, culegand intreaga mostenire.
Este de precizat ca renuntarea gratuita la un drept este donatie indirecta numai
daca este pur abdicativa de drept, iar nu si cand este vorba despre renuntarea in
favorem. Renuntarea in favorem constituie de fapt o acceptare, urmata de o
transmisiune cu titlu gratuit, astfel incat va fi necesara respectarea formei autentice
necesare validitatii donatiei (de ex. O persoana renunta la o mostenire in favoarea unei
anumite persoane ) .

b) Remiterea (iertarea) de datorie reprezinta actul juridic prin care un creditor il


libereaza pe debitor de obligatia sa. Intentia creditorului in acest caz este de a-l ierta de
datorie pe debitor, sporindu-i debitorului patrimoniul cu valoarea creantei la care
renunta.
c) Stipulatia pentru altul reprezinta actul juridic prin care o persoana (promitent)
se obliga fata de o alta persoana numita stipulant sa efectueze o prestatie in favoarea
unei terte persoane (tert beneficiar). Daca aceasta este facuta cu intentia de a gratifica
tertul beneficiar, atunci stipulatia in favoarea altei persoane reprezinta o donatie
indirecta, scutita de forma autentica ceruta de lege pentru donatii.
Donatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta anumite
particularitati (beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului executarea
prestatiei, devine irevocabila din momentul acceptarii, etc.)

Darul manual
Noul Cod civil reglementeaza darul manual in art. 1011, prevazand ca
bunurile mobile corporale cu o valoare de pana la 25.000 lei pot face obiectul unui dar
manual, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Darul manual se incheie valabil prin
acordul de vointe al partilor, insotit de traditiunea bunului.
Darul manual reprezinta in consecinta, donatia unui bun mobil corporal de
valoare de pana la 25.000 lei, realizata prin remiterea materiala a bunului de la donator
la donatar.
Deci, darul manual este o categorie speciala de donatie, pentru validitatea careia
nu este necesara forma autentica, ci urmatoarele conditii:
a) Sa fie vorba despre bunuri mobile corporale de valoare de pana la 25.000.
Intrucat bunurile care fac obiectul darului manual trebuie predate efectiv
(traditiune reala), numai bunurile mobile corporale pot forma obiect al
acestuia . Bunurile imobile si bunurile mobile incorporale (drepturi de
creanta, drepturi de proprietate intelectuala etc.) nu pot forma obiectul
darului manual, nefiind susceptibile de predare-primire efectiva.2
Totusi prin exceptie, pot face obiectul darului manual titlurile la purtator si
biletele de banca, acestea fiind asimilate bunurilor mobile corporale,
deoarece transmiterea lor are loc de la mana la mana.
2

Florin Motiu , Contractele speciale , Editura Universul juridic, Bucureti, 2013.p.137

Bunurile viitoare, chiar daca ar fi corporale, nu pot face obiectul darului


manual, deoarece predarea presupune detinerea materiala a bunului,
existenta lui actuala.
b) Sa existe acordul de vointa al partilor.
Este evident, ca pentru a fi valabil darul manual, trebuie sa existe acordul de
vointa al partilor pentru a transmite, respectiv a dobandi un drept cu titlu
gratuit. Acordul de vointa constituie temeiul juridic al transferului dreptului
din patrimoniul donatorului in cel al donatarului. Nu este necesar ca acordul
de vointa sa imbrace o anumita forma, ci este suficient sa se realizeze
predarea (traditiunea) reala a bunului de la donator la donatar.
c) Sa fie predat material bunul de catre donator gratificatului.
Conditia speciala cea mai importanta pentru validitatea darurilor manuale
este aceea a predarii materiale a bunului daruit, darul manual fiind deci un
contract real . Traditiunea bunului de la donator la donatar este de esenta
acestui tip de donatie.
Daca se realizeaza acordul de vointa dintre parti, dar nu se realizeaza
traditiunea, iar donatorul moare, donatia nu poate fi validata ca dar manual, acordul de
vointa devenind caduc.
Darurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie,
dar nu au exercitiul acestui drept (minori, interzisi judecatoresti) sunt valabile prin
predarea bunurilor catre reprezentantii lor legali; este posibila si predarea-primirea
bunurilor daruite prin reprezentantii conventionali (mandatari) stabiliti de parti.

Donatia cu sarcina (sub modo)


Donatia cu sarcina este acea donatie prin care donatarul se obliga fata de
donator, la o prestatie determinata, numita sarcina. Sarcina poate fi prevazuta fie in
favoarea donatorului (plata unei datorii), fie in favoarea donatarului (sa-si termine
studiile), fie in favoarea unui tert (stipulatie pentru altul).
Daca donatarul accepta donatia, atunci ele este obligat sa execute sarcina
prevazuta in contract, in limita sarcinii contractul de donatie fiind un contract
sinalagmatic; in caz de neexecutare intervin efectele specifice contractelor
sinalagmatice.

In practica judiciara s-a decis ca daca donatorul nu a indeplinit sarcinile pe care


si le-a asumat, donatia poate fi revocata, deoarece, in limita sarcinilor stipulate, donatia
este un contract sinalagmatic in cadrul caruia, daca una din parti nu-si executa obligatia,
cealalta parte poate cere fie executarea contractului , fie rezolutiunea acestuia.
Potrivit art.1027 alin.(3) din noul Cod civil dreptul la actiunea prin care se
solicita executarea sarcinii sau revocarea donatiei se prescrie in termen de trei ani de la
data la care sarcina trebuia executata.
In cazul sarcinii stipulate in favoarea unui tert, acesta nu va putea cere decat
executarea sarcinii si nu revocarea donatiei, intrucat este numai un simplu creditor,
nefiind parte in contractul de donatie cu sarcina.
Contractul de donatie cu sarcina este un contract gratuit numai in limita valorii
nete de care beneficiaza donatarul, scazandu-se din valoarea bunului donat suma ce
reprezinta valoarea sarcinii stabilite. Astfel potrivit art. 1028 noul Cod civil donatarul
este tinut sa indeplineasca sarcina numai in limita valorii bunului donat, actualizata la
data la care sarcina trebuia indeplinita .
Aplicand teoria impreviziunii art. 1006 NCCv. s-a prevazut ca daca, din cauza
unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survenite acceptarii
liberalitatii, indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberalitatea
a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta poate cere
revizuirea sarcinilor sau a conditiilor .3

Concluzii:

Florin Motiu , Contractele speciale , Editura Universul juridic, Bucureti, 2013.p.139

Ca si concluzie trebuie sa tinem minte ca de principiu, orice donatie trebuie sa


imbrace forma autentica realizata in fata notarului. Astfel fie ca vrem sa donam un inel,
fie ca vrem sa donatm o casa, aceasta forma este necesara. Binteinteles realitatea
sociala este foarte complexa, astfel ca exista si unele exceptii care se materializeaza in
cazul darului manual, care reprezinta cea mai simpla forma de donatie.

BIBLIOGRAFIE:
1. Florin Motiu , Contractele speciale , Editura Universul juridic, Bucureti, 2013.
2. Noul Cod civil.

3. Liviu Stanciulescu, Vasile Nemes , Dreptul contractelor civile si comerciale ,


Editura Hamangiu , Bucuresti , 2013.
4. http://www.cruciu.com/2012/12/contractul-de-donatie-caractere.html.