Sunteți pe pagina 1din 1

O zi minunata E o dimineata de iarna. Ma ridic din pat cu un zambet ciudat pe buze si imi spun: -E weekend!!!

! Azi trebuie sa fac ceva diferit; trebuie sa fie o zi memorabila. Ma duc la geam si vad cum fulgii albi, pufosi, cad din cer. In jocul lor parca alearga unii dupa altii, iar cand obosesc se aseaza pe plapuma de nea ce inveleste pamantul pretutindeni. Deodata aud: - Bogdan! Bogdan! m strig mama. - Du-te repede la magazin sa cumperi paine! - Bine mam...dar tocmai pe mine te-ai gandit sa ma trimiti la cumparaturi? - Sora ta are treaba, iar fratele tau isi scrie temele. Asa ca tu va trebui sa mergi. Si bine a facut mama ca m-a scos din casa. In drum spre magazin m-am intalnit cu prietenul meu. - Salut, Ionut! - Salut! - Ce faci? - Bine, m-a trimis mama la cumparaturi. - Si pe mine, am raspuns razand. Apoi Ionut continua: - Ce faci azi? Nu vrei sa vii cu mine si cu fratii mei pe partie la Vatra Dornei? - Cum sa nu? Ma duc acasa sa-mi iau echipamentul de ski i vin. Am dus cumparaturile acasa si m-am pregatit de plecare. Calatoria spre Vatra Dornei a fost excelenta, iar cand am ajuns pe partie am profitat la maxim de zapada numai buna de schiat. - Ionut, hai sa facem o intrecere! - Bine, hai. Andrei a inceput numaratoarea: - 1,2,3 si ... start! - O sa castig! i-am spus eu lui Ionut. - Asta ramane de vazut! A raspuns Ionut increzator. Si a inceput sa-si faca vant. Vroia cu orice pret sa castige. Dar din neatentie si-a agatat betele si a cazut. Atunci am uitat si de intrecere si de tot. M-am oprit sa vad daca a patit ceva. - Te simti bine? l-am intrebat eu. - Ma doare putin genunchiul, dar sunt bine...o sa treaca. - Ma bucur ca nu ai patit nimic grav. Si i-am intins mana sa se ridice. - Multumesc, Bogdan! Pentru tine a contat mai mult prietenia noastra decat intrecerea. Se vede ca esti un prieten bun; dupa cum spune si proverbul: Prietenul la nevoie se cunoaste. - Cu placere, Ionut! Si fiindca totul e bine cand se termina cu bine...pot sa spun ca a fost o zi minunata!