Sunteți pe pagina 1din 17

Dreptul Asigurarilor curs 07 oct.

,2013 Administrativ: - 2 teste, unul dupa terminarea dreptului public 1/2 din materie, al doulea 1/2 lui decembrie - test grila al doilea - 04 noiembrie test grila - al doilea test ultima saptamana din dec. Bibliogra ie: - curs pro esor !emes "asile, #reptul Asigurarilor, ed.$" Curs introductiv %adrul &uridic al activ. de asigurare in 'omania: 1. legea 13(/1))* privind asigurarile si reasigurarile in 'omania, in pre+ent sunt abrogate art. )-47 de !%% 2. legea 32/2000 privind activ de asigurare si supraveg,ere a asigurarilor 3. !%%, adoptat prin lg 2-7/200), art. 21))-2241. !ormele emise de %omisia de .upraveg,ere a Asigurarilor, norme in care sunt preluate /si reglementarile cuprinse in legislatia europeana. Principalele notiuni in legatura cu asigurarile: Asigurarea - acea operatiune prin care un asigurator constituie pe principiul mutualitatii un ond de asigurare prin contributia unui nr de asigurati e0pusi la producerea unor riscuri si ii indemni+ea+a pe cei ce su era un pre&udiciu, pe seama ondului alcatuit din primele incasate si pe seama celorlalte venituri re+ultate din activitatea des asurata. !u trebuie con undata cu activitatea de asigurare care, potrivit legii consta in o erirea, intermedierea, negocierea, inc,eieirea de contracte de asigurare, incasarea de prime, lic,idarea de dane, regres si recuperare, precum si investirea si ructi icarea ondurilor pe care le creea+a. Coasigurarea - acea operatiune prin care 2 sau mm asiguratori acopera acelasi risc, iecare asumandu-si o cota parte din el, cota parte care poate i egala sau inegala. !u se creea+a raportuir de solidaritate intre coasiguratori, ci iecare dintre acestia va raspunde ata de asigurat numai in limita sumei la care s-a anga&at. Reasigurarea - opeartiunea de asigurare a unui asigurator, care dobandeste calitatea de reasigurat iarr cellalt asigurator calitate de reasigurator. 'aportul de reasigurare se derulea+a e0clusiv intre asigurator si reasigurator. Retrocesiunea - reasiguratorul cedea+a o parte din riscurile preluate de la asigurator. Asiguratul - p sau p& ce inc,eie ctr de asigurare, plateste primele de asigurare iar la producerea riscului incasea+a despagubirile ce i se cuvin de la asigurator.

Contractantul asigurarii - acea persoana care inc,eie ctr de asigurare pentru un risc privind o alta persoana ori pentru bunuri sau activitati ale acesteia si se obliga sa plateasca primele de asigurare dar nu va incasa indemni+atia de asigurare la ivirea ca+ului asigurat. Beneficiarul asigurarii - acea persoana desmnata de catre asigurat sa incase+e indemni+atia de asigurare, el nu semnea+a polita de asigurare, nu plateste primele, nu are nicio obligatie i+vorata din raportul de asigurare, dar va incasa indemni+atia in ba+a stipulatiei ptr altul. Persoana cuprinsa in asigurare - lg dispuneca prin contract se poate cuprinde in asigurare si raspunderea civila a altei persoane, decat a celui ce inc,eie contractul, persoana care capata denumiirea de pers. cuprinsa in asigurare. !u se con unda cu bene iciarul asigurarii, ptr ca nu incasea+a indemni+atia de asigurare, asiguratul raspun+and atat ata de cel care a inc,eiat ctr cat si ata d cel acre a inc,eiat asiguarrea. Tertul despagubit - speci ic asigurarilor de raspundere civila si este pers. care su era un pre&udiciu din cau+a survenirii riscului asigurat. Elemente ale contractului de asigurare: Prima de asigurare - suma de bani pe care o plateste asiguratorul pentru asumatea riscului. 1a ba+a stabilirii acestei sume ce va trebui platita stau: orma de asigurare, categoriile de riscuri asumate, per. asigurata si suma asigurata. Indemnizatia de asigurare - suma de bani pe care asiguratorul o plateste in ca+ul survenientei riscului asigurat. Obiectul asigurarii - valoarea pm sau nepatrimoniala care s-a asigurat. !u tb con undat cu obiectul contractului. Interesul in asigurare lg reglementea+a doar obligatia ca asiguratul sa aiba un interes cu privire la bunul asigurat dar desi legiuitorul se limitea+a e0pres doar la aceste asigurari, asiguratul tb sa pre+inte interes la inc,eierea oricarie asigurari, indi erent de categoria sau clasa asigurarii. 1a asigurarile de bunuri interesul este dat de valoarea pm a bunului, care poate i eventual pierduta, la raspunderea civila interesul este dorinta legitima a unei persoane de anu-si vedea micsorat patrimoniul printr-o eventuala anga&are a raspunderii ata de terti, iar la asig de persoane interesul consta ie inasteptarea legitima a unui bene iciu, dc cel asigurat supravietuieste. Riscul asigurat - un eveniment viitor, posibil, dar incert, prva+ut in contract, la care sunt e0puse bunurile ori viata sau sanatatea unei persoane. !u tb con undat cu riscul in contract. Cazul asigurat - evenimentul asigurat care s-a produs. Dauna/pre!udiciul - e ectul negativ su erit de persoana pagubita prin producerea riscului acoperit prin contractul de asigurare de RC. 'aspunderea este limitatabla paguba e ectiva, nu interesea+a pre&udiciul nereali+at lucrum cessans. "uma asigurata se utili+e+a in asigurarile de persoane ca limita a asigurarii si este de inita ca iind suma ma0ima, in limita careia, asiguratorul este obligat sa plateasca indemni+atia de asiguarre atunci cand se iveste sinistrul. !iciodata nu se depaseste suma asigurata. #ranciza - acea parte din pre&udiciu suportata de persoana pagubita ce se stabileste ca valoare i0a sau procentuala din despagubirea totala preva+uta in contract. ma0im 202.

Durata asigurarii - perioada de timp stabilita pentru validitatea asigurarii. Temenul de pasuire - clau+a in ctr care da dreptul asiguratului sa plateasca prima si dupa scadenta, evitand reilierea. #ondurile de protectie in domeniul asigurarilor: - #ondul Comun Carte $erde, administrat de catre BAA - Biroul Asiguratorilor de Autove,icule din 'omania, - #ondul de %arantare, se constituie de catre toti asiguratorii si este destinat platii de indemni+atii, atunci cand asiguratorii sunt in insolventa. "aloarea este 102 din valoarea asigurarilor. .e administrea+a de %.A. -#ondul de protectie a victimelor strazii - acordarea de despagubiri persoanelor pagubite de autove,icule, tramvaie, in ca+ul in care autorul ramane despagubit. curs 14 oct., 2013 Participantii la activitatea de asigurare 3otrivit legii, activ. de asig. in '4 poate i e0ercitata numai de: a. p& romane, constituite ca sc pe actiuni sau ca soc. mutuale, b. asigurator sau reasigurator autori+ati in statele membre 56 care des asoara activ. de asig. si reasigurare pe terit. '4, potrivit dreptului de stabilire si libertatii de a presta servicii, c. sucursale apartinand unor societati mama, givernate de legi dintr-un stat terti, care sunt autori+ate de %.A, sa des asoare ast el de activitati pe teritoriul nostru, d. iliale ale unor asiguartori sau reasiguratori din satte terte, autorii+ate de catre %.A, e. asiguratorii sau reasiguratorii care adopta orma de socieatte europeana pe actiuni. 1a activitatea de asigurare nu pot participa orice comerciant, p sau p&, iind re+ervate e0clusiv soc com pe actiuni. 4 alta particularitate este aceea ca toate soc com pe actiuni care vor sa-si des aoara activ in dom asigurarilor sunt supuse unei duble autori+ari din partea %.A. 1a activ de asig. mai participa si intermediarii. Acestia sunt: . agentii de asigurare g. agentii subordonati de asigurare ,. bro7erii de asigurare "ocietatile comerciale de asigurare - sunt acele societati ce se constituie in scopul des asurarii activ de asig, prin inc,eierea unor contracte de asig in ba+a carora la producerea sinistrului va trebui sa plateasca indemni+atia de asiguarare asiguratului sau bene iciarului sau tertului pagubit. 3rincipalele trasaturi ale soc com pe actiuni in domeniul asigurarii, comparativ cu o soc com in general: - se paoate constitui doars ub orma sc pe actiuni, - scopul si obiectul sau de activ este bine de init, acela de a des asura activ de asigurari, - obiect de activitate unic,

- ele nu pot practica decat una din cele doua categorii de asigurari, ie o asig generala, ie o orma a asigurarii de viata, - soc de asigurare contribuie la acoperirea pre&udiciilor su erite de asigurati, - legea 31/1))0 este aplicabila numai cand nu e0ista o reglementare speciala in domeniu - lg 32/2000 sau norme ale %.A. societatea mutuala de asigurare - soc. civila constituita pe principiul mutualitatii, .oc de asig. se constituiec lg 32/200, lg 31/1))0 si %civ. la niv. 56 - directiva 2002/ vi+and asigurarae de viata. .e recomanda ca soc de asig sa ie .A sau soc mutuale. Actele constitutive ale unei soc de asig sunt ctr de soc si statutul care se pot inc,eia ie ca acte sepatarate ie sub orma unui inscris unic. #in cuprinsul acestor documente tb sa re+ulte: - actionarii - cap soc subscris - persoanele semni icative - ob de activ - separat se intocmeste studiul de e+abilitate. Actele sunt inscrisuri sub semn privata sau orma autentica. 4ri de cate ori este vb de un imobil acre ace parte din cap soc, aportul se aduce in orma autentica. $n realitate ptr ca este vb numai de bani, este su icienta orma inscrisului sub semnatura privata. Actionarii soc. de asig.: i. ordinul 1(/2012 %.A - prin potential ac&izitor se intelege orice p sau & sau un grup de ast el de persoane ce actionea+a singure sau in mod concertat, in legatura cu o ac,i+itie propusa. 6i doresc sa devina actionar semni icativ al unui asigurator sau isi propun ma&orarea drepturilord e votsau a cap detinut a.i. cota de participare va atnge dar ara sa depaseasca 202 din dr de vot sau din cap soc subscris. &. actionarii semnificativi sunt acele pers care in mod nemi&locit, singuri sau prin intermediul altora e0ercita drepturi ce decurg din detinerea unor actinui ce cumulat, repre+inta cel putin 102 din cap. soc. al unui asigurator. 3entru a dobandi calitatea de actionar semni icativ sau potential ac,i+itor, se ce a i indeplinite urmatoarele conditii: - avi+area persoanala din partea %.A, - sa nu ie incompatibil, - situatie inanciara solida, - repuattie morala corespun+atoare. 8rebuie acuta distinctie intre act semni icativ si persoanele semni icative. .unt persoane semni icative memrii %A, ai %#, ai %ons. de supraveg,ere, ai conducerii e0ecutive, actuarul 9stbaileste primele, intocmeste studiul:. Capitalul social: - nu poate i mai mic de )0.000 lei, - ;uv. poate sa ma&ore+e din 2 in 2 ani, a.i. incat sa ie 2*.000 euro. $n legislatia asigurarilor sunt preva+ute norme derogatorii, ast el:

- cap soc varstat al asiguratorului este de - mil. lei la activ. in domeniul asig generale, ara a i incluse asig. obligatorii, - 12 mil. ptr asig gen. complete, - 12 mil, ptr. asig de viata, sume care tb varsate in intregime anterior solicitarii autori+atiei de unctionare. 1a soc. de asig. aportul este doar in numerar. %ap soc nu se con unda cu alte resurse. Obiectul de activitate: - soc. tb sa des asoare e0clusiv activ dasigurare, doar una dintre cele doua mari categ de asigurari, Procesul de autorizare: - lg. 32/2000, - cel interesat adresea+a o cerere de autori+are %.A, ce tb insotita de urmat. doc: 7. actele constitutive a le societatii, l. studiu de e+abilitate, m. dove+ile privind indeplinirea cerintelor legale de pers. semni ., cap. soc. etc, n. ta0a in val. de 7.*00 lei ce nu se restituie dc cererea se respinge. - $n termen de 4 luni, %.A se pronunta, ie printr-p deci+ie de admitere, ie prin una de respingere carre tb intotdeauna motivata. 'espingerea poate surveni in ca+ in care: o. nu s-au indeplinit conditiile necesareoriv. actele constit. si studiul de e+abilitate, p. se constata una sau mm din urmat. situatii: documentatia pre+entata nu a ost intocmita in com ormitate cu legea, dina nali+a documentatiei re+ulta ca asiguartorul nuva putea des asura o activitate c normelor legale, actionarii si pers. semni icative nu indeplinesc criteriile si conditiile legale, nu se asigura un management corespun+ator, /. din anali+a studiului de e+abilitate r+ulta ca nu se pot atinge obiectivele, nu re+ulta o activitate e icace, r. lipsa doc. privitoare la persoane, Aceasta comisie nu des asoara un control de oportunitate ci doar control de legalitate. - admiterea se constituie intr-un prim avi+ de principiu, pentru inregistrarea la '%, - inregistrarea se ace incepand cu data preva+uta inavi+ul %.A, Infiintarea sucursalelor soc de asig.: - nu avem norme speciale, - plicam lg 31/)0 - de regula in actul de constituire, cand o soc doreste sa aiba si anumite sucursale, stabileste si sediile secundare, - cand se in iintea+a odata cu societatea, - se inregistre+a inainte de inceperea activitatii in &ud. in care va unctiona, Infiintarea sucursalelor pe teritoriul 'E: - tb sa se trimita o noti icare %.A cu urmatoerele in ormatii: statul pe teritoriul caruia urmae+a sa desc,id sucursala, un studiu de e+abilitate ptr a se preci+aactivitatile ce urmea+a a se des asura de respectiva sucursale, sediul, persoanele semni icative care pot anga&a sucursalain rel cu tertii, - in 3 luni %.A are obligatia sa transmita aceasta documentatie catre organismul similar din statul membru in acre urmea+a a se desc,ide sucursala, - dupa 3 luni, e0ista obligatia ptr %.A de a transmite solicitantului deci+ia organismului din statul strain, - activ. unei sucursale nu poate incepe mai devreme de 2 luni de la data aprobarii desc,iderii sucursalei,

"tabilirea in RO a unor sucursale ale asiguratorilor din "tate 'E, - in termen de 2 luni de la primirea documentatiei, %.A va comunica autoritattii competente din statul cu pricina, conditiile in c re se des asoara activ de asig in '4, - principiul reciprocitatii, "ocietati mutuale: - nu e0ista reglementari, aplicam dr comun, - este o p& civila, - ib de activ unic - asigurari, una din clase bor7erii: - sunt numai p& agentii de asiguarre: - p sau p&.

curs 21 oct., 2013 I(TER)EDIARII I( A"I%'RARI

la niv. 56 - directiva 77/)2 - directiva 2002/)2/%6 in 'o, aplicabile acestor participanti sunt disp. lg. 32/2000 si normele %.A. Agentii de asigurare pot i p sau p&. potrivit legii o p sau & poate des asura activitate de agent de asigurare daca <detine o autori+atie scrisa valabila din partea unui asigurator, denumita contract de agent, pentru a actiona in numele acestuia. Ag* de asig* pf conditii: 4. sa aiba pregatirea pro esionala despecialiatte sau competenta necesara acestei activitati, *. sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila pro esionala sau o garantie valabila, (. sa nu aiba ca+ier &udiciar ptrin ractiuni contra pm sau inanciar-bancare, 7. sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru gestionari, -. buna reputatie. 3oate des aura activ de intermediere, in cele trei orme: p a, intr indiv, intr amil. $n =ranta agentii de asig. nu sunt considerati comercianti, ci sunt considerati ca e0ercita o pro esie liberala. Agentul de asig* p! - se urmea+a procedura de constituire reglementata de lg 31. Aceste p& se pot constitui in oricare din cele * orme de sc, inclusiv .'1 cu asociat unic. conditii p!: - pe langa cele preva+ute de lg 31 sunt si conditii speciale il lg 32:

). sa aiba ca ob de activ numai activ de agent de asigurare, 10. sa aiba in vigoare un ctr de asigurare de rasp. civ. a carui valoare sa repre+inte 7*2 dina sigurarea bro7erilor, respectiv 1.121.000 euro/eveniment si o suma gregata de 1.700.000 eur/eveniment. 11. sa nu i ost anterior declarat in aliment sau sa aca obiectul unei asemenea proceduri. 12. buna reputatie 13. dnenimirea agentului sa cuprinda obligatoriu sintagma agent de asigurare, 14. asociatii, pers. semni icative sa nu aiba ca+ier 1*. conducatorul p& sa aiba studii superioare, - dupa indeplinirea acestor conditii, actul constitutiv se trimite la inregistrare la 4!'%. 4rice asigurator are obligatia sa coonstituie un registru al agentilor de asigurare in sistem computeri+at care ace parte din '! al asiguratorilor si reasiguratorilor. Bro+erii de asigurare - se pot constitui si unctionea+a doar ca p&, - a nu se con unda cu bro7erii in asigurare care pot i p ce sunt speciali+ati in operatiuni de intmediere a asigurarilor, .pre deosebire de agentii de asigurare p&, bro7erii se constituie cu autori+area %.A. .e pot constitui inoricare dintre cele * orme de sc iar actele constitutive di era in de orma &uridica a societatii respective. 60. daca este vorba de .%. sau .!%, ctr de asigurare al bro7erilor te necesar doar statut sub semnatura privata. 'eguli speciale c lg. 32: - p& romana, denumire bro7er de asigurare - cap. soc. minim varsat sub orma de bani, a carui val. sa nu ie mai mica de 2*.000 lei, - sa aiba ob unic de activ - bro7era&, - sa aiba sediu permanent, - actionarii semni . si pers. semni . ara ca+ier, - conducatorul e0ecutiv studii superioare sau cel putin o vec,ime de 2 ani in conducere in domeniul asigurarilor, - studiu de e+abilitate. #upa inregistrarea la '% se merge la %.A ptr autori+are, platind ta0a *000 lei. %.A da o deci+ie de admitere sau rspingere in t de (0 de +ile. .e poate ace contestatie la %AB in t de 1* +ile. Asemanari si deosebiri intre bro7eri si agenti: asemanari: - ambele categorii de intermediari pot mi&loci atat operatiuni de asigurare catt si de reasigurare - ambele categorii pot sa se oloseasca de serviciile diversilor prepusi, carora legea le reglementea+a statutul, deosebiri: - ag. de asig. pot atat p cat si p& - bro7er de asig pot i numai p&, - agentul de asig are un camp de activitate mult mai restrans, el poate intermedia aceleasi calse de asigurariin numele si pe seama unui singur asigurator, pe cand bro7erul poate i intermediarul mai multor asiguratori, - agentul se asigurare obtine autori+atia de la un asigurator, va inc,eia ctr de asig in numele si pe seama acestuia, in sc,imb bro7erul negocia+a ptr clientii sai ctr de asig. sau reasig. si acorda

asistenta inainte si pe toata durata contractului. #aca ag. de asig este un mandattar al asiguratorului, bro7erul de asig este un comerciant independent, care este atasat mai mult propriei sale clientele, el devine repre+entantul clinetului sau. Agentii de asiguarre subordonati - speci icul activ acestora consta in aptul ca intermedierea operatiunilor de asigurare are caracter accesoriu, complementar, in comparatie cu ceilallti intermediari care tb sa aiba obiect unic de activ. - ei de regula mi&locesc doar operatiunile de asigurare care au legatura cu activitatea din domeniul iin. bancar, Principalele obligatii ale intermediarilor: 1(. obligatia de in ormare completa, tb sa pre+inte clientilui autori+atia de unctionare si nr. de inreg. in registru, denimirea si sediul lui social, aptul ca poate sa inacse+e prime si sa emita doc. de asigurare, solutionarea pe cale amiabila adusa la cunostinta asiguratului, 17. plata coti+atiei legale la %.A, ma0im 32 pe an ce se preleva automat din contul bro7erului sau agentului, 1-. in activ. sunt obligati sa respecte %.A, 1). per ectionare continua 9cursuri: 20. toate masurile impuse de %.A trebuie respectate.

curs 2- oct. 2013 CO)I"IA de "'PRA$E%,ERE in domeniul A"I%'RARI-OR C"A %.A este autoritatea administrativa, autonoma, de specialitate, cu personalitate &uridica, constituita pentru apararea drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii activ. de asig. in 'o. .i-a inceput activ in 2001 cand 3arlamentula numit primul %onsiliu - organ de conducere colectiva al acestei comisii. 6ste repre+entata de catre 3resedinte iar din 200(, %onsiliul este ormat din 7 membri, dintre care se numeste 1 3resedinte si doi vicepresedinti. Activ acestei comisii se des as. in ba+a legii sia normelor prorii. in pre+ent, %omisia eliberea+a avi+e, adopta norme, deci+ii si circulare, dupa deliberarea in sedinta, cu semnatura 3resedintelui. %omisia lucre>a inpre+enta a cel putin patru membrii, unul dintre vicepresedinti poate inlocui pe presedinte. 3rincipalele atributii ale %.A: 21. avi+ea+a sau elaborea+a proiecte de acte normative care privesc domeniul asigurarilor sau implicatii asupra acestui domeniu, 22. autori+ea+a asiguratorii, reasiguratorii si broo7erii de asigurare sa des asoare activ de asigurare sau interimediere in asigurari, 23. aproba orice modi icare a documentelor pe ba+a carora s-a obtinut autori+area necesara,

24. aproba actionarii directi sau indirecti, c . legii, 2*. autori+ea+a des asurarea activ. de asigurare obligatorie in anumite domen ii, 2(. stabileste procentul de contributie al asiguratorilor din veniturile reali+ate de catre acestia. 27. aproba trans erurile de porto oliu, inclusiv pentru sucursalele care des as. activ. pe teritoriul altor state, 2-. emite norme prudentiale in domeniul asigurarilor, e0ista o #irectie de %ontrol, 2). organi+ea+a cursuri pentru pregatire pro esionala, Baza de date CEDA) 6ste implementata si mentinuta de %.A si a ost introdusa in ba+a unei #irective a 65. 6ste o evidenta centrali+ata a politelor '%A, inc,eiate pe teritoriul 'o. Atat e0istenta acestor date cat si imbunatatirea continutului in ormatiilor sunt activ. permanente. BAAR Biroul Asiguratorilor de Autove&icule din Ro - asoc. pro esionala, membra a %onsiliului Birourilor din 56 si este alcatuita din toate societatile de asigurare din 'o, autori+ate sa practice asig. de rasp. auto si mandatate sa elibere+e documente de asig. de rasp. auto %arte "erde. - e0ista un regulament al Biroului carte verde, c. caruia BAA' indepplineste doua unctii - in calitate de Birou al tarii in care a avut loc accidentul, isi asuma responsabilitatea de a gestiona si despagubi - in calitate de Birou ;arantor este c,emat sa garante+e documentele de asigurare de '%A carte verde, pe care societatile de asigurare le eliberea+a. e0ista 43 de Birouri nationale. -'(I TE"T nu va fi grila - cine ia min. - la ambele teste, intra in testul inal 9o icial: sau se va considera ca a promovat 9neo icial:. s. notiunea de asigurare vs. activ. de asigurare in conceptia legiuitoului roman 9doua de . lg. 32/2000:, t. clasi icarea ormelor de asigurare practicata in 'o si enuntarea unctiilor asigurarii 9asig. de viata si asig. generale, cele generale de stiut categoriile importante, sunt in lg. 32 ane0a:. u. enumerarea participantilor la activ. de asigurare cu caracteristicile lor importante 9la soc. care des . activ. de mentionat cele * categorii, accent pe .6 v. bro7erii de asigurare - regim &uridic ?. agentii de asigurare - regim &uridic 0. procedura avi+arii sc pe actiuni din domeniul asigurarilor @. conditiile minime necesare organi+arii si unctionarii .% pe actiuni 9si actele constitutive, actionarii si pers. semni icative:, +. %.A - organi+are si atributii aa. rolul %6#AA si al BAA'-ului c . legii romane.

dupa test curs 11nov., 2013 Contractul de asigurare Importanta %tr de asig este principala modalitatae de e0ercitare a com. u asig. 4rice raport de asigurare se leaga, ia nastere doar in temeiul ctr de asig. 1a asig. obligatorii este obligatoriu sa te asiguri dar ea nu ia nastere ara un contract. Reglementare estoe data in princila de !%%, art. 21))-2241, lg 13( art1--, 4(-(2 si normele incidente in materie emise de %.A. (otiune

3otrivit literaturii de spec. si reglem. in domeniu ctr. de asig. este acel ctr., in temeiul caruia asiguratul se obliga sa plateasca o suima de bani denumita prima de asigurare unui asigurator cu obligatia acestuia ca la producerea riscului asigurat sa acorde asiguratilor, bene iciarilor sau tertilor pagubiti o despagubire sau suma asigurata denumita indemni+atie de asigurare, in limitele si la termenele convenite. Caractere !uridice ale ctr. de asig.:

.* consensual - valabilitatea sa nu presupune e0primarea consimtamantului intr-o anumita ormaB potrivit ar. 2200 %civ. ptr. a putea i dovedit ctr. de asig. tb inc,eiat in orma scrisa. 6l nu poate i probat cu martori c,iar atunci cand e0sta un inceput de dovada scrisa. 8otusi, daca doc. de asigurare au disparut prin orta ma&ora sau ca+ ortuit, nee0istand posibilitatea obtinerii unui duplicat al acestora, e0istenta si continutul lor pot i dovedite prin orice mi&loc de proba. orma scrisa este ceruta numai ad probationem. /* aleatoriu - e0istenta si intinderea obligatiilor asiguratorului nu este cunoscuta in momentul inc,eierii contractului, ci depinde de un eveniment viitor si incert. 0* oneros - atat asiguratorul cat si asiguratul urmaresc o contraprestatie. 1* sinalagmatic - iecare dintre parti se obliga la o contraprestatie, obligatii reciproce si interdpendente, 9e0ceptia nee0ecutarii ctr., suportarea riscului:. 2* cu e3ecutare succesiva - prima de asig. se poate plati ie anticipat, ie in rate. .e aplica re+ilierea in ca+ul neplatii. 4* de adeziune - 117* %civ. clau+ele esentiale ale acestuia sunt impuse ori sunt redactate de una din parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand posibilitatea decat sa le accepte ca atare. 1egea 32 obliga asiguratorii sa-si elabore+e propriile conditiile de asigurare in de clasele de asigurari pe care vor sa le practice, lg obliga deasemeneaa siguratorii sa pre+inte potentialilor asigurati principalele elemente ale asigurarii respective. Acestea se re era in principal la de inirea evenim. asigurate, indemni+atia, ca+urile de e0cludere din,a sig, cand incepe si cand incetea+a asigurarea, cum se suspenda, care sunt posib, de re+iliere, termen de plata samd. Conditii de fond ale ctr* de asig*: .* capacitate: sunt asiguratori p& romane si straine, o sucurlasa sau o iliala. %apacitatea asiguratorului se circumscrie principiului specialitatii 9doar acele asigurari pva+ute in actul constitutiv:. cap. se dobandeste la data inmatricularii in rc, sau inreg. soc. mutuale in regsitrul societatilor. ctr. de asig. poate i inc,eiat si de catre cei care au cap. de e0. restransa 9este un act de administrare:. /* consimtamant - legea cere ca acesta tb sa provina de la o pers. cu discernamant, sa ie e0primat de a produce e ecte &uridice, sa ie e0teriori+at, sa nu ie alterat de vicii de consimtamant. 9serios, liber si e0primat in cunostinta de cau+a c . legii:. "iciile pot ie: eroarea, dolul, violenta si le+iunea. 6roarea modi icatta prin !%%. 'are sunt situatiile in acre una dintre parti este in eroare esentiala. .- a considerat in practica ca, eroarea se produce atunci cand asigurarea urma sa ie acuta doar la o anumita societate de asigurari intr-un scop bine determinat si care era o cau+a esentiala a contractului. 6a poate i pre+enta si atunci cand vi+ea+a insusirile esentiale ale bunului. 6roarea poate i si eroare de calcul, recti icarea poate i acuta bilateral. "iolenta atrage anularea unui contract atunci cand estee e0ercitata de un tert, dar numai daca partea al carei consimtamant a ost viciat cunostea sau ar i trebuit sa cunoasca violenta savarsita de un tert. !u se prea intalnesc ca+uri de violenta. #olul prin regticenta este cel mai intalnit in practica asigurarilor. #olul tb dovedit, orice mi&loc de proba acceptat. #olul importantC 0* obiect determinat si licit - nu tb. con undat cu obiectul asigurarii. !%% ace distinctie intre obiectul contractului 9operatiunea &uridica - orma sau tipul se asigurare: si obiectul obigatiei 9unul plateste prima, celalalt indemni+atia/despagubirea:.

1* cauza licita si morala - motivul care determina partile sa inc,eie contractul. ea tb sa e0iste, sa ie licita si morala. 6ste ilicita cand este contrara legii si ordinii publice. 6ste imorala cand este contrara bunelor miravuri. .anctiunea ptr lipsa cau+ei este nulitatea relativa. 3tr. cau+a ilicita sau imortala nulitatea este absoluta. .e cere ca cealallta parte sa i cunoscut acest lucru sau i trebuit sa-l cunoasca. %au+a poate i imediata sau mediata. Conditii de forma: - tb sa ie scrisa. Inc&eierea contractului de asigurare 6tapa precontractuala: - cciv, lg. 32 si normele %.A, ordinul 23/2000. 60ista obligatia generala de in ormar reciprooca a partilor contractante. $nainte de semnarea contractului, asiguratorul are obligatia legala de a comunica potentialilor asigurati, urmatoarele in ormatii: 1. durata contractului 2. modul de derulare a acestuia 3. suspendarea sau re+ilierea 4. mi&loace si termene de plata, prescum si penalitati *. metode de calcul si de distributie a boni icatiei (. modul in care se vor re+olva reclamatiile 7. in ormatii despre asigurator curs 1- nov., 2013 Etapa precontractuala - oblig. de a se in orma reciproc 1. oblig. de in ormare ce revine asiguratorului consta in in ormarea potentialilor asigurati cu privire la in ormatiile esentiale: durata contractului, modul de derulare acestuia, re+iliere sau suspendare, modalitati de plata a primei si a indemni+atiei, modalit. de solutionare eventualelor neintelegeri. in doc. pe care le pre+inta, tb. cuprinse in . cu privire la cine este asiguratorul, bonitatea acestuia, ormele de asig. practicate. 2. asiguratul este obligat sa raspunda in scris la intrebarile pe care le ormulea+a asiguartorul si sa dclare price date sau in , impre&urari pe care le cunoaste si acre sunt considerate esentiale pentru inc,eierea valida a contractului, "anctiuni in ca+ul neindeplinirii oblig. de in .: - dc. asiguratul este cel care de+in ormea+a, asiguratorul poate solicita anularea contractului pentru dol prin reticenta, iar in ca+ ca s-a produs riscul asigurat, asiguratorul poate re u+a plata despagubirii. constituie cau+a de nulitate a contractului in ca+ul in care datele au ost ascunse cu rea credinta, - dc. oblig. de in . este incalcata de catre asigurator, asiguratul, are mai multe posibilitati: poate cere adaptarea contractului, incetarea contractului cu oblig. asiguratorului de a-i restitui primele de asigurare. Ac. oblig. se intinde si asupra intermediarilor.

Oferta de a inc,eia ctr.: - ea tb sa ie reala, serioasa, precisa si completa 9neec,ivoca:, - se aplica dr. comun in ceea ce priveste procesul d ormare a acordului de vointa, Acceptarea o ertei: - pura si simpla 9neconditionata:, - inc,eierea ctr. nu se produce automat ca in dr. comun, Cuprinsul contractului: - !%% stabileste concret, - 2201 - partile ctr., riscul, obiectul, priima de asig, indemni+atia de asig., obligatiile ce revin partilor, incetarea etc. - polita de asig. va cuprinde numele/denumirea partilor, sediul/resedinta, numele bene iciarului dc. acesta nu este parte in contract, - obiectul asig. il repre+. valorile ce se asigura si nu obligatiile partilor, - persoana nu este obiect al asigurarii, doar sanatatea, viata etc. - riscurile asigurarii: evebiment determinat, viitor, posibil dar incert la care sunt e0puse valorile asigurate, ele tb. precis stabilite, - oblogatai de in ormare cu privire la date esentiale legate de risc - orice modi icare adusa valorii asigurate tb. adusa la cunsotinta asiguratorului, - in lipsa mentionarii pretului politei, nulitatea este relativa, se poate acoperi prin plata politei, - lipsa semnaturii pe contract duce la nulitatea contractului, este o nulitate relativa, poate i acoperita ulterior, - contractul semnat este cerut ad probationem,

Efectele contractului de asigurare

test: 21))-2241 cod civil curs 2* nov., 2013 Efectele ctr de asigurare Obligatiile asiguratului: 1. obl. de a comunica impre& esentiale si in ormatiile privind bunul sau valorile ce se asigura, 2. obl. de plata a primelor, 3. obl. de a incunostinta asiguratorul in legatura cu ivirea ca+ului asigurat, Obl* de comunicare a impre!* esentiale Ac. obl. este consacrata legal de art 2203 %civ. si in principiu continutul ei se re era la urmatoarele: a. de a raspunde in sctis la intrebarile ormulate in c,estionar de asigurator, b. de a declara la data inc,eierii ctr. a oricaror in ormatii care sunt esentiale ptr. evaluarea riscului de catre asigurator, se intinde pe tot parcursul contractului. $n ca+ de neindeplinire a acestei obligatii:

- sanctiunea necomunicarii este nulitatea relativa a contractului, - dc. ac. necomunicare intervine pe parcursul e0ecutarii ctr. nu se sanct. cu nulitatea ci suntem in pre+enta unei cau+e de re+iliere a ctr. Oblig* de a plati 5obl* esentiala6 - prima de asigurare repre+inta obiectul de negociere al partilor ptr ca legea spune in mod e0pres <asiguartul are obligatia de a plati prima stabilita in ctr si la termen< - proma se negocia+a c,iar si la asig. obligatorii de rc, - prima de asig. se stabileste numai in bani, care se pot plati ie in intregime la per ectarea ctr. ie la un alt moment stabilit de parti orin in mm transe. 1ocul platii: - portabila, plata poate i acuta la sediul asiguratorului sau al imputernicitului sau, - dovada platii primei revine asiguratului iar !%%, spre deosebire de vec,iul da posibilitatea asiguratului sia oricarei pers. interesate sa oloseasca orice mi&loc de dovada ptr. a proba plata primelor. !eplata primei: - se poate re+ilia ctr. daca nu s-a convenit alt el, - dc. partile au stabilit plata integrala aanticipata, ctr, de asigurare nu mai ia iinta ptr. ca lipseste obl. asiguratorului de a plati despagubirea, - dc. plata primelor se ace in rate, neplata unei rate poate conduce la re+iliere, e0ista totusi posib. legala preva+uta in ctr. de a acorda un termen de pasuire, - partile pot stipula in ctr. o clau+a care sa spuna ca in ca+ de neplata a primelor se va proceda la suspendarea ctr. - asiguratorul are oblig. ca in c,iar continutul ctr. sa preci+e+e car sunt consecintele &ur. ale neplatii primelor de asigurare, - alternativa la re+iliere este compensarea primelor cu despagubirile, ac. sol. se aplica numai dc. asiguratorul doreste, re+ilierea se aplica ope legis, dc. nu a ost preva+uta in ctr. 4blig. de in ormare privind producerea ca+ului asigurat 92207: - ac. obligatie se pre+uma, c,iar dc nu este preva+uta in ctr. - ac. in ormare tb. sa se produca intr-un termen re+onabil, - dc. a ost preva+uta in ctr. partile tb sa se con orme+e contractului, - ea se ace prin orice mi&loc de in ormare, acuta de catre cei interesati, - dc. ac. onlig. nu este indeplinita, se pot produce urm. consecinte &ur: - asiguratorul poate sa re u+e plata indemni+atiei, daca din acest motiv nu a putit stabili cau+a si intinderea pagubeiB acest re u+ de plata nu operea+a oricum si numai dc sunt indeplinite anumite conditii, n& are caracter supletiv, deci asiguratorul vrea, poate sa acorde indemni+atia, - ca sa poata re u+a, asiguratorul tb sa probe+e ca sunt indeplinite doua conditii: din cau+a necomunicarii nu s-a putut stabili cau+a si intinderea pagubei si legatura d cau+alitate intre necomunicare si ac. imposibilitate in care el se a la. - de la data inregistrarii in ormarii ca s-a produs riscul asigurat, asiguratorul ia masuri ptr intocmirea dosarului de dauna, din acest moemnt se naste dr asiguratului, bene iciarului sau tertului pagubit la indemni+atia cuvenita. Obligatiile asiguratorului: - plata indemni+atiei de asigurare, se ace de regula siguratului, bene iciarului, mostenitorilor sau tertului pagubit,

- cuantumul indemni+atiei se stabileste prin negociere sau in ca+ contrat de catre instantele de &ud, - dovada pre&ud. se ace cu price mi&loc de proba, - niciodata despagubirile nu depasesc val. bunului din momentul producerii riscului sau cuantumul pagubei ori suma asigurata, - in ca+ul supraevaluarii, dc. e ectele acesteia sunt prev+ute in ctr. se srespecta clau+ele contractuale, dc. nu s-au preva+ut in ctr. tb acuta distinctie intre buna sau reaua credinta a asiguratului, ast el: dca a ost de rea credinta sanctiunea aplicata este nulitatea relativa ce se intemeia+a pe intenti sa rauduloasa, dc. a ost d buna creddinta, ctr. se mentine iar despagubirea se va acorda la valoarea reala a consecintelor produse de riscul& asigurat. - in ca+ul subevaluarii, eroarea sau intentia rauduloasa nu are nicio relevanta, solutia care sete aplicabila se re era la acordarea despagubirile in raport cu limitele in care a ost contractata. #ransiza 60istenta unei ranci+e in ctr. de asigurare reduce costul asigurarii si atentionea0a asiguratul asupra conduitei preventive. $n practica avem doua categorii de ranci+e: a. simpla - conditionea+a acordarea despagubirilor de o limita minima a pre&udiciului, dc. paguba nu depaseste val. ranci+ei asiguratorul nu va i obligat la plata despagubirii, raspunderea lui va interveni doar in ca+ul in care pre&udiciul va depasi val. ranci+ei. $n acest ca+, asiguratorul va i obligat sa acopere in intregime pre&. ara sa scada val. ranci+ei deductibile b. absoluta/deductibila - se intalneste atunci cand asiguratorul ie stabileste o indemni+atie de asigurare or etara ce se aplica la survenirea ca+ului asigurat, indi erent e val. pre&udiciului, ie se anga&ea+a sa ac,ite cu titlu de despagubiri numai un pricent din val. pre&udiciului. de e0. dc. val. ranci+ei este de 202 din val. asig. iar procentul ptr care el s-a anga&at, asiguratorul nu acorda despagubire, iar dc. paguba este de mai mult de 202, despagubirea va i redusa. Cazuri de e3onerare a asiguratorului: - prin conventia partilor sau prin lege. se prevede ca in anumite situatii asiguratorul nu va raspunde, putand sa re u+e plata indemni+atiei. de e0. in asig. de bunuri si rc asiguratorul nu datoara+a indemni+atie de asig. daca: riscul a ost produs cu intentie de catre asigurat, bene ici'ul asigurarii, ori de un membru din conducerea pers. asigurate. 1egea e0tinde si la pers. ma&ore care in mod statornic locuiesc sau gospodaresc impreuna cu asiguratul sau cu bene . asig. precum si la prepusii asiguratului sau ai bene . asigurarii. Coasigurarea: - solidaritatea asiguratorilor Reasigurare: - act. in regres a asiguratorului impotriva reasiguratorului $n ca+ul decesului asiguratului: - mostenitorii sunt in temeiul legii .... - asiguratorul poate sa continue ctr. cu mostenitorii,

curs 02 dec., 2013 Cedarea7 modificarea si incetarea ctr* de asig* Cesiunea/cedarea ctr. - este reglem. de !%% ptr prima data 1egea creea+a doar posibilitatea cesiunii ctr. de asig. cu acordul scris al asiguratorului. 6ste acea operatiune &uridica prin care se inlocuieste cel putin una din partile contractante e0istente cu un tert. .e modi ica asa cum se inc,eie, pe principiul simetriei. #c. impre& esentiale privind riscul se modi ica in cursul e0ecutarii contractului, asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului aceste modi icari. Incetarea ctr. de asig. - la e0pirarea duratei ptr care a ost inc,eiat. %a+uri speciale de incetare: - la producerea riscului asigurat, inainte de inc,eierea ctr. de asig. - la ivirea unei imposibilitati de a se produce riscul, dupa data inc,eierii ctr. de asig. 220*- ctr. de asig. se des iintea+a de drept in ca+ul in care, inainte ca oblig. asiguratorului sa inceapa, a produce e ecte, riscul s-a produs ori producerea acestuia a devenit imposibila precum si daca, dupa ce obligatia asiguratorului a inceput sa produca e ecte, intervenitea riscului asigurat a devenit imposibila. nu tb. cin indata producerea riscului inainte de inceperea obligatiei asiguratorului cu producerea dupa. e ectele sunt di erite. in primul ca+ ctr incetea+a, in al doilea ca+, asiguratorul va tb sa plateasca indemni+atia de asigurare. $n ca+ul neplatii primelor de asigurare, 220( spune ca in ca+ul in care nu s-a convenit alt el, asiguratorul piate re+ilia contractul daca primele de asig. nu sunt platite la scadenta. Denuntarea ctr. - doar la ctr. ara termen, cu preavi+ min. 20 +ile, calculate de la data primirii noti icarii de catre cocontractant - denuntarea operea+a in temeiul legii, nu este necesar sa ie stipulata in ctr., poate i invocata de orice pers. interesata, ara nicio motivare, - cerinta obligatorie rste sa respecte termenul de 20 de +ile. - dc. in interiorul termenului de preavi+ se va produce riscul, asiguratorul va i obligat la plata despagubirilor sau a indemni+atiei de asigurare. - spre deosebire de dr. com. nu estte necesar ca acel ctr. ce urmea a se des iinta sa ie ara termen. - denuntarea poate i acuta prin orice mi&loc de comunicare. E3pirarea duratei ctr. - duce la incetare ara sa ie necesara vreo ormalitate din partea partilor, - partile pot sa prelungeasca durata dupa ce aceast a e0pirat. Incetarea ctr. de asig. - incetarea perioadei de asigurare nu tb. con undata cu incetarea ctr. de asig. - este posibil sa e0iste ctr. dar sa nu i inceput perioada de asigurare. nulitatea ctr. - testCCC - automat se s iintea+a ctr. retroactiv.

pentru test: 21))- 2241 ncc e0emplu: ctr de asig poate i dovedit: - prin orice m& de proba - polita de asig sau alt doc. - doar prun artori cand e0ista inceputbde priba scrisa -