Sunteți pe pagina 1din 76

, 42 Prejrner

(Iudetul ,

Brasov)

. r vdzutd de sus Cetafea din Prejme

Comuna Prejmer, cea mai rasar iteana a~ezare din Tara Btrsei, poseda cea mai mare ~i puternica cetate taraneasca din aceasta zona. Aproape de cotul Carpatilor, in fata pasului Buzau, ea apara, impreuna cu cetatea Crucii, poarta de intrare a invadator ilor in fertilul ~es al Birsei. Biserica, inchinata sf. Cruci, inconjurata de 0 incinta, dateaza din inceputul secolului XIII. Zidur ile, clad ite din piatra pina la 3 m Inaltime. confirma supoz it ia ca d ispozitia planimetr ica a biser icii, in cruce greceasca cu bratele egale, apart ine stilului de construct ie al ordinului Cavalerilor Teutoni, deci ea a fost inceputa inainte de 1225, an in care regele Andrei II i-a obligat pe Cavaleri sa paraseasca Transilvania. Elevatia s-a continuat de la 3 m in tuf calcaros, in formele caracteristice trecerii de la stilul romanic la eel gotic, asa-zisul gotic timpuriu burgund, pe care cistercienii l-au introdus in Transilvania prin construirea abatie i de la Cirta, pc la mijlocul secolului XIII, ceea ce dovedeste ca terminarea b isericii din Prejmer se datoreste acestui ordin de calugari. Regele Bela IV a atribuit in 1240 cistercienilor patru asezari intemeiate de Cavalerii Teutoni: Prejmer, Harman, Feldioara si Sinpetru, Nu se cunoaste insa nici o ibiser ica cisterciana cu planul in cruce greceasca. - aceasta dispoz it ie planimetrica fiind adusa de Cavalerii Teutoni din Siria. In arhitectura bizant ina acest tip de constructie este cunoscut inca din secolul VII ~i larg raspind it in cuprinsul bisericii rasar itene , in schimb, in Transilvania nu se cunoaste din secolul XIII 0 asemenea constructie in afara celei din Prejmer, iar in Germania se cunosc doar dteva. Bratele crucii grecesti, formate din doua travee patrate s i absida pol igonala, inchisa pe trei latur i, se grupeaza in jurul careului central, ele purtind tipicele bolt i sexpartite cisterciene, ale carer nervuri se sprijina pe console de tipul celor intilnite la abat ia cisterciana de la Cirta, al carei santier a introdus in Transilvania goticul burgund, avind ca prim vlastar biserica sf. Cruci din Prejmer. Caracteristice pentru goticul timpuriu sint si cele doua ferestre inguste, inch ise in arc frint, de pe latura estica a corului, ca s i ferestrele rotunde cu traforuri in patru lobi, plasate in lunetele semicirculare ale bolt ilor. Bisericile cisterciene neavind turnur i, cel octogonal de deasupra careului este deci inaltat ulterior, anul 1461 aflindu-se inscris deasupra bazei sale. Turnul s-a construit concomitent cu inaltarea incintei, care a sacrificat un turn situat in fat a bratului vestic al bisericii. Acesta a fost prelungit intre anii 1512-1515, date inscrise in mai multe locuri pe corpul cladir ii, lungimea originara dubl indu-se, dispozit ia planimetrica transformindu-se in cruce latina, bratul vestic devenind nava ce poarta 0 bolta semicirculara pe retea de nervuri din pamint ars, in forma stelata, tip de bolta mult uzitat in jurul anului 1500 in Transilvania. Curind dupa 1427, an in care regele Sigismund dispune ridicarea in Tara Birsei a unor sisteme de aparare, s-a construit puternica incinta in jurul edificiului sacral ce ramine nefortificat. Zidul inelar atinge 0 inaltime intre 12 si 14 m, baza avind 0 grosime de 5 m. La inalt imea coridorului de aparare zidul este prevazut cu masiculiuri si metereze, este flancat de 5 turnur i, dintre care cele din sud-est si nord-vest s-au pastrat intacte. Turnurile plasate "extra muros" au coltur ile exterioare unite de curtine joase, separind castelul de santul de apa lat de 8 m si adinc de 2 -4 m. La 10 m Inalt ime. coridorul de aparare, lat de 2 m, inconjoara incinta deasupra zidului de aparare, slab luminat prin deschiderile inguste ale meterezelor si masiculiurilor. Avind astaz i un acoperis in forma de sa, se presupune ca deasupra lui s-a aflat inca un coridor din lemn, de la care s-au mai pastrat citeva birne de sustinere. tn sud-estul coridorului este montata 0 "Orga a mort ii", de mici dimensiuni, unica in Transilvania. scindura de stejar se roteste in jurul unui ax de fier prins intr-un chenar de lemn. De fiecare parte a scindur ii erau legate cinci tevi de pusca plasate in niste scobituri. In timp ce unui rind i se dadea foe, celalalt se reincarca si prin intoarcerea scindurii se putea trage continuu. Tevile de calibru mic serveau mai mult ca mijloc de intimidare, decit de distrugere. Pe latura interioara a incintei principale stnt asezate, ca fagurii unui stup, pe patru nivele, camari de locuit si de proviz ii, abordabile printr-un complicat

"Curtea primdriei" a cetdtii din Prejmer (acuare14)

sistem de platforme si scari. Usile camarilor mai poarta numerele caselor carora le apart ineau, fiecare gospodar ie avind camara ei. Doua incaper i spatioase mai poarta denumirea de ,,~coala veche", dovada ca nici in timpul asediilor scoala nu se in treru pea. Un tunel boltit in leagan , lung de 30 rn, inch is cu canaturi de stejar si la mijloc cu 0 hersa, duce catre interiorul cetatii. In secolele XVI -XVII apararea cetatii se ampl if ica prin adaugarea, in partea sudica, a unei incinte fortificate, numita "Curtea primarie i", ale carei ziduri sint strapunse de numeroase masiculiuri si metereze, iar in interior inconjurate de camari al carer numar total creste la 267. Impresionanta este fatada cu un parapet in partea superioara, impodob it cu arcade oarbe duble si simple, un gratios decor in stil renascentist, cum 11intilnim si la multe biserici ortodoxe. 0 a treia zona inch isa de ziduri, dar fara funct ie defensiva, a fost amenajata la inceputul secolului XVIII, asa zisa "Curte a brutarilor", situata in coltul format intre incinta principala si curtea primariei. Totodata, s-a nascut si lungul tunel de intrare, sprijinit pe arcade baroce, in fata "Curtii primariei", situat pe locul ocupat odinioara de pun tea r idicatoare a santului cu apa astupat in a doua jumatate a sec. XIX. lata citeva date din furtunoasa istorie a comunei Prejmer: in 1242, la retragerea tatar ilor, asezarea a fost total distrusa prin foc, ca si in 1278 si 1285. Intre 1336 si 1345, tatar ii au distrus in repetate rinduri comuna renascuta din cenusa. In 1421 si 1431 Prejmerul a fost nimicit de turci, care in 1493, 1520, 1547, 1551 repeta invazia pradind si incendiind comuna. In 1564a ars intreaga comuna si partial cetatea. In 1583un cutremur a provocat mari pagub.e. In 1620comuna a suferit distrugeri iar in urmator ii ani ea a ars de cinci ori. In 1652 s-au distrus toate locuintele, rarn inind doar opt, si 0 mare parte a cetatii. In 1753 s-a efectuat 0 temeinica restaurare a cetat ii s i bisericii. In 1801 a fost renovata biserica. In 1960 s-a inceput restaurarea generala a cetati i si a bisericii prin Directia Monumentelor Istor ice, consolidindu-se toate cladirile, inlatur indu-se constructiile ulterioare, ce denaturau aspectul originar, redind monumentului forma sa initiala. Restaurarea generala a cetat ii incheiata in 1970 a asigurat monumentului rezistenta de a infrunta secolele viitoare. Pretiosul altar triptic in stil gotic, datind de la mijlocul secolului XV, a fost de asemenea restaurat.

,sant deap~

+lncmt

IniulOJrJ

2 cortes pr"m~riei 3 corte byutHilor


5
HI 1~"'"

Revlsta

TRANSILVANIA

SU'UU

43 Cristian (judetul Bresov)

demo/at

XIII

~pe/~1500

mXIX
rH<>""
rl <>r<>n;; r-rta i Hr7.;11 in 1 fi.'1R

Cet atea din c:t'ta t ea

Cristian , viizlIiii

din

vest

a fast din nou arsa , de asta data de ca tre

Comuna Cristian poseda una din cele mai impozante cetat i taranest i din Tara Birse i, care - ridicata din piatra de cariera si de r iu , inceputa pe la mijlocul secolului XIII s i term inata in secolul XVI - prez inta aceeasi dispoz it ie planimetr ica ca s i cetatea din Prejmer, cu un dublu cordon de curtine concentrice si 0 curte semicirculara situata in fata intrar ii, amintind "Curtea Pr irnar iei" din Prejmer. Din cele noua turnuri ale incintei s-au pastrat opt inch ipu ind , cu zidurile lor de piatra cenusie acoperite de iedera, un castel din basme. Curtinele ina lte de 6-lOm si late de 1,5-2 m la baza, sin t legate prin scunda s i sumbra bo lta a port ii de curtea sernicirculara a barbacanei devansata spre vest, adapostind in interior un coridor de aparare sprijinit pe console din lemn. De turnul port ii este legata 0 a doua centura de curt ine, mult mai scunde, inal te de vreo 4 m , care del im iteaza "Zwinger-ul", legind coltur ile exterioare ale turnurilor devansate, in al carer cat inferior se gasesc trecerile semicirculare ce leaga sectoarele "Zwinger-ului" intre ele. Un sant de apa, alimentat din ptriul ce curge de-a lungul laturii nord ice, incercu ia cetatea. In 1899 au fost demolate camar ilede provizii ce inconjurau incinta, adosate zidului de aparare , impreuna cu coridorul de aparare situat deasupra lor. Astfel, incinta si-a recapatat aspectul initial, zidul - mult mai ingust in partea super ioara - forrn ind , la inalt imea de vreo cinci metr i, un drum de straja ce lega turnurile intre ele, ale carer intrar i erau toate situate la aceasta inalt ime, caturile lor inferioare fiind accesibile prin scari interioare. In partea sudica , scar i de piatra ta iate in grosimea zidului urea spre drumul de straja. In sectorul nordic al incintei se observa, in afara intrar ii lor semicirculare in tumur i, console de bazalt iesind in trepte din peretii turnur ilor , de care se sprijineau scar i mobile pentru ca aparator ii sa se poata urea mai repede in turn. Varietatea forme lor pe care 0 prez inta turnurile de la Cristian constituie farmecul acestei cetati. Cele din nord-vest si nord-est, de sectiune semicirculara, poarta acoperisuri in forma de pup itru, fiind inzestrate cu masicul iur i in al patrulea cat, celelalte turnur i, de sect iune patrata, sint acoperite in pupitru sau in patru ape, purt ind in virf steaguri de vint metalice. In coltul de nord-est, Zwinger-ul este considerabil larg it , curtina scunda fiind impinsa pina in malul pir iulu i, pentru a crea un mai mare spatiu de adapost vitelor in timp de asediu. In coltul de nord-est, un turn hexagonal dat ind din 1654 apara acest sector al "Zwinger"-ului, ale carui curtine mai joase sint s i ele prevazute cu metereze. Aparator ii "Zwinger"-ului erau protejat i de turnurile de flancare si de zidul mult mai inalt al incintei. Intrar ile in "Zwinger" din curtea incintei sint astaz i in parte zidite, in parte mascate de molozul antasat in urma unor mod if icar i la construirea cavourilor pe latura exter ioara a sectorului nord-estic, un de se afla cimitirul comunei. Turnul din nord-est a fost locu ibil , cum arata un horn si urmele unei vetre , care servea probabil pentru fierberea apei si a pacurei , lichide cu rol defensiv. Deasupra tunelului de poarta , ce se putea inch ide cu 0 hersa, se inalta un turn masiv ce proteja poarta care comunica cu barbacana printr-un pod ridicator deasupra santului adinc cu apa. In 1611, Gabriel Bathory a ocupat cetatea si a incendiat intreaga comuna.
Partea

de est a ceta!ii din Cristian , incinta

interioard

(acuareld}

Citeva decenii mai t irz iu , in 1658, cetatea a fost din nou arsa , de asta data de catre ta tari. Desi Cristianul nu se numara printre comunele ce au fost, in 1240, subordonate patronatului calugar ilor cistercieni, singura parte din construct ie care a suprav ietu it demolar ii din 1839 a bisericii cu hramul sf. Nicolae, din centrul incintei, este partea infer ioara a clopotnitei, ale care i elemente stilistice se datoresc influente i sant ierului cistercian de la Crrta, transm isa prin construct iile bisericii sf. Bartholomeu si ale bisericii Crucii din Prejmer. Porticul boltit format in parterul turnului, din care se deschideau trei arcade semicirculare spre cele trei nave, confirrna forma baz ilicala a vechii biserici, construita prin 1270 ca o baz ilica cu trei nave s i st ilpi. Marea rozasa ce se deschide deasupra portalului principal in peretele apusean al turnului, avind in centru un polilob traforat , inconjurat de cercuri si patru lobi rea lizat i in aceeas i tehnica, permite presupunerea ca decorul rozasei d isparute din peretele apusean al abat iei de la Cirta a fost asemanator sau identic cu cel din Cristiano Portalul, cu trei retrageri are pe fiecare parte trei coloane ale carer capiteluri, in stinga, sint impodobite de frunze cu crosete, cu str iat iun i longitudinale, asa cum le int iln im si in corul bisericii sf. Bartholomeu si in cel al abat ie i de la Cirta. La perechea inter ioara a coloanelor int iln im chiar s i frunza de vita, aidoma aceleia de pe o consola cu capitel de crosete din bratul nordic al trenseptului abat iei de la Cirta. In parte a dreapta , cele trei capiteluri sint diferit impodob ite , cu lujere naturalist redate, cu vita si palmete, care arata deja apar itia concept ie i decorative gotice. Un element arhitectonic unic in Transilvania 11constituie grupul celor trei turnuri, din care doua inguste, cu scar i in spirala, ce flancheaza clopotnita urcind pina la etajul al treilea, dind acces in tribuna bolt ita amenajata in catul al doilea al turnului, ca s i in cel superior. 0 asemenea construct ie era prevazuta ~i pentru comuna Harman, un de insa proiectul nu s-a realizat decit partial. Clopotn ita constru ita din tuf calcaros, initial purta un acoperis identic cu cel al turnului din comuna Ghimbav, avind 0 galerie med iana din lemn, in care se deschideau ferestre pentru sunetul clopotelor. In 1903, clopotnite i i s-a mai adaugat un cat, cind a prim it coiful actual cu patru turnulete pe coltur i s i 0 lantema in virf. Un alt element ramas din vechea baz ilica este 0 cheie de bolta av ind in relief un "agnus Dei", la fel cu cel de pe cheia de bolta a bisericii din Sinpetru, apart inind aceluiasi sculptor. In 1841, bazilica a fost inlocuita cu 0 b iserica-hala spatioasa, cu tribune, ale care i cinci perechi de arcade sint ca s i arcul triumfal, incheiate in arcuri plate. In peretele estic al corulu i este incastrata lespedea preotesei Anna May, decedata la 22 aprilie 1631, in "irsta de 25 ani, lnvesmintata in trad itionala peler ina incret ita si cu voalul femeilor - un document pret ios si pentru istoria portului sasesc. Atribuim aceasta lespede sculptorului sibian Elias Nicolai in a carei perioada de activitate se inscrie ~i anul 1631, epoca in care pe lespezile acestui mester apar capete de ingeri inar ipat i inscr ise in coltur ile superioare. In anii 1960-1961 intreaga cetate Iz idur i si turnuri) a fost restaurata.
Revista TRANSILVANIA SIBIU

44 Ghimbav (Iudetul

Bresov)

As pect ul illi!iai

al cetdtii

din Gbimbau,

ued ere din sud-est

(reconstr ucti e graficd

de Heinrich

Luckesch )

Situata la vest de Brasov, comuna Ghimbav poseda 0 cetate dat ind din secolul XV ce prez inta acelasi plan inelar asernanator cetat ilor din Sinpetru , Harman si Prejmer. Toate aceste cetat i erau inconjurate de un sant lat umplut cu apa , cel din Ghimbav fiind alimentat din piriul care a dat denumirea germana a local itat ii. Peste santul cu apa se lasa un pod aparat de doua turnuri rotunde ce flancau vechea intrare lunga, acoper ita cu 0 bolta in leagan foarte joasa , prevazu ta cu herse si port i din stejar. Deasupra intrar ii se aflau doua caturi-bastioane, fatada lor fiind dispusa cu guri de turnare si metereze. Bastionul port ii ca si turnul din sud-est au fost demolate in secolul XIX, pentru a se cladi, in locul lor, pr imar ia , cind s-a astupat ~i santul de apa, intrarea in cetate facindu-se printr-o poarta ta iata in zidullaturii de sud a cetat ii, Din cele sapte turnuri, cite strajuiau initial cetatea, s-au mai pastrat cinci, ridicindu-si frunt ile inalte sub acoperisur ile ce coboara in panta spre interiorul curtii. Cele trei etaje superioare ale turnurilor sint dotate cu masiculiuri si metereze, turnurile devansate fata de curtine sint plasate de-a curmezisul in "Zwinger", format intre zidul inalt al incirite i si cel scund exterior (pastrat azi doar in nord) ce leaga coltur ile exterioare ale turnurilor. Parterul lor este strapuns de treceri ce leaga sectoarele "Zwinger-ului" intre ele. Din zidul interior se deschid metereze alternate cu masiculiuri, cele duble constituind 0 particularitate nernai int iln ita in Tara Birsei. Ele erau deservite din coridorul de aparare desfasurat, pe latimea de 1,.5-2 m , in zidul inelar. De pe acest coridor se intra si in turnuri, el fiind plasat deasupra celor doua etaje de carnar i ce inconjurau zidul inelar, demolate in 1940 cu exceptia a doua casute situate in nord-estul curt ii. Mihai Viteazul, Radu Serban si Vlad Tepes n-au reus it sa supuna cetatea, iar lui Gabriel Bathory i-a fost predata , fara rez istenta , in 1611, pentru a fi crutata comuna de jaf s i pirjol, a~a cum promisese voievodul Transilvaniei, care insa nu ~i-a onorat cuv intul dat, alungind aparator ii si din cetatea in care s-a instalat. La scurt timp, cetatea a fost recucer ita de catre mercenarii comitelui Michael Weiss, din Brasov si restitu ita locuitorilor. In 1658, localnicii au predat cetatea, fara rez istenta, tatar ilor care, dupa ce au incendiat intreaga comuna , au vindut prizonierii in Iata por t ilor Brasovulu i, celor ce se milostiveau sa-i cumpere: copiiipentru doi-trei taleri sau pentru patru potcoave, batr in ii pentru 10 taleri. Doar 155 de cetateni au avut norocul sa fie rascumparat i, vreo 60 au scapat prin fuga, restul, peste 900 de suflete, au fost ucisi in mod cumplit. La aceasta invazie cetatea a suferit mari distrugeri, ca s i baz ilica din curtea cetat ii, care a fost recladita dupa doi ani. Dupa refacerea ei, cetatea n-a mai cazut in m ina dusman ilor desi comuna a suferit mult in luptele cu curuti i. Bazilica din Ghimbav, cu hramul sf. Petru, a fost r id icata la sfirs itul secolului XIII, in forma unei bazilici cu trei nave, fiind apoi reconstru ita in stil gotic in prima jumata te a secolului XV. Din clad irea in it iala s-au pastrat clopotn ita de vest si part ile colateralelor care 0 flancheaza , acoperite cu traveele lungi si inguste ale bolt ilor in cruce pe ogive din piatra , in peretele de apus deschiz indu-se lungi si foarte inguste ferestre inche iate, in partea super ioara , in arc frint. In coltul de nord-vest, nervurile de piatra urea de pe 0 consola ale care i patru cimpur i terminate in partea infer ioara in coltur i ascut ite sint impodob ite cu trilobi. Porticul, in catul inferior al turnului, poarta si el 0 bolta In cruce pe ogive, situata foarte sus, ale carei nervuri s-au unit intr-o cheie de bolta, azi disparuta. Incaperea deschide trei arcade largi in arc frint catre cele trei nave baziIicale, in fatada apuseana , put in devansata , aflindu-se portalul principal in stil gotic. Caturile superioare ale turnului sint amenajate pentru aparare cu metereze destinate arcasilor , Pitorescul coif al turnului este format dintr-o baza piramidala si UL con octogonal ascut it , intre care se intercaleaza 0 galerie inch isa cu balustrada din lemn adapost ind clopotele. ineaperile latera le ale corulu i, indepl inind initial tunctia unoI' capele, apartin construct iei originare, asernanatoare dispoz it ie i cr rului cu cape Ie laterale de la bazilicile din Bartholomeu, Harman s i Halmeag . Bazilicile acestor localitat i
Cetatea din Ghimbav, vdzutd din sud-uest (acuarela}

poseda

s i ele in hala tardiv,

sudica

aceleasi format

ferestre

geminate,

traforate,

a carer

forme

indica colaborarea in stil romanic corului, cisterciene. eel inferior absidei m ineaza se deschide

unui mester a intrarii

pe santierele romanic tardiv. , Bolta traforate

cisterciene,

ca s i ambrazura,

in sacristie , La Ghimbav, poseda doua caturi si


0

in hala de sud alaturata superioare, dintre care la

un frumos portal printr-o travee

caracter izat si el prin forme corului dateaza din secolul lua

Ca si la Codlea, sacristia se ajunge dintr-o patrata

scara spiralata

XV, compusa corul.

bolta

in leagan

cu penetrat ii deasupra Inirial, nava centrala

poligonale.

Ferestre

gotice cu muluri se termina

in tri obi si patrulobi

Arcul triumfal

in arc frint.

fost tavanita reconstruit, nascut inaltat

, Dupa distrugerea

cetat ii s i a bazilicii

de catre tatar i, in 1658, s-a corpul bazilical La reconstruct a reie s-au a primit in turnul.

in 1660, corul si sacristia.

Doi ani mai tirziu, ei.

din moloz si cenusa, din tigla, prin

iar in 1665 s-a renovat cit ~i acoperisul plat al navei bolta sprijinite

mult atit peret ii bazilicii tavanul

In

1738/39 bazilica

o invel itoare sint separate

centrale

s-a ment inut insa pina

1775, cind a fost inlocu it printr-o arce dublou, 1775. impresionantei chilor stilpi ai navei centrale.
t ia boltii

din caramiz i. Traveele pe pilastri

bolt ilor in cruce atesta construe-

sern icil indr ic i, adosat i ve-

0 inscript ie aflata in podul bazilicii


port i cu turnurile Lukesch de deasupra sau defensiv, de f ancare

in anul

Demolarea fidel intr-un provizii ment,

(aspect reconstituit camar ilor de curtinelor exteacest monu-

desen de Heinrich

din Sinpetru),

inlaturarea

~i a coridorului in mare parte, de aparare

de aparare

lor, lndepartarea

r ioare scunde s i astuparea turnurile

cu pam int a santului

de apa au deposedat

de caracterul ale incintei.

despre care martur isesc azi doar

demo/at

XU, XV~
Revista TRANSILVANIA SIBIU

45 Codlea (judetul Brasov)

XIII.

plt/" 1500 ~ XVIII!m demo/a.t

10

i5"WI.-

Dad. pentru cele mai multe cetati tarane~ti din Tara Birsei putem deduce perioada apar it ie i doar din aspectul arhitectonic s i imprejurarile istorice care au determinat ridicarea lor, in schimb posedam pentru cetatea din Codlea precizarea datei in care a inceput construct ia , consemnata in .Faptele memorabile Codlene" de Joseph Duck unde se spune ca "In acest an (1432) s-a incepu t construirea castelului sau a bastionului in jurul b iser icii." In it iat iva for tificar ii au declansat-o incursiunile turcest i din anii 1421 si 1432. Un cordon de curt ine, inal t de 8-10 m cu baza de 2 m grosime del im iteaza 0 incinta ova la , cea mai ext insa din Tara Birse i, cu un diametru longitudinal de 85 m , inconjurata de doua r indur i dese de camari dispuse pe doua nivele. Pe latura de sud ele se afla in spatele unui impozant sir de arcade semicirculare, cu un acoper is in pupitru ce coboara de pe coroana zidului spre curte; pe latura de nord, cele doua n ivele de camar i sint despart ite prin doua plansee, deasupra celui superior afl induse coridorul de aparare. In sectorul estic lipsesc camarile, demolate la transformarea vechiului turn al faurar ilor. din sud-est, in clopotn ita actuala. Ca si clopotn itele din comunele Maierus, Rodbav si Halchiu, cea din Codlea a primit o camasa de zid din tuf calcaros, intar itura in jurul bazei sale, aceasta atingind astfel 0 grosime de 5 m. Deasupra, la ina lt imea catului al doilea, s-a amenajat coridorul de aparare, zidul dintre turnul dogarilor s i clcpotn ita refacinduse fara metereze. In 1794, innoindu-se acoperisul turnului, s-a depus in bumbul de pe virful coifului 0 cron ica ce relateaza evenimentele istorice ale comunei pe 0 per ioada de ~ase secole. In 1892, turnul si coiful au imbracat forma lor actuala. Intre 1823 -1830 pe latura de sud s-a construit noua pr imar ie, ocupind locul fostelor camar i adosate curtinelor. Acestea nu posed a mas icu Iiur i, ci numai guri de pacura ce strabat oblic zidul, alternate cu metereze folosite din cor idorul de aparare, amenajat pe grosimea zidului ce se subt iaza considerabil in sus. Ca s i in turnuri, in coridor se intra prin camarile adosate zidului de incinta , In est, mai rez ista masivul turn al dogarilor care, la restaurarea cuprinzatoare din 1975, a fost degajat de anexele utilitare construite ulterior. In sudvest se ina lta , cu patru caturi, turnul tesatorilor acoperit in pupitru, incoronat cu creneluri s i aseman indu-se prin ele cu turnul pentagonal din Ungra, de pe Olt. Cele trei laturi devansate ale sale sint armate cu masiculiur i, in catul superior desch izindu-se metereze pentru arcasi. Cetatea Codlea a dispus de un triplu cordon de curtine; un zid scund delimiteaza "Zwinger-ul" lat doar de trei metri care, cu except ia laturilor de est si nord, s-a pastrat pina astaz i, Ridicarea ulterioara a celui de-a 1 do ilea zid inelar este dovedita prin forma micilor sale meprinse in rame de stejar, ce se inch ideau prin butuci turnant i. Coltul vestic, avansat in forma tr iunghiulara , forma 0 curt icica cu f int ina, num ita "Curtea preotului", sau "a f int inei" cupr inz ind intre curtine s i casa parohiala care, la sfirs itul secolului XVI, s-a mutat pe strada pr incipala. In "cur tea preotului", la 1605 au aparut alte construct ii, Acest spatiu a fost aparat de turnul rotar ilor, a carei poz it ie exacta nu mai poate fi ident if icata. Un al treilea inel de curtine incepea din "curtea preotulu i", inconjurind spre vest si nord un helesteu asanat in 1836 cind s-a construit noua scoala , a singura data cetatea Codlei a fost ocupata, in 1612, cind Gabriel Bathory a reusit , prin viclesug , sa convinga cetaten ii sa predea cetatea de buna voie. Dupa patru zile, codlenii au reusit sa-s i reocupe cetatea. Ca toate edificiile sacrale sasesti din Tara Birse i, ce sint inconjurate de ziduri inalte si puternice, biserica din Codlea a ramas, in centrul incintei, nefortificata. Inchinata ina inte de Reforrna sfint ilor militari Mihail ~i Gheorghe, ea este una din put inele biser ici-sala roman ice din Transilvania, ce dateaza inca din prima jumatate a secolului XIII, fiind constru ita fara turn. Cea mai .veche parte a sa, pastrata inca din cladirea orig inara , este impunatoarea fatada apuseana zid ita din tuf calcaros netencuit, cu fronton ina.lt , strapuns de trei ferestre lungi, inguste, aseman indu-se cu fatada vest ica a bazilicii din Ros ia , Astaz i, un mic portic din secolul XVIII, d iston ind ca st il cu fatada romanica, acopera portalul de vest cu arhivolta semicirculara, cu trei retrageri, ambrazurii f iindu-i incluse trei colonete cu frize de capiteluri din piatra , Perechea exter ioara poseda capiteluri impodob ite cu frunze, cu nervuri transversale imperecheate, la cea nord ica nervurile avind forma sirur ilor de bobite, at it de caracter istice capitelurilor vechi roman ice din Transilvania. Perechea interioara de coloane poarta capete inar ipate de ingeri, cele mijlocii sint diferit compuse, eel de nord prezfata un fel de arbore cu trunchi si coloana, eel de sud 0 baza de co-

==

T'urnul

dogarilor"

al cetd{ii din

Codlea [acuareld )

loana cu un tor, iar alatur i intercalat un cap de animal, poate al unui miel. Sculpturile sin t cioplite fara Iinete, dar au un mare efect decorativ. Presupunem ca in urma distrugerilor din 1421 si 1432, biserica a fost reclad ita cu exceptia Iatadei apusene. Corul, inch is pe trei laturi, lung de 16,5 m s i lat de 7 m , cel mai lung cor din Tara Birsei, este luminat de trei ferestre cu muluri mai recente situate in peretele de sud. Tot aici mai exista intrarea preotului din epoca prereforma tor ica , cum 0 aflarn la multe biserici romanice. Nervurile de teracota ale bolt ii cu penetrat ii ce forrneaza lunete inguste si inalte, se spr ij ina pe console cilindrice, striate sau ornate cu grilaje. In nord, s-a construit 0 sacristie eu doua nivele, bolta in leagan a catului inferior fiind de asemeni impodobita cu 0 retea de nervuri din teracota , CJ. s i bolta catului superior ce a servit, probabil, drept cape la , cum rezulta din urmele unei picturi murale. Protocolul din 1897 al unui control al bisericii consemneaza existenta unei intrar i ce ducea in catul superior, incheiata in tr-un arc trilobat aplatizat. Nu se mai pastreaza nici 0 urrna a acestei intrar i, in catul superior intr induse azi pr intr-o f ereastra cu ajutorul unei scar i mobile. De asemeni, sint ment ionate cinci dulapuri incastrate, servind celor cinci diaconi pentru pastrarea vaselor de cult, in timpul prereformatoric. Sacristia poseda un acoper is intr-o singura apa , cobor ind spre curte. Lunga de 35 m, lata de 13 m, sala n-a fost n iciodata bo lt ita , ci numai tavan ita. Pe latura sud ica , sala este lum ina ta prin ferestre cu ambrazuri drepte, sem icirculare, dat ind din secolul XIV, care au inlocuit ferestrele in arc frint. Se st ie ca pe latura nord ica au existat ferestre semicirculare, azi zidite. In doua etaje 0 tribuna ocupa peretele de nord, locurile fiind rezervate tinerilor. Peretele apusean este ocupat de tribuna orgii. In 1685, un incendiu a distrus toate part ile din lemn ale cetat ii si bisericii, cu except ia clopotn itei. In 1701, biserica, abia refacu ta , a ars din nou, cu except ia corului, desi era acoperit cu ~ita. Noul tavan casetat da teza din 1702, alcatu it din 252 de casete pa tra te, pictate cu rozeta trandafirului lutheran stilizat. Medal ionul median, ocup ind spat.iul a 12 casete, poarta 0 inscr iptie: "Nu tot i care graiesc Doamne Doamne, vor ajunge in imparat ia cerului. Johannes Stolz, dne istre Anno 1702 die 5 august, Tomas Gross, Simon Playger pictor secund. Renovatum 1959." Renovarea tavanului apar t ine pictorului Eduard Mowres, stabilit in Codlea. Linga peretele sudic, in partea de vest, se poate vedea portretul naiv stilizat al pictorului Tomas Gross, semnat T. G. Deasupra orgii, pe una din casete este pictata 0 sern iluna si alatur i un soare, cu sernnatura Georg Kenzel, probabil al treilea pictor care a lucrat la casete. Lungimea s i lat imea apar disproportionate fata de ina lt imea bisericii d ind impresia ca ea se ascunde sub pantele lungi ale acoper isului. Pe latura de nord, fara ferestre, se aflau od in ioara adosate alte carnar i, locul in incinta fiind foarte limitat fata de populat ia comunei. Aceste camar i au fost indepar ta te in secolul XIX.
Cdmdri de provizii din sectorul sudic al incint ci intericare a cetdti! din Codlea

Revista

TRANSILVANIA

SIBIU

46. Vulcan (Iudetul

Brasov)

_XIII IInxv ~XVI

m1-1808

AUt denumirea romaneasca cit si cea german a a local itatii, situata la Brasovului, pomenita documentar pentru prima data ca "villa Volkan", vine de la slavonul uilc = lup, desele padur i de stejar ce acopera muntii Persani si dealul Codlei fiind odinioara intesate de lupi. Satul Vulcan este mentionat in documentele secolului XV si XVI aproape totdeauna ca avind cea mai redusa populatie dintre cele 13 comune sasest i ale Tarii Birsei (in 1532 avea doar 18 gospodarii). Ca urmare, cetatea din jurul bisericii este aidoma aceleia din Maierus cea mai mica si mai modesta din toate cetat ile sasest i ale Tar ii Birsei. Si aici, centrul asezar ii a fost b iserica-sala romanica clad ita in secolul XIII, de la care nu s-a pastrat decit arcul triumfal semicircular. Invazia turceasca din 1421 a devastat comuna at it de cumplit incit regeie Sigismund a scutit-o in acel an de birul sf. Martin, iar in anul urrnator a permis suspendarea dar ii pentru zece ani, in scopul refacerii satului. Atunci, a suferit desigur s i biserica mari avarii, intruc it a fost reclad ita in secolul XV in stil gotic, primind un cor inchis, spre est, pe trei laturi, cu 0 bolta cu penetrat ii asemanatoare aceleia din comuna Ghimbav. Nervurile din piatra pornesc de pe console in forma de chipuri omenest i, cheile de bolta fiind simple discuri neornamentate. In anii 1521 s i 1560 sint consemnate lucrar i la sala bisericii, ea primind 0 infat isare modesta , In 1611, trupele lui Gabriel Bathory distrugind biserica, s-a construit 0 mica capela ltnga cor, care servea ca lacas de cult. In 1665, s-a reconstruit biserica, folosindu-se partial zidurile din piatra ramase in picioare. Corul a primit 0 bolta din caramida , iar peret ii sal ii ina ltat i - un tavan casetat cu 0 invel itoare de ~ita. "In anul 1760, spune 0 inscr ipt ie, s-a renovat biserica care era at it de ruinata, incit nu se putea sluji in ea cind ploua." In sud, s-a alipit corului 0 sacristie, demol indu-se mica capela , Un an mai tirziu, acoperisul a primit 0 invelitoare din tigle. Este probabil ca la reconstruirea bisericii in 1665, sa se fi ridicat in curtea ei si clopotnita de lemn nim icita ulterior intr-un incendiu. In 1792, Thomas Schobel, primarul comunei intre anii 1783 - 1795 ~i cronicarul e i, a determinat locu itor ii sa reconstruiasca clopotnita , operatic inceputa in anul urmator in vestul bisericii care, printr-o prelungire tot spre vest, s-a unit cu clopotn ita. Singura piesa existenta de interes artistic si istoric din inventarul bisericii este cr isteln ita din piatra in forma de pot ir, bogat ornamentata cu inscript ii, datind din anul 1741, opera a mesterului anonim care a realizat si cristeln ita din Maierus, datata 1723. Chiar si put in ii locuitori ai acestei asezar i mult incercate au fost nevoit i sasi inconjoare biserica cu un zid de aparare, scut impotriva incursiunilor turcest i. Simpla incinta de forma poligonal-ovala, inalta intre 6-10 m, a fost straju ita de trei turnuri amplasate in sud-vest, sud-est ~i nord. Din turnul de sudvest s-a mai past rat catul inferior, in ruina , Deasupra intrar ii, pe latura nordica , vedem un masicu liu pe console din lemn s i stilpii cu lagarele de glisare ale unei herse ce apara poarta. Mai t irz iu , s-a construit in fata acestei intrar i noua pr imar ie, prin care trecea un gang boltit, ina lt , spre poarta cetat ii. In 1963, s-a interzis trecerea in ceta te prin aceasta clad ire , astfel incit intrarea a fost mutata mai spre est, sacrificindu-se opt din camar ile de provizii alipite zidului cetat ii, pe aceasta latura pastr indu-se doar ~ase camar i in pa:rtea de vest a incintei. De-a lungul zidului din sud construit in linie dreapta , camarile forrneaza un front inch is, construite pe doua nivele, sub un acoperis in pupitru ce coboara spre interiorul cur t ii. Catul superior al sirului de camari este accesibil de pe 0 platforma de scindur i, sust inuta de birne orizontale, din loc in loc urcind scar i de lemn spre ea, dind curt ii un aspect neobisnuit si pitoresc. Fiecare dintre camar ile izolate prin peret i de scinduri, cu lut p~ jos, are 0 intrare separata si 0 ferestruica de aerisire. Deasupra camarilor , sub panta acoperisului, se afla un coridor de aparare pentru folosirea met erezelor si gurilor de turnare. In coltul format intre zidul de sud s i eel de vest este devansat un turn, in parterul caruia se observa doua arcade azi zidite, ce formau pro
20 km in sud-vestul
Cetatea din Vulcan, vdzutd din sud-uest [acuareld}

Camari

de provizii,

din sector ul nordic al cela!ii din

Vulca1l

babil 0 intrare. Deasupra lor se deschid masicul iur i menite sa apere aceste intrar i in fata carora s-a aflat poate inca 0 barbacana , un fragment de zid din exteriorul turnului indicind 0 asemenea prezenta. In 1611, cind trupele lui Gabriel Bathory au invadat satul, cetatea a fost incend iata , aparator ii fiind obl igat i sa se retraga in acest turn. Dar atacatorii, aducind 'pa ie si lemne in jurul turnului si dindu-le foc, au asfixiat aparator ii adunat i in turn. Atunci a pierit aproape intreaga popu lat ie a satului, vreo trei sute de suflete, cei cit iva prizonieri luat i fiind rascumparat i cu bani grei din Codlea s i Risnov. In zidul de sud s-a aflat 0 intrare cu inscr ipt ia 1529. Turnul din sud-est a fost demolat in secolul XIX, construindu-se in locul sau "sala cornunala". In 1616, locuitorii au ina lta t zidul din sud, catre cimitir, dublind din temelie grosimea lui s i folosind la aceasta pietrele din turnul distrus s i din unele curt i parasite. in 1630 s-a rc s+aurat si s-a ina ltat si zidul de vest catre curtea paroh iala , iar un an mai t irz iu , zidul de est catre cimpul deschis, construinduse in centrul sau un mic bastion, iar in interior un coridor de aparare, de la care s-au past rat citeva urme de b irne , In 1632 a urmat ina ltarea zidului de nord spre u Iita bisericii, poarta acestei laturi, sub bastionul de nord, fiind z id ita , Din insemnar ile cronicarului af lam ca in 1684-1686 s-a consolidat bastionul zidului catre ul ita , ina lt indu-se cu un etaj din lemn, menit sa adaposteasca cele doua clopote turnate in 1633 si care au at irna t , cinci decenii intr-o clopotn ita improv izata plasata in cimitir. De toate aceste lucrar i am inteste 0 inscr ipt ie in peretele de sud-vest: "Renovatum anno 1686 Th. S. Thomas Schock Viec." In 1808, s-a clad it pr imar ia adosata zidului de vest. Linga masiculiu l zidului din sud-est 0 inscr ipt ie ne spune ca: "In anul 1521 s-a pus temelia acestui zid. In 1611 acest loc a fost devastat de ta tar i, inc it doar cinci oameni au sea pat cu v iata , In 1622 s-au ina ltat zidurile si s-au intar it. iar in 1833 s-au reparat din nou." Pe latura de nord in exterior, se afla inscr ipt ia: ,,1632 reparata pentru prima data, 1833 pentru a doua oara imbuna tat ita - M(artin) H (eiser) mester." Masicul iur ile zidurilordin nord, sud si vest au forma obisnu ita, prevazute cu metereze in forma gaurii de cheie, un mic acoperis oblic, iar consolele ce sust in mas icu liur ile urea vertical si nu oblic ca la cetatea din Feldioara. In intervalul dintre anii 1586 ~i 1841, a~ezarea a ars de 11 ori. Astaz i, cetatea din Vulcan este una din cele mai ingrijite.
Revista TRANSILVANIA SIBIU

48

Tapu

(Iudetul

Sibtu)

Prima denumire a asezar ii, Hulduualach , apare intr-un proces pentru "zeciuiala" din 1309, in care este citat s i preotul din acest sat (care devine in 1470 Holdwyllag, in 1492 Hodwyllag), pe ling a alt i clerici ai arhidiaconatului de Kukulev major. A doua denumire, Villa Abatis, apare in documente din intervalul anilor 1311-1342, prin care Elegius, superiorul abat ie i de la Igr is, insista pe ling a regele Carol Robert de Anjou pentru retrocedarea propr ietat ilor abat iei - printre ele ~i Tapu ("Satul Abat iei''}, care au fost ocupate de voievodul Ladislaus Ran in vremea domniei sale dintre anii 1294 -1315. Tapu a fost deci 0 comuna aserv ita, printre altele, abat ie i de la Igr is. In 1416, regele Sigismund de Luxemburg apara sate Ie abat ie i (Tapu , Sorostin , Cenade si Manarade) impotr iva nobilimii maghiare, cele patru sate participind, alatur i de sas ii din cele ,,$apte Scaune", la scrv iciu l militar datorat coroanei. Din documentul de la 1469 rezulta ca cele patru sate formau si 0 unitate biser iceasca , cu Cenade ca decenat, purtind acest nume. In 1485, regele Matei Corvin d ispune ca aceste patru sate sa plateasca impozitele conform legilor celor Sapte Scaune, si nu ca iobagii nobilimii. Documentele secolului XV ment ioneaza adesea tend inta nobilimii maghiare de a smulge aceste patru comune de la teritoriul liber al sas ilor , caruia i-au fost alaturatc, pentru a le supune la biruri, dar satele se bucurau de protect ia regala , Dupa desf iintarea abat ie i de la Igr is, pe la 1500, papa Alexandru a ho tar it ca cele patru sate, foste posesiuni ale abatiei, sa fie incluse in dieceza Cenadului. In 1552, regele Ferdinand de Habsburg a cedat cele patru sate episcopului de Alba Iulia, Franz de Medias. In 27 martie 1553, cele patru sate sint cedate orasulu i Sibiu in uzufruct , in schimbul unei despagubiri plat ita episcopului de Alba Iulia. Sibiul nerespectind intelegerea, satele sint cedate, la 18 aprilie 1553, pentru 4000 guldeni, unui anume Nicolaus Chereprovich care se ev ident iase la cucerirea Tim isoare i, In 1573, principele Stefan Bathory aproba preot ilor din cele patru sate sa incaseze "zeciuiala" acestora. In 1582, a fost instituit un "Liber statutorum sive legum capituli Chanadiensis" (Cartea statutelor sau Legea Capitlului din Cenade) - 0 dovada ca cele patru sate au format 0 unitate at it in sens clerical cit si adm in istrat iv. In 1657, satele ajung in posesia principelui Gheorghe Rakoczy II, iar. in 1792, imparateasa Maria Thereza le arendeaza cont ilor Telek i in lotul celor 83 de comune, pentru suma de 20.000 ducat i, pe term en de 100 ani. De atunci, locuitorii din Tapu au fost ohligat i sa presteze munca grea a comunelor aservite. In 1848, la desf iintarea iobag iei , familia Teleki a reclamat despagubiri pentru cei 24 de ani de robota ce lipseau la cei 100, astfel incit i s-a cedat jumatate din pam intul satului Tapu. Aceasta scurta privire asupra istoriei si situat ie i juridice a satului expl ica existenta unei biserici modeste s i redusa amenajare a cetat ii.
Q ~.

i ::

------

-------

---~-...,

........... ,

.........................................

J .............

'-''-' ... u~J.J..

Inaltata pe un promontor iu , mult deasupra cornune i, cetatea a aparat , la inceputul secolului XVI, b iser icuta gotica datind de pe la 1400. Zidar ia ei din piatra bruta apare mai veche , insa planul de b iser ica-sala, ca si forme le stilistice gotice t irz ii, pledeaza pentru ridicarea bisericii in pragul secolului XV. Din pacate , portalul principal a fost zidit la 0 restaurare a edificiului, altfel articularea ambrazurii sale ne-ar fi perm is, poate , 0 datare mai precisa. Din arhivolta in arc frint se mai vede ceva din partea super ioara , ea fiind prof ilata prin baghete semicilindrice ;;i baghete cu sect iune in forma de para, printre cavete. Corul pre lung s i ingust este divizat de doua arcuri fr inte, neob isnu it de putern ice, intr-un patrat acoperit cu bolta in cruce fara nervuri si 0 parte estica , pentagonala , acoper ita de 0 bolta cu cinci penetrat ii. Peret ii patratului , cuprinsi intre arcuri putern ice, fiind de doua ori mai grosi decit a i part ii est ice, ne indreptatesc sa presupunem ca s-a intent ionat ridicarea unui turn deasupra patratului de cor (asa cum s-a procedat la bisericile invecinate din Agirbiciu si Axente Sever), dar s-a renuntat , probabil din motive pecuniare. Arcul triumfal prez inta 0 cornisa dreptunghiulara in trei retrageri Ia nasterea arcului. In cei trei peret i din est a i corului se deschid trei ferestre in arc

b
_XIV ~XVI

ro

[K]195~/5b
~j838

Cetatea din Tapw,

vdzuld

din vest [acuareld}

T'ur nul

de poarltl

al celtl!ii

din Tapll

frint eu muluri traforate in patru lobi, eea mijloeie - tr ipart ita, eele latera le bipartite. In peretelc de nord al eorului se aflji 0 ni~a de tabernaeol azi zid ita, eu un frumos baldachin, format de doua frontoane laterale si un arc frint aproape rotunjit pe latura din Iata, toate terminate in fleroane, colturile fiind mareatc de fiale zvelte. Portalurile din sud si nord, situate pe acelasi ax, s-au creat, probabil, in ]625, cind b iser ica a fost transformata , arhivoltele simple in arc frint apartinind aeestei perioade. Portalului nordic, in ]838, i s-a adaugat un mic portie si tot atunei sala a primit un tavan plat din stucatura. Ferestrele sa lii au fost mar ite prin desehideri rectangulare. Doar in nord-vest se mai afla 0 ferestru ica ingusta de 20 em, inch isa in arc frint. Contraforturi seunde, fara retrageri, sprij ina biseriea, eele de pe coltur ile Iatadei apusene fiind deosebit de puternice, treptate la jumatatea ina.lt im ii. Pe latura nord ica s-a aflat 0 saeristie de la care mai exista fragmente din peret ii laterali, - intrarea din cor, eu desch idere in arc fr int , fiind az i zidita. Peret ii din piatra bruta de cariera ai bisericii conserva doar partial tencuiala pe care se observa urme de incendiu. o simpla incinta formeaza un oval, inch is in est si vest de un segment de cere. Zidul, din piatra de cariera si de r iu, semaiinaltaincala6m.Lainaltimea de 5,5 m, apar ta ietur ile lungi ale unor metereze, la distanta de 2,5 m unul de altul. Un al doilea rind demetereze, mici, strapunge zidul de aparare la 4 m inalt ime, meterezele, asezate in majoritate oblie, fiind captusite cu caramida si piatra. La 4,5.m ina ltime apare un sir de gauri in care se introduceau birnele de sustinere ale coridorului de aparare. In vest, catre comuna din vale, se inalta turnul de poarta cu trei nivele ina lte , de plan rectangular, sprij init la colturi de patru eontraforturi. Intrarea e sust inuta de doua arcuri puternice in est si vest, un al treilea spr ij in ind-o la mijloe. In al do ilea cat se deschid spre vest trei metereze, iar spre est doar unul. Platforme din b irne separa caturile legate intre ele prin scar i de lemn. Coridorul de aparare ce incoroneaza turnul este scos in consola pe b irne , acoperisul sau in patru ape av ind 0 scurta coama. Sehela pentru clopote se inalta de pe solul parterului, deoarece peret ii turnului s-au subrez it la cutremurul din 194{),cind s-a surpat pe jumatate zidul din est, reconstruit in 1955 din caramida. Fatada de vest e Ilancata de doua eontraforturi care conserva lagarele de glisare ale hersei. Intrarea pentru pieton i, de pe latura de nord, era de asemeni inch isa pr intr-o hersa ce se minuia din turnuletul asezat deasupra portitei, inch isa pr intr-o u~a ghintuita. Camar i de provizii erau adosate incin te i, acoperite intr-o singura panta ce cobora spre curte. In aceste camar i se conservau cereale, slanina , rachiu, mere, ehiar si portul de sarbatoare care se redepozita dum in ica , dupa slujba. Inca in secolul XIX s-au adosat asemenea camar i si la peret ii nordiei ai bisericii, intrucit ele constituiau 0 siguranta pentru provizii, 0 prevedere fata de ineendiile dese ce izbueneau in comuna , chiar in timpuri pasn ice , Toate aeeste camar i au fost demo late in 1941. In partea sud ica a incintei s-a aflat 0 capela, multa vreme servind , dupa Reforma, eelor ramasi eatoliei. In 1852 capela a fost demo lata, materialul ei folosind la construirea unui nou local de scoala ,
Revrsta TRANSTLVANLA SIDIU

49 Agirbiciu (Iudetul

Sibiu)

Ceta/ea din Agi rbici, VQzutd

din vest

Situata Visa, Agirbiciu interne iata 1357 -

intrc

comunele
0

Se ica Mare ~i Axente saseasca

Sever,

strabatuta de pentru prima

de pir iul Schelk, data in 1516 urrneaza:

este

veche asezare

apart in ind Scaunului documentar vremii precum

inca in secolul

XIII.

Pomen ita schimbat

1343, denumirea Egirbig; - Arbegjen, lunca , apa): Inch inata satului, dateaza data pentru cite un

local itat ii s-a

in decursul

1382 - Egerbeg;

1415 - Egerbyga;

1484 - Eyerbogen;

provenind Fecioarei

de 13. eger (in maghiara

= arin) s i begy (in rnagh iara =


0

Maria, biser ica-sala , r id icata pe secolului elementele

col ina din mijlocul in 1415, interioinch isa spre

de la inceputul

XV, pornen ita documentar este delimitat si absida turnului,

care pledeaza arc Arcurile

de stil gotic, put ine la numar , din sala din vest din care est,

rul ei. Corul patrat , boltit puternic pe cinci laturi.

in cruce fara nervuri, de p iatra corului cu


0

in est s i vest de in Agirbiciu situata

fr in t catre

sust in greutatea Sever s i Ocna

- ca in local itat ile vecine Axente sud - este plasat vania. amenajata pentru deasupra aparare,

Sib iulu i, ultima mai scunda, acoper is,

patrat , poz it ie mai rar int iln ita in Transilera initial de lemn sub turnul de la inceput indepartata iar coiful
0-

Clopotn ita av ind astaz i cinci caturi galerie din turnului

data cu supraetajarea tul al doilea primit circular.

in 1827. Atunci,

a fost inaltat de deasupra od inioara

de la caa bolt ii coru-

in sus prin ziduri din podul inferioare

caram ida mai printr-o

put in groase,

forma celu i din Seica Mare. In catul bisericii Caturile ale turnului,

al doilea, deschidere,

lui, se patrunde

in arc semide car iera, v iz ib ile aici. In fiind

construite

solid din piatra

de r iu si din put ina caramida , au peret i mult mai gros i, pietrele in interiorul al patrulea peretele amenajat zelor, turnului. deschide doua caturi Incepind patru
0

de la catul pentru Deasupra

al tre ilea , peret ii se subt iaza , Catul sunetul clopotelor adapostite

ferestre intrare

estic al turnului traverse

in arc fr int duce in podul abs ide i, unde s-au bolt ii in leagan cu penetrat ii a abr indulu i inferior al metereperechi in abtragator ilor. patrata , inch ise in partea contraforturile catului absidei initial ce inconjoara caturilor de aparare catului supede apaformau superibasca s i deasupra amplasarea

de aparare.

sidei sint asezate acoperite laturi

de b irne,

cu sc indur i, pentru ale absidei, zidite dintre plate

Astaz i, unele metereze cele cinci r ioara prin arcade rare. gurile Intervalurile

sint zidite;

odin ioara ele se deschideau

in nise de forma

din caram ida. Intre peret ii absidei in umbra turnului corului

sida s-au int ins arcuri

din caram ida, ce sust in parapetul si parapetul Dupa arcurilor. inlaturarea

de turn are ascunse cu inal tarea Absida

or s i odata tioanelor

in 1827, acoperisul la bisericile

a fost plasatdirect avea forma , prototi-

pe aceste arcuri. ridicate pul lor aflindu-se Fragmentul ob isnu it , scobit f~st od inioara acoper ita de a ingusta
0

cu cele doua caturi

de aparare

deasupra la biserica

din Valea Tirnavelor in curtea

din Boz, de ling a Medias. din teracota , gasit retea de nervuri. biser ic ii, cu profilul sa l ii a laturi,
0

unei nervuri pe ambele acoper ita cu simpla

ne indrepta teste sa af irrnam ca bolta cu penetrat ii, sust inuta spre interiorul pilastr ilor l i s-au

Astaz i, sala lata de 8,70 m este de trei perechi pentru colonete adosat sa li i, probabil

bo lta in leagan

de p ilastr i, avansat i neobisnu it de mult Iat imea bo lt ii. Pe latura


viizutii din sud-est

ingusta,

Cetatea din Agfrbici,

(acuarelii)

cilindrice, acopereau

destinate initial bolta pe intrados

ca puncte de porn ire ale nervurilor in forma de retea.

de teracota

ce

In absida se deschide spre est inca 0 fereastra in arc fr in t ce pastreaza urmele unor muluri traforate, celelalte ferestre, ca si cele de pe latura de sud a sa lii, transformate in secolul XIX, se incheie semicircular. De-a lungul peretelui de nord, fara ferestre, se int inde 0 galerie, iar in exterior s-au construit arcade intre contraforturi pentru a amplasa in spatele lor 0 scara spre galerie ~i podul bisericii. Intre perechea din vest a p ilastr ilor s-a ridicat tribuna orgii. Fatada rica bolta apuseana a sal ii poarta Scala. spre sud
0

un fronton intrare

baroc, in arc

asemanator frint catre

celui

de la bisea care i Pecor-

comunei

invecinate

Din cor se deschide ret ii subtir i ai micii

sacristie

in leagan cade cu axul perpendicular sacristii Colina pe care se af la biserica

pe axul longitudinal aparata turnul

al bisericii. de un singur

apart in incepu tu lu i de secol XIX (1806). urea spre incinta pantei line, in forma poligopurerbo lcele

don de zid, inegal ca ina lt ime (circa 6 m), adaptat nala apropiata de oval. in pupitru, ta si lunga , tit in leagan doua cintei laturi spre curte, deasupra
0

In co ltu l nord-vest ic se ina lta In est, zidului pentru depozitat de incinta slan ina

port ii, acoperit


0

unui tunel de intrare sust inut de trei arcuri transversale i s-a adosat comunei, Pe fatada av ind parterul repezi intre turnului

nice ~i bolt it in leagan. incapere s i purtind inguste intr-un

clad ire ingus-

un acoper is in forma de sa cu pante triunghiulare. , se aflau din stucatura inscr ise datele

cu frontoane chenar

de intrare, RestaurametereMede zidului.

construct ie i in-

si ale unei restaurar i: ,,1502 -

1902", cifre scrise in albastru. gri, a inch is citeva del im it ind coroana
0

rea din 1969 a imbracat ze, acoper isul din olane, terezele fiind plasate pe un coridor incaper i pentru de aparare paznicul

zidul cu ha ina de mortar incl inat spre exterior, ce inconjura zidul.

la ina lt imea

de 5 m , rezulta

clar ca au fost folosite de intrare. au fost seceri,

In vest, s-a construit

casa cu doua

cetat ii, plasata in mijloc


0

in unghi optuz cu turnul cruce, iar de jur imprejur.

Usa de stejar xate in cuie unelte


t in i s i bare

a cetat ii, inal ta de 1,77 m si lata de I, IS m , a fost arrnata fitidin fier - sape, lopet i, virfur i de coasa , potcoave, ferestrelor, pentru a mar i rez istenta

cu benzi de fier ce forrneaza

de fier din grilajele

lemnului

de stejar.

Revista

TRANSILVANIA

S!BIU

53 Tirnave

(Iudetul

Sibiu)

Cetatea

din

T'ir "ava,

fJlizuta

dill

est

In ment iunea documentara prietate hotar turei a prepoziturei dintre loca litat ile invecinate bisericii

din 1359, Ekemezeo din Sibiu, Bazna Sigismund

(alias Tirnava) stabilirii

apare

ca prode pro(a lta slujbe. prepoz i-

sf. Ladislaus,

cu prilejul

granitei

si Velt , In 1424, la desf iintarea de Luxemburg, printre , din veniturile sa citeasca

din Sib iu , regele Ungariei, a Tlrnavei), rernunera

daru ieste fostele aduse

pr ietat i ale acesteia denumire prcpoziturei,

sf. Maria din Sibiu, ce trebuiau ca fostele

care si Nagekemezem zilnic diferite

cu obl igat ia sa plateasca t ia a 15 diaconi Corvin decide

de bunurile

In 1469, regele Matei sasilor printre Sibiului din cele ,,$apte i, dupa "pertinentele"

propr ietat i ale prepoz iture i, devede toate drepturile prepozitura) Scaune", iva. In favoritul si de jur isdict ia gerrnana Provinciei apare denupr imests s i Tirnavidoua este enurnerata sau ale [659, turcilor, Tirnavei

n ite propr ietat i ale Sibiului, Scaune". a Tirnave

sa beneficieze

In 1494, comuna ei proprietar celor unitate ,,$apte

ProszdorJJ (denumirea

nume le primului (posesiunile) aceasta cind principele hotaraste

cum se numea

adrn inistrat

mirea Gross ProbstdorJ,

Acat iu Barcsai,

pe reprezen tant ii Sibiului, comune i. Mag istratu l sibian oarei sa apart ina Scaunului

ven it i sa-I omagieze, de Med ias , pentru -

In tabara

turceasca

din apropierea

, in 1788, ca locuitorii

rest situat ia jur id ica a celor biserica inch inata

comune rarn in ind nesch imba ta , Actualei b iser ic i-saIa fara turn

i-a premers

sf. Lad is-

Actualei laus, s ituata

biserici-sala pe
0

fara turn

- i-a premers

biserica

inchinata "la biserica

sf. LadisLassla".

co lina , de care mai am inteste

toponimicul

Dupa data inscr isa pe peretele exterior a lcoru lu i, construct ia depiatra a bisericii gotice tardive a fost term inata in 1505. Elementele stilistice ale corului, ingust si lung, conf irrna aceasta data. trat ii, imbracata plasate nordic intr-o acum in ro~u inch is, profilate foarte sus, in peretele Intrarea Corul este acoperit de teracota de
0

bo lta in leagan in romburi,

cu penevopsite

retea de nervuri

dispuse

prin cavete laterale. Alaturat,

Doua ferestre in arc frint inguste, simpla din peretelein sacristie, de piatra
0

sudic, lum ineaza corul; fereastra s-a aflat intrarea in arc frint, peretelui cu ancadrament nordic,

a fost desch isa mai tirziu.

demoin

lata in secolul nostru. forma de scrin, datat

cu muchii consola ce

tesite , a fost z id ita si transforrnata 1540, adosat

intr-o strana

in forma de nisa , Tabernacolul e sust inut de

nu se arrnonizeaza stilistic si pare a fi adaugata ulterior, fermata din doi pesti terrn inat i la ambelc capete in frunze trilobate si unite la mijloc printr-o torsada , Baza tr iungh iu lara a scrinului se spr ij ina de asemeni pe 0 lata frunza tr ilobata , Cele doua laturi libere, inch ise cu usite de fier, aidoma celor int iln ite la Bazna si Boian, sint flancate de coloane ce urea de pe baze striate si supra ina ltate de arcuri duble si baghete incruc isate , Trei arcuri in acolada ~i doua jumatat i, terminate in cinci fleroane, forrneaza coronamentul. Baghete incrucisate umplu arcurile irnpodobite cu frunze intortochiate. Din coronament se inaltji 0 coloana prismat ica , care a fost rupta , partea ei super ioara , term inata in fleron, fiind plasata pe o baza pre a lata. Aceasta lucrare de pietrar, eclect ica , mai put in real izata , se inrudeste cu tabernacolele din Saschiz si Boian. Un arc triumfal, in are fr int eu muchii tes ite , separa corul de sala , Corul, inch is pe trei laturi in est, e sprijinit in co ltur ile exterioare de patru contraforturi treptate in trei retrageri, acoperite cu olane. Acoper isul tuguiat , caru ia 0 fr ingere de panta ii confera 0 linie eleganta, se ina lta cu put in deasupra acoper isului sal ii. Zece contraforturi treptate inconjoara sala, a care i balta in cruce pe ogive a fost inlocu ita in 1792 printr-o bo lta in leagan cu penetrat ii - patru pe fiecare latura. Trei ferestre in arc fr int , mar ite in 1869, lum ineaza din peretele sudic incaperea, eel nordic neav ind ferestre. Un desen de la inceputul secolului XIX infatiseaza fatada apuseana cu fronton triunghiular, strapuns de metereze, care in 1869 a fost. inlocu it cu un fronton tesit. , Inundat ia din 1877 a depozitat 0 mare cantitate de pam int in jurul bisericii care apare azi ingropata eel put in cu 2 m, spre sala cobor indu-se sase trepte. Ambrazura ingusta a portalulu i sudic e prof ilata printr-o bagheta cu sect iune in forma de para, intre doua cavete s i doua baghete prismatiee. Numai spre interior, ambrazura portalului este larg evazata , Portalul de apus are ambrazura prof ilata printr-o bagheta sern ic ilindr ica intre cavete, prezentind urme de pictura. Usa de lemn cu doua canaturi este 0 valoroasa opera sculptata in altorelief, datind din secolul XVI, ca si vechiul altar, datat 1520, af lat acum la Muzeul Brukenthal. Partea superioara a usii , adaptata formei lunetei arcului semicircular, e ornamentata cu doi lei afrontat i. Decorul sculptat pare a fi fost lucrat separat s i apl iBiserica din Tirnava , vdzutd din vest [acuareld )

cat canaturilor, un mic pastor, Isus si un dine colorata aflat


0

care ar putea sa nu mai fie cele originare. in portullocal, la picioarele deasupra sale - un simbol al "bunului cu data,

Pe eel din nord pastor". Sculptura

apare este

unei turme de oi; pe canatul deasupra

sudic apare

in tonuri

de ro~u inch is, brun s i verde inchis,

celor doi lei s-a vopselii

inscr ipt ie , probabil

care nu se mai citeste u~a, purt ind capiteluri

sub stratul compuse.

ulterioare.

Coloane zvelte f lancheaza

partea vest ica a sal ii s-a construit 0 tribuna sustinuta de trei arcade in arc fr in t si de 0 bolta cu nervuri de teracota. Lipsa de spatiu a obligat la construirea unei a doua tribune din lemn, in Iata celei zidite din caramida, tribune din lemn adosindu-se si peret ilor longitudinali. n exterior, pe coltul sud-vestic al bisericii, se inalta un tumulet cilindric cu scara spiralata, ce duce in tribune si in podul sal ii. Cele doua portice, late si lungi, au fost construite in Iata intrar ilor de sud s i vest, probabil in 1869. Acoperisur ile lor, coborind in pante line, determ ina caracteristica silueta a bisericii. In sudul corului, la 10m distanta , se ina.lta clopotn ita construita din caram ida, reprezentata intr-un vechi desen ca turn de aparare cu metereze, cu drum de straja si balustrada de lemn, sub un acoper is in piramida. In 1897, s-a indepartat coridorul de aparare devenit subred , turnul primind infat isarea sa actuala, cu fatada neogot ica si coif metalic tu~uiat. Al saselea cat, ridicat ulterior, adaposteste clopotele, n ivelele inferioare prezen tind in interior vechile metereze asezate in n ise evazate, deschiz ind spre exterior taieturi inguste de 10-20 cm. Parterul, boltit in leagan , are deasupra intrar ii, cupr insa intr-o arcada groasa de 2 m, 0 desch izatura prin care s-a putut cobor i hersa ce inch idea poarta. 0 Iotografie din secolul XIX infati~eaza 'cetatea din exterior, curtina inalta de circa 9 m strapunsa de doua siruri de metereze, iar in nord-est turnul de poarta. Din simpla incinta pol igonala neregulata, ina lta.ta in 1590, s-a past rat numai sectorul sudic. Zidul de aparare, construit din caram ida, a fosf inconjurat de camar ile cu provizii, care au d isparu t la inceputul secolului XIX, odata eu por t iun ile zidului demolat pentru a se folosi materialul la construirea unei sal i comunale. In apus, noua clad ire a scol ii a desf iintat zidul incintei, cam in aceeasi vreme daram indu-se pe latura nordica un turn de aparare , Numai in est mai strajuieste un turn cu trei nivele care pare scund dator ita pam intului, adus de inundat ie, ce i-a ingropat baza. Intrarea in parter se afla, pe jumatate, sub nivelul curt ii. Turnul spre est este incheiat pe trei laturi, planul fiind deci un hexagon neregulat. Caturile, separate prin platforme din bime. sint prevazute cu metereze, cel superior, scos in consola, are la rbaza guri de turnare de jur-imprejur. Cetatea, situata in centrul satului, a fost inconjurata de 0 mlast ina, obstacol natural, secata in secolul XIX .

In

. r

1505 XVI 18%

IiITiJ

r&J

56 "Ye1t" (Iudetul Sibtu)

XIV,XVIml

. pe/a 1500~

Prima atestare a comunelor Vel] s i Bazna ca asezar i libe,re ale Scaunului de Medias dateza din 1359, intr-unact emis inurma.unei neinteleger i pentru . o padure, proces judecatrle adunarea acestui Scaun. Caatare, biser ica-sala, in st il gotic tardiv, rid icata in int insa piata, situata in mijlocul comunei, in pragul secolului XV, nu poate fi primul edificiu sacral din Velt , Corul ei vast, inchis spre est pe trei laturi, e separat de sala printr-un arc triumfal neob isnu it de inalt , in arc fr int cu muchii tesite s i cu 0 corn isa fermata din placa incl inata ~i dusina, plasata mult sub actuala nastere a bolt ii, dovada ca arcul triumfal a fost initial mai scund, corespunz ind bolt ilor anterioare pornite mult mai de jos. Odinioara ele erau acoperite cu 0 retea de nervuri din teracota, din care s-a pastrat un singur fragment care astupa astaz i una din ferestruicile turnuletului de scara ce urea in pod. Nervurile aveau obisnu ita sectiune de forma trapezoidala , cu laturile scobite, dar din fragmentul pastrat nu putem deduce forma vechilor bolt i s i nici compoz it ia ornamentala a retele i de nervuri. Corul si sala poarta azi simple bolt i in leagan cu penetrat ii, plasate mult mai sus decit cele anterioare, distruse la cutremurul din 3 octombrie 1880. Pi lastr ii vechi masivi si dreptunghiulari avanseaza mult spre inter iorul sal ii av ind, pe latura ingusta din fata adosate colonete ce sust ineau nervurile de teracota , Pentru a ascunde inutilitatea lor actuala Ii s-au plasat in v irf simple ornamente de stucatura , Corul este luminat de trei ferestre odi~ioara inch ise in arc frint; peretele sudic al sal ii mai conserva trei ferestre inguste in arc fr int, fara muluri, iar pe peretele nordic nu sint ferestre. In Iatada de apus, monumentala dar neart iculata, se deschidea un portal inalt de 2 m si lat de 1,5 m, azi zidit. Unica intrare in biserica, prin latura sudica, formeaza un arc fr int profilat doar cu tencuiala de mortar. In peretele nordic al corului 0 ambrazura rectangulara, neted ta iata, duce spre sacristia bolt ita in Ieagan. alaturat aflindu-se, incastrat in perete, un tabernacol cu fronton triunghiular, cu ornamente in forma crestatur ilor geometrice in lemn, inch is cu 0 u~ita din benzi de fier incruc isate, impodobite la punctul de interferenta a benzilor cu cite 0 rozeta de forma celor int iln ite la bisericile din Bazna si Boian, servind aceluiasi scop. In 1461, biserica din Velt a primit perm isiunea de a vinde "indulgente" timp de 100 zile; dintr-o corespondenta papala aflarn ca ea fusese inchinata "Tuturor sfintilor", dar nu se cunoaste ce destinat ie s-a dat sumei realizate prin vinzarea acestor indulgente. S-ar putea ca. ea sa fi constituit fondul initial pentru inceperea fort if icar ii bisericii prin inaltarea deasupra corului a doua caturi de aparare. Corul este asemanator bastionului de deasupra corului bisericii din Bazna, care este insa inch is in linie dreapta spre est, pe cind la Velt este delimitat de cele trei laturi ale absidei. In coltul sud-vestic al sa Iii s-a clad it un turnulet cu 0 scara spiralata din caramiz i, ce duce pina la coroana zidurilor in pod. Pentru a intra in bastionul corului se travesa podul peste 0 punte din scindur i, asezata peste b irnele transversale ale sarpante i, Intrucit bolta anter ioara era situata mai jos, se putea, probab il, intra de pe ea direct in catul inferior de aparare de desupra corului, azi deschizindu-se doar 0 u~a dreptunghiulara in peretele transversal ce separa caturile de aparare de podul salii. deasupra arcului triumfal. Separate prin platforme din scindur i, caturile de aparare erau prevazute cu sapte metereze fiecare, cite doua in peret ii longitudinali ai corului, cite unul pe cele trei laturi din est. Meterezele de forma dreptunghiulara, taiate la nivelul pieptului tragatorilor, erau destinate exclusiv armelor de foc. Un meterez ce se deschidea catre sala , in spatele orgii, este astaz i zidit , La restaurarea efectuata dupa cutremurul din 1880, s-a ridicat bolta actuala, corul a fost consolidat cu un dublu ced de fier si cu opt bare transversale de fier in interior. Pe cind partea infer ioara, veche, a bisericii este construita din piatra ~i caramida, bolta si peret ii inalta]] deasupra ei sint claditi numai din caramida. In 1912 s-a procedat la 0 restaurare generala.
Cetatea din Velt, viizutii din vest (acuareld}

Poz.itia bisericii in centrul satului necesita 0 incinta cu zid mult mai inalt decit cel actual care inconjoara biserica in forma aproximativ ovala. Numai catie est cetatea este delirn itata de malurile abrupte ale unui pir iu creind acesteia 0 aparare naturala. Pentru 0 rezistenta eficace, zidul incintei trebuia sa aibe 0 Inaltime de minimum 5 m, si este de presupus ca, si aici, partea sa superioara era prevazuta cu metereze la care se ajungea de pe un coridor de aparare. In sud-est, 0 clad ire rectangulara este devansata fata de zidul incintei. Intre frentoanele triunghiulare, cu metereze pe laturile inguste, se intinde un acoperis in forma de ~a cu pante repezi. Cladirea e sprij inita in est, catre piriu\ de trei contraforturi scunde; ea a servit probabil de capela, judecind dupa bolta cu retea de nervuri in forma stelata ce acoperea cele doua incaper i de marime inegala ale parterului. Pivnita bolt ita in leagan, cu amenajari de aparare, aminteste de cele din Apold, Selistat s i Dealul Frumos - magazii de provizii, fortificate. In 1912, cladirea a fost transformata pentru folosinta paznicului. In centrul frontonului de sud al cetat ii, e asezata clopotnita peste 0 intrare bolt ita. Parte a inferioara este construita din piatra, iar de la catul doi, exclusiv din caramida. Catul superior adaposteste clopotele al carer sunet pleaca prin patru largi ferestre, purtind un coif format din opt fete. Intrarea de sub turn e flancata in exterior de doua contraforturi, iar pe latura interioara, in cele doua contraforturi ce urea foarte sus pe peretele turnului, se aflau lagarele de glisare ale unei herse. In catul al doilea, 0 inscriptie de pe 0 birna transversala, se refera ori la anul construirii turnului, ori la data unei restaurari sau a unei supraetajari ale clopotnitei: "Sub eampanatoris officio Stephani Reinerty dipschensis anno 1601". ("In vremea cind Stephan Reynert din Dipsa facea serviciul de clopotar in 1611"). Doua clopote, unul mare avind inscriptia in minuscule gotice: "ihesus cristus hilf uns 1441", ("Isuse Christoase ajuta-ne - 1441") si unul mic purtind doar anul 1529, sint martorii epocii prereformatorice. Dupa 0 insemnare din 30 aprilie 1873, proprietarii "camarilor" de proviz ii din cur tea cetatii, intruc it erau deteriorate, si-au dat asentimentul pentru demolarea lor, iar presbiterul a luat totodata hotarirea de a reduce inalt imea zidului de incinta de la doi stinjeni si jumatate, la numai opt-noua "picioare", adica la actuala inalt ime de circa 2 m. Prin indepartarea camar ilor din incinta ingusta s-a obtinut un spatiu folosit atunci pentru plantarea unor pomi. Concomitent s-a demolat ~i "camara carnii" adosata incintei linga turn, recladita linga casa parohiala.
Cetatea din Vel], vdzutd din est

Revista

TRANSILVANIA

SIBIU

58 Balcaciu (judetul Alba)

Cetatea

dill

Bdlcaciu,

udz ictd d t n nord-est

Prima pomenire documentara, din 1319, a renumitei local itat i viticole Ba lcaciu, din Valea Timavei Mici, atesta s i existenta unei parohii. Vechea biser ica got ica , datind din secolul XIV poseda, conform trad it ie i orale, in afara corului fortificat, pastrat pina azi, 0 sala ingusta, ce purta probabil un cat de aparare si 0 c1opotnita la extremitatea de vest a ei. Comuna infloritoare din punet de vedere economic, cu populat ie numeroasa , nu s-a mai multum it cu vechea b iser ica , demol indu-i sala la inceputul secolului XIX pentru a ridica - intre 1807 -1810 - in locul ei si din mater ialul de constructie rezultat din demolarea incintei, trei nave de egala inalt ime acoperite cu 0 bol ta in leagan pe arce dublou. In extremitatea .de vest anaveicentrale s-a constru it o'tribuna pentru orga. In 1856, noua bise. rica a fost dotata cu 0 clopotn ita, r idicata din caram ida , devansata fata de latura de ~est a navei. centrale, asa incit parterul ei f6rrrle~za un portic boltit in fata intrar ii principale. In al treilea cat al clopotnitei se afla intrarea in podul b isericii, prin care se ajunge la caturile de aparare de deasupra vechiului cor. Acesta prez inta un plan asimetric tcrminat in patru laturi cu 0 deviere de ax spre sud, intrucit peretele din sud urrneaza linia dreapta, iar pcretele din nord este oblic. Deasupra bolt ii in cruce a patratului corului s i a bolt ii cu penetrat ii a part ii sale din est, s-au ridicat, la fortificarea bisericii, doua nivele din piatra , in scop defensiv, purt ind un coridor de aparare devansat pe console, eu balustrada de lemn. Azi, peret ii de scindur i ai coridorului de aparare se ina lta pina sub streasina, inch izind si spatiul fostului post de observat ie. Bastionul de deasupra corului se aseamana, prin peret ii sai netez i si contraforturile zvelte ce sust in coltur ile, cu corurile fortificate ale bisericilor din Bazna si Velt , Accesul spre caturile de aparare se afla in nord-vest, sub streasina. Caturile separate prin platforme de lemn, sint prevazute cu metereze in lorma gaurii de cheie, plasate in nise incheiate sus in unghi ascutit. 0 sacristie, belt ita in leagan , este adosata peretelui de nord al corlui. In cele doua caturi superioare ale ei se intra de pe latura de vest ingusta, prin deschideri reetangulare, care si-au pastrat tocurile de lemn. In catul inferior, avind un horn si 0 fereastra m inuscula , s-a locuit in timp de asediu. In fat a intrar ilor spre catur ile superioare' erau construite platforme din bime, care si-au pierdut pardoseala din scindur i, Panta acoper isulu i, ce acopera caturile sacristiei, se continua spre vest pina la colaterale, acoperind astfel s i platformele de intrare in caturile superioare ale sacristiei. Datorita situar ii bisericii pe un promontoriu, spre care urea 0 scara lata, n-a fost necesar ca zidurile incintei sa fie prea inalte. Ina.lt imea incintei nu 0 putem deduce, ea fiind total inlaturata in 1807, cind s-au construit, din materialul recuperat, colateralele noii biserici. Traseul acesteia poate fi insa lesne identificat pe conformatia terenului ~i dupa unele urme de temelie. Incinta inconjura str ins vechea biserica, ceea ce a determinat indepartarea ei la mar irea noii biserici. In est, incinta era protejata de asa-z isul turn al ceasului, demolat odata cu curtinele care purta si el un coridor de aparare, un coif piramidal cu 0 lanterna in virf. In schimb, centura exter ioara s-a pastrat intacta, inchiz ind intr-un poligon neregulat, 0 incinta quasi circulara , foarte spatioasa , avind in partea de sud 0 fint ina cu 0 roata de lemn crestata cu multa ma iestrie. In est, unde panta coboara abrupt, curtinele sint sprij in ite de contraforturi. Cinci turnur i, cu doua nivele s i acopeCetatea din Bdlcaciu; vdzutd din sud-esi {acuareld}

r isur i in pupitru, devansate fata de zidul de aparare, deschise spre interior, sint repartizate in jurul incintei. In sud, s-a mai aflat un turn de plan pentagonal cu trei nivele. Tot in sud se inal ta clad irea intrar ii boltite, av ind In stlnga si dreapta port ii cite 0 incapere ingusta - cea din est, accesib ila din exterior, fiind destinata od inioara inchisorii. Catul superior al cladir ii este locuit azi de paznicul cetapi. Curtinele inal te intre patru-sase metri deschid, sub coroana zidului, metereze in forma gaurii .de cheie, dispuse in n ise acoperite cu b irne , Turnurile au fost prclungite spre interiorul centurii, dub iindu-se astfel spat iul lor, pentru a servi ca pivnite de vin. Pantele acoper isur ilor in pupitru au fost coborite asupra part ilor adaugate, intrar ile in ambele caturi desch izindu-se din cur te , Turnul din nord a fost demolat, ca si bastionul pentagonal din sud, in 1933, dar imaginea sa s-a pastrat intr-o fotografie din 1910. Intre turnurile prelungite spre interiorul zidului, curtinele erau prevazute cu un sir de camar i cu doua n ivele, fiecare camara fiind lata de 1,5 -2 m si ad inca de 5 m. Cltime1e urrne ale acestor camar i au disparut la restaurarea din anii ]954 -1960. Anumite port iun i ale zidului au fost acoperite cu tig le, pentru a se evita corodarea la care este foarte expusa materia moale a gresiei.

.... XV.
XYI~

-1810 m'fiil
XIX_ de"'6/~f .0

Revista

TRANSILVANIA

SIBlU

59 Bagaciu (judetul Mures)

Biseriea [ortif icatti din Bdgaciu, vazuta din sud-uest

Comuna Bagaciu , situata la 18 km nord de Medias, este atestata pentru prima oara intr-un document din 1359 prin care se confirma si existenta unei biserici in sat. Actuala biserica-sala, apart inind goticului matur , s-a clad it fara turn in primul sfert al secolului XV, fiind deci al doilea lacas de cult al comunei. La 0 masuratoare in vederea unei restaurari, s-a gasit incizat, pe 0 birna din podul coru lu i, anul 1421, asadar 0 data ante quem. Pentru construct ie s-a folosit piatra din munt ii Cibinulu i, adusa anevoios cu carul. Sala lunga, Ingusta, initial cu tavan plat, este separata de cor, inchis spre est pe trei laturi, printr-un arc triumfal in arc frint, cu muchiile rotunjite, accentuate prin cite doua cavete marginale inguste. Prin usa din peretele de nord al corului se intra in sacristie. Clopotnita a fost r idicata ulterior la extremitatea de vest a sal ii, ca si portalurile din vest si sud, incluse in cite un rezalit impunator devansat fata de fatada, aidoma portalurilor de la bisericile din Curciu, Atel si Boz. Cele din Bagaciu se inrudesc cu acestca si ca st il, prezentind aceleasi profiluri ale ambrazurii si asernanatoare frize de capitelur i alcatu ite din vita ~i struguri, sirnbol izind viticultura - ocupat ia pr incipala a locuitorilor din acea vreme. Dealtfel, Bagaciu a fost cea mai vest ita podgorie din Valea Tirnavelor. ~_~_1._= :=
D~l.l__ ...l_l. ..l~
0 __ _

VC;::'LILci

}JVU5VJ.IC

Ulll

~. c.a

c c.

..L

llildVCJ.VJ..

Bolta corului dateaza din prima perioada de construct ie, nervurile sale de piatra formind 0 retea rombo idala. Colonete zvelte adosate peret ilor corului sust in console inchipuind animale fantastice, mast i si lujere de vita, evazate in partea super ioara prin semicercuri suprapuse. Cheile de bo lta sint sculptate in rozeta , in afara celei din mijloc care infati~eaza chipul lui Tsus cu ochii inchisi. Bolta in leagan cu penetrat ii a sa.Iii s-a construit la fortificarea bisericii, pornind mai de jos decit vechiul tavan plat. Deasupra bo lt ii, cu ina lt imea maxima de 19 rn, se mai ina lta peret ii exteriori ai sali i cu circa 4 m, pastr indu-se vechea zugraveala alba a interiorului. Nervurile de teraco ta ce forrneaza 0 retea in romburi pornesc de la jumata tea inaltimii peret ilor , pentru a se desface in evantai la nasterea bolt ii. Un orificiu rotund in centrul acesteia este acoperit de un capac din lemn, pe care este pictata sf. Treime, inconjurata de 0 f ilactera cu inscr ipt ie si data de 1650. Pina la Reforrna , care aici s-a impus abia la 1564, biserica inch inata sf. Maria a fost impodobita cu pictura mura.la din care s-au pastrat doua fragmente. Pe peretele de nord al sal ii s-a conservat un grup de orant i in costume le apusene ale secolului XV, iar pe peretele de nord al corului, 0 sf inta intr-un chenar rectangular ina.lt. Pe acest perete, la 3 m ina lt irne, se af la 0 inscr ipt ie din unciale albe pe 0 banda rosie: "Johannes plebanus" - pe care il presupunem autor al frescelor. Usa de lemn a sacristiei, de sub 0 arnbrazura in arc fr int , prof ilata in bagheta cil indr ica si cea a corului de pe latura de sud sint intar ite prin Ieronar ii asemanatoare celor ale usi i corespunza.toare ale bazilicii din Cisnad ie. Az i, sacristia, lum inata de 0 Iereastra ingusta , este tavan ita plat, cu scindur i. In peretele de nord al corului se af la 0 n isa cu ancadrament de piatra , inchisa cu un gratar din fier forjat. Peretele din sud al corului adaposteste 0 strana in forma de n isa bolt ita cu arc plat, sub laturile unui triunghi isoscel, inche iat printr-un leron. Parterul clopotn ite i forrneaza un portic boltit in leagan la extremitatea de vest a sa li i. Intrarea spre caturile superioare se af la in al do ilea cat al peretelui din est al turnului, acces ib ila initial cu 0 scara mob ila numai din sala , azi de pe tribuna orgii, construita ulterior. In al doilea cat se deschide spre vest un meterez , iar in grosimea peretelui din sud urea 0 scara spre catul urrna tor , Acesta poarta 0 bo lta in leagan, incaperea intunecoasa , ingusta, fiind partial ocupata de scara ce urea in peretele din sud si vest spre catul al patrulea, unde se deschid, in peret ii neangajat i, trei n ise cu mici metereze in forma gaurii de cheie, cu suporturi pentru f linte, in peretele din est afl indu-se intrarea in podul bisericii. De la acest cat ina inte, co ltur ile interioare ale turnului sint umplute cu cararn ida si piatra, servind ca suport pentru scaunul clopotelor. Al cincilea cat are spre sud , nord si vest cite un meterez, iar in catul al sase lea , unde sint adapost ite clopotele, se deschid patru ferestre bipartite, cea din sud pastr indu-si menoul, arcurile trelate si mulurile cu patru lobi. F ereastra din est e mascara partial de frontonul acoperisulu i foarte inalt al sal ii. Al saptelea cat ridicat la fortificare, cuprinde opt me tereze mici si patru mar i, ultimele mascate azi de cadranele orologiului. Un coridor de aparare, cu balustrada de lemn si acoper is prismatic, incoroneaza turnul. In 1867, coridorul devenit subred , a fost inlocuit de un coif octogonal cu invel is meta.lie, care la r indu-i , in 1923 a fost schimbat cu un acoper is prismatic, ina.ltat deasupra celor patru frontoane aseza te pe laturile turnului. Dupa cincizeci de ani, arhitectul Hermann Fabini a reconstituit acoperisul originar s i coridorul de aparare, dupa un desen din 1858 de Schlichting. Astfel ca. in 1973, turnul ~i-a recapatat aspectul initial s i acoper isul de olane. Cea mai importanta podoaba a bisericii 0 constituie cele doua portaluri incluse in rezalit ii, din gresie si calcar, iesit i in afar a liniei fatadelor cu 1,5 m.
Cetatea din Bdgaciu , viizutii din sud-est (acuarela )

Cel din vest a fost flancat de f iale, iar ambrazura portalului In arc fr int se Incheia printr-un fronton ornamental In forma unui triunghi isoscel. Profilurile ambrazur ii, articulata in sapte retrageri, forrneaza baghete cu sect iune in forma de para, in afara celui mijlociu si celui interior cu sect iun i hexagonale. Frizele capitelurilor se continua lateral pe rezalit, tivite la marginile superioare si inferioare cu doua cavete inguste. Din axul median orizontal al frizei pornesc, in sus si ;O~, frunze si struguri st ilizat i simetric. Trei dintre cavetele ad inc i, ce a lterneaza profilurile arhivoltei, poarta benzi ornamentate cu frunze stilizate. Banda exter ioara are frunzele dispuse perechi de ambele part i ale unui ax median, iar in cea m ijloc:e ele sint inscr ise in unduirile unei linii. La banda inter ioara , f iec are frunzase naste din cealalta. 0 lespede pictata umplea golul de astaz i aJ lunetei. Ambraz\~ra portaluluise spr ijina pe baze decorate cu caneluri, asezate pe un soclu, acoper it partial de terenul ridicat cu circa 75 cm. In sch imb, portalu.l din sud impresioneaza prin inalt imea s i monumentalitatea sa orig inara , bazele sale fiind rota. degajate. Ambraiura in sase retrageri e prof ilata de baghete cu sect iun i cilindnce , si forma de para. Aici , de asernen i, frizele capitelurilor se continua pe ambelc laturi si pe reza lit , f iind sculptate aproape identic: din tija med iana or izonta.la , cresc frunze dispuseaglomerat. Profilurile ambrazurii se ina lta de pe segmente de coloane avind fusurile inv iora te de canelur i, soclul lat fiind atit de coroda t, inc it profilul saunu se mai poate recunoaste. Pictura din luneta e acoper ita de tencuiala, iar deschiderea usi i e azi sem.icirculara , Execut ia m inut ioasa a portalului din sud nu produce acelasi efect estetic ca aceea a portalului din vest, unde stilul se af irma riguros. Intrarea , in arc fr int, de pe latura de sud a corulu i, prof ilata cu bagheta de sectiune in forma de para, poseda un mic portic datat 1866. Fortificarea bisericii a cuprins in afara clopotn itei, sala s i corul. Prin ina ltarea peret ilor corului si prin supraetajarea navei cu peret i longitudinali devansat i, asezat i pe sapte perech i de contraforturi si arcade sern icircula.e int inse intre ele, in umbra carora se deschid masicul iur i, ambele part i ale construct ie i au primit cite un cat de aparare, accesibil doar prin clopotnita. In 1766, catul de aparare de deasupra sal ii s-a demolat, asez indu-se sarpanta acoper isulu i direct pe arcadele devansate. A treia dintre arcade, deasupra portalului din sud, poarta inscript ia: "Ren. A. 1766". 0 particularitate a acestei biserici fortificate 0 constituie cele doua f int in i sapate in sala , in col tur ile de sud-vest s i nord-est, pentru alimentarea cu apa in caz de asediu. Dintre toate bisericile de sat sasest i, Bagaciu poseda cele mai frumoase strane sculptate , impodobite si cu intarsi i, apart in ind secolului XVI. De peretele din sud al corului, se reazerna 0 strana cu patru locuri sub al carui baldachin se citeste inscript ia: "HOC OPUS PERFECTUM PER ME jOHANNEM REICHMUT

MESA TORE SCHEGESVARIENSEM AD' LA UDAM ET HONORE MARIE VIRGINIS. A. 1533." (Aceasta lucrare a fost desavirsita de mine Johannem
Raychmuth timplar din Sighisoara spre lauda si in cinstea Fecioarei Maria. A(nul) 1533). Pupitrul stranei este ornat cu patru tabl ii sculptate in meplat, reprezentind animale fantastice, in tre ele 0 bufn ita , la care se refera 0 inscript ie-avertisment: "Sint 0 pasare s i ma numesc bufn ita , cine ma uraste pe acela n taie barda." Strana cu opt locuri de linga peretele din nord este decorafa cu intarsii si monograme pictate ulterior pe speteaza , dintre care una poarta anul 1621. Cea mai valoroasa piesa a interiorului este altarul poliptic a caru i pictura de Iactura renana sau flamanda se remarca s i prin frumoasele costume ale secolului XVI. Scrinul altarului cuprinde un grup de trei sculpturi in lemn policromat in maniera lui Veit Stoss, num ite intr-o inscr ipt ie: "Sf. Cathar ina, sf. Maria, sf. Magdalena, 1518". Cetatea din Bagaciu se compune dintr-o incin ta aproximativ ovala , dub lata in nord ~i est de 0 a doua curtina, cele doua centuri de zid cuprinzind Zwinger-ul. Situarea bisericii in mijlocul satului, pe teren plat, a necesitat curtine ina lte , de cite opt metri av ind metereze oblice, perechi in par tea infer ioara , sub coroana zidurile fiind prevazute cu coridoare de aparare, azi disparute , In sud-est turnul port ii, cu patru nivele este devansat fata de incinta. Intrarea putea fi inch isa cu o hersa , ale carei lagare de glisare se conserva in contrafort ii ce Ilancheaza poarta. Un coif tugu 'at acopera turnul, in care se intra numa i din curtea cetat ii, printr-o deschidere sern icirculara de deasupra intrar ii principale, in catul a1 doilea. In est, poarta se invecineaza cu casa pazn iculu i, constru ita ulterior. In nord-est, un , bastion cu doua nivele precede incinta prevazuta cu metereze si pur rind un acoper is in forma de sa. Din coltur ile exterioare ale bast ionulu i pornesc ziduri1e Zwinger-ului, el d iviz.indu-I astfel in doua curt i, de est si nord, comunicind intre ele prin parterul sau. Un bastion identic s-a aflat in coltul din sud-vest, care a fost demolat in secolul XX.

'~

at -

- 10 I-

- ~

--

, LO~

-__ -

--:
SIBIU

T Revlsta TRANSILVAN.A

60 Dirlos (judetul

Sibiu)

Comuna aservita Darlaz este pomenita pentru prima oara ca proprietate a Banului Simon, intr-un document regal din 1317, prin care Carol Robert de Anjou pune comuna Dir los sub protect ia sasilor din Medias, acordindu-le dreptul de a se a~eza pe acest domeniu. Intr-un registru fiscal pontifical, din anii 1332 -1337, printre alt i preot i f igureaza si "H ermanus de Dorlaka", comuna apart inind de "arhidiaconatus de Kukulev" (arhidiaconatul Tirnavei). Documentul atesta deci existenta, in acei ani, a unei biserici in comuna. Din posesia descendent ilor Banului Simon, comuna ajunge in stapin irea nobililor Marcus $i Johannes de Darlas care, in 1510 arendeaza sasilor din Medias terenurile impadur ite. La inceputul secolului XVI Dir losul apart ine greavilor din Atel, iar in secolul XIX, cont ilor Haller. Comuna de iobagi, Dir losul n-a avut 0 cetate taraneasca, cum aveau comunele lib ere de pe Fundus regius, desi locul liber din jurul bisericii, unde odin ioara s-au aflat camar ile pentru cereale, se mai numeste s i azi "pe cetate". Dupa de.rnolarea camar ilor , biserica got ica retrasa put in fat a de frontul caselor de pe ulita. situata la poalele dealului, se detaseaza de pe fundalul verde al colinei cu monumentalitatea fatade i apusene din gresie galbena , nearticulata , dominata de un impunator portal. Formele goticului matur ale plasticii arhitectonice indica, drept perioada de construct ie a b isericii-sala fara turn, prima jumatate a secolului XV. Sala lata, cu tavan plat, poarta intre frontoanele ascut ite ale peretelui de est si vest un acoperis in doua ape. Corul mai ingust s i mai scund, inch is in est pe trei laturi, si-a pastrat vechea bolta in cruce cu nervuri de piatra , Pe la 1500 si sala a fost boltita, dar la renovarea din 1837 si-a recapatat tavanul plat. In 1972, la consolidarea intregului monument, s-a turnat 0 centura de beton arrnat pe coroana peretilor salii. Iegat i prin sase traverse, iar in direct ia longitudinala s-au asezat birne de lemn captusite cu scinduri in par tea infer ioara , imitind vechiul tavan plat din lemn. Arcul triumfal semicircular porneste de pe p ilastr i de sectiune triunghiulara, prof ilat i cu baghete de sect iune in forma de para s i semicirculare intre cavete, delimitate la nasterea arcului prin cornise. Nervurile de piatra , de sect iune patrata cu muchiile tesite, ale bolt ii corului sint sust inute de semicolonete intrerupte in ductul lor vertical de console conice si capiteluri, iar la mijloc, intre acestea, de bile aplatizate. In coltur ile de est ale corului, colonetele sint intrerupte de baldachine got ice si console pe care apar asezate doua personaje - loan si Maria - sculpturi ale carer corpuri mici sint disproportionate fata de capetele mari, cu trasatur i expresive, amintind,

Biserica din

Dlrlos, vdzutd

di"

vest

----,r--r--r-------

-t-

1-"

U ..a.UJ.J.,

'-'LA.

LJ.a.~a.. .. UJ.J.

'c;,Al-IJ. '(;,:)1 V t:::,

d.ll1.l.l.lLlllU,

prin simetria faldurilor vestimentare, rigiditatea romanicului. Credem ca ele provin de la un edificiu sacral anterior. Toate celelalte elemente ale plasticii arhitectonice se incadreaza limbajului formelor goticului matur: cele trei ferestre in arc frint ale corului cu muluri fine preferind motivul traforat al trilobului si patrulobului; fereastra bipart ita din vestul peretelui de sud al sali i, ca si celelalte doua ferestre inguste in arc frint. In peretele de nord al salii se deschide 0 fereastra rotunda cu un polilob traforat , dar care nu se aseamana cu traforurile cisterciene de acest fel, intrucit colturile dintre lobi si cercul in care se inscriu sint s i ele traforate. In peretele de sud al corului de afla 0 nisa de strana pentru doua locuri, cu un ancadrament asimetric de 0 forma ciudata, triunghiul frontonului avind spre est 0 latura dreapta, iar spre vest, jumatatea unui arc in acolada , Chiar si arcurile ce inchid n isa in partea superioara sint inegal formate. In nordul corului odinioara s-a aflat 0 sacristie, azi indepartata, dar de la care se pastreaza ambrazura in arc frint a intrar ii s i un al doilea ancadrament rectangular, in stilul Renasterii, provenind de la u~a prin care preotul urea pe amvon, venind din sacristie, treptele amvonului pornind de linga aceasta iesire. In coltul de nord-est al corului se afla in perete 0 n isa de tabernacol al carui ancadrament in arc frint e incoronat de doua frontoane cu muluri. Cea mai valoroasa opera de pietrar a bisericii 0 constituie portalul principal ce domina Iatada apuseana. Doua fiale inalte flancheaza arhivolta ~i formeaza cu banda or izontala ce le uneste, 0 fr iza cu patru lobi, un ancadrament dreptunghiular al portalului in trei retrageri. Profilurile de baghete eu sectiune in forma de para s i semicirculara intre cavete se inalta de pe baze pentagonale, la nasterea arhivoltei fiind demarcate prin frize de capiteluri ee reprez inta, in partea de nord, frunze de stejar si ghinde, iar in partea de sud, frunze de vita s i struguri, daltuite cu multa precizie s i simbolizind cele doua surse principale de existenta ale locuitorilor comunei: padurea de stejar ~i viticultura. Neobisnuita apare forma arhivoltei, cu arcada exterioara semicirculara si cu cele doua interioare in arc frint. In luneta se afla 0 pictura din care azi se mai poate presupune 0 reprezentare a Deisisului. Deasupra portalului, in fatada de apus, se deschide 0 fereastra rotunda, 0 rozeta cu traforuri simple, de mare efect plastic: trei semicercuri intretaindu-se forrneaza patru triunghiuri, in eel mijlociu fiind inscris un trilob, iar in jurul lui, cercuri. Portalurile din nord s i sud au ambrazuri de piatra profilate eu baghete cilindrice. Foarte ingrijit tratata este ~i articularea fatetelor ce se inalta de pe soclur i, sprijinite de contraforturi in doua trepte. Pe cornisele contraforturilor din est ale corului sint asezate doua himere, rezemate de contrafort, sprij inindu-si capetele grele in palme. Mai multe pietre de origine romana, gasite probabil in comuna , au fost incastrate in tencuiala: in coltul de sud-est al sal ii - 0 stela funerara a unui demnitar roman purtind toga, iar deasupra ei, fragmentul unei plac i de bazalt ro~u ce reprezenta un act ritual, a care i inscriptie a fost reconst ituita astfel: "CAIUS TITINIUS MARCUSTITINIUS FILIO PILLISSIMO BENE MERENTI". Pe placa se disting doua vesminte de femei si picioarele a doi barbat i. Pe contrafortul din sud-est al corului se gase~te 0 placa triunghiulara infati~ind taurul cultului lui Mitra, iar in ambrazura ferestrei din nord a corului e incastrata 0 placa cu un cal inseuat, dar fara calaret. In contrafortul de pe coltul din nord-est al corului este cuprinsa 0 lespede cu crucea de Lorena, iar sub ea latura Ingusta a unui sarcofag, ornata cu doua rozete renascentiste s i 0 frunza de acant intre
Biserica din Dirlos, viizutd din sud-est [acuareld}

ele. Laturile lungi ale sarcofagului sint incastrate la baza scar ii amvonului si in peretele de sud al casei parohiale, iar lespedea zace ca prag in fata portalului din vest, conservind inscriptia: "Sophia Th ... 1583". Presupunem sa sarcofagul a apart inut unei doamne din familia nob il iara de Dorlaz. Podoaba cea mai valoroasa a bisericii 0 reprez in ta pictura murala din exteriorul si interiorul corului, ultima, din pacate, acoperita cu zugraveala dupa Reforma si doar partial descoperita. Stilul picturii indica un artist roman din scoala transilvaneana , care s-a dezvoltat sub influent a picturii bizantine valorificind unele impulsuri ale goticului transilvanean. Mestesugul si l-a dobindit desigur, la santierele de pictura murals ale manastir ilor bucovinene, acoperite in exterior si interior de fresce, intructt pe nici un alt monument transilvanean nu s-a conservat pictura exter ioara at it de bine ca la biserica din Dirlos. De pe un fundal albastru inch is apar doua scene din ciclul Patimilor lui Isus (Prinderea lui Isus in gradina Ghetsimani s i Rastignirea), intre care se inal ta un urias portret al sf. Christofor. Scenele de pe peret ii din est si nord, mai expusi intemperiilor, nu s-au mai putut pastra iar picturile din interiorul corului sint in curs de defrisare , Partea infer ioara a peret ilor este inconjurata de 0 perdea pictata in "trompe l'oeil", asa cum 0 intilnim si la altarele bisericilor ortodoxe, cu redarea naturalista a faldurilor. Deasupra acestei draperii se desfasoara 0 fr iza de ornamente vegetale in stil renascentist, scenele din cor nefiind inca degajate. Pe peretele din fundul nisei apar doi sfint i militari, asemanindu-se. ca tipologie si stilt cu picturile din biserica Domneasca din Curtea de Arges. Picturile dateaza probabil de la inceputul secolului XVI, coloritullor este asemanator aceluia al frescelor din corul bisericii de la Bunest i, tencuite si ele dupa Reforma, partial degajate. Cu numeroasele sale podoabe de picturi ~i sculpturi, apart inind unor epoci at it de difer ite si de distantate in timp, cu plastica sa arh itecton ica at it de ingrijit executata, biserica din Dirlos apart ine celor mai valoroase monumente sacrale rura le din Transilvania.

Rev!sta

TRANSILVANIA

smlU

61 Bratei

(J udetul

Sibiu)

Ca una dintre cele mai vechi a~ezan sasesti de pe teritoriul dintre cele doua Tirnave, Brateiu este pornen it , prima data, in documentul din 1283, care se refer a la intelegerea dintre episcopul Petrus al capitlului de Alba Iulia si preot ii capitlului de Medias ("sacerdotes de Medies"), ill urma careia episcopul cedeaza preot ilor trei patrim i din zeciuiala in schimbul a 40 marci de argint. Printre preot ii cap itlului de Medias se afla si Siffridus de Monte Marice - denumirea Brateiului pe acea vreme, care se refera la biserica inchinata Mariei, situata pe 0 col ina , Denumirea germana Pretai si cea romaneasca Brateiu provin din cuvintul latinesc protodiaconus, talrnacit de maghiari in batdrhely (Satul calugarului). Urrnatoarele denumiri apar in documentele vremii: 1283 - Monte Mar iae ; 1289 - Maro; 1359 si 1516 - Prathia; 1528 - Bretay; actuala denumire saseasca pastreaza aproape exact denumirea din 1359 - Pretoa. Actuala biser ica fort if icata din Brateiu a fost clad ita ca 0 baz iljca in stilul goticului matur, cu trei nave si clopotnita, f lancata de colaterale, inclusa in Iatada apuseana , a~a cum se ob isnu ia pe la mijlocul secolului XV. Probabil a existat pe acest loc un lacas de cult si mai vechi. La inceputu l secolului XVI, bazilica a suferit, in cursul fort if icar ii, considerabile transformar i: corul, inch is pe trei laturi; a primit 0 bolta cu penetrat ii, acoper ita cu 0 retea de nervuri din teracota, in forma de stea cu sase coltur i, sustinuta de console, iar deasupra ei un cat de aparare din cararnida, ai carui peret i devansati se spr ij ina pe arcuri de caram ida int inse intre contraforturi. In umbra arcurilor se deschid gurile de turnare. Catul de aparare comunica, prin podul navei centrale, cu clopotn ita transforrnata in donjon. Astfel, part ile de est si vest ale bisericii au fost transformate in corpuri de aparare care, impreuna cu turnul de poarta din sud si bastionul din est, legate prin curt ine, formau sistemul defens iv al cetat ii, adaptat conforrnat iei terenului. Sacristia a fost demo lata la fortificare intrucit impiedica apararea clad ir ii prin gurile de turnare. Ancadramentul gotic al intrar ii in sacristic atesta existenta ei inaintea fortif icar ii. Mai t irz iu, sacristia a fost reconstruita din caram ida, deschiz indu-se in peretele estic 0 fereastra ingusta lncheiata semicircular, eu ancadramentul din piatra , Incaperea poarta azi un tavan plat, deasupra caruia se mai observa urmele bo lt ii in Ieagan , anterioare. Anul aflat pe u~a sacristiei - 177l - ar putea sa corespunda reclad ir ii acestei incaper i. Parterul clopotn itei, situata in capa tul vestic al navei centrale, forrneaza un portic acoperit de 0 bolta cu nervuri de teracota, care deschide spre cele trei nave cite 0 arcada inalta in arc frint , pe latura apuseana fiind situat portalul principal al bisericii. Art icularea ambrazurii si a arhivoltei in arc fr int, din profiluri semicirculare si cu sect iun i in forma de para, inrnanunchiate, alternate cu cavete, amintesc de ambrazura portalului sudic, executat in 1456, al bisericii evanghelice parohiale din Sibiu, ca si capetele sculptate in co lturile de sub lintelul orizontal al intrari i. Frizele cap itelur ilor se compun din frunze de vita fin sculptate mascind punctul de nastere al arhivoltei, care este incoronata de un vimperg, terminat in fleron, laturile sale suplu profilate spr ij in indu-se pe console de tipul celor int iln ite la b iser icile evanghelice din Sibiu si Slimnic un semicon cu virful in jos, cu traforuri got ice. Al do ilea nivel al clopotn itei, accesibil initial din colaterala nord ica, forma tribuna desch isa spre nava centra la Intr-un arc semicircular, acoper ita cu tavan din birne. Ciudat este felul construet iei celor doua n ivele urrnatoare, form ind initial 0 sinzura incapere ina lta , desch isa

in mod cu tul neobisnuit intr-o arcada inalta spre nava centrala probabil un arc de descarcare , economisindu-se In acest mod piatra de construct ie, rara in regiune. In peretele vestic al acestui nivel se mai vad In interior frumoasele muluri ale unei ferestre circulare, azi zidita , ce poate fi recunoscuta In exterior prin circumferinta de pietre asezate radiant. In catul al cincilea, unde se aflau clopotele, se deschideau patru ferestre gotice incheiate In arc treflat cu ambrazuri daltuite din piatra. Transformarea clopotnitei In donjon a impus inch iderea cu zidarie a arcadelor din parter, a celor deschise spre nava centrala din tribuna si caturile trei ~ipatru, separate acum printr-o platforma de birne, lasindu-se 0 ingusta intrare din catul al treilea spre podul bisericii, acesta constituind legatura cu bastionul corului. Ferestrele gotice din catul al ciI}cilea au fost de asemenea zidite, lasindu-se In locul lor doar inguste metereze. Turnul a fost incoronat cu ob isnuitul coridor de aparare, devansat pe console de lemn si purt ind un acoperis In piram ida, sub care se afla azi clopotele. Anul cind s-a demolat partea vest ica a colateralei nordice si cind s-a transformat aceeasi parte a colateralei sudice intr-o pivnita bolt ita cu un semicilindru nu se poate preciza. Probabil totul s-a facut In cursu I fortif icar ilor. Intrarea In turn se face azi prin podul colateralei sudice, printr-o Iosta Iereastra a tribunei din al doilea cat al turnului.

_XIV
~1510

o demo/at
Cetatea din Bratei,

rim XIX

1906

2.0",,-

porti!"

Turnul

t'
vdzu/d din sud [acuareld )

"1

Turnu! de poarta din Bratei , vazut din curtea cetalii

Cea mai radicala transform are a suferit-o corpul bazilical, din care s-a pastrat doar colaterala de nord. Trei pile libere si doua angajate sust in cele patru arcade In arc frint cu muchii profilate. Pilele prez inta sectiuni diferite: cea est ica se compune din trei, cea vestica din patru semicolonete inmanunchiate, linia de intersect ie fiind accentuata printr-un profil ascutit , Pila mijlocie fiind cea mai solida, sustine greutatea pr incipala. La nasterea arcurilor, delimitate de 0 placa inclinata. colturile sint sculptate in frunze de vita variat compuse, iar la a doua p ila din est, un chip de ciilugarita priveste spre colaterale. Peretele despart itor cu arcadele dintre nava centrala si colaterala sudica a fost indepartat, peretele exterior al colateralei inaltfndu-se la nivelul navei centrale. In interior s-au adosat, acestui perete inaltat s i prevazut cu trei ferestre ina lte In arc frint , cinci pilastri dreptunghiulari un iti prin arcuri. Asemenea pilastri s-au adosat si vechilor pile ale laturii nordice, dest inat i sa sust ina noua bolta a salii rezultata din contopirea navei centrale cu colatcrala sudica. In 1846, bolta a fost inlocuita cu un plafon de stucatura. Peretele exterior al colateralei sudice a fost ina ltat , dar cu 1 m mai put in decit cel sudic. La jumatatea ina lt im ii areadelor s-a construit 0 tribuna deasupra colateralei nord ice, aidoma celei aflate in baz ilica din Teaca, fara a se tine seama de armonia proport iilor, deja gray afectata de asimetria cauzata prin diferenta de ina lt ime a colateralelor. Pilele demontate sin t folosite azi ca banci laterale In micul portic asezat in fat a portalului sudic. Acest portic a fost si el eonstruit mai t irz iu, cum 0 dovedeste bolta sa cu retea de nervuri din teracota. Inainte de Reforma peretii corului erau impodob it i cu picturi murale, din care s-a descoperit un mare fragment pe peretele nord-estie. Intr-o tehn ica mixta, fresco si tempera, culoarea pastelata e folosita plat, tara valorat ii. Un contur sever, geometrizant, real izeaza personajele identificabile doar partial. Desenul si costumele, arhitectura din caramida a staulului Betlehemului, peisajul din' fundal, indica un model de scoala apuseana. In "minuscule" frumoase, ina lte de 0 palma, este inscris "anno domini millesimo quadrigentesimo octuagesimo pr imo" (1481)pe 0 banda orizontala, delimitind seena naster ii lui Isus. o simpla centura de curtine de traseu poligonal neregulat apropiat de oval a fost Inaltata odata cu fortificarea bisericii la inceputul secolului XVI, adapt indu-se terenului care, In nord, coboara abrupt spre valea Tirnavei , In vest fiind despart it de colina apropiata printr-un sant adinc. Latur ile expuse unui eventual atac au fost Intar ite, In est, de un bastion rectangular cu doua nivele, demolat In 1907 pentru a se construi In sectorul sud-estic sala comunala , In care seop a fost sacriIicata si curtina ce lega bastionul cu turnul de poarta ina ltat in sud. Turnul cu patru n ivele , de plan patrat , pierz.indu-si coridorul de aparare, seaman a azi eu un turn romanic masiv , cu acoperis In forma de cort. Nivelele sint prevazute cu cite un meterez lung si Ingust de fiecare latura, nisele corespunzatoare din interior fiind mult evazate. In fata intrarii boltite s-a cladit, in secolulXVIII, un tunel de intrare cu fronton baroc. Zidul incintei nu si-a pastrat inalt imea orig inara , disparind at it meterezele cit si drumul de straja. Contraforturi spr ijina, la intervale scurte, laturile de vest ~i nord ale eurtinei asezata pe marginea r ipei.
Revista TRANSILVANIA SIBIU

62

Buzd (J udetul Sibiu)

.XV Wj XVI

QXIX

Cetatea

din

Bu zd , vdzutd

din

sud-uest

Cornuna libera in Scaunul Mediasulu i, apart inind capitlului de Medias, asezarea din Buzd este ment ionata pentru prima data intr-un document din 1359. Denumirea localitat ii, inteme iata in pragul secolului XIV, vine din prenumele vechi german BOZO. In 1516, Buzd poseda 30 de gospodarii, 2 pastori, un morar si un dascal. in 1532, satul ajunsese la 61 de gospodarii, dar in timpul construirii bisericii populatia era put in numeroasa cum rezulta si din dimensiunile reduse ale biser icii-sala gotice, clad ita pe panta vestica a unui deal, la poalele caruia s-a dezvoltat asezarea. ~

riti'l rl in f'xtf'rinr

Tri-rnln

sp rnn i riot ir!pntifir::l

mptprP7P

"i on r i

rlp

t nr-n are ri'lrnr::l

b"' ............. ' ........ u.u...L

... u.

1:-''''' 1:-'UUI.u.

V""~"".l

...

a.

a.

Ll.l.lLll

u\...aJ., J.a !-'vaJC.H::: L..cUUld.

;::'-d. UeL.VUILdL d eZdled.

Corul, inch is spre est pe cinci laturi ale unui octogon, cu sacristia al ip ita laturii nordice, s-a construit in secolul XIV, iar sala i s-a alaturat la inceputul secolului XV. Pentru construct ia in doua etape a biser icii-sala pledeaza , in afara d iferentelor stilistice, urcarea in panta a podelei spre cor terrninata inca cu citeva trepte. La o construire simultana a celor doua parti ale cladiri i, biserica nu s-ar fi ridicat in panta, terenul s-ar fi nivelat pentru a crea 0 platforma orizontala. Bolta corului se compune dintr-o travee dreptunghiulara pe ogive, continuindu-se spre est intr-o bolta cu penetrat ii. Nervurile de gresie prez inta un profil cu doua cavete laterale, discuri neornamentate formeaza cheile de bo lta , care poate au fost pictate. Din cele patru ferestre in arc fr int ale corului, doar cea din nord-est, foarte ingusta , si-a pastrat mulurile; la celelalte bipartite, au fost rupte. In peretele nordic al corului se gaseste nisa tabernacolului cu un ancadrament in arc rint impodobit cu un trilob traforat in luneta. Intrarea in sacristie poarta un ancadrament de piatra incheiat cu arc in consola. Incaperea este ingusta si bolt ita in leagan , In partea estica, corul este pardosit cu lespezi de piatra printre care se identif ica vechea mensa - placa vechiului altar, cu sepulcrum - scobitura dreptunghiulara mica pentru pastrarea ostiilor. Arcul triumfal lat ~i puternic, in arc frint, in retrageri treptate serveste ca sprijin s i . reduitului de deasupra corului. Sala lata apare scunda , f iindca ina lt imea sa a fost redusa la reconstruct ia din 1846, dupa data inscrisa in nisa frontonului de vest, care atunci a prim it forma frontoanelor caselor tarane~ti, cu virful tesit , Sala poarta azi un tavan plat de stucatura , In 1846 s-au construit si tribunele de-a lungul peretilor sal ii, iar cele patru ferestre au fost marite ~i incheiate semicircular. In latura nordica si sudica intrar ile laterale se gasesc pe linia aceluiasi ax, iar in Iatada apuseana se deschide portalul principal intr-un rezalit, care pledeaza, ca si formele gotice tardive, pentru adaugarea sa ulterioara. Ambrazura este profilata cu zre i baghete de sectiune in forma de para intre cavete, baghetele urcind de pe bazele cilindrice cu caneluri despartite intre ele, cum le intilnim s i la portalurile bisericii din Bagaciu. La nasterea arcului, membrele ambrazur ii sint unite printr-o cornisa ce serveste ca punct de sprijin ramurilor infrunzite de stejar, implet ite intr-o ghirlanda ce pare suspendata, f ixata doar de punctele proeminente ale baghetelor si formind 0 fr iza de capiteluri. La sfirsitul secolului XV biserica a fost fortificata, ina lt indu-se deasupra corului de piatra - partea cea mai inalta - trei nivele de caramida, forrnind reduitul at it de caracterist ic pentru multe biserici din regiunea Tirnavelor. Biserica, asezata in panta , a reclamat acest ina lt reduit de pe care se vedea peste v irful dealului s i putea fi int impinat agresorul la cobor irea sa de pe deal. Peretele din caram ida al reduitului, relativ subtire, se sprijina pe contraforturi zvelte, drepte, fara trepte, care se unesc la baza nivelului al treilea in arcuri semicirculare ce sustin peretii catului superior, devansat cu 25 ern fata de zidul reduitului, in intervalele acestea deschiz indu-se gurile de turnare. Acestea pot fi vazute numai de jos, de la baza corului, din departare ele aparind ca un ornament al constructiei. In nivelele separate prin platforme de birne se intra prin tumuletul asezat in coltul sud-vestic dintre cor ~i sala. De la baza pina la jumatatea ina lt im ii turnului el este de sectiune cilindrica, cealalta jumatate fiind de sectiune pentagonala. Scara spiralata din curtea cetat ii este zidita din caramida. Peretele de sud al reduitului nu prez inta metereze, in vreme ce peret ii de est si de nord au, in f iecare cat, cite un meterez ingust s i ina lt, carora le corespund, in interior, cite 0 ni~a evazata incheiata semicircular, in acest fel fiind aparate laturile expuse. Pe coroana zidului celui de-al doilea nivel se sprijina bimele puternice de stejar ce sustin sarpanta acoper isului, a carui forma bine proportionata si eleganta confera bisericii un aspect atragator. Pe peretele cstic al reduitului se af la urmele unei lungi inscript ii, din pacate azi ilizibila. Cetatea, datind din prima jurnatate a secolului XV, se compune d intr-un zid de aparare de traseu poligonal neregnlat, adaptat terenului, ce cuprinde 0 curte str imta , corespunzatoare populatiei reduse din momentul construirii. Inalt imea init iala a zidului clad it din piatra si caramida a fost de circa 6 -7 m, pe alocuri, in sectorul estic, el mai atinge 4-5 m , fiind sprijinit de contraforturi de pe latura interioara a zidului, intrucit presiunea terenului ce urea spre coama dealului se exerBiserica fortificatd din Bued , wlzuld dill sud-est (acuareld )

cita din exterior. lci-colo se mai pot identifica metereze si guri de turnare carora trebuie sa le fi corespuns un coridor de aparare de la care nu s-a pastrat nici 0 urma , Doua turnuri aparau punctele vulnerabile ale cetat ii. In nord, un drum carosabil urea panta spre turnul de poarta , azi 0 ruina, a carui inalt irne in it iala nu se poate deduce, dar presupunem sa fi avut trei nivele. Se mai vad urmele bolt ii in leagan ce acoperea intrarea de sub turn; contraforturile de flancare ale port ii ce mai pastreaza lagarele de glisare ale hersei. In coltu l nord-vestic se inalta un turn cu trei nivele, coridor de aparare cu balustrada de lemn, a~a cum a fost desenat de Schlichting in 1850. Turnnl s-a prabus it la cutremurul din 1890, in locul lui clad indu-se 0 casa pentni paznic. In catul coridornlui de aparare se gaseau doua clopote din perioada preretorrnei, cel mare purtind inscript ia mult raspind ita in Transilvania: ,,0 rex gloriae veni cum pace", iar cel mic invocarea patet ica: ,,0 Maria tuere plebem buzdanarn" (0 Maria, ocroteste poporul din Buzd). scara acoper ita urea panta de vest, la poalele ei aflindu-se si casa paroh iala inconjurata de un zid scund.

Corul

[ortif icat

64 Motis (Iudctul

Sibtu)

T'urnul

de sud

al cetdtii

din

Moti

s,

Cll

.acoperis

in

pupitru

si burd

u i uri

de arul1care,

scaase

in

con sold

Prima ment iune despre Villa .1[orteni se af la in tr-un document din 1319, prin care l i se conf irrna greavilor sasi Johann si \'icolaus de Ta lmac iu poscs iunca asupra satului :'I10ti~. Acest i greavi ncav ind desccndcn t i, satul a dcvcn it propr ictatc nohiliara maghiara , In 1359, :'IIartontelke (:'Iroti~) se gase~te In posesia nobililor Ladislaus si Andreas de Blaj. Pina la dcsf iintarea iobagiei, mica asezare rarn inc ascrv ita . Denumirea ei vine din rnagh iaru l Xlar ton telke = sa tu l lu i :'I1artin. In disputa din 1414 pentru "zeciuiala", dintre capitlul de Schelk s i episcopul de Alba Iulia (Weissenburg), prin tre preot i i acestu i capitlu este pomen it ~i cel al biseric ii sf. Xlart in din :\10tis. ("Ecclesiae sancti :'IIartini de Villa Mortcn i") ca prima dovada a cx istcnte i unei biserici in acest sat. Corespunz ind unei popu lat ii miei s i posib il itat i materiale pe masura aceste ia , hiserica, clad ita la sf irsitu l secolului, X\,I, cste 0 modesta sa la gotica fara turn, de d imensiun i reduse. Corul dreptunghiular, inch is In est pe trei latnri, poarta 0 bclta eu penetrat ii fara nervur i. Trei ferestre In arc fr int din par tea est ica a corului au fost zidite s i doar peretele sud ic mai conserva doua ferestre dreptunghiulare Inguste. In spatclc mesei altarului, partea de est a corului e pardosita cu lespezi de p iatra. Areul triumfal inche iat aproape semicircular apar t ine totusi goticului tard iv , Sala, prelung ita spre vest In prima jurnata te a secolului XIX, a fost poate bolt ita: tavanu l plat de stucatura ce 0 acopera azi dateaza , dupa inscr ipt ia din medalionul p ictat , din 1776. Corul si sala au acoper isur i separate, sub eel seund al sa li i, In forma de sa , apare un fronton ina lt datat 1718. Laturile de nord si sud au intrar i simple, dreptungh iulare. In fat a portalului vestic s-a eonstruit un portie lat al caru i n ivel superior adaposteste foaiele orgii. De aici se intra spre tribuna orgii si spre cele doua tribune suprapuse ale peretelui nordic, menite sa rnareasca loeurile. Tabl iile balustradelor de lemn sint pietate, eele ale tribunei superioare in man iera populara, stlngace dar nu Iipsita de gratie, infat is ind flori in eancee sau vaze ina lte , datatc 1829 si semnate ,,:'II. pictor". Tribuna peretelui sudic, pictata in 1934, este mai put in rea l izata . Biser ica, situata in mijlocul satului, cste inconjurata de 0 simpla ccntura de zid eu traseu poligonal neregulat. Latura sud ica a incintei s-a inclus r indulu i de case al ulite i, int iln indu-sc cu latura nord ica ce insotcstc pir iul in tr-un unghi ascutit , strajuit de un turn, transformat in prima jumatate a seeolului XIX intr-o

lncinla

celii!ii din

Mot is [acuareld }

pela1500

XIV-XVI

f2J 1800-1850

clopotn ita , aceasta figurind in forma actuala pe un desen de Krabs datat 1850. Sectoru l estic al cetat ii Iorrneaza un unghi obtuz, dominat de un bastion devansat, cu trei nivele, acoperit in pup itru. In parterul intunecos al bastionului, construit din piatra de r iu si de car iera , se intra din curte, fiind boltit cu un semicilindru pornind aproape de sol. Incaperea, ce nu poseda metercze sau ferestre, a fost probabil folosita ca depozit de mun it ii. Pe fiecare din laturile nivelului ;:1 doilea ex ista cite un meterez dreptunghiular orizontal , cu cadru de lemn, ce se inch ide cu butuc turnant. Printre acestea sint repartizate altc 10 metereze ingustc ~i inalte. Catul super ior e prevazut cu patru masiculiur i,doua in f atada ina lta , cite unul pe flancuri, alternate cu cinci metereze inguste. Din pictura Iatadei bastionului sc mai pastreaza doar urme vagi, in schimb s-a pastrat inscr ipt ia ; 1648 -1865", care se refera probabilla anul construct ie i si, respectiv, la 0 renovare. Nivelcle superioare sint separate prin platforme de lemn. Un turn de aparare zvelt, cu trei nivele, este devansat Iata de latura nordica a cetat ii, cele doua caturi inferioare au intrari cu tocuri de lemn, meterezele sint mai toate zidite (doar in peret ii de est sivest se mai observa cite una), iar pe latura nord ica - un masicul iu. Coltul sud-cst ic al incintei este azi ocupat de clad irea sco l ii, l ip ita de vechea pr imar ie ce ocupa latura sud ica. Aceasta cladire cu doua nivele deschide in parter, spre ul ita , doua arcade largi prin care se intra intr-un fel de portico Tunelul de intrare boltit cu calote baroce se inch ide pr intr-o usa de stejar , cu feronerii, datata 1702. In nord, casa paznicului este alaturata tunelului de intrare. primar ii poarta ei c it indu-se trerupe Zidul Ancadramentul
0

de piatra

al unei ferestre

din catul superior

al vechii in-

corn isa cu fr iza dent iculara , caracter ist ica Renaster ii, deasupra A Ehrmann ...
0

inscript ia: "Sinatores Michael' Ehrmann, azi in interior

1845". 0 Iereastra Jncepe

ta iata recent

inscr ipt ia , care urrneaza incintei atinge

(in traducere):

totul cu Domnul...

Judicatus nostru". vec ina din

A Georg Fronius,

cetate

putern ica este durnnezeul de forma dreptungh de tragere camar i de provizii

inalt imea de 3 -4 m , ca la cetatea

Valea Vi ilor, cu masiculiur cu metereze oblice). zidului Imprejuru de aparare,

i scoase in console,

iulara , alternate ca si in exteriorul

in tipica combinat dintre care

ie de trei (0 fereastra rnulte

in fata si doua laterale

I curt ii cetat ii au fost adosate

sint astaz i demolate.

Revista

TRANSILVANIA

S[BIU

65 Alma (Iudetul

Sibiu)

Cetatea din Alma,

viizutii din est

Pr ima mentiune a local itat ii sub denumirea de Alma, intr-un document din 1289, dovedeste apartenenta ei la Capitlul bisericesc din Medias, iar in 1356, Alma apare ca 0 comuna Iibera a Scaunului de Medias, intr-o sentinta de condamnare la moarte a unui ucigas. Denumirea loca litat ii provine din vechiul cuv int german Almo, care se traduce prin ulm (numele de Ulmen este int iln it in comuna}, incit se poate presupune ca a~ezarea s-a intemeiat pe ling a 0 padurice de ulmi. Biserica din Alma dateaza de la inceputul secolului XIV, 0 sala gotica fara turn, de dimensiuni reduse. 0 nava scurta si lata este precedata de un cor inche iat in est pe trei laturi. Corul purta initial 0 bolta in cruce fara nervuri, iar sala o bolta stelata cu nervuri de teracota. Arcul triumfal, aproape semicircular, construit din boltare de gresie, are muchiile tesite. Trei ferestre inguste ale peret ilor de est lumineaza corul, cea din mijloc fiind bipartita , term inata in arcuri treflate, in luneta arcului fr int fiind inscr is un patrulob. Peretele din sud avea 0 Iereastra deasupra intrar ii preotului, folosita in perioada catolica, intrare deven ita . u~a a sacristiei dupa alipirea acesteia la peretelede sud al corului. Atunci, fereastra s-a zidit, fiind mascata de panta acoperisului sacristiei. Aceasta, constru ita dupa fortificarea bisericii, posed ind si un cat superior, a mascat cu acoperisul ei consolele ce sustin parapetul bastionului de deasupra corului. La inceputul secolului XVI corul a fost transformat intr-un reduit, prin inaltarea cu peret i din caramida , prevazut i cu metereze. Al do ilea cat de aparare este devansat pe console, printre care se deschid guri de turn are deservite de pe 0 punte din sdnduri, asezata pe b irnele transversale ce sustin sarpanta acoper isului. Intrarea in bastionul corului se afla in peretele de est al sal ii, deasupra arcului triumfal, accesibila printr-o scara mobila. Anul 1513 poate fi considerat ca fiind eel al incheierii amenajarilor defensive, data ce s-a aflat scrisa pe bolt a stelata a sal ii, inlocu ita in 1804 cu 0 bolta in leagan, d ivizata in trei dmpuri prin arc dublou. Pe arcul din vest s-a inscr is vechea data - 1513 - iar anul construirii noii bolti s-a inscr is pe arcul din est. Accesul in catul superior al sacristiei se face printr-o u~a in frontonul din est, ~i pr intr-o scara mob ila. Inca perea servea ca adapost in timp de asediu, fiind prevazuta cu un horn si 0 deschidere pentru evacuarea fumului. Peretele din sud al corului poseda doua n ise pentru vase de cult folosite inainte de Reforrna. Lintelul intrar ii in sacristie provine din perioada construirii acestei lncaper i, cum rezulta din forma sa apart inind goticului rnatur. Orga construita in 1840, amplasata in capatul de vest al sal ii, a necesitat 0 mica constructie anexa pentru foalele ei. Ea este un instrument valoros, initial cu tractura mecan ica fara pedale, iar din 1966 cu claviatura de pedale. In 1845, corul a primit actualul tavan plat, acoperisul corului a fost invel it cu olane,. tot atunci amenaj indu-se s i intrarea in sala pe latura de sud. Sarpanta acoper isului corului este asezata pe peret ii interiori inaljat i, si nu pe parapetul devansat pe console, prea slab pentru a-I sust ine. De la capr ior ii corului se int ind leatur i peste parapetul devansat, acoperisul primind astfel 0 panta mai Iina. '\ Biserica, asezata pe panta unui deal, mult deasupra comunei, a fost fort if icata ~ la fine le secolului XV dupa ce curtea cetat ii a fost inconjurata cu 0 singura curt.ina, "; incinta form ind aproape un oval inscr is intr-un poligon neregulat. Pantele abrupte din sud s i vest constituie obstacole naturale. Baza curtinei construita din pietre de cariera si de riu, in grosime de 1,5 m, se subtiaza la ina.ltimea de 2,5 m, zidul inaltindu-se. in continuare din caram ida. Pe treapta fermata prin retragerea zidului se sprijinea partial coridorul de aparare, sustinut s i prin console din lemn. Pe latura de sud meterezele alterneaza cu masiculiur i care, in partea de vest, au forma un or "sacnasiuri" devansate pe console, terminate fara acoper isur i in linia coroanei zidului, iar intre turnul de sud si eel din sud-est, peretele este devansat pe toata portiunea superioara pe console, printre care se afla gaurile de turnare, deosebit de eficace aici, unde panta coboara abrupt. Coridorul de aparare inconjura
Biserica fortificatii dill Alma, viizutii dill sud [acuareld )

zidul in partea interioara , con tinuindu-se si peste peret ii turnurilor devansat i fata de linia curtinei, cu except ia celui din nord, plasat jumatate in curte, avind pe laturile est-vest deschideri semicirculare, perrn it ind tree ere a prin catul al doilea al turnului. Dintre cele patru turnuri ale incintei, numai eel din vest este de plan patrat, celelalte fiind dreptunghiulare. Turnurile din nord si vest au cite trei nivele, acoperisuri in piram ida, caturile lor fiind separate prinplatforme din birne, accesibile prin scar i interioare ce urea din parter. In turnul din vest se afla 0 f intina, al imentata de 0 conducta ce capta apa de pe dealul cimitirului, si care a fost astupat a prin 1940. Toate caturile turnurilor sint prevazute cu metereze. Turnul din sud, cu cinci nivele, construit la marginea platoului, adaposteste clopotele. Al do ilea cat folosea s i ca locu inta , cum 0 dovedesc cele doua ferestre mici din fatada de sud, ca si hornul al carui fum iesea pr intr-o deschidere in peretele din est. 0 forma c iudata, un ica in Transilvania, a primit al patrulea cat, ale carui co ltur i, ca n iste protuberante, permit amplasarea in fiecare din ele a trei .metereze in loc de una, facilitind unui singur tragator sa apere un spat iu mult mai largo Sub acoper isul sau in p iram ida , turnul din sud po art a un coridor cu balustrada de lemn, sust inut de console din lemn. Aici sint clopotele, eel median anterior Reformei. Turnul de poarta apar ind co ltul din sud-est , dateaza din secolul XVII. Cele doua mari arcade az i.sint zidite; in exterior, lagarele de glisare ale unei herse s-au pastrat ca si metereze turnant atacatorului. Turnul din est este folosit azi ca depozit pentru conservarea put se intra in catul al do ilea pr intr-o scara mob ila ; ulterior, construit parter teriorat
0

in contraforturile

de flancare.

Baza din p iatra sust ine patru calargi metereze pentru arme de foe, de stejar, avind un butuc

turi r id icate din caramida , in care se deschid mici prevazute pe ax metalic, ce permite indreptarea

cu rame d intr-o bucata

simu ltana a doua tev i de pusca asupra slan in ii, La incepasn ice, s-a se intra din mult dematerial

in timpuri superioare

scara laterala,

azi indepartata.

Acum, in laturile exterior

printr-o

u~ita deschisa

in arcada port ii, azi z id ita. in 1966, pentru

Zidul incintei folosindu-se

de vreme a fost restaurat

recuperat , lipsurile

dinspre curte fiind astupate

cu caram ida noua.

XIV.
X~XVI ~

181f.Om

Revista

TRANSILVANIA

SIBIU

67 Dupus

(judetul

Sibiu)

Dintr-un disparuta}, Magnus. vita, faptul

document

datat

1268, aflarn ca Tobiasjalva si Fukeschdorf" - ikolaus, fiul lui

(alias Dupus}, comuna


0

aserv ita ca si "Mediesy, este retrocedata Dupa


0

Mykasasa nobilului comuna

(ultima,

comuna ca
0

saseasca lui

J ula

si nepotul

J ula
din cum

1268, Dupus nu mai apare, Henning impreuna dintre

in nici un document, de Medias,

cornuna aser-

iar in 1359, este ca comitele senioribus

Iibera a Scaunului iau parte localitat patronul

cum rezu lta

cu batr in ii satului

("comes Henningus Scaunului

ominibus

de villa Tobiae") devenit

la adunarea satului,

de Med ias,

care judeca

un proces de hotar

ile Vel] si Bazna. cunoscut

Denum irea asein 1429 ca "villa posed ind ce se a

zar ii vine de la sf. Thobias,

Tobiae", iar in 1532, cu statut 69 de gospodar ii.

de comuna Iibera a celor "Doua intr-un

Scaune",

o
construi

curt ina simpla, din materialul

ina lta de 7 m, inconjura pe teren plat.


0

pentagon

biserica

ina lta in mijlocul neprotejata

satului ei

In 1901, s-a demolat

incinta

pentru forti-

noua scoala. Acum, mica biser ica-sa la se of era privirii Pr ivita din est, ea se identifies cu biserica corul

de vreo imprejmuire.

f icata din Cloasterf , avind

si sala de aceeasi inalt.ime a bolt ilor si aceeasi

latime, inconjurata pe latura de nord, est si sud de 12 contraforturi, intre care se int ind 11 arcade plate din caram ida, ce sust in parapetul devansat al catului de aparare. Mascate de umbra arcadelor , se deschid gurile de turnare, iar in parapetul subtire din caram ida se deschid metereze in forma gaurii de cheie. Baza

Biserica fortificata.

din Dupu~,. vdzutd din su

catului de aparare este marcata de un ciubuc din piatra, cum il gasim asemanator la Cloasterf si Saschiz. Un singur acoperis scund se int inde deasupra ambelor part i ale edificiului, catul de aparare ridicat deasupra lor formind 0 singura incapere. 0 inscr ipt ie din interiorul bisericii fortificate din Cloasterf arata ca ea a fost terminata in 1524 de mesterul Stefanus Ungar din Sighisoara. 0 inscriptie de pe peretele de apus al bisericii din Dupus arata ca in anul 1524 ea a fost renovata si Iortificata (,,1524 - Renovatu ac fortificatum / hoc Templum / Alemon(y)u(s) Parti(e)m Past(orem) ... " Pr iv ita din nord-vest, biserica fort if icata din Dupus este aidoma cu cea din Boz, de linga Sebes, la ambele biserici fatada apuseana fiind nearticulata, neteda, fara ferestre, pur tind un fronton ascut it , La ambele edificii defensive un turnulet cu scara spiralata este alipit coltului din nord-vest, urcind spre catul de aparare, care nu are alta intrare, fiind izolat de biser ica. Intr-o luneta a unei penetrat ii din bolta corului de la Boz scrie: "data veche 1523". Desi aici catul de aparare e devansat pe console din caram.iz i, deschizindu-se intre ele guri de turnare, aceasta biser ica vadeste at itea analogii cu cele din Dupus si Cloasterf, incit atribuim aceste trei biserici, at it de apropiate ca datare, unuia s i aceluiasi constructor, Stefanus Ungar din Sighisoara, primul arhiteet transilvan care si-a pus semnatura pe un monument sasesc. Fiecare din cele trei biser ici-sala fortificate poseda si cite 0 clopotnita ce nu face corp comun cu edificiul sacral. Clopotn ita din Dupus, constru ita din lemn deasupra a doua nivele din caramida, inzestrata cu 0 galerie de lemn sub coiful cu invel itoare metal ica , a inlocu it in 1902 un turn mai inalt, prabusit in 1735. Cele trei clopote instalate inaintea Reformei, dovedesc ca in locul actualei biserici fortificate s-a aflat 0 alta. Clopotul mare poarta invocat ia at it de frecventa pe clopotele transilvane: ,,0 rex gloriae Ihesus Christe veni cum pace"; cel mijlociu este datat 1491, ca si eel mic, acesta purt ind intre doua torsade decorative inscript ia: "Tempore domini Josephii magister Caspar fecit", deci, un mester Caspar a turnat clopotul in vremea pastoritului lui Josephus. Pe cind corul ~i-a pastrat bolta sa cu penetrat ii, ornata cu nervuri din teracota, dispuse in forme stelate, nervurile din sala au fost indepartate, traseul lor fiind astaz i desenat cu rosu. Un arc triumfal neornamentat, inch is in arc frint, cu muchii tesite, separa corul de sala, ambele adapostind citeva piese de podoaba , In peretele de nord al corului este adincita 0 nisa cu ambrazura sculptata din piatra , pe care 0 int iln im , aproape ident ica , in Valea Viilor, in Ighisul Nou (datata 1491), in Bazna (datata 1504), atribuite unui singur mester. Acelasi arc in acolada cuprinde relieful lui "Vir dolorum", incorontnd nisa. Mid devier i se constata la colonetele latera le ale carer capiteluri, la tabernacolul din Dupus, sint compuse din frunze, spre deosebire de celelalte ancadramente, care au colonete cu capiteluri din vrejuri de vita tratate naturalist. Usa sacristiei poarta incizata data 1610, anul in care s-a construit, probabil, sacristia pe latura de nord a corului. Chenarul dreptunghiular al tocului usii
Biserica fortificatd din DupuJ, vdzutd dill sud-vest [acuareld )

sale, format din baghete ce se indoa ie in partea inferioara spre interior,

in-

t ilnim la u~a sacristiei bisericii invecinate din Saros. Strane artistic crestate, da-

tate 1537, Impodobite cu intarsiile caraeteristice atelierului sighisorean al mesterului Johannes Reychmuth, mobileaza peret ii corului. Pe tribuna de vest a salii este montat prospeetul orgii - 0 lucrare in lemn policromat (albastru , rosu, aur, argint), opera naiva dar seducatoare a barocului rustic. Compozit ia plina de verva poarta la baza 0 inscr ipt ie in litere ornamentate: "Construit de Georg Wachsmann , 1731". Acelasi mester a creat si rama baroca a altarului bisericii din Rusi (Jud. Sibiu). Nici una din mulurile ferestrelor in arc fr int nu s-a pastrat , Trei ferestre Ium ineaza sala, alte doua corul inch is pe trei laturi. In vechiul portal de vest al bisericii se pare d se intra prin porticul aflat in parterul vechii clopotn ite, care nu facea corp comun cu biserica. Aetuala si singura intrare din sud este Iipsita de ornamente. Cea mai valoroasa piesa a inventarului biser ici i din Dupus este altarul tr ipt ic cu volet i dubli datat 1522, in pietura si rama caruia se disting stilurile diferite a patru mester i, Cel mai realizat panou infat iseaza scena Coboririi in mormint a lui ISI'('s, pictata pe predela, de influenta renascent ista , Scrinul inch is prez inta, pe fata zilelor lucratoare, Patimile lui Isus, opera a unui mester din Boemia sau din sudul Germaniei. Interesante si importante din punet de vedere istoric sint siluetele de biserici fortificate si , orase , intarite cu ziduri si , turnuri ce apar in fundalul peisajelor. Mai put in valoroasa si denaturata prin repictar i este pietura aripilor deschise , dar neobisnuita tematic prin opoz it ia de scene din Vechiul s i Noul Testament. Un Crucifix sculptat ocupa azi scrinul, iar ram a altarului am inteste ornamentarea celei din Prejmer.

10m

Revlsta

TRANSILVANIA

SIBIU

69 Richts (judetul Sibiu)

~~---::::..:-=---~
': -10

"5,"-

_1350 ~
~XIX

-14-00

pel. 1500

In mult pomenitul document din 1283, localitatea apare sub denumirea de villa Rihuini, care vine de la vechiul prenume german Richwin, probabil prenumele primului conducator al grupului de colonist i sasi care s-au asezat aici. Denumirea germana ulter ioara, Reichesdorf (Satul bogat), ar putea sa exprime bunastarea locuitorilor sai, care secole de-a r indul au rivalizat in aceasta pr iv inta cu locuitorii din Biertan, desi populat ia sa nu atingea nici juma tate din aceea a puternicei asezar i invecinate. In 1532, la 80 de ani dupa terminarea bazilicii, cea mai impodob ita cu sculptur i in piatra dintre edificiile sacrale rurale sasest i, Richisul numara 152 de gospodarii. fata de Biertan care figura in registrul celor "Doua Scaune" cu 345 de gospodar ii. Bogat ia Richisului avea aceeas i sur sa ca a Biertanului - viticultura, aici ca pretutindeni in Valea Tirnavei, ocupat ia pr incipala a locuitorilor. Bazilica in mijlocul satului, ca si aceea din Valchid, a ramas nefortificata , inconjurata pe la 1500 doar cu 0 simpla incinta de la care s-a pastrat un singur turn de aparare si 0 parte a curtinei din sud, redusa in 1888 la 2 m inalt ime, pentru a se folosi piatra si caram ida la noua clad ire a scol ii. In 1910-1911, curtinele din nord si est au fost demolate, un scund zid nou de impreimu~re indica azi vec}1i.ul.t:aseu al curtinelor.

.l.l.li,lJ.l\....)liJ.l.J.J.i\...-

1..LI.'-A..L\"'-U

U~J.

....................... lA.J

.........

lA

.................................

La 8 m in fa ta portalului de vest al bazilicii se inalta turnul port ii s i al clopotelor. Parterul turnului, boltit in leagan , deschide spre sud s i vest cite 0 areada in arc frint. In vest, s-a constru it in fata intrar ii un rezalit care deschidea o arcada inalta in arc fr int , m icsorata ulterior la dimensiunea unei mici intrar i rectangulare. Baza acestui turn este masiva si dateaza din perioada construirii incintei. In turn se intra azi printr-o Iereastra c ircu lara aflata in peretele de est, cu ajutorul unei scar i mobile. Catul al doilea, ca s i parterul, este boltit in caram ida ; 0 scara ta iata in grosimea zidului din sud urea spre cotul al tre ilea, prevazut cu patru metereze. Deschiderile lungi, inguste ale meterezelor, sint acoperite cu lespezi, iar nisele mult evazate, ce le corespund in interior, sint boltite din caramida. Al patrulea cat, prevazut de asemeni cu patru metereze, este separat de al treilea si al cincilea prin platforme din birne la care se ajunge prin scar i de lemn. Micile metereze ale celui de-al cincilea cat sint construite din caramida, care inlocuieste aici piatra cu care e construit turnul pina la el. Un al saselea cat adaposteste scaunul clopotelor, al saptelea - ceasul, deasupra caru ia se ina lta coiful octogonal cu invel itoare metalica. In nord, incinta se afla foarte aproape de baz il ica , in schimb par tea din sud a incintei era at it de spat ioasa incit adapostea vechea pr imar ie s i un donjon, ultimul servind ca local de scoa la ~i ca locuinta a preotului in vreme de asediu. In 1907 aceste doua cladir i mai figurau in cartea funduara , disparind in 1910, odata cu demolarea sectorului de nord al incintei. Situat ling a u l ita ce coboara intr-o vale, turnul din sud-est, de plan dreptunghiular, cu patru nivele, a fost inclus ulterior in casa predicatorului; initial, si el straju ia 0 intrare in incinta, cum 0 dovedeste arcada azi z id ita din parterul sau , ca si gurile de turnare dispuse in fatada ina lta a turnului, sub acoper isul in pupitru. Al doilea cat, alcatu it d intr-o incapere bolt ita in leagan , desehide spre sud un meterez; catul al treilea, in care azi se intra prin podul casei alaturate, are metereze spre sud, est si nord, fiind despart it de eatul superior, printr-o platforrna, eel de sub panta acoper isulu i oblic, de unde se foloseau masicul iur ile. Bazilica din Rich is n-a fost dotata eu construct ii defensive, fiind situata pe teren plat, aparata de curtine ina lte , putea sa se dispenseze de ele. Anul incheierii construct ie i, 145 I, este consemnat deasupra areului triumfal s i pe filactera ce inconjoara 0 mina cu gestul juram intului, ce se detaseaza in relief de pe cheia de bolta din nava centrala , Desigur, construct ia s-a inceput inca in a doua jumatate a secolului XIV, cum 0 arata to ate formele stilistiee tributare goticului matur. Particularitatea cladir ii, printre bazilicile rurale sasesti, 0 constituie cele doua coruri latera le ce f lancheaza corul principal in continuarea colateralelor. Ulterior, dar tot in perioada gotica de construct ie, corurile secundare au fost separate de eolaterale prin peret i transversali. Deducem perioada din stilul intrar ii dreptunghiulare a corului lateral din sud, acesta posed ind un tabernacol in peretele din sud, ce indica folosirea sa drept capela , In corul din nord, 0 "piscina" arata ca incaperea a servit inainte de Reforrna ea sacristie, cum 0 dovedeste s i ambrazura gotica din piatra a intrar ii din peretele de nord al corului principal. Usa din lemn de tei este impodob ita cu intarsii asemanatoare cu cele de pe usa sacristiei din Biertan, mai batr ina doar eu un an decit
Ruinele cetd!ii fi basilica din Richis, vdzute din sud-est (desen acuarelat }

Basilica

din

Richi~, viizu/ii din sud

cea din Richis, aceasta fiind datata 1516 si ornata cu emblema comunei: 0 egreta care scoate cu ciocul un peste din apa.' Chiar si broasca usi i, din fier forjat, se aseamana , intr-o execut ie mai modesta, cu aceea din Biertan. Cinci pereehi de arcade se deschid din nava centrala catre colaterale; patru sint incheiate in arc fr int, a cincea, vecina cu arcul triumfal, este aproape sem icirculara, corespunz ind unei travee patratc, men ita initial sa poarte un turn, care insa n-a fost realizat. Aceasta dest inat ie 0 indica s i pilele masive octogonale ce poarta aceasta travee, ca s i largile platbande s i arcurile dublou, cobor ite pina la sol, ce intaresc aceste pile. Toate cele trei nave, corul principal si corurile laterale, poarta bolt i in cruce ale caror ogive se int ilnesc in chei de bo lta rotunde , irnpodobite eu reliefuri, pe cind arcele dublou poarta in crestet mici ecusoane. Nici un alt edificiu sacral de sat transilvanean nu este at it de bogat impodobit cu chci de bolta , artistic da ltuite , in tematici si compoz it ii variate. Cele ale corpului bazilical s i ale corurilor secundare sint s i pictate, cele ale corului sint nepictate, infat is ind in traveea rectangulara un pelican hran ind puii cu singele pieptului sau desirat, inconjurat de vegetat ia abundenta a stilului gotic matur, iar cheia de bolta de deasupra altarului, roman ica in sever ita tea si rigiditatea cutelor vestimentare aranjate simetric, reprez inta pe lsus cu doua sab ii pornind din gura sa - viziunea sf. loan din Patmos. De la compoz it ii vegetale s i zoomorfe la cele antropomorfe, de concept ie simbo lica sau pur decorat iva , cele 25 chei de bolta ale bazilicii af irrna bogata imag inat ie si inepuizabilul repertoriu de forme ale pietrarilor trans ilvanen i din aceasta epoca a goticului matur.
t\.~~~~~! __
~_!_.L._J.. __ :

""L'

_1

J'

...

...L.

----

----

~~W_

'-'r....,'"'~

...... O .......

..l ... u

.. u ..

..I.J.J.UI,.U.l.

Aceeasi varietate si bogat ie de motive caracter izeaza s i consolele, de pe care se ina.lta colonetele ce sustin nervurile bolt ii. Stilpii si arcele du blou sin t inconjura te, la nasterea bolt ii, de corn ise si frize de capiteluri, in care alterneaza vegetat ia din goticul matur cu mast i si forme animaliere, inspirate din natura, animate de o miscare dusa pina la paroxism, fara a crea insa neliniste. Fiecar ci m iscar i ii corespunde 0 contramiscare ce pan'urge, aidoma undelo~ sau f lacar ii palpit inde, frizele capitelurilor. Lujere de murc, de vita, ghirlande de floarea searelui, frunze ad inc z imtate, se imple tcsc in jurul st ilpilor s i capitelurilor portalului de vest, toate subordonate aceluiasi principiu decorativ care i~i propune sa insuf leteasca piatra prin m iscarea viet ii. Fantasticul dinamism al acestor ornamente expr ima sentimentul acut de v iata al epocii, elanul si daru irea tota la a creatorilor. Este clar ca aici au lucrat mai multi mesteri, unul din ei credem ca a fost Andreas Lapicida din Sibiu. In Rich is '~i Sibiu ex ista cite un amvon din piatra a carer socluri cu balustrade, aproape identice ca factura , se gasesc azi in sacristia din Rich is si, respect iv, in ferula bisericii evanghelice din Sibiu, pe cind baldachinele ambelor amvoane mai sint fixate in al doilea st ilp din nord-estul ambelor biserici, locul originar al amvoanelor. 0 lucrare pret ioasa de sculptura in piatra este si ancadramentul nisei tabernacolului din peretele de nord al corului, in al caru i fronton gotic se repeta motivul pelicanului, simbolul sacrificiului de sine. Cea mai importanta opera a bazilicii este, incontestabil, portalul principal, devansat fatadei apusene printr-un rezalit. Arhivolta, bogat articulata prin baghete cilindrice si cu sect iune in forma de para, este flancata de fiale gratioase s i zvelte. Execut ia ingr ij ita , un itara a ambrazurii, frizelorcapitelurilor, aaltoreliefului d in luneta , ce reprez inta Rast ign irea , atr ibuie lucrarea unui singur mester , pe care il presupunem venit din Boemia sau Polonia, intrucit ne transmite stilul decorativ al santierului lui Peter Parler din Praga. 0 inovat ie st ilist ica 0 reprez in ta interpretarea real ista a Rast ign ir ii. incercarea de a surprinde m iscarea inter ioara si exter ioara a viet ii in t inuta , gest si m im ica. Acest stil pornit din Boemia si-a lasat amprenta asupra mai multor opere transilvanene. tn scena din luneta , crucea forrneaza axul vertical al compoz it ie i: grupului in miscare a femeilor indurerate, carora li se alatura si sf. loan, li se opune, in par tea opusa a crucii, un grup de trei cavaleri, ce contrasteaza , in t inuta lor r ig ida , ind iferen ta , cu personajele fr in te de durere, grupul corespunz ind echilibrului in simetria compoz it ie i si accentuar ii antitezei dintre suferin ta si indiferen ta. particularitate a bazilicii 0 constituie cele trei tribune suprapuse din capatu l de vest al navei centrale. Cea mijlocie este cea or ig inara , constru ita odata cu bazilica, cum 0 atesta at it amplasarea ei, cit si cheia de bo lta. Deasupra ei s-a construit in 1735 0 galerie din lemn dest inata f laca ilor. In ambele tribune se ajunge prin scara spirala ta unui turnulet alipit in exterior coltului de sud-vest al bazilicii ~i care urea, si mai sus, in podul navei centrale. A treia tribuna s-a construit la finele secolului XVIII sub prima, necesara fiind pentru amplasarea orgii, dat ind din 1788. Por talu Ld in nord, marcat azi in interior printr-un chenar sculptat. a fost zidit la construirea incintei, foarte ingusta pe aceasta latura. Portalul de sud in arc fr int, cu ambrazura articulata in baghete cilindrice si cu sect iune in forma de para, este precedat de un mic portic, acoperit cu 0 bolta in cruce ale carei ogive pornesc de pe console. In fata portalului, vechea mensa a altarului se amesteca cu lespezile pardoselii. Pe cind micile ferestre ale navei centrale si ale colateralelor sint inguste, neimpar t ite, cele bi- s i tripartite din corul principal si cele secundare prez inta frumoase muluri gotice compuse din trilobi diferit aranjat i deasupra unor arcuri treflate.

Revista

TRANSILVANIA

SIBIU

70 Copse Mare (judetul Sibiu)


Documentul din 1283, in care Capitlul de la Alba Iulia este de acord sa cedeze preot ilor din "Medies" trei patr im i din .zeciu iala" in schimbul a 40 marci de argint, numeste printre alt i prelat i si pe plebanul Theodoricus de Capus , dovada ca asezarea din Copsa Mare apart inea inca de pe atunci, cu statut de comuna Iibera, Capitlului de la Medias. Un alt document, din 1359, atesta ca doi greavi cu numele de Nicolaus precum si batr in ii de la "Magno Kopsch" au participat la adunarea Scaunului de Medias, confirmindu-se astfel apar tenenta Copsei Mari de Scaunul Mediasului ca 0 comuna lib era a vech iulu i Fundus regius. Comuna stapinea cele mai int inse ~i mai renumite plantat ii de vii din regiune. Pomenirea plebanului Theodoricus de Capus in 1283 denota ca in localitate trebuie sa f i existat 0 biser ica mult mai veche decit bazilica gotica cu trei nave datind din prima jurnatate a secolului XIV. Ca pretutindeni in Tara Vinului, unde bisericile au fost construite pe panta de est a lantului de coline ce marg ineste valea, si la Copsa Mare partea de est a bisericii a devenit cea mai inalta dator ita terenului, astfel inc it for t if icat iile au fost aplicate corului, deci part ii celei mai ridicate a edificiului, el depasind in inalt ime chiar turnul din vest. Bazilica de la Copsa Mare este unul dintre acele monumente ale carer transformar i au fost determinate de cursul evenimentelor istorice. Amplul plan pentru reconstruct ia biser icii, conceput la sfirs itul secolului XV, cuprinzind nu numai fortificarea ci si mar irea bisericii, n-a putut fi indepl in it decit partial. Ascensiunea econom ica a comunei, care din 1455 se bucura de dreptul de a tine iarmaroc in ziua sf. Bartholomeu, ca s i de dreptul de a tine tirg saptam inal a generat dor inta de a egala comuna Biertan invec inata , in construirea impuna toare i sale b iser ici-hala. Construirea noii biserici de la Copsa Mare a debutat prin ridicarea unui nou cor, mult dezvoltat spre est. Prelungirea corului era necesara pentru desfasurarea intregului corp bazilical, planuit dar nerealizat. Copie mai modesta a corului din Biertan, cel de la Copsa Mare este si el luminat de patru ferestre, aici bipartite si nu tripartite ca la Biertan, dar av ind muluri traforate asemanatoare, eu motive gotice tardive in lunetele arcurilor fr inte. Sacristia al ip ita peretelui de nord al corului este acoper ita cu aceeasi retea de nervuri fine, in forma rombo idala, ca la Biertan, ea avind s i eel de-al doilea cat in care se urea printr-o scara spiralata montata intr-un turnulet cilindric. Ancadramentul de piatra al usii sacristiei poarta sub friza dent iculara a cornisei in trepte 0 inscript ie care 0 dateaza: "PLAS LAZAR D.D. 1519 PREERAT", _. adica, corul s-a terminat in 1519 in timpul plebanului Lazar. Anul 1515 inscris pe usa sacristiei din Biertan arata data cind s-a terminat construirea corului de acolo. Credem ca ambele coruri sint construite de acelasi sant ier , data hind apropierea dintre cele doua local itat i, ca si a datelor cind au fost real izate. Dupa batalia de la Mohacs din 1526, Ungaria centra la ca si Transilvania au cazut sub suzeranitatea otomana , locuitorii hind obligat i sa plateasca biruri zdrobitoare. Ca 0 consecinta, a fost abandonat amplul plan de construct ie al bisericii, insa cum noul cor se afla la distanta de 3 m de navele bazilicale si pentru a se uni cele doua part i ale cladir ii, s-au ridicat doua construct ii de legatura in prelungirea vechilor colaterale, intru-cit corul nou a fost ~i considerab il larg it. Aceste corpuri anexe sint boltite in leagan , cu ax perpendicular pe axul longitudinal al corpului bazilical. Noul arc triumfal depasea acum tavanul plat ~i mult mai scund al navei principale, apar ind fara virf , atunci cind il privim dinspre nava. Deasupra bolt ii stelate a corului, alcatu ita din nervuri de teracota, se inal ta un cat de aparare cu parapet devansat fata de frontul zidului, asezat pe arcuri plate

_
~XVI

x/v

~'eJ 11% IllIIiID 1974

r:::::::J d~mo/~t:"

rrVyvVVVVVVV

VVvVvvvvvvvvvvv

v:

I
10
15

===i.2.0...

Cetat ea din Copsa Mare,

IJtizutti

din nord-vest

[acuareld}

Corul fortificat

al bisericii din Copsa Mare

din caram ida ce leaga contraforturile din jurul corului. In spatele acestor arcuri se deschid guri de turnare destinate sa apere baza clad ir ii. 0 corn isa din piatra, un fel de "ciubuc", inconjoara la baza catul de aparare amintind cele sim ilare de la Saschiz si Cloasterf . Mici metereze rectangulare se deschid in peret ii subt ir i din caram ida ai catului de aparare, destinate numai armelor de foc. In acest bastion de deasupra corului se ajungea urcind prin clopotn ita situata in vest s i traversind podul b iser ic ii, amenajat s i el pentru aparare, in anul 1500, la fortificarea bisericii. Peret ii navei centrale au fost ina ltat i si prevazut i cu metereze. Pentru mai buna aparare a bazei clad ir ii s-au inlaturat colateralele, arcadele in arc frint deschise spre nava centrala au fost z id ite, ca ~i cele de sub clopotnita , f lancata initial de colaterale. Portalul de vest a fost m icsorat , clopotnita a primit un coridor de straja cu balustrada de lcmn pe trei latur i, in afara celei de est care este din pa ian ta . Turnul poarta de atunci un acoper is in piram ida. Dupa indopar tarea colateralelor, construct iile de lega tura dintre nave s i cor depaseau nava centra la , av ind aspectul insela tor al unor brate de transept, cu care adesea au fost confundate. Pcrct ii de apus ai colateralelor au rarnas in picioare dupa demolarea aces tor nave in scopul de a consolida turnul. Intre 1795 - 1799 tavanul plat al navei centrale a fost in locu it cu 0 bolta in leagan, cu arce dublou s i penetrat ii. Deasupra bolt ii, porn ita mai de jos decit vechiul tavan, se mai pastreaza birncle ce l-au sust inut, ca s i ferestrelc din partea super ioara a navei centrale. Pe port iunea dintre bolta noua s i tavanu l vechi peret ii mai poar ta tencuiala si zugravea la interiorului bisericii. Conform unui contract pastrat, bolta a fost executata de mesterul Simon Petrus din Seica Mica. in 1802, un cutremur puternic resimt it in aceasta zona a adus considerabile str icaciun i clad ir ii, inlaturate abia in 1830 cind , t in indu-se searna de numarul crescind al populat ie i, s-au reclad it si colateralele, dar numai in juma tatea de est a clad ir ii, desch iz indu-se primele doua arcade din est catre nava centra la , In partea de vest a navei centrale constru indu-se 0 tribuna pentru orga s-a renuntat la deschiderea arcadelor din vest si continuarea colateralelor de-a lungul turnulu i, a~a cum au fost dispuse od inioara. Tribuna orgii a obligat, de asemen i, la construirea unei bolt i in leagan mai joase, sub bolta in cruce ce acoperea initial catul inferior al turnulu i-clopotn ita , servind drept portico Pc linga intrarea pr incipa la in vest, biserica mai are doua portaluri pe laturile de sud si nord. La inceputul secolului XVI, biserica for tif icata a fost inconjurata de un z id de aparare aproape rectangular, inalt. din piatra de car iera. In nord-est, un turn patrat cu doua nivele este asezat pe colt si acoperit in pupitru. Pe Iatada inalta catul superior posed a masicu liur i cu mici frontoane in trepte asemanatoare celor din Biertan. Un asemenea turn se afla odinioara si in co ltu l din sud-vest. lntrarea era situata in frontul de vest, indreptat catre ul ita satului, contraforturile cu lagarele de glisare ale hersei indicind astaz i locul unde s-a aflat poarta cetat ii. Bastionul din vest a fost transformat in casa paznicului. Intr-un sir neintrerupt , camar ile de provizii inconjurau curtea cetat ii, avind in spate drept perete centura zidului de aparare. Probabil ca un coridor de aparare se afla sub panta acoper isulu i lor, prin care se ajungea la meterezele din partea super ioara a curtinelor. Camar ile au fost de mult demo late si nici curtina nu s-a pastrat la ina lt imea sa in it iala , Intre anii 1763 -1765 s-a construit casa paroh iala in nord-vestul b iser icii, in 1776 s-au boltit unele pivnite ale sale, iar in 1826, clad irea devenind subrcda , a fost demolata p ina la nivelul pivn itelor si reconstru ita , boltindu-se totodata si restul pivn itelor ,
Revi st a TRANSILVANIA SIBIU

71

Valchid (judetul Sibiu)

I nteriorul

cetd!ii din Valchid , cu t urnulet ul por/i!ei

de intrare

a pietonilor

Situata in valea unui mic afluent al Timavei Mari, asezarea din Valchid i~i datoreaza prima apar it ie documentara unui incident nu prea onorabil: in 1345, taranii din Valchid au fost interogati in procesul pradar ii de catre greavii sasi din Curciu si alte sate, a micilor comune invecinate , Roandola s i Noul Sasesc. In 21 decembrie 1390,. Papa Bonifaciu al IX-lea a acordat 0 "indulgenta" bisericii parohiale a Apostolului Andrei din "Valtudia Transylvaniensis diocesis", care poate coincide cu inceperea construirii biser icii-sala in stil gotic tardiv, fara turn. Anul 1507, incizat in tencuiala peretelui de sud al corului, sub streasina, se refera probabilla ridicarea bolt ii corului, bolta in leagan cu penetrat ii, imbracata intr-o retea rombo idala de nervuri din teracota, mult asemanatoare cu aceea a corului bisericii din Bazna, clad ita in 1504. Edificiul ingust, lung, inconjurat de contraforturi dese, retrase in doua trepte, i~i datoreaza impunatorul efect plastic proport iilor desavirsit echilibrate si articular ii verticale a fatadei sudice, dind impresia unui relicvar gotic de dimensiuni ur iase. Zece contraforturi sprij ina peretii salii, cinci intaresc colturile corului, inch is spre est in trei laturi; intre doua contraforturi ale peretelui de nord al corului s-a construit 0 sacristie, bolt ita odinioara cu doua travee s i nervuri de teracota, azi existenta doar fragmentar. Cutremurul din 1916 prabusind bolta, ea a fost inlocuita cu un tavan de scinduri. In secolul XIX, in locul vechiului tavan casetat s-a construit 0 bolta baroca in leagan , cu ornamente in stucatura , sustinuta de arce dublou s i impart ita in patru cimpuri. Cinci perechi de pilastr i cu comise neoclasice sustin aceasta bolta, fara corespondenta cu contraforturile. Totodata, s-au mar it si ferestrele peretelui de sud al salii, o indepart indu-se vechile muluri, pe latura de nord neexistind ferestre. Numai in frontonul de vest al sal ii s i in peretele de est al corului s-au pastrat doua frumoase ferestre vechi, cu patru lobi traforat i deasupra un or arcuri treflate. In secolul XIX s-a construit la capatul de vest al salii, tribuna baiet ilor anul 1922, inscris in stucatura, pe balustrada, se refera la 0 restaurare. De-a lungul peretelui de nord s-a ridicat 0 tribuna, sust inuta de doua arcuri plate din caramida int inse intre pilastri, cu 0 balustrada de lemn pictata primitiv, datata 1871.

10 11.

fatada de vest, ingusta, innegrita de fum, se deschide portalul principal cu 0 ambrazura fin daltuita, a carei eleganta si duct al liniilor plin de verva amintesc portalul de vest al bisericii evanghelice din Sibiu, datat 1448, realizat cu aceeasi schema decorat iva: un arc inalt in acolada, terminat intr-un leron, lancat de doua fiale, cu deosebirea ea la portalul din Valchid baghetele cilindrice se incruciseaza in crestetul arcului, iar la Sibiu ele se unesc intr-un simplu arc frint. In luneta arcului apare un ecuson cu un inscr is ornamental in relief, interpretat de unii cercetatori ca fiind un semn lapidar, dar pe care il consideram .ca fiind anul ,,1441", conform vechii scrier i gotice in care cifra patru apare ca cifra opt neincheiata sus. Dealtfel, un semn de mester nu se plasa at it de ostentativ, de orgolios si la aceasta dimensiune. Relatiile cu santieru sibian, la mijlocul secolului XV, se constata la mai multe monumente din imprejur im ile cetatii de pe Cihin, precum la Rich is, Mosna, Atel, unde renumitul sculptor sibian Andreas Lapicida, este atestat documentar. Verva grat ioasa si jocul armonios alluminilor ~iumbrelor intre baghetele cilindrice ce prof ileaza ambrazura portalului ne surprind placut ca fiind singurul ornament pe marea suprafata monotona a fatadei invecinata cu piatra bruta brun-roscata a zidurilor si turnurilor severe. Portalul de sud - 0 simpla intrare rectangulara - este protejat de un mic portic ce poarta o bolta in cruce si un acoper is in forma de ~a. Intrarea din nord a fost zidita. In aceasta biserica - ca in at itea altele din regiunile Tirnavelor s i Rupei - orga e plasata in cor, deasupra altarului, construindu-se pentru ea un arc plat de sprijin al tribunei .in care se ajunge printr-o scara acoper ita ce urea printre contraforturile din sud-est. Spre deosebire de majoritatea bisericilor din Tara Vinului, biserica-sala din Valchid n-a fost foi tificata. curtineleinalte de 10 m facind inutile alte amenajar i defensive, inconjur ind biserica intr-un dreptunghi aproape perfect si foarte ingust. Pe la inceputul secolului XVI s-a ridicat 0 simpla incinta din gresie brunroscata si gri-galbena, a carei forma rectangulara este modif icata doar prin retezarea coltului din sud-vest , adaptindu-se cursului pir iulu i, azi un firicel de apa. In vreme ce la alte cetati situate pe teren plat in mijlocul asezarii, turnur ile strajuiesc obisnuit coltur ile patrulaterului incintei, la Valchid ele sint asezate in centrullaturilor, iesind in interior doar cu 20 em in afara curtinelor, coridorul de aparare continuindu-se peste fatadele tumur ilor. Turnul din sud s-a prabusit la cutremurul din 1916, pozitia sa fiind indicata de peretele curtinei put in devansat
Interiorul cetiiJii din Valchid, cu turnul de nord (acuareta)

spre curte. Cu except ia turnului din vest, celelaltc au parterul bo lt it , caturile superioare fiind la toate separate prin platforme de birne. Initial nu se intra in catul al doilea al turnurilor decit prin coridorul de aparare, N umai turnul din sud avea la baza catului superior un sir de guri de turn are de jur imprejur , toate celelalte turnuri fiind prevazute numai cu metereze, ta ietur i verticale lungi si inguste, carora le corespund in interior n ise mult evazate , menite sa adaposteasca cite un singur tragator, ce m inu ia user arma de foc in toate d irect iile. Masivul s i inaltul turn din est, in frontul dinspre ulita, strajuieste poarta de intrare. Intre doua arcade putern ice, int inse intre peret ii laterali grosi de 2,5 rn , se desfasoara o bo lta in cruce. Azi in trarea in caturile de aparare se face pr intr-o scara d ispusa in grosimea curtinei. Pentru construirea cetat ii, imense cant itat i de p iatra au fost desigur aduse din valea num ita "Lape~" (Lapus), teren pentru care comunele invecinate - Copsa Mare, Mal incrav , Noul Sasesc -- au dus 0 lupta secu lara si care a fost atribuit cind uneia c ind alteia, sau impart it intre ele. Oricum, pentru toate construct iile monumentale din imprejur irn i gresia a fost adusa din aceasta vale. Spre deosebire de turnul din est, cu sase nivele, incorona t de un coridor de aparare cu balustrada din lernn , celelalte turnuri au numai c ite cinci caturi. Micul turn de deasupra in trar ii inguste din sud-vest, este plasat in Iata pir iulu i. Deasupra intrar ii boltite, in peretele de vest, se mai af la "sulul fix" peste care mergea funia cu care podul asezat peste pir iu se putea r id ica, in chip de usa , pentru a inch ide intrarea. Un masiculiu, cu un front on in trepte, apara intrarea. Coridorul de aparare nu mai ex ista , doar gaurile in zid ale birnelor de sust inere mai amintesc de el , nici ina lt imea impunatoare de od in ioara a curtinelor n-a rezistat vremii. Terenul din co ltul de nord-est al cetat ii a fost desigur un loc de ingropaciune. localnici in timpul Stefan Asemenea victime. locuri comune de inhurnare
0

nu sint

raritate

in cetamulti

tile sasest i, prilejuite le cadeau

f iind , de obicei, de Un asemenea din mai

mo l ima sau un masacru , carora masacru poate voievodului comunele


0

sa se fi int impla t aici transilvan Valchid, cazadin ale

razbo iulu i civil

1605, c ind trupele

Bocskay , un adversar

al Habsburgilor,

au incendiat of era

Copsa Mare, Rich is si Saros, dupa ce au devastat nului marg in it de coline inverz ite, cetatea cele mai pitorest i, cu curtinele spatele invelitoarelor turnurilor. sale brun-roscate,

cetat ile , Asezat

in fundul

de la Valchid

pr ivel iste dintre de panta

cu peret ii cretos i ai bisericii

lor, cu formele grat ioase ale acoper isului tugu iat si fringerile

141101

f~y.f Pi"

port,;/u/
de vest

Revista

TRANSILVANIA

SIBIU

72 Saros . ,

(J udctul

Sibiu)

Situata pe malul sting al Tirnavei Mar i, la 17 km est de Medias, asezarea este pomen ita cu numele de Sarus in documentul din 1283, ca 0 comuna Iibera a celor .Doua Scaune", apart in ind capitlului de Medias. Denumirea vine de la cuvintul maghiar Saros - loc intinat. Biscr ica satulu i a fost clad ita in prima jumatate a secolului XIV ca 0 baz il ica cu trei nave, cu cor inchis pe trci laturi in est, fara clopotn ita. In Iatada vest ica era situat portalul principal cu arnbrazura de profil gotic. Un arc triumfal gotic, in arc frint cu muchiile profilate prin cavete, separa corul de nava centrala , care se deschidea spre colaterale prin arcade inalte in arc frint. In secolul XIV biserica a fost distrusa si arsa in incursiunile turcest i, iar populat ia , decirnata de razboaie si molime, n-a mai putut-o reclad i la dimensiunile originare, fiind obligata sa construiasca ~i fortif icat iile pentru aparare. La reconstruirea bisericii, dupa 1400, colateralele avariate au fost demolate, cu except ia par tii est ice, deasupra care ia s-a ina ltat cite 0 tribuna, planul bisericii capat ind astfcl forma "crucii lat ine", bratele acesteia deven ind un transept. Parterul transeptului astfel creat este acoperit cu 0 calota , iar tribunele poarta bo lt i cu ncrvuri din teracota d ispusc romboidal. Cite 0 Iercastra ingusta in arc frint lurn ineaza tribunele. Celelalte arcade ale navc i centrale au fost z id ite ; pe latura nord ica , istoricul \Valter Horwath a putut descoper i soclurile a patru din st ilpii vechii baz ilici. Peretelui nordic al corului i s-a adosat 0 sacristie cu pod, acoper ita cu un semicilindru cu penetrat ii. Intrarea dreptungh iu lara situata in peretele nordic al corului are un ancadrament renascentist, din piatra , profilat cu baghete cilindrice, intoarse in partea infer ioara spre interior, care dateaza construct ia sacristiei la inceputul secolului XV. Acestei perioade ii corespunde si plastica arh itecton ica a corului, nervurile de piatra ale bo lt ii sale pornind de pe colonete cilindr ice. Inalt imea corului a obligat, ca la biserica din Dirlos, intreruperea colonetelor la jumatatea ina lt im ii lor, prin console. Capitelurile de forma troncon ica au aceeas i suprafata ondulata ca ace lea de la Dirlos. In partea est ica a corului, colonetele se inalta de pe sol, iar pe peret ii corului incep abia la inalt imea de 2,5 m , t in ind scama de stranele cu speteze ina lte, fixate Iinga peret ii corului. Orig inala este forma cheilor de bolta , dintre care doua inch id, intre petalele trandafirului lutheran, fete omenest i, iar cea din mijloc infat iseaza in spiritul Renaster ii Q f igura umaria cornpusa din frunze. Profilul nervurilor cu cavete latera le se term ina in par tea infer ioara in bagheta cu sect iune de para. Ferestrele bipartite ale peret ilor din est si sud ai corului au muluri gotice tardive, ambrazurile lor in arc frint fiind profilate in exterior prin cavete. Corul inconjurat de contraforturi are, drept corn isa de soclu, incastrate bucat i din vechea arnbrazura a portalului vestic. Dupa inscr ipt ia af lata in sacristie, construct ia bisericii a fost term inata - in faza a doua - in 1422, si inaugurata de un ambasador papal venit din Roma - ceea ce expl ica patronii neobisnu it i ai lacasulu i in Transilvania, ea fiind inch inata sf. Nicolae din Bari si sf. Helena, ("Dedicatiohujus eccelsae peraf!.itur. Domenica post 11000 Virginum anno Domini 1422".) in traducere: "InaugurareJ. acestei biserici s-a indeplinit dupa duminica celor 11.000 de fecioare."

In cursul fort if icar ii incepute in primul sfert al secolului XVI, s-a construit, la capatul vestic al navei centrale, un donjon, care face impracticabil portalul de vest, inch is pe doua treimi a ina lt im ii sale de piciorul tutnului. Nurna i in treimea super ioara s-a lasat 0 ingusta intrare in donjon, pract icabila numai din interiorul bisericii. (Intrarea actuala , din fatada sud ica, s-a deschis in 1770). Caturile foarte inalte ale turnului, separate prin platforme de lemn sin t prevazute cu metereze. in interior, peret ii turnulu i se subt iaza in trei retrageri. Initial, donjonul purta un coridor de aparare cu balustrada de lemn, care, In secolul XVIII, a fost inlocu it cu un nivel scund care adaposteste ceasul, turnul capat ind atunci coiful sau de piram ida cu invel is de t igla. Intr-un document se povesteste ca plebanul Peter din Saros s-a aflat, in 1502, la Roma, unde a cerut Papei relicve pentru biserica comunei sale. Din biserica sf. Anastasius al scar ii celeste ("ad sealant coeii") s-au donat bisericii sf. Helena din Saros relicve ale celor 10.000 de martiri. Data 1649, incizata in tencuiala peretelui sudic al corului, sub streasina , se refera la lucrar ile de restaurare din acel an. In 1770-1772 s-au facut alte transforrnar i In biser ica , s-a construit si 0 tribuna
Bastioanele de est ale cetdiii din Saros

Turnut

de poarta ~i bastionul

de est ale cettuii din Saros (desen acuarelat )

,\
,\

"'

_XIV
~XV

CJ XVIII

pentru orga in partea vest ica a navei si s-a creat intrarea sud ica in turn. Data 1810, de pe peretele apusean al corului, se refera la ina ltarea pcret ilor navei centrale si realizarea tavanului din stucatura , Atunci s-au deschis cele trei ferestre ina lte in arc fr int , fara rnulur i,ale peretelui nordic si cele doua ale peretelui sudic. Lip ita de bratul sudic al transeptului, s-a construit 0 incapere cu doua caturi, desch isa spre nava intr-un arc frint, pentru larg irea locurilor in b iserica, in con t inuare alipindu-se, spre vest, un portic al intrar ii sudice, ambele incaper i av ind parterul boltit cu nervuri din teracota. Mult iplele transforrnar i ale b iser icii i-au denaturat proport iile, d im inuindu-i efectul spatial. Centura zidului de aparare , ridicat in secolul X\', in oval neregulat, se adapteaza formei terenului, biserica fiind aruplasata pe un promontoriu. Trei bastioane cu plan dreptunghiular s i doua turnuri de plan patrat lcaga curtinele constrnite din caram ida , aparind mai ales partea nord ica s i cst ica unde panta coboara lin, oferind posibilitat i lesnicioase de atac. In sud-est, un bastion cu trei nivele este devansat in Iata curtinei, intre frontoanelc celor doua latur i inguste int inz.indu-se un acoper is in forma de sa, ca la bastionul estic din Biertan. Aldoileacat, la n ivel cu solul curt ii, a fost transformat in locu in ta pazn iculu i, iar in fata s-a clad it ulterior 0 incapere, lunga si ingusta, cu 0 vatra. Singura panta de acoper is a acestei incaper i se continua de-a lungul curtinei pina la turnul de poarta , form ind un ~opron acoperit. Catul superior al bast ionulu i estc prevazu t cu guri de turnare taiate oblic in perete, de asernen i cu metereze. De-a lungul laturii est ice a cetat ii urea un drum carosabil catre 0 intrare bolt ita deasupra care ia se inalta turnul de poarta eu doua nivele. Contraforturile ce f lancheaza poarta pastreaza lagarele de glisare ale hersei ce inch idea od in ioara intrarea , Fruntea ina lta a turnului este prevazuta cu trei masicu liur i scoase in consola si acoperite cu frontoane in trepte, de forma decorat iva a celor cl in Biertan. Acoperisul in pupitru al turnului este incl inat spre curte. In est se a~l;l devansat un al doilea bastion cu parter boltit in leagan care, clad it pe panta , tormeaza 0 pivn ita pentru incaperea locuibila din al doilea cat. Si acest bastion arc z idur il prevazu te cu metereze si guri de turnare. Bastionul din coltul nord-ve-t il a i cetat ii, devansat numai pe jurnata te , poseda numai doua caturi. In co ltu l de sud-v t st ii corespundea un bastion sau turn, azi demolat, zidul fiind completat pr in '~.lr;lm ida , Deosebit de pitoreasca e lnfat isarea turnului nordic, armonios proport ionai , purt ind deasupra celor trei nivele un coif in piram ida . Devansat pe jumatate, in parterul turnului se deschid metereze oblice. Al doilea n ive l a fost locu ib il. cum indica ferestruica din peretele sudic. Intrar ile in caturile inferioare se gasc~c pe latura est ica , 0 corn isa de piatra , un c iubuc , inconjoara partea devansata a catului superior, arcuindu-se in centrul laturilor deasupra gurilor de turnare, ingenios s i decorat iv camuflate in acest fel. Latura dinspre curte a pastrat sub strcasina un ornament pictat cu alb si rosu in contur negru, care am inteste de cel ce impodobeste coru l biser icii din ~eica Mare. Zidu l incintei, de 8-10 m ina lt irne, prez inta in partca supcr ioara metereze si guri de turn are , care au fost folosite de pe coridoru l ce inconjura zidul, de l i care s-au pastrat gaurile birnelor de sustincre in zid. In dreptu) intrar ii sud ice a bisericii, incinta forrncaza un iesind , aici fiind incluse, in traiectul curtinei, absida s i peretele sudic al fostei capelc af lata linga maroa baz ilica. I~ama~itele permit identificarea unei abside semicirculare, cu trei ferestre inguste in arc frint. Arnbrazur ile lor ina lte , din caram ida , au fost ulterior incastrate in zidul de p iatra , in locu ind ferestre mai mici romanice. Percte lc sud ic prez inta doua arcade semicircuhre ale bolt ii in cruce, spat iul dintre cle fiind n ive lat cu cararn ida . Un tabernacol se deschide in co ltu l rasar itcan , iar in centrul lat i 1 i: de sud 0 fereastra ingusta. Temelia de piatra se continua pina la 2 m ad incin l sub sol, inaltat cu timpul, peretii fiind in multe locur i cirpit i cu caram ida. Capela roman ica s-ar putea sa fi fost prima biser ica a satului. Capele asernanatoare int iln im in mai multe asezar i din Valea Tirnavei - la Mosna, Curciu, Scala, si acolo fiind incluse in sistemul defensiv al curtinelor, ceea ce denota ca n-au mai fost folosite ca sanctuar in timpul fortif icar ii, ad ica in secolul XV.
Revista TRANSILVANIA smlU

73 Malincrav

(judetul

Sfbiu)

Primul document din 1305 referitor la asezarea din Malincrav se refera la un diferend familial in urma caruia Almakerk , prima denumire a localitatii, Impreuna cu Noul Sasesc si Stejarenii este atribuit lui "Gregor, fiul lui Nikolaus si nepotul lui Apa". Malincrav, comuna aservita si proprietate nob iliara din comitatul Alba Iulia, a fost, de la constituirea sa, locul de bast ina al familiei nobiliare Apafi, formind - impreuna cu satele Cris, Florest i, Roandola, Noul Sasesc, Stejaren ii, - un praedium, 0 latifundie inclusa intre scaunele sasesti de Sighisoara, Medias si Schelk, atr ibuita de catre regele Ungariei familiei Apafi. Un document din 1309 mentioneaza - pe ling a alti preoti din capitlul Crisului - pe Herricus de Malmkrog. Mai tirz iu, satul a apart inut, impreuna cu alte comune ale familiei Apafi, capitlului de Laslea. In 1366, regele Ludovie I al Ungariei confirms mag istrului Thomas de Malmkrog dreptul de a exercita jurisdict ia Iat ifund iara asupra supusilor sai. In 1424, Papa confera lui N ikolaus Apafi dreptul de a emite indulgente in capela Sfintulu i Singe, ct itorita de Apafi. Capela, dupa trad itia locala, s-a aflat linga biserica sf. Maria, servind, dupa Reforma , unui mic grup de sasi ramasi fideli religiei catolice. Acest mic grup este adesea pomenit in diverse documente datate pina in secolul XVIII, in legatura cu aceasta a~ezare. In 1775, dupa 0 lung a actiune judiciara, Malincrav ~i alte proprietati ale fam iliei Apafi ajung, printr-o hotar ire a Curti i din Viena, in posesia familiei principelui Bethlen. Ultimii proprietari ai Malincravului au fost cont ii Haller, contesa Susana Haller fiind proprietara satului in 1848, la desfi intarea iobag iei. In acest an in cornuna a existat 0 singura casa taraneasca din zid, celelalte fiind construite din lemn eu acoperis de paie sau ~ita, ceea ce explica s i cele sase incendii din secolul XIX care au distrus mari portiuni din sat. In incendiul din 1857 a ars si 0 treime din biserica acoperita eu ~ita. Acest aspect saracacios s-a schimbat insa odata cu desfiintarea iobag iei. Calatorul englez Charles Boner, in amintirile drumet iei sale din 1865 in Transilvania, afirma ca .vechile case de lemn au facut loc unor construct ii de zid care au toate acelasi aspect solid si caracterul unei confortabile bunastari" . Prima ment iune documentara a bisericii sf. Maria din Malincrav este cupr msa in testamentul lui Nikolaus Apafi, datat 1447. Corespunzator d ispozitiei planimetrice si arhitecturii sale, tributara inca proport iilor romanice, bazilica din Malincrav a fost ridicata, de catre latifundiari cu ajutorul saten ilor, la inceputul secolului XIV. Intreneobisnu ita lungime a clad ir ii (36 m, dintre care 9,68 revin corului, iar 23,15 navei) si inaltimea sa redusa nu exista un raport fericit, construct ia fiind lips ita de monumentalitate. Acoper isur ile in pupitru ale colateralelor sint foarte putin inclinate in raport cu amplasarea ferestrelor navei centrale, situate foarte jos. Cite patru arcade in arc frint, inalte, se deschid din nava centrala in colaterale. Pilele lor din piatra cubica se inalta de pe un soclu ingust. Arcadele neprofilate se compun de asemenea din placi de piatra. Nava centrala poarta un tavan plat, casetat, in doua culori, iar acoperisur ile in pupitru ale colateralelor sint captusite pe intrados cu aceleasi casete de lemn. Un simplu arc triumfal in arc fr int separa nava de cor, acesta primind forma sa actuala la finele secolului XIV, ctnd familia Apafi l-a recladit in stilul goticului matur. Acestei perioade Ii apartin ferestrele, portalurile si plastica arhitectonica. Traveea dreptunghiulara a unei bolt i in cruce acopera corul, iar parte a sa est ica poarta 0 bolta cu penetrat ii, Nervurile de teracota se sprij ina , in coltur ile de linga arcul triumfal si in portiunea est ica, pe console in forma de semicon hexagonal, iar in centrul peret ilor din nord si sud, cele doua nervuri ce se int ilnesc aici cu arcul dublou sint sust inute de console in forma de baldachin cu sectiune triunghiulara. Cele doua laturi libere, terminate sus intr-o fr iza dent iculara, sint ornate de frontoane got ice flancate de f iale. 0 a doua consola, la 1,5 m sub baldachin, a sust inut od ir.ioara 0 sculptura , cum se constata si din cavitatea peretelui dintre consola si baldachin.

Cheia de bolta din cor are 0 infat isare grotesca, iar cheia de bolta de deasupra altamlui poarta coiful blazonului familiei Apaf i, inconjurat de inscript ia "GENTILE SCUTUM APPAE" ("Scutul familiei Ap3."). In peretele nordic al corulu i, 0 intrare in arc fr in t duce in sacristie, azi bolt ita in leagan , odinioara purt ind 0 bolta in cmce. In peretele estic al ingustei incaper i se afla 0 deschidere ce duce la turnuletu l cilindric al scarii spiralate de acces in podul corului. Turnuletul de scara exterior, plasat intre sacristie s i cor, atesta existenta anterioara a unui cat de aparare deasupra corului, cu parapet de lemn sau de paianta , care a cazut probabil victirna incendiului din 1857. Podul corulu i este separat de eel al navei centrale prin frontonul estic al acesteia, fiecare av ind intrare separata. In secolul XVII, familia Apaf i ~i-a construit 0 cr ipta sub sacristie,
Biserica fortificatd din Malincrav, vdzutd din nord-est

Cetatea de la Malincrav,

viizutd

di nord-vest

(acuarelii)

15m..

unde au fost depuse ramasitele pam intest i ale principelui Michael Apaf i, ale sotiei sale, ale fiului sau ~i sot iei acestuia. In cripta se coboara din partea estica a colateralei nord ice, intrarea fiind acoper ita de trei lespezi. tn 1916, osemintele au fost strarnutate. La capatul vest ic al navei centrale se inalta clopotnita inclusa in fatada apuseana. Parterul ei cu portalul formeaza un mic portic din care se deschid trei arcade inalte spre colaterale si nava centrala. Inaltimea arcade lor a obligat la ina ltarea colateralelor in zona tumului, aceasta parte vest ica a colateralelor fiind bolt ita in leagan. Din colaterala nordica se intra in catul al doilea al turnului. In al treilea nivel se deschide 0 usa spre podul navei. iar in peretii liberi cite 0 n isa dreptunghiulara pentru arcasi, acoper ita cu lespezi. Cele patru nise ale catului al patrulea sint acoperite cu birne, ferestrele lor de tragere fiind incadrate in piatra. In catul al cincilea, ce adapostea clopotele, se deschideau patru mari ferestre care, la inceputul secolului XVI cind turnul a fost transformat in donjon, au fost micsorate la formatul unor metereze. Turnul a mai primit atunci inca un cat scund , cu patru metereze , deasupra obisnu itului coridor de aparai e, scos in consola pe b irne de lernn , acoperit in forma de piram ida. In cursu I fortificar ii, portalul vestic a fost inch is cu zidar ie, Acest portal dateaza din secolul XVI, pe cind portalurile laterale , cu ambrazuri in arc fr int profilate in baghete cilindr ice, ca si ferestrele bipartite ale corului ~i navei incheiate in arc frint ornate cu muluri traforate in tr ilob i, patrulobi s i motive flamboyante, apart in sfirs itulu i secolului XIV, perioadei refacerii gotice a corului. Peretele sudic al corului include 0 fereastra rotunda cu muluri formate din coltur i de arce, schema decorat iva raspind ita in valea Tirnavei. Restaurarea, incepu ta in 1913si cont inuata in 1925, a intregit mult din ancadramentele ferestrelor, a~a incit , desi s-a pierdut ceva din patina monumentului, suprafetele mari, nearticulate, ale zidurilor de piatra au totusi un aspect arhaic.
f ~ ""'+- .... 1'"
......... _.-1:~ 1 .1 ..
-= .1'1':" -

__

..., ...........................

................................... 'V

...........

YJ..l,A.\..J..u.. u..u.

\..vI,..Ui.1.

U.l.l

Q..:>!-'C::\,.,L

c11.1.1.c11.~.

In peretele nordic al corului se afla un tabernacol deasupra caruia este incastrat un mic relief al Rastign ir ii, cu Maria ~i loan, 0 lucrare a goticului popular ftransilvan, care apart ine grupului de nise-tabernacole din Bazna, Ighisul Nou, Du pu~, Valea Viilor, datind de la inceputul secolului XVI. Relieful este incoronat de acelasi baldachin care impodobeste consolele din cor. Cele doua mari ansambluri de picturi murale al bazilicii din Malincrav sint cele mai valoroase din Transilvania secolului XIV, ca extindere si complexitatea programului iconografic. Marea r esca ce acopera peretele nordic al navei centrale este divizata in cinci registre, intrunind 53 de compoz it ii, realizate curind dupa 1350. Este cea mai ampla lucrare a stilului gotic narativ-Iinear, devenit popular, a carui forta expresiva rezida, mai ales, in ductul egal cu care sint conturate personajele. Scenele compartimentate descriu, in succesiune logica, citite de sus in jos, pe traiect de serpent ina, Geneza, Nasterea lui lsus, ciclul Patimilor, Triumful asupra mort ii prin Inviere s i Inaltare , iar in cele din urma, 0 teorie de sfinti. Fundalul alb indica influenta picturii bizantine, care se foloseste de asemenea fundaluri abstracte, albe, albastre sau aurii, ca simbol conventional pentru indicarea spatiului neparn intean. Pe cind peretele de nord al navei centrale a fost varu it dupa Reforma, frescele din cor n-au fost acoperite, stralucind si azi prin tonurile lor luminoase, pastelate, ce se detaseaza de pe un fundal de albastru-cobalt. In frescele din corul de la Malincrav se man ifesta, pentru prima data in Transilvania, stilul rafinat al goticului de curte, care s-a extins din Franta in intreaga Europa, ajungind in Transilvania din Boemia si Slovacia, prin manuscrise miniate si pictori de fresca. In mare, se repeta in cor tematica din nava centrala, dar intr-o succesiune mai libera fata de trid itionalul program iconografic. Mesterul strain manifesta independenta fata de canoanele picturii bisericest i, acordind , in scop moralizator, importanta si extensiune anumitor episoade, ca acela al Tradar ii lui luda. Compoz it ia aerata si armon ioasa , eleganta personajelor nefircsc lungite, cambrate, cu rniscar i si gesturi gratioase, confers ansamblului 0 gratie proprie acestui stil format in ambianta curt ilor princiare, sub liniata prin costume le de moda franceza, cu pantaloni-ciorapi colanti, pantofi cu virfur i foarte ascut ite , tunici scurte si pelerine. Chipurile personajelor se caracterizeaza prin trasatur i ascetice, fine, cu frunt i bombate, pomet i si barbii inguste, pleoape mult arcuite. Caracteristice pentru pictura de la Malincrav sint benzile ce tivesc cimpurile bolt ii insot ind nervurile, decorate cu un motiv din scoici, ce 11mai int ilnirn si la alte monumente, ca de pilda la capela din Harman. in cea mai mare parte pictura este executata al fresco, accentele de desen fiind inscr ise ulterior cu tempera. In acest exceptional si bine conservat ansamblu de pictura murala , stilul goticului de curte i~i face in Transilvania pentru prima oara apar it ia catre finele secolulu i XIV. o data ante quem pentru realizarea picturii 0 prez inta un grafit de pe peretele sudestic al corului, plasat in mijlocul unei scene. Intr-o scriere gotica cursiva se citeste: "Anno domini millesimo quadringentesimo quinto dominus T icolaus exstitisset et fugitivus propter dampnum". ("in anul 1405... domnul Nicolaus ... S-3. stins (fiind) fugar din cauza condamnarii. ") Deci, in 1405, acest ansamblu mural a fost terminat, poate chiar cu cit iva ani inainte. Pictura este neindoielnic opera unui mester strain, de scoala buna , venit din Boemia sau Slovacia. In biserica sf. lacob din , Levoca, legenda sf. Dorothea, pictata la finele secolului XIV, ofera un reper stilistic pentru ansamblul din Malincrav. Asezata pe un promontoriu, 0 centura simpla de zid inconjoara biserica. intrucit zidul nu si-a pastrat inaltirnea or iginara , nu se mai observa meterezele. Din turnul de poarta, plasat in sud-est, s-au pastrat caturile inferioare.
Revista TRANSILVANIA SIBIU

74 Laslea (judetul

Sibiu)

Clopot nita [ortif icatd

a bazilicii

din

Laslea , vdzutd

din

sud-uest

Printre decani i care prez inta cardinalului Gentilis rugam intea de a confirma pe episcopul Transilvaniei, documentul din 1309 numeste si pe "Ulricus, decanus de districtu de sancte Lad islao"; ment ionarea acestui district presupune ex istenta asezarii din Laslea (denumire ce vine din abrevierea celei de-a doua silabe a numelui Ladislao), ca s i ex istenta unei biserici in acest centru districtual. Intr-un document din 1348, se spune ca superiorul abat iei benedictine de la Koloszmonostor [Manastur] a declarat, intr-o adunare a nobilimii, ca latifundiile "situate in tre sasi si secui", anume Hoghilag, Laslea, Seleus, Danes si Prod, precum si doua comune secuiesti, care se afla in m iini straine, apart in abat iei sale, cer ind restituirea lor. Asadar , aceste cinci comune sasest i, la inceput aservite abat iei de la Manastur , au fost instra inate. Probabil ca Scaunul de Sighisoara reusise sa-si integrcze numitele comune teritoriului sau, a~a incit ele au putut deveni comune libere, cu statutul celor de pe pamintul cra iesc (Fundus reg ius) al sas ilor. Pe la 1500, un registru fiscal enumera, printre comunele Scaunului de Sighisoara, Laslea cu 77 de gospodar ii, 16 curt i parasite, 1 moara si 3 pastor i, In 1678, Dieta trans ilvana hotaraste instituirea unei comisii care sa cerceteze daca Laslea e situata sau nu pc "pamint craiesc". Pro teste le reprezentant ilor Scaunului au imp ied icat , insa , cercetar ile acestei comisii. De atunci, apartenenta comunei Laslea de "pamintul eraiesc" n-a mai fost pusa in discutie. De la vechea biserica , inchinata sf. Ladislaus nu s-a pastrat decit clopotn ita fortificata , In 1838, cind vechea biserica, deven ita subreda , a fost demolata , clopotnita a fost mentinuta pina la eventuala construire a alteia. Noul lacas de cult, Inaltat in estul celui vechi, a fost conceput initial fara turn. In 1843 s-a constru it, alatur i dt! noua biserica, 0 clopotnita , dar 0 crapatura ivita a impus sistarea constructiei aproape terminata. Prabusirea turnului a avariat partial noua b iser ica , el nemaifiind refacut. Aceasta situat ie a deterrn inat ment inerea vechii clopotnite, folosita si azi. Pe fatada sa de est, care se invecina cu nava centrala a vechii bazilici, se pot descifra multe urme, care ne inforrneaza asupra arhitecturii vechiului edificiu, infatisarea sa nefiind pastrata in nici un document grafic sau scr iptic" Din Iatada de est a turnului pornesc resturi ale peret ilor navei centrale, spre est, iar spre
Clopotnita fortificata a bazilicii demolate din Laslea [acuareld}

sud s i nord resturi ale peret ilor de vest ale colateralelor. Pe latura de est a turnului se observa urma vechii bolt i in leagan a navei centrale zugravita in alb - culoarea ment in indu-se si pe peretele de est al turnului - ce forma totodata peretele de vest al fostei nave centrale. Aceasta fusese acoper ita cu 0 bolts in leagan - dupa urma tencuielii - s i purta un ina lt acoper is in doua ape, urmele frontonului fiind s i ele vizibile pe latura de est a clopotn itei. Colateralele purtau bolt i semicilindrice, o urrna de asemenea bolta s-a conservat pe fragmentul peretelui colateralei de nord. Asadar , vechiul edificiu a fost 0 baz il ica, cu trei arcade spre colaterale. Dupa 0 inscript ie af lata pe un perete, ea ar fi fost constru ita in 1456; noi presupunem ca inscr iptia se refera la 0 refacere sau 0 modificare a bazilicii, ea existind anterior acestei date, cum 0 dovedesc s i bo lt ile semicilindrice ale colateralelor. In 1501, comuna a fost scut ita de impozite ("Lazlo relaxati ad structurarn ecclesiam f1. 3 den. 25"), probabil in vederea unei reparat ii, sau mai probabil a for tif icar ii. Clopotn ita a fost al ip ita extrem itat ii de vest a navei centrale, deci pe trei laturi Libera si put in deplasata spre sud , deci nu exact pe linia axului median al navei centrale, forrn ind cu parterul sau, .in fat a intrar ii principale a bisericii, un portic deschis prin trei arcade semicirculare apar t in ind goticului tardiv. 0 frumoasa bolta din piatra acopera porticu1. La fortificarea bisericii, arcadele intrar ilor au fost z id ite, intrarea in clopotn ita transforrnata in turn de aparare af lindu-se in catul al doilea, in care se ajungea numai din interiorul bisericii. Aceasta intrare are deasupra sa 0 arcada constru ita din .p iatra , ca si cele patru ferestre din catul al cincilea, care adaposteste clopotele. Peret ii turnului, r id icat i din gresie rosie si gri-galbena, prez inta numeroase gauri ale schelelor, dispuse in s irur i drepte, la distanta de 2 m unul de altu1. Ferestrele foarte inguste sau meterezele pentru arcasi, de forma rectangulara vert icala sint , in partea de sus, acoperite cu b irne sau lespezi de piatra. La fortificare, turnul console de lernn, cu parapet a primit obisnu itul coridor de aparare, devansat pe de scindur i, purt ind un acoper is in forma de piramida.

Un singur inel de zid inch idea cur tea cetat ii intr-un oval mare ce cuprindea 0 buna port iune a straz ii actuale, care delim iteaza cetatca in est. Inaintea construirii noii biser ic i, par tea de est a cetat ii a fost retezata, inch iz indu-se cur tea pr intr-un zid rect iliniu, integrat in sirul Iatadelor ce marg inesc strada. Ina ltimea init iala a zidului nu mai poate fi dedusa ; in sectorul de vest, un de atinge inca 5 m , zidul este acoperit cu un strat de ciment. In partea super ioara a zidului mai exista unele gaur i in care erau fixate birnele de sust inere ale drumului de straja. In partea de nord a curt ii mai dainuie 0 veche magazie adosata incintei, pentru cerealele strinse din "zeciuiala". Noua biserica a fost constru ita de Samuel Teutsch din Sighisoara , mesterul care a clad it ~i bisericile din Nades (1853) Senereus (1870) s i Danes, tre i cladiri asemanatoare , fara stil bine definit.

t ..

!F:::
Planu{ipotef(c al bazfi'!cii j ;
.1J1-56
I ~ .. : .::. :

.L:

! .. :

i:'

~xv
&iD18lt-2/#

...,

o demo/at

r-

101t1...

Revtsta

TRANSILVANIA

SIBIU