Sunteți pe pagina 1din 4

Industria metalurgic

Industria metalurgic este o ramur a industriei grele, principala productoare de mijloace de producie. Cuprinde: 1. Industria extractiv a minereurilor feroase i siderurgia 2. Industria extractiv a minereurilor neferoase i metalurgia neferoas 3. Industria constuciilor de maini i a prelucrrii metalelor 1. Industria extractiv a minereurilor feroase i siderurgia. materiile prime de !a" sunt minereurile de fier. cele mai mari cantiti se extrag din minele Ghelari i Teliuc #$ %unilor &oiana 'usc( cantiti mai mici la Ocna de Fier #%unii )ognecei(, la Lueta #%unii *arg+itei( i la Bioara #Cluj( mare parte din minereu se import se mai folosesc la fa!ricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc exploatri de mangan l,nga -atra )ornei #Iacobeni, aru Dornei( com!usti!ili: cocsul metalurgic . din +uia de la &etroani . insuficent de aceea se import centre siderurgice cu furnale: Gala i, !unedoara, "lan, #ei a, $lahi a Gala i . cel mai mare centru siderurgic din ar . materie prim de import aduse pe )unre/ !unedoare . minereu de fier din apropiere #minele 0+elari si 1eliuc( dar si din import "lan . se produce font de turntorie . semicocs din +uil din $ depresiunii &etroani #ei a . font, oeluri, laminate de calitate/ u"in de cocs pe !a"a car!unelui de la 2nina/ minereuri de fier de la 3cna de 4ier i din import $lahi a . produce font de turntorie . minereu de la 5ueta alte centre mai puin importante: C,mpia 1ur"ii, 1ulcea, 6ucureti, 'oman, IaI, 6u"u, 1,rgovite, Clrai 2. Industria extractiv a minereurilor neferoase si metalurgia neferoas. produce metale cu 7ntre!uinri industriale diferite: aluminiu, cupru re"ervele de aluminiu sunt limitate/ restul sunt mai puin limitate metalele neferoase se 7mpart 7n: metale colorate #cupru, plum!, "inc, aluminiu( metale auro%argentifere metale rare #moli!den, 8olfram, antimoniu, nic+el, co!alt, uraniu, mercur( a. Metalele colorate cu&rul, &lumbul, 'incul

Pag. 1

minereuri complexe la poalele munilor 0ut,i, 7n 7mprejurimile oraului 6aia %are se extrag 7n minele de la Baia (&rie, "avnic, Biu , )istru, Baia Bora, *n de&resiunea +aramure "cminte cuprifere se exploatea" la: Toroiaga #jud. %aramure,, Leu -rsului, "rucea, Fundu +oldovei #jud. 9uceava(, Blan #jud. *arg+ita(, Bi a si Deva #jud. *unedoare( i la +ina .lt/n%Te&e #jud. 1ulcea( extracia industrial se face prin procese te+nologice complexe la Baia +are, 0latna si #oia%1oieni "cminte de plum! . munii 0ut,i metalul se o!ine prin topire la Baia +are alte centre de extracie: #uschi a #m ii &oiana 'usc( i +uncelu +ic folosit la fa!iricarea camerelor de plum!, evi pentru ap pota!il, 7n tipografie este o industrie foarte nociv "incul . fa!ricare de ta!l, electro"i pentru elemente galvanice se extrage din minereurile de la )istru i Ilba, +uncelu +ic se prelucrea"a la "o&a +ica aluminiul . mare rsp,ndire pe glo! industrie aeronautic, aliaje uoare, conductori electrici se o!ine din bau2it #oxid de aluminiu +idratat( care se gasete 7n munii &durea Craiului: #oia, $/rciorog alumina se prelucrea" la Oradea i Tulcea #de import( aluminiul se o!ine la 9latina b. Metalele auro-argentifere 2urul . exploatat de daci dinaintea stp,nirii romane . exploatri de"voltate 7nc din periaoda antic 1. %unii %etaliferi . $alea .rieului 3 $alea +ureului centre: "ricior%Brad, #oia +ontan, Baia de .rie, Bucium, (cr/mb, Bi a 2. 6aia %are .aurul:argint alturi de alte minereuri neferoase . 0ut,i o!inerea si rafinarea se face la Baia +are i 0latna c. Matelele rare re"erve cu totul reduse, in munii 2puseni mercurul . minele de la I'vorul .m&oiului #jud. 2l!a( moli!den i 8olfram la 6ia #jud. 6i+or( extragerea este dificil 3. Industria constuciilor de maini i a prelucrrii metalelor. creat i de"voltat dupa al II lea r"!oi mondial

Pag. 2

noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica fin si optic, maini unelte diverse, locomotive, autove+icule principalele ramuri ale industriei construciilor de maini pot fi grupate astfel: a. Industria de utilaje si agregate tehnologice furni"ea" ec+ipament pentru numeroase ramuri ale industriei si anume: ;tilaj petrolier pentru foraje i rafinrii care se fa!ric la 1loieti . cel mai mare centru, T/rgovite, "/m&ina, Braov, Bacu . 'om,nia este printre primele ri 7n acest domeniu ;tilaj minier . necesar activitii in su!teran i la "i #ciocane pneumatice, compresoare, excavatoare etc(. 9e fa!ric la (atu +are, Baia +are, 1etroani, (ibiu, T/rgu 4iu %aini unelte . strunguri, fre"e etc . produse la Bucureti, .rad, T/rgovite, #oman etc. 5a Oradea: maini unelte si utilaj greu, la (ibiu prese +idraulice, la #ei a reductoare, la #/nov scule, la Braov, B/rlad, .le2andria si 1loieti rulmeni ;tilaj i ec+ipament industrial pentru dotarea altor ramuri #industria siderurgic, c+imic, materiale de contrucii, prelucrarea lemnului, industria textil si alimentar(, fa!ricat 7n numeroarea 7ntreprinderi din Bucureti #una dintre cele mai mari 7ntreprinderi de maini grele din $uropa(, #eita, Brila, Iai #maini grele(, "lu5%)a&oca #maini grele(. 5a T/rgu +ure utilaje pentru ind. textil. 5a (ibiu aparate de control si msur, mecanic fin la (inaia etc. b. Industria electotehnic si electronic producie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, tur!oreactoare, motoare )iesel etc. mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de u" casnic 7ntreprinderile cele mai mari sunt la Bucureti #aparataj electric, televi"oare, centrale telefonice, ascensoare, motoare )iesel, ec+ipament de automati"are, calculatoare electronice(, "raiova, Timioara, (cele, 1iteti alte centre pentru industria electrote+ni: Botoani, 0alu, IaI, "lu5% )a&oca, Bistri a, $aslui, Gieti, T/rgu%+ure c. Industria de tractoare, maini si utilaje agricole produce tractoare agricole de mai multe tipuri la Braov, tractoare speciale la "raiova si tractoare pe enile la +iercurea%"iuc. 9e fa!ric semntori si com!ine, grape, cultivatoare, secertori. &rincipalul centru este Bucureti, urmat de "raiova, Timioara, Boca, To&le , Botoani, +edgidia d. Industria mijloacelor de transport produce material rulant pentru ci ferate, autove+icule, nave i aparate de "!or primele locomotive la 'eia in 1<=2, apoi la 6ucureti locomotive: "raiova, Bucureti, #ei a
Pag. 3

vagoane: .rad, Bucurti, Drobeta%Turnu (everin, "aracal utilaje pentru material rulant: Bu'u, Bal, Braov, 1acani, +iercurea%"iuc autove+icule: Braov #autocamioane(, Bucureti #auto!u"e, micro!u"e, autoutilitare, trolei!u"e(, 1iteti, "raiova, Timioara #autoturisme de ora( i la "/m&ulung #autoturisme de teren(. 5a +/ra #9i!iu( auto!asculante transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorc+ere fluviale si maritime: Gala i, Drobeta%Turnu (everin, Olteni a i Brila6 Gala i . cel mai mare antier fluvial din ar . se produc nave maritime de capaciti p,n la 3>.>>> td8. 5a "onstan a este principalul antier naval maritim . nave mineraliere de p,n la ?@.>>> td8 i nave petroliere de mare tonaj #1?@.>>> td8(. ;n nou antier naval se afl la +angalia. aparate de "!or #avioane de pasageri, coal, utilitare, elicoptere i planoare( se fa!ric la Bucureti, Braov, "raiova i Bacu e. 5a cele de mai sus se adaug producia bunurilor metalice de uz gospodresc: vase emailate produse la +edia, maini de gtit la (atu +are

Pag. 4