Sunteți pe pagina 1din 2

DREPTUL MUNCII SI DREPTUL ADMINISTRATIV In literatura juridica, dreptul administrativ este definit ca ramura a dreptului public care reglementeaza

concret sau cu valoare de principiu relatiile sociale din sfera administratiei publice, precum si pe cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice sau structuri private, nvestite cu autoritate publica, pe de o parte si cei vatamati in drepturile lor prin actele administrative ale acestor autoritati, pe de alta parte1. Legaturile dintre dreptul muncii si dreptul administrativ sunt multiple. Pornind chiar de la izvoarele dreptului muncii, trebuie subliniat ca printre acestea se numara acte normative emise de organul suprem al puterii executive- Guvernul sau diferite ministere, in special Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Apoi sunt situatii in care acte administrative individuale de repartizare in munca2 constituie factor declansator pentru dobandirea calitatii de salariat sau in care este necesara emiterea unor avize, autorizatii sau atestate pentru incheierea unor contracte induviduale de munca. Mergand mai departe este de retinut c subiecte ale unor raporturi juridice de munca sau institutii ori unitati apartinand puterii executive, acestea incheind contracte de munca cu salariatii lor3. n cazul acestor angajatori i al celor cu capital de stat (societi comerciale, companii nationale si regii autonome), contractele individuale de munca sunt valabile daca sunt conforme cu specialitatea scopului stabilit pentru activitatea persoanei juridice. Tot astfel, ncheierea unor asemenea contracte este valabila numai daca se respecta prevederile legale referitoare la fondul de salarizare planificat pentru fiecare unitate, statele de funciuni aprobate, precum i conditiile prevazute cu privire la pregatire si stagiu. n privina functionarilor publici, raporturile lor de serviciu sunt reglementate prin dispozitii de drept administrativ (Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici). n acest caz, dreptul muncii are poziia dreptului comun; ca urmare, pe de o parte, principiile sale generale sunt aplicabile i acestor raporturi de munc, iar pe de alt parte, dispoziiile sale i vor gasi aplicare, in mod subsidiar numai atunci cand legea speciala nu contine alte prevederi si numai in masura in care ele nu ar contrazice specificul raporturilor de serviciu mentionate4.

1 2

Antonie Iorgovan, Tratat de drept adminstrativ, editia a III-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p.121; De exemplu, n cazul omerilor potrivit dispoziiilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc( publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, modificat ulterior). 3 Alexandru iclea, Dreptul muncii, Editura Rosetti, Bucureti, 2004, p. 39; 4 Ibidem, p.40;

Legatura dreptului muncii cu dreptul adminstrativ este relevata si de existenta raporturilor juridice conexe si anume: cele referitoare la formarea profesionala, calificarea fortei de munca, organizarea muncii, securitatea si sanatatea in munca. n apararea dreptului la munca si asigurarea legalitatii raporturilor juridice de munca, se numara Ministerul Muncii, Securitatii Sociale si Familiei precum si Inspectia Muncii. Dreptul muncii se coreleaza cu dreptul administrativ si in ceea ce priveste concilierea conflictelor de munca, protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala.