UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENATIE I TURISM

CURS SI LUCRARI SEMINAR

POLITICI I STRATEGII GLOBALE DE SECURITATE ALIMENTAR

Anul III - Specializarea
CE A I A

Dr!

ERBAN DAN

D"c#"r in $#iin%e &e'icale '"&eniul &e'icin( )e#erinar

*+,1

CU RINS
Pag.
INTRODUCERE ,! SI.URANTA ALIMENTARA *! SECURITATEA ALIMENTARA 2.1. Comunitatea Europeana programe de sustinere a securitatii alimentare 2.2. Actiunile de suport 2.3. Metodele de interventie pentru asigurarea securitatii alimentare 2.!. "egaturi intre A#utor- $ea%ilitare si &e'voltare (".$.$.&) 2.5. $eteaua Europeana de *ecuritate Alimentara ($E*A") -! IATA MARFURILOR ALIMENTARE /! CALITATEA MARFURILOR ALIMENTARE !.1. ,actorii calit-.ii produselor alimentare 0! OLITICI A.RICOLE 5.1. Agricultura0 pescuitul0domeniul sanitar- veterinar si al sigurantei alimentare 5.2. Adaptarea la diversitate si perioada de tran'i.ie 5.3. *anatatea si %unastarea animalelor 1! OLITICA A.RICOL2 COMUNITAR23 +.1. "ansarea Politicii Agricole Comune (PAC) !/ +.2. 1%iectivele0 principiile 2i mecanismele politicii agricole comune 52 +.3. $e3orma politicii agricole comune (PAC) 57 +.!. Politica agricol- si integrarea $om4niei 5n 6niunea European-7 4! OLITICILE A.RO-NUTRIIOMALE I SI.URANA ALIMENTELOR 7.1. Modi3icarea propor.iei de macro- sau micro- nutrien.i 7.2. Eliminarea sau diminuarea con.inutului de 3actori antinutritivi 7.3. 8ntroducerea de 3actori promotori ai s-n-t-.ii 7.!. Evaluarea siguran.ei alimentelor modi3icate genetic in scop nutri.ional 7.5. &estinatarii alimentelor modi3icate genetic 05n scop alimentar 5! OLITICI NUTRITIONALE /.1. Alimenta.ia s-n-toas- 2i siguran.a alimentelor /.2. Principiile generale ale politicii de asigurare a sigurantei alimentelor /.3. Controlul 75 /.!. 8n3ormarea consumatorilor /.5. Etic9etarea 2i reclama /.+. :utritia RE6ENTARI SEMINAR 1rganisme interna.ionale cu atri%u.ii in asigurarea securit-.ii alimentare Politici 2i strategii glo%ale de securitate alimentar$eteaua europeana de securitate alimentara ($E*A") 7+ 77 /7 // 9+ 1 / 59 +! ++ +7 +/ +9 71 71 72 7! 3 5 13 17 19 2 21 22 2! 2+ 2/ 3 3+ ! !1 !3 !5

Calitatea mar3urilor alimentare Politici si strategii nutritionale Politici agricole BIBLIO.RAFIE SELECTIVA

112 11/ 12! 13

INTRODUCERE

Politica alimentar- acoper- o gama variata de su%iecte0 acestea inclu'4nd siguran.a 2i calitatea alimentelor0 mediul0 agricultura 2i pescuitul0 in3ormarea consumatorului0 cercetarea 2i de'voltarea (inclu'4nd organismele modi3icate genetic)0 precum 2i aspectele legale 2i economice cum ar 3i sta%ilirea pre.urilor 2i am%alarea produselor. 6niunea Europeana prin organismele ei este sensi%ila la 5ngri#or-rile pu%licului 5n leg-tur- cu siguran.a 2i securitatea alimentara ca urmare a raportarii di3eritelor ca'uri de alerta alimentara0 5n mod particular a ;%olii vacii ne%une< (=*E)0 a 3e%rei a3toase0 a gripei aviare 2i a contaminarii cu dio>ina. 1 legisla.ie cuprin'atoare a 3ost de3initivata 5n 2 !0 pun4ndu-se un accent deose%it pe 9ranirea

animalelor datorita 3aptului ca aceasta a 3ost principala cau'a a i'%ucnirii tuturor 3ocarelor de alertalimentara 5n ultimii ani. *istemul de alerta rapida privind pericolele generate de alimente necon3orme ( contaminate) a 3ost introduse 5n 2 implementat in $omania 5n 2 +. 5 iar noile reguli de igiena (noul pac9et de igiena) a 3ost

?ot odata0 6niunea European- a adoptat un set legislativ destinat 5n special normelor de securitate alimentara0 5ntre care utili'area pesticidelor0 a aditivilor alimentari0 a coloran.ilor alimentari0 anti%ioticelor 2i 9ormonilor 5n produc.ia alimentara0 precum 2i a produselor legate de normele alimentare0 cum ar 3i am%ala#ele7 de asemenea0 proceduri stricte 5n ceea ce prive2te distri%u.ia0 pre'entarea0 etic9etarea 2i urmarirea materiilor prime care con.in organisme modi3icate genetic.

Pentru reali'area politicii de urm-rire a produsului de la momentul produc.iei p4n- 5n 3a'a de consum0 6niunea European- a implementat o serie de masuri destinate prevenirii rasp4ndirii %olilor 2i a contaminarii surselor alimentare. Principiul de %a'- este aplicarea unei veri3icari integrate de la sursa la consumator care sa acopere toate sectoarele lan.ului alimentar0 inclu'4nd aici partea de producere0 de procesare a materiei prime0 depo'itarea0 transportul 2i distri%uirea ulterioara a produsului. Cei trei piloni care asigura punerea 5n practic- a acestei strategii sunt urmatorii@ e>isten.a unei legisla.ii coerente pentru siguran.a alimentara 2i cea animal-0 avi'ul 2tiin.i3ic de calitate pe %a'a caruia sa se ia deci'iile de rigoare implementarea adecvata a normelor sta%ilite.

Agen.ia Europeana pentru *iguran.a Alimentara ( European ,ood *a3etA Aut9oritA) (E,*A) locali'ata la Parma0 5n 8talia0 o3era asisten.a 2tiin.i3ica independenta 2i pu%lica asupra poten.ialelor riscuri 5n domeniul alimentar. ( De exemplu: in primavara lui 2007, Comisia Europeana a cerut sfatul Autoritaii Europene pentru Sigurana Alimentara n privina efectelor clonarii animalelor asupra siguranei alimentare. Autoritatea Europeana pentru Sigurana Alimentara este e asemenea implicata atunci c!n legislaia n omeniul alimentar este e"#atuta $i ofera asistena $tiinifica n ca"urile c!n politicienii se confrunta cu o alerta alimentara%. Pentru a reac.iona e3icient atunci c4nd apare o pro%lema alimentara0 6niunea Europeana a de'voltat un sistem de alerta rapida. ,iecare guvern operea'a cu un sistem de preven.ie rapida atunci c4nd o sursa alimentara este nesigura sau poate 3i e>pusa contaminarii cu un virus e>tern. *e e3ectuea'a apoi alertarea Comisie care 3unc.ionea'a ca un centru european de in3ormare. Bn ultimii ani acest sistem a 3ost utili'at de e>emplu atunci c4nd organisme modi3icate genetic au 3ost depistate 5ntr-un *tat Mem%ru.

,! SI.URANTA ALIMENTARA

*iguranta alimentara este o latura a politicilor alimentare. 8n acest conte>t0 glo%ali'area lan.ului alimentar determin- apari.ia constant- de noi provoc-ri 2i riscuri pentru s-n-tatea 2i interesele consumatorilor europeni. 1%iectivul principal al politicii 6niunii Europene privind siguran.a alimentar- este a#in7erea celui &ai 8nal# 7ra' p"9i:il 'e pr"#ec%ie a 9(n(#(%ii u&ane $i a in#ere9el"r c"n9u&a#"ril"r 8n ceea ce pri)e$#e ali&en#ele. Bn acest sens0 6E depune e3orturi pentru a garanta siguran.a alimentelor 2i etic9etarea lor corespun'-toare0 .in4nd cont de diversitatea produselor0 inclusiv cele tradi.ionale 2i asigur4nd 5n acela2i timp %una 3unc.ionare a pie.ei interne. Ast3el0 6E a ela%orat un cadru legislativ cuprin'-tor cu privire la siguran.a alimentar-0 care este 5n permanen.- monitori'at 2i adaptat 5n 3unc.ie de noile evolu.ii. Acest cadru legislativ se %a'ea'- pe anali'a riscurilor. Crearea Autorit-.ii Europene pentru *iguran.a Alimentar- (AE*A) a constituit un pas important0 venind 5n spri#inul e3orturilor depuse de institu.iile europene pentru prote#area consumatorilor europeni 5n acest domeniu. AE*A o3erconsiliere 2tiin.i3ic- independent- privind riscurile noi sau e>istente. Principiul de %a'- al politicii 6E privind siguran.a alimentar- este aplicarea unei a%ord-ri integrate0 %a'ate pe principiile trasa%ilitatii - de tipul Cde la 3erm- la consumatorD0 care s- acopere toate sectoarele lan.ului alimentar - inclusiv produc.ia de 3ura#e0 s-n-tatea plantelor 2i animalelor0 %un-starea animalelor0 produc.ia primar-0 procesarea alimentelor0 depo'itarea0 transportul0 v4n'area cu am-nuntul0 precum 2i importul 2i e>portul acestora. Aceast- a%ordare cuprin'-toare 2i integrat-0 5n cadrul c-reia responsa%ilit-.ile operatorilor din sectorul produselor alimentare 2i al 3ura#elor0 precum 2i cele ale autorit-.ilor competente sunt clar de3inite0 repre'int- o politic- alimentar- coerent-0 e3icient- 2i dinamic-.

Consumatorii europeni vor 9rana sigura si sanatoasa. Preocuparea 6E este de a se asigura ca 9rana pe care o consumam indeplineste aceleasi standarde ridicate pentru toti cetatenii sai. Munca pentru im%unatatirea segurantei 9ranei este continua. *copul este de a asigura ca legile sigurantei alimentare sunt compre9ensi%ile pentru ca toti consumatorii sa %ene3icie'e de cat mai multe in3ormatii cu putinta despre potentialele riscuri si ce poate 3i 3acut pentru a le minimi'a. *iguranta alimentara porneste de la 3erma E cultura agricola. $egulile 6E se aplica de la ;3erma la 3urculita<0 indi3erent daca 9rana este produsa in 6E sau este importata de oriunde altundeva in lume. E>ista patru elemente importante pentru strategia de siguranta alimentara a 6E@ o regulile re3eritoare la siguranta 9ranei si 9rana animalelor7 o in3ormatii stiinti3ice independente disponi%ile pu%lic7 o actiune de intarire a regulilor si controlului proceselor7 o recunoasterea dreptului consumatorilor de a alege0 drept %a'at pe in3ormatii complete despre 9rana0 de unde provine si ce contine. *iguranta limentara nu inseamna uni3ormitate alimentara. *istemul de asigurare a sigurantei alimentare este comun tuturor statelor 6E0 dar permite diversitatea metodelor de productie si speci3icul national.

Si7uran#a ali&en#ului3 8n c"n#e;#ul e;#in'erii UE *iguranta alimentului este0 5n 6niunea Europeana0 parte integrala a politicii privind protectia consumatorilor si a sanatatii omului0 plantelor si animalelor0 iar conceptele Dde la 3erma p4na la 3ar3urieD tre%uie adoptate si aplicate si de catre viitoarele state mem%re 6E0 printre care si $om4nia. Pro%lema sigurantei alimentare este a%ordata0 5n negocierile de aderare0 5n cadrul a doua capitole@ Capitolul 1 - "i%era circulatie a mar3urilor0 in cadrul legislatiei privind alimentele si Capitolul 7 - Agricultura- privind pro%lemele veterinare si 3itosanitare0 precum si nutritia animalelor. &e asemenea0 pro%lematica are tangenta si cu capitolul 23 - Protectia consumatorilor. "egislatia europeana 5n domeniul produselor alimentare include reguli generale privind controlul0 etic9etarea0 aditivii alimentari0 am%alarea0 produsele modi3icate genetic etc. "egislatia veterinara include prevederi re3eritoare la sanatatea si conditiile de crestere a animalelor0 identi3icarea

sli 5nregistrarea acestora0 organi'area de piata si sistemele de control0 controalele la 3rontiera0 sanatatea pu%lica in relatie cu produsele animaliere sau provenite de la animale. "egislatia 3itosanitara se re3era la sanatatea plantelor (organisme daunatoare0 pesticide)0 seminte si material saditor0 i +5+c21g giena plantelor. Prevederile acFuis-ului comunitar in domeniul alimentatiei animalelor includ siguranta 9ranei si a aditivilor0 etic9etarea0 elemente de contaminare in 9rana0 controale si inspectii. *iguranta alimentului este unul dintre domeniile in care 6niunea Europeana nu permite ca e>tinderea sa produca o scadere a standardelor de siguranta a alimentului sau riscuri pentru consumatori. Este esential ca statele candidate sa indeplineasca aceste criterii ale 6niunii Europene in materie de siguranta alimentara0 prin transpunerea acFuis-ului0 crearea structurilor administrative necesare si a procedurilor si re3ormelor a3erente inainte de a adera la 6niune.

Si9#e&ul eur"pean 'e 9i7uran#a a ali&en#el"r< " re9p"n9a:ili#a#e a #u#ur"r

*tilul de viata al timpurilor noastre este 3oarte di3erit de cel din trecut. $itmul rapid al stilului modern de viata0 precum si cresterea numarului de gospodarii 3ormate dintr-un singur individ0 al 3amiliilor cu un singur parinte si al 3emeilor care lucrea'a0 au dus la sc9im%ari 5n modul de preparare a m4ncarii si a consumarii acesteia. 6n re'ultat po'itiv al acestor sc9im%ari0 a 3ost avansarea rapida a te9nologiei alimentare0 a prepararii si am%alarii lor0 pentru a o3eri siguranta si %una calitate a aprovi'ionarii cu alimente. 8n ciuda e>istentei acestor noi descoperiri0 poate aparea riscul contaminarii alimentelor prin contaminanti naturali sau care sunt introdusi accidental sau prin tratarea inadecvata a alimentelor. Bn 3inal0 calitatea si siguranta alimentelor se %a'ea'a pe e3orturile tuturor celor implicati in lantul comple> care include al productia agricola0 procesarea0 transportul si consumul. Con3orm 6niunii Europeane si 1rgani'atiei Mondiale a *anatatii - siguranta alimentelor este o responsa%ilitate a tuturor0 incepand de la originea lor pana in momentul in care a#ung pe masa. Pentru a mentine calitatea si siguranta alimentelor de-a lungul lantului amintit0 este nevoie atat de proceduri care sa asigure 3aptul ca alimentele sunt integre0 precum si de proceduri de monitori'are care sa asigure ducerea la capat a operatiunilor in %une conditii. 7

Politica sigurantei alimentelor din cadrul 6E i-a in considerare intregul lant al alimentelor destinate consumului de catre animale sau oameni. Ea pune la dispo'itie reglementari e>tinse si su%linia'a responsa%ilitatea producatorilor si a 3urni'orilor in ceea ce priveste participarea lor la asigurarea calitatii aprovi'ionarii cu alimente. $eglementarile 6E sunt printre cele mai stricte din lume. Pentru a 3ace mai transparent si mai stiinti3ic domeniul reglementarii alimentelor0 a e>istat o revi'uire a cadrului sigurantei alimentelor in 6E incepand cu s3arsitul anilor 199 . 8n 19970 a 3ost sta%ilit un nou sistem de consiliere stiinti3ic pentru 6E. Au 3ost create opt noi Comitete *tiinti3ice0 pe langa un Comitet *tiinti3ic Central. Autoritatea Europeana pentru *iguranta Alimentelor EFSA (European ,ood *a3etA Aut9oritA) va 3i sta%ilita pe parcursul anului 2 2. E,*A este o organi'atie independenta care lucrea'a in stransa cola%orare cu diverse agentii stiinti3ice si institutii din tarile mem%re 6E0 o3erind consiliere stiinti3ica independenta cu privire la toate c9estiunile cu impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor. Ea acopera toate stadiile productiei si 3urni'arii de alimente0 de la producerea alimentelor pana la 3urni'area lor catre consumatori. E,*A indeplineste de asemenea evaluari ale riscului in cadrul lantul alimentar si evaluari stiinti3ice re3eritoare la orice c9estiune care are un e3ect direct sau indirect asupra sigurantei 3urni'arii alimentelor0 inclusiv sanatatea si %unul tratament al animalelor si sanatatea plantelor.

A7ricul#ura 9i #ran9p"r#

Calitatea materiilor prime0 neprocesate0 este cruciala in siguranta si calitatea produsului 3init. &e aceea0 este nevoie de o a%ordare sistematica pe tot traseul alimentelor0 pentru a evita contaminarea lor si pentru a identi3ica unele riscuri posi%ile.

&e la 3erma0 produsul agricol este transportat catre 3a%rici - industria prepararii alimentelor. Acest pas al lantului alimentar %ene3icia'a de o legislatie privind standardele de calitate@

"egislatia 6E privind igiena si a siguranta alimentelor0 re3eritor la modul de transport si depo'itare :ormele 1rgani'atiei 8nternationale de *tandardi'are (8*1 - 8nternational *tandards 1rgani'ation contin un capitol re3eritor la depo'itarea si livrarea produselor alimentare Code> Alimentarius0 in3iintat in anul 19+2 de 1rganiAatie Mondiala a *anatatii - Gorld Healt9 1rgansation (GH1) si 1rgani'atia Mondiala pentru AlimIntatie si Agricultura - ,ood and Agriculture 1rganisation (,A1) includ su%iectul transportarii si al depo'itarii in recomandarile generale asupra pastrarii alimentelor

r"'ucerea ali&en#el"r

8ndustria procesarii alimentelor are ca datorie sa 3ie la inaltimea asteptarii consumatorului0 anume ca produsele pe care le cumpara sa 3ie sigure si con3orme cu toate cerintele impuse de lege. Aceasta industrie se %a'ea'a pe sisteme moderne de management al calitatii pentru a asigura calitatea si siguranta produselor pe care le scot pe piata. Cele trei sisteme principale care se 3olosesc sunt@

&une 'ractici e 'ro uctie ( )oo *anufacturing 'ractises +)*'%. Acestea impun conditiile si procedeele de prelucrare - %a'ate pe o indelungata e>perienta - care s-au dovedit a asigurala o calitate constanta si siguranta alimentelor.

Anali"a riscului si 'unctele e Critice e Control ( ,a"ar Anal-sis an Critical Control 'oints +,ACC'%. 8n timp ce programele traditionale de supraveg9ere a sigurantei alimentelor se concentrau pe a identi3ica pro%lemele in produsul 3init0 HACCP0 o te9nica recenta0 proactiva0 se concentrea'a asupra identi3icarii riscurilor potentiale si asupra controlarii lor in timpul procesului de producere.

Stan ar e e Asigurare a Calitatii ( .ualit- Assurance Stan ar s. Aderarea la standardele sta%ilite de 1rgani'atiei 8nternationale de *tandardi'are - 8nternational *tandards 1rgani'ation (8*1 9 ) si de *tandardele Europene (E* 29 ) asigura ca prelucrarea alimentelor0 serviciile de catering si alte industrii legate de alimente sunt con3orme cu proceduri prescrise a priori. E3icienta acestor programe este evaluata regulat de catre e>perti independenti.

Aceste sisteme de management al calitatii0 3olosite de procesatorii de alimente0 includ si relatia cu 3urni'orii (3ermieri si vin'atori en-gros de materie prima)0 agentii de transport0 van'atorii de produse en-gros si en-detail pentru a asigura proceduri de asigurare a calitatatii la 3iecare nivel. De la pr"'uca#"r la c"n9u&a#"r< pr"#e=area ali&en#el"r prin a&:alare

&upa ce produsul este prelucrat0 procedeul de am%alare este cel care permite alimentelor sa a#unga la consumator in cele mai %une conditii. Am%ala#ul pastrea'a integritatea0 siguranta si calitatea alimentelor in timpul transportului0 in depo'ite en-gros si en-detail si in casele noastre. Am%ala#ul prelungeste perioada de garantie si are inscrise pe etic9eta in3ormatii importante. &e asemenea0 codurile de %are de pe am%ala#0 care contin data si locul 3a%ricarii alimentului respectiv0 ii a#uta pe procesatori0 agentii de transport si pe van'atorii en-detail sa poata urmari produsele0 atat pentru controalele de inventar cat si pentru a identi3ica sursa posi%ilelelor riscuri.

Ac>izi#i"narea 9i #ran9p"r#ul

Jeri3icati intotdeauna termenul de vala%ilitate imprimat pe am%ala#ul alimentului :u ac9i'itionati produse care poarta indicatiile DPastrati la 3rigiderD0 DPastrati la receD sau DPastrati in congelatorD si care nu au 3ost depo'itate in conditii de re3rigerere adecvate &uceti acasa0 in cel mai scurt timp posi%il0 alimentele care au nevoie sa 3ie pastrate la 3rigider si puneti-le de indata in 3rigider sau in congelator. Jeri3icati conditiile in care se gasesc produsele congelate. &aca acestea s-au de'g9etat0 nu le congelati din nou

Asigurati-va ca am%ala#ul nu este deteriorat. Evitati conservele um3late sau cu urme de lovituri0 am%ala#ele rupte sau care au 3ost indepartate si puse la loc0 sigiliile rupte a9#rarea

Evitati contactul dintre alimente crude si cele gatite. Aceasta reduce riscul contaminarii incrucisate (germeni care trec de la un aliment la altul). ?ineti carnea cruda de vita0 porc0 pui sau peste in partea de #os a 3rigiderului0 iar alimentele gatite puneti-le pe ra3turile superioare.

:u puneti mancare 3ier%inte in 3rigider0 deoarece aceasta va duce la cresterea temperaturii. ?ineti alimentele in vase acoperite sau invelite in am%ala#e speciale. Aruncati mancarea care a mucegait sau care arata0 miroase sau are gust neplacut.

Pastrati conservele in locuri curate0 racoroase si uscate repararea &?ncarii

8nainte si dupa ce um%lati cu alimente0 spalati-va pe maini cu apa calda si sapun. Acoperiti orice 3el de 'garietura sau rana cu plasturi re'istenti la apa Mentineti curate supra3etele din %ucataria dvs0 spalandu-le cu apa calda si detergenti si 3olositi solutii de'in3ectante pentru a preveni contaminarea incrucisata *palati ustensilele si supra3etele de lemn pe care le-ati 3olosit cand ati gatit. 6n cutit care a 3ost 3olosit la taierea carnii crude poate avea germeni0 care la randul lor pot contamina prin taiere alte alimente. ,olositi ustensile si supra3ete de lemn separate pentru mancaruri crude sau gatite

*palati %ine 3ructele si legumele crude inainte de a le manca sau a le prepara &e'g9etati mancarea congelata tinand-o in 3rigider si gatiti-o imediat ce s-a de'g9etat :u lasati alimente crude care se pot contamina0 sau mancare gatita0 la temperatura camerei mai mult decat este necesar0 si niciodata mai mult de doua ore $aciti mancarea gatita cat se poate de rapid (de pre3erat in recipiente largi si putin adanci) apoi puneti-o la 3rigider. Aceasta reduce de'voltarea %acteriilor0 care are loc cel mai 3recvent la temperaturi intre 1 si + de grade Celsius (D'ona periculoasaD). $eincal'iti %ine mancarea gatita0 pentru a distruge orice %acterie care s-ar 3i putut 3orma in timpul depo'itarii

:u riscati. &aca nu sunteti siguri de calitatea unui aliment0 mai %ine aruncati-l decat sa 3aceti o %oala datorata alimentului 6rmati intotdeauna instructiunile de pe am%ala# r")"cari 8n '"&eniul 9i7uran#ei ali&en#ului

$iscul ca alimentele sa 3ie contaminate cu su%stante c9imice sau microorganisme e>ista pe tot parcursul lantului alimentar. 8n general0 siguranta alimentelor este amenintata de 3actori care se impart in doua categorii@

11

Contaminare %iologica - %acterii0 3ungii0 virusi sau para'iti. "a un ast3el de tip de contaminare0 alimentele pre'inta in cele mai multe ca'uri semne usor de identi3icat Contaminanti c9imici - care includ su%stante c9imice provenite din mediu0 re'iduuri de medicamente de u' veterinar0 metale grele sau alte re'iduuri care a#ung in alimente neintentionat sau accidental0 in timpul proceselor pe care le implica agricultura sau cresterea animalelor si a pasarilor0 prelucrarea alimentelor0 transportul sau am%alarea &aca un agent contaminant genera un risc sau nu0 depinde de multi 3actori0 inclusic a%sor%tia si

to>icitatea su%stantei0 cantitatea in care contaminantul se gaseste in mancare0 cantitatea de mancare contaminata consumata si durata e>punerii. 8n a3ara de acestea0 indivi'ii di3era in ceea ce priveste sensi%ilitatea lor la contaminanti7 de asemenea0 alti 3actori ai dietei pot avea impact asupra consecintelor to>ice ale contaminantilor. 6n alt 3actor care complicK lucrurile privitoare la contaminantii c9imici este acela ca multe dintre studiile re3eritoare la to>icitatea contaminantilor repre'inta e>trapolari ale studiilor 3acute pe animale.

12

*! SECURITATE ALIMENTARA

Dez)"l#area c"ncep#ului 'e 9ecuri#a#e ali&en#ara la ni)el Eur"pean

6niunea European-0 s-a in3iintat in 19+7 pe 3undamentele conventiei internationale. 8ntr-o 3a'a initiala a 3ost conditionata de un management al comunitatii de produse. A#utorul alimentar putea ast3el varia de la an la an in 3unctie de re'ervele agriculturii europene. 8n 19750 dupa un pact intre 6niunea Europeana si tarile ACP ( Statele AC' sunt /rile care au semnat Convenia e la 0om1. 2AC'3 este un acronim pentru 2Africa, Carai#e, i 'acific3. 'rima Convenie e la 0om1 a fost semnat/ la 0om1, 4ogo% a#utoarele te9nice si 3inanciare au 3ost donate la tarile %ene3iciare cu scopul de a se asigura o alimentatie su3icienta in 3unctie de necesitatile momentului si o%iceiurile gastronomice ale populatiilor respective. "a %a'a acestui concept stau urmatoarele principii@ Asigurarea resurselor pentru 3inantarea programelor 8mplementarea politicilor si a instrumentelor ce asigura securitatea alimentara 8ntarirea cola%orarii intre donatori Completarea di3erentelor de a#utor alimentar de la re'ervele provenite din agricultura europeana &e'voltarea progresiva a puterii de cumparare glo%ala si locala ?inand cont de aceste orientari0 instrumentele noii securitati alimentare a 3ost consolidate ast3el@ - reevaluarea programelor - reevaluarea conceptului de a#utor alimentar - actiuni de suport pentru evaluarea necesitatilor de provi'ii si a sistemul in3ormational - programe pentru a#utorul alimentar "u4nd in considerare to.i acesti 3actori 0a%ordarea 2tiin.i3ic- a alimenta.iei umane pe plan mondial este de dat- relativ recent-.

13

&up- o perioad- 5ndelungat- de timp 3a.- de momentul 5n care s-au pus pentru prima datpro%leme legate de e>isten.a0 su3icien.a 2i accesi%ilitatea resurselor de 9ran-0 calitatea alimenta.iei 2i rela.ia acesteia cu starea de s-n-tate a popula.iei umane putem aduce 5n discutie a%ordarea stiinti3ica a alimenta.iei umane. Bn urm- cu 2 de ani ?9. Malt9us a emis o teorie com3orm careia popula.ia mondial- cre2te 5ntr-un ritm inegal 3a.- de cel al resurselor de 9ran- (progresie geometric- 5n compara.ie cu ritmul de progresie aritmetic-). ?eoria aceasta a 3ost luat- 5n serios 5n secolul LL c4nd s-a constatat c- 5ntr-o perioad- de timp de numai 1 ani popula.ia a crescut cu 5 M (de la ! miliarde la + miliarde). Comitetul pentru :utri.ie al 1:6 cu atri%u.ii 5n monitori'area domeniul alimenta.iei umane se pronun.a 5n leg-tur- cu necesitatea de'volt-rii 2i aplic-rii 5n mod concertat pe plan mondial a unor politici speci3ice domeniului. Materiali'area 5n practic- a acestor ini.iative s-a reali'at numai dup- anul 197 prin contri%u.ia celor dou- organisme speciali'ate ale 1:60 ,A1 2i 1M*. Or7aniza%ia pen#ru A7ricul#ur( $i Ali&en#a%ie @FAO F""' an' A7ricul#ural Or7aniza#i"nA 3ondat- 19!5) - este cea mai mare institu.ie speciali'at- a 1:60 3ormat- din 17! .-ri mem%re. FAO are ca o%iective principale 5m%un-t-.irea alimenta.iei pe glo%0 cre2terea nivelului de via.al omenirii0 5n special a popula.iei rurale0 diminuarea s-r-ciei 2i a 3oametei0 de'voltarea agriculturii0 asigurarea accesului nemi#locit al 5ntregii popula.ii umane la produse alimentare sigure. FAO coordonea'- activit-.i re3eritoare la produc.ia mondial- de alimente0 constituirea re'ervelor de 9ran-0 structurarea 2i adaptarea consumului 2i o3ertei mondiale de produse alimentare0 monitori'area statelor 2i regiunilor geogra3ice con3runtate cu grave pro%leme ale alimenta.iei0 comer.ul interna.ional cu alimente0 etc. Or7aniza%ia M"n'ial( a S(n(#(%ii (OMS Or7aniza#i"n &"n'iale 'e la 9an#eA 3ondat- 19!/) are ca scop ;5m%un-t-.irea st-rii de s-n-tate a lumii<. OMS 3acilitea'- cooperarea te9nic- a .-rilor 5n pro%lemele s-n-t-.ii0 reali'ea'- programe de com%atere a maladiilor0 precum 2i de 5m%un-t-.ire a calit-.ii vie.ii0 unul din mi#loacele necesare atingerii

1!

acestui de'iderat 3iind promovarea unor modele de alimenta.ie s-n-toas- %a'ate pe diet- 2i recomand-ri nutritive standard0 determinate 2i validate ca optime pe %a'a cercet-rilor 2tiin.i3ice. OMS o3er- directive mondiale 5n domeniul s-n-t-.ii0 ela%orea'- standarde interna.ionale 2i cooperea'- cu guvernele pentru 5m%un-t-.irea programelor na.ionale de s-n-tate C"&i9ia3 C"'e; Ali&en#ariu9 a 3ost 3ondat- 5n anul 19+3 de c-tre ,A1 2i 1M* 5n scopul implement-rii Programului Comun al ,A1E1M* *tandarde Alimentare. 1%iectivele Comisiei sunt@ protec.ia s-n-t-.ii consumatorilor0 3acilitarea comer.ului interna.ional cu alimente asigurarea unor practici comerciale oneste0 coordonarea lucr-rilor de ela%orare a standardelor alimentare interna.ionale 2i pu%licarea acestora 5n Code> Alimentarius. C"'e; Ali&en#ariu9 este o colec.ie de norme alimentare adoptate 2i acceptate pe plan

interna.ional care con.in cerin.e pentru o%.inerea de produse alimentare de calitate0 salu%re0 nutritive0 ne3alsi3icate0 corect marcate si pre'entate. :ormele se re3er- la toate grupele de produse alimentare0 3inite semi3inite sau materii prime. Prevederile se re3er- la@ igiena alimentelor0 aditivii alimentari0 su%stan.ele re'iduale0 contaminan.ii0 marcare 2i pre'entare alimentelor0 metode de anali'- 2i modul de recoltare a pro%elor.

15

E>ist- 2i prevederi cu caracter consultativ su% 3orma de coduri de %un- practic-0 5ndrum-ri sau alte m-suri care au scopul de a prote#a s-n-tatea consumatorilor 2i asigurarea de practici oneste 5n comer.ul alimentar. Pentru o %una gestionare a elementelor speci3ice conceptului de securitate alimentara Comisia Europeana A adoptat mai multe acte normative din care mentionam $egulamentele 1292E9+ si 1992E9+ Re7ula&en#ul nr!,*B*CB1 adoptat de Consiliul 6niunii Europene pe 27 iunie 199+ de3ineste programul de a#utor alimentar si securitate alimentara a Comisiei Europene. El re'ulta dintr-un progres al re3ormei politicii a#utorului alimentar in3iintat inca din 199! cu scopul de a 3ace a#utorul alimentar un instrument integrat e3ectiv ca o posi%ila de'voltare a politicii si intr-o strategie a securitatii alimentare a tarilor preocupate. Acest regulament repre'inta o re3lectare dinamica al preocuparii pentru o apreciere mai %una a necesitatilor identi3icate in tarile %ene3iciare in vederea unei interventii rapide si e3icienta. A#utorul (cu re3erire la re'ervele agricole) este de3initin articolului 11 al regulamentului. Prin aceste a#utoare se reduce gradul de vulnera%ilitatea a unor populatii a3late intr-o situatie di3icila0 de asemeni repre'inta o im%unatatire a strategiei interventia in 'onele critice si elimoinarea 3actorilor de risc ai alimentatiei. $educerea acestui risc alimentar poate 3i reali'at mai multe metode @ 8m%unatatirea accesului la 3acilitati e productie moderne7 ,acilitatea accesului la credite si in3ormatii7 &e'voltarea sectorul agricol pentru o%tinerea de materii prime su3iciente si de calitate7 Participarea la luarea deci'iilor0 garantarea corectitudinii acestora. *ecuritatea alimentara se caracteri'ea'a prin@ Multidimensionalism 0 caracter al securitatii alimentare0 solicita o %una comunicare intre sectoare ( agricultura0 comert0 in3rastructura0 sanatatea) si nivelul de interventie ( local0 national0 regional0 international ) .

1+

8ntarirea coordonarii si cresterea numarului de participarii a repre'entantilor0 este determinant pentru succesul programului.

Reprezen#area re7ula&en#ului ,BB*CB1 este de asemenea gasit in conventia internationala preocupata de a#utorul alimentar negociat in 1999. Conventia *6A). 1%iectivele tind la o mai %una integrare a a#utorului alimentar in intregul cadru al suportului pentru securitatea alimentara0 prioritatea este o3erita tarilor de'avanta#ate si tarilor cu un venit redus pana la limitarea e3ectelor a#utorului alimentar. Cateva sc9im%ari au 3ost reali'ate datorita acestei renegocieri@ &iversi3icarea produselor eligi%ile (cu posi%ilitatea de includere a mancarurilor traditionale si practicilor locale)0 avand in vedere si costurile si operatiile de cost &e'voltarea 3inanciara o%ligatorie "imitarea la asistenta cu credit (nu mai mult de 2 M 3ata de anga#amente). sta%ileste minimum anual de intelegeri despre a#utorul alimentar (Argentina0Australia0 Canada0 Comisiile Europene si mem%rele statelor0 Naponia0 :orvegia0 Elvetia0

Mai tar'iu0 a#utorul va 3i recunoscut ca a#utor alimentar ca 3iind intr-un imprumut su% o%ligatie luata intr-un cadru al conventiei.

*!,! C"&uni#a#ea Eur"peana pr"7ra&e 'e 9u9#inere a 9ecuri#a#ii ali&en#are

Comunitatea Europeana0 prin organismele sale0 a sta%ilit cateva prioritati care stau la %a'a reali'arii o%iectivlor propuse in acst domeniu dupa cum urmea'a@ o Activitate este continua si este %a'ata pe anali'a situatiilor de securitate alimentara si apoi pe cola%orarea cu diversi participanti structurilor politice. o Este glo%ala deoarece a 3ost integrata intr-o coerenta politica avand drept scop de'voltarea. 17

o Este trans-sectoriala. Aceste elemente vin de la lupta impotriva saraciei0 de la sustinerea sectorului agricol0 al comertului0 al mediului0 al transportului pana la mentinerea sectorului privat si al societatii civile0 al prevenirii cri'elor etc. o Este 3le>i%ila datorita diversi3icarii si complementaritatii instrumentelor o Acorda prioritate statelor si populatiilor vulnera%ile o Este coorgani'ata in cadrul Ministerelor Comisiei Europene si spre e>terior cu cola%oratori si parteneri0 la nivelul domeniului precum si la nivelul structurilor o Este de3inita printr-o a%ordare coerenta si complementara politicilor sectoriale0 nationale si regionale

In'ica#"ri
8ndicatorii au starnit un interes deose%it la nivel inrternational . Acest interes este distri%uit intre institutiile 6niunii Europene si Comisiei. 8n cadrul o3iciului de Cooperare Europeana0 siguranata alimentara si securitatea alimentara sunt interesate de indicatorii pentru monitori'area si impactul proiectului. Aceasta a initiat un proces al rationali'arii criteriului de selectie ale tarilor %ene3iciare. Ast3el se urm-reste @ o 8mplementarea programelor in strategiile e>istente o *tructurarea programelor Comisiei Cu privire la tarile ACP0 care %ene3icia'a de conventie cu 6niunea Europeana0 structurarea se 3ace intre programele 3inantate interior de ,undatia &e'voltarii Europene0 prin strategii glo%ale0 si de programele nationale caracteristice0 respectiv de acele 3inantari in cadrul programelor securitatii alimentare. 8n tarile de'voltate0 0 structurarea se 3ace intre programele speciale0 indi3erent daca acestea au programe in tarile Europei de Est0 :oile state indepedente sau in America "atina si in Asia. o Complementaritatea si cola%orarea cu *tatele Mem%re si altii donatori Cola%orarea si consultarile dintre Comunitate si *tatele Mem%re are mai multe stadii @ 1/

stadiul de3inirii strategiei datorita sigurantei alimentareEgrupul *ecuritatii Alimentare ale Consiului si stadiul pre'entarii interventiilor strategice si al de3inirii programelor direct de Comisia *ecuritatii Alimentare (comisie care aduce impreuna repre'entanti ai statelor mem%re ).

Propunerile Comisiei pentru *iguranta Alimentara si Programul pentru *ecuritate Alimentara este in supus de'%aterilor in Parlamentul European . Cola%orarea cu alti cola%oratori este autori'ata0 in cadrul comisiilor e>pertilor 1rgani'atiei pentru Agricultura si Alimentatie (,A1) si in cadrul G,P Comisia Europeana si 6*A8& a lansat in 1995 o noua etapa a initiativei transatlantice cu scopul intaririi cola%orarii in di3erite domenii (sc9im%ari glo%ale0 economice si comerciale0 sta%ilitate0 securitate0 cresterea cola%orarii etc.). A#utorul privind acordarea de 9rana este tot mai limitat in ca'urile de urgenta0 in perioadele de dupa cri'e si a rea%ilitarilor. &oar o mica parte din acest a#utor este vandut in piete si permite constituirea de 3onduri destinate alimentatiei. Cea mai mare parte a acestor a#utoare au rolul de a 9ranii populatiile vulnera%ile prin li%era distri%utie sau este 3olosit pentru reconstruirea nationala a stocurilor nationale de siguranta. Prioritatea data localnicilor si cumparatorilor ramane o caracteristica a a#utorului. 8n tarile cele mai sarace sau in 3a'a rea%ilitarii0 interventia in spri#inul productiilor agricole este 3acut su% 3orma distri%uirii spre tinta a semintelor complementare cu distri%uirea alimentelor A#utorul in natura ramane un important component al programului de siguranta a alimentatiei comunitatii. 1ricum in tarile in care lipseste o capacitate su3icienta de conducere acest a#utor tinde sa 3ie inlocuit de actiuni de a#utorare a 3acilitarii circulatiei disponi%ile guvernului sa reali'e'e constrangerile conectate cu %alanta platilor.

*!*! Ac#iunile 'e 9up"r# <

Actiunile de suport cuprind o mare varietate de instrumente care 3ac posi%ila cunoasterea corespun'atoare a necesitatilor speci3ice a %ene3icieriarilor administratiilor0 a sectorului privat si a 19

gospodariilor vulnera%ile in ceea ce priveste siguranta alimentatiei @ de'voltarea productiilor agricole (acces la alimente si seminte0 de'voltarea creditului rural0 microproiect)0 suport pentru piete0 rea%ilitare (instrumente tinta si distri%uirea de alimente ) sistem de prevenire a cri'elor (siguranta nationala a stocurilor0 un sistem de prevenire ).

*!-! Me#"'ele 'e in#er)en#ie pen#ru a9i7urarea 9ecuri#a#ii ali&en#are@

A! A=u#"rul 'irec# Mai mult de #umatate din programul de a#utor si siguranta in alimentatie este devotat a#utorului direct. 1data ce comisia intervine direct la locul 3aptei0 o conditie esentiala a a#utorului direct este atunci sa asigure un parteneriat strans cu guvernul tarilor %ene3iciare si cu implementarea pe termen lung a strategiilor de siguranta a alimentatiei. &e'voltarea strategiilor de acest gen este %a'at pe politica dialogului pe termen lung. Mai mult implica coordonarea tuturor detinatorilor alti donatori :O1Ps locale si internationale societati civile sector privat etc. Asta'i principalul instrument implementat sa sustina acesti pasi este suportul %ugetar. A#utorul %ugetar poate mai mult sau mai putin sa tinteasca o%iectivele cautate. Adesea0 a#utorul %ugetar acopera 3inantarea costurilor puse in 3unctiune din salariile ministerului. 8denti3icarea conditiilor sustinute de a#utorul 3inanciar si identi3icarea conditilor de plata repre'inta la 3el de multe campuri de discutie privind strategia si prioritatile. Mai mult in ma#oritatea tarilor prima conditie care ataca suportul %ugetar este de3inirea unei politici de siguranta a alimentatie sau identi3icarea prioritatilor. B! A=u#"rul in'irec# A#utorul indirect constituie al doilea stalp al programului de siguranta al alimentatiei. &a posi%ilitatea comisiei sa sustina 3inanciar organi'atiile si programele pentru competenta lor speci3ica si pentru avanta#ele lor. 1 alta organi'atie internationala cum ar 3i ,A1 si 6:$GA de asemena si :O1Ps European sunt importante retete ale comisiei a a#utorului indirect. &in 1997 contri%utia comisiei europene la

3inantarea activitatilor programului mondial al alimentatiei a 3ost centrata pe urgentele internationale al re'ervelor alimentare si pe programul de sustinere al re3ugiatilor si al persoanelor 3ara locuinte. Aceasta politica se concentrea'a asupra contri%utiei comisiei cri'elor serioase ale alimentatiei pentru care programul mondial al alimentatiei poate sa pre'inte toate valorii adaugate. A#utorul european repre'inta Comisia Europeana partener colectiv 3iind :O1. Este responsa%ila pentru conducerea tuturor alocarilor aduse a#utorului alimentatiei in natura garantate de comisia proiectelor :O1 si a a#utorului si sigurantei alimentatiei. 8n 3iecare an Comisia Europeana si 1rgani'atia Europeana sta%ilesc o intelegere. Al doilea canal de 3inantare a :O1-ului0 o alocare 3inanciara completa a unei medii de + de milioane de euro este decisa anual pentru suportul 3inanciar pentru proiectele :O1 adresandu-se pro%lemelor structurale de securitate a alimentatiei. ?arile carora li se acorda a#utor in %a'a politicilor alimentare0 sunt declarate eligi%ile numai in %a'a unor criterii 3ormulate in $egulamentul 1292E9+. Ele sunt divi'ate in doua grupuri @ cele care %ene3icia'a de a#utorul structural cele care sunt in stare de cri'a sau post-cri'a.

,le>i%ilitatea in procesul anual de selectie ramane mare. ?arile care %ene3icia'a de a#utorul structural apar printre tarile minim de'voltate0 cu venituri mici si de3icit de 9rana ("8,&C)0 cu un nivel mare de insecuritate alimentara si guvernamente care impartasesc dorinta de a de'volta o politica de securitate alimentara coerenta si de lunga durata. ?arile in stare de cri'a sau part-cri'a sunt determinate dupa mai multe pro%leme alimentare care se repeta in mod periodic. Ele sunt tintite de programele "$$& ("egaturi intre A#utor $ea%ilitare si &e'voltare)0 centrate pe transportul de a#utor alimentar insotit de sustineri complementare0 3inaciare si te9nice adresate riscului 3oametei sau nevoilor pentru rea%ilitarea in3rasctructurii lor economice si sociale0 urmate de cri'e politice sau con3licte te9nice la 3el ca si de o proasta recolta.

*!/! Le7a#uri in#re A=u#"r- Rea:ili#are 9i Dez)"l#are @L!R!R!DA

Conceptual "$$&0 poate 3i de3init dupa cum urmea'a@ programe de rea%ilitare care preiau treptat a#utorulEeventualul a#utor pentru a sta%ili situatia economica si sociala si pentru a 3acilita tran'itia

21

catre un mi#loc si o lunga perioada de de'voltare strategica (de3initie data de Comisia Comunicatiilor despre "$$& aprilie 199+). Comunicatul Comisiei Europene catre Consiliul European si catre Parlamentul European (23 aprilie 2 1) aminteste ca acest concept priveste ;'onele gri<dintre situatiile de urgenta si de'voltare. Acest comunicat demonstrea'a de asemenea un element 3undamental al "$$&@ prevenirea cri'elor. "a nivelul liniei %ugetare dintre A#utorul Alimentar si *ecuritatea Alimentara0 conceptual "$$&0 o3era programe si proiecte care permit @ 8ntr-o perioada scurta de timp0 prevenirea deteriorarii situatiei persoanelor a3late in cri'e. Exemplu: a5utor alimentar istri#uit pentru a evita ecapitali"area + esfiintarea%

gospo ariilor +familiilor% sau pentru a evita ca acele gospo arii +familii% sa consume semintele : 6#ani pentru munca3 pentru a im#unatatii veniturile si capacitatea familiei +gospo ariei % e a o#tine 7rana8 8ntr-o perioada medie de timp0 sustinerea celor mai vulnera%ile persoane pentru a 3i capa%ile sasi asigure propria securitate alimentara in urma unei cri'e si la nivelul lor0 sa-si sta%ileasca (instaure'e) un sistem de micsorare a riscurilor Exemplu: istri#uirea e alimente sau seminte im#unatatite pentru a creste calitatea 7ranei8 venit( generea"a activitati ca a5utor alimentar8 iversificarea pro uctiilor, instiintam ca a5utoarele e acest tip nu sunt specifice situatiilor post(cri"a. Pe termen lung0 sustinerea societatilor civile si guvernamentale pentru instaurarea de cadre legale si institutionale corespun'atoare pentru prevenirea cri'elor0 indi3erent daca sunt naturale0 economice sau de origine umana. Exemplu: a aptarea politicii e impie icare a cri"elor naturale: e"voltarea e sisteme e informatie pentru oameni, intro ucerea e celule e coor onare.

*!0! Re#eaua Eur"peana 'e Securi#a#e Ali&en#ara @RESALA

:umeroase tari se con3runta cu serioase si repetate cri'e alimentare care au consecinte teri%ile pentru cei mai saraci oameni. 22

Europa in mod particular0 Comisia a creat instrumente speci3ice pentru a solutiona0 pe cat de %ine posi%il aceste cri'e de origine climatica0 economica sau politica 8n situatii de cri'e si su3erinte alimentare0 Comisia Europeana distri%uie repede si direct a#utor alimentar oamenilor care au nevoie. 8ntr-o situatie de post-cri'a0 Comisia Europeana rea%ilitea'a conditiile de acces la 9rana. 8n 3inal in multe situatii structurale de securitate alimentara0 Comisia Europeana de'volta programe de securitate alimentara care permit oamenilor sa se alimente'e si sa ia parte la propria lor de'voltare. Pentru a instaura aceasta politica0 Comisia a 3olosit mai multe mi#loace inclu'and o $etea Europeana de *ecuritate Alimentara ($E*A")0 convingand toata planeta sa-i a#ute sa anali'e'e0 sa previna si sa conduca situatiile de cri'a si post-cri'a alimentara la 3el ca si cele de securitate alimentara. Aceasta retea independenta 3unctionea'a 3oarte %ine si creea'a mari sc9im%uri de in3ormatii internationale la distanta prin intermediul unui site de 8nternet . Pentru a demonstra e3ectul sau0 Comisia a decis s- internationali'e'e acest site 5n propria sa structur-0 3olosind competentele0 sistemele 2i e>perientele acestei retele.

23

-! IATA MARFURILOR ALIMENTARE

Bn mod similar altor tipuri de pie.e0 pia.a produselor alimentare poate 3i de3init- 3ie ca ansam%lul rela.iilor de v4n'are cump-rare a produselor alimentare sau locul de 5nt4lnire a cererii cu o3erta glo%al- pentru aceste tipuri de produse. &in interac.iunea cererii cu o3erta se 3ormea'- pre.urile 2i ia na2tere concuren.a. Cererea Cererea de produse alimentare re3lect- consumul mani3estat din partea popula.iei0 adictotalitatea nevoilor de consum de produse alimentare du%late 2i de putere de cump-rare. Cererea de produse alimentare este practic continu- dar varia%il- din puct de vedere cantitativ0 calitativ 2i sortimental. Consumul de produse alimentare pre'int- c4teva caracteristici@ 1. consumul este puternic in3luen.at de necesit-.ile0 dorin.ele0 pre3erin.ele 2i preten.iile oamenilor7 necesitatea produselor alimentare este una vital-. dorin.ele sunt mani3est-ri ami mult sau mai pu.in su%iective ale oamenilor. pre3erin.ele sunt dorin.e selective. preten.iile sunt cerin.e sporite 5n leg-tur- cu anumite produse alimentare. pentru a 3i satis3-cute aceste elemente tre%uie cunoscute@ sursele 2i procedeele te9nice utili'ate 5n producerea alimentelor0 sortimentul precum 2i caracteristicile produselor alimentare 2. consumul se a3l- 5n str4ns- leg-tur- cu o3erta de produse alimentare de pe pia.-7

2!

3. !.

consumul este determinat 5ntr-o mare m-sur- de 3actori economici (puterea de cump-rare0 nivelul pre.urilor) si noneconomici (demogra3ici0 3i'iologici0 sociali0 religio2i0 culturali0 etc)7 de.ine o pondere varia%il- 5n consumul gospod-riilor (pe m-sura cre2terii veniturilor 3amiliilor scade procentul c9eltuielilor destinate ac9i'i.ion-rii produselor alimentare)7 Consumul popula.iei de produse alimentare tre%uie s- ai%- la %a'- principiile alimenta.iei

ra.ionale 2i ec9ili%rate din punct de vedere nutritive. :erespecatrea regulilor igienei alimentare determin- 3recvent apari.ia st-rilor de %oal- cu su%strat nutri.ional. "a nivel macroeconomic0 calitatea alimenta.iei este str4ns legat- de calitatea vie.ii. Q-rile 5n care nivelul de via.- este ridicat se caracteri'ea'- 2i printr-un consum de produse alimentare de calitate. Bn .-rile sla% de'voltate0 cu un nivel de via.- sc-'ut 2i calitatea produselor alimentare este redus-. ODer#a 13erta de produse alimentare are ca 2i caracterististic- principal- ;e>plo'ia< sortimentaldeterminat- de apari.ia de produse noi0 semi3a%ricate sau 3inite0 dar 2i de utili'area unor materiilor prime neconven.ionale (aditivi alimentari)0 5nglo%4nd te9nologii noi de producere0 prelucrare0 pre'entare0 2i av4nd e3ecte nutritive modi3icate. Bn pre'ent0 o3erta de produse alimentare cunoa2te 2i o di3eren.iere accentuat- (e>ist- o personali'are a produselor ca sortiment0 ingrediente0 propriet-t0 calitate0 sisteme de am%alare0 servicii). M-r3urile alimentare moderne se caracteri'ea'- printr-un 5nalt grad de prelucrare0 5ncorpor4nd 5ntr-o m-sur- din ce 5n ce mai mare progresul te9nico-2tiin.i3ic 2i un num-r e>tins de servicii. Mar3a alimentar- modern- este un sistem %icomponent produs am%ala#0 sistem 5n care cele dou- componente se intercondi.ionea'- 2i in3luen.ea'- reciproc. Mar3a alimentar- modern- 5ncorporea'?oate aceste aspecte impun o a%ordare managerial- comple>- a comerciali'-rii produselor alimentare.Corelarea cererii cu o3erta de produse alimentare constituie un o%iectiv al politicii alimentare pe plan na.ional. ?otu2i o3erta de produse alimentare nu este 5n per3ect ec9ili%ru cu cererea de consum alimentar re'ult4nd un de3icitE e>cedent raportat la produc.ia de alimente a unei .-ri ceeace impune importuri sau e>porturi de produse alimentare. &in punctul de vedere al concuren.ei0 pia.a produselor alimentare este una pe care se mani3estaspectele speci3ice concuren.ei imper3ecte.

25

/! CALITATEA MARFURILOR ALIMENTARE

A9pec#e pri)in' a:"r'area cla9ic( $i &"'ern( a cali#(%ii

:o.iunea de ;CA"8?A?E< va repre'enta 5n permanen.- un domeniu de interes ma#or a teoriei 2i practicii economice. "iteratura de specialitate a3erent- acestui domeniu este e>9austiv-. Bn pre'ent0 pro%lemele calit-.ii repre'int- domenii de studiu de sine st-t-toare de natur- te9nic-0 economic-0 #uridic-0 sociologic-0 estetic-0 a3late 5ntr-un permanent proces de evolu.ie. A%ordarea economic- a calit-.ii este cea mai interesant- 2i pertinent- @ de3ini.ii0 caracter0 iposta'e0 m-surare0 3actori determinan.i0 reali'are 2i asigurare continu-0 trans3orm-ri0 e3ecte0 etc. &e3ini.iile date acestei no.iuni sunt 5n num-r mare (peste 1 preocup-rile constante ale societ-.ii. Calitatea a 3ost denumit- pentru 5nceput 9i7uran%( 8n u#ilizare3 ap#i#u'ine 'e u#ilizare3 c"nD"r&i#a#e cu cerin%ele3 c"nD"r&i#a#e cu 9peciDica%iile. 6lterior calitatea a 5nsemnat 7ra'ul 9au &(9ura 8n care e9#e 9a#i9D(cu#( " ne)"ie0 sau gradul de utilitate social- RPcalitatea repre'int- e>presia gradului de utilitate social- a produsului0 m-sura 5n care prin ansam%lul caracteristicilor sale te9nico-3unc.ionale0 psi9o-sen'oriale 2i al parametrilor economici satis3ace nevoia pentru care a 3ost creat 2i respecta restric.iile impuse de ointeresele generale ale societ-.ii privind e3icien.a social-economic-0 protec.ia mediului natural 2i socialPP. Bn 19/+ 1rgani'a.ia 8nterna.ional- de *tandardi'are aprecia calitatea necesit-.i e>primate sau implicite<. Bntr-o alt- de3ini.ie calitatea ca grad de satis3acere a unor necesit-.i este ;aptitudinea unui produs de a dispune de un ansam%lu de caracteristici te9nice0 sociale0 economice 2i de protec.ie a mediului carei con3er- posi%ilitatea satis3acerii 5ntr-un anumit grad a unor necesit-.i speci3icate sau implicite<. ca ;ansam%lul de propriet-.i 2i caracteristici ale unui produs sau serviciu care 5i con3er- acestuia aptitudinea de a satis3ace ) 2i evolu.ia lor re3lect-

2+

Bn economia modern- unele considera.ii asupra calit-.ii sunt dep-2ite sau con.inutul lor tre%uie adaptat noilor cerin.e impuse calit-.ii care vi'ea'- o mai puternic- orientare c-tre client. $ela.ia calitate client tre%uie s- 3ie repre'entat- 5n de3ini.ia calit-.ii 5ntruc4t %ene3iciarul 2i nu produc-torul 9ot-r-2te ce este calitatea. Bn noul conte>t creat calitatea intrinsec- a produsului 3init nu este su3icient- pentru materiali'area o%iectivelor organi'a.iilor. Este nevoie de calitate e>tins- sau cali#a#e #"#al( adic- RE 9a#i9Dacerea ne)"il"r clien%il"r 8n ceeace pri)e$#e cali#a#ea pr"'u9ului 9au 9er)iciil"r3 li)rarea can#i#(%il"r ceru#e la &"&en#ul $i l"cul '"ri#3 la un c"9# c?# &ai re'u9 pen#ru clien#3 8n c"n'i%iile un"r rela%ii c"r'iale $i eDicien#e cu ace9#a $i ale unui 9i9#e& a'&ini9#ra#i) D(r( er"ri3 8ncep?n' cu ela:"rarea c"&enzii $i p?n( la pla#a Dac#uriiPP. Modaliatea practic- de reali'are a calit-.ii totale este revolu.ionarul Si9#e& 'e Mana7e&en# al Cali#(%ii @SMCA sau noua 3iloso3ie a a3acerilor moderne. *MC este RPansam%lul de activit-.i coordonate pentru a orienta 2i controla o organi'a.ie 5n ceeace prive2te calitatea RP (standardul 8*1 9 @2 ). Adoptarea unui *MC este o deci'ie strategic- pentru organi'a.ie. Proiectarea 2i implementarea unui ast3el de sistem se 3ace 5n 3unc.ie de necesit-.i0 o%iective speci3ice0 produsele 2i serviciile pe care le 3urni'ea'-0 procesele des3-2urate0 m-rimea 2i structura organi'a.iei. 8mplementarea unui *MC este un proces di3icil care presupune voin.-0 e3orturi importante (3inanciare)0 timp. 6n aspect deose%it este sc9im%area mentalit-.ii oamenilor 3a.- de calitate0 ceeace impune ca prim- m-sur- organi'atoric- reali'area educa.iei 5n spiritul calit-.ii la cei care sunt direct implica.i 5n o%.inerea ei. 1amenii au tendin.a de a percepe calitatea doar ca dimensiune a produsului sau serviciului 3inal0 atitudine eronat- care demonstrea'- o insu3icient- cultur- a calit-.ii. Calitatea este re'ultatul tuturor activit-.ilor care au drept re'ultat o%.inerea ei deci necunoa2terea 2i nerespectarea principiilor calit-.ii 5n 3a'ele intermediare nu se poate concreti'a 5n calitate 3inal-. ,unc.ionarea e3icient- 5nseamn- activit-.i corelate. 1 activitate utili'ea'- resurse elemente de intrare 2i le trans3orm- 5n elemente de ie2ire care constituie0 5n mod direct0 elementele de intrare 5n procesul urm-tor. Certi3icarea *MC demonstrea'- c- des3-2urarea tuturor proceselor din 5ntreprindere0 5ncep4nd cu studiul pie.ei 2i termin4nd cu urm-rirea produselor 5n timpul utili'-rii sau consumului 5ndepline2te condi.iile impuse de standardul sau documentul pe %a'a c-ruia s-a reali'at certi3icarea.

27

Certi3icarea *MC se 3ace cel mai 3recvent pe %a'a standardelor din 3amilia 8*1 9 2 sta%ile2te cerin.ele pentru con3igurarea *MC.

care 5n anul 1@ 2

au 3ost revi'uite 2i adaptate noilor realit-.i ale economiei concuren.iale. *tandardul 9

*tandardul promovea'- a%ordarea de tip proces 5n de'voltarea0 implementarea 2i 5m%un-t-.irea e3icacit-.ii *MC0 5n scopul cre2terii satis3ac.iei clientului prin 5ndeplinirea cerin.elor acestuia. Av4nd 5n vedere noua orientare a edi.iei 8*1 9 sistem %a'at pe cele mai %une rela.ii de a3aceri. @2 care se concentrea'- preponderent pe reali'area satis3ac.iei clien.ilor0 certi3icarea *MC con3er- partenerilor 2i certitudinea e>isten.ei unui

/!*! Fac#"rii cali#(%ii pr"'u9el"r ali&en#are

Calitatea produselor alimentare este in3luen.at- de o multitudine de 3actori. Cea mai utili'atclasi3icare a 3actorilor calit-.ii este - Fac#"rii na#urali au o in3luen.- deose%it- 2i 5n multe ca'uri pu.in controla%il- asupra calit-.ii produselor alimentare. ,actorii naturali ac.ionea'- direct sau indirect 2i sunt repre'enta.i de 3actorii de mediu (caracteristicile solurilor0 cantitatea de precipita.ii0 gradul de e>punere la soare0 temperatura mediului am%iant0 calitatea apei 2i a aerului) 2i de 3actori genetici (transmiterea pe cale ereditar- a 5nsu2irilor care determin- mari randamente productive sau o calitate deose%it- a materiilor prime care vor 3i prelucrate su% 3orma diverselor produse alimentare). - Fac#"rii #e>nici $i #e>n"l"7ici ac.ionea'- 5n s3era produc.iei %unurilor alimentare 2i sunt repre'enta.i de cl-dirile 5n care se des3-2oar- procesele de produc.ie (caracteristici constructive care permit %una des3-2urare a 3lu>urilor te9nologice0 parametrii de microclimat)0 utila#e de produc.ie (per3orman.e0 3ia%ilitate)0 te9nologii de o%.inere (etape0 metode de prelucrare0 re.ete de 3a%ricare)0 materii prime 2i au>iliare utili'ate (calitatea acestora condi.ionea'- 5n mod direct calitatea produselor alimentare 3inite)0 am%ala#e 2i sisteme de am%alare (caracteristicile materialelor 2i aplicarea metodelor moderne de am%alare determincapacitatea de protec.ie a calit-.ii 2i integrit-.ii produselor pe perioada depo'it-rii0 transportului 2i comerciali'-rii0 asigurarea condi.iilor pentru pre'entarea estetic- a produselor)0 sisteme de marcare 2i 2/ aceea dup- natura lor0 e>ist4nd urm-toarele categorii@ 3actori naturali0 te9nici 2i te9nologici0 sociali 2i 3actorul uman.

etic9etare a produselor (identi3icarea produselor0 in3ormarea consumatorilor)0 metode 2i mi#loace de transport adaptate naturii produselor alimentare0 metode 2i condi.ii de p-strare (incinte speciale de depo'itare0 condi.ii de microclimat0 igiena0 respectarea regulilor de depo'itare). - Fac#"rii 9"ciali au o importan.- aparte implicarea lor 5n asigurarea calit-.ii produselor alimentare 3iind mai di3icil de controlat 2i evaluat. Cei mai relevan.i sunt cultura organi'a.ional- precum 2i cultura individual- a calit-.ii mani3estat- din partea personalului 2i a clien.ilor 3irmelor. Cul#ura "r7aniza%i"nal( determin- 5n mod decisiv modul 5n care se produce implementarea sistemului de management al calit-.ii ca modalitate de a controla 2i orienta organi'a.ia c-tre reali'area calit-.ii totale0 5n direc.ia o%.inerii ma>imului de satis3ac.ii din partea clien.ilor interni 2i e>terni. Proiectarea 2i implementarea unui sistem de management al calit-.ii este un proces condi.ionat de elementele culturale pree>istente la 5nceperea procesului0 de disponi%ilitatea de a integra noi valori0 orient-ri0 principii 2i norme renun.4nd la mentalit-.i retrograde0 ne3avora%ile0 dar 2i de cre2tere a implic-rii personale. Con3igurarea sistemului de management al calit-.ii presupune 5nsemnate sc9im%-ri organi'a.ionale 3ind un proces de durat-. Prin implementarea 2i men.inerea unui sistem de management al calit-.ii 5n organi'a.ie se 3ormea'- o cultur- organi'a.ional- puternic-0 o cultur- 5n care valorile0 credin.ele0 rolurile 2i normele comportamentale sunt su%ordonate ideii de calitate.

Fac#"rul u&an cu in3luen.- asupra calit-.ii 5ntrune2te toate caracteristicile generale ale 3actorilor sociali pre'ent4nd suplimentar 2i unele particulare@ caracteristici 3i'ice0 intelectuale0 grad de preg-tire pro3esional-. Calitatea produselor este a2adar re'ultanta unui proces colectiv0 multi3a'ic0 cu repetare ciclic-0 la care particip- 5ntr-o anumit- succesiune 3actorii o%iectivi 2i su%iectivi mai sus men.iona.i. Activit-.ile generale ale acestui proces de constituire a calit-.ii 5n ordine cronologic- sunt cercetarea pie.ei0 cercetarea 2tiin.i3ic-0 proiectarea 2i preg-tirea procesului te9nologic0 procurarea materiilor prime0 asigurarea resurselor umane0 des3-2urarea produc.iei0 controlul procesului te9nologic0 comerciali'area produselor0 reali'area interven.iilor post v4n'are.

29

0! OLITICI A.RICOLE

8n cadrul politicilor agricole deose%im @ 1. Politici agricole comune (PAC) 2. Politici agricole comunitare Politici agricole comune (PAC) 0 a 3ost politica comuna cea mai importanta si unul din

elementele esentiale ale sistemului institutional al 6niunii Europene. 1%iectivele sale sunt sta%ilite in articolul 39 al ?ratatului de la $oma@ cresterea productivitatii0 garantarea unui nivel de viata ec9ita%il populatiei din agricultura0 sta%ili'area pietelor0 garantarea securitatii aprovi'ionarilor0 asigurarea consumatorului cu provi'ii la preturi rationale. Acest articol recunoaste necesitatea de a tine cont de structura sociala a agriculturii si de inegalitatile structurale si naturale dintre di3erite regiuni agrare0 la 3el ca si interesul in a e3ectua in mod gradual adaptarile oportune. Politica agricola comuna s-a creat in 19+20 in momentul in care Europa era de3icitara in ma#oritatea produselor alimentare. Mecanismele sale s-au modelat pentru a re'olva aceasta situatie0 3unctia sa principala 3iind cea de a spri#ini preturile si veniturile interne prin intermediul operatiilor de interventie si sistemelor de protectie 3rontaliere. Aceasta politica a contri%uit po'itiv la cresterea economica si a reusit sa garante'e aprovi'ionarea consumatorului european cu o gama ampla de produse alimentare calitative la preturi rationale. Pana la #umatatea decadei anilor S9 0 PAC a 3ost0 la mare distanta0 politica comunitara cea mai importanta0 in special din punctul de vedere al %ugetului. 6niunea Europeana s-a convertit in primul importator si al doilea e>portator de produse agricole la nivel mondial. ?otusi0 sistemul0 care raspundea cert la o situatie de de3icit0 a mani3estat o serie de de3iciente cand Comunitatea a inceput sa produca mari e>cedente la ma#oritatea produselor sale agricole. Munti de 3

unt0 lacuri de lapte si vin care tre%uiau sa 3ie distruse pentru a nu intalni cererea interna sau e>terna. Au aparut tensiuni in relatiile cu terte tari0 in special *6A0 nelinisti pentru e3ectele pe care le aveau e>porturile su%ventionate ale 6E in pretul mondial si in pre'enta proprie pe piata internationala. Costurile acestei politici au a#uns sa 3ie inaccepta%ile. Ast3el0 la s3arsitul anilor S/ e>ista de#a un acord generali'at din nevoia unei re3orme. 8n iunie 19920 Consiliul de Ministrii de Agricultura ai 6niunii Europene a adoptat 3ormal re3orma PAC0 cea mai radicala din istoria sa. Aceasta re3orma presupune o pro3unda reorientare a politicii agricole comunitare@ 1. Preturile culturilor er%acee si a carnii de vita s-au redus la s3arsitul apro>imarii lor cu cele ale pietei mondiale. 2. Pentru a evita disparitia agricultorilor0 li se acorda0 in 3unctie de activitate plati compensatorii pentru reducerea preturilor de spri#in ale 6E. 3. 8n ca'ul cerealelor si altor culturi er%acee0 plata compensatiilor depinde in general de retragerea de pamanturi din productie (Dprima set-asideD). Acest sistem a demonstrat ca este un instrument e3icace de control al productiei. 8n sectorul carnii de vita0 in ceea ce o priveste0 platile primelor compensatorii sunt su%iectul unor limite individuale sau regionale si se determina incepand cu o densitate de pastorit ma>ima pe 9ectar. 8n plus0 se platesc prime suplimentare cand aceasta densitate este in3erioara lui 10! unitati de vite pe 9ectar. Acest lucru scoate in evidenta puternicul impuls care se da e>tensi3icarii metodelor de productie. !. 8n s3arsit0 o importanta inovatie a noii PAC sunt mi#loacele insotitoare0 ce includ masuri agroam%ientale0 3orestiere si de pensionare anticipata. Aceste regimuri au desc9is noi oportunitati agricultorilor0 raspun'and in acelasi timp pro%lemelor medioam%ientale si structurale ale 6E. $e3ormele radicale au permis 6E sa raspunda o%ligatiilor in virtutea acordurilor0 $undei6ruguaA a OA??. Acordul0 cu caracter reciproc0 cerea o reducere de 2 M (pe termen de + ani) din a#utorul intern acordat agriculturii0 o reducere de 3+M din c9eltuielile %ugetare destinata su%ventiei e>porturilor si alte diminuari de 21M din volumul e>porturilor su%ventionate. 31

Politica Agricola Comuna a 3ost de'voltata cu scopul de a o3eri Europei siguran.a 5n privin.a stocurilor alimentare. Principiile 3undamentale ale Politicii Agricole Comune au ramas nesc9im%ate de-a lungul deceniilor @ garantarea pre.urilor pentru produsele agricole0 uneori situate c9iar deasupra nivelului pre.ului mondial 2i a#utoare 3inanciare %a'ate pe cantitatea produsa0 acord4nd o importan.a minora e>cesului de produc.ie. Politica Agricola Comuna a 3ost cea mai %ine integrata dintre toate politicile 6niunii Europene. 8n anii 197 0 aproape 7 M din %ugetul 6niunii a mers 5n sectorul agricol. &upa o serie de re3orme0 c9eltuielile 5n domeniul agriculturii au sca'ut la 35M pentru perioada 2 responsa%ilita.ilor 6niunii Europene. Prima etapa de re3orma a Politicii Agricole Comune a determinat reducerea supra-produc.iei0 scaderea mun.ilor de unt 2i golirea lacurilor de lapte. Cu toate acestea0 p4na 5n 2 20 o varietate de 3actori a determinat o revi'uire ma#ora a politicii agricole0 5ntre care diversele cri'e alimentare0 e>tinderea spre est a 6niunii Europene0 o%iec.iile 3ormulate de catre 1rgani'a.ia Mondiala a Comer.ului 5n privin.a Politicii Agricole Comune 2i strategia de de'voltare dura%ila de3inita la summit-ul de la Oot9en%urg. Bn 2 30 ,ran' ,isc9ler0 comisar pentru agricultura0 pescuit 2i de'voltare rurala a pre'entat un pac9et de re3orma a Politicii Agricole Comune despre care a men.ionat ca aduce cele mai pro3unde modi3icari ale politicii din 5ntreaga sa istorie. Principalele sale propuneri includeau urmatoarele@

7-2 13. Bn cadrul acelea2i

perioade0 mai multe 3onduri (9.7M) au 3ost alocate pentru de'voltarea rurala 2i e>tinderea

decuplarea a#utoarelor 3inanciare de produc.ie standarde ridicate 5n privin.a protec.iei mediului0 a siguran.ei alimentare 2i a %unastarii animalelor ca cerin.a de %a'a pentru primirea a#utoarelor 3inanciare mai mul.i %ani aloca.i de'voltarii rurale spre deose%ire de 3inan.arile directe reducerea pre.urilor interven.ioniste 5n mai multe sectoare &upa de'%ateri tensionate0 mini2trii de agricultura au ca'ut de acord asupra re3ormelor Politicii

Agricole Comune. Cu toate acestea0 de2i legatura dintre a#utoarele 3inanciare o3erite 3ermierilor 2i cantitatea de produc.ie nu a 3ost eliminata total0 precum era preva'ut ini.ial0 o sc9im%are ma#ora a avut totu2i loc0 o parte semni3icativa din veniturile 3ermierilor re'ult4nd acum din a#utorul direct acordat 5n 3unc.ie de marimea 3ermei de.inute 2i nu din cantitatea produsa.

32

$e3ormele Politicii Agricole Comune pregatite de catre 6niunea Europeana 5n conte>tul negocierilor interna.ionale privind li%erali'area comer.ului0 prin care 6niunea Europeana se o3era sa elimine a#utoarele pentru e>port p4na 5n 2 130 au 3ost suspendate datorita e2ecului rundei de negocieri 5n 2 +. 8ndi3erent care ar 3i re'ultatul acestor negocieri0 6niunea Europeana ram4ne primul importator mondial de produse alimentare0 marea ma#oritate provenind din .arile a3late 5n curs de de'voltare. 6n numar de sectoare sensi%ile au 3ost lasate 5n a3ara re3ormei Politicii Agricole Comune din 2 30 inclu'4nd aici sectorul de 'a9ar0 vin0 %anane 2i alte 3ructe0 precum 2i cel de legume. &e atunci 5nsa 5. Bn 2 + 2i la 5nceputul lui 2 7 Comisia o re3orma ma#ora a sectorului de 'a9ar a 3ost acceptata 5n 2

a propus re3ormarea sectorului de vinuri0 %anane0 3ructe 2i legume. Bn cadrul Comisiei =arroso0 Mariann ,isc9er =oel a preluat conducerea redenumitului &irectorat Oeneral pentru agricultura 2i de'voltare rurala. Ea continua munca predecesorului ei de 5m%unata.ire a standardelor calita.ii 2i siguran.ei alimentare0 de aplicare e3icienta a politicii de de'voltare rurala0 de captare a energiei %io 2i simpli3icare a Politicii Agricole Comune0 precum 2i de reducerea %irocra.iei 5n acest domeniu. E>tinderea 6niunii de la 15 la 27 de *tate Mem%re a determinat o sporire a provocarilor 5n domeniul Politicii Agricole Comune0 numarul 3ermierilor cresc4nd la peste 7 M. 1rgani'a.iile repre'ent4nd 3ermierii au 3ost mul.umite cu sta%ilirea unui o%iectiv de minim 1 M pentru utili'area produselor %io pentru transport p4na 5n 2 2 . 6niunea Europeana a creat ast3el posi%ilitatea pentru sectorul agricol de a #uca un rol ma#or 5n lupta 5mpotriva sc9im%arii climei0 estimea'a organi'a.ia C1PA. "iderii 6niunii au decis sa e3ectue'e o anali'a a Politicii Agricole Comune 5n 2 pentru viitorul Politicii Agricole Comune dupa 2 13. =ilan.ul de *-n-tate a repre'entat un prim pas gre2it 5n direc.ia construirii unei Politici Agricole Comune0 dup- 2 130 care s- r-spund- cerin.elor societ-.ii 2i care s- 3ac- 3a.- provoc-rilor viitoare. Europa tre%uie s- se dote'e cu o politic- structural- care s- .in- cont de conte>tul economic actual prin Cignorarea vi'iunii; pur %ugetare. /. Anul 2 9

va 3i marcat de o revi'uire generala a %ugetului 6niunii0 3oarte pro%a%il ca aceasta sa ai%a implica.ii

33

Bn data de 2 noiem%rie 2

/0 un acord politic asupra st-rii de s-n-tate a Politicii Agricole

Comune a 3ost 5nc9eiat de c-tre mini2trii agriculturii din statele mem%re ale 6niunii Europene. Acest document a repre'entat un compromis care a dat statelor mem%re un num-r important de instrumente de sus.inere a produc-torilor. Bns-0 liniile directoare cu privire la a#utoare au 3ost scrise la nivel european0 iar de3inirea modalit-.ilor de aplicare au r-mas s- 3ie scrise de 3iecare stat 5n parte. 1 mare degringolad-T "a nivel na.ional0 produc-torii agricoli se Cr-'%oiau; cu institu.iile statului cu privire la reducerea acci'elor la car%uran.i0 suma mic- primit- drept plat- pe supra3a.-0 neplata la timp a acesteia0 pia.a produselor agricole0 pre.ul mic primit de agricultori pentru produsele lor 5n cadrul 3ilierei de valori3icare (lapte0 cereale0 legume 2i 3ructe0 carne etc). ?re%uie s- recunoa2tem c- e>ist- a%ord-ri di3erite la nivel na.ional comparativ cu ceea ce se 5nt4mpl- la nivel european0 de aceea ast-'i nu ne reg-sim0 destul de consistent0 5n m-surile adoptate de 6E0 deoarece noi nu am participat activ la apari.ia acestoraT Cu toate c- produc-torii agricoli se con3runt- cu o volatilitate e>trem de mare a pre.urilor produselor agricole pe toate pie.ele0 Europa decide ridicarea 2i ultimului 3ilet de securitate. Ce parado>T *istemul de interven.ie este men.inut0 dar pla3onul este 3i>at la C'ero; tone0 5ncep4nd cu anul 2 90 pentru gr4u dur0 ore'0 or'0 sorg 2i porum%. *ingura cereal- care %ene3icia'- de interven.ie este gr4ul comun pentru pani3ica.ie0 2i aceasta 5n limita a 3 milioane de tone pentru tot spa.iul european. *tatul rom4n0 prin institu.iile sale0 nu a 3ost capa%il s- 5n.eleag- 2i s- cree'e cadrul legislativ necesar pentru a pune Cpe picior de egalitate; agricultorii rom4ni cu ceilal.i agricultori europeni. Bn cadrul %ilan.ului de s-n-tate al PAC0 au 3ost prev-'ute m-suri prin care s- se acorde compensa.ii pentru agricultorii din 'onele montane0 precum cei din Oermania0 ,ran.a 2i Austria0 a c-ror activitate va 3i a3ectat- de cre2terea cotelor de lapte. :u cu aceea2i unitate de m-sur- 5ns- s-a ac.ionat 5n ca'ul reducerii ta>elor vamale la importul de cereale reali'at de anumite state mem%re ale 6E. Perdan.i 5n aceast- situa.ie au 3ost produc-torii agricoli din Polonia0 $om4nia 2i =ulgaria0 iar compensa.ii pentru ace2tia nu au 3ost g-site.

3!

Pl-.ile 5nc- cuplate (legate de produc.ie) vor tre%ui s- 3ie integrate 5n regimul pl-.ilor unice (&P6) pentru culturile ara%ile 5ncep4nd cu 1 ianuarie 2 1 . A#utorul cuplat 5n sectorul de cre2terea animalelor este men.inut 5n continuare. *tatele mem%re vor putea 3olosi a#utoarele cuplate dintr-un sector pentru a le redistri%ui c-tre un alt sector (crearea unei noi pl-.i unice sau cre2terea valorii acestei pl-.i)0 dar sus.inerea total- primit- de agricultor0 dup- decuplarea pl-.ilor nu va putea 3i in3erioar- a 75M din media sus.inerii anuale primite cu titlu de pl-.i directe totale. =ilan.ul de s-n-tate se re'um- deci la mai pu.ine m-suri de regulari'are a pie.ei 2i la trans3eruri de 3onduri din primul pilon al PAC c-tre al doilea0 2i anume c-tre 3inan.area programelor de de'voltare rural-0 acestea din urm- din ce 5n ce mai mult deconectate de activitatea agricol-. A#utoarele directe devin din ce 5n ce mai rare 5n spa.iul european0 e>cept4nd cele c4teva 3inan.-ri pentru instrumentele de administrare a riscurilor. Constatarea este amar-@ Politica Agricol- Comun- este deconectat- de conte>tul actual 5n care tr-im. =ilan.ul de *-n-tate al Politicii Agricole Comune este de#a de domeniul trecutului0 discu.iile cu privire la noua Politic- Agricol- Comun-0 dup- 2 130 3iind de#a 5n plin- des3-2urare. Europa tre%uie s- 3ie capa%il- s- inove'e0 s- stimule'e apari.ia unei agriculturi moderne0 sinonim- cu cre2terea economic-0 s- cree'e locuri de munc- 2i s- gestione'e corect teritoriul agricol comunitar. "uand in considerare cele pre'entate anterior tre%uie s- se g-seasc- solu.ii pentru@ - garantarea pre3erin.ele comunitare7 - creerea de instrumente de sta%ili'are a pie.elor produselor agricole (stocuri de securitate etc.)7 - asumarea voca.iei de net e>portator a 6E c-tre .-rile ter.e (.-rile mag9re%iene0 .-rile din 1rientul Mi#lociu etc.)7 - reali'area de noi instrumente de gestionare a riscurilor (climatice0 de pia.-)7 - a r-spunde noilor provoc-ri (5nc-l'irea glo%al-0 g-sirea de noi pie.e de des3acere). :oua Politic- Agricol- Comun-0 dup- 2 130 tre%uie s- 3ie e>trem de am%i.ioas-0 cu o Cosatur-; solid-0 care s- .in- cont de conte>tul economic actual 2i s- anticipe'e provoc-rile viitoare.

35

0!,! A7ricul#ura3 pe9cui#ul3'"&eniul 9ani#ar- )e#erinar 9i al 9i7uran#ei ali&en#are !

$epre'inta alte laturi care sunt vi'ate de strategiile pe care le include politica agricola comuna. Asa cum am aratat si anterior0 politica agricol- comun- este o politic- a 6niunii Europene care are drept o%iectiv s- asigure un nivel de trai corespun'-tor pentru agricultori si s- garante'e consumatorilor o aprovi'ionare constant- cu produse alimentare sigure si la preturi convena%ile. &e la 5nceputurile sale 5n 19+20 politica agricol- comun- a evoluat 5n mod semni3icativ. Bn pre'ent0 priorit-Uile sunt urm-toarele@ s- asigure calitatea si siguranta alimentelor0 sprote#e'e mediul si %un-starea animalelor0 s- 5i a#ute pe agricultorii din 6niunea European- s- 3ie competitivi0 3-r- a denatura comertul mondial0 s- asigure continuitatea comunit-tilor rurale si ssporeasc- dinamismul si dura%ilitatea acestora. $e3ormele PAC din 5n ultimii ani re3lect- o linie politic- clar-@ spri#inirea agriculturii europene0pentru a r-spunde nevoilor si astept-rilor cet-tenilor0 ale contri%ua%ililor si consumatorilor0 3-r- a denatura comertul mondial. Bn 3iecare an0 %ugetul este sta%ilit de Consiliul 6niunii Europene si de Parlamentul European. Pentru a controla c9eltuielile pe termen lung0 procedura %ugetar- se 5nscrie 5ntr-un Ccadru 3inanciar< pentru o perioad- de sapte ani. C9eltuielile se a>ea'- pe pl-tile directe c-tre agricultorii care respect- standardele ridicate ale 6niunii Europene privind protectia mediului0 s-n-tatea animalelor si calitatea si siguranta alimentelor. Apro>imativ 2 M din %ugetul PAC este alocat de'volt-rii rurale0 pentru a-i a#uta pe agricultori s- 5si moderni'e'e 3ermele0 s- devin- mai competitivi si s- prote#e'e 5n acelasi timp mediul si comunit-tile rurale. Ast3el0 agricultorii europeni sunt 5ncura#ati mai mult ca oric4nd s- tin- pasul cu progresele actuale. Aceste m-suri stimulente vi'ea'- ameliorarea e>ploatatiilor0 trans3ormarea si comerciali'area produselor alimentare0 productia de produse de mai %un- calitate0 si utili'area de te9nici agricole mai dura%ile si mai ecologice. &e'%aterile privind viitorul PAC, lansate 5n anul 2 2 9-2 13. Bn opinia Comisiei0 modelul european de agricultur- tre%uie s- se %a'e'e pe un sector competitiv orientat spre piat-0 5ndeplinind0 totodat-0 si alte 3unctii pu%lice0 cum ar 3i prote#area mediului / sunt preconi'ate a se derula 5n intervalul

3+

5ncon#ur-tor0 o3erirea unor ase'-ri re'identiale mai convena%ile pentru populatia din spatiul rural precum si integrarea agriculturii cu mediul 5ncon#ur-tor si cu silvicultura. Bn pre'ent Politica Agricol- Comun- 5si deplasea'- accentul de la su%ventiile directe acordate agriculturii (pilonul 8 al PAC) spre de'voltarea integrat- a economiei rurale si spre prote#area mediului 5ncon#ur-tor (pilonul 88 al PAC). Acest model ar contri%ui continuu la asigurarea %un-st-rii societ-tii rurale si la 5m%un-t-tirea calit-tii mediului 5ncon#ur-tor. Agricultura 6E0 5n noul conte>t glo%al si european0 se con3runt- cu o serie de provoc-ri de ordin economic0 social si de mediu. Cele dou- componente ale PAC@ politica de de'voltare rural- si0 respectiv0 politica de pl-ti directe si m-suri de sustinere a pieUelor0 tre%uie s- p-stre'e relatia actual- si s- conducla o po'itie sta%il- pe piata glo%al- a 3ermierilor europeni. Bn de'%aterile privind viitorul Politicii Agricole Comune vor tre%ui anali'ate minuUios particularit-Uile noilor state mem%re pentru care sectorul agricol #oac- un rol economic si socialimportant. Bn acest sens0 va tre%ui asigurat- menUinerea 5n termeni reali a spri#inului pentru agricultur-0 ast3el 5nc4t s- permit- dep-sirea0 de c-tre acestea0 a pro%lemelor structurale si atingerea o%iectivului de convergen.- (cresterea nivelului de de'voltare si a valorii ad-ugate 5n sectorul agricol0 eliminarea decala#elor de e3icien.- si de competitivitate 3a.- de vec9ile state mem%re). Bn privin.a restructur-rii c9eltuielilor %ugetare comunitare ce se preconi'ea'- pentru perioada post 2 1!0 eventualele direc.ii de re3orm-0 modi3ic-ri ce vor 3i su3erite de PAC0 tre%uie s- 3ie 5n 3avoarea 3ermierilor europeni0 a de'volt-rii 'onelor rurale0 a protec.iei alimentare si a conserv-rii mediului natural0 tocmai av4nd 5n vedere 3aptul c- sectorul primar #oac- un rol esen.ial 5n economia noilor state mem%re0 iar P.A.C repre'int- o oportunitate pentru acestea de ameliorare a activit-.ilor agricole. e9cui#ul Politica Comun- a Pescuitului (PCP) este un instrument de gestiune cu care 6niunea European-0s-a dotat pentru activitatea de pescuit si acvacultur-. Aceast- politic- a 3ost conceput- 5n scopul gestion-rii resurselor comune de peste si respect-rii o%liga.iilor stipulate 5n tratatele constitutive ale comunit-.ilor.

37

&e alt3el0 tratatele constitutive prev-d necesitatea unei gestiuni comune 5n acest domeniu0 prin reguli adoptate la nivel comunitar si punerea lor 5n aplicare 5n toate statele mem%re. &ac- ini.ial0 P.C.P a 3-cut parte integrant- din Politica Agricol- Comun-0 treptat0 aceasta a do%4ndit o identitate separat-. Ast3el0 5n anul 197 0 Consiliul European a adoptat acte vi'4nd sta%ilirea unei organi'-ri comune de pia.- 0 acestea constituind %a'a unei politici structurale privind pescuitul. 6lterior0 a 3ost adoptat $egulamentul nr. 17 E/3ECE privind Politica Comun- a Pescuitului0 act normativ modi3icat prin $egulamentul nr. 37+ E92ECE 0 care trasea'- liniile directoare ale PCP0 p4n- 5n anul 2 2. Con3orm acestei reglement-ri0 care .ine seama de dimensiunea %iologic-0 economic- si social- a Conservarea stocurilor de peste. Anual sunt 3i>ate cantit-.ile ma>imale de peste care poate 3i capturat0 3-r- riscul de suprae>ploatare. Pe %a'a unor studii stiin.i3ice reali'ate asupra principalelor stocuri0 Consiliul de ministri statuea'- asupra cantit-.ii de peste pecare pescarii din cadrul 6E vor putea s- o capture'e 5n anul urm-tor. Partea o%.inut- de 3iecare stat mem%ru repre'int- o cot- na.ional-. Asigurarea structurilor necesare (nave0 instala.ii portuare si 3a%rici de conserve). Pentru proiectele de investi.ii 5n domeniul pescuitului si acvaculturii0 precum si pentru de'voltarea pie.ei0 Comunitatea acord- spri#in 3inanciar. &e asemenea0 sunt acordate a#utoare 3inanciare pentru moderni'area navelor0 dar si pentru eliminarea supra capacit-.ii de pescuit. 1rgani'area comun- de pia.-. Acest aspect al PCP a avut drept o%iectiv crearea unei pie.e comunitare si adaptarea produc.iei la cerere. Crearea pie.ei unice europene si desc9iderea progresiv- a comer.ului mondial s-au ad-ugat o%iectivelor ini.iale. 1rgani'area rela.iilor e>terne (acorduri de pescuit cu state ter.e 2i negocieri 5n cadrul organi'a.iilor interna.ionale). 6rmare e>tinderii 'onelor de pescuit la 2 mile marine0 s-a impus negocierea unor acorduri %i 2i multilaterale privind accesul la 3ondurile de pe2te din 'onele respective. &reptul de acces a 3ost negociat cu statele ter.e 5n sc9im%ul unor compensa.ii. pescuitului0 Politica Comun- a Pescuitului este organi'at- pe patru domenii principale@

3/

Comunitatea particip- si la negocierea 5n cadrul organismelor interna.ionale sau organi'a.iilor regionale de pescuit pentru o%.inerea unor practici ra.ionale si re'ona%ile 5n domeniu. Bn data de 22 aprilie a.c.0 Comisia European- a adoptat Cartea verde privind viitorul politicii comune a 6niunii Europene 5n domeniul pescuitului. &ocumentul anali'ea'- aspectele pro%lematice ale politicii curente 2i las- desc9is- 5ntre%area privind modul 5n care ar tre%ui remediate aceste de3icien.e. P4n- la 31 decem%rie 2 9 sunt asteptate r-spunsurile pescarilor si ale altor p-r.i interesate din cadrul sectorului de activitate0 precum si ale oamenilor de stiin.-0 societ-.ii civile si cet-.enilor interesa.i0 care sunt invita.i s- 5si 3ac- cunoscut- opinia privind viitoarea imagine a pescuitului european. Aceast- consultare constituie un prim pas 5n procesul care ar tre%ui s- introduc- o re3ormradical- a Politicii Comune 5n domeniul pescuitului. 1%iectivul C-r.ii ver'i0 adoptate este unul du%lu@ sensi%ili'area pu%licului cu privire la provoc-rile cu care s-a con3runtat sectorul pescuitului 5n ultimii ani si o%.inerea unui r-spuns din partea pu%licului care s- poat- deveni o nou- strategie inovatoare si consensual- de reglementare 5n domeniu. Bntre%-rile pe care le ridic- sunt urm-toarele@ Cum putem asigura sustena%ilitatea pe termen lung si via%ilitatea sectorului pescuituluiV Cum poate 3i adaptat- capacitatea total- a 3lotei0 .in4nd cont0 5n acela2i timp0 de pro%lemele sociale cu care s-ar putea con3runt- comunit-.ile din regiunile de coast-V Cum se poate de'volta 5n continuare o cultur- a respect-rii reglement-rilor 5n vigoareV Cum poate contri%ui cel mai %ine Politica Comun- 5n domeniul Pescuitului la sustena%ilitatea pescuitului dincolo de apele teritoriale ale 6EV Consultarea lansat- se va 5nc9eia la 31 decem%rie 2 90 iar Comisia va sinteti'a re'ultatele acesteia 5n prima #um-tate a anului 2 1 . &up- consultarea ulterioar- a p-r.ilor interesate0 comisia va ela%ora un raport de evaluare a impactului si o propunere pentru un nou regulament de %a'-. Aceasta va putea 3i apoi pre'entat- Parlamentului European si Consiliului0 la 5nceputul0anului 2 110 5n vederea adopt-rii 5n 2 12.

39

Sec#"rul 9ani#ar )e#erinar $i 9i7uran%a ali&en#ar(

6E.0 dispune de o strategie detaliat- privind siguran.a alimentar-. Aceasta acoper- nu numai siguran.a alimentelor0 ci si s-n-tatea si %un-starea animalelor si a plantelor. *trategia asigurposi%ilitatea de a urm-ri produsele alimentare de la 3erm- p4n- la consumator0 c9iar dac- pentru aceasta este nevoie s- se treac- grani.ele 5n interiorul 6niunii. Ast3el0 comer.ul se poate des3-sura li%er0 iar consumatorii au la dispo'i.ie o palet- variat- de alimente din care pot alege. *tandardele 5nalte de siguran.- se aplic- at4t produselor alimentare 3a%ricate 5n 6E0 c4t si celor importate. *trategia 6E privind alimentele are la %a'- trei elemente principale@ legisla.ia privind siguran.a alimentelor si a 3ura#elor0 o consiliere stiin.i3ic- 3undamentat-0 necesar- lu-rii deci'iilor 5n domeniu si o politic- de punere 5n aplicare si de control. "egisla.ia acoper- multiple domenii0 de la 3ura#e si alimente0 p4n- la igiena alimentar-0 aplic4nd aceleasi standarde ridicate pe tot teritoriul 6niunii. Bn domeniile care necesit- o protec.ie speci3ic- a consumatorilor0 normele generale aplica%ile tuturor alimentelor si 3ura#elor sunt suplimentate de m-suri speciale. Ast3el de domenii includ utili'area pesticidelor0 a suplimentelor alimentare0 a coloranUilor0 a anti%ioticelor si a 9ormonilor. &e asemenea0 e>ist- standarde ela%orate special pentru ad-ugarea de vitamine0 minerale si alte su%stan.e similare 5n alimente. "egisla.ia acoper- inclusiv produsele care vin 5n contact cu alimentele0 cum ar 3i am%ala#ele din plastic. :ormele comune 5n materie de etic9etare permit identi3icarea rapid- a ingredientelor care pot cau'a alergii si a in3orma.iilor e>acte desemnate de e>presiile Ccon.inut sc-'ut de gr-simi< si Ccon.inut %ogat 5n 3i%re<.

0!*! A'ap#area la 'i)er9i#a#e 9i peri"a'a 'e #ranzi%ie

Cadrul legislativ comunitar cu privire la siguran.a alimentar- este comun tuturor statelormem%re0 dar adaptat diversit-.ii. 6E depune e3orturi semni3icative pentru ca alimentele tradi.ionale s- nu 3ie scoase de pe pia.- datorit- standardelor de siguran.- alimentar- si pentru ca inovarea s- nu 3ie descura#at-0 iar calitatea s- nu ai%- de su3erit. 1dat- cu aderarea noilor mem%ri si cu intrarea acestora pe pia.a unic- european-0 sunt uneori

necesare m-suri de tran'i.ie care s- permit- respectivelor state s- se adapte'e la standardele ridicate ale 6E 5n materie de siguran.- alimentar-. ?otusi0 c9iar si 5n perioada de tran'i.ie0produsele alimentare care nu respect- standardele 6niunii nu pot 3i comerciali'ate 5n a3ara respectivelor .-ri.

0!-! Sana#a#ea 9i :una9#area ani&alel"r

Principiile care se aplic- animalelor sunt aceleasi ca si 5n ca'ul alimentelor. Ast3el0 animalele pot 3i deplasate li%er pe teritoriul 6niunii. ?otusi0 standardele privitoare la s-n-tatea si %un-starea animalelor tre%uie respectate nu doar 5n 3erme0 ci si 5n timpul transportului. Bn situa.ia 5n care apar epidemii de %oli animale0 6E intervine rapid0 stop4nd0 5n ca' de necesitate0 comerciali'area respectivelor animale. 1 ini.iativ- european- a dus la introducerea Cpasapoartelor pentru animalele de companie<0 cu a#utorul c-rora acestea pot 3i luate 5n c-l-torii de c-tre st-p4nii lor. Pentru a preveni r-sp4ndirea unor %oli0 pentru animalele de companie se aplic- totusi aceleasi m-suri de precau.ie ca si pentru celelalte animale. Aler#ele rapi'e li&i#eaz( ri9curile Pentru a 5nl-tura pro%lemele legate de produsele alimentare poten.ial nesigure0 5nc- de la apari.ia acestora. 6E0 utili'ea'- un sistem de alertare rapid- cu a#utorul c-ruia se evit- e>punerea consumatorilor la riscul producerii unor into>ica.ii alimentare. Acest sistem va avea0 de asemenea0 rolul de a sta%ili dacanumite produse alimentare con.in su%stan.e inter'ise sau cantit-.i e>cesive de su%stan.e cu risc ridicat0 cum ar 3i re'iduuri de medicamente veterinare 5n carne sau coloran.i cancerigeni 5n alimente. 8mediat ce un ast3el de risc este identi3icat0 o alert- este trimis- 5n toat- 6niunea. 6neori este su3icient s- 3ie oprit un singur lot dar0 5n ca' de necesitate0 pot 3i oprite toate 5nc-rc-turile cu un anumit produs la nivel de 3erm-0 3a%ric- sau port de recepUie a m-r3ii. Produsele care se a3l- de#a 5n depo'ite sau maga'ine pot 3i retrase. &eci'iile se %a'ea'- pe cunostin.e stiin.i3ice 3undamentate *tiin.a constituie 3undamentul deci'iilor 6E privitoare la alimente. Autoritatea European- pentru

!1

*iguran.a Alimentar- (E,*A)0 o agen.ie independent- cu sediul la Parma (8talia)0 acord- consiliere atunci c4nd se ela%orea'- proiecte legislative sau 5n ca'ul 5n care 3actorii de deci'ie politic- se con3runtcu o ameninUare 5n domeniul siguran.ei alimentare. Comisia 5si %a'ea'- deci'iile de a ac.iona pe principiul precau.iei. Cu alte cuvinte0 dac- oamenii de stiin.- a3irm- c- e>ist- cel pu.in un pericol poten.ial0 ea va ac.iona 3-r- s- astepte dove'ile stiin.i3ice. unerea 8n aplicare 9i c"n#r"lul Comisia impune aplicarea legisla.iei europene privind alimentele si 3ura#ele veri3ic4nd 5ncorporarea adecvat- a acesteia 5n legisla.ia na.ional- si punerea sa 5n aplicare 5n toate U-rile 6niunii0 prin inspec.ii pe teren des3-surate 5n interiorul si 5n a3ara 6E. *i 5n acest domeniu sunt utili'ate serviciile unei agen.ii speciali'ate0 si anume 13iciul Alimentar si Jeterinar al Comisiei (,J1)0 cu sediul la Orange (8rlanda). Acest o3iciu poate inspecta orice unitate de produc.ie a alimentelor0 5ns- principala sa sarcin- este de a se asigura c- guvernele .-rilor din interiorul si din a3ara 6niunii au la dispo'i.ie in3rastructura necesar- pentru a veri3ica dac- produc-torii de alimente respect- standardele ridicate de siguranU- alimentar- ale 6E A7ricul#ur(3 pe9cui#3 9ani#ar )e#erinar 9i 9i7uran%( ali&en#ar(

!2

1!

OLITICA A.RICOL2 COMUNITAR23

Politica agricol- comun- este unul din o%iectivele de %a'- ale construc.iei europene0 cu

importan.- direct- asupra politicii comerciale a acesteia. Ea a constituit unu1 din cele mai di3icile capitole ale procesului de integrare Economic-. Agricultura continu- 2i ast-'i s- depind-0 5ntr-o mare m-sur- de condi.iile naturale0 climatice0 calitatea solului0 ceea ce 3ace ca volumul produc.iei s- di3ere la unele produse de la un an la altul s- 3ie di3erite de la o .ar- la alta. Bn decursul de'volt-rii lor0 .-rile mem%re ale 6niunii Europene au 5ncercat 5n 3elul s-u s--2i re'olve pro%lemelea gricole . Condi.iile naturale 2i de produc.ie variate0 dar 2i evolu.iile economice 2i politice agricole di3erite s-au tradus prin structuri de protec.ie de mare diversitate. Ca urmare 5n momentul constituirii Comunit-.ii Economice Europene0 agricultura avea un aspect multi3orm0 par.ia1 contradictoriu. Agricultura a 3ost domeniul pentru care s-a prev-'ut aplicarea unei politici comune 5nc- din primele etape ale construc.iei europene. Agricultorii repre'entau0 5n momentul semn-rii ?ratatului de la $oma 25M din popula.ia activ-. &incolo de apartenen.a la aceea2i civili'a.ie0 5n care agricultorii 2i .-ranii au constituit %a'a edi3ic-rii culturii europene0 caracteristica principal- a Europei agricole era diversitatea sistemelor 2i structurilor de e>ploatare0 a metodelor de gestiune a politicilor. &in alt- perspectiv-0 Europa de Jest0 nu reu2ise 5nc- s- dep-2easc-0 5n po3ida spri#inului american 2i a e3orturilor de coordonare a politicilor de de'voltare 5n cadrul 1C&E0 5nt4r'ierea economic- 2i de'ec9ili%rele provocate de r-'%oi. Agriculturile europene0 c9iar cele mai evoluate (Marea =ritanie0 1landa0 &anemarca) erau 5nc- pu.in mecani'ate0 3oloseau cantit-.i reduse de 5ngr-2-minte0 iar rolul produselor 3itosanitare era ignorat. E>ploata.iile 3amiliale de dimensiuni mici0 nespeciali'ate0 nu puteau s- asigure dec4t venituri de su%'isten.- 5ntr-o agricultur- de autoconsum0 departe de a o3eri necesarul de produse alimentare 2i de a 3ace 3a.- concuren.ei 0 venit- 5ndeose%i din partea *6A. C9iar dac- e>istau di3erente 2i contradic.ii 5ntre .-ri 5n domeniul agriculturii0 instituirea pie.ei unice europene era de neconceput 3-r- includerea acestui sector 5n proiectele Comunit-.ii Economice Europene. Crearea unei pie.e comune0 desc9iderea 3rontierelor 2i eliminarea o%stacolelor din calea

!3

sc9im%urilor comerciale presupunea ca statele mai orientate spre activitatea agricol- s- ai%- acelea2i avanta#e ca 2i partenerii lor a>a.i pe activit-.i industriale. Bns-0 crearea unei pie.e agricole comune nu putea 3i reali'at- asem-n-tor sectorului industrial0 prin intermediul suprim-rii %arierelor vamale 2i adoptarea de reguli comune 5n domeniul concuren.ei. Bn agricultur- apar pro%leme mult mai comple>e datorit- particularit-.ilor acestui sector de activitate0 unele generate de 3actori naturali iar altele cu caracter social-economic. Protec.ia reali'at- de 3iecare tar- 5n domeniul agriculturii prin diverse reglement-ri@ garantarea pre.urilor0 su%ven.ii la e>port0 restric.ii la import precum 2i alte procedee speci3ice 3iec-rei .-ri 3-ceau imposi%il- punerea 5n raport direct a economiilor agricole pe %a'a regulilor. economiei de pia.- &e la aceste deose%iri a 5nceput istoria cola%or-rii 2i punerii 5n aplicare a politicii agricole comune care a avut ca principal scop sregrupe'e0 5n cadrul unei pie.e comune a.gricole0 agricultorii tuturor .-rilor mem%re pornindu-se de la po'i.iile lor0 5n cea mai mare parte0 di3erite. Politica agricol comunitar s-a dorit a 3i 5ntr-un ast3el de conte>t0 solu.ia pentru atingerea a trei categorii e o%iective@ - conomic @ promovarea progresului te9nic0 alocarea resurselor0 cre2terea produc.iei agricole7 - !ocial @ nivel de via.- ec9ita%il pentru agriculturi0 pre.uri re'ona%ile pentru consumatori7 - "olitic # garantarea securit-.ii alimentare. 1%.inerea re'ultatelor vi'ate de ?ratatul de la $oma era condi.ionat- de luarea 5n considera.ie a diversit-.ii agriculturilor mem%re0 a modului tradi.ional de e>ploatare european- de dimensiuni mic- 2i mi#locie care 3avori'a pre'ervarea mediului rural 0 de contrastele 2i 5nt4r'ierile 3a.- de agriculturile concurente0 de 3or.a politic- a agricultorilor 2i de riscurile de de'integrare provenite din li%erali'area pie.elor. A uni 5n diversitate0 a asigura solidaritatea 2i coe'iunea economico-social- necesar- o%.inerii 2i men.inerii spri#inului politic 5n aceast- ac.iune0 a devenit o 3or.- 5n agricultura mondial- a 5nsemnat pentru liderii europeni o permanent- provocare.

!!

1!,! Lan9area "li#icii A7ric"le C"&une @ ACA

Prin 3ormarea Comunit-.ii Economice Europene0 statele mem%re 2i-au propus coordonarea e3orturilor pentru promovarea de'volt-rii economice 2i ridicarea accelerat- a nivelului de via.-0 sta%ilirea unei pie.e comune-2i apropierea progresiv- a politicilor lor economice. Avea agricultura un rol 5n acest e3ort comunV *e putea 3orma o pia.- comun- 3-r- agricultur- V Jest europenii au decis c- nu. 8nterese politice 2i economice au determinat includerea agriculturii 5n procesul construc.iei europene 2i aplicare unei politici comune prin care agricultura avea s- devin- e>presia cea mai 3idel- a principiilor de 3unc.ionare 2i e>isten.a a unui sistem integrat. Crearea Pie.ei Agricole Comune s-a spri#init pe dou- l m nt $un%am ntal @ a) se avea 5n vedere con!tituir a un i "i & int rn $r $ronti r 5n care produsele agricole spoat- circula li%er7 %) s-a convenit ca aceast- pia.- intern- agricol- nu "oat $i r 'ultatul !u"rimrii( "ur )i !im"lu a $ronti r lor intra-comunitare* Bnceputul procesului de creare a Pie.ei agricole comune a 3ost marcat de adoptarea0 5n ianuarie 19+20 a Acordului de la =ru>elles0 care sc9i.a viitoarea politic- agricol- a 6niunii Europene 2is e re3erea la produsele care urmau s- 3ie supuse reglement-rii comunitare@ cerealele0 carnea de porc0 de vit-0 laptele 2i produsele lactate0 ou-le0 p-s-rile0 legumele0 3ructele0 materiile grase de origine vegetal-0 'a9-r0 vin7 tutun0 9amei0 in0 c4nep-0 iar din 19/ 2i carnea de oaie. Principalii 3actori care au determinat includerea agriculturii 5n procesul de integrare prin aplicarea unei politici comune 2i care s-au constituit 2i 5n argumente 5n 3avoarea PAC sunt@ %i+ r!itat a "oliticilor agricole na&ional ( %i!"arit&il !tructural )i ran%am nt l !c'ut ,n agricultura uro" an( im"ortan&a "olitic a agricultorilor &i cont -tul int rna&ional. Politica agricol- comun- este considerat- o continuare la nivel comunitar a politicilor e>istente 5n .-rile europene 5n anii P5 Cc l mai mic multi"lu comun al "oliticilor na&ional .

!5

C9iar dac- agricultura. cunoa2te o mare diversitate de la o .ar- la alta0 5n toate .-rile0 inclusiv cele mai li%erale0 agricultura a antr nat int r+ n&ia "u/lic. Ea a 3ost considerat- 5n Europa occidental- un sector de o importan.- strategic-0 intim legat de ansam%lul economic0 cu rol esen.ial 5n asigurarea securit-.ii alimentare0 5n lansarea0 3inan.area 2i sta%ili'area cre2terii economice0 5n conservarea mediului rural 2i ecologic. 8nterven.ia statului 5n sus.inerea agricultorilor 2i reglarea mecanismelor de 3unc.ionare a pie.ei agricole era a3irmat- 5n toate .-rile ce vor participa la 3ormarea CEE. &in anali'a agriculturii 2i politicii agricole ale .-rilor mem%re care au semnat ?ratatul de la $oma re'ult- 2i al doilea argument 5n 3avoarea Politicii Agricole Comunitare@ t rog nitat a agriculturilor &rilor m m/r )i "r %ominan&a -"loata&iilor $amilial % mic %im n!iun (7/M din e>ploata.ii aveau o supra3a.- mai mic- de 1 9a)0 care nu permiteau o productivitate ridicat- 2i nu puteau 3ace 3a.- concuren.ei li%ere prin desc9iderea pie.elor. ,ormarea unei pie.e agricole antrenea'- prin li%era circula.ie urm-toarele e3ecte 3avora%ile@ reducerea costurilor0 cre2terea productivit-.ii e>ploata.iilor0 de'voltarea 3ilierelor 5n amonte 2i aval cu includerea agriculturii 5n sistemul comercial0 asigurarea auto-satis3acerii cu produse alimentare 2i 0 eventual0 cre2terea rolului agriculturii 5n sc9im%urile interna.ionale. Bn consecin.-0 plasarea agriculturii 5n a3ara procesului de constituire a pie.ei comune sau 5n regim de li%er- concuren.- prin desc9iderea pie.elor na.ionale ar 3i condus ia o marginali'are 2i la un declin accelerat al acesteia 5n .-rile sla% per3ormante (8talia0 ,ran.a)0 care ar 3i 3ost de'avanta#ate 5n raport cu ceilal.i parteneri. Agricultura s-ar 3i trans3ormat0 prin de'ec9ili%rele antrenate 5ntr-o surs- de 5nt4r'iere a procesului de integrare a CEE. 8ncluderea agriculturii 5n pia.a comun- 2i adoptarea unor mecanisme puternic integratoare a 3ost %ene3ic- pentru ma#oritatea .-rilor. Mai mult0 ani de-a r4ndul0 agricultura s-a dovedit a repre'enta punctul 5n #urul c-ruia a gravitat procesul vest-european de integrare regional-. 1. Un $actor "olitic im"ortant ce a determinat includerea agriculturii 5n pia.a comun- 1-a repre'entat satis3acerea cerin.elor ,ran.ei0 PAC r "r ' nt0n% %u" unii !" ciali)ti( o com" n!a&i o$ rit 1ra+& i. Ea nu putea veni dec4t prin agricultur-0 domeniu 5n care ,ran#a dispunea de avanta#e

!+

raportat la parteneri. Alt3el spus0 C'AC a fost creat/ ca un fel e afacere ntre france"i $i germani. CEE tre#uia s/ promove"e li#erul sc7im# in ustrial pentru a pl/cea )ermaniei $i a opta o politic/ agricol/ comun/ pentru a pl/cea 9ranei.< 2. Un alt $actor "olitic ,l r "r 'int im"ortan&a "olitic a agricultorilor )i a int r ! lor agricole. "a 3ormarea CEE regula 5n materie de politic- agricol- era interven.ia 5n organi'area pie.elor na.ionale. 1 lung- perioad- de protec.ie a condus la 3ormarea unui curent agrarianist puternic. Ca urmare0 construc.ia european- nu putea avea loc 3-r- sus.inerea politic- din partea agricultorilor. &repturile 2i avanta#ele de#a o%.inute prin politicile na.ionale de sus.inere a pre.urilor 2i de protec.ie 3a.de concuren.a e>tern- se impuneau a 3i men.inute. Bn acela2i timp0 agriculturii tre%uiau asigura.i ctrans3orm-rile structurale antrenate de constituirea pie.ei agricole comune vor 3i socialmente suporta%ile. 3. Un alt $actor % t rminant al includerii agriculturii 5n procesul integr-rii prin adoptarea unei politici comune 5l constituie conte>tul interna.ional contemporan. Europa a 3ost mult timp dependentdin punct de vedere al securit-.ii alimentare de e>terior 2i0 5n special0 de *6A. Ca urmare0 un o%iectiv esen.ial al politicilor agricole vest-europene 1-a repre'entat asigurarea autoaprovi'ion-rii alimentara0 3apt ce a impus moderni'area 2i restructurarea agriculturii0 ca o condi.ie pentru cre2terea contri%u.iei acesteia ia satis3acerea cerin.elor interne 2i la sc9im%urile economice e>terne. !. Bns-0 un im"ortant argum nt -t rn pentru includerea agriculturii 5n Pia.a Agricol- Comun5l repre'int- o/ligati+itat a r !" ctrii "rinci"iilor GATT. Pentru respectarea principiilor egalitare de tratament 2i multilateralismul concesiilor vamale0 o uniune regional- tre%uie s- includ- toate sectoarele economice. Alt3el0 ea risc- s- adopte acorduri sectoriale care intr- 5n contradic.ie cu principiile OA??. E>cluderea agriculturii din procesul integr-rii0 sector care repre'enta un s3ert din popula.ia activ- 2i 1 M din P:=-ul celor 2ase0 risca s- plase'e Comunitatea 5n situa.ia de 5nc-lcare a unei reguli esen.iale 5n cadrul OA??0 institu.ie re3ractar-0 ca principiu0 la ini.iativele de regionali'are a sc9im%urilor. Bn conclu'ie0 integrarea european- nu se poate reali'a 34r- agricultur-. &e alt3el0 5n ?ratatul de 8a $oma se stipulea'-@ C 'iaa comun/ cuprin e agricultura ,si comerul cu pro use agricole. 'rin pro use agricole se neleg pro usele solului, cele provenite in cresterea animalelor ,si a pescuituuil, ca ,si pro usele e prim/ transformare aflate n raport irect cu acestea3.

!7

1!*! O:iec#i)ele3 principiile $i &ecani9&ele p"li#icii a7ric"le c"&une

Acordul de la =ru>elles din ianuarie 19+2 a sta%ilit 2i principiile de 3undamentare ale politicii agricole comunitare0 o%iectivele acesteia 2i mecanismele de reali'are. rincipiile Dun'a&en#ale care stau la %a'a politicii agricole comunitare sunt urm-toarele@ 1. Li/ rali'ar a tr "tat a circula&i i "ro%u! lor agricole ,ntr repre'inte media aritmetic- a pre.urilor na.ionale din .-rile mem%re ale CEE7 2. Pr $ rin& %in "art a &rilor m m/r " ntru "ro%u! l agricole al comunit&ii. Acele .-ri care ar dori s- cumpere produsele agricole mai ie3tine din .-ri din a3ara comunit-.ii0 vor suporta di3eren.a de pre. prin instituirea unor ta>e de prelevare7 3. Com" n!ar a "i r% rilor c ar r 'ulta %in -"ortul "ro%u! lor agricole %i!"oni/il al &rilor m m/r ,n a$ara Comunit&ii Economic Euro" n 5n ca'ul 5n care aceste e>porturi s-ar reali'a la pre.uri mai mici dec4t cele comunitar 7 compensarea acestor pre.uri se reali'ea'- prin sistemul a2a numitelor ta>e de restituire (acestea 3iind. su%ven.ii directe la e>port)7 !. Prot 2ar a agriculturii &rilor m m/r % concur n&a -tra3comunitar printr-un sistem 3oarte amplu de m-suri de politic- comercial-0 tari3are 2i netari3are 2i restructurarea acesteia pentru sporirea gradului de autoaprovi'ionare cu produse agricole7 5. 1inan&ar a " "lan comunitar a m!urilor % "olitic agricol "rin int rm %iul unui organi!m comunitar !" ciali'at % numit 1on%ul Euro" an % Ori ntar )i Garan&i Agricol41EOGA5* O/i cti+ l urm-rite prin instituirea politicii agricole comunitare sunt@ a) cre$#erea pr"'uc#i)i#(%ii &uncii prin introducerea progresului te9nic 5n agricultur- care sasigure 3olosirea optim- a 3actorilor de produc.ie 2i in special a 3or.ei de munc-7 %) a9i7urarea unui ni)el 'e )ia%( ec>i#a:il al a7ricul#"ril"r7 &ril m m/r )i

com rciali'ar a lor la "r &uri unic (comunitar @ 5n principiu0 s-a sta%ilit ca pre.urile comunitar s-

!/

c) 9#a:ilizarea pie%el"r pr"'u9el"r agricole 5n cadrul comunit-.ii7 d) 7aran#area 9ecuri#(%ii apr")izi"n(rii .-rilor mem%re cu produse agricole7 e) a9i7urarea 'e pre%uri rez"na:ile pentru consumatorii comunitari. *e o%serv- c- aceste o%iective urm-resc de'voltarea 2i moderni'area agriculturii .-rilor mem%re at4t prin asigurarea aprovi'ion-rii acestora cu produse agricole0 c4t 2i pentru ridicarea gradului de competitivitate al agriculturii comunitar 5n raport cu concurenta e>tra-comunitar-. Pentru reali'area o%iectivelor politicii agricole comunitar au 3ost aplicate trei m!uri ! n&ial @ a). unici#a#ea pie%ei presupune li%era circula.ie a produselor agricole 5ntre .-rile CEE prin eliminarea ta>elor vamale0 a restric.iilor cantitative sau a altor m-suri de politic- comercial- cu e3ect similar. &in aplicarea acestei m-suri r 'ult unicitat a "r &urilor "ro%u! lor agricole ,n toat Comunitat a0 ca urmare a mecanismelor pie.ei. &ar aplicarea pre.urilor unice 5n toate .-rile mem%re este condi.ionat- de e>isten.a monedei unice europene (E6$1) 2i a parit-.ii 3i>e 5ntre monedele na.ionale. ,luctua.iile valutare au impus adoptarea unui !i!t m % r !tituiri )i "r l +ri ,ntr !tat l m m/r pentru a compensa distorsiunile monetare datorate devalori'-rii sau revalori'-rii monedelor. Bn 19+9 au 3ost instituite Sum l Mon tar Com" n!atorii 4SMC5* SMC n gati+ com" n! a' di3eren.a 5ntre pre.urile 5n .ara cu moned- devalori'at- 2i pre.urile comune0 iar *MC po'itive 3olosite 5n situa.ia simetric-@ %) reDerin%a c"&uni#ar( este consecin.a logic- a constituirii pie.ei agricole unice 2i a dorin.ei Comunit-.ii de a elimina dependen.a consumului de pia.a e>tern-. Ea asigur- prote#area pie.ei 6E 5mpotriva importurilor la pre.uri sc-'ute 2i a 3luctua.iilor de pre. adeseori e>cesive0 de pe pie.ele mondiale. Ca mecanism de protec.ie0 politica agricol- comun- 3a.- de ter.i u'ea'- de sistemul "r l +rilor )i c l al r !tituirilor. &ac- pre.ul mondial este in3erior celui european se aplic- "r l +ri la im"ort (plata unei ta>e varia%ile sta%ilit- ca di3eren.- 5ntre pre.ul e>tern 2i pre.ul prag) 2i r !tituiri la -"ort (egale cu di3eren.a 5ntre pre.ul de pia.- 5n 6niune 2i pre.ul e>tern). 8n situa.ia invers- pre.ul mondial superior pre.ului european - "r l +ar a ! a"lic -"orturilor )i r !tituiril im"orturilor*

!9

*istemul prelev-rilor 2i restituirilor prote#ea'- pia.a comunitar- de concuren.a e>tern- 2i asiguro surs- de sus.inere 3inanciar- a e>portatorilor0 contri%uind 1a 3ormarea 1on%ului Euro" an % Ori ntar )i Garantar Agricol 41EOGA5* c) S"li'ari#a#ea Dinanciar( 5n s3era politicii agricole const- 5n gestionarea 2i suportarea 5n comun a c9eltuielilor a3erente0 prin constituirea ,E1OA0 structurat pe dou- sec.iuni@ garantar destinat- acoperirii c9eltuielilor privind pie.ele agricole 2i politica pre.urilor 2i ori ntar - pentru sus.inerea re3ormelor structurale0 reali'area o%iectivelor de politic- social- 2i spri#inirii de'volt-rii 'onelor rurale. Bn ceea ce prive2te m cani!mul % ,n$"tuir ,n "ractic a "oliticii agricole comunitare a 3ost ast3el conceput 5nc4t s- 5ncura#e'e comer.ul intra-comunitar cu produse agricole 2i s- limite'e sau s5mpiedice importurile e>tra- comunitare0 acestea 3iind admise numai atunci c4nd 6niunea Europeaneste de3icitar- la anumite produse agricole. ?r7>iile pe care %a'ea'- mecanismul de 3unc.ionare0 a politicii agricole comunitare sunt@ 1. Si9#e&ul pre%uril"r in'ica#i)e 9au "rien#a#i)e 0 care se sta%ilesc0 de regul- o dat- pe an la 5nceputul campaniei de comerciali'are pentru produsul respectiv Aceste pre.uri sunt mai ridicate dec4t pre.urile practicate pe pia.a interna.ional-0 ele repre'ent4nd limita ma>im- a acestor pre.uri. 2. Si9#e&ul pre%uril"r 'e in#er)en%ie3 care se sta%ilesc tot o dat- pe an la un nivel in3erior 3a.de pre.urile indicative sau normative 2i care constituie limita minim- a pre.urilor comunitare0 dar care se situea'- peste nivelul pre.uri practicate pe pia.a mondial-. Comerciali'area produselor agricole ale .-rilor mem%re pe pia.a Comunit-.ii Economice Europene se 3ace 1a pre.uri care pot oscila 5ntre cele dou- limite@ limita ma>im- (dat- de pre.ul indicativ) 2i limita minim- (dat- de pre.ul de interven.ie). Bn situa.ia 5n care pe pia.a produselor agricole comunitare pre.ul de comerciali'are a produselor agricole atinge nivelul de interven.ie0 2i c9iar tinde s- scad- su% nivelul acestuia0 ca urmare a 3aptului co3erta este mai mare dec4t cererea0 atunci0 potrivit mecanismului politicii agricole comunitare0 se procedea'- la stocarea produsului respectiv p4n- la resta%ilirea ec9ili%rului 5ntre o3ert- 2i cerere.

Produsele care sunt stocate se cump-r- la nivelul pre.ului de interven.ie0 3inali'area ac.iunii 3-c4ndu-se de ,E1OA. Produsele stocate pot avea dou- destina.ii@ rev4n'area pe pie.ele .-rilor mem%re atunci c4nd cre2te cererea pentru aceste produse0 sau pot 3i e>portate 5n a3ara comunit-.ii0 5n ca'ul 5n care gradul de satis3acere pe pia.a comunit-.ii la produsele respective este 3oarte mare. &ac- la un anumit produs agricol cererea dep-2e2te o3erta 2i pre.ul tinde s- dep-2easc- limita ma>im- a pre.ului comunitar (pre.ul indicativ sau orientativ) 5nseamn- c- gradul de autosatis3acere la produsul respectiv este redus 2i se admise importul din a3ara CEE pentru resta%ilirea ec9i lui 5ntre cerere 2i o3ert-. 3. Si9#e&ul 'e pr"#ec%ie la Dr"n#ier( care presupune promovarea unui comple> de m-suri ale politicii comerciale care au ca principal scop contracararea concuren.ei e>tra- comunitare@ pre.uri limitla import0 ta>ele vamale0 ta>ele de prelevare0 %ariere netari3are etc. Pr &uril limit0 denumite 2i "r &uri "rag sunt pre.uri su% care nu sunt admise pe pia.a comunitar- importurile de produse agricole provenind din .-rile ter.e. Pre.urile prag stau la %a'a sta%ilirii nivelului ta- lor +amal )i a ta- lor % "r l +ar ( $iin% mai !c'ut( %ar $oart a"roa" % ni+ lul "r &urilor in%icati+ . Pre.ul prag se deduce din pre.ul indicativ prin sc-derea costului transportului pe parcurs comunitar. "a importul de produse agricole din a3ara CEE se percepe o ta>- vamal- de import0 iar la marea ma#oritate a acestor produse se percep 2i ta>e de prelevare care se sta%ilesc ca di3eren.- 5ntre pre.ul de import 2i nivelul ma>im al pre.urilor comunitare (pre.ul indicativ sau orientativ) din se scad c9eltuielile de transport (adic- pre.ul prag). Bn a3ara ta>elor vamale 2i a ta>elor de prelevare la importul de produse agricole din .-rile e>tracomunitare se operea'- 2i cu %ariere netari3are0 pentru a asigura prote#area pie.ei comunitare de concuren.a. .-rilor ter.e 2i a asigura pre3erin.a pentru produsele agricole provenind din .-rile uniunii. Aceste %ariere netari3are se sta%ilesc 5n 3unc.ie de gradul de acoperire a nevoilor Comunit-.ii Economice Europene din produc.ia proprie pentru produsele agricole supuse reglement-rilor comunitare. Cu c4t gradul de acoperire a nevoilor comunitare din produc.ia proprie este mai ridicat0 cu at4t %arierele netari3are sunt mai restrictive si invers.

51

1!-! ReD"r&a p"li#icii a7ric"le c"&une @ ACA

*e aprecia'- de c-tre de c-tre speciali2ti c- de2i 5n timpul care a trecut de la apro%area Acordului de la =ru>elles din anul 19+2 s-au 5nregistrat progrese 5nsemnate pe linia reali'-rii politicii agricole comunitare0 au ap-rut multe dis3unc.ionalit-.i 2i contradic.ii0 at4t 5n ceea ce prive2te rela.iile intracomunitare0 c4t 2i cele e>tracomunitare. Dac ini&ial in!trum ntul "rinci"al al "oliticii agricole comun a $o!t !i!t mul % garantar a "r &urilor " ntru o "ro%uc&i agricol n limitat 0 o%iectivul urm-rit 3iind cre2terea gradului de aprovi'ionare a Comunit-.ii cu produse agricole din produc.ia proprie s-a constatat0 5n etapele urm-toare0 c- acest instrument nu mai era 5n m-sur- s- satis3ac- cerin.ele produc-torilor agricole comunitare0 acest o%iectiv a 3ost atins 2i c9iar dep-2it la o serie de produse agricole. Au 5nceput s- apar!ur"lu!uril % "ro%u! agricole care tre%uiau s- 3ie stocate 2i e>portate 5n a3ara Comunit-.ii (de cele mai multe ori la pre.uri mai mici dec4t cele comunitare). Aceste activit-.i tre%uiau 3inan.ate de la ,E1OA 2i0 ca urmare0 %ugetul agricol continua s- creasc-. A ap-rut necesitatea 5n3-ptuirii re3ormei politicii agricole comunitare (P.A.C.). Aceast- re3orm- a politicii agricole comunitare a 3ost impus- de apari.ia unor mari surplusuri de produse agricole care tre%uiau stocate 2i e>portate 5n a3ara comunit-.ii0 uneori la pre.uri mai mici dec4t cele practicate 5n interior0 ceea ce a condus la cre2terea continu- a %ugetului comunit-.ii a3ectat agriculturii.

,! Primul pas 3-cut pe calea re3ormei politicii agricole comunitare a avut ca scop &ic$"rarea
pr"'uc%iei agricole 5n care scop s-a trecut la m n&in r a % "r &uri garantat %oar " ntru o cantitat limitat % "ro%u! agricole0 cantitate sta%ilit- anual de c-tre mini2trii agriculturii din .-rile comunitare. Aceast- m-sur- tre%uia s- conduc- la !c% r a !tocurilor )i r %uc r a -"orturilor ,n a$ara comunit&ii la o ! ri % "ro%u! agricole0 pre.uri mai mici dec4t cele comunitare 2i 0 5n consecin.-0 mic2orarea costurilor politicii comunitare (pentru stocate 2i su%ven.ionar a e>porturilor). Pentru atingerea acestui o%iectiv a 3ost introdus un mi#loc de constr4ngere pentru respectarea cotelor de produc.ie sta%ilite anual - im"o'itul % cor !"on!a/ilitat - pe care tre%uia s--1 suporte produc-torii 5n ca'ul 5n care dep-2eau aceste cote de produc.ie (acest impo'it 3iind aplicat asupra dep-2irilor de produc.ie 3a.- de cotele sta%ilite). 52

*! A doua m-sur- pe linia re3ormei politicii agricole comunit4>e a 3ost luat- 5n 19/! c4nd s-a
6otr0t alini r a "ro%uc&iilor agricole la ni+ lul c r rii comunitare " ntru "ro%u! l nominali'at 0 5ns- re'ultatele nu au 3ost pe m-sura a2tept-rilor 3apt con3irmat de cre2terea continu- a c9eltuielilor la %ugetul agricol.

-! Ca urmare0 s-a trecut al treilea pas pe lini ad4ncirii re3ormei politicii agricole comunitare@ 5n
anul 19// s-a trecut la o nou- etap- c4nd Consiliul de Mini2trii a 9ot-r4t a"ro/ar a anual a unui "la$on ma-im % c6 ltui li " ntru "olitica agricol comunitar care nu mai putea s- dep-2easc- ritmul cre2terii P8=-ului comunitar. ?otodat-0 s-a 9ot-r4t intro%uc r a unor limit garantat la ma2oritat a "ro%uc&iilor agricole( limit !ta/ili'atori. Ace2ti. sta%ili'atori au devenit un mecanism de urm-rire 2i control0 mult mai e3icient0 a c9eltuielilor comunitare0 pe 3iecare grup- de produse agricole 5n parte. Ace2ti sta%ili'atori operau dup- principiul@ dac- produc.ia dep-2ea nivelul 3i>at pentru produsul respectiv0 pl-.ile de spri#in pentru produc-torii acestor produse se reduceau automat0 reducere care se aplica la 5ntreaga produc.ie a produsului respectiv 2i nu doar la surplusul de7 produc.ie situat peste cantitatea ma>im- garantat-.

/. Bn anul 19910 Comisia European- a 9ot-r4t trecerea la o nou- politic- agricol- comunitar- prin
in!tituir a "oliticii "r &urilor com" titi+ 0 care s- 3ac- 3a.-. at4t concuren.ei intra- comunitare0 c4t 2i celei interna.ionale. *-a trecut la adoptarea unor m-suri menite s- pun- pe %a'e noi politica agricolcomunitar-0 m-suri al c-ror principal scop 5l constituia aplicarea strategiei comunitare de de'voltare a 'onelor rurale din .-rile mem%re. 1%iectivele principale ale acestei re3orme PAC erau@ a. &en%inerea p"zi%iei 'e lea'er a Uniunii Eur"pene pe pia.a produselor agricole at4t la produc.ie0 c4t 2i la e>portul de ast3el de produse prin cre2terea competitivit-.ii agricultorilor europeni at4t pe pia.a intra-comunitar-0 c4t 2i pe cea mondial-7 %. apr"pierea pr"'uc%iei agricole comunitare de nivelul cererii reale de produse agricole0 34r- 5ns- a negli#a 2i cererea de produse agricole pe pia.a. mondial-7 c. ac"r'area 'e a=u#"r Dinanciar acelor 3ermieri comunitari care au cea mai mare nevoie de el (5n limita %ugetului) 7 53

d. 8ncura=area Der&ieril"r 9( r(&?n( pe p(&?n#urile l"r 0 s/ nu a%andone'e activitatea agricol- 2i s- migre'e spre ora2e0 mai ales 5n condi.iile actuale c4nd 6niunea European- se con3runt- cu un 2oma# 3oarte mare7 e. pr"#e=area &e'iului prin p"li#icii industriale corespun'-toare de de'voltare a poten.ialului economic 2i social adecvat al 'onelor rurale. 3. accen# 9p"ri# pe 'i&en9iunea ec"l"7ic( a a7ricul#urii0 5n cadrul m-surilor de politic- ecologic2i social-7 o importan.- deose%it- au avut m-surile agroecologice0 care 5n general au 3ost apreciate 3avora%il de c-tre popula.ie0 3iind totodat- %ine acceptate de 3ermieri. E3ectele re3ormei asupra mediului am%iant au 3ost diverse. Au 3ost eliminate modelele de cultur- 2i de cre2tere a animalelor mai pu.in intensive. Pot 3i identi3icate 5n acest sens unele aspecte po'itive@ utili'area mai ra.ional- a 5ngr-2-mintelor 2i pesticidelor ca urmare a reducerii pre.urilor garantate0 e3ecte %ene3ice asupra mediului generate de restr4ngerea supra3e.elor din produc.ie0 stimularea .mei mai %une distri%u.ii teritoriale pe termen lung a cre2terii animalelor. $eg-sim 5n noua politic- agricol- cele trei principii de %a'- ce stau la %a'a acesteia@ unicitat a "r &urilor( "r $ rin&a comunitar )i !oli%aritat a comunitar. Politica de pre.uri va tre%ui s- 3ie mai competitiv- pentru a 3ace 3al- concuren.ei de pe pia.a intern- 2i interna.ional-. Bn vederea respect-rii principiului "r $ rin& i comunitare( produsele comunitare tre%uie s- 3ie men.inute mai ie3tine dec4t produsele agricole importate. Pentru aceasta importurile sunt supuse unor ta>e vamale pentru a le 3ace mai scumpe dec4t produsele comunitare compara%ile. Soli%aritat a $inanciar comunitar este asigurat-0 5n principal0 prin %ugetul comunitar. *tatele mem%re nepl-tind 5n mod direct proprii produc-tori ci contri%uind la acoperirea tuturor costurilor prin %ugetul 6niunii Europene. E3ectele acestei re3orme a politicii agricole comunitare se estimea'- a 3i 3avora%ile de'volt-rii agriculturii deoarece@ pentru prima dat- se prev-d nivele de compensare di3erite 5ntre regiunile 6niunii Europene0 pe %a'a datelor statistice de produc.ie 2i a randamentelor7 num-rul e>ploata.iilor agricole va sc-dea 5ntr-un ritm de 3M pe an7 re3orma va permite sta%ili'area produc.iei 3oarte aproape de consumul comunitar0 singura ra.iune de spri#in a produc.iei 3iind asigurarea e>portului 5n condi.ii concuren.iale0 3iind suprimate su%ven.iile7 ca urmare a reducerii pre.urilor0 produsele agricole vor 3i mai ie3tine la consumatorul 3inal7 agricultura va participa activ la protec.ia mediului 5ncon#ur-tor 2i la conservarea patrimoniului rural 5n diverse regiuni ale 6niunii Europene7 pentru a se reali'a o agricultur5!

per3ormant-0 6niunea European- va. tre%ui s- accepte 5n totalitate regulile li%erei concuren.e 2i ale pie.ei 2i pentru acest sector de activitate. R $orma PAC %in % c niul actual. "a 1 propus unele direc.ii de re3orm- a PAC. Pe %a'a documentului men.ionat0 5n ianuarie 2 2 30 Comisia a pre'entat un pac9et de propuneri iulie 2 20 Comisia a pre'entat Consiliului 2i

Parlamentului documentul C Ctr o agricultur %ura/ilD 5n care s-a anali'at situa.ia PAC 2i s-au

pentru re3orma PAC luat 5n discu.ie de Consiliul Mini2trilor pe Agricultur- 2i Pescuit din 27-2/ ianuarie 3. &up- negocieri di3icile0 5n care oponen.ii re3ormei au 3ost 5n special %ene3iciarii ne.i ai 3ondurilor 3. 3inanciare0 s-a a#uns la un consens asupra pac9etului de m-suri la $euniunea Consiliului pe Agricultur2i Pescuit din 25-2+ iunie 2

Elementele principale ale re3ormei erau@ - Eliminar a !au % cu"lar a l gturii %intr "ro%uc&i )i "l&il %ir ct 0 care urmau a 3i 5nlocuite cu un a#utor unic pe 3erm-0 acordat independent de volumul 2i structura produc.iei7 - R !" ctar a o/ligatori a anumitor !tan%ar% % ctr $ rmi ri 4con%i&ionalitat 5 cum sunt cele de mediu0 de securitate alimentar-0 de s-n-tate a plantelor 2i animalelor0 Comisia ela%or4nd o listcu 1/ standarde prioritare care tre%uiau respectate cu riscul diminu-rii sau pierderii a#utorului direct 2i care impuneau inspec.ii anuale prin sonda# ale statelor mem%re7 - Su"lim ntar a r !ur! lor " ntru % '+oltar a rural0 prin modulare0 adic- trans3erul de resurse 3inanciare dinspre m-surile de pia.- (pilonul 1) spre m-surile de de'voltare rural- (pilonul 2)0 ceea ce presupune diminuarea anual- (cu 3-5M) a pl-.ilor directe 0 e>cept4nd 3ermele mici 2i cele din 'onele peri3erice7 - Sta/ili'ar a c6 ltui lilor agricole0 prin men.inerea unei stricte discipline 3inanciare0 pentru a nu 3i dep-2ite pla3oanele sta%ilite pentru perioada 2 7-2 137

- R +i'uir a "oliticii % "ia& 4"ilonul 75 la cereale0 ov-'0 culturi energetice0 3ura#e0 lactate0 5ndeose%i pe calea reducerii pre.ului de interven.ie sau a a#utoarelor.

55

- Con!oli%ar a )i ,ntrir a % '+oltrii rural 0 prin m-suri vi'4nd calitatea produselor0 5ndeplinirea standardelor prioritare0 cre2terea %un-st-rii animalelor0 spri#inirea instal-rii tinerilor 3ermieri0 implementarea directivelor :atura 2 calea unor a#utoare 3inanciare speci3ice. E$ ct l "o'iti+ ale re3ormei sunt legate de con ctar a mai "ut rnic a "ro%uctorilor la c rin& l "i & i0 ceea ce ar putea restr4nge supraproduc.ia 2i0 implicit0 ar atenua necesitatea m-surilor de interven.ie 2i presiunea concuren.ial- pe pia.a comunitar- 2i pe cea interna.ional-. A2utorul unic " $ rm ,n! amn alocar a !u/+ n&iilor %ir ct ctr $ rmi rii car r ali' a' acti+it&i "ro%ucti+ 0 iar mo%ular a va redirec.iona 3ondurile dinspre marile 3erme spre m-suri de de'voltare rural-0 care au e3ecte %ene3ice de antrenare pentru comunit-.ile rurale. Prin aplicarea condi.ionalit-.ii 2i prin modulare0 protec.ia mediului se va 5m%un-t-.i sensi%il0 la 3el 2i %ene3iciile consumatorilor pe linie de securitate0 diversitate 2i calitate a produselor. 0 suportul pentru investi.ii 5n 5mp-durire0 5ndeose%i pe

+.!.

"li#ica

a7ric"l(

9i

in#e7rarea

R"&?niei

8n

Uniunea

Eur"pean(F

i&ple&en#area acGui9-ului c"&uni#ar 8n '"&eniul a7ric"l 8n R"&?nia

Comisia European- a evaluat anual 5ndeplinirea criteriilor de aderare0 inclusiv 5n domeniul politicii agricole de c-tre $om4nia. Agenda 2 0 re3erindu-se la politica de de'voltare a agriculturii 5n macro!ta/ili'ar )i +it 'a r %u! a .ara noastr- aprecia'- c- "roc !ul l nt al "roc !ului %

r !tructurrii )i "ri+ati'rii n3au cr at un ca%ru $a+ora/il " ntru mo% rni'ar a )i % '+oltar a !ntoa! a agriculturii &i " ntru %i+ r!i$icar a m %iului conomic rural* 5+

$itmul lent al tran'i.iei c-tre un sector agricol privat orientat c-tre pia.- constituie 5nc- un 3actor ne3avora%il aplic-rii unei mari p-r.i din acFuis-ul comunitar 5n domeniul agriculturii. &e asemenea0 nu este re'olvat- 5nc- de3initiv "ro"ri tat a l gal a!u"ra "m0ntului )i $ragm ntar a -c !i+ a "ro"ri t&ii( car $ac ca "art a c a mai mar o $ rm lor $amilial ! continu ! "ractic ,n g n ral( o agricultur in $ici nt % !u/'i!t n&( ,n loc ! "ro%uc " ntru "ia& . &e'voltarea agriculturii 2i a 'onelor rurale pe %a'a 3ermelor 3amiliale a 3ost 5mpiedicat- de inconsisten.a e3orturilor de restructurare a sectoarelor din amonte 2i aval0 iar 3ragmentarea e>cesiv- a produc.iei agricole a continuat s- cree'e pro%leme grave 5n lan.ul agroalimentar0 3-c4nd di3icile monitori'area calit-.ii o3ertei 2i di3eren.ierea pl-.ilor corespun'-tor criteriilor de calitate. Comisia European-0 re3erindu-se la $om4nia a apreciat c- ar 3i necesare politici de de'voltare a in3rastructurii de pia.-0 care s- asigure transparen.a pie.ei 2i in3orma.ii privind pre.urile produselor agricole0 precum 2i consolidarea gospod-riilor private de dimensiuni mai mari prin arendarea 2i v4n'area p-m4ntului. Procesul lent de privati'are a 3ermelor de stat repre'int- 5nc- o %arier- pentru investi.iile 5n 3erme 2i e>ploatarea e3icient- a terenurilor agricole. "egisla.ia comunitar- implic- un num-r mare de regulamente0 directive0 deci'ii care tre%uie transpuse 5n legisla.ia rom4neasc- 2i tre%uie implementat- de o administra.ie sta%il- 2i competent-. Adoptarea acFuis-ului comunitar 5nseamn- at4t respectarea unor cerin.e 2i norme te9nice0 calitative0 ecologice0 c4t 2i impunerea unor mecanisme de monitori'are a pie.ei 2i a pre.urilor0 crearea unor sisteme de 5nregistrare 2i control0 de'voltarea mecanismelor de control 2i acces pe pia.-0 asigurarea protec.iei 2i s-n-t-.ii consumatorilor0 etc. Tran!"un r a ac8ui!3ului ,n! amn at0t m!uri ori'ontal ( c0t )i m!uri "ri+in% organi'a&iil comun al "i & lor agricole( m!uri % % '+oltar rural( m!uri "ri+in% agricultura cologic( !il+icultura( "olitica ,n %om niul calit&ii* &intre m-surile ori'ontale se deta2ea'- cele privind acFuis-ul legat de ,E1OA0 implic4nd MAAP0 M,P0 Agen.ia *APA$& 2i direc.iile agricole #ude.ene.

57

Pentru preluarea acFuis-ului s-a solicitat o perioad- de tran'i.ie0 p4n- 5n 2 110 5n care pot 3i adoptate m-suri de salvgardare la import menite a preveni pertur%area pie.ei 2i a3ectarea produc-torilor auto9toni. 1 pro%lem- prioritar- pentru $om4nia o repre'int- % '+oltar a rural0 concept de o importan.-. vital- pentru viitorul statului rom4nesc0 a2a cum se preci'ea'- 5n documentele 6.E. Ea se reali'ea'- pe %a'a Planului :a.ional pentru Agricultur- 2i &e'voltare $ural-0 pus 5n aplicare prin Programul *APA$& 2i Agen.ia *APA$&. Prioritatea de'volt-rii rurale se re3er- la@ 5m%un-t-.irea structurilor de procesare 2i comerciali'are a produselor agricole 2i piscicole0 controlul calit-.ii0 5m%un-t-.irea in3rastructurii rurale 2i agricole0 de'voltarea 2i diversi3icarea economiei rurale0 valori3icarea resurselor umane

4! OLITICILE A.RO-NUTRIIOMALE I SI.URANA ALIMENTELOR

Hn ansam%lul lor aceste politici 0asa cum am ar-tat 2i anterior 5nsumea'- o multitudine de princii 2i norme care au drept scop atingerea o%iectivelor celor doua mari organisme interna.ionale 2i anume ,A1 2i 1M*. Wi pe care le-am pre'entat 5n capitolele anterioare.

5/

Alimenta.ia modern- se con3runt- cu o sumedenie de erori0datorate stilului de via.- modern 0a e>plo'iei demogra3ice a cerin.ei de alimente pe pia.a nutri.ional- 05n continu- crestere 2i care constau 5n 3olosirea 5ngr-2-mintelor c9imice0 insecticidelor 2i er%icidelor0 aditivilor 5n produse 3inite0 a organismelor0 modi3icate genetic0 'a9-rului0 alimentelor ra3inate0 a%u'ului de carne 2i gr-simi0 a metodelor nenaturale de conservare -0 toate acestea duc4nd0 inevita%il0 la modi3icarea indicatorilor de s-n-tate 2i la in3luen.area negativ- a patologiei ultimului secol. "egumele 2i 3ructele sunt o surs- inegala%il- de minerale0 de care organismul uman are mare nevoie. Plec4nd de la acest adevar0 te9nologiile de cultivare s-au moderni'at at4t de mult0 5n scopul producerii unor recolte-record0 5ncat multe alimente au devenit periculoase pentru s-n-tate0 cu toate caspectul lor a 3ost per3ec.ionat. A2a se 3ace ca .ara noastra import- 5n cantit-.i mari legume 2i 3ructe 5n special din 1landa0 ?urcia 2i 8srael. *upra3e.ele de teren ara%il 0 olande'e0 pe care se cultiv- legume 2i 3ructe0 sunt incompara%il mai reduse dec4t ale $omaniei . Cu toate acestea0$om4nia import- din 1landa 2i nu invers. Ceea ce denotc- olande'ii de.in te9nologii superioare de cultivare 2i 3olosesc tratamente c9imice care e3icienti'ea'produc.ia agricol- . &ac- 5n ca'ul altor produse alimentare0 oamenii pre3er- s- le consume (de2i cunosc 3aptul c- sunt pline de E-uri cancerigene)0 pentru c- au un aspect 2i un gust pl-cut0 5n ceea ce prive2te legumele din import situa.ia este pu.in di3erit-. *unt 3rumoase ca aspect0 5nsa gustul las- de dorit0 compara%il cu cele auto9tone. "a 3el0 legumele produse 5n ?urcia sunt aspectuoase 2i aromate0 5nsa nu 2i gustoase. Cum cea mai mare parte a teritoriului ?urciei 0 su3er- cronic din cau'a lipsei de ap-0 denot- c- se 3olosesc din plin soiuri de legume re'istente 2i se utili'ea'- la scar- industrial- tratamente c9imice pentru e3icienti'area produc.iei. Apoi0 surplusul il e>port-0 indi3erent de anotimp0 5n .-ri ce nu se descurc- prea %ine la acest segment al agriculturii. &ar0 cel mai ine>plica%il dintre toate este importul de legume din 8srael0 2tiut 3iind 3aptul ca relie3ul acestei .-ri este nisipos 2i st4ncos. Ca sa produc- legume aromate 2i aspectuoase0 israelienii au importat p-m4nt 2i l-au pus 5n l-di.e. A2a au reu2it s- produc- ast3el de alimente0 ce n-au crescut niciodat- 5n Qara *34nt-. &esigur0 respectivul p-m4nt este tratat c9imic 5n permanen.-0 pentru a putea rodi. "egumele 2i 3ructele sunt tratate c9imic pentru a asigura o produc.ie mare0 pentru a re'ista mai mult 2i a-si p-stra aspectul de proasp-t 5n galantare. &e e>mplu0 $omania import- cap2uni iradiate0 al 59

caror proces de coacere este stopat prin acest procedeu. Pie.ele noastre au 3ost penetrate de lu%eni.e (pepeni ver'i) in#ectate pentru gr-%irea coacerii. Acest procedeu a 3ost asimilat 2i de unii produc-tori care activea'- la noi. $iscul cancerigen pe care 5l presupune agricultura intensiv- const- 5n utili'area 5ngr-2-mintelor c9imice0 cu predilec.ie a celor a'otoase. &atorit- gestion-rii incorecte 2i a%u'ive a acestei te9nologii0 plantele acumulea'- cantit-.i mari de a'ota.i0 ce se trans3orm- 5n a'oti.i 2i apoi 5n nitro'amine - su%stan.e deose%it de cancerigene. Oustul legumelor este con3erit de pre'en.a s-rurilor minerale 5ntr-o propor.ie mai mare ori mai mic-. Bn legumele din import0 gra.ie cultiv-rii intensive0 acestea con.in 2i o mare cantitate de glucide0 o%.nut- prin cre2terea plantelor la lumin- arti3icial-. Pe de alta parte0 cele mai multe legume importate nu sunt cultivate direct pe pam4nt0 ca la noi0 ci 5n g9ivece ori l-di.e speciale0 de unde 2i insu3icien.a s-rurilor minerale0 cu prec-dere 5n con.inutul tomatelor. &in cau'a stimulentelor c9imice ce nu caracteri'ea'- produc.ia auto9ton- de legume 2i 3ructe0 $omania reu2e2te s- o%.in- ma>imum 3 de ro2ii la 9ectar0 5n vreme ce produc.ia din .-rile occidentale atinge 2i la + toneE9a. tone

Mul.i cultivatori0 pentru a com%ate d-un-torii 2i a a#uta cre2terea plantelor0 3olosesc pesticide0 3-r- 5ns- a respecta cantit-.ile 2i modul de administrare prescrise. Care pesticide a#ung tot mai greu 5n Comunitatea Europeana - datorit- noilor reglement-ri 2i a tendin.ei de asigurare a produselor ecologice 2i tot mai u2or la noi0 deoarece produc-torii sunt gata s- le v4nd- ie3tin0 numai s- scape de ele. Bncep4nd cu anul 19910 &epartamentul Agriculturii al *6A a monitori'at 2i testat alimente prelevate din $omania0 pentru a determina nivelul re'iduurilor 2i pesticidelor con.inute. $ecent0 s-a a#uns la conclu'ia c- nivelul acestor re'iduuri dep-2este limita de siguran.- sta%ilit- de EPA (Administratia pentru Protectia Mediului). Cele mai periculoase alimente la acest capitol au 3ost sta%ilite a 3i merele (motiv din care s-a recomandat consumarea lor 3-r- coa#a)0 sucurile de mere0 3ructele conservate industrial 2i strugurii. *pecialistii au a#uns la conclu'ia c- 5ntre e>cesul 3olosirii pesticidelor 2i tul%urarile de comportament (9iperactivitatea 2i autismul)0 5nregistrate 5n special 5n r4ndul copiilor 2i adolescen.iilor0 e>ist- o 3oarte str4ns- leg-tura. ?otodata0 e>punerea la re'iduurile pesticidelor are legatur- cu de'voltarea necorespun'atoare a creierului 2i a sistemului nervos. Aceste to>ine sunt %-nuite a 3i responsa%ile de apari.ia diverselor 3orme de cancer 2i a unor grave tul%urari 9ormonale. &ovleceii 2i castrave.ii trata.i c9imic con.in niveluri ridicate de pesticide

cancerigene. C9iar dac- anumite su%stan.e au 3ost inter'ise 5n cultivarea acestor legume0 00otr-vurile< au ramas 5n sol0 noile produc.ii 3iind0 de asemenea0 contaminate. Alimentele din categoria legumelor 2i 3ructelor care con.in cel mai ridicat nivel al re'iduuriilor de pesticide sunt considerate a 3i@ strugurii0 spanacul0 ro2iile0 piersicile0 merele 2i perele0 dovleceii de iarna0 c-p2unile0 %ananele0 ma'area0 3asolea verde 2i %roccoli. Pentru diminuarea riscurilor la care se e>pun0 consumatorii tre%uie s- 3ie 5nlaturat- coa#a acelor legume 2i 3ructe %-nuite a 3i periculoase pentru s-natate0 c9iar dac- 5n acest mod se pierd o mul.ime de minerale 2i vitamine. 8ar atunci cand procedeul recomandat nu este posi%il0 alimentele tre%uie s- 3ie 3oarte %ine sp-late0 inclusiv cu detergen.i speciali0 neto>ici 2i %iodegrada%ili . &intre cele mai periculoase elemente c9imice de sinte'-0 produse pe %a'- de pesticide0 men.ion-m E 23 (di3enil)0 E 231 (orto3enil) 2i E 233 (tia%enda'ol). Aceste pesticide0 in#ectate 5n coa#a 3ructelor0 sunt utili'ate pentru prote#area citricelor de mucegaiuri0 %oli0 daun-tori 2i p-strarea aspectului 5n timpul transportului 2i comerciali'-rii. Ele provoac- alergii 5n urma atingerii 3ructelor 2i c9iar 9emoragii interne . 6n s3at pe care ni-l dau speciali2tii este acela de a nu consuma coa#a citricelor 5n diverse preparate - cum sunt pr-#iturile0 coliva0 torturile 2i alte dulciuri -0 pentru a le aromati'e . Bn 6E0 nu se 3olose2te acest procedeu0 motiv din care E 23 0 E 231 2i E 233 nici n-au 3ost inter'ise . Alte su%stan.e de sinte'- periculoase 3olosite 5n cultivarea legumelor 2i 3ructelor sunt etilena 2i retardan.ii. *u%stan.a organic- numita etilena 0 este un %ioregulator vegetal ce modi3ic- cre2terea0 nutri.ia 2i re'isten.a organismelor0 produc4nd stimul-ri0 in9i%ari sau modi3icari calitative ale cre2terii 2i de'volt-rii plantelor. Ea stimulea'- coacerea 3ructelor c-rnoase0 in3luen.ea'a procesul de 5m%-tr4nire al plantelor 2i in9i%- divi'iunea celular-. $etardan.ii stopea'- sau 5ncetinesc cre2terea organelor vegetative0 5n special a tulpinilor 2i l-starilor laterali0 stimul4nd 5n3lorirea 2i 3ructi3icarea. 1 alt- pro%lem- spinoas- a nutri.iei contemporane o constituie apari.ia 5n 9rana omului a organismelor modi3icate genetic. &up- ce ani de 'ile s-au o%.inut organisme modi3icate genetic 5n %ene3iciul 3ermierilor 2i 3a%rican.ilor de produse alimentare (genera.ia 8 de alimente modi3icate genetic)0

+1

te9nicile de inginerie genetic- au 5nceput s- 3ie 3olosite pentru modi3icarea calit-.ilor nutritive ale alimentelor0 ceea ce conduce la apari.ia celei de a doua genera.ii de alimente modi3icate genetic0 alimente proiectate 5n %ene3iciul consumatorilor. Cele mai multe organisme modi3icate genetic 0 utili'ate drept surse alimentare0 apar.in lumii vegetale. Bn ta%elul 1 0 sunt pre'entate plantele care0 pe l4ng- modi3ic-rile cu scop agricol0 pre'int- modi3ic-ri genetice e3ectuate 5n scop nutri.ional. Av4nd 5n vedere evolu.ia cultiv-rii plantelor modi3icate genetic 0 la nivel mondial0 se preconi'ea'- c- 5n viitorul apropiat s- 5nceap- 2i cultivarea plantelor cu modi3ic-ri genetice reali'ate 5n scop nutri.ional. *upra3a.a glo%al- a recoltelor transgenice0 5n care predomin- plantele modi3icate genetic 5n scop agricol0 a 3ost 5n 2 1 de 52.+ milioane de 9ectare. Cultivarea lor0 care a implicat 5 milioane de 3ermieri din 13 .-ri0 se des3-2oar- preponderent 5n 2ase0 din .-rile de'voltate ale lumii . &intre organismele animale0 pe2tii au 3ost modi3ica.i genetic cu scopul de a se constitui 5n sursde alimente cu propriet-.i nutri.ionale 5m%un-t-.ite. Bn ta%elul 2 sunt pre'enta.i pe2tii asupra c-rora se e>perimentea'- trans3erul de gene 5n %ene3iciul consumatorilor. Cererea actual- de carne de pe2te sugerea'- c-0 5n viitorul apropiat0 pe2tii modi3ica.i genetic pot deveni o surs- important- de 9ran-0 at4t pentru .-rile de'voltate c4t 2i pentru cele su%de'voltate. ?otu2i0 acest lucru va 3i posi%il doar cu acceptul consumatorilor. Alte organisme modi3icate genetic din categoria celor utili'ate ca surse de alimente de origine animal- (porcine0 ovine0 %ovine 2i p-s-ri) sunt departe de momentul 5n care vor ap-rea pe pia.-. Metodele utili'ate pentru o%.inerea lor sunt 5n pre'ent scumpe 2i ine3iciente. "a introducerea pe pia.- a acestora 9a'ardurile poten.iale care le sunt associate vor tre%ui evaluate atent. Bn plus0 5ngri#orarea pu%lic- privind etica manipul-rii genetice a animalelor domestice 5n ca'ul plantelor. A2adar0 alimentele care provin din organisme modi3icate genetic 5n scop nutritiv nu sunt 5n pre'ent disponi%ile pe pia.-0 de2i pot 3i create 5n la%oratoare. 8deea producerii de alimente modi3icate genetic 5n scopuri nutritive pare s- displac- europenilor 5n propor.ie mai mare dec4t altor locuitori ai planetei noastre. Bntr-un studiu intitulat CEuropenii 2i %iote9nologia<0 reali'at de Comisia European- 5n aprilie 2 5n m-sur- di3erit- diversele reali'-ri ale ingineriei genetice. 0 este su%liniat 3aptul c-popula.ia spri#ineste mai mare dec4t

+2

"a ora actual- sunt acceptate din punct de vedere moral e>perimentele genetice pentru detectarea %olilor genetice0 crearea de %acterii utili'ate 5n ac.iuni de depoluare 2i introducerea unor gene 5n genomul %acterian pentru a produce medicamente sau vaccinuri0 mai pu.in acceptate0sunt0 practica clon-rii celulelor umane 5n scop terapeutic 2i trans3erul de gene la plante pentru a o%.ine re'isten.- 3a.de insecte0 2i acceptate de mai pu.in de #um-tate din europeni 0sunt0 aplica.ii ca@ utili'area ingineriei genetice pentru 5m%un-t-.irea gustului sau con.inutului nutri.ional 2i clonarea animalelor0 c9iar dacacest lucru se reali'ea'- 5n scopuri medicale. Bn ciuda reductan.ei consumatorilor privind o%.inerea de0alimente modi3icate genetic0 te9nicile de inginerie genetic- pot contri%ui la @ X modi3icarea propor.iei de macro sau micro nutrien.i7 X eliminarea sau diminuarea con.inutului de compu2i cu e3ect ne3avora%il asupra s-n-t-.ii (compu2i antinutritivi0 to>ine0 alergeni)7 X introducerea sau cre2terea concentra.iei de su%stan.e cu e3ect %ene3ic asupra s-n-t-.ii.

4!,! M"'iDicarea pr"p"r%iei 'e &acr"- 9au &icr"- nu#rien%i

Modi3ic-rile compo'i.ionale sunt reali'ate cu scopul de a 5m%un-t-.i valoarea nutritiv- a alimentelor sau calit-.iile de prelucrare ale acestora. 6na dintre primele modi3ic-ri genetice e3ectuate cu scop nutri.ional a vi'at modi3icarea compo'i.iei uleiurilor0 av4nd 5n vedere e3icien.a dietelor %ogate 5n aci'i gra2i nesatura.i0 5n special 5n acid linolenic0 necesar 5n normali'area dislipidemiilor. 6leiul de soia0 palmier 2i rapi.- pre'int-0 5n urma modi3ic-rilor genetice su3erite de plantele din care este e>tras0 un raport 5m%un-t-.it 5ntre aci'ii gra2i satura.i 2i nesatura.i. Bn aceste condi.ii0 nutri.ioni2tii pot recomanda

+3

consumul de ast3el de uleiuri pentru a preveni apari.ia %olilor cardiovasculare 2i a reduce num-rul persoanelor a3ectate de aterosclero'-. 1 alt- modi3icare genetic-0 ce are at4t implica.ii nutri.ionale c4t 2i de 3a%rica.ie0 se re3er- la modi3icarea amidonului. Modi3icarea propor.iei e>istente 5n mod normal 5ntre cei doi polimeri con.inu.i de amidon0 amilo'a 2i amilopectina0 conduce la o%.inerea de amidonuri destinate unor scopuri %ine de3inite0 cum sunt 5m%un-t-.irea propriet-.ilor de geli3icare sau 5ngro2are 2i a%sor%.ia redus- a uleiului 5n timpul procesului de pr-#ire. &e asemenea0 Camidonurile modi3icate din plantele modi3icate genetic0 reduc tratamentele c9imice pe care acestea tre%uie s- le su3ere post-e>trac.ie pentru a li se modi3ica structura 5n concordan.- cu domeniul de utili'are. ?ot din motive nutri.ionale0 ingineria genetic- a 3ost 3olosit- pentru a o%.ine gr4u care permite 3a%ricarea p4inii cu con.inut ridicat de amidon re'istent (3orm- de amidon care e>ercit- e3ecte %ene3ice asupra st-rii de s-n-tate0 asem-n-toare celor produse de 3i%rele alimentare). 8ngineria genetic- poate 3i de asemenea utli'at- pentru a 5m%un-t-.i compo'i.ia alimentelor de %a'- din .-rile s-race din A3rica0 Asia 2i America "atin-0 unde posi%ilitatea de alegere a alimentelor este limitat-0 motiv pentru care apar 3recvent caren.e de macro 2i micronutrien.i (vitamine0minerale). *pre e>emplu0 8nstitutul ,ederal pentru ?e9nologie 0 din Elve.ia0 a creat un ore' modi3icat genetic cu con.inut ridicat de provitamin- A.

Acest ore'0 care are %oa%e gal%ene 2i a devenit cunoscut su% denumirea de 00 ore' auriu< 0 a 3ost proiectat special pentru cele circa 7 de milioane de persoane care su3er- de caren.- 5n vitamina A 2i 1). care consum- ore'ul ca 9ran- de %a'- (Moraru 2i Moraru0 2

?e9nicile conven.ionale de o%.inere a unui ast3el de ore' nu sunt aplica%ile0 deoarece nu e>istnici o varietate de ore' care s- produc- provitamina A0 5n endosperm. 6tili'4nd te9nicile de inginerie genetic-0 5ntreaga cale de %iosinte'- a provitaminei A a 3ost introdus- ore'ului 3olosind dou- gene@ una provenind de la narcise 2i alta de la o %acterie. $eali'atorii ore'ului auriu cred c- acesta poate 3urni'a circa #um-tate din necesarul 'ilnic de vitamin- A 0 prin consumul unei por.ii de 3 g ore' pe 'i . Bn plus0 ore'ul auriu a 3ost modi3icat 2i 5n scopul solu.ion-rii unei alte pro%leme nutri.ionale ma#ore@ caren.a de 3ier0 care a3ectea'- 2015 miliarde de personae.

+!

A2adar0 pe l4ng- genele pentru sinte'a Y-carotenului0 ore'ul auriu con.ine o gen- care m-re2te gradul de a%sor%.ie a 3ierului din sol 2i alta care m-re2te gradul de a%sor%.ie a acestuia 5n organismul uman. &e2i modul cel mai e3icient de satis3acere a necesarului de vitamin- A 2i de 3ier al unui organism este repre'entat de consumul unei game largi de alimente 0 cum sunt carnea ro2ie sla%- 2i cerealele0 pentru aport de 3ier0 2i 3icatul0ou-le0 pe2tele gras0 3ructele 2i legumele de culoare gal%en- 2i portocalie0 legumele cu 3run'e verde-5nc9is pentru aportul de Y-caroten (A%lZ9ail 2i *9aIZA0 2 2)0 multe persoane din .-rile 5n curs de de'voltare nu au acces la acestea. &eoarece ore'ul este un .-ri0 el poate contri%ui cu succes la diminuarea caren.ei de vitamin- A 2i aliment de %a'- 5n aceste

de 3ier 5n aceste p-r.i ale lumii0 5n care alte strategii s-au dovedit ine3iciente. 1re'ul auriu este 5nc- 5n 3a'a 5n care su3er- modi3ic-ri0 cercet-torii de la 8nstitutul 8nterna.ional de Cercetare a 1re'ului dorind s--i m-reasc- con.inutul de Y-caroten. Jor mai trece c4.iva ani p4n- c4nd acesta va 3i gata pentru test-ri 5n c4mp .6n alt aliment modi3icat genetic 0 cu posi%ile %ene3icii pentru s-n-tatea locuitorilor din .-rile 5n curs de de'voltare0 este un ore' care are un randament de o%.inere cu 3 M mai mare dec4t ore'ul normal. Ca 2i ore'ul auriu0 acesta se a3l- 5nc- 5n stadiu de cercetare. :u 5ntotdeauna 5m%un-t-.irile nutri.ionale o%.inute 3olosind te9nicile de inginerie genetic- sunt considerate a 3i un succes. &e e>emplu0 5ncercarea de a 5m%un-t-.i con.inutul de aminoaci'i al soiei a 3ost o nereu2it- pe considerente alergice. *oia a 3ost modi3icat- genetic utili'4nd gene de la alunele de =ra'ilia0 care con.in concentra.ii ridicate de aminoaci'i cu sul30 iar trans3eral reali'at a inclus 2i gene ale unei su%stan.e alergene. &eoarece derivatele din soia sunt utili'ate ca ingrediente alimentare0 soia cu con.inut 5m%un-t-.it de aminoaci'i cu sul3 a 3ost desemnat- necorespun'-toare pentru utili'are 5n alimenta.ie 0urm-rindu-se la ora actual- eliminare ei din alimenta.ie.

4!*! Eli&inarea 9au 'i&inuarea c"n%inu#ului 'e Dac#"ri an#inu#ri#i)i

6nele surse de 9ran- utili'ate 5n alimenta.ia uman- con.in 3actori antinutritivi (9emaglutinine0 saponine0 in9i%itori tripsinici0 glico'ide cianogenice0 tioglico'ide0 cumarin-0 gosipol0 car%o9idra.i 3latulen.i)0 care a3ectea'- starea de s-n-tate a consumatorilor.

+5

8mportan.a acestor su%stan.e varia'- la nivel mondial 5n 3unc.ie de 3recven.a pre'en.ei lor 5n diet-0 cantitatea ingerat- 2i sensi%ilitatea popula.iei la un anumit compus. 8ngineria genetic- poate interveni pentru a diminua con.inutul sau elimina pre'en.a 3actorilor antinutritivi din alimente . C4teva e>emple deutili'are a ingineriei genetice 5n acest sens sunt pre'entate mai #os @ 1 glo%ulin- e>istent- 5n ore'0 re'istent- la ac.iunea protea'elor din intestin0 produce dermatitatipic-0 care a3ectea'- 5n special copiii #apone'i. Aceast- glo%ulin- este 2i termosta%il-0 5nc4t tratarea termic- a ore'ului nu asigur- denaturarea ei. &eoarece 9idroli'a en'imatic- a glo%ulinei pentru o%.inerea de ore' 9ipoalergenic este 3oarte costisitoare0 iar prin mutagene'- c9imic- s-a o%.inut ore' steril0 ale c-rui %oa%e 5nc- mai con.ineau urme de glo%ulin-0 s-a apelat la te9nicile de inginerie genetic-. Prin inginerie genetic- s-a reu2it reducerea semni3icativ- a glo%ulinei alergene0 3-r- a a3ecta caracteristicile agrote9nice ale ore'ului . A%ord-ri similare pot 3unc.iona pentru a elimina proteinele alergene din alune 2i %oa%e de soia. 6nele lectine pun pro%leme de s-n-tate0 5nc4t au 3ost create variet-.i de plante cu con.inut redus sau lipsite de ast3el de su%stan.e. Pentru soia 2i 3asolea 3ran.u'easc- s-au g-sit0 5n colec.iile de plante ale cultivatorilor0 variet-.i care nu posed- gena pentru 3ormarea lectinelor0 5nc4t pentru acestea va 3i posi%il s- se cree'e prin metode clasice variet-.i comerciale lipsite de lectine. Pentru alte specii de 3asole0 care posed- copii multiple ale genelor pentru lectine0 nu este posi%il- aplicarea procedurii clasice0 motiv pentru care inactivarea genelor pentru lectine se poate reali'a printe9nici de inginerie genetic-. consumat- de cca 5 pre'ente 5n Cassava0 constituie o surs- important- de glucide 2i este de milioane de persoane din lumea 5ntreag-. Oluco'idele cianogenice0 care sunt

mod natural 5n cassava0 produc parali'ii ale consumatorilor0 dac- aceasta nu este %ine

preparat- 5nainte de consum. Jariet-.ile cu con.inut sc-'ut de gluco'ide cianogenice generea'- 2 -! mg acid cianic per Zilogram de r-d-cin- proasp-t-0 iar alte variet-.i0 p4n- la de 2 de ori mai mult. ?e9nicile tradi.ionale de reproducere au o durat- e>trem de lung-0 iar te9nicile de 9i%ridare 5ncruci2at- nu 3unc.ionea'- din cau'a modului de reproducere a acestei plante. Bn aceast- situa.ie0 din nou te9nica ingineriei genetice pare s3ie singura solu.ie 3e'a%il- pentru a reduce con.inutul de gluco'ide cianogenice din cassava.

++

E>ist- 2i reali'-ri ale aplic-rii te9nicilor de inginerie genetic- care vi'ea'- consumatorii din .-rile de'voltate. Bntre acestea se num-r- 2i posi%ilitatea cultiv-rii de ca3ea cu con.inut redus de co3ein-.

4!-! In#r"'ucerea 'e Dac#"ri pr"&"#"ri ai 9(n(#(%ii @

6nele su%stan.e con.inute de alimente nu repre'int- compu2i nutritivi esen.iali0 dar ele 52i aduc contri%u.ia la promovarea st-rii de s-n-tate. Aceste su%stan.e cu e3ect %ene3ic0 cunoscute su% denumirea de compu2i vegetali %ioactivi0 sunt repre'entate de di3erite clase de su%stan.e vegetale@ 3lavonoide0 3itoestrogeni0 gluco'inola.i etc. *e 3ac e3orturi ca at4t prin te9nici conven.ionale c4t 2i prin te9nici de inginerie genetic- s- se m-reasc- con.inutul de compu2i vegetali %ioactivi (e>. m-rirea con.inutului de gluco'inola.i din speciile de var'-)0 de2i m-rirea con.inutului lor poate s- nu 5m%un-t-.easc- starea de s-n-tate. Alte componente alimentare0 cum sunt 3i%rele0 de2i nu au valoare nutritiv- pentru c- nu sunt 9idroli'ate de en'imele digestive0 au e3ecte %ene3ice asupra 3unc.ion-rii intestinului. Prin utili'area te9nicilor de inginerie genetic- se dore2te s- se creasc- propor.ia de 3i%re din alimente 0de2i0 ca 2i alte su%stan.e0 d-unea'- dac- sunt consumate 5ne>ces. 1 5ncercare mai 5ndr-'nea.- este aceea de a trans3era genele pentru calcitonin- de la somon la iepure pentru a preveni pierderile de calciu din oase ($aport ,A1 2 ). &e'ec9ili%rul dintre aportul 2i necesarul de su%stan.e %iologic active care in3luen.ea'- patologia omului contemporan poate e>plica implicarea ingineriei genetice 5n modi3icarea compo'i.iei alimentelor. Ast3el de cercet-ri pot 5ncura#a consumul de alimentepromotoare ale s-n-t-.ii.

4!/! E)aluarea 9i7uran%ei ali&en#el"r &"'iDica#e 7ene#ic in 9c"p nu#ri%i"nal

A sta%ili dac- un aliment provenit dintr-un organism modi3icat genetic este sigur pentru consum presupune compararea lui cu un aliment conven.ional similar0 despre care se 2tie c- nu a creat pro%leme 5n decursul consumului s-u0 2i aprecierea c- este su%stan.ial ec9ivalent cu acesta.

+7

"a crearea conceptului Cec>i)alen%ei 9u:9#an%iale< 2i-au adus contri%u.ia mai multe organi'a.ii interna.ionale independente (,A10 GH10 1EC&0 8"*8 Europe) 2i grupuri de e>per.i (::?0 *C,0 8"*8 Europe). Aplicarea conceptului Cec9ivalen.ei su%stan.iale< permite 5ncadrarea alimentelor care provin din organisme modi3icate genetic 5n trei categorii @ Ca#e7"ria I< alimente modi3icate genetic 0care sunt su%stan.ial ec9ivalente cu alimentele conven.ionale. Aceste < alimente se consider- la 3el de sigure ca alimentele tradi.ionale0 5nc4t numai e nevoie de a le evalua pe criterii de siguran.- alimentar-. Ca#e7"ria a II-a< < alimente modi3icate genetic care sunt su%stan.ial ec9ivalente cu alimentele conven.ionale0 cu e>cep.ia uneia sau unor di3eren.e %ine de3inite. Bn acest ca'0 alimentele modi3icate genetic vor 3i evaluate din punct de vedere al siguran.ei alimentare doar 5n ce prive2te di3eren.ele semnalate . Ca#e7"ria a III-a< alimentele modi3icate genetic nu sunt su%stan.ial ec9ivalente cu alimentele conven.ionale0 3ie pentru c- di3eren.ele nu sunt %ine de3inite0 3ie pentru c- nu e>ist- un aliment conven.ional cu care s- 3ie comparate. Pentru aceste alimente sunt necesare evalu-ri at4t din punct de vedere nutri.ional c4t 2i de siguran.- alimentar-. Ma#oritatea alimentelor care deriv- din organisme modi3icate genetic sunt incluse 5n categoria 8 2i a 88-a0 dar alimentele modi3icate genetic 5n scopuri nutri.ionale sunt incluse 5n categoria a 888-a. Pentru un num-r aprecia%il de < alimente modi3icate genetic 5n scop nutri.ional nu se g-se2te element de compara.ie (e>. ore'ul auriu)0 de aceea ele necesit- evalu-ri speciale0 mai ales c4nd procesul de prelucrare nu elimin- di3eren.ele dintre alimentul modi3icat genetic 2i cel conven.ional. &ac- ec9ivalen.a su%stan.ial- nu poate 3i sta%ilit-0 tre%uie reali'ate evalu-ri preliminare adecvate0 mai 5nt4i pe animale 2i apoi pe oameni. Consecin.ele nutri.ionale tre%uie evaluate pentru nivelul normal 2i ma>im de consum0 iar datele privind compo'i.ia nutritiv- tre%uie s- .in- seama de modi3ic-rile care pot s- apar- 5n timpul depo'it-rii 2i prelucr-rii alimentelor. ?re%uie evaluat 2i e3ectul pre'en.ei 3actorilor antinutritivi asupra valorii nutritive a 5ntregii diete. :um-rul de persoane implicate 5n aceste studii tre%uie s- 3ie su3icient de mare pentru ca re'ultatele s- ai%- semni3ica.ie statistic-. Apoi0

+/

toate studiile tre%uie s- concorde cu elementele relevante 2i principiile etice din g9idurile despre %unele practici clinice 2i %unele practice de la%orator. Bn anumite circumstan.e0 se are 5n vedere 2i reali'area unei supraveg9eri a popula.iei0 duplansarea pe pia.- a alimentului modi3icat genetic 0 pentru estimarea e3ectului pe termen lung a consumului de < alimente modi3icate genetic

4!0! De9#ina#arii ali&en#el"r &"'iDica#e 7ene#ic 38n 9c"p ali&en#ar

Companiile produc-toare de alimente modi3icate genetic0 5n scop alimentar pretind c- acestea sunt destinate at4t consumatorilor din .-rile de'voltate0 c4t 2i celor din .-rile 5n curs de de'voltare. Bn .-rile de'voltate0 unde e>ist- o a%unden.- de produse alimentare0 alimentele genetic 5n scop alimentar nu sunt esen.iale pentru asigurarea 9ranei popula.iei. Bn aceste .-ri0 ast3el de alimente sunt destinate 5m%un-t-.irii dietelor care contri%uie semni3icativ la apari.ia o%e'it-.ii0 dia%etului0 %olilor de inim- 2i cancerului. Cu alte cuvinte0 te9nicile de inginerie genetic- sunt aplicate pentru a o%.ine alimente care au acela2i gust 2i arat- la 3el ca alimentele normale0 dar au caracteristici nutri.ionale 5m%un-t-.ite 2i contri%uie 5n propor.ie mai mare la asigurarea s-n-t-.ii consumatorilor. 6n ast3el de o%iectiv ar putea 3i 5ns- reali'at 2i prin ac.iuni educative. Pentru .-rile su%de'voltate sau 5n curs de de'voltare0 se consider- c- doar %iote9nologia va putea solu.iona pro%lemele legate de asigurarea 9ranei0 de2i acest o%iectiv ar putea 3i atins prin de'voltarea unei agriculturi dura%ile0 pe %a'a plantelor 2i animalelor de#a e>istente 2i a celor create prin te9nici conven.ionale de 5ncruci2are. &ar0 5n domeniul 2tiin.ei alimentelor0 ca 5n orice alt domeniu 2tiin.i3ic0 cercet-torii sunt 5ncura#a.i s- investig9e'e noi metode de produc.ie 2i s- cree'e te9nologii noi0 care pot conduce la 5m%un-t-.irea condi.iei umane . modi3icate

+9

5!

OLITICI NUTRITIONALE

Politicile nutritionale sunt parte integranta a politicilor si strtegiilor privind securitatea si siguranta alimentara. Prin aceste politici in a3ara de 3aptul ca se asigura cantitatile necesare0 su3iciente si corespun'atoare din punct de vedere igienic si calitativ de alimente se asigura si o alimentatie corecta si sanatoasa din punct de vedere nutritional. ,iecare stat mem%ru are o%ligatia sa-si sta%ileasca propriile politici nutritionale in %a'a reglementerilor E6.

Aceste politici au drept scop asigurarea unui ec9ili%ru 5ntre tre%uin.ele 3i'iologice de consum alimentar 2i aportul de nutrien.i pentru satis3acerea acestora7 7

Aceste politici se reali'ea'a prin @ o "li#ici 7u)erna&en#ale@ ,i>area unor su%ventii pentru o%tinerea alimentele de %a'- materii prime7 *ta%ilirea unor standarde 5n materie de de3inire a unor produse 2i crearea unor institu.ii pentru aplicarea acestor reglement-ri. o In9#ru&en#e 'e p"li#ic( nu#ri%i"nal(@ [ [ [ *u%ven.ii ale consumului de alimente de prim- necesitate0 tic9ete pentru masa0 alimente antidot7 Programe pentru suplimente alimentare in 2coli0 gradinite7 Educarea nutri.ional- a popula.iei

5!,! Ali&en#a%ia 9(n(#"a9( $i 9i7uran%a ali&en#el"r

*unt alte o%iective prioritare care se de3inesc in conte>tul politicilor nutritionale. 8n acest sens0 alimentele si alimentatia repre'inta o pro%lema deose%it de importanta in orice societate si are consecinte economice 0 sociale 0 in3luentand mediul si sanatatea umana . Prioritara este desigur protectia vietii si sanatatii0 dar toate activitatile din domeniul alimentar tre%uie sa ai%a in consideratie si aspecte ca cele legate de productia agricola 0 de'voltarea industriala 0 relatiile comerciale sau relatia cu mediul . Pentru prote#area sanatatii consumatorului este nevoie de norme care sa reglemente'e principiile generale si e>igentele privind conditiile de 3a%ricatie 0 compo'itia si comerciali'area produselor alimentare .?oate aceste cerinte de3inesc conceptul de siguranta alimentelor producerea si comerciali'area de alimente sigure pentru consumator0 de alimente care sa corespunda cerintelor nutritive si de calitate avind ca scop 3inal mentinerea starii de sanatate . $ol important au si e3orturile $omaniei de a se integra in 6niunea Europeana . E>perienta in domeniu a acestei mari piete de des3acere 0 care 3unctionea'a pe principiul li%erei circulatii a mar3urilor in conditii egale si avind ca scop siguranta consumatorului 0 poate 3i 3olosita cu succes daca se intelege %ine care este interesul general . 8n 1997 Comisia Europeana a restructurat serviciile din domeniul securitatii si igienei alimentelor %a'indu-se pe evaluare stiinti3ica si pe control . Au 3ost adoptate in acest scop Cartea verde (1997) privind principiile generale ale legislatiei alimentelor

71

si Cartea al%a a securitatii alimentare (2 alimentara.

) care cuprinde orientarile actuale ale politicii de securitate

5!*! rincipiile 7enerale ale p"li#icii 'e a9i7urare a 9i7uran#ei ali&en#el"r !

Cartea al%a contine propuneri care trans3orma politica alimentara intr-un instrument prospectiv 0 dinamic 0 coerent si complet 0 %a'at pe urmatoarele principii generale @

a%ordare glo%ala 0 integrata de3inirea clara a responsa%ilitatilor trasa%ilitatea produselor alimentare coerenta 0 e3icienta 0 dinamism si transparenta anali'a riscurilor independenta 0 e>celenta si transparenta avi'elor stiinti3ice principiul precautiei Politica de siguranta alimentara are la %a'a in3ormatiile stiinti3ice. Prin urmare0 consultanta

stiinti3ica privind siguranta alimentara tre%uie sa 3ie de cea mai %una calitate. Aceasta tre%uie 3urni'ata la timp si corect celor responsa%ili de luarea deci'iilor privind protectia sanatatii consumatorului. 6niunea Europeana are o legislatie ampla privind productia primara de produse agricole si productia industriala de alimente procesate. "egislatia a evoluat in ultimii trei'eci de ani0 re3lectand un amestec de 3orte stiinti3ice0 sociale0 politice si economice0 in special in cadrul crearii Pietei interne. Ea cuprinde legislatie ;ori'ontala ; care are prevederi aplica%ile tuturor alimentelor si legislatie ;verticala< care cuprinde prevederi pentru tipuri speci3ice de alimente . "egislatia ori'ontala este repre'entata de peste 13 de directive cadru care sunt considerate cruciale pentru %unurile alimentare. Ea se re3era la aditivii alimentari 0contaminantii alimentari0etic9etarea si pre'entarea alimentelor0controlul o3icial al %unurilor alimentare0igiena 72

alimentelor 0 alimente pentru utili'ari nutritionale speciale0 materiale si articole care intra 5n contact cu alimentele0 tratarea alimentelor cu radiatii ioni'ante 0 alimentele provenite din organisme modi3icate genetic si alimentele noi 0 re'iduurile de medicamente de u' veterinar 0 re'iduurile de pesticide . "egislatia verticala se re3era la caracteristicile si compo'itia unor produse ca ciocolata 0 gemurile laptele de consum 0 'a9arul0 mierea 0 apele minerale naturale 0 apa pota%ila . Este necesara revi'uirea tuturor procedurilor sta%ilite de legislatia alimentara in 6E pentru implementarea si adaptarea sa la progresul te9nic si stiinti3ic. ?re%uie introdusa o mai %una coordonare a comitetelor care se ocupa de legislatia repre'entativa pentru a se asigura ca pro%lemele de siguranta alimentara sunt a%ordate cu continuitate de la 3erma pana pe masa consumatorului prin aplicarea unei proceduri unice de reglementare 0 a unei proceduri unice de adoptare a deci'iilor individuale si a unei proceduri manageriale unice pentru toate pro%lemele urgente privind siguranta alimentara.

5!-! C"n#r"lul

$esponsa%ilitatea unei productii alimentare sigure este impartita intre operatori si autoritatile nationale. 1peratorii au responsa%ilitatea respectarii prevederilor legale si minimali'arii riscurilor asupra sanatatii . Autoritatile nationale au responsa%ilitatea sa asigure ca standardele de siguranta alimentara sunt respectate de operatori. Ele tre%uie sa in3iinte'e sisteme de control pentru aplicarea si respectarea regulilor legislative. Cri'ele recente de siguranta alimentara au evidentiat e>istenta unor de3iciente in sistemele nationale de control. Ca urmare este nevoie sa se cree'e un cadru uni3orm de sisteme de control nationale .Acest cadru va avea trei elemente de %a'a @

73

1. - Cri#eriile "pera#i"nale 9#a:ili#e la ni)el c"&uni#ar 0 pe care tre%uie sa le intruneasca autoritatile nationale. Aceste criterii vor 3orma punctele principale de re3erinta pe %a'a carora autoritatile competente vor 3i auditate. 2. - Dez)"l#area 7>i'uril"r c"&uni#are pri)in' c"n#r"lul . Acestea vor promova strategii nationale coerente si vor identi3ica prioritatile %a'ate pe riscuri si cele mai e3iciente proceduri de control. :oua strategie comunitara va a%orda in mod cuprin'ator si integrat operatiunile de control. Aceste g9iduri vor 3urni'a de asemenea consultanta privind de'voltarea de sisteme de evidenta a controalelor si a re'ultatelor actiunilor de control0 cat si sta%ilirea de indicatori pentru control. 3. - In#arirea c""perarii a'&ini9#ra#i)e pri)in' 'ez)"l#area 9i "perarea 9i9#e&el"r 'e c"n#r"l . *e va intari sc9im%ul comunitar intre autoritatile nationale al celor mai %une practici. Aceasta va include de asemenea promovarea asistentei mutuale intre *tatele Mem%re prin integrarea si completarea cadrului legislativ e>istent. 8n plus0 va cuprinde pro%leme cum ar 3i instruirea0 sc9im%ul de in3ormatii si gandirea strategica pe termen lung la nivel comunitar.

5!/! InD"r&area c"n9u&a#"ril"r

Comunicarea riscului nu tre%uie sa 3ie o transmitere pasiva de in3ormatii ci una interactiva0 implicand un dialog cu toti cei implicati si receptarea reactiei acestora. Comunicarea riscului consta in sc9im%ul de in3ormatii dintre partile implicate privind natura riscului si masurile de control al acestuia. Aceasta este o responsa%ilitate 3undamentala pentru autoritatile pu%lice in cadrul managementului riscurilor asupra sanatatii pu%lice0 care poate 3unctiona corect numai daca evaluarile riscului si deci'iile de management al riscului sunt transparente si pu%lice. &in 1997 Comisia a implementat o noua a%ordare pentru a asigura transparenta prin punerea la dispo'itia pu%licului a tuturor in3ormatiilor privind consultanta stiinti3ica si inspectiile si controalele.

7!

Aceasta politica este un element de %a'a in comunicarea riscului si a increderii pu%lice si prin urmare tre%uie respectata activ.

8n toate aspectele privind siguranta alimentara0 este esentiala recunoasterea totala a consumatorului in calitatea sa de parte interesata0 iar interesele sale vor 3i luate in considerare prin@

consultarea pu%licului privind toate aspectele de siguranta alimentara asigurarea unui cadru de discutii (de'%ateri pu%lice) intre e>pertii stiinti3ici si consumatori 3acilitarea unui dialog international intre consumatori0 atat la nivel european cat si mondial.

5!0! E#ic>e#area $i recla&a

Consumatorilor tre%uie sa li se 3urni'e'e in3ormatii esentiale si corecte ast3el incat sa poata 3ace alegeri in3ormate. $egulile restrictive de etic9etare tre%uie prin urmare sa garante'e in3ormarea consumatorului privind caracteristicile produsului care determina alegerea0 compo'itia0 depo'itarea si utili'area unui produs. 1peratorii tre%uie sa ai%a li%ertatea de a 3urni'a mai multe in3ormatii pe etic9eta0 cu conditia ca acestea sa 3ie corecte si sa nu induca in eroare. &irectiva privind etic9etarea inter'ice ca produselor alimentare sa li se atri%uie proprietatea de a preveni0 trata sau vindeca %oli umane sau re3erirea la ast3el de proprietati. Comisia continua sa considere ca etic9etarea si reclama unui produs alimentar nu tre%uie sa contina ast3el de a3irmatii privind 75

sanatatea. Este adevarat ca un regim alimentar %ine ec9ili%rat repre'inta o conditie pentru o sanatate %una0 dar a3irmatiile ca ingerarea de alimente poate preveni0 trata sau vindeca o anumita %oala ar putea duce consumatorii la alegerea unei diete neec9ili%rate. Comisia va anali'a totusi daca pot 3i introduse prevederi speci3ice in legislatia 6E pentru a guverna ;a3irmatiile 3unctionale< (de e>emplu a3irmatiile privind e3ectele %ene3ice ale unui nutrient asupra anumitor 3unctii organice) si ;a3irmatiile nutritionale< (a3irmatiile care descriu dupa ca' pre'enta0 a%senta sau nivelul unui nutrient continut intr-un produs alimentar sau valoarea acestuia in comparatie cu produse alimentare similare). 8n plus0 Comisia va anali'a nevoia de a alinia cerintele &irectivei de etic9etare nutritionala cu nevoile si asteptarile consumatorului.

5!1! Nu#ri#ia

Asigurarea protectiei sanatatii pu%lice nu se limitea'a la siguranta c9imica0 %iologica si 3i'ica a alimentelor. ?re%uie sa vi'e'e de asemenea asigurarea do'ei de nutrienti de %a'a0 limitand do'ele de alte elemente pentru a evita e3ectele daunatoare asupra sanatatii0 inclusiv e3ectele anti-nutritionale. 8n3ormatiile stiinti3ice au aratat ca un regim alimentar adecvat si variat repre'inta un 3actor 3oarte important in mentinerea unei %une sanatati si a unei %une conditii generale. Pe piata apar noi tipuri de produse cu valoare nutritionala modi3icata0 care pot in3luenta 3avora%il sau ne3avora%il comportamentul alimentar si sanatatea . Comisia anali'ea'a de'voltarea unei politici nutritionale cuprin'atoare si coerente si va pre'enta un plan de actiune in acest scop.

7+

8mplementarea cu succes a politicii nutritionale necesita in special o monitori'are e3icienta0 colectarea datelor si anali'a acestora. Prin urmare tre%uie incluse in sistemele de colectare de date nationale si comunitare in3ormatii privind o%iceiurile alimentare0 dieta si calitatea alimentelor. 8n plus0 tre%uie promovate studii si cercetari privind nutritia0 se va apela activ la consultanta stiinti3ica si re'ultatele se vor pune la dispo'itie cu deplina transparenta. 6n alt aspect al politicii nutritionale este in3ormarea e3icienta si corecta a consumatorului7 in aceasta privinta este important rolul ce ii revine

5!4! E#ic>e#area nu#ri#i"nal

Jaloarea nutritiv- repre'int- o tr-s-tur- intrinsec- 2i esen.ial- a produselor alimentare datoritc-reia utilitatea acestora se poate reali'a 2i pe pia.a economic- 2i pe cea meta%olic- a organismului uman. 8mportan.a declar-rii valorii nutritive a alimentelor este %ine cunoscut- 5n momentul actual0 mai ales c- s3era sa de in3luen.- se 5ntinde dincolo de 2tiin.ele legate de nutri.ia omului0 inclu'4nd 2i 2tiin.ele implicate 5n produc.ia 2i comerciali'area produselor alimentare. Aceast- aten.ie deose%it- acordatvalorii nutritive e>plic- 5ntr-o mare m-sur- varietatea de 3actori ce au determinat apari.ia 2i evolu.ia etic9et-rii nutri.ionale. E)"lu%ia in'u9#riei ali&en#are! repre'inta primul 3actor care a determinat apari.ia etic9etei nutri.ionale. ?rans3orm-rile care s-au produs 5n societate 2i care au determinat sc9im%-ri multiple 2i pro3unde au in3luen.at industria alimentar- 5ntr-o mare m-sur-. M-r3urile alimentare prelucrate 5n pre'ent se deose%esc 3undamental de cele ale secolelor 2i c9iar deceniilor anterioare. &e'voltarea 2i moderni'area mi#loacelor de produc.ie au dus la modi3ic-ri ale te9nologiilor de prelucrare0 de am%alare7 utili'area unor materii au>iliare noi a 5m%un-t-.it valoarea lor nutritiv- 2i nu numai7 apari.ia unor game sortimentale noi sau 5nnoite de produse a l-rgit o3erta de alimente0 acestea 3iind doar c4teva e>emple ce vin s- su%linie'e cele a3irmate mai sus.

77

Fun'a&en#area pe :aze $#iin%iDice a pr"'uc%iei 'e ali&en#e 0 repre'inta al doilea 3actor care tinde s- se alinie'e tot mai mult la cerin.ele ;pieei meta#olice3 pe care acestea 52i reali'ea'- utilitatea0 c4t 2i segment-rii din ce 5n ce mai nuan.ate a pie.ei consumatorilor. Aceast- stare este determinat- de concep.ia 3undamental- a 2tiin.ei nutri.iei 2i anume calimentul constituie o leg-tur- vital- a omului cu mediul am%iant 2i condi.ia de %a'- a e>isten.ei sale. Bn pre'ent0 produc.ia de alimente se proiectea'- pe %a'a cererii consumatorilor. &e aceea0 activitatea de marZeting0 prin metodele 2i instrumentele sale este de o real- importan.-. Actualmente0 5nc- de la 5nceput produsele sunt reali'ate cu o destina.ie precis-0 deoarece se cunosc clar segmentele de consumatori c-rora li se adresea'- produsele0 precum 2i cerin.ele acestora cu privire la calitate. ?re%uie s- men.ion-m c- a ap-rut c9iar o speciali'are a marZeting-ului 2i anume marZeting-ul social0 acesta 3iind utili'at cu succes 5n promovarea unei mai %une nutri.ii. Premisa marZeting-ului social este aceea c- oamenii anali'ea'- %ene3iciile percepti%ile ale comportamentelor alternative 3a.- de costurile determinate 5n termeni economici@ c9eltuieli %-ne2ti0 costuri psi9ologice0 timp0 energie. In#en9iDicarea eD"r#uril"r pen#ru a "Deri "a&enil"r p"9i:ili#a#ea 'e a 9e >r(ni c"rec#3 9(n(#"9 repre'inta un al treilea 3actor ce a determinat apari.ia0 dar 2i utili'area 2i per3ec.ionarea etic9etei nutri.ionale &iver2i nutri.ioni2ti acredita.i din 8talia 2i *tatele 6nite ale Americii au atras aten.ia asupra cre2terii num-rului celor ce nu m-n4nc- corect. Ast3el0 con3orm datelor0 3 M din popula.ia adult- are pro%leme cu greutatea0 1 M din copiii de v4rst- 2colar- au o greutate mai mare dec4t cea normal-7 3iecare italian0 'ilnic0 consum 12 grame de lipide (prea mult) 2i0 5n special0 din alimente de origine animal-. E3ectele alimenta.iei incorecte constau 5n dereglarea meta%olismului0 cre2terea colesterolului 2i e>cesul greut-.ii corporale. Pe de alt- parte0 o alt- pro%lem- anali'at- a constituit-o cea a ;denatur-rii< meselor care sunt privite din ce 5n ce mai pu.in ca o 5nt4lnire cu 3amilia 2i mai mult ca un moment pe care 3iecare 5l tr-ie2te 5n 3unc.ie de 3elul muncii sale0 de ritmul de via.-0 m4nc4nd produse 3oarte di3erite 2i 5n 3elul acesta cre4nd condi.ii pentru o alimenta.ie neregulat-. Bns-0 nutri.ioni2tii au o%servat 2i o tendin.- salutar- 2i anume0 c- s-a ampli3icat acea categorie de persoane care nu mai consum- orice aliment0 care dore2te s- li se garante'e starea de inocuitate a produsului0 precum 2i a calit-.ii 2i purit-.ii sale. Asist-m ast-'i la mai multe ;mode< alimentare0 la

7/

reg-sirea alimenta.iei ;naturale< 2i deci produsele pe care se notea'- ;5n mod natural<0 ;%ogat 5n .......< au mare succes deoarece se acord- o aten.ie particular- nu numai capacit-.ii calorice0 dar 2i valen.ei purit-.ii (s-n-t-.ii) alimentelor. Bn acest cadru comportamental al cump-r-torului0 uneori destul de con3u'0 etic9etarea nutri.ional- poate aduce ordine0 d4nd consumatorului certitudinea c- 5n acest mod poate adopta un comportament corect0 o alegere %un- a 9ranei0 prin asumarea propriilor deci'ii. Pentru aceasta0 5n toate .-rile de'voltate se des3-2oar- o larg- campanie de educa.ie nutri.ionaladresat- pu%licului larg0 pentru de'voltarea con2tiin.ei consumatorilor 2i 5ncura#area sc9im%-rilor po'itive 5n o%iceiurile de 9r-nire0 etic9eta nutri.ional- repre'ent4nd o component- integrat- 5n cadrul acestor e3orturi. Nece9i#a#ea 'e pr"#ec%ie a c"n9u&a#"rului3 'e a9i7urare a un"r ali&en#e 9alu:re $i care3 8n acela$i #i&p3 9( c"re9pun'( c?# &ai :ine cerin%el"r &e#a:"lice ale "r7ani9&ului repre'inta al patrulea 3actor su%liniat de de'voltarea cadrului normativ0 reglementar al etic9et-rii nutri.ionale. Aceast- preocupare cunoa2te o activitate deose%it de e>tins-0 ea mani3est4ndu-se at4t la nivel interna.ional0 c4t 2i la nivel na.ional prin institu.ii interna.ionale0 guvernamentale sau neguvernamentale. &e asemenea0 de acest lucru sunt interesa.i 5n egal- m-sur- produc-torii0 comercian.ii 2i consumatorii. Ast3el0 ;Principiile directoare pentru protec.ia consumatorului< adoptate de c-tre Adunarea Oeneral- a 1.:.6.0 prin re'olu.ia 1.:.6. nr.39E2!/ din 9. !.19/5 recomand- guvernelor ca atunci c4nd 52i 3ormulea'- politicile 2i planurile na.ionale privind alimenta.ia s- .in- seama de nevoile tuturor consumatorilor privind siguran.a alimentelor 2i s- spri#ine c4t mai mult posi%il adoptarea standardelor emise de Comisia Code> Alimentarius sau0 5n a%sen.a lor0 a altor standarde general acceptate pe plan interna.ional. Codul de deontologie al comer.ului interna.ional cu %unuri alimentare ela%orat de Comisia Code> Alimentarius ($.C.P. 2 E19790 rev.1E19/5) sta%ile2te c- o alimenta.ie adecvat-0 ino3ensiv- din punct de vedere al salu%rit-.ii 2i loialit-.ii0 este indispensa%il- pentru a a#unge la un nivel de via.accepta%il. Aceast- cerin.- este0 de alt3el0 proclamat- 2i 5n &eclara.ia 6niversal- a &repturilor 1mului0 adoptat- de 1:6 la 1 .12.19!/ 2i con3orm c-reia ;1rice persoan- are dreptul la via.-0 la li%ertate0 la securitatea persoanei sale0 5n special cu privire la alimenta.ie0 5m%r-c-minte0 locuin.-0 5ngri#ire medical-0 precum 2i la serviciile sociale necesare<.

79

:u tre%uie s- uit-m0 5ns-0 c- dac- consumatorii0 guvernele0 alte institu.ii 2i organisme #oac- un rol important 5n asigurarea securit-.ii 2i calit-.ii produselor alimentare0 5n societatea cu pia.- li%er-0 responsa%ilit-.ile 2i resursele manageriale necesare implement-rii modalit-.ilor de asigurare a calit-.ii0 dar 2i pentru controlul s-u0 revin industriei alimentare. Ouvernele poart- o%liga.ia de a urm-ri 2i 5ncura#a standardele de securitate0 5ns- industria alimentar- are responsa%ilitatea primar- de a le implementa 2i tre%uie s- investeasc- resurse pentru a le pune 5n practic-. erDec%i"narea c"n#inu( a n"r&el"r 'e nu#ri%ie a "&ului pe plan na%i"nal $i in#erna%i"nal 0 un alt 3actor important 5n evolu.ia etic9et-rii nutri.ionale 5l repre'int- pe %a'a studiilor 2i cercet-rilor 2tiin.i3ice. 6n rol 3oarte important 5n aceast- activitate 5l au organismele interna.ionale cu atri%u.ii 5n domeniul alimentar (,.A.1.0 1.M.*.0 Comisia Code> Alimentarius). Cre$#erea 7ra'ului 'e inD"r&are $i e'ucare al c"n9u&a#"ril"r repre'int- un alt 3actor care a impulsionat utili'area etic9etei nutri.ionale0 5ntruc4t modul corect de valori3icare a acestui mesa# in3orma.ional presupune campanii in3orma.ionale 2i educa.ionale ample0 care s- asigure un nivel su3icient de in3orma.ii pu%licului larg 2i s- poat- orienta e3icient cump-r-torii poten.iali. In9#ru&en# 'e &arIe#in7 pen#ru pr"'uc(#"rii $i c"&ercian%ii 'e ali&en#e un alt 3actor determinant 5n e>tinderea etic9et-rii nutri.ionale ?o.i ace2ti 3actori au condus la a3irmarea necesit-.ii declar-rii valorii nutritive pe etic9etele produselor alimentare0 ca o cerin.- o%iectiv-0 social-0 educa.ional- 2i economic-. Pornind de la respectarea a dou- dintre drepturile 3undamentale ale consumatorilor de a 3i in3orma.i complet0 corect 2i precis asupra caracteristicilor esen.iale ale produselor0 ast3el 5nc4t spermit- acestora s- 3ac- o alegere con3orm- dorin.elor 2i necesit-.ilor personale7 de a 3i educa.i 5n calitate de consumatori se poate a3irma c- activit-.ile de educa.ie nutri.ional- 2i de etic9etare nutri.ional- repre'int- o condi.ie sine Fua non pentru 5n3-ptuirea 5n practic- a politicii sociale privind protec.ia consumatorului. Etic9etarea nutri.ional- a alimentelor este un instrument necesar 2i util activit-.ii de educare nutri.ional- a consumatorului0 este o parte integrant- a acesteia.

&e2i practicile legate de nutri.ie evoluea'- 2i0 5n acela2i timp0 2i comunicarea social- 5n nutri.ie0 s-a putut constata c- acestea0 de multe ori0 s-au a3lat nu su% in3luen.a educa.iei nutri.ionale0 ci mai degra%- a 3actorilor socio economici. Educa.ia nutri.ional- tre%uie s- 3ie conceput- ca o interven.ie ce vi'ea'- modi3icarea comunic-rii sociale 5n nutri.ie0 5n scopul amelior-rii st-rii nutri.ionale a unor grupe de popula.ie. 8nterven.iile0 pentru a putea 3i puse 5n aplicare0 reclam- respectarea principiilor de ac.iune (AndrieI 2i =eg9in0 1993) %a'ate pe urm-toarele 3undamente@ ec9itate@ 3avori'area unei mai %une #usti.ii sociale7 participare@ asocierea 5n procesele de deci'ie a grupelor de popula.ie7 pro%itate@ comunicarea tre%uie s- 3ie o activitate de spri#in a proceselor de de'voltare0 orientate spre ameliorarea nutri.iei7 ra.ionalitatea@ interven.iile tre%uie s- se %a'e'e pe o anali'- apro3undat- a pro%lemelor nutri.ionale. Plec4nd de la de3inirea comunic-rii sociale (ansam%lu de reguli0 implicite sau e>plicite0 care r-m4n previ'i%ile 5ntre participan.ii la aceea2i cultur- GinZin0 199 ) se poate spune c- 5n nutri.ie comunicarea social- este constituit- din conven.ii admise0 con2tiente sau nu0 5ntre mem%rii aceleia2i comunit-.i0 av4nd ca su%iect modul de a trata actele de via.- cotidian- ce au inciden.- asupra nutri.iei 2i 5n particular0 a modului de alimenta.ie. Activitatea de etic9etare nutri.ional- poate 3i considerat- o ast3el de conven.ie0 5ntruc4t este acceptat- ca o necesitate social-0 ea garant4nd consumatorilor un comportament alimentar corect0 deci vi'4nd ameliorarea alimenta.iei 2i implicit0 a st-rii de s-n-tate a consumatorilor. &ar simpla etic9etare nutri.ional- nu poate 3i e3icient- pentru marea mas- a consumatorilor0 dacaceasta nu este 5nso.it- de programe de in3ormare 2i educare a lor0 ast3el 5nc4t ace2tia s- 3ie capa%ili s5n.eleag- 2i s- interprete'e corect mesa#ul etic9etei 2i s--l 3oloseasc- 5n %ene3iciul propriei persoane0 5n orientarea deci'iilor de alegere a 9ranei potrivit necesit-.ilor personale. Bn promovarea unei mai %une educa.ii nutri.ionale a 3ost 3olosit 2i marZeting-ul social0 care a adus contri%u.ii importante la promovarea 2i 5m%un-t-.irea comunic-rii 5n nutri.ie prin introducerea unor reguli de marZeting@ studiul apro3undat al consumatorului7 /1

segmentarea pu%licului7 creativitate7 strategia multimedia.

:utri.ia este o pro%lem- glo%al-0 care implic- numeroase sectoare ale activit-.ii umane0 deci comunicarea 5n nutri.ie tre%uie considerat- 2i 3ormulat- 5n interac.iune cu to.i 3actorii de de'voltare ai unei societ-.i. &e aceea0 tre%uie atent anali'ate e3ectele modi3ic-rilor 5n pro3un'ime a conduitelor legate de nutri.ie0 5ntruc4t ele sunt parte integrant- a patrimoniului cultural al unei societ-.i. &eci0 toate m-surile 2i programele nutri.ionale tre%uie s- vi'e'e atingerea a cel pu.in douscopuri care implica@ produc-torii0 comercian.ii0 organi'a.iile guvernamentale 2i neguvernamentale cu atri%u.ii 5n domeniul alimenta.iei 2i presupune asigurarea unei distri%u.ii accesi%ile a alimentelor %ogate nutritiv7 consumatorul prin de'voltarea capacit-.ii (a%ilit-.ii) acestuia de a lua singur deci'ii legate de ceea ce tre%uie s- m-n4nce spre %inele lui. Prin aplicarea regulilor generale ale marZeting-ului s-au putut sta%ili o serie de etape 5n ela%orarea programelor de educa.ie nutri.ional-. 1 ast3el de etap- o repre'int- 9e7&en#area au'ien%ei0 iar ma#oritatea programelor de3inesc trei categorii de auditori@ categoria 1 este 3ormat- din to.i cei interesa.i s--2i sc9im%e practicile nutri.ionale7 categoria 2 este a celor care pot ac.iona 5n direc.ia in3luen.-rii primilor@ 3urni'ori aten.i la s-n-tatea 2i alimenta.ia clien.ilor0 3amilia0 prietenii7 categoria 3 este constituit- din totalitatea persoanelor ce se pot implica0 5n mod direct0 5n reali'area cu succes a programelor (produc-torii0 sus.in-torii 3inanciari).

1 alt- etap- o repre'int- 9elec#area canalel"r 'e c"&unica%ie. *e 2tie c- cele mai %une re'ultate sunt o%.inute c4nd se asocia'- utili'area canalelor multimedia (radio0 televi'iune0 presa scris-0 a3i2e).

/2

Comunicarea interpersonal- are avanta#ul intimit-.ii0 a particip-rii unor persoane responsa%ile0 dar de'avanta#ul const- 5n 3aptul c- investi.ia 2i supervi'area agen.ilor nu este su3icient- pentru a garanta cei au capacitatea de a 3i desc9i2i0 r-%d-tori 2i neconservatori c4nd promovea'- ideile noi. Comunicarea prin mass-media aduce idei 2i in3orma.ii noi unui auditoriu larg0 5ncura#ea'- atitudinile 3avora%ile. Educa.ia interpersonal- poate avea e3ecte decisive0 5ncura#4nd sc9im%area de3initiv- a regimului alimentar. &eci0 pentru a 3i e3icient- comunicarea tre%uie s- se ela%ore'e o strategie multimedia0 5ntruc4t + M din popula.ie ascult- mesa#ele radio0 5n timp ce agen.ii din domeniul s-n-t-.ii sunt capa%ili s5m%un-t-.easc- mentalitatea oamenilor numai 5n propor.ie de 22 M. E>perien.a acumulat- 5n cadrul programelor de educa.ie nutri.ional- des3-2urate la nivel interna.ional permite eviden.ierea caracteristicilor c9eie implicate 5n succesul acestora@ pentru a avea o in3luen.- considera%il- asupra comportamentului nutri.ional0 programele educa.ionale tre%uie s- re3lecte 3actorii de risc ce pot ap-rea 5n cadrul regimurilor alimentare inadecvate7 pre3erin.elor consumatorilor li se acord- o aten.ie special-0 urm-rindu-se identi3icarea comportamentelor nutri.ionale care pot 3i modi3icate0 5m%un-t-.ite7 sc9im%-rile promovate tre%uie s- 3ie simple 2i practice (de e>emplu0 un num-r precis de mese pe 'i0 la ora regulate0 cantit-.i speci3ice de alimente 2.a.)7 programele de comunicare nutri.ional- cu cel mai mare succes au 3ost cele care s-au adresat anumitor mem%ri ai 3amiliei mamei0 5n special0 deoarece aceasta ia0 cel mai 3recvent0 deci'ia cu privire la regimul alimentar al 3amiliei7 claritatea mesa#elor0 pentru a 3i u2or de recep.ionat 2i 5n.eles7 di3u'area repetat- a mesa#ului0 5ntruc4t lansarea mesa#ului nu este neap-rat o garan.ie cva 3i receptat 2i 5n.eles de c-tre auditoriu. Mesa#ul poate 3i interpretat gre2it sau poate 3i %ine 5n.eles0 dar ignorat. &e o%icei0 oamenii tre%uie s- asculte mesa#ele 5n mod repetat p4n- s- treac- la ac.iune0 p4n- s- adopte un alt comportament. C9iar 2i cel mai inteligent mesa# tre%uie trecut printr-o comunicare repetat-7 derularea programelor de educa.ie pe termen lung 0 5ntruc4t c9iar 2i dup- ce ma#oritatea oamenilor au adoptat comportamentul dorit0 revigorarea mesa#elor este necesar- pentru a

/3

preveni re5ntoarcerea la comportamentul ini.ial. &e asemenea0 educa.ia 2i in3ormarea nutri.ional- tre%uie s- se 3ac- 5n 2coli0 pentru a se asigura instruirea tinerilor 2i0 deci0 propagarea e3ectelor po'itive pe termen lung7 &e e>emplu0 un program de instruire 5n domeniul activit-.ii etic9et-rii nutri.ionale0 tre%uie sai%- o%iective capa%ile s-@ 3avori'e'e pre'entarea calit-.ilor nutri.ionale ale produselor7 5i determine pe produc-tori s- reali'e'e produse de calitate0 5n cele mai %une condi.ii7 con2tienti'e'e consumatorii asupra in3orma.iilor nutri.ionale a3late pe etic9ete 2i asupra modului lor de interpretare. Etic9etarea nutri.ional- tre%uie 5ncadrat- 5ntr-un sistem de ac.iuni reali'ate 2i controlate de c-tre guvern 2i institu.ii responsa%ile0 ce vi'ea'- at4t produc-torii0 comercian.ii0 c4t 2i consumatorii. Consumatorii au dreptul s- 3ie in3orma.i despre produsele pe care le ac9i'i.ionea'-0 despre calitatea 2i securitatea alimentelor. Produc-torii din industria alimentar-0 comercian.ii0 guvernele 2i organi'a.iile neguvernamentale au un rol 3oarte important 5n asigurarea calit-.ii alimentelor0 ast3el 5nc4t acestea s- satis3ac- a2tept-rile 2i necesit-.ile consumatorilor de securitate 2i calitate. Etic9etarea nutri.ional- tre%uie s- contri%uie0 prin in3orma.iile pe care le 3urni'ea'-0 la interesarea consumatorilor 5n alc-tuirea dietelor0 la reali'area 2i men.inerea unei %une st-ri nutri.ionale. Consumatorii tre%uie s--2i poat- e>prima punctele de vedere la ela%orarea reglement-rilor ce privesc etic9etarea nutri.ional-0 5ntruc4t ei sunt adev-ra.ii %ene3iciari ai acestor in3orma.ii. Pentru a se putea reali'a acest lucru este esen.ial- comunicarea dintre industria alimentar- 2i consumatori. Etic9etarea repre'int- o semni3icativ- 2i larg 3olosit- metod- de comunicare0 care poate atrage consumatorilor asupra disponi%ilit-.ii nutritive a produselor0 despre modul de 3olosire 2i despre avanta#ele consumului lor. evaluarea impactului programelor 2i urm-rirea regulat- a re'ultatelor0 permi.4ndu-se ast3el interven.ii 5n momente oportune7 programele de educa.ie 2i in3ormare tre%uie s- ai%- o%iective clare 2i precise.

/!

Etic9etarea d- posi%ilitatea consumatorilor s- ia deci'ii in3ormate de ac9i'i.ionare0 identi3icproduc-torul 2i asigur- instruc.iuni pentru siguran.a 2i 3olosirea e3ectiv- a produsului0 o3erind 5n acela2i timp 2i in3orma.ii despre con.inut0 valoare nutritiv-. Etic9eta nutri.ional- poate eviden.ia 2i in3orma.ii despre %ene3iciile alimentelor asupra s-n-t-.ii0 care au un impact po'itiv 5n comunicarea cu consumatorii 2i asupra dietei lor. Este ca'ul etic9et-rii nutri.ionale practicate 5n *tatele 6nite ale Americii 2i care permite men.ionarea pe etic9ete a recomand-rilor medicale. 6n studiu e3ectuat de Comisia ,ederal- de Comer. a *.6.A. a conclu'ionat caceste recomand-ri au dou- e3ecte po'itive importante@ aduc in3orma.ii suplimentare pe pia.-7 in3luen.ea'- 2i 5m%un-t-.esc modul de alimenta.ie al consumatorilor.

Etic9etarea repre'int-0 5n 3apt0 %a'a comunic-rii dintre produc-tori 2i consumatori. &ar 3recvent consumatorii iau ini.iativa de a comunica cu produc-torii 2i cer in3orma.ii acestora0 ca re'ultat al in3orma.iei pe care ei au primit-o prin etic9etarea produsului. Aceast- apropiere dintre consumatori 2i produc-tori este 3oarte des 5nt4lnit- 5n .-rile de'voltate0 ea av4nd avanta#e pentru am%ele p-r.i@ produc-torii pot 3urni'a in3orma.ii despre produsele lor0 dar pot o%.ine 2i un r-spuns al reac.iei consumatorilor0 de la care pot o%.ine in3orma.ii 2i idei noi0 utile 5n a satis3ace mai %ine a2tept-rile lor7 consumatorii o%.in in3orma.iile dorite despre produse0 52i pot a3irma punctele de vedere0 opiniile pro 2i contra produselor. Programele de educa.ie 2i in3ormare nutri.ional- tre%uie s- promove'e regimuri alimentare s-n-toase 2i un stil de via.- s-n-tos0 cre4ndu-se oportunitatea unor sc9im%-ri comportamentale0 recunosc4ndu-se 5ns- pre3erin.ele individuale0 stilul de via.-. Ele tre%uie s- includ- e>emple de regimuri alimentare adecvate pentru pu%licul larg0 reali'area de linii directoare pentru industria alimentar-0 implicarea grupurilor de consumatori0 a produc-torilor 2i comercian.ilor. Av4nd o educa.ie 2i un nivel de in3ormare nutri.ional- ridicat0 consumatorul poate %ene3icia de toate avanta#ele o3erite de etic9etarea nutri.ional- a alimentelor. :umai 5n aceste condi.ii etic9etarea /5

nutri.ional- poate deveni un adev-rat 2i e3icient instrument al politicii 2i practicii sociale privind protec.ia consumatorului.

RE6ENTARI SEMINAR
/+

ORGANISME INTERNAIONALE CU ATRIBUII IN ASIGURAREA SECURITII ALIMENTARE

/7

Un rol central n rezolvarea problemei alimentare pe plan mondial revine Organizaiei Naiunilor Unite, n cadrul creia au fost create organisme i instituii cu atribuii n domeniul agroalimentar, al sntii, reprezentative fiind: WHO O!"# $ Organizaia !ondial a "ntii World Healt% Organization# i &'O$ONU $ Organizaia Naiunilor Unite pentru 'limentaie i 'gricultur &ood and 'griculture Organization of t%e United Nations#(

)olul Organizaiei !ondiale a "ntii n asigurarea securitii alimentare i nutriionale WHO (OMS) i FAO s-au angajat ferm s acioneze n !"anu" ce"or mai recente #omenii i as!ecte a"e !ro$"emei a"imentaiei i sntii% !rintre care& ser'icii #e e'a"uare a situaiei a"imientare !rin accentuarea ro"u"ui SM(A) (Sistemu" Mon#ia" #e (nformare i A"ert )a!i#)* contro" i siguran a"imentar !rin im!"ementarea sisteme"or eficiente #e siguran i contro"* rea"izarea concor#anei i com!ati$i"itii #intre "egis"aii"e naiona"e i reg"ementri"e internaiona"e% n#eose$i ce"e a"e +omisiei +o#e, A"imentarius-

&'O * Organizaia Naiunilor Unite pentru 'limentaie i 'gricultur

FAO organism cu ro" fun#amenta" n sfera a"imentaiei& ofer ser'icii !entru e'a"uarea situaiei a"imentare i nutriiona"e% cu sco!u" #e a ajuta gu'erne"e s sta$i"easc "a tim! msuri"e eficiente* se im!"ic n& ana"iza structurii consumu"ui i ofertei a"imentare% i#entificarea situaii"or 'u"nera$i"e care rec"am msuri #e urgen-

//

Organizare
+on#ucerea FAO este atri$uit A#unrii .aiuni"or mem$re% inc"uz/n# toi mem$rii FAO (012 #e state !recum i 3niunea 4uro!ean - organizaie mem$r) 5in !unct #e 'e#ere organizatoric% FAO se com!une #in 1 #e!artamente !rintre care i 5e!artamentu" !entru Agricu"tur* 5e!artamentu" !entru 6escuit* 5e!artamentu" !entru 5ez'o"tare 5ura$i" Se#iu" centra" a" FAO se af" "a )oma-

+mplicarea &'O n spri,inul securitii alimentare se realizeaz prin:

Fon#u" #e finanare !entru securitatea a"imentar o!eraiuni #e urgen i !roiecte !e termen "ung* 6rogramu" s!ecia" FAO !entru securitatea a"imentar care 'ine n s!rijinu" agricu"tori"or #in ri cu 'enit re#us i #eficit a"imentar* Fon#u" s!ecia" 7484FOO5 !entru micro!roiecte agrico"e* +o"a$orarea cu OMS !rin +omisia +o#e, A"imentarius-

+mplicaiile activitii -omisiei -ode. 'limentarius ca organism mi.t al Organizaiei pentru 'limentaie i 'gricultur &'O# i al Organizaiei !ondiale a "ntii O!"# n politici nutriionale i alimentare
+o#u" A"imentar ca !unct #e referin "a ni'e" internaiona"% re!rezint baza de raportare i comparaie !entru& autoriti"e sanitare% instituii"e oficia"e nsrcinate cu contro"u" a"imente"or% oamenii #e tiin i re!rezentanii consumatori"or-

/9

-ode. 'limentarius include:

"tandarde alimentare pentru bunuri de consum -oduri de practic igienic i te%nologic /valuarea pesticidelor 0imite pentru reziduuri de pesticide 0inii directoare pentru contaminani /valuarea aditivilor alimentari 1aloarea medicamentelor de uz veterinar(

)epere n istoricul apariiei -omisiei -ode. 'limentarius

9n sectoru" a"imentar au e,istat !reocu!ri tim!urii !entru co#ificare% contro"% etic:etare% ca"itate% testare% siguran i !rotecia consumatori"or Sec- ;(;& 6rime"e "egi genera"e i sisteme #e contro" a"imentar <tiina furnizeaz instrumente !entru contro" Sec- ;(; - ;;& A!are +o#e, A"imentarius Austriacus 4,istena $ariere"or n ca"ea comeru"ui au re"e'at necesitatea armonizrii stan#ar#e"or

Anii =>?& 6rogrese n tiina i te:no"ogia a"imentar 5is!oni$i"itatea informaiei !entru consumatori i mo#ificarea !erce!iei 9nfiinarea FAO i OMS +oo!erare re#us ntre state 0@AA& !rima +onferin FAOBOMS asu!ra A#iti'i"or A"imentari 0@C?& !rima +onferin regiona" FAO !entru 4uro!a

 0@C0& FAO nce!e co"a$orarea cu OMS% 4+4 (+omisia 4conomic 4uro!ean)% O4+5 (Organizaia !entru +oo!erare i 5ez'o"tare 4conomic) i +onsi"iu" +o#e, A"imentarius 4uro!aeus !entru nfiinarea unui !rogram internaiona" #e stan#ar#izare n #omeniu" a"imentar 0@C0& a ;(-a Sesiune a A#unrii FAO a#o!t #ecizia nfiinrii +omisiei +o#e, A"imentarius 0@C2& a ;D(-a A#unare Mon#ia" a Sntii a!ro$ 6rogramu" Mi,t FAOBOMS !entru stan#ar#e a"imentare i a#o!t statutu" +omisiei +o#e, A"imentarius-

-omisia -ode. 'limentarius: organizare i statut "tatutul furnizeaz $aza "ega" a acti'itii +omisiei+onform artico"u"ui 0 #in statutu" +omisiei +o#e, A"imentarius aceasta este res!onsa$i" !entru naintarea !ro!uneri"or ctre 5irectoratu" genera" a" FAO i OMS asu!ra oricrei !ro$"eme referitoare "a im!"ementarea 6rogramu"ui mi,t FAOBOMS !entru stan#ar#e a"imentare-

!rotejarea sntii consumatori"or i asigurarea "oia"itii !ractici"or n comeru" cu a"imente* !romo'area coor#onrii acti'iti"or tuturor organizaii"or internaiona"e gu'ernamenta"e i non-gu'ernamenta"e n !ri'ina stan#ar#e"or a"imentare* iniierea i con#ucerea !regtiri"or !entru e"a$orarea stan#ar#e"or !rin interme#iu" i cu ajutoru" organizaii"or cores!unztoare* fina"izarea stan#ar#e"or e"a$orate i% #u! acce!tarea #e ctre gu'erne% !u$"icarea acestora ntr-un +o# A"imentar ca stan#ar#e regiona"e sau uni'ersa"e% a"turi #e stan#ar#e"e internaiona"e #eja fina"izate #e ctre a"te organisme #e c/te ori este cazu"* re'izuirea i com!"etarea stan#ar#e"or !u$"icate% n urma cercetrii a#ec'ate n "umina #ez'o"tri"or u"terioare-

91

 )egulile de procedur a"e +omisiei +o#e, A"imentarius #escriu !roce#uri"e #e "ucru cores!unztoare unui organism intergu'ernamenta"+omisia este un organism internaional +onform regu"i"or #e !roce#ur% +omisia este m!uternicit s nfiineze dou tipuri #e cor!uri (organisme)& -omitete -ode., care !regtesc !roiecte"e!ro!unere #e stan#ar#e s!re a fi naintate +omisiei* -omitete -oordonatoare % !rin interme#iu" crora regiuni sau gru!uri #e ri i coor#oneaz acti'iti"e !ri'in# stan#ar#e"e a"imentare% inc"usi' #ez'o"tarea stan#ar#e"or regiona"e-

-omitetele -ode. sunt c"asificate n& 2( -omitete 3enerale 3enerale#: se ocu! cu& -omitete pe "ubiecte

#ez'o"tarea conce!te"or i !rinci!ii"or a!"ica$i"e a"imente"or n genera"% a"imente"or s!ecia"e i gru!e"or #e a"imente% a!ro$ sau re'izuiesc !re'e#eri"e re"e'ante a"e stan#ar#e"or +o#e, !entru mrfuri i% !e $aza consu"trii cu cor!uri"e tiinifice #e e,!eri% nainteaz recoman#ri im!ortante cu !ri'ire "a sntatea i sigurana consumatori"or-

4( -omitete pentru mrfuri specifice -omitete pe 5roduse#: #ein res!onsa$i"iti n e"a$orarea stan#ar#e"or !entru mrfuri s!ecifice sau gru!e #e mrfuri-

Acti'itatea -omitetelor pe "ubiecte 3enerale (comitete orizonta"e) are "egatur cu toate +omitete"e !e 6ro#use i e a!"ica$i" "a toate stan#ar#e"e a"imentare- (n tota" sunt @ +omitete& +omitetu" !e !rinci!ii genera"e +omitetu" !e marcarea !ro#use"or a"imentare +omitetu" !e meto#e"e #e in'estigare +omitetu" !e igiena !ro#use"or a"imentare +omitetu" !e rezi#uuri #e !estici#e +omitetu" !e a#iti'i a"imentari i contaminani +omitetu" !e sisteme"e #e ins!ecie i certificare "a im!ortBe,!ort +omitetu" !e nutriia uman i !ro#use"e cu #estinaie s!ecia" +omitetu" !e rezi#uuri #e !re!arate 'eterinare n !ro#use"e a"imentare-

92

 -omitetele pe 5roduse (comitete 'ertica"e) ras!un# #e e"a$orarea stan#ar#e"or !entru !ro#use n !arte ori !entru gru!e #e !ro#use- Sunt 02 asemenea comitete& +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" +omitetu" !e !e !e !e !e !e !e !e !e !e !e !e !e grasimi si u"eiuri !este si !ro#use #in !este "a!te si !ro#use "actate fructe si "egume !roas!ete !ro#use #e cacao si cioco"ata za:ar fructe si "egume !re"ucrate !roteine #e origine 'egeta"a cerea"e !ro#use #in carne si !asare !re"ucrate su!e si $u"ionuri igiena carnii a!e natura"e minera"e-

-omitetele -oordonatoare sunt formate !entru urmtoare"e regiuni& - Africa - Asia - 4uro!a - America 8atin i insu"e"e +arai$e - America #e .or# i Su#-4stu" Oceanu"ui 6acific-

'ctivitile -omisiei -ode. 'limentarius 2( )edactarea -odului 'limentar 5rocedura de elaborare a standardelor -ode. cuprinde: 9naintarea unei !ro!uneri #e e"a$orare a unui stan#ar# #e ctre gu'erne"e naiona"e sau #e ctre un comitet a" +omisiei 5ecizia +omisiei sau a +omitetu"ui 4,ecuti' #e e"a$orare a stan#ar#u"ui !ro!us 6regtirea unei !ro!uneri #e stan#ar# i transmiterea !entru ana"iz ctre gu'erne"e mem$re 4"a$orarea #e o$ser'aii

93

 8uarea n consi#erare a o$ser'aii"or #e ctre cor!uri"e su$si#iare 6rezentarea te,tu"ui ctre +omisie ca !roiect #e stan#ar# A!ro$area !roiectu"ui #e ctre +omisie 7ransmiterea !roiectu"ui ctre gu'erne 7ransformarea !ro!unerii ntr-un stan#ar# +o#e, i a#ugarea stan#ar#u"ui "a +o#u" A"imentar-

Formatu" genera" !entru stan#ar#u" +o#e, i coninutu" acestuia sunt !re'zute n ca#ru" 6rinci!ii"or Eenera"e a"e +o#e, A"imentarius- Acesta inc"u#e urmtoare"e categorii de informaii& sco!% inc"usi' #enumirea stan#ar#u"ui* #escriere% com!onente esenia"e i factori ai ca"itii !entru a #efini stan#ar#u" minim !entru a"imentu" n cauz* a#iti'ii a"imentari !ot fi fo"osii numai cei acce!tai #e FAO i OMS* contaminani* mas% #imensiuni% cerine #e igien* etic:etare conform stan#ar#e"or genera"e +o#e, !entru etic:etarea a"imente"or !ream$a"ate* meto#e #e ana"iz i eantionare-

A"turi #e stan#ar#e"e !ri'in# mrfuri"e a"imentare% +o#u" A"imentar inc"u#e standarde generale% care au "arg a!"ica$i"itate !entru toate a"imente"e% fr a fi s!ecifice unui anumit !ro#us- Astfe"% e,ist stan#ar#e genera"e i recoman#ri !entru& etic:etarea a"imente"or* a#iti'i a"imentari% contaminani i rezi#uuri #e !estici#e* meto#e"e #e ana"iz i eantionare* igiena a"imente"or* nutriie i a"imente cu uti"izri s!ecia"e #ietetice* im!ortu" #e a"imente i sisteme"e #e ins!ecie i certificare a e,!orturi"or* rezi#uuri a"e me#icamente"or #e uz 'eterinar n a"imente-

9!

 4( )evizii ale standardelor -ode. +omisia i organisme"e su$si#iare au #re!t sarcin i re'izia stan#ar#e"or +o#e, i a te,te"or asociate% ntruc/t e,ist necesitatea asigurrii fa!tu"ui c e"e ref"ect cunotine"e tiinifice recente 6roce#ura !entru re'izuire este i#entic cu cea uti"izat n e"a$orarea iniia" a stan#ar#u"ui-

OLITICI I STRATE.II .LOBALE DE SECURITATE ALIMENTAR2

CONCE TUL DE SECURITATE ALIMENTAR2 LA NIVEL EURO EAN Uniunea Eur"pean( este o entitate politic-0 social- 2i economic-0 Este considerat- a 3i o construc.ie !ui g n ri! (nemaint4lnit- p4n- acum0 care nu poate 3i cali3icat- 5n 3uncie de criterii de#a e>istente)

95

 *e situea'- 5ntre De'era%ie $i c"nDe'era%ie (5ntr-un sistem 3ederal0 deci'iile importante sunt luate de c-tre un organ comun0 c-ruia statele mem%re 5i sunt su%ordonate0 5n timp ce intr-un sistem con3ederal0 9ot-r4rile se iau 5n unanimitate de c-tre ansam%lul statelor mem%re).
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

6niunea European- este re'ultatul unui proces de cooperare i integrare care a 5nceput propriu'is in anul ,B0,! Acest proces a 3ost unul e>trem de comple>0 marcat de mai multe etape care au condus la con3igurarea actual- a Europei. "a 4 De:ruarie ,BB*0 Europa celor &oispre'ece semnea'- la Maastric9t Tra#a#ul a9upra Uniunii Eur"pene @TUEA0 care pune %a'ele 6niunii Europene0 aa cum este ea organi'atast-'i. Pentru prima dat-0 cooperarea european-0 p4n- atunci strict economic-0 se e>tinde i pe plan politic. *tatele europene intr- 5ntr-o noua 3a'- a uni3ic-rii0 cre4nd o nou- structur-0 cu o nou- denumire (;6niunea European-<) i cu o organi'are %a'at- pe e>istena a #rei pil"ni .
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

1951@ 8nstituirea Comunit-.ii Europene a C-r%unelui 2i 1.elului de c-tre cei 2ase mem%ri 3ondatori. 1957@ ?ratatul de la $oma instituie o pia.- comun1973@ Comunitatea se e>tinde (num-r- acum nou- state mem%re) 2i de'volt- politici comune 1979@ Primele alegeri prin vot universal direct pentru Parlamentul European 19/1@ Prima e>tindere 5n spa.iul mediteraneean 1993@ $eali'area pie.ei unice 1993@ ?ratatul de la Maastric9t instituie 6niunea European1995@ 6E se e>tinde la 15 mem%ri 2 2@ 8ntroducerea %ancnotei 2i monedei euro

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

9+

il"nul c"&uni#ar

Este pri&ul 'in#re cei trei piloni care stau la %a'a politicii 6E0 institui.i prin ?ratatul de la Maastric9t din 1992. Pilonul Comunitar se ocup- cu@ politicile economice0 sociale 2i de protec.ie a mediului 2i se %a'ea'- pe principiul suprana.ionalismului. B2i are originea 5n Comunitatea Economic- European-0 predecesoarea 6niunii Europene
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

6niunea European- a de'voltat p"li#ici pen#ru #"a#e '"&eniile 5n care activitatea sa este %ene3icstatelor mem%re (economic0 social0 de reglementare 2i 3inanciar). I! II! III! IV! V! "li#ica 'e e;#in'ere $i :un( )ecin(#a#e "li#ica &"ne#ar( "li#ici 'e 9u9%inere a pie#ei unice "li#icile 'e 9"li'ari#a#e @cun"9cu#e 'e a9e&enea 9u: nu&ele 'e p"li#ici 'e c"eziuneA pri)in' a9pec#e re7i"nale3 a7ric"le $i 9"cialeF "li#icile 'e in")a%ie3 pri)in' in#r"'ucerea un"r #e>n"l"7ii 'e )?rD 8n '"&enii precu& pr"#ec#ia &e'iului3 cerce#area $i 'ez)"l#area $i '"&eniul ener7e#ic!

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

r"7ra&e 'e 9ecuri#a#e ali&en#ara - e)"lu#ie 8ntr-o 3a'a initiala a 3ost conditionata de un management al resurselor comune. A#utorul alimentar putea ast3el varia de la an la an in 3unctie de re'ervele agriculturii europene. Comisiei a a gandit securitate alimentara ca pe un concept0 asta contri%uind la o re3lectare reala a cerintelor actuale in domeniu.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

97

Acea9#( reDlec#are e9#e :aza#( pe ur&a#"arele principii< Concentrarea asupra 3inan-rii programelor 8mplementarea unei politici si o %una integrare a programelor securit-ii alimentare 8nt-rirea coordon-rii intre partile implicate Completarea di3erenelor de a#utor alimentar de la re'ervele europene &e'voltarea progresiva a puterii de cumparare
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

I9#"ric 9ecuri#a#e ali&en#ara@ revi'uirea programelor in cativa ani ( s3arsitul anilor P/ ) inlocuirea termenului de a#utor alimentar ( 19/! ) actiuni de su%ventionare si im%unatatirea sistemul in3ormational ( 19/7 ) programe pentru a#utorul alimentar (a#utorul alimentar o3erit de ) su%ventii pentru produsele competitive locale
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

"u4nd in considerare to.i acesti 3actori 0a%ordarea 2tiin.i3ic- a alimenta.iei umane pe plan mondial este de dat- relativ recent-0 anul ,B-4. &up- o perioad- 5ndelungat- de timp 3a.- de momentul 5n care s-au pus pentru prima datpro%leme legate de e>isten.a0 su3icien.a 2i accesi%ilitatea resurselor de 9ran-0 calitatea alimenta.iei 2i rela.ia acesteia cu starea de s-n-tate a popula.iei umane putem aduce 5n discutie a%ordarea stiinti3ica a alimenta.iei umane.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Bn 1937 Comitetul pentru :utri.ie a 1:6 cu atri%u.ii 5n monitori'area domeniul alimenta.iei umane se pronun.a 5n leg-tur- cu necesitatea de'volt-rii 2i aplic-rii 5n mod concertat pe plan mondial a unor politici speci3ice domeniului. Materiali'area 5n practic- a acestor ini.iative s-a reali'at numai dup- anul 197 prin contri%u.ia celor dou- organisme speciali'ate ale 1:60 ,A1 2i 1M*. FAO - Or7aniza%ia pen#ru A7ricul#ur( $i Ali&en#a%ie @F""' an' A7ricul#ural Or7aniza#i"n

9/

 OMS - Or7aniza%ia M"n'ial( a S(n(#(%ii (Or7aniza#i"n &"n'iale 'e la 9an#e0

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Or7aniza%ia pen#ru A7ricul#ur( $i Ali&en#a%ie @FAO F""' an' A7ricul#ural Or7aniza#i"n0 3ondat- ,B/0) este cea mai mare institu.ie speciali'at- a 1:60 3ormat- din 17! .-ri mem%re. ,A1 are ca o%iective principale@ 5m%un-t-.irea alimenta.iei pe glo%0 cre2terea nivelului de via.- al omenirii0 5n special a popula.iei rurale diminuarea s-r-ciei 2i a 3oametei0 de'voltarea agriculturii0 asigurarea accesului nemi#locit al 5ntregii popula.ii umane la produse alimentare sigure.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

FAO c""r'"neaz( ac#i)i#(%i reDeri#"are la< produc.ia mondial- de alimente0 constituirea re'ervelor de 9ran-0 structurarea 2i adaptarea consumului 2i o3ertei mondiale de produse alimentare0 monitori'area statelor 2i regiunilor geogra3ice con3runtate cu grave pro%leme ale alimenta.iei0 comer.ul interna.ional cu alimente0 etc.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Or7aniza%ia M"n'ial( a S(n(#(%ii (OMS Or7aniza#i"n &"n'iale 'e la 9an#e0 3ondat- ,B/5) are ca scop ;5m%un-t-.irea st-rii de s-n-tate a lumii<. 3acilitea'- cooperarea te9nic- a .-rilor 5n pro%lemele s-n-t-.ii reali'ea'- programe de com%atere a maladiilor0 precum 2i de 5m%un-t-.ire a calit-.ii vie.ii0 unul din mi#loacele necesare atingerii acestui de'iderat 3iind promovarea unor modele de alimenta.ie s-n-toas- %a'ate pe diet- 2i recomand-ri nutritive standard0 determinate 2i validate ca optime pe %a'a cercet-rilor 2tiin.i3ice.

99

o3er- directive mondiale 5n domeniul s-n-t-.ii0 ela%orea'- standarde interna.ionale 2i cooperea'- cu guvernele pentru 5m%un-t-.irea programelor na.ionale de s-n-tate

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

C"&i9ia3 C"'e; Ali&en#ariu9 3a 3ost 3ondat- 5n anul 19+3 de c-tre ,A1 2i 1M* 5n scopul implement-rii Programului Comun al ,A1E1M* *tandarde Alimentare. O:iec#i)ele Comisiei sunt@ protec.ia s-n-t-.ii consumatorilor0 3acilitarea comer.ului interna.ional cu alimente prin asigurarea unor practici oneste0 coordonarea lucr-rilor de ela%orare a standardelor alimentare interna.ionale 2i pu%licarea acestora 5n Code> Alimentarius.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

C"'e; Ali&en#ariu9 este o colec.ie de norme alimentare adoptate 2i acceptate pe plan interna.ional care con.in cerin.e pentru o%.inerea de produse alimentare de calitate0 salu%re0 nutritive0 ne3alsi3icate0 corect marcate si pre'entate. N"r&ele se re3er- la toate grupele de produse alimentare0 3inite semi3inite sau materii prime. re)e'erile se re3er- la igiena alimentelor0 aditivii alimentari0 su%stan.ele re'iduale0 contaminan.i0 marcare 2i pre'entare0 metode de anali'- 2i recoltare a pro%elor.

E>ist- 2i prevederi cu caracter consultativ su% 3orma de coduri de %un- practic-0 5ndrum-ri sau alte m-suri care au scopul de a prote#a s-n-tatea consumatorilor 2i asigurarea de practici oneste 5n comer.ul alimentar.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Enun%area principiil"r re7ula&en#ului ,*B* 'in ,BB1 $egulamentul nr.1292E9+ adoptat de Consiliul 6niunii Europene pe 27 iunie 199+ 'eDine9#e pr"7ra&ul 'e a=u#"r ali&en#ar 9i 9ecuri#a#e ali&en#ara a Comisiei Europene. Caracterul a#utorului de acum inainte este 3ormulat datorita articolului 11 al regulamentului.

 $educe vulnera%ilitatea celor mai nea#utorate populatii0 printr-o %una strategiei privind evaluarea 3actorilor de risc privind asigurarea alimentelor intr-un anumit moment intr-o anumita 'ona geogra3ica si in 3unctie de cerintele si o%iceiurilei populatiei respective.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Re'ucerea ace9#ui ri9c p"a#e Di e)i#a#a prin &ai &ul#e &e#"'e < 8m%unatatirea accesului la re'erve7 ,acilitatea accesului la credit si in3ormatie7 &e'voltarea sii sporirea activitatilor in sectorul agricol7 Capacitatea si participarea la luarea deci'iilor..

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Ca#e)a ele&en#e care 'e Dap# 9un# apr"ape a9"cia#e 'e #ra#a&en#ul 9araciei! Multidimensionalul 0 caracter al securitatii alimentare0 e>act ca si lupta impotriva saraciei solicita o %una comunicare intre sectoare ( agricultura0 comert0 in3rastructura0 sanatatea) si nivelurile de interventie ( local0 national0 regional0 international ) . 8ntarirea coordonarii si cresterii participarii repre'entantilor preocupati constituie determinarea re'ultatului pentru succesul programului. C"n)en#ia a=u#"rului ali&en#ar 'in ,BBB $epre'entarea regulamentului 1992E9+ este de asemenea gasit- in conventia internationala preocupata de a#utorul alimentar negociat in 1999. Conventia sta%ileste minimum anual de intelegeri despre a#utorul alimentar (Argentina0 Australia0 Canada0 Comisiile Europene si mem%rele statelor0 Naponia0 :orvegia0 Elvetia0 *6A). 1%iectivele tind la o mai %una integrare a a#utorului alimentar in intregul cadru al suportului pentru securitatea alimentara0 prioritatea este o3erita tarilor de'avanta#ate si tarilor cu un venit redus pana la limitarea e3ectelor a#utorului alimentar.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Ca#e)a 9c>i&:ari au D"9# realiza#e 'a#"ri#a ace9#ei rene7"cieri< &iversi3icarea produselor eligi%ile (cu posi%ilitatea de includere a mancarurilor traditionale si practicilor locale)0 avand in vedere si costurile si operatiile de cost &e'voltarea 3inanciara o%ligatorie 1 1

"imitarea la asistenta cu credit (nu mai mult de 2 M 3ata de anga#amente). Mai tar'iu0 a#utorul va 3i recunoscut ca a#utor alimentar ca 3iind intr-un imprumut su% o%ligatie luata intr-un cadru al conventiei.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

r"7ra&ul c"&uni#a#ii a=u#a la 9a#i9Dacerea ur&a#"arel"r ":iec#i)e< Aceasta este activa deoarece a 3ost %a'ata initial pe anali'a diagnostic a situatiilor de securitate alimentara si apoi pe cola%orarea cu diversi participanti ale Comunitatii Politice. Este glo%ala deoarece a 3ost integrata intr-o coerenta politic- a#utatoare de'voltarii. 8n anumite cri'e0 aceasta apropiere a presat uniunea (im%inarea ) intre urgenta si de'voltare. Este trans-sectoriala. Aceste elemente vin de la lupta impotriva saraciei0 de la sustinerea sectorului agricol0 al comertului0 al mediului0 al transportului pana la mentinerea sectorului privat si al societatii civile0 al prevenirii cri'elor etc.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

r"7ra&ul c"&uni#a#ii a=u#a la 9a#i9Dacerea ur&a#"arel"r ":iec#i)e< Este 3le>i%ila datorita diversi3icarii si complementaritatii paletei instrument Este tinta a prioritatii statelor si a omului vulnera%il Este coorgani'ata in cadrul Ministerelor Comisiei Europene si spre e>terior cu donatori si parteneri0la nivelul domeniului precum si la nivelul sediilor Este de3init- intr-o coerenta si complementara cale cu respect pentru o politica sectoriala0 suplimentara si cu respect pentru inerventii suplimentare de conducere nationala si intindere regionala

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

In'ica#"ri 8ndicatorii au starnit o interesanta crestere la nivel inrternational Acest interes este distri%uit intre institutiile 6niunii Europene si anume Comisiei.

1 2

 8n cadrul o3iciului de Cooperare Europeana0 9i7urana#a ali&en#ara si 9ecuri#a#ea ali&en#ara sunt interesate de indicatorii pentru monitori'area si impactul proiectului. Aceasta a initiat un proces al rationali'arii criteriului de selectie ale tarilor %ene3iciare. Ast3el se urm-reste @ In9erarea pr"7ra&el"r in 9#ra#e7iile e;i9#en#e Di9#in7erea in#re 'e9c"peririle )aria#e ale pr"7ra&el"r C"&i9iei
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Cu privire la tarile ACP (cum ar 3i A3rica) care %ene3icia'a de conventie cu 6niunea Europeana0 stricta articulare este cercetata intre programele 3inantate interior de ,undatia &e'voltarii Europene0 prin strategii glo%ale0 si de programele nationale caracteristice0 respectiv de acele 3inantari in cadrul programelor securitatii alimentare. 8n tarile de'voltate nu e>ista mem%rii ai ACP0 coordonarea 3iind cercetata cu programele speciale0 indi3erent daca acestea au programe in tarile Europei de Est. :oile state indepedente sau programe ale ;te9nicii si 3inantarii cola%orarii< in America "atina si in Asia.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

C"&ple&en#ari#a#ea 9i c"la:"rarea cu S#a#ele Me&:re 9i al#ii '"na#"ri Comunitatea cola%orea'a si se consulta cu *tatele Mem%re si ast3el apar mai multe stadii @ 9#a'iul 'eDinirii 9#ra#e7iei 'a#"ri#a 9i7uran#ei ali&en#areC7rupul Securi#a#ii Ali&en#are ale C"n9iului 9i 9#a'iul prezen#arii in#er)en#iil"r 9#ra#e7ice 9i al 'eDinirii pr"7ra&el"r 'irec# 'e C"&i9ia Securi#a#ii Ali&en#are @c"&i9ie care a'uce i&preuna reprezen#an#i ai 9#a#el"r &e&:re A! Comisia *igurantei Alimentare si Programul *ecuritatii Alimentare sunt in mod regulat supuse Parlamentului European si sunt su%iect de de'%atere.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Cola%orarea cu alti donatori este data in diverse autori'ari0 in particular0 in cadrul comisiilor ale e>pertilor 1rgani'atiei pentru Agricultura si Alimentatie (,A1) si in cadrul G,P unde Comisia Europeana a putut avea aceasta anali'a a situatiilor au'ite. Comisia0 in inc9eierea cola%orarii cu

1 3

*tatele Mem%re0 a 3ost 3oarte activa in renegocieri ale conventiei securitatii alimentare in 199/E99. &e asemenea0 acolo sunt speci3ice cola%orari de intelegere cu anumiti donatori ce cuprind aspectul securitatii alimentare. &eci0 Comisia Europeana 6*A8& si Ministerul *tatelor Americane a lansat in 1995 o noua etapa a unitiativei transatlantice cu scopul intaririi cola%orarii in di3erite domenii (sc9im%ari glo%ale0 economice si comerciale0 sta%ilitate0 securitate0 cresterea cola%orarii etc.). A#utorul privind acordarea de 9rana este tot mai limitat in ca'urile de urgenta0 a perioadelor de dupa cri'e si a rea%ilitarilor. &oar o mica parte din acest a#utor este vandut in piete si permite constitutia 3ondurilor destinate alimentatiei. Cea mai mare parte a acestei des3asurari al a#utorului 9ranii este su%iectul li%erei distri%utii care tinteste in oamenii vulnera%ili sau este 3olosit pentru reconstruirea nationala a siguranei stocurilor. ?inta a#utorului in natura este adesea condusa de G,P si :O1Ps. A#utorul pentru sistemele nationale de prevenire a cri'elor este o importanta 'ona de interventie0in particular de re'ervele stocurilor sigure nationale. Prioritatea data localnicilor si cumparatorilor de asemenea ramane o caracteristica a a#utorului.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

8n tarile cele mai sarace sau in 3a'a rea%ilitarii0 interventia in spri#inul productiilor agricole este 3acuta su% 3orma distri%uirii spre tinta a semintelor complementare cu distri%uirea alimentelor pentru a insoti resta%ilirea persoanelor 3ara locuinte. A#utorul in natura ramane un important component al programului de siguranta a alimentatiei comunitatii. 1ricum in tarile in care lipseste o capacitate su3icienta de conducere acest a#utor tinde sa 3ie inlocuit de actiuni de a#utorare a 3acilitarii circulatiei disponi%ile guvernului sa reali'e'e constrangerile conectate cu %alanta platilor.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Ac#iunile 'e 9up"r#

1 !

Actiunile de suport cuprind o mare varietate de instrumente care 3ac posi%ila cunoasterea corespun'atoare a necesitatilor speci3ice a %ene3icieriarilor administratiilor0 a sectorului privat si a gospodariilor vulnera%ile in ceea ce priveste siguranta alimentatiei@ de'voltarea productiilor agricole (acces la alimente si seminte0 de'voltarea creditului rural0 microproiect)0 suport pentru piete0 rea%ilitare (instrumente tinta si distri%uirea de alimente ) sistem de prevenire a cri'elor (siguranta nationala a stocurilor0 un sistem de prevenire

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Ac#iunile 'e 9up"r# Facili#a#ile circula#iei ,acilitarea in circulatie este un a#utor 3inanciar permitand tarilor %ene3iciare sa compense'e de3icitul de re'erve0 3iind direct aprovi'ionati cu alimente pe pietele de des3acere regionale si internationale. 8mplicarea operatorilor privati este incura#ata multumita accesului mai usor la %anii necesari pentru importul comercial.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Me#"'ele 'e in#er)en#ie A! A=u#"rul 'irec# Mai mult de #umatate din programul de a#utor si siguranta in alimentatie este devotat a#utorului direct. 1data ce comisia intervine direct la locul 3aptei0 o conditie esentiala a a#utorului direct este sa asigure un parteneriat strans cu guvernul tarilor %ene3iciare si cu implementarea pe termen lung a strategiilor de siguranta a alimentatiei. &e'voltarea strategiilor de acest gen este %a'ata pe politica dialogului pe termen lung. Asta'i principalul instrument implementat sa sustina acesti pasi este suportul %ugetar. A#utorul %ugetar poate mai mult sau mai putin sa tinteasca o%iectivele cautate.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Me#"'ele 'e in#er)en#ie

1 5

B! A=u#"rul in'irec# A#utorul indirect constituie al doilea st4lp al programului de siguranta al alimentatiei. &posi%ilitatea comisiei sa sustina 3inanciar organi'atiile si programele pentru competenta lor speci3ica si pentru avanta#ele lor. &in 1997 contri%utia comisiei europene la 3inantarea activitatilor programului mondial al alimentatiei a 3ost centrata pe urgentele internationale ale re'ervelor alimentare si pe programul de sustinere al re3ugiatilor si al persoanelor 3ara locuinte. ?arile carora li se acorda a#utor in %a'a politicilor alimentare0 sunt declarate demne de ales (eligi%ile) numai in %a'a unor criterii 3ormulate in $egulamentul 1292E9+. Ele sunt divi'ate in doua grupuri @ cele care %ene3icia'a de a#utorul structural si cele care sunt in stare de cri'a sau part-cri'a. ,le>i%ilitatea in procesul anual de selectie ramane mare. ?arile care %ene3icia'a de a#utorul structural apar printre tarile minim de'voltate0 cu venituri mici si de3icit de 9rana 0 cu un nivel mare de insecuritate alimentara si care impartasesc dorinta de a de'volta o politica de securitate alimentara coerenta si de lunga durata. ?arile in stare de cri'a sau post-cri'a sunt determinate dupa mai multe pro%leme alimentare care se repeta in mod periodic. Ele sunt tintite de programele "$$& ("egaturi intre A#utor $ea%ilitare si &e'voltare)0 centrate pe transportul de a#utor alimentar insotit de sustineri complementare0 3inaciare si te9nice adresate riscului 3oametei sau nevoilor pentru rea%ilitarea in3rasctructurii lor economice si sociale0 urmate de cri'e politice sau con3licte te9nice la 3el ca si de o proasta recolta.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Le7a#uri in#re A=u#"r- Rea:ili#are 9i Dez)"l#are @L!R!R!DA Conceptual "$$&0 poate 3i de3init dupa cum urmea'a@ programe de rea%ilitare care preiau treptat a#utorulEeventualul a#utor pentru a sta%ili situatia economica si sociala si pentru a 3acilita tran'itia catre un mi#loc si o lunga perioada de de'voltare strategica (de3initie data de Comisia Comunicatiilor despre "$$& aprilie 199+). Comunicatul Comisiei Europene catre Consiliul European si catre Parlamentul European (23 aprilie 2 1) aminteste ca acest concept priveste ;'onele gri<dintre situatiile de urgenta si de'voltare. Acest comunicat demonstrea'a de asemenea un element 3undamental al "$$&@ prevenirea cri'elor.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

1 +

Le7a#uri in#re A=u#"r- Rea:ili#are 9i Dez)"l#are @L!R!R!DA "a nivelul liniei %ugetare dintre A#utorul Alimentar si *ecuritatea Alimentara0 conceptual "$$&0 o3era programe si proiecte care permit @ 8ntr-o perioada 9cur#a 'e #i&p0 prevenirea deteriorarii situatiei persoanelor a3late in cri'e. o E;e&ple< a#utor alimentar distri%uit pentru a evita decapitali'area (des3iintarea) gospodariilor (3amiliilor) sau pentru a evita ca acele gospodarii (3amilii) sa consume semintele. ;%ani pentru munca< pentru a im%unatatii veniturile si capacitatea 3amiliei (gospodariei ) de a o%tine 9rana7
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Le7a#uri in#re A=u#"r- Rea:ili#are 9i Dez)"l#are @L!R!R!DA 8ntr-o perioada &e'ie 'e #i&p0 sustinerea celor mai vulnera%ile persoane pentru a 3i capa%ile sasi asigure propria securitate alimentara in urma unei cri'e si la nivelul lor0 sa-si sta%ileasca (instaure'e) un sistem de micsorare a riscurilor o E;e&ple<

distri%uirea de alimente sau seminte im%unatatite pentru a creste calitatea 9ranei7 venit- generea'a activitati ca a#utor alimentar7 diversi3icarea productiilor0 a#utoarele de acest tip nu sunt speci3ice situatiilor post-cri'a.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Le7a#uri in#re A=u#"r- Rea:ili#are 9i Dez)"l#are @L!R!R!DA Pe #er&en lun70 sustinerea societatilor civile si guvernamentale pentru instaurarea de cadre legale si institutionale corespun'atoare pentru prevenirea cri'elor0 indi3erent daca sunt naturale0 economice sau de origine umana. o E;e&ple< adaptarea politicii de impiedicare a cri'elor naturale0 de'voltarea de sisteme de in3ormatie pentru oameni0 introducerea de celule de coordonare.

1 7

RETEAUA EURO EANA DE SECURITATE ALIMENTARA @RESALA

:umeroase tari se con3runta cu serioase0 repetate cri'e alimentare care au consecinte teri%ile pentru cei mai saraci oameni. Europa in mod particular Comisia Europeana - a creat instrumente speci3ice pentru a solutiona0 pe cat de %ine posi%il aceste cri'e de origine cli&a#ica3 ec"n"&ica3 p"li#ica

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

8n situatii de cri'e si su3erinte alimentare@ C"&i9ia Eur"peana< distri%uie repede si direct a#utor alimentar oamenilor 8ntr-o situatie de post-cri'a@ o C"&i9ia Eur"peana< o rea%ilitea'a conditiile de acces la 9rana 8n 3inal in multe situatii structurale de securitate alimentara0 C"&i9ia Eur"peana <

1 /

de'volta programe de securitate alimentara care permit oamenilor sa se alimente'e si sa ia parte la propria lor de'voltare.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Pentru a instaura aceasta politica0 Comisia a 3olosit mai multe mi#loace@ Re#ea Eur"peana 'e Securi#a#e Ali&en#ara ($E*A")0 convingand toata planeta sa-i a#ute sa anali'e'e0 sa previna sa conduca situatiile de cri'a si post-cri'a alimentara la 3el ca si cele de securitate alimentara.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

IATA MARFURILOR ALIMENTARE Bn mod similar altor tipuri de pie.e0 pia%a pr"'u9el"r ali&en#are poate 3i de3init- 3ie ca@ ansam%lul rela.iilor de v4n'are cump-rare a produselor alimentare sau locul de 5nt4lnire a cererii cu o3erta glo%al- pentru aceste tipuri de produse. &in interac.iunea cererii cu o3erta se 3ormea'- pre.urile 2i ia na2tere concuren.a. o Cererea o ODer#a
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Cererea 'e pr"'u9e ali&en#are re3lect- consumul mani3estat din partea popula.iei0 adic- totalitatea nevoilor de consum de produse alimentare du%late 2i de puterea de cump-rare este practic continu- dar varia%il- din puct de vedere cantitativ0 calitativ 2i sortimental.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

C"n9u&ul 'e pr"'u9e ali&en#are prezin#( c?#e)a carac#eri9#ici< consumul este puternic in3luen.at de necesit-.ile0 dorin.ele0 pre3erin.ele 2i preten.iile oamenilor7 consumul se a3l- 5n str4ns- leg-tur- cu o3erta de produse alimentare de pe pia.-7

1 9

 consumul este determinat 5ntr-o mare m-sur- de 3actori economici de.ine o pondere varia%il- 5n consumul gospod-riilor
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Cererea 'e pr"'u9e ali&en#are 1. Consumul este puternic in3luen.at de necesit-.ile0 dorin.ele0 pre3erin.ele 2i preten.iile oamenilor7 :ecesitatea produselor alimentare este una vital-. &orin.ele sunt mani3est-ri mai mult sau mai pu.in su%iective ale oamenilor. Pre3erin.ele sunt dorin.e selective. Preten.iile sunt cerin.e sporite 5n leg-tur- cu anumite produse alimentare. Pentru a 3i satis3-cute aceste elemente tre%uie cunoscute@ sursele 2i procedeele te9nice utili'ate 5n producerea alimentelor0 sortimentul precum 2i caracteristicile produselor alimentare

2. Consumul se a3l- 5n str4ns- leg-tur- cu o3erta de produse alimentare de pe pia.-7 3. Consumul Este determinat 5ntr-o mare m-sur- de@ 3actori economici@(puterea de cump-rare0 nivelul pre.urilor) noneconomici (demogra3ici0 3i'iologici0 sociali0 religio2i0 culturali0 etc)7 !. &e.ine o pondere varia%il- 5n consumul gospod-riilor@ pe m-sura cre2terii veniturilor 3amiliilor scade procentul c9eltuielilor destinate ac9i'i.ion-rii produselor alimentare

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

IATA MARFURILOR ALIMENTARE Cererea 'e pr"'u9e ali&en#are C"n9u&ul popula.iei de produse alimentare tre%uie s- ai%- la %a'- @ Principiile alimenta.iei ra.ionale 2i ec9ili%rate din punct de vedere nutritive. :erespecatrea regulilor igienei alimentare determin- 3recvent apari.ia st-rilor de %oal- cu su%strat nutri.ional. "a nivel macroeconomic0 calitatea alimenta.iei este str4ns legat- de calitatea vie.ii@

11

 -rile 5n care nivelul de via.- este ridicat se caracteri'ea'- 2i printr-un consum de produse alimentare de calitate. 5n .-rile sla% de'voltate0 cu un nivel de via.- sc-'ut 2i calitatea produselor alimentare este redus-.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

ODer#a 'e pr"'u9e ali&en#are are ca 2i caracterististic- principal- ;e>plo'ia< sortimental- determinat- de apari.ia de produse noi0 semi3a%ricate sau 3inite0 dar 2i utili'area unor materii prime neconven.ionale (aditivi alimentari)0 5nglo%4nd te9nologii noi de producere0 prelucrare0 pre'entare0 2i av4nd e3ecte nutritive modi3icate. Bn pre'ent0 o3erta de produse alimentare cunoa2te 2i o di3eren.iere accentuat- (e>ist- o personali'are a produselor ca sortiment0 ingrediente0 propriet-i0 calitate0 sisteme de am%alare0 servicii).
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

ODer#a 'e pr"'u9e ali&en#are M-r3urile alimentare moderne se carac#erizeaz( printr-un@ 5nalt grad de prelucrare0 5ncorpor4nd 5ntr-o m-sur- din ce 5n ce mai mare progresul te9nico-2tiin.i3ic un num-r e>tins de servicii.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

MarDa ali&en#ar( &"'ern( este un sistem %icomponent produs am%ala#0 sistem 5n care cele dou- componente se intercondi.ionea'- 2i in3luen.ea'- reciproc. toate aceste aspecte impun o a%ordare managerial- comple>- a comerciali'-rii produselor alimentare. Corelarea cererii cu o3erta de produse alimentare constituie un ":iec#i) al politicii alimentare pe plan na.ional. ?otu2i o3erta de produse alimentare nu este 5n per3ect ec9ili%ru cu cererea de consum alimentar re'ult4nd un de3icitE e>cedent raportat la produc.ia de alimente a unei .-ri ceea ce impune importuri sau e>porturi de produse alimentare.

111

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

A9pec#e pri)in' a:"r'area cla9ic( $i &"'ern( a cali#(%ii , :o.iunea de JCALITATE< va repre'enta 5n permanen.- un domeniu de interes ma#or a teoriei 2i practicii economice. Bn pre'ent0 pro%lemele calit-.ii repre'int- domenii de studiu de sine st-t-toare de natur-@ te9nic-0 economic-0 #uridic-0 sociologic-0 estetic-0 a3late 5ntr-un permanent proces de evolu.ie.

A:"r'area ec"n"&ic( a calit-.ii este cea mai interesant- 2i pertinent- @ de3ini.ii0 caracter0 iposta'e0 m-surare0 3actori determinan.i0 reali'are 2i asigurare continu-0 trans3orm-ri0 e3ecte0 etc.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

A9pec#e pri)in' a:"r'area cla9ic( $i &"'ern( a cali#(%ii * &e3ini.iile date acestei no.iuni sunt 5n num-r mare (peste 1 preocup-rile constante ale societ-.ii. ) 2i evolu.ia lor re3lect-

Cali#a#ea a D"9# 'enu&i#( pen#ru 8ncepu# ca <9i7uran%( 8n u#ilizare3 ap#i#u'ine 'e u#ilizare3 c"nD"r&i#a#e cu cerin%ele3 c"nD"r&i#a#e cu 9peciDica%iile! 6lterior calitatea a 5nsemnat 7ra'ul 9au &(9ura 8n care e9#e 9a#i9D(cu#( " ne)"ie0 sau gradul de utilitate socialBn 19/+ 1rgani'a.ia 8nterna.ional- de *tandardi'are aprecia calitatea ca ;an9a&:lul 'e pr"prie#(%i $i carac#eri9#ici ale unui pr"'u9 9au 9er)iciu care 8i c"nDer( ace9#uia ap#i#u'inea 'e a 9a#i9Dace nece9i#(%i e;pri&a#e 9au i&plici#eK!

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

112

A9pec#e pri)in' a:"r'area cla9ic( $i &"'ern( a cali#(%ii Bntr-o alt- de3ini.ie calitatea ca grad de satis3acere a unor necesit-.i este ;aptitudinea unui produs de a dispune de un ansam%lu de caracteristici te9nice0 sociale0 economice 2i de protec.ie a mediului care-i con3er- posi%ilitatea satis3acerii 5ntr-un anumit grad a unor necesit-.i speci3icate sau implicite<. $ela.ia calitate client tre%uie s- 3ie repre'entat- 5n de3ini.ia calit-.ii 5ntruc4t %ene3iciarul 2i nu produc-torul 9ot-r-2te ce este calitatea.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

A9pec#e pri)in' a:"r'area cla9ic( $i &"'ern( a cali#(%ii / Bn noul conte>t creat calitatea intrinsec- a produsului 3init nu este su3icient- pentru materiali'area o%iectivelor organi'a.iilor. Este nevoie de calitate e>tins- sau cali#a#e #"#al( adic- @ 9a#i9Dacerea ne)"il"r clien%il"r 8n ceeace pri)e$#e cali#a#ea pr"'u9ului 9au 9er)iciil"r3 li)rarea can#i#(%il"r ceru#e la &"&en#ul $i l"cul '"ri#3 la un c"9# c?# &ai re'u9 pen#ru clien#3 8n c"n'i%iile un"r rela%ii c"r'iale $i eDicien#e cu ace9#a $i ale unui 9i9#e& a'&ini9#ra#i) D(r( er"ri3 8ncep?n' cu ela:"rarea c"&enzii $i p?n( la pla#a Dac#uriiPP.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

A9pec#e pri)in' a:"r'area cla9ic( $i &"'ern( a cali#(%ii 0 Modaliatea practic- de reali'are a calit-.ii totale este revolu.ionarul Si9#e& 'e Mana7e&en# al Cali#(%ii @SMCA sau noua 3iloso3ie a a3acerilor moderne. *MC este RPansam%lul de activit-.i coordonate pentru a orienta 2i controla o organi'a.ie 5n ceeace prive2te calitatea RP Proiectarea 2i implementarea unui ast3el de sistem se 3ace 5n 3unc.ie de @ o necesitati0 o o%iective speci3ice0

113

o produsele 2i serviciile pe care le 3urni'ea'-0 o procesele des3-2urate0 o m-rimea 2i structura organi'a.iei. 8mplementarea unui *MC este un proces di3icil care presupune voin.-0 e3orturi importante (3inanciare)0 timp.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

A9pec#e pri)in' a:"r'area cla9ic( $i &"'ern( a cali#(%ii 1 6n aspect deose%it este sc9im%area mentalit-.ii oamenilor 3a.- de calitate0 ceeace impune ca prim- m-sur- organi'atoric- reali'area educa.iei 5n spiritul calit-.ii la cei care sunt direct implica.i 5n o%.inerea ei. 1amenii au tendin.a de a percepe calitatea doar ca dimensiune a produsului sau serviciului 3inal0 atitudine eronat- care demonstrea'- o insu3icient- cultur- a calit-.ii. Calitatea este re'ultatul tuturor activit-.ilor care au drept re'ultat o%.inerea ei deci necunoa2terea 2i nerespectarea principiilor calit-.ii 5n 3a'ele intermediare nu se poate concreti'a 5n calitate 3inal-. ,unc.ionarea e3icient- 5nseamn- activit-.i corelate. 1 activitate utili'ea'- resurse elemente de intrare 2i le trans3orm- 5n elemente de ie2ire care constituie0 5n mod direct0 elementele de intrare 5n procesul urm-tor.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

A9pec#e pri)in' a:"r'area cla9ic( $i &"'ern( a cali#(%ii 4 Certi3icarea *MC demonstrea'- c- des3-2urarea tuturor proceselor din 5ntreprindere0 5ncep4nd cu studiul pie.ei 2i termin4nd cu urm-rirea produselor 5n timpul utili'-rii sau consumului 5ndepline2te condi.iile impuse de standardul sau documentul pe %a'a c-ruia s-a reali'at certi3icarea. Certi3icarea *MC se 3ace cel mai 3recvent pe %a'a standardelor din 3amilia 8*1 9 care 5n anul 2 au 3ost revi'uite 2i adaptate noilor realit-.i ale economiei concuren.iale. *tandardul 9 1@ 2 sta%ile2te cerin.ele pentru con3igurarea *MC. *tandardul promovea'- a%ordarea de tip proces 5n de'voltarea0 implementarea 2i 5m%un-t-.irea e3icacit-.ii *MC0 5n scopul cre2terii satis3ac.iei clientului prin 5ndeplinirea cerin.elor acestuia. 11!

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

L Fac#"rii care 'e#er&ina cali#a#ea pr"'u9el"r ali&en#are Calitatea produselor alimentare este in3luen.at- de o multitudine de 3actori. Cea mai utili'at- clasi3icare a 3actorilor calit-.ii este aceea dup- natura lor0 e>ist4nd urm-toarele categorii@ 3actori naturali0 te9nici 2i te9nologici0 sociali 2i 3actorul uman.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Fac#"rii na#urali au o in3luen.- deose%it- 2i 5n multe ca'uri pu.in controla%il- asupra calit-.ii produselor alimentare. ac.ionea'- direct sau indirect 2i sunt repre'enta.i de@ Dac#"rii 'e &e'iu (caracteristicile solurilor0 cantitatea de precipita.ii0 gradul de e>punere la soare0 temperatura mediului am%iant0 calitatea apei 2i a aerului) Dac#"ri 7ene#ici (transmiterea pe cale ereditar- a 5nsu2irilor care determin- mari randamente productive sau o calitate deose%it- a materiilor prime care vor 3i prelucrate su% 3orma diverselor produse alimentare).

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Fac#"rii #e>nici $i #e>n"l"7ici ac.ionea'- 5n s3era produc.iei %unurilor alimentare 2i sunt repre'enta.i

115

de cl-dirile 5n care se des3-2oar- procesele de produc.ie (caracteristici constructive care permit %una des3-2urare a 3lu>urilor te9nologice0 parametrii de microclimat)0 te9nologii de o%.inere (etape0 metode de prelucrare0 re.ete de 3a%ricare)0 materii prime 2i au>iliare utili'ate (calitatea acestora condi.ionea'- 5n mod direct calitatea produselor alimentare 3inite)0 am%ala#e 2i sisteme de am%alare (caracteristicile materialelor 2i aplicarea metodelor moderne de am%alare determin- capacitatea de protec.ie a calit-.ii 2i integrit-.ii produselor pe perioada depo'it-rii0 transportului 2i comerciali'-rii0 asigurarea condi.iilor pentru pre'entarea estetic- a produselor)0 sisteme de marcare 2i etic9etare a produselor (identi3icarea produselor0 in3ormarea consumatorilor)0 metode 2i mi#loace de transport adaptate naturii produselor alimentare0 metode 2i condi.ii de p-strare (incinte speciale de depo'itare0 condi.ii de microclimat0 igiena0 respectarea regulilor de depo'itare). utila#e de produc.ie (per3orman.e0 3ia%ilitate)0

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Fac#"rii 9"ciali au o importan.- aparte implicarea lor 5n asigurarea calit-.ii produselor alimentare 3iind mai di3icil de controlat 2i evaluat. Cei mai relevan.i sunt@ cultura organi'a.ional- precum 2i cultura individual- a calit-.ii mani3estat- din partea personalului 2i a clien.ilor 3irmelor.

Cul#ura "r7aniza%i"nal( determin- 5n mod decisiv modul 5n care se produce implementarea sistemului de management al calit-.ii ca modalitate de a controla 2i orienta organi'a.ia c-tre reali'area calit-.ii totale0 5n direc.ia o%.inerii ma>imului de satis3ac.ii din partea clien.ilor interni 2i e>terni.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Cul#ura "r7aniza%i"nal( Proiectarea 2i implementarea unui sistem de management al calit-.ii este un proces condi.ionat de elementele culturale pree>istente la 5nceperea procesului0 de disponi%ilitatea de a integra noi

11+

valori0 orient-ri0 principii 2i norme renun.4nd la mentalit-.i retrograde0 ne3avora%ile0 dar 2i de cre2tere a implic-rii personale. Con3igurarea sistemului de management al calit-.ii presupune 5nsemnate sc9im%-ri organi'a.ionale 3ind un proces de durat-. Prin implementarea 2i men.inerea unui sistem de management al calit-.ii 5n organi'a.ie se 3ormea'- o cultur- organi'a.ional- puternic-

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Fac#"rul u&an cu in3luen.- asupra calit-.ii 5ntrune2te toate caracteristicile generale ale 3actorilor sociali pre'ent4nd suplimentar 2i unele particulare@ caracteristici 3i'ice0 intelectuale0 grad de preg-tire pro3esional-.

Calitatea produselor este a2adar re'ultanta unui proces@ colectiv0 multi3a'ic0 cu repetare ciclic-0 la care particip- 5ntr-o anumit- succesiune 3actorii o%iectivi 2i su%iectivi mai sus men.iona.i. Activit-.ile generale ale acestui proces de constituire a calit-.ii 5n ordine cronologic- sunt@ cercetarea pie.ei0 cercetarea 2tiin.i3ic-0 proiectarea 2i preg-tirea procesului te9nologic0 procurarea materiilor prime0 asigurarea resurselor umane0 des3-2urarea produc.iei0 controlul procesului te9nologic0 comerciali'area produselor0
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

$epre'entarea gra3ic- a ciclului este cunoscut- su% denumirea de ;9pirala

cali#(%ii< sau ;9pirala pr"7re9ului cali#(%ii<

5ntruc4t reluarea 3iec-rui ciclu se 3ace plec4nd de la o %a'- in3orma.ional- superioardat- de e>perien.a acumulat- anterior0 aspect care constituie premisa 5m%un-t-.irii continue a calit-.ii.

117

OLITICI I STRATE.II NUTRITIONALE

"li#ici nu#ri#i"nale SCO @ asigurarea unui ec9ili%ru 5ntre tre%uin.ele 3i'iologice de consum alimentar 2i aportul de nutrien.i pentru satis3acerea acestora 8n tariile de'voltate aceste politoci0 se reali'ea'a prin "li#ici 7u)erna&en#ale@ o ,i>area unor su%ventii pentru o%tinerea alimentele de %a'- materii prime7 o *ta%ilirea unor standarde 5n materie de de3inire a unor produse 2i crearea unor institu.ii pentru aplicarea acestor reglement-ri. In9#ru&en#e 'e p"li#ic( nu#ri%i"nal(@ o *u%ven.ii ale consumului de alimente de prim- necesitate0 tic9ete pentru masa0 alimente antidot7 o Programe pentru suplimente alimentare in 2coli0 gradinite7 o Educarea nutri.ional- a popula.iei
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Ali&en#a%ia 9(n(#"a9( $i 9i7uran%a ali&en#el"r alimentele si alimentatia repre'inta o pro%lema deose%it de importanta in orice societate are consecinte economice 0 sociale 0 in3luentand mediul si sanatatea umana

11/

 prioritara este desigur protectia vietii si sanatatii Pentru prote#area sanatatii consumatorului este nevoie de norme care sa reglemente'e principiile generale si e>igentele privind@ c"n'i#iile 'e Da:rica#ie 3 c"&p"zi#ia c"&ercializarea pr"'u9el"r ali&en#are

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

conceptul de siguranta alimentelor cuprinde@ producerea si comerciali'area de alimente sigure pentru consumator0 de alimente care sa corespunda cerintelor nutritive si de calitate avind ca scop 3inal mentinerea starii de sanatate

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

$ol important au si e3orturile $omaniei de a se integra in 6niunea Europeana 8n 1997 Comisia Europeana a restructurat serviciile din domeniul securitatii si igienei alimentelor %a'indu-se pe evaluare stiinti3ica si pe control . Au 3ost adoptate in acest scop@ Car#ea )er'e (1997) privind principiile generale ale legislatiei alimentelor Car#ea al:a a securitatii alimentare (2 securitate alimentara. ) care cuprinde orientarile actuale ale politicii de

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

rincipiile 7enerale ale p"li#icii 'e a9i7urare a 9i7uran#ei ali&en#el"r , Car#ea al:a contine propuneri care trans3orma politica alimentara intr-un instrument %a'at pe urmatoarele principii generale @ a%ordare glo%ala 0 integrata

119

de3inirea clara a responsa%ilitatilor trasa%ilitatea produselor alimentare coerenta 0 e3icienta 0 dinamism si transparenta anali'a riscurilor independenta 0 e>celenta si transparenta avi'elor stiinti3ice principiul precautiei

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

rincipiile 7enerale ale p"li#icii 'e a9i7urare a 9i7uran#ei ali&en#el"r * 6niunea Europeana are o legislatie ampla privind productia primara de produse agricole si productia industriala de alimente procesate. Ea cuprinde o@ le7i9la#ie J"riz"n#ala ; care are prevederi aplica%ile #u#ur"r ali&en#el"r si le7i9la#ie J)er#icala< care cuprinde prevederi pentru #ipuri 9peciDice 'e ali&en#e !
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

rincipiile 7enerale ale p"li#icii 'e a9i7urare a 9i7uran#ei ali&en#el"r Le7i9la#ia "riz"n#ala este repre'entata de peste 13 de directive Ea se re3era la@ aditivii alimentari 0 contaminantii alimentari0 etic9etarea si pre'entarea alimentelor0 controlul o3icial al %unurilor alimentare0 igiena alimentelor 0 alimente pentru utili'ari nutritionale speciale0 12

 materiale si articole care intra 5n contact cu alimentele0

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

rincipiile 7enerale ale p"li#icii 'e a9i7urare a 9i7uran#ei ali&en#el"r / tratarea alimentelor cu radiatii ioni'ante 0 alimentele provenite din organisme modi3icate genetic re'iduurile de medicamente de u' veterinar re'iduurile de pesticide . Le7i9la#ia )er#icala se re3era la@ caracteristicile si compo'itia unor produse ca ciocolata 0 gemurile laptele de consum 0 'a9arul0 mierea 0 apele minerale naturale 0 apa pota%ila . $esponsa%ilitatea unei productii ali&en#are 9i7ure este impartita intre "pera#"ri si au#"ri#a#ile na#i"nale. Opera#"rii au responsa%ilitatea@ respectarii prevederilor legale si minimali'arii riscurilor asupra sanatatii

Au#"ri#a#ile na#i"nale au responsa%ilitatea@ sa asigure ca legislatia privind siguranta alimentara este respectata de operatori.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

C"n#r"lul Ca urmare este nevoie sa se cree'e un cadru uni3orm de sisteme de control. Acest cadru va avea trei elemente de %a'a @ Ccri#eriile "pera#i"nale sta%ilite la nivel comunitar0 pe care tre%uie sa le intruneasca autoritatile nationale. 1. r"ce'uril 'e c"n#r"l. Acestea vor promova strategii nationale coerente si vor identi3ica prioritatile %a'ate pe riscuri si cele mai e3iciente proceduri de control.

2. C""perarea a'&ini9#ra#i)a privind de'voltarea si operarea sistemelor de control. 121

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

InD"r&area c"n9u&a#"ril"r 8n toate aspectele privind siguranta alimentara0 este esentiala recunoasterea totala a consumatorului in calitatea sa de parte interesata0 iar interesele sale vor 3i luate in considerare prin@ consultarea pu%licului privind toate aspectele de siguranta alimentara asigurarea unui cadru de discutii (de'%ateri pu%lice) intre e>pertii stiinti3ici si consumatori 3acilitarea unui dialog international intre consumatori0 atat la nivel european cat si mondial.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

E#ic>e#area $i recla&a Consumatorilor tre%uie sa li se 3urni'e'e in3ormatii esentiale si corecte ast3el incat sa poata 3ace alegeri in3ormate. $egulile restrictive de etic9etare tre%uie prin urmare sa garante'e in3ormarea consumatorului privind caracteristicile produsului care determina alegerea0 compo'itia0 depo'itarea si utili'area unui produs. 1peratorii tre%uie sa ai%a li%ertatea de a 3urni'a mai multe in3ormatii pe etic9eta0 cu conditia ca acestea sa 3ie corecte si sa nu induca in eroare. &irectiva privind etic9etarea inter'ice ca produselor alimentare sa li se atri%uie proprietatea de a preveni0 trata sau vindeca %oli umane sau re3erirea la ast3el de proprietati.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Nu#ri#ia Asigurarea protectiei sanatatii pu%lice nu se limitea'a la siguranta c9imica0 %iologica si 3i'ica a alimentelor. ?re%uie sa vi'e'e de asemenea asigurarea do'ei de nutrienti de %a'a0 limitand do'ele de alte elemente pentru a evita e3ectele daunatoare asupra sanatatii0 inclusiv e3ectele anti-nutritionale. 8n3ormatiile stiinti3ice au aratat ca un regim alimentar adecvat si variat repre'inta un 3actor 3oarte important in mentinerea unei %une sanatati si a unei %une conditii generale. 122

Comisia anali'ea'a de'voltarea unei politici nutritionale cuprin'atoare si coerente

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

I&pac#ul e#ic>e#arii nu#ri#i"nale a9upra p"li#icii 9i prac#icii 9"ciale pri)in' pr"#ec#ia c"n9u&a#"riil"r , 8mportan.a declar-rii valorii nutritive a alimentelor este %ine cunoscut- 5n momentul actual0 mai ales c- s3era sa de in3luen.- se 5ntinde dincolo de 2tiin.ele legate de nutri.ia omului0 inclu'4nd 2i 2tiin.ele implicate 5n produc.ia 2i comerciali'area produselor alimentare. Aceast- aten.ie deose%it- acordat- valorii nutritive e>plic- 5ntr-o mare m-sur- varietatea de 3actori ce au determinat apari.ia 2i evolu.ia etic9et-rii nutri.ionale.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

I&pac#ul e#ic>e#arii nu#ri#i"nale a9upra p"li#icii 9i prac#icii 9"ciale pri)in' pr"#ec#ia c"n9u&a#"riil"r * ,actori care au determinat apari.ia etic9etei nutri.ionale 1. +olu&ia in%u!tri i alim ntare.

2. $un%am ntar a " /a' )tiin&i$ic a "ro%uc&i i % alim nt 0 care tinde s- se alinie'e tot mai mult la cerin.ele ;pieei meta#olice3 pe care acestea 52i reali'ea'- utilitatea0 c4t 2i segment-rii din ce 5n ce mai nuan.ate a pie.ei consumatorilor 3. int n!i$icar a $orturilor " ntru a o$ ri oam nilor "o!i/ilitat a % a ! 6rni cor ct( !nto!

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

I&pac#ul e#ic>e#arii nu#ri#i"nale a9upra p"li#icii 9i prac#icii 9"ciale pri)in' pr"#ec#ia c"n9u&a#"riil"r 3 M din popula.ia adult- are pro%leme cu greutatea0 1 M din copiii de v4rst- 2colar- au o greutate mai mare dec4t cea normal-7 E3ectele alimenta.iei incorecte constau 5n@ dereglarea meta%olismului0 cre2terea colesterolului 2i e>cesul greut-.ii corporale 123

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

I&pac#ul e#ic>e#arii nu#ri#i"nale a9upra p"li#icii 9i prac#icii 9"ciale pri)in' pr"#ec#ia c"n9u&a#"riil"r / Pentru aceasta0 5n toate .-rile de'voltate se des3-2oar- o larg- campanie de educa.ie nutri.ionaladresat- pu%licului larg0 pentru de'voltarea con2tiin.ei consumatorilor 2i 5ncura#area sc9im%-rilor po'itive 5n o%iceiurile de 9r-nire0 etic9eta nutri.ional- repre'ent4nd o component- integrat- 5n cadrul acestor e3orturi. Un al pa#rulea Dac#"r 5l repre'int- n c !itat a % "rot c&i a con!umatorului( % a!igurar a unor alim nt !alu/r )i car ( ,n ac la)i tim"( ! cor !"un% c0t mai /in c rin& lor m ta/olic al organi!mului.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

OLITICI
"li#ici a7ric"le c"&une @ ACA

A.RICOLE

a 3ost politica comuna cea mai importanta si unul din elementele esentiale ale sistemului institutional al 6niunii Europene. O:iec#i)ele sale sunt sta%ilite in articolul 39 al ?ratatului de la $oma@ cresterea productivitatii0 garantarea unui nivel de viata ec9ita%il populatiei din agricultura0 sta%ili'area pietelor0 garantarea securitatii aprovi'ionarilor0 asigurarea consumatorului cu provi'ii la preturi rationale.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

12!

@ ACA a 3ost creat in 19+20 in momentul in care Europa era de3icitara in ma#oritatea produselor alimentare. Dunc#ia sa principala 3iind cea de a 9pri=ini pre#urile si )eni#urile in#erne Aceasta politica a contri%uit po'itiv la cresterea economica si a reusit sa garante'e aprovi'ionarea consumatorului european cu o gama ampla de produse alimentare calitative la preturi rationale. 6niunea Europeana s-a convertit in pri&ul i&p"r#a#"r si al '"ilea e;p"r#a#"r de produse agricole la nivel mondial. ?otusi0 sistemul0 care raspundea cert la o situatie de de3icit0 a mani3estat o serie de de3iciente cand Comunitatea a inceput sa produca mari e>cedente la ma#oritatea produselor sale agricole. Au aparut tensiuni in relatiile cu terte tari0 in special *6A0 nelinisti pentru e3ectele pe care le aveau e>porturile su%ventionate ale 6E in pretul mondial si in pre'enta proprie pe piata internationala. Costurile acestei politici au a#uns sa 3ie inaccepta%ile. Ast3el0 la s3arsitul anilor S/ e>ista de#a un acord generali'at din nevoia unei re3orme.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

8n iunie 19920 Consiliul de Ministrii de Agricultura ai 6niunii Europene a adoptat 3ormal re3orma PAC0 cea mai radicala din istoria sa. Aceasta re3orma presupune o pro3unda reorientare a politicii agricole comunitare@ 1. Preturile culturilor er%acee si a carnii de vita s-au redus la s3arsitul apro>imarii lor cu cele ale pietei mondiale. 2. Pentru a evita disparitia agricultorilor0 li se acorda0 in 3unctie de activitate plati compensatorii pentru reducerea preturilor de spri#in ale 6E. 3. 8n ca'ul cerealelor si altor culturi er%acee0 plata compensatiilor depinde in general de retragerea de pamanturi din productie Acest sistem a demonstrat ca este un instrument e3icace de control al productiei !. 8n s3arsit0 o importanta inovatie a noii PAC sunt mi#loacele insotitoare0 ce includ masuri agroam%ientale0 3orestiere si de pensionare anticipata. Aceste regimuri au desc9is noi oportunitati agricultorilor0 raspun'and in acelasi timp pro%lemelor medioam%ientale si structurale ale 6E.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

125

Politica AgricolK ComunK a 3ost de'voltatK cu scopul de a o3eri Europei siguran.K 5n privin.a stocurilor alimentare. rincipiile Dun'a&en#ale ale Politicii Agricole Comune au rKmas nesc9im%ate de-a lungul deceniilor @ garantarea pre.urilor pentru produsele agricole0 uneori situate c9iar deasupra nivelului pre.ului mondial 2i a#utoare 3inanciare %a'ate pe cantitatea produsK0 acord4nd o importan.K minorK e>cesului de produc.ie.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Politica AgricolK ComunK a 3ost cea mai %ine integratK dintre toate politicile 6niunii Europene. 8n anii 197 0 aproape 7 M din %ugetul 6niunii a mers 5n sectorul agricol. &upK o serie de re3orme0 c9eltuielile 5n domeniul agriculturii au scK'ut la 35M pentru perioada 2 7-2 13. Bn cadrul acelea2i perioade0 mai multe 3onduri (9.7M) au 3ost alocate pentru de'voltarea ruralK 2i e>tinderea responsa%ilitK.ilor 6niunii Europene.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

E>tinderea 6niunii de la 15 la 27 de *tate Mem%re a determinat o sporire a provocKrilor 5n domeniul Politicii Agricole Comune0 numKrul 3ermierilor cresc4nd la peste 7 M. 1rgani'a.iile repre'ent4nd 3ermierii au 3ost mul.umite cu sta%ilirea unui o%iectiv de minim 1 M pentru utili'area produselor %io pentru transport p4nK 5n 2 2 . 6niunea EuropeanK a creat ast3el posi%ilitatea pentru sectorul agricol de a #uca un rol ma#or 5n lupta 5mpotriva sc9im%Krii climei *istemul de interven.ie este men.inut0 dar pla3onul este 3i>at la C'ero; tone0 5ncep4nd cu anul 2 90 pentru gr4u dur0 ore'0 or'0 sorg 2i porum%. *ingura cereal- care %ene3icia'- de interven.ie este 7r?ul c"&un pen#ru paniDica%ie0 2i aceasta 5n limita a 3 milioane de tone pentru tot spa.iul european. *tatul rom4n0 prin institu.iile sale0 nu a 3ost capa%il s- 5n.eleag- 2i s- cree'e cadrul legislativ necesar pentru a pune Cpe picior de egalitate; agricultorii rom4ni cu ceilal.i agricultori europeni. 12+

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Bn cadrul %ilan.ului de s-n-tate al PAC0 au 3ost prev-'ute m-suri prin care s- se acorde compensa.ii pentru agricultorii din 'onele montane0 precum cei din Oermania0 ,ran.a 2i Austria0 a c-ror activitate va 3i a3ectat- de cre2terea cotelor de lapte. :u cu aceea2i unitate de m-sur- 5ns- s-a ac.ionat 5n ca'ul reducerii ta>elor vamale la importul de cereale reali'at de anumite state mem%re ale 6E. Perdan.i 5n aceast- situa.ie au 3ost produc-torii agricoli din Polonia0 $om4nia 2i =ulgaria0 iar compensa.ii pentru ace2tia nu au 3ost g-site.
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

=ilan.ul de s-n-tate se re'um- deci la mai pu.ine m-suri de regulari'are a pie.ei 2i la trans3eruri de 3onduri din primul pilon al PAC c-tre al doilea0 2i anume c-tre 3inan.area programelor de de'voltare rural-0 acestea din urm- din ce 5n ce mai mult deconectate de activitatea agricol-. A#utoarele directe devin din ce 5n ce mai rare 5n spa.iul european0 e>cept4nd cele c4teva 3inan.-ri pentru instrumentele de administrare a riscurilor. Constatarea este amar-@ Politica AgricolComun- este deconectat- de conte>tul actual 5n care tr-im. Europa tre%uie s- 3ie capa%il s- inove'e0 s- stimule'e apari.ia unei agriculturi moderne0 sinonim- cu cre2terea economic-0 s- cree'e locuri de munc- 2i s- gestione'e corect teritoriul agricol comunitar.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

"uand in considerare cele pre'entate anterior tre%uie s- se g-seasc- solu.ii pentru@ a garanta pre3erin.ele comunitare7 a inventa instrumente de sta%ili'are a pie.elor produselor agricole (stocuri de securitate etc.)7 asumarea voca.iei de net e>portator a 6E c-tre .-rile ter.e (.-rile mag9re%iene0 .-rile din 1rientul Mi#lociu etc.)7 127

reali'area de noi instrumente de gestionare a riscurilor (climatice0 de pia.-)7 a r-spunde noilor provoc-ri (5nc-l'irea glo%al-0 g-sirea de noi pie.e de des3acere).

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Con3orm distri%u.iei 3ondurilor provenite din %ilan.ul de s-n-tate al PAC0 c4t 2i din PE$E (Planul European de $elansare Economic-)0 $om4niei 5i revine suma de@ 1 2 milioane euro0 care va 3i alocat- ast3el@ 3+ milioane pentru energie regenera%il-0 22 pentru gestionarea apei0 1/ pentru sc9im%-ri climatice0 1! milioane pentru %iodiversitate 2i 12 milioane pentru restructurarea sectorului lactatelor.

1 ultim- preci'are0 suma de 1 2 milioane de euro provine integral din 3onduri europene.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Bn pre'ent0 priorit-tile sunt urm-toarele@ s- asigure calitatea si siguranta alimentelor0 s- prote#e'e mediul si %un-starea animalelor0 s- 5i a#ute pe agricultorii din 6niunea European- s- 3ie competitivi s- asigure continuitatea comunit-tilor rurale s- sporeasc- dinamismul si dura%ilitatea acestora.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

$e3ormele PAC din 5n ultimii ani re3lect- o linie politic- clar-@ spri#inirea agriculturii europene0pentru a r-spunde nevoilor si astept-rilor cet-tenilor0 ale contri%ua%ililor si consumatorilor0 3-r- a denatura comertul mondial.

12/

Bn 3iecare an0 %ugetul este sta%ilit de Consiliul 6niunii Europene si de Parlamentul European. Pentru a controla c9eltuielile pe termen lung0 procedura %ugetar- se 5nscrie 5ntr-un Ccadru 3inanciar< pentru o perioad- de sapte ani.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Bn opinia Comisiei0 modelul european de agricultur- tre%uie s- se %a'e'e pe un sector competitiv orientat spre piat-0 5ndeplinind0 totodat-0 si alte Dunc#ii pu:lice0 cum ar 3i prote#area mediului 5ncon#ur-tor0 o3erirea unor ase'-ri re'identiale mai convena%ile pentru populatia din spatiul rural precum si integrarea agriculturii cu mediul 5ncon#ur-tor si cu silvicultura.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

e9cui#ul Politica Comun- a Pescuitului (PCP) este un instrument de gestiune cu care 6niunea European-0s-a dotat pentru activitatea de pescuit si acvacultur-. Aceast- politic- a 3ost conceput- 5n scopul 7e9#i"n(rii re9ur9el"r c"&une 'e pe9#e si respect-rii o%liga.iilor stipulate 5n tratatele constitutive ale comunit-.ilor. &ac- ini.ial0 P.C.P a 3-cut parte integrant- din Politica Agricol- Comun-0 treptat0 aceasta a do%4ndit o identitate separat-

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Politica Comun- a Pescuitului este organi'at- pe patru domenii principale@ Conservarea stocurilor de peste Asigurarea structurilor necesare (nave0 instala.ii portuare si 3a%rici) 1rgani'area comun- de pia.1rgani'area rela.iilor e>terne

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Sec#"rul 9ani#ar )e#erinar $i 9i7uran%a ali&en#ar(

129

6E.0 dispune de o strategie detaliat- privind siguran.a alimentar-. Aceasta acoper- nu numai siguran.a alimentelor0 ci si s-n-tatea si %un-starea animalelor si a plantelor. *trategia asigur- posi%ilitatea de a urm-ri produsele alimentare de la 3erm- p4n- la consumator0 c9iar dac- pentru aceasta este nevoie s- se treac- grani.ele 5n interiorul 6niunii.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

*tandardele 5nalte de siguran.- se aplic- at4t produselor alimentare 3a%ricate 5n 6E0 c4t si celor importate. *trategia 6E privind alimentele are la %a'- trei elemente principale@ legisla.ia privind siguran.a alimentelor si a 3ura#elor0 o consiliere stiin.i3ic- 3undamentat-0 o politic- de implementare si control.

"egisla.ia acoper- multiple domenii0 de la 3ura#e si alimente0 p4n- la igiena alimentar-0 aplic4nd aceleasi standarde ridicate pe tot teritoriul 6niunii.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Cadrul legislativ comunitar cu privire la siguran.a alimentar- este comun tuturor statelor mem%re0 dar adaptat diversit-.ii 6E depune e3orturi semni3icative pentru ca alimentele tradi.ionale s- nu 3ie scoase de pe pia.datorit- standardelor de siguran.- alimentar- si pentru ca inovarea s- nu 3ie descura#at-0 iar calitatea s- nu ai%- de su3erit. sunt uneori necesare m-suri de tran'i.ie totusi0 c9iar si 5n perioada de tran'i.ie0produsele alimentare care nu respect- standardele 6niunii nu pot 3i comerciali'ate 5n a3ara respectivelor .-ri.

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Sana#a#ea ani&alel"r Principiile care se aplic- animalelor sunt aceleasi ca si 5n ca'ul alimentelor. Ast3el0 animalele pot 3i deplasate li%er pe teritoriul 6niunii. ?otusi0 standardele privitoare la s-n-tatea si %un-starea animalelor tre%uie respectate nu doar 5n 3erme0 ci si 5n timpul transportului.

13

Bn situa.ia 5n care apar epidemii de %oli animale0 6E intervine rapid0 stop4nd0 5n ca' de necesitate0 comerciali'area respectivelor animale. 1 ini.iativ- european- a dus la introducerea Cpasapoartelor pentru animalele de companie<0 cu a#utorul c-rora acestea pot 3i luate 5n c-l-torii de c-tre st-p4nii lor. Pentru a preveni r-sp4ndirea unor %oli0 pentru animalele de companie se aplic- totusi aceleasi m-suri de precau.ie ca si pentru celelalte animale

BIBLIO.RAFIE SELECTIVA
1. Al%u Cornel0 Andreescu Eugen0 Carata Jiorel - Piata comuna si perspectiva anului 2 =ucuresti0 1993. 2. A%lZ9ail =.*9aIZi0*. - 8nternational #ournal0 o3 science and nutriution0 530+0519- 52/0 - 2 2. 0

3. Andrei 1ctavian Parasc9ivescu Managementul calit-.ii m-r3urilor alimentare- Ed. ?e9nopress =ucuresti -2 + !. Alomar =runo0 *e%astien &a'iano0 C9ristop9e Oarat - Marile pro%leme europene0 Editura 8nstitutul European0 2 1 . 5. A. Purc-rea - Am%ala#ul-atitudine pentru calitate Ed. E>pert - =ucure2ti- 1999. +. Arvatu Cristina0 8onescu &aniela0 - $omania si 6niunea Europeana. Cronologie istorica0 Editura 8nstitutului de *tiinte Politice si $elatii 8nternationale0 =ucuresti0 2 6niversitaria0 Craiova0 2 +. 7. 1. !. 7. Avram Ce'ar0 $adu $o>ana0 Oaicu "aura - 6niunea Europeana. ?recut si pre'ent0 Editura /. Avram Ce'ar0 $adu $o>ana0 Pirvu O9eorg9e0 Oruescu $amona - $omania si e>igentele integrarii europene0 Editura Alma0 Craiova0 2 9. Avram 8on - 6niunea Europeana si aderarea $omaniei0 Editura *Alvi0 =ucuresti0 2 6niversitara0 2 9. 131

1 . =ala%an Constantin O9eorg9e - Politica europeana de vecinatate - :ote de curs0 Editura

11. =ar%ulescu 8ordan O9eorg9e - 6E de la national la 3ederal0 Editura ?ritonic0 =ucuresti0 2 =ucuresti0 2 3.

5.

12. =adescu 8lie (coord.)- Oeopolitca integrarii europene0 Editura 6niversitatii din =ucuresti0 13. =i%ere 1ctav - &ocumente de %a'a ale comunitatii si 6niunii Europene0 8asi0 Ed. Polirom0 1999. 1!. =i%ere 1ctav - ?ratatul 6niunii Europene. ?ratatul de la Maastric9t asupra 6niunii Europene0 =ucuresti0 Ed. "ucretius0 1997. 15. =idilean Jidu - 6niunea Europeana@ institutii0 politici0 activitate0 Editura Agroprint0 ?imisoara0 2 . 1. 3 1+. =ir'ea Ce'ar - Politicile si institutiile 6niunii Europene0 Editura Corint0 =ucuresti0 2 17. $-dulescu0 E. Alimenta.ie inteligent- Ed. Jia.- 2i s-n-tate - =ucure2ti 2 Oala.i 1997

1/. $otaru Oa%riela 0 Moraru Carmen Anali'a riscurilor0 punctele critice de control Ed. Academic-

132