Sunteți pe pagina 1din 97

FAMILIA DE ALBINE

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .

Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil, osciland de la 1 in perioada de iarna, pana la ! "# in vara. $u talia mai mica(1%"1! mm), o greutate de apro&. 1 mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : 'ste singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. (e obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai lung(% "%) mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate de %) "%# mg. Trantorii : Sunt masculii care imperec*eaza matca, fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 1)"1+ mm, aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de % mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr"un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu albina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul g*emului, acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. (upa ce albinele fac zborul de curatire, matca depune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii ajunge la 1 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor, putand *rani %,, sau c*iar !, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. -atca este *ranita puternic, depune peste % de oua.zi, numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care ,"! doici ingrijesc o larva. /and acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. $lbinele construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. 0a urdinis se observa 1barbi de albine1 cauzate de marea aglomeratie ce e&ista in stup. (upa 1", zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. $cest roi care se numeste roi primar si care contine apro&. ) 2 din populatia stupului se aseaza dupa cateva

minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza, la # zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. (aca familia ramane in frigurile roitului, albinele nu lasa matca tanara sa"si omoare suratele, iar in a 3"a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea roi cu matca neimperec*eata. Iesirea roiului % poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). /and se intampla asta, acest roi contine mai multe matci tinere. 4oirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. 5ot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. /atre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat, matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : 'ste numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. 'a este inlocuita de albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. 6eneratiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august, septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : 'ste perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 1, grade /. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in g*emul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. 7 caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul g*emului nu scade niciodata sub 1! grade /, nici in perioadele cele mai geroase. 5rebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul g*emului. $lbinele din partea e&terioara a g*emului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o 1coaja1 stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 8"1 9g de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind ,)"! zile, iar in cel inactiv 8"# luni. 5oate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. /atre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. $ceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este *ranita de albinele doici cu laptisor de matca. 0a aceasta, spre sfarsitul celei de"a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie *ranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul

celulei, cu capul spre desc*iderea ei, nu mai primeste *rana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 1!"a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a %1"a iese albina lucratoare.
Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita,prenimfa,nimfa Total zile

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. (iferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de *ranire. /and albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua./and familia ramane orfana dintr"un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de , zile. $ceste larve sunt *ranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.
Matca 3 5 1/2 7 1/2 16 Lucratoare 3 6 12 21 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 24

Trantorii : Provin din oua nefecundate. (aca la matca si lucratoare difera numai modul de *ranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de *rana de %", ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare(%! de zile). Activitatea, cuibul si hrana albinelor (upa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele % de zile albina lucratoare e&ecuta tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 1) zile ale vietii devine albina culegatoare. 7 sc*ema arata astfel : in primele 1"% zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a ,"a si a 1, zi, albinele *ranesc puietul. In primele zile, ele *ranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 8"a si a 1%"a zi, ele *ranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult , zile. 5ot in acest timp, albinele mai e&ecuta si urmatoarele lucrari : primesc nectarul , depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. $lbinele in varsta de 1%"1# zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 1# si a %1"a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. (upa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de % de zile. /uibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. :iecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule *e&agonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de ),! mm si adancimea de 1 "1% mm , celule de trantor cu diametrul de 8,) mm si adancimea de 11"1% mm , celule de matca (botci) care au forma unei g*inde, adanci de % "%) mm si diametrul de 1 "%1 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru *ranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. (aca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta *rana glucidica, atunci polenul este *rana proteica(painea). /onsumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA 3

Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ; (e felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. 5otusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie e&ecutate sa faceti aceasta separare singuri. $cestea fiind spuse sa trecem la treaba . 7data cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi :

Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni : - curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala - asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. (e aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 1) grade /), trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. (aca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. <rdinisele se vor desc*ide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. 5ot acum unii dintre stuparii cu e&perienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1"%9g de sirop de za*ar caldut. /and observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducem urdinisele la , cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase e&ecutam primul control de primavara, in care vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. 0a desc*iderea stupului constatam : - prezenta ranei care e!ista in faguri, stiind ca o rama standard contine ",#$g miere pe ambele fete - prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mi%locul cuibului ; daca puietul nu e!ista totusi nu trebuie sa ne ingri%oram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem o concluzie corecta. 5ot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree, si pe cei ce contin multe celule de trantori. S"a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. In acest scop stuparii vor 1stramtora cuibul1. /uibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai e&pus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura = in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare = in ce priveste rezerva de *rana familia trebuie sa dispuna de min.!") 9g miere si bineinteles

pastura. $tentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. /uibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de *ranire. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate, reparate si dezinfectate. 5rebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi, urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. 0ucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igiena perfecta. 5oate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem 1ingaduinta1 vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de *rana este foarte usor posibila in orice stupina c*iar daca apicultorul este lipsit de e&perienta. In acest scop folosim urmatoarele rezerve: - proviziile de rana e!istente pe ramele care nu au fost cuprinse de g em, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de rana e!istente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie - mierea in faguri, miere lic ida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de g*em, se afla cate 1"% faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. $sta se intampla din cauza ca odata format g*emul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac %", gauri de grosimea unui creion. $poi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale g*emului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. :agurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se face dupa te*nologia descrisa mai sus. /and nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi turnata in faguri goi. >raniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu za*ar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu serbet de za*ar. $ceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. 'ste de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr"o buna organizare a cuibului inca din toamna. ompletarea rezervelor de pastura Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de *rana proteica. $ceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un *andicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui 9g de albina este nevoie de 1,) 9g de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administrare sunt: - &coatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana pana la separare. 'a pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. &e mai adauga sare () din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. &e toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate *++g, pana la

aparitia culesului de polen. - ,n $g de pastura se amesteca cu +,-#+$g miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. - Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. /oncluzionand, *ranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face *raniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupilor (aca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. (ezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. 7 casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. 0ucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care i"am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis, pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. <rmeaza o limpezire, o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilor 0ucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. 5rebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: - e!istenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica - prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere - conditiile interne si e!terne, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de temperatura e!terna, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. .n principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. - aplicarea fara discernamant a ranirilor de stimulare ; printr-o ranire abundenta se pot introduce in stup dezec ilibre importante 'fectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (e&cluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un fagure bine cladit. $cesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. (upa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s"au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant. 7 metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. 0a incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. $cest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. /itind aceste randuri sigur v"ati dat seama ca te*nicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind

de o constructie aparte se manuiete diferit. 0a acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. Intarirea familiilor slab dezvoltate 7ricat s"ar stradui stuparii sa e&ecute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume definita. 0a urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui 1organism1. Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. oncluzii /itind aceasta pagina v"ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se e&ecuta in stupina. 5rebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp te*nologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna ;

LUCRARI DE VARA IN STUPINA


Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. /ulesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. In anii de e&ceptie se pot obtine si cateva 9g de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au *rana din abundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. $ceste culesuri pot fi timpurii (salcam, zmeuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si tarzii.

!ecunoasterea unui cules " speciile melifere infloresc abundent " intensitatea zborurilor creste e&ponential, albinele se ing*esuie la urdinis. " fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. " pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. " albinele ventilatoare isi intensifica activitatea, pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. onditii pentru valorificarea culesurilor (evine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel e&perimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la ma&im un cules. /onditiile necesare sunt : - familiile sa fie puternice si sa ocupe min. (* faguri standard, dintre care /-0 cu puiet - familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in prea%ma roitului isi diminuiaza mult activitatea /um obtinem acest deziderat ? /u lucrari facute la timp : - familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora - intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor, ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita

- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei - inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si genetic pentru performanta - folosirea familiilor a%utatoare si unificarea acestora cu familia de baza in prea%ma culesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura - marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine, in care culesul incepe timpuriu. @onele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea 1comori1, sau cei care practica stuparitul pastoral, obtin rezultate remarcabile. 7data cu sfarsitul primaverii, familiile de albine ating capacitatea ma&ima de dezvoltare. (aca nu se intervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare"tei, fanete, floarea soarelui " pot fi compromise. :ormarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada, pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. Stuparitul pastoral - generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti, e&istenta unei surse de apa (care este foarte necesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). $legem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite sau locuri cu raritura de arbori. 5oti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, se pregatesc toate sistemele de fi&are, ventilatie etc. Aom scoate fagurii plini si e&tragem mierea. (eplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. 0a culesul de salcam, stupina se aseaza pe locuri insorite " dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai " pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. 0a tei si floarea soarelui, cules care are loc in perioada de canicula, vom aseza stupii la umbra. (aca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie, frunze). (aca nu facem aceasta, contingente intregi de albine vor ventila stupul, neparticipand la cules. Pregatirea familiilor - manuirea stupilor Pregatirea stupilor " implicit si a familiilor de albine " se face diferentiat : - &tupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familie trebuie asigurata cu )"8 faguri, pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. 0a

introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si miere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. /e se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. /and cuibul este completat in totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. /ateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. - &tupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului. <rmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul, mai adaugam un magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin. $lbinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt. - &tupii multieta%ati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. $lbinele depoziteaza mierea in corpul %(care are puiet) si incep sa o capaceasca. $cum este momentul ca modulul , sa fie sc*imbat cu modulul %. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul ,, acum devenit %. (upa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Populatia creste si sursa de *rana scade. In scopul mentinerii albinelor in stare activa, unii apicultori fac *raniri suplimentare cu sirop de za*ar 1.1. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. "#tragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere, care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un 1organism viu1 si de modul in care o recoltam si preconditionam, depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. $derarea 4omaniei la <.' si e&portul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. Se apreciaza ca la 1., de suprafata capacita, mierea are un continut de apa de 1#"% 2. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. 1 prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. (e multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. /um scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. -ult *ulitele 1podisoare izgonitoare, c*imice1 nu se vor folosi, pentru ca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In sc*imb se pot folosi izgonitoare cu sicana. :agurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. $tentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. $lbinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa care punem rama in ladita de transport. '&ecutam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. /amera in care facem e&tractia va fi curata si dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de e&tractie. Inainte de inceperea lucrarii efective de e&tragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. (aca e&tragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la ,) grade /, cu un curent de aer cald. '&tractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si e!tragerea

propiu-zisa a mierii din faguri. /e fel de ec*ipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit sau furculita de descapacit, un e&tractor tangential, un vas unde se scurge mierea, un maturator, strecuratori diferite. 5oate aceste utilaje se recomanda sa fie din ino& sau un alt material agreat de norme. 0a descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala, cu partea inferioara a lamei in ung*i de ,) grade fata de suprafata fagurelui. $ctionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. :olosirea e&tractorului tangential se face intr"o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s"ar putea rupe. (upa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, putem mari turatia pana la % "%) ture.min. (upa e&tractie, fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati. 0impezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, si cele mai usoare se salta la suprafata. 0impezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de % grade / in , zile, iar la %) grade / in ,8 ore. (upa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. (epozitarea finala se face in recipiente de ino&, sau altele agreate de cumparator. oncluzii 0ucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Producerea si imperec*erea matcilor, formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja e&puse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. (upa cum si singuri v"ati dat seama... vara se numara ....bidoanele..; Succes...;

LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA


Aine toamna, mierea a fost e&trasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca fata. (upa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba ;

0ucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : 'ucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de rana pentru iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. I$T"$SI%I A!"A !"ST"!II P&I"T&L&I Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine *ranita si intr"o stare de sanatate perfecta. $cest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp,cat si ca volum de munca. /e masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile' S"a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de % ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai e&ista un cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun c*iar daca

10

resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr"un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). <n alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de ,)2). /u toate astea nu se recomanda ca sc*imbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperec*eate decat in cazuri de urgenta. Deblocarea cuiburilor 7 alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. 7data cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv, albinele bloc*eaza cuibul, cautand sa"si asigure necesarul de rezeve de *rana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul celulelor libere scazand drastic. Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s"au crescut cateva generatii de puiet). $ceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. 0a stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. $tentie insa, pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de *rana Asigurarea cu faguri de calitate :agurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori sau alte defecte. 5oti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. $sigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in 1zona fierbinte1 a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. /e putem spune despre culesurile tarzii ? /ert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o *ranire artificiala de stimulare. /and stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la *raniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de za*ar). (espre eficienta acestor *raniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici limitandu"ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a %", dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului = *raniri cu sirop de za*ar concentratie 1.1, cate % ", g la interval de %", zile = deasemeni o alta metoda este stimularea cu za*ar tos, umectat putin cu apa sau miere. Nu trebuie sa ignoram un fapt:*ranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. !educerea si impachetarea cuiburilor /a si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului = in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de

11

albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. :agurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v"a fi carata de albine in cuib. $tentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o formare gresita a g*emului de iernare. 5ot in aceasta perioada se face o impac*etare sumara (a nu se comfunda cu impac*etarea finala din toamna). (in fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. 4educerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. ASI(&!A!"A !")"!*"L+! D" ,!A$A $lbinele ierneaza stranse intr"un g*em si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. /and conditiile e&terne permit, familia de albine demareaza cresterea puietului " la inceput timid, pe suprafete mici de fagure " urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. (upa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc apro&.)"8 luni, deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. $ceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. 7 familie fara prea multa *rana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. /e trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema *ranei? /ateva deziderate de atins: alitatea hranei -ierea din faguri sa fie numai miere florala. /a o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. (aca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire). 7 alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. -ierea este un produs *idroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. /onsumata de albine, mierea alterata produce boli grave. (easemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. !amele de miere si pastura (e preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara" vara. 7 rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. %., din suprafata. /antitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine %,+", 9g miere iar una de multietajat 1,#"% 9g. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,) 9g miere, dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. /a rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. ,ranirile de completare >ai sa vedem cand si in ce cazuri se fac *ranirile de completare. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo = apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s"au facut greseli de ordin te*nic in intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia

12

lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Incepem aceste *raniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s"au terminat culesurile de vara. 5rebuie sa facem o distinctie intre *ranirile de completare si *ranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care *ranirea de completare se face cu sirop de za*ar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. (aca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). /a un principiu general, *ranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. /antitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. 0a completare se va folosi un sirop de za*ar, %.1, cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie), la litru. $dministrarea *ranei se face in portii medii sau mari(%", 9g), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. 7 sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de za*ar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. /and timpul este inaintat, siropul de za*ar se poate inlocui cu serbet. 5rebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. 'ste de dorit ca aceste *raniri de completare sa fie terminate pana in % august. P!"(ATI!"A &I-&L&I %AMILIIL+! D" AL-I$" /u ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr"o casa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. $ranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului. 5impul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la *rana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : - amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre e&tremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. - amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr"un stup. :agurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. 0anga diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. - amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. 0a toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,) 9g miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). 0a stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind sa e&iste 1!"1) 9g de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA


Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se sc*imba foarte mult. Aenirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in 1g*emul de iernare1. 0ucrarile pe care le"am facut in toamna acum isi arata roadele. /e mai putem face pana la deplina instalare a iernii?

13

Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impac*etare sumara, insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare. Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul g*emului. 5rebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii. 0iteratura de specialitate recomanda doua metode de impac*etare : bilaterala si unilaterala. '&perientele ultimilor ani au aratat ca o impac*etare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. 5otusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. In ce consta impac*etarea unilaterala : la stupii orizontali si cei verticali cu magazine, fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. 0a diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens. (easupra podisorului se aplica o alta impac*etare din aceleasi materiale. Impac*etajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. Stupii multietajati " din nou cel mai usor de manevrat"se impac*eteaza numai superior, deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt 15oma necredinciosul1 si se g*ideaza dupa principiul 1totul e bun, daca nu dauneaza1. *entilatia stupului Aentilatia stupului este foarte importanta, daca ne g*idam dupa e&perienta trecutului = familii de albine puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. Si asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu s"a asigurat o ventilatie corespunzatoare. 7 ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti, altii dacat aceia proveniti din sc*imbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. (eci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. 'ste recomandata si o anumita marime a urdinisului, care s"ar situa undeva la valoarea de ,)cm pentru fiecare spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor, un mare stupar roman recomanda : 1orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme1. (aca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis"podisor), veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. $ceasta te*nica se aplica la toate tipurile de stupi e&istenti in e&ploatare. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devin si mai simple. Impac*etajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica te&tila sau din papura, etc . 5abla obturatoare a fundului antivarroa, se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1., din suprafata. Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambele cazuri, familia de albine sta ca intr"un clopot, bio&idul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. Aplicarea tratamentelor de toamna 5ratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. $cest lucru se intampla mai tarziu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa

14

profite de zilele " putine ce"i drept " de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Protectia generala a stupinei /onditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop,s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. $ceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. '&ista , metode de iernare : iernarea in aer liber, iernarea in cojoc si iernarea in adapost. (in punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. 4ecomandat insa este o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus mentionate. Supravegherea albinelor iarna 7data cu venirea iernii,lucrarile din stupina s"au inc*eiat. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile 1ca la carte1 urmeaza o perioada de %", luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveg*ere. -ai mult, e&ista o anumita categorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. $cestia sunt 1meseriasii1, cei care pe baza e&perientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. (ar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? 0a cate , saptamani interval, vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam zgomotele din stupi. /e ne"ar putea indica ele ? - un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. - un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca e!ista o stare anormala in stup. - un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. - zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceasta numindu"se 1foaia de control1. Prin e&aminarea resturilor si albinelor moarte de pe ea, ne putem da seama daca e&ista probleme. 0a stupii orizontali unde 1foaia de control1 nu se poate instala, se e&amineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. )borurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste 1zboruri de curatire1. Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 1% grade / , in lunile decembrie, ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. Stuparul " ca si in primavara " trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri : - curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada, imprastie paie. 1 practica des folosita este si 2lovirea2 usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. <n indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveg*ea zborurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.

15

Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. $ceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate c*iar de noi). - familiile au ramas fara rana sau nu au acces la aceasta ; albinele aflate intr"o astfel de situatie necesita o *ranire suplimentara. $provizionarea se face cu faguri de la rezerva. (upa ce desc*idem stupul, localizam g*emul de iernare. Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste *rana, nu inainte insa de a gauri fagurii de %", ori, pentru a inlesni circulatia albinelor. 7 alta metoda este *ranirea cu miere cristalizata fin, framantata cu za*ar pudra. (in acest amestec se fac turte de 1,) 9g ambalate in pungi gaurite sau *artie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. /and nu avem miere indemna la boli, sau pur si simplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de za*ar administrat ca in cazul precedent(turte). Se pot face si *raniri cu sirop de za*ar dens, administrat in faguri, dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. - familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. Iernarea acestor matci fiind o c*estiune destul de dificila, se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. (e aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) 5oate aceste lucrari se fac intr"o incapere incalzita(apro&. 1) grade /) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. $ceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. onditii generale de iernare /and alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. /e trebuie sa urmarim : - sa poata fi prote%ata de vanturile reci. - sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deran%ate de pasari sau animale, sau de zgomote de alta natura, se vor agita, vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. - sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) @apada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de g*eata = cea afanata asigura o mai buna izolare termica. $tentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun). oncluzii 0a o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute = este un adevar, numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. (eci mare atentie ;

INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE


Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind e&ecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.

16

!+I!"A A!TI%I IALA 4oirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. 'a se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu"i putem supraveg*ea si recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa e&ista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala. Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,e&punerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot *rani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa"l *raneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia e&citanti interni sau e&terni care favorizeaza roitul. $ stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu,putandu"se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care e&ista intre ele. - &tupi de mare capacitate - 'ste necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu"se blocarea cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.(aca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului./alculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 9g a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari %", faguri,iar la un spor zilnic de # 9g vor fi necesari 1)"% faguri. - Amplasarea stupilor - 'ste indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de ma&ima insolatie(orele 1%"1+)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.'ste bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante desc*ise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare. - 3ulesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand o mai buna *ranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.<n cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.(e asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.

17

- Aglomeratia de albine tinere - '&istenta unui numar e&cesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.:amilia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil. - 'ipsa de spatiu si ventilatie - $glomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda desc*iderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei. - 4locarea cuibului cu miere si pastura - 0a un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se bloc*eaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu"se activitatea albinelor si favorizand roirea. - 5!cesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat *ranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza *rana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului. - 6arsta matcii - S"a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. - 3arenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita 1substanta de matca1 dupa care albinele percep si recunosc matca stupului./at timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele *otarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.4ezultatul este acelasi:cladirea de botci. um intrerupem roitul $paritia botcilor intr"un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.$ceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.7peratia se repeta la 1 zile si apoi din nou la + zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp./and aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic. Metode de roire artificiala 4oirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai comple&a si cere un volum mare de munca.4oirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.$ici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:

18

- 7oirea artificiala prin divizare - $ceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii./u aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr"un timp relativ scurt sa"si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte"deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare. (ivizarea familiilor se e&ecuta in zilele calduroase cand albinele e&ecuta zboruri intense./u scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza./u ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.(upa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s"a format familia noua.$lbinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal. Spre seara,in familia orfana se introduce,intr"o colivie,o matca imperec*eata sau neimperec*eata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa %! de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.(upa imperec*erea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou"formata se dezvolta dupa te*nica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.:olosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 1 2. - 7oirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.$ceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata./u cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale. " Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.4amele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inc*is pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din ! rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.(upa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperec*eata.In lipsa unui cules de intretinere se va *rani stimulent cu cate , g sirop de za*ar in concentratie de 1.1 sau 1.%. !+I!"A $AT&!ALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperec*eate.0egat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie. 7bisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele 11"1).(upa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in

19

apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.4oiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore. (upa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr"un loc racoros si spre seara se scutura direct intr"un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se introduce roiul se ec*ipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o *ranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. (upa %", zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu"se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. :agurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu e&ceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu"se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.4oirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Ingri.irea roiurilor (upa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de *rana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin ,#"19g albine si in faguri rezerve de miere de 1 "1% 9g.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: " 0a formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa. " Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperec*eate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperec*eate. " 4oiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. " Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii. " Se asigura e&istenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie *ranite stimulent. 4espectarea termenelor prevazute pentru e&ecutarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.$stfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.4oiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de *rana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI


In 4omania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu magazine si multietajati. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. In cele ce urmeaza va vom prezenta te*nologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate te*nologiile au un caracter general, ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descrieri concrete .

20

I$T!"TI$"!"A I$ ST&PI +!I)+$TALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. (ezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. 5otul se poate compara cu o casa sistem vagon, fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. '&tinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr" un intreg. /um veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine, operatiune dublata de o impac*etare cu materiale izolatoare. 7 sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. 7data cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. $tentie mare insa;Nu fortati dezvoltarea printr"o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. $daugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. 0a aparitia unui cules principal, cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. In acesti faguri, albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. :amiliile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si c*iar in cei din cuib. (e aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa sc*imbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cu cei goi de la e&tremitati. /and culesul inceteaza, mierea se e&trage avand grija sa lasam pentru fiecare familie +"# 9g miere ca rezerva de *rana. In luna iunie,familiile ajung la dezvoltarea ma&ima. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. 7data cu terminarea culesurilor de vara, se opreste in cuib *rana necesara iernarii, iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. :iecare rama cu *rana trebuie sa contina coroane de miere pe ,.! din suprafata ei. 5oamna, fagurii neacoperiti de albine se scot, cuibul se impac*eteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute. + alta metoda de intretinere a unei singure familii $ceasta metoda de intretinere poarta denumire de 1metoda 0aCens1 si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. -etoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. /um procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. 0a peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura), apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet), %", faguri claditi, goi, alti %", faguri cu miere, urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei.

21

In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupa inc*eierea culesurilor. -etoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 18 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator, toamna cuibul se restrange si se impac*eteaza. (aca vrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. -etoda 0aCens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un *obbC. Intretinerea unei familii de baza cu matca a.utatoare 7 metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. Stuparii cu mai multa e&perienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. (aca acest lucru se aplica la ) "8 2 din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. :amilia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se inc*eie. (in familia de baza, se scot , faguri din care cel putin 1"% cu puiet. 4oiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. $ceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperec*eata. (aca matca nu este imperec*eata se asteapta imperec*erea ei. :amiliile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. /and familia ajunge sa ocupe +"# faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe , faguri care cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr"o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurile au incetat, familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca te*nici care acum par atat de complicate. I$T!"TI$"!"A I$ ST&PI *"!TI ALI & MA(A)I$" $legand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. $cesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. 5rebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea te*nologiilor elaborate de"a lungul timpului. In orice caz daca l"ati ales, alegerea a fost inspirata ;;; /um se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat, mai bine spus preia te*nologii caracteristice ambelor. (e aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. Se fac restrangeri de cuib, impac*etari, largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc. /and familia de albine ajunge sa ocupe cei 1 faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi,

22

stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. $cest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. -agazinul este completat cu faguri claditi si %", faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. /and albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. $cesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. $sezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauza multimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. (upa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a"ti facut"o deja) ;;; 0a acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si de aceea la terminarea verii trebuie facute *raniri de completare. 7data cu venirea timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. I$T!"TI$"!"A I$ ST&PI M&LTI"TA/ATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. <nii il considera ca fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. :olosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna, succesul este asigurat.I ata cum se manuieste: :amiliile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. 6*emul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de *rana se gasesc in corpul superior. (atorita acestui fapt populatia de albine din g*em are posibilitatea de a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de g*em. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. 0a sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ; /and corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos e&ista faguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. $ceasta sc*imbare de pozitie a corpurilor 1indeamna1 si 1obliga1 familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt, deasupra fundurilor). $ltfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. 0ucrarea se face cand timpul frumos si caldura s"au statornicit, cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. /and familiile au matci tinere si prolifice, populatii numeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere, cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salcamului sau " cel mai tarziu " inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. (e aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp, care"in anii favorabili " poate fi si el ocupat cu puiet si albine.

23

Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca este nevoita sa"si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. /atre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de e&tras se ridica incepand cu cel de deasupra. 0a pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. oncluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in e&ploatare. In privinta te*nicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai bine, intr"un cuvant isi alege 1stilul de lucru1. Incepeti cu te*nici simple si pe masura ce va acomodati si capatati e&perienta treceti la un nivel superior. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape ;

STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE


Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. In aceasta situatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul anului . Aa prezentam doua sc*eme de lucru (cu si fara gratie >anneman) , cel mai des intalnite in practica apicola .

Intretinere fara folosirea gratiei ,anneman a) /orpurile in care a iernat familia (primavara) b) /orpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puiet c , d , e) /orpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilor f) /orpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)

Intretinere cu folosirea gratiei ,anneman a) /orpurile in care a iernat familia (primavara) b) /orpurile in care a iernat familia , inversate , pentru intensificarea cresterii de puiet

24

c , d , e) /orpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare f) /orpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)

NARCOTIZAREA ALBINELOR
In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. Practic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v"am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.

Substanta folosita la narcotizarea familiei de albine este protoxidul de azot, aplicarea facandu"se sub forma de fumigatii. 7 sa intrebati : 1de unde iau eu proto&id de azot1. 4aspunsul este simplu si solutia cunoscuta probabil de multa lume. Proto&idul de azot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu. 5rebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei , presupune respectarea catorva pasi obligatorii, pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor, protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului. Proto&idul de azot , este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1# . In cantitati mici provoaca asupra omului o 1buna dispozitie1, insa odata doza marita are efectul eterului si cloroformului. -ult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. 8in punct de vedere a to!icitatii s-a constatat ca proto!idul de azot este o substanta inofensiva. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului " afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). 6rosimea ideala a stratului de jar este de ,"! cm . 'ste recomandat sa nu se depaseasca aceasta grosime pentru, a se evita descompunerea in gaze to&ice (datorita temperaturii mari), a proto&idului de azot. In cazul in care avem de

25

narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de 1jar viu1. In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun, realizand cuplajul cu ajutorul unei reductii. Pregatirea azotatului de amoniu " azotatul folosit pentru producerea proto&idului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. (eoarece modul de prezentare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s"ar produce rapid,trebuie compactat. /ompactarea se face introducand % g de azotat de amoniu intr"o bucata de *artie,ce v"a fi rasucita ulterior. 7 alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este dizolvarea intr"un litru de apa a unei cantitati de %1) g de azotat de amoniu. /u solutia obtinuta se impregneaza un material te&til care dupa uscare poate fi ars in afumator. AT59T.5 : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cu alte substante. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu: Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor " pentru o narcotizare eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul, ramele se distanteaza intre ele si peste podisor se aseaza o panza deasa de sac. :urtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau !") jeturi. 5rebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele. (upa ce nu mai sesizam zgomote in stup, ridicam sacul si podisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau %", jeturi pe urdinis. Pentru a e!ecuta lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei : (eoarece dupa narcotizare, albinele au o faza de dezorientare, este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. In acest fel familia in dificultate nu v"a fi atacata de alte albine. <n sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea proto&idului de azot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. 5otusi problema rezidurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fie facuta cu prudenta, fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate.

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE


Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr"o stupina. Aom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.

!oirea artificiala prin stolonare :oarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din !") familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului, a cate 1"% faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s"au format. 5rebuie sa retinem ca ei raman %", zile fara albina culegatoare . Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in *ranitor. /u cat roii se fac mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. 4oii odata constituiti, daca este

26

posibil, se deplaseaza la distanta (peste , 9m) de vatra din care provin unde trebuie sa e&iste un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1"% cm. In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu"se sirop de za*ar in *ranitor, seara la fiecare %", zile. 4oiul astfel format primeste o matca imperec*eata, in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. 'ste necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. -etoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la salcam, cand familiile sunt foarte populate si in stupi e&ista +"# faguri cu puiet pe rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. /and roii se formeaza spre toamna, dupa culesul de la floarea"soarelui, trebuie sa aiba 8"# rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. 3omentarii : metoda e!pusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana oricarui apicultor . &e poate aplica pe toata perioada sezonului activ . 3and o folosim inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem gri%a sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina tanara aferenta . .ndiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe ; rame cu puiet , pentru a obtine entitati viabile. 1 conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . 1 alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperec eate , pentru toate roiurile formate. !oirea artificiala prin divizare /onsta in formarea unui roi artificial dintr"o familie puternica, sanatoasa si productiva, prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. :agurii cu albine, puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. /ei doi stupi cu urdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit, pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. :amilia ramasa fara matca va primi una imperec*eata in colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure artificial perforat, sau o botca gata de eclozionare. 5reptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam % cm.zi, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. <nii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa"si creasca singur regina, din botci de salvare . $ceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperec*erea noii matci ). 3omentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen

27

ma!im fiind (# iunie . Metoda are avanta%ul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa ec ilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina, pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune e!ista si familii slabe si foarte slabe. !oirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza 'ste o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Aarroa jacobsoni afecteaza " alaturi de viroze " din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s"a terminat, din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si albina culegatoare.(aca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1"% faguri cu puiet necapacit. Sesizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid ,") faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. 4amele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi). 4oiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperec*erea tinerei matci, intreg puietul sa eclozioneze. $stfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia e&ista puiet capacit se e&ecuta rapid tratamentul cu Aarac*et conform prospectului, pentru a surprinde intreaga populatie de Aarroa jacobsoni libera pe faguri. 0a culesul urmator sau in toamna, daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine 'ste o metoda e&pusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu combaterea acarianului Aarroa. Imediat ce s"a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. $ceasta o realizam in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Aarac*et in perioada de dezvoltare ma&ima a puietului in familie, deci si a parazitului.0a stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul % sau ,, dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. /orpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. 0a corpul superior se da o botca. Se e&ecuta tratamentul cu Aarac*et la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. $ici matca va cauta sa"si refaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vec*iul urdinis. In corpul superior, dupa ce albina culegatoare s"a intors in vec*ea familie, se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. -atca tanara, dupa ce s"a imperec*eat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. /and intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se e&ecuta tratamentul cu Aarac*et in corpul superior. /u cel putin 1 zile inainte de

28

cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintre matci cu 1,%,, rame de puiet necapacit si se aseaza intr"o lada noua sau intr"un corp superior ca roi de sine statator. Se poate c*iar valorifica una din matci scotandu"se apoi podisorul dintre corpuri si formandu"se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. :amilia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s"a scos matca cu 1,%,, rame cu puiet si s"a facut roiul de sine statator. $cest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu"se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SI INSTALAREPrintre metodele de inmultire a familiilor de albine, e&ista o metoda care se detaseaza net prin
avantajele aduse. -etoda este cunoscuta sub numele de 1roi la pac*et1 si practicata pe scara larga in toata lumea. (in pacate in 4omania, nu este indeajuns e&ploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire, care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori.

Printre metodele de inmultire a familiilor de albine,e&ista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. -etoda este cunoscuta sub numele de 1roi la pac*et1 si practicata pe scara larga in toata lumea.(in pacate in 4omania, nu este indeajuns e&ploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire,care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. 5c ipamentul folosit " principalul ec*ipament folosit este o ladita de transport(pac*et), de la care vine practic si numele metodei. (upa cum vedeti in imagine, acest pac*et are o constructie simpla si ieftina.Peretii frontali sunt din plasa de sarma , in scopul asigurarii unei bune ventilatii. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea *ranitorului. >ranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare, trec mai mult de 1% ore. $lte doua ec*ipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare din carton. /ea mai utilizata colivie este cea din fig.%. Palnia din carton are diametrul superior mare, iar cel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pac*etului. Matcile " pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse ma&ime de dezvoltare si transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci tinere si imperec*eate. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. /omanda matcilor se va

29

face din timp./ei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti. <ormarea roiurilor " este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. 'ste foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind cuprinsa intre % mai si 1) iunie, pentru conditiile din 4omania. 0ucrarea incepe dimineata (ora 1 " 11), cand albina batrana este la cules.Introducem in pac*ete coliviile cu matci si pregatim *ranitoarele. Stupul vizat se desc*ide si identificam matca. :agurele cu matca se ridica si il vom depozita temporar intr"o cutie(corp de stup).(e pe fagurii cu puiet(acolo este albina tanara), scuturam cu o perie moale, albinele in palnia pac*etului.In aceasta faza, pac*etul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 1,) 9g albina. Se pot forma si pac*ete cu 1 9g de albina, insa noi le recomandam pe cele de (,# $g, care sunt mai performante. (upa ce am ajuns la cantitatea dorita fi&am *ranitorul si mutam intr"un loc umbrit pac*etul astfel pregatit. 4epetam operatiunile pentru fiecare pac*et in parte. Transportul pac etelor " dupa formare si depozitare,pac*etele cu albine se transporta, de preferinta noaptea, la noua vatra aflata la min. , 9m de cea vec*e. 7data ajunse la noua destinatie se vor depozita intr"o camera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare. .nstalarea roiurilor " instalam roiurile formate in stupi noi sau vec*i (dezinfectati insa), dotati cu )"8 faguri artificiali. 'ste interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor. Se indeparteaza *ranitorul(care are si rol de capac), se scoate colivia cu matca si se fi&eaza intre fagurii artificiali. In prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de serbet. 5ranzvazarea albinelor poate fi facuta prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pac*etului direct in stup. In acest ultim caz albinele parasesc singure pac*etul, urmand ca acesta sa fie recuperat in ziua urmatoare. $lbinelor li se va asigura un *ranitor cu 1"% 9g de sirop de za*ar %.1. Nu se administreaza drept *rana miere ; .ngri%irea roiurilor " in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si inceperea pontei matcii.0a intervale de ,"! zile se va administra sirop de za*ar.In ma&im !"8 zile de la instalare se face un tratament cu Aarac*et :orte,pentru eliminarea acarianului Aarroa. 7ecomandari finale " producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa lazii" pac*et, aceasta putand fi inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc ; 4espectati intocmai fazele descrise ; Nu folositi miere drept *rana ; Nu folositi faguri claditi ; '&ecutati un tratament antivarooa ; (esi 1adversarii1 acestei metode de inmultire reproseaza lenta dezvoltare a roiului , nu este deloc asa , si daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 8"# faguri cu albina ;

CALENDARUL APICULTORULUI 30

(e multe ori stuparii fara prea multa e&perienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol. $cesta fiind faptul, am considerat necesar ca prezenta in paginile site"ului a calendarului apicol este justificata. Iata ce aveti de facut :

Ianuarie " asigurarea linistii familiilor de albine = pasarile,animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac, o neliniste a familiilor, determinandu"le sa consume *rana suplimentara = soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort . " supraveg*em zborurile de curatire = asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila = daca vremea permite,albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic. " supraveg*erea permanenta a stupilor, pentru prevenirea aparitiei starilor anormale = nu e&agerati insa pentru ca daca v"ati facut treaba bine in toamna,va pierdeti timpul de pomana. " indepartarea zapezii de pe stupi = tineti cont ca numai zapada ing*etata(care are crusta)dauneaza intr"o oarecare masura = curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii. " repararea, curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva, ramelor, utilajelor = insarmarea ramelor. " pregatirea teoretica a stuparilor = in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, e timpul sa faceti si un curs de stuparit la $./.$ = o diploma nu o sa va strice. %ebruarie " continuam sa supraveg*em zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna = curatam zapada, imprastiem paie = pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impac*etajul superior al stupilor,eventual si capacele. " completam rezervele de *rana la familiile aflate in dificultate = completarea se va face numai cu faguri de la rezerva, turte de miere si za*ar pudra sau serbet = aplicam aceste turte(1"% 9g)in folie perforata, deasupra ramelor(in contact direct cu ele). " curatam urdinisul stupilor, supraveg*em familiile facand controale auditive = reparam,curatam dezinfectam inventarul apicol ramas. " in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua = stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin = daca este nevoie se pune in functiune adapatorul. Martie " in unele zone(mai reci), au loc zboruri de curatire = stuparii iau masurile necesare. " alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata()g.l) = pentru cei ce vor sa faca *raniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor. " e&ecutam controlul sumar al familiilor de albine = indreptam starile anormale. " in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...foarte important) = stramtoram cuiburile =impac*etam suplimentar stupii = uscam impac*etajul e&istent = micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. " continuam *ranirile de stimulare = e&ecutam controlul general si in amanunt la toate familiile = largim cuiburile acolo unde este nevoie = largirea se face cu mare prudenta. " e&ecutam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si

31

nosemoza) = tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului = e&ecutarea acestor tratamente este foarte importanta. Aprilie " acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il fac acum = largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara = adeptii 1spargerii cuibului1 au cale libera. " dezinfectam stupii, mutam familiile in casa noua = imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice. " demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de familii temporare etc. " introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor = introducem rama claditoare. " deplasam familiile de albine la pomii fructiferi = luam masuri pentru preintampinarea furtisagului. Mai " continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali = instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara . " mentinem in stare activa toate familiile, prin formarea de roi artificiali = unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam = intarim familiile temporare cu puiet capacit = continuam sa introducem faguri artificiali la cladit. " la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura = la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii = la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri. " e&tragem primele cantitati de miere = se valorifica culesul la salcam = soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere . " face primele rezerve de faguri cu miere de calitate = e&ecutam primele sc*imbari de matci. Iunie " e&tragem mierea = topim ceara obtinuta = pregatim deplasarile la culesurile de vara . " formam un numar mare de roiuri = deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperec*eate sau neanperec*eate = aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine = aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului. " alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei = e&tragem mierea de la culesurile de vara. " crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice = formam nuclee de imperec*ere a matcilor. Iulie " continuam cresterea artificiala a matcilor, organizam imperec*erea si introducerea lor in familii = recoltam mierea de la culesurile tarzii. " egalizam ca putere familiile din stupina = intarim roii artificiali formati in iunie. " pentru a ne mari rezerva de polen, acum putem recolta polen de la porumb = valorificam culesurile tarzii, in urma carora putem obtine cantitati importante de miere = continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. " e&ecutam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet = preintampinarea furtisagului care acum devine e&trem de periculos. August

32

" stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna = aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului = stimularea cu miere, sirop de za*ar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma = folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil . " stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate = micsoram corespunzator urdinisul = inlocuim matcile necorespunzatoare = e&tragem mierea de prisos. " scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.) " controlam calitatea mierii pe care o lasam ca *rana pentru iarna = facem *raniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) . " ec*ilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare. Septembrie " continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul = ec*ilibram si facem ultimile completari cu *rana(numai cu miere) = oprim *ranirile de stimulare. " unim familiile slabe = pregatim matcile de rezerva pentru iernare = selectam si bagam in stupi cate % familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) = conditionam ceara si propolisul. " stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie, lucrarea este foarte importanta). +ctombrie " impac*etam cuiburile cu materiale izolatoare = se vor evita acele materiale care provoaca condensul, gen polistiren = nu impac*etati e&agerat cuiburile = instalam gratiile contra soarecilor. " facem tratamentul contra varrozei = , tratamente repetate la interval de + zile = ultimul tratament obligatoriu fara puiet. " amenajam vatra stupinei = construim perdele de protectie = stimulam si supraveg*em zborurile de curatire = sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva. $oiembrie " terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii = continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor . " supraveg*em familiile de albine = stimulam zborurile de curatire tarzii. " introducem fasiile de -avrirol (contra varrozei) daca albinele nu s"au strans in g*emul de iernare. " reparam stupi si in general e&ecutam orice lucrare este necesara pentru mentinerea ec*ipamentului in buna stare. Decembrie " supraveg*em cum ierneaza familiile de albine = supraveg*em zborurile de curatire. " indepartam zapada (numai cand are crusta) = curatam urdinisul stupilor = asiguram o liniste deplina in stupina. " reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic.

3oncluzii " acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. Perioada de e&ecutie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta.

INTRODUCEREA MATCILOR
In apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari. $cestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc

33

pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. :ara a insista asupra problematicii, trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata. $cestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilor intense, cat si toamna tarziu. In cele ce urmeaza vom descrie ! metode de succes, folosite de noi de"a lungul anilor de stuparit. /onsideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor.

Metoda coliviei tip 0capac0 ' acceptare 12 3 (in multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie de separare s"a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. $ceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip 1capac1. /olivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. In literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 3) 2. (in punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in anii nefavorabili apiculturii. $ceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu oc*iuri de , mm . /a forma aceasta este un capac patrat cu latura de 1 cm (suprafata finala 1 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere si za*ar. $cest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de !") cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta. Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nesting*erita a matcii. In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului , dupa !"8 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor ingriji. -atca, in cele mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la %!"+% ore dupa izolare. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miereDza*ar) si vor elibera matca. :amilia nu se deranjeaza timp de !") zile, dupa care putem verifica acceptarea matcii. $tunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura. -etoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. (e pilda unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 8 zile, dupa care distrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure. Introducerea cu alcool ' acceptare 45 - 12 3 7 alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool. Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste 5isa, apoi fiind preluata de intreaga 'uropa, inclusiv de romani. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori care pot influenta acceptarea. '&plicatia este aceea ca in anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai putin succes. $lcoolul folosit este cel etilic de 3) grade , sau un rac*iu de fructe dublu rafinat (palinca) de 8 grade. (ozele de alcool 3) grade sunt de )"+ ml pentru un nucleu si 1) ml pentru o familie, iar pentru rac*iu se maresc cu , 2. Se ridica matca batrana din familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material te&til. Introducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de serbet de za*ar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool. 'ste de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde se

34

gaseste albina tanara din abundenta. -etoda este eficienta,rapida,matca incepand cateodata sa depuna oua c*iar in ziua introducerii. /a procent de acceptare este sub metoda 1custii capac1,insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. Metoda roiului artificial - acceptare 655 3 /u aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 1 2. 'ste o metoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. (in punctul nostru de vedere,prin rezultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor apicultorilor. (in pacate, ca in toate lucrurile bune, e&ista si un impediment, anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. 0unile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de aplicare. Probabil ca multi dintre dv. care au format roi 1la pac*et1 stiu care este procedura de introducere a matcilor. In fapt metoda 1roiului artificial1 consta in formarea unei noi familii folosind albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru a introduce matcile : In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules, introducem intr"o roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorul unei palnii mari din carton se scutura cca. 1 Eg de albina tanara. Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza. (otam roiul cu un *ranitor ce contine ,)"1 9g de sirop si il ducem in pivnita pentru !# de ore. 0a e&pirarea celor doua zile de izolare se muta familia nou formata intr"un corp de stup curat, dotat cu ! faguri artificiali, un *ranitor cu sirop si unul cu apa. -entionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu flu&ul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie. <rdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 1! zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti. Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanara acceptata,cu fagurii claditi si insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de a continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o sc*imbam. (espre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit. In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 1 2 din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina, mai ales cand avem de introdus matci valoroase. Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 655 3 -etoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 1 2. /um procedam : seara, izolam in cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflata in aer liber, scuturam albina de pe )"8 rame cu puiet.$lbina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. 4oiul astfel format, ramane peste noapte afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1. 5rebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. :olosirea

35

uneia sau alteia din variante este doar o c*estiune optionala, care depinde de decizia personala a stuparului.
Bibliografie : /resterea matcilor " (r.:.4uttner si col. = 'ditura $pimondia 13# = -anualul apicultorului " autor colectiv " 13+3 = $5'N5I7N$4' ; $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate, problematica e&pusa

TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR


Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor te*nologii, vom prezenta un e&emplu practic de crestere si imperec*ere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesionist. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii, de 1% si respectiv 1) familii de albine, putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. (at fiind faptul ca te*nologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperec*eate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate.

onditii generale Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s"a preferat aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). 0ocatia stupinelor este in zona central"subcarpatica a -oldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate constant. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 1) mai si , iulie. &nelte si utila.e folosite Stupi orizontali 18 rame = izolatoare rama cu gratii >anneman = diafragme de separare cu fereastra de % cm patrati, acoperita cu gratie >anneman = rame de crestere cu *ranitor si un leat = sablon confectionat botci artificiale 1") capete = dopuri port"botci = lanteta transvazare = nuclee imperec*ere %", faguri. Tehnologii folosite 7btinerea larvelor din familiile vizate = pregatirea ramei de crestere = acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca = finalizarea cresterii in familii orfanizate = formarea nucleelor de imperec*ere, introducerea botcilor si imperec*erea = valorificarea matcilor imperec*eate. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve, deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmarite pe o perioada de %", ani. 6rupa de elita este an de an sc*imbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Principalele caractere urmarite sunt cele ar*icunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. :amiliile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. $mbele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. 7 mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice.

36

+btinerea si transvazarea larvelor -etoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1.% zile. 7btinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie >anneman. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul de ouat, toate fantele e&istente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). (upa %! de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.$cest fagure ramane in mijlocul cuibului inca ,", 1.% zile,timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara, numai buna de transvazare. 4ama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un *ranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 1! botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fi&are. :i&area dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. In ceea ce priveste metoda de transvazare, practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Acceptarea botcilor , cresterea primara 4ama de crestere o introducem intr"o familie gazduita in stup orizontal de 18 rame, conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 8 faguri cu puiet si o matca tanara. Inainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie >anneman (apro&. % cm patrati).7rganizarea cuibului este urmatoarea : 3ompartimentul de crestere : 1) :agure cu miere si polen proaspat = %) :agure cu puiet capacit = ,) 4ama de crestere cu *ranitor = !) 4ama cu puiet capacit gata de eclozionare = )) (iafragma despartitoare cu fereastra acoperita= 3ompartimentul cu matca : 8) " 18) restul de faguri e&istenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. $stfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, %!",8 de ore.0a primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(+"1% buc). 5ot la primul control umplem *ranitorul de pe rama cu sirop de za*ar, operatiune repetata peste % zile. (upa +"# zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr"o familie orfanizata. Putem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul, practicand restructurari periodice. +rfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim 1metoda Fordan1. $ceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii >anneman intr"un compartiment separat al stupului. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in compartimentul %, albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate , fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 3 zile inaintea introducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu

37

cei , faguri(fara albina). -otivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. (upa un control atent, rama cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale, putem introduce fara grija rama cu botci. !ecoltarea botcilor - imperecherea in nuclee 0a 1!"1) zile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperec*ere. $ici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperec*ea. $vand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflu& mic(dar constant), de matci pentru imperec*ere am preferat sa formam nuclee pe , rame. $cestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu *rana, unul cu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. (upa %! de ore de la formarea lor se poate introduce botca. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperec*eaza. Pentru a verifica daca matca este imperec*eata, asteptam sa apara primele oua pe fagure. Pentru a simplifica flu&ul de imperec*ere, matcile care nu depun oua in 1) zile de la eclozionare sunt distruse. 5otusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperec*ere, distrugerea lor o amanam cu ,"! zile. Aprecieri finale $cesta te*nologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema , fiind folosita prin anii # G de unul din marii producatori de matci ai 'uropei( Piana " Italia). -odificarile de ordin personal aduse te*nologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (e&:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare).

PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA


In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci imperec*eate, trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Solutionarea acestor probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a matcilor in afara familiilor. 0a fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. Inainte de a incepe sa e&punem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu e&perienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica....pentru ca la urma urmei nu 1lansam rac*ete1, ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist.

Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de rezerva intr" o stupina bine administrata este de 1 "1)2 din numarul de

38

familii. 7 sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza $ceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori.Iernarea se poate face atat intr"un stup orizontal cat si intr"un corp (adant, ambele sisteme fiind la fel de bune. In luna septembrie, sau c*iar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit, langa o familie de baza se aseaza un nucleu din ,"! rame cu matca pe care dorim sa o iernam. Nucleul gazda contine o cantitate de ! ") g albina si )"8 9g miere de calitate. :amilia de baza este despartita de nucleu printr"o diafragma etansa (fig.1), iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impac*eta cu materiale izolatoare. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca %", controale auditive, pentru a vedea cum se comporta albinele. Pentru aceasta metoda simpla mai e!ista si varianta gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. $ceasta varianta (fig.%), se preteaza pentru stupul orizontal, acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. /onditiile de iernare a nucleului sunt mult imbunatatite, procentul de matci pierdute scazand simtitor. In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 1 "% 2, putand scade pana la ) 2 in anii cu ierni mai blande. Iernarea matcilor in stupi compartimentati $ceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci,fiind o metoda buna si sigura. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali, corpuri (adant sau c*iar magazine. /orpul respectiv se compartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe 1camere1. Intr"un stup orizontal se pot gazdui ) nuclee pe , rame, iar intr"un corp (adant , nuclee pe , rame. :iecare compartiment contine ,!" ,8 9g de albina si !"8 9g de miere de calitate. Nucleele le organizam perec*i, in scopul mentinerii caldurii. <n impac*etaj corect al stupului este de dorit, la fel si controalele din timpul iernii. Primavara, matcile de rezerva se folosesc acolo unde avem nevoie. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (*++-"++ cm patrati) acoperite de plasa.Plasa de sarma trebuie sa aiba oc*iurile mici ,pentru a impedica albinele si matcile sa treaca dintr"un compartiment in altul. $vantajul metodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la ,%" ,, 9g (1"% faguri) si de *rana la %", 9g pe compartiment. (e multe ori insa (nu e obligatoriu), procentul de matci care pier este mai mare (%) 2) indeosebi la nucleii marginasi. Aprecieri personale - 4ealizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare, inclusiv variantele lor, in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. 5otusi diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari ()"%) 2),

fapt pentru care trebuie sa depinde atat de conditiile meteo care tratam problematica.

mentionam ca succesul lucrarii specifice iernii, cat si de atentia cu

39

Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom e&pune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor, metoda elaborata si e&perimentata de N. :oti, inca din 13)%. /a e&perienta personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda, insa rezultatele au fost nesatisfacatoare. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unele greseli pe care le"am facut pe parcursul lucrarilor. <na dintre greseli a fost ca am administrat mierea netratata cu un produs anti"nosema, in speta :umidil B. 3eea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literatura de specialitate aparuta din anul =#* pana in prezent,metoda este descrisa ca una valabila si sigura. $ceasta te*nologie poate fi folosita atat vara, cand dorim sa depozitam fara c*eltuieli substantiale un numar mai mare de matci imperec*eate (pentru vanzare sau nevoi proprii), cat si iarna cand vrem sa iernam matci de rezerva. In principiu metoda consta in introducerea matcii intr"o mica cusca impreuna cu un numar de ! ") de albine si *rana necesara. (in cand in cand, albinele insotitoare se sc*imba si se fac completari cu *rana. Pentru reusita lucrarii avem nevoie de urmatoarele materiale : 3usti tip <oti : /usca este construita din material plastic (polistiren " soc) si are forma dreptung*iulara(vezi fig.!), cu dimensiunile interioare + .) .!) mm. /orpul custii se inc*ide cu un capac glisant, in interior se monteaza un faguras de 8 .) mm. /usca mai este prevazuta cu un *ranitor montat in peretele superior, transferul de *rana fiind facut printr"un orificiu de % mm. 8ulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si albinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. <n dulap pentru % de matci, necesar pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (% mm grosime). $cest dulap are dimensiunile interioare de ,, .%) .%) mm fiind prevazut in interior cu sipci de sprijin. 3olivii de matca : $ceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor cand se face sc*imbul de albine. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de c*ibrituri. <aguri pentru ec iparea custilor : Se folosesc faguri vec*i in care s"au crescut min. , generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. >rana si albine insotitoare : /a *rana se foloseste mierea de salcam fluida , fara cristale, in cantitate de % g.matca (pentru intreaga perioada). $lbinele de sc*imb, cate %)", g(%) ", albine).matca , in perfecta stare de sanatate, cantitate necesara pentru intreaga iarna. 3um procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 1 " 1) octombrie. Nu este un termen batut in cuie, lucrarea putand fi facuta si in

40

septembrie sau noiembrie. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acid acetic industrial(,") zile), se aerisesc si se dimensioneaza./ustile se spala cu apa si detergent, se clatesc si se usuca. -ontam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii lic*ide, in acest fel cusca fiind apta sa"si primeasca oaspetii. Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). 4idicam matca si o asezam provizoriu in colivie, prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla. :agurele de pe care am ridicat matca, se aseaza in pozitie verticala si prelevam direct cu cusca de iernare un numar de ! ") de albine. (upa ce indepartam albinele agatate pe e&terior ,introducem matca , umplem *ranitoarele cu miere(% g) si transferam custile in dulap. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii matcii,a albinelor insotitoare, a *ranei etc. Sc*imbul de albine insotitoare se face la ,"! saptamani in perioada octombrie ianuarie si la %", saptamani in februarie martie. /ateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : ().nlocuirea albinei insotitoare uzate, se face numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca. *)8aca matcile provin din nuclee slabe, se folosesc inca de la prima populare albine provenite din familii puternice. ")Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 18 grade /, stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre % " %, grade /. ?)3and facem sc imbul de albine insotitoare,fiecare matca se va introduce in cusca ei.(aca nu respectam aceasta regula ,naclairea matcii este obligatorie. #)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam , fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie :umidil B. /*iar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectat te*nologia), lucrurile s"au sc*imbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. $stfel, cu o c*eltuiala minima,depozitam 1 "1) de matci de vanzare (pentru , "8 de zile),pana in momentul cand gasim cumparatori pentru ele. /and spunem , "8 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. (e obicei durata stocarii unei matci care a ouat in nucleu nu depaseste 1) zile. In concluzie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai recomandam si consultarea 1-anualului apicultorului1, ed.!, 13+3, acolo unde o sa gasiti te*nologia mai amplu descrisa. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor, din anul % 1 am mai e&perimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile. 'ste o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii. Se ia un corp de (adant si se imparte in , compartimente. :iecare compartiment este prevazut cu un urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele doua marginase pe peretii laterali. (easemeni, fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu, avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseizare perfecta (foarte important). Pentru

41

fiecare sectiune se asigura si un *ranitor cu capacitatea de 1,) l sirop. Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet, un fagure cu miere si un fagure gol, respectiv matca. (upa o anumita perioada, cand matcile incep sa oua si puietul sa eclozioneze, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii >anneman. (aca apare un cules, peste corpul de baza se aseaza un magazin, unde albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile >anneman), depun mierea. /and folosim o matca, unificam nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetam si la e&tragerea matcii %. 5rebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie *ranite cu sirop de za*ar. (upa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati te*nologia descrisa. onluzii finale $ceste metode sunt descrise, mai bine sau nu, in toata literatura de specialitate de la noi. (esigur ca mai sunt si multe altele, important insa este sa le si aplicati....si sa nu ramaneti la stadiul de 1cititor1.

CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER


-icul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.$ceasta problema este reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina.Problema este multiplicata si de lipsa de e&perienta pe care o resimte fiecare incepator.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate.

In paginile acestui site am e&pus mai multe metode de crestere,unele mai simple,altele mai complicate.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja e&pusa),care poate reprezenta un punct de plecare.$ceasta metoda simpla este metoda -iller si poate asigura tot necesarul de matci intr"o stupina de pana in ) de familii de albine.Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. $legem din stupina o familie cu performante mari,a carei matca ne"a multumit.0a inceput,pentru apicultorul cu un numar mic de stupi,operatiunea nu poate da mari batai de cap.(in aceasta familie vom trage noi matci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.5rebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramele cu *rana , doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca. Pregatim rama de crestere,fig. 1, astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara !") bucati de fagure artificial,triung*iulare cu baza de )"8 cm.0ipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in asa fel incat sa nu se desprinda de sting*ia superioara. Pregatim stupul ca in fig. %, asezand ramele dupa sc*ema : de o parte si de alta a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru , fagure cu puiet capacit , rama de crestere , fagure cu puiet capacit .(aca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul,scotand una dintre ramele cu *rana.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. (aca *ranim stimulent cu , "! ml sirop pe

42

zi,albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.(atorita conditiilor create in cuib,adica miere si polen din abundenta,populatie numeroasa si compacta pe faguri,matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.$cest lucru se intampla in ,") zile de la introducerea ramei. /and cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr"o familie orfanizata complet.$ceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua.7rfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu), o mutam intr"un alt corp. 5oti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati,pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. (upa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati, albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale e&istente. >ranite suplimentar daca nu e&ista un cules de intretinere,vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua,fig ,.Botcile pot fi recoltate dupa 3 zile de la introducerea fagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si recoltare,sa nu treaca mai mult de 1! zile. /ele doua familii,furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si *ranind suplimentar. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii,cand vrem sa sc*imbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee ,unde dupa eclozionare, matcile se pot imperec*ea. (upa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de e&perienta. /alitativ matcile obtinute prin metoda -iller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii,inca din anul doi de apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.

CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE


Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din comple&itatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere. $ceste pagini cuprind informatii cu caracter practic, referitoare la cresterea matcilor fara transvazare.

$lbinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : - 7oirea naturala. 'ste unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural. $cest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci, ci si la o divizare a lor in %,,,! noi familii(roiuri). Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva, familia de baza sa dispara. In urma pregatirii procesului de roire naturala, rezulta un numar variabil de botci (, ") buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere, botci care sunt pozitionate pe e&tremitatile fagurilor. - &c imbarea linistita a matcii. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. $ceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte. Puse in situatii favorabile roirii, acestea se vor multumi sa"si sc*imbe linistit matca, cele doua matci convietuind c*iar impreuna cateodata, insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Pentru sc*imbarea linistita a matcii, albinele cladesc un numar mic de botci(,") buc.), pe marginile fagurilor.

43

- 3resteri de salvare. (in diferite cauze accidentale, albinele pot ramane fara matca. Pentru a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve de lucratoare, larvele primind drept *rana laptisor de matca. Numarul botcilor de salvare este de % ", buc., aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.

METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE


Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini, vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere, urmand sa e&punem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor, ulterior. -etodele e&puse sunt multe si diverse, iar intrebarea 1de ce nu se e&pune o singura metoda, care este considerata cea mai buna1, apare in mintea oricui. -otivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc. $poi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine, de calificarea apicultorului. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie. Pentru o mai buna intelegere, vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte, urmand ca dv. sa alegeti. Metoda 0matcilor de salvare0 In 4omania (si nu numai), aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci, numarul mic de interventii in cuib, fac ca aceasta sa fie agreata, cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine, si implicit sa obtina un numar de matci, divizeaza acea familie in doua. 7 diviziune ramane cu matca batrana, urmand ca cealalta sa"si creasca matca. (iviziunea fara matca, asezata intr"o cutie noua, sesizeaza lipsa reginei si incepe sa" si cladeasca botci. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. $picultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci, care evident o sa"si ucida suratele. (aca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii, acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati. 7 alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a diviza familia. In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de la sine. (in nou dupa capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie. Avanta%e : metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima a stuparului. 8ezavanta%e : &e obtin matci mici si de o calitate indoielnica. -otivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : " albinele iau in crestere larve de varste diferite, iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. " albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare = in aceste celule s"a mai crescut puiet iar 1camasile1 generatiilor trecute, consolideaza prea tare peretii acestor celule.

44

" recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestia sunt lipsiti de e!perienta (anul (,anul *), urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola, sa adopte alte variante de crestere a matcilor. Metoda 0decuparea fagurelui0 Pentru obtinerea de matci mai mari, de calitate, metoda e&pusa mai sus a fost perfectionata. /ate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate, urmeaza sa ne lamurim. Sigur este ca 1decuparea fagurelui1 are variante care se aplica atat in 4omania cat si in 7ccident. - Taietura in arc (varianta occidentala) : $ reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor. Se alege un fagure insamantat, desc*is la culoare, in care nu s"a depus pentru prima oara puiet. Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere, puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere, tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. 5aietura sub forma de arc(vezi fig.1), se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate, iar daca fagurele este insarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie. (upa indepartarea bucatii inferioare, urmeaza rarirea larvelor, in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. 4arirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas), urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui, sa fie fata in fata, daca este posibil. /and spunem ca rarim larvele, ne referim bineinteles la celulele de pe conturul 1taieturii in arc1, albinele preferand sa construiasca acolo botcile. $vand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. $ceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. :agurii scosi se vor da altor familii de albine, insa fara albina de acoperire. /u matca batrana se poate forma un roi, sau putem sa o omoram. $stfel pregatite albinele, vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii, construind un numar mare de botci. - Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. In varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inc*ide lantul de crestere. $stfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere. (upa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine, introducem un fagure gol in care nu s"a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de za*ar. (upa !") zile, daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cu oua. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr"un izolator cu gratie >anneman, pentru a o obliga sa oua numai acolo. In tot acest timp(!") zile), *ranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de za*ar. 0a e&pirarea perioadei, scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa ce in prealabil l"am scuturat de albina de acoperire. $ici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater), incalzit in apa

45

clocotita, decupam jumatatea inferioara. Pe jumatatea superioara, alegem 1) celule cu oua pe o fata si 1) pe cealalta, avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte. /u acelasi cutit, radem toate celelalte celule in afara de cele , alese pentru crestere. 1 precizare : pentru a trece dincolo de e!punerea literara a metodei, trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. (in familia de baza ridicam matca, formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau o omoram. $poi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit, miere sau pastura. :agurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. 'ste foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. 1 alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai e!ista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand numai pe fagurii de rana, care se vor putea controla mai usor. $stfel pregatita familia de albine, orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele , de oua. (upa 1 "11 zile, timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1"% controale a acceptarii, vom avea botci capacite gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele de imperec*ere. - Avanta%e : folosind aceasta metoda relativ simpla, calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). - 8ezavanta%e : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere.

MATCI FARA TRANSVAZARE (part. 2)


$lte metode de crestere a matcilor fara transvazare , in stupina proprie , ce pot fi folosite de micul apicultor , sunt :

Metoda fasiilor de fagure, celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor, presupune si practicarea de noi procedee, mai comple&e si performante. In aceasta categorie se incadreaza si metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. :agurele in care nu s"a mai crescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii >anneman, se aseaza pe o suprafata plana. /u ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure, care trebuie sa cuprinda larve tinere, cu varsta cunoscuta. Procedeul presupune si folosirea ramei de crestere,care este de fapt o rama normala, prevazuta cu sipci(% buc.), de lungimea luminii interioare a fagurelui. Pe acestea se vor fi&a fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. :i&area se face prin lipirea in ,"! puncte cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bride de sarma. Pe toata lungimea fasiei de fagure, de pe fiecare leat, se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1"% cm intre ele. $ceste fasii se mai pot fragmenta in %", buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat, operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. In final rama de crestere,cu cele doua

46

leaturi pe care au fost fi&ate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familia doica, dupa o orfanizare prealabila a acesteia. -etoda este cunoscuta sub denumirea de 2metoda Alle@2. 7 alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure, ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. 0a taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule, asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert din celulele vecine. Pentru stantare E.Heiss recomanda stanta elvetiana,aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua, cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. (ecupand o celula, stanta strapunge fagurele, partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport. /elulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere, la % cm una de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. 4ama cu cele % ", de celule se introduce intr"o familie doica, orfanizata de %"8 ore si fara puiet. - Avanta%e : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve, calitatea matcilor fiind mai buna. - 8ezavanta%e : metoda necesita o manopera mare, iar matcile nu a%ung la greutatea celor obtinute prin transvazare. Metoda "rlnagen ' cresterea din ou cu cuiburi de celule $ceasta metoda poarta denumirea de 'rlangen si are la baza cresterea din ou. 'tapele care trebuie urmate sunt : 7btinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s"a mai crescut puiet, intr"un izolator cu gratie >anneman, impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. (upa % zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. (in acest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime % celule intregi si de lungimea fagurelui. $ceste fasii se sectioneaza in bucati de )"8 celule intregi. (upa ce am obtinut aceste cuiburi de celule, urmeaza sa le prelucram pentru a le putea fi&a pe leatul de crestere. In acest scop partea opusa se modeleaza intre degete pentru a forma un dinte. /u o scobitoare se distrug apoi toate ouale, in afara de unul, urmand sa e&ecutam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. :i&am fiecare cuib,care practic contine un ou, cu ajutorul dopurilor. $ceste dopuri vor fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. Se ia un dop, si intre cele doua parti se v"a introduce dintele cuibului, dupa care aplicam elasticul de fi&are. (opurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la % cm unul de altul(masurat de la centru la centru). 8e avut in vedere : oul de 1 1.% zi rezista in afara coloniei % ore, deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp = se vor prefera oua mai batrane %"% 1.% zile daca dorim sa depasim aceste % ore = celulele cuibului se pot scurta la jumatate. 4ama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familii orfanizate de %"8 ore, al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). /onform te*nologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca, nici c*iar in varianta separarii prin diafragma cu gratie. - Avanta%e : metoda poate fi o alternativa la transvazare, calitatea matcilor fiind

47

buna. - 8ezavanta%e : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea larvelor. Metoda Miller $legem din stupina o familie cu performante mari, a carei matca ne"a multumit. (in aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi, avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. In familia astfel restructurata, lasam toate ramele cu *rana, doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca. Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara ) bucati de fagure artificial, triung*iulare cu baza de ) cm. In stup asezam ramele dupa sc*ema : de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere si polen, in centru, fagure cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit. (aca *ranim stimulent cu , ml sirop pe zi, albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere, iar matca depune oua. /and cantitatea de oua este suficienta, ridicam aceasta rama si o introducem intr"o familie orfanizata complet (ridicand puietul si matca). 5oti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albine si controlati, pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. In acest timp, familia crescatoare, *ranita suplimentar, trage botci pe fagurele cu oua, care botci pot fi recoltate dupa 3 zile de la introducerea fagurelui. /ele doua familii, furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si *ranind suplimentar. - Avanta%e : metoda este la indemana oricarui apicultor, fiind si o metoda sigura. - 8ezavanta%e : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea. Matci de schimbare linistita /u toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se limiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. :amiliile care isi sc*imba linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, care botci pot fi recoltate, introduse intr"un nucleu de %", faguri fara puiet, iar dupa imperec*erea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o sc*imbam (dupa orfanizarea prealabila). - Avanta%e : se obtin matci de calitate, cu un instinct minim de roire. - 8ezavanta%e : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct.

CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA


(aca o sa intrebati orice stupar 1batran1 care e c*eia apiculturii o sa va raspunda 1matcile taica , matcile1. $firmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. 7 matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.

'&ista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe ,"! ani da rezultate foarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. 7 treaba buna se obtine insa si tintind

48

spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind te*nologii sigure. Aom trata urmatoarele subiecte : - cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperec erea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine. In acest scop o sa va e&punem te*nologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. Producerea matcilor - conditii generale (e obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. 'i se multumesc cu procurarea de matci din 1comert1 sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. ' perfect si asa ;;; Se poate face si apicultura din bucati, insa nici o satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura e&ista un cules bun si albinele pot *rani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: - in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate --/ faguri cu puiet ; sa aiba cuiburile bine impac etate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Se v"a respecta strict aplicarea te*nologiilor fara a incerca sa introducem si elemente 1novatoare1. Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului /ele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familia roieste natural. 4oirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. $lt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca dezideratul este greu de atins, daca nu imposibil. 9atural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la ?-# ) din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest sens este o greseala. -omentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. /e avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se *raneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. /and numarul de rame cu puiet ajunge la +"# buc. si e&ista un numar mare de albine tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. 7peratiunea trebuie dublata de o impac*etare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. 0a momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa"si traga un numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa e&iste un bun cules de nectar si polen. /and botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a

49

taia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr"o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperec*ere, fie date direct in stupii unde dorim sa sc*imbam matca. Producerea matcilor - metoda fara transvazare <n procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor e&perimentati este procedeul 1crestere fara transvazare1. 5e*nologia descrisa si folosita de reputatul apicultor @a*aria Aoiculescu este o imbunatatire a uneia mai vec*i( cunoscuta in anii ) ). Iata cum se procedeaza : " alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara. /u circa 1)"% zile inainte de culesul la salcam " momentul difera de la o zona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului " introducem un fagure cu puiet capacit. " peste 1 zile familia crescatoare va mai primi % faguri = unul cu puiet capacit si un altul gol. :agurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. $lbinele se vor stimula zilnic. " peste !") zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de matca. " acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de *rana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. 4oiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. " dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. (in aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). 5rebuie sa acordam ma&ima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. $cestea se scutura de albine cu ma&ima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. $tentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu *rana. " in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. $cesta se va scoate din roi si se duce in cabana.$ici se vor marca 1) celule cu ou, pe o fata si 1) pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. :agurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara. 5oate celulele, in afara de cele , alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. " familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. $cum este momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. 'ste recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu za*ar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in *ranitor. " peste 1 "1% zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperec*ere. $tentie, nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. /omportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : " e&istenta sau lipsa culesului = primirea matcii este favorizata de e&istenta unui cules bun. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute *raniri stimulente inainte cu ,"! zile,cu sirop de za*ar.

50

" introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in cazul celor introduse ziua. " o matca imperec*eata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una neimperec*eata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). " primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce corespunde roirii naturale. " lipsa totala puietului este o situatie favorizanta = in cazul prezentei celui capacit se face mai greu = prezenta botcilor face introducerea imposibila. " albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane. In privinta te*nicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca e&ista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1"% care sunt considerate mai sigure. /ea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). /um se procedeaza : " in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup. (aca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. " dupa !") ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita, pentru ca matca sa se poata *rani. " la 1"% zile,se desc*ide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. (aca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste "-? zile, apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a desc ide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. " la e&pirarea celor ! zile se mai desc*ide odata stupul, se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. " urmatoarele interventii sunt facute la + zile (calculate dupa cele !), introducand un fagure pentru ouat si una la %1 de zile pentru o verificare si organizare finala. Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor (upa 1 "11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperec*ere. Bineinteles ca imperec*erea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. <ormarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite 1nuclee de imperec*ere1, sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. /ea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. 0a fiecare compartiment se face cate un urdinis separat, pozitionat astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se populeaza aceste compartimente cu 1"% faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu *rana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. (upa ce

51

matca se imperec*eaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. /e avem de facut dupa ce introducem botca : " la , zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. " nucleele se *ranesc stimulent si li se asigura apa = se verifica din nou prezenta matcii. " dupa alte +"# zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperec*erea matcii. " daca matca nu s"a imperec*eat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 18"a de la introducerea botcilor. " matcile imperec*eate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita sc*imbarea matcii. $picultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 1)" % 2 luand in calcul pierderile inerente. " nucleele de imperec*ere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperec*eaza mai multe matci) oncluzii 7btinerea matcilor imperec*eate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii incepatori ,insa,trebuie sa"si formeze propia te*nica si sa nu ocoleasca problema. (aca inca din primii ani deprindem te*nicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. $bordand curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes.

POLENUL - RECOLTARE, CONDITIONARE, PASTRARE


Pentru a avea cantitati suficiente de polen, necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice, folosite in *ranirea artificiala a albinelor, stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea, conditionarea si conservarea acestuia.

!ecoltarea polenului de catre albine Se face de catre albine, prin instalarea de catre apicultor a colectorului de polen. /onform recomandarilor, instalarea se face primavara, cand avem cel putin ! faguri cu puiet de marimea !1).%+ sau 8 faguri de marimea !1).% ). Se stie ca prin folosirea colectorului, se retine ma&. % 2 din cantitatea totala recoltata de albine. $sezarea colectoarelor se face seara, pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara. In timpul culesurilor mari, colectoarele de polen nu se folosesc, pentru ca stanjenesc albinele culegatoare de nectar. 0a intervale de +"# zile, colectoarele se ridica, pentru a lasa liber zborul trantorilor. Incepand cu data de 1 august, folosirea acestora inceteaza, pentru ca in aceasta perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen, necesar formarii corpului gras. !ecoltarea polenului de catre apicultor <n polen sigur, necontaminat, este cel pe care il recoltam manual. Aara cand porumbul este in spic (in preajma polenizarii stiuletelui), se pot strange cantitati importante de polen, aplecand si scuturand aceste spice, intr"un sac usor de panza subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. 0a fel si primavara de la alun,

52

arin, salcie se pot recolta cantitati mari. onditionarea polenului Indiferent de modul colectarii polenului, acesta trebuie conditionat (cernut, uscat). Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de *artie in straturi de 1 cm, se cerne, se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer.5emperatura incintei trebuie sa depaseasca %) grade /, iar umiditatea sa fie cat mai scazuta. (e %", ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei. 6ranulele de polen sunt bine uscate (#2 apa), cand trecand polenul dintr"o mana in alta se aude un sunet metalic. 7 alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. (aca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente, totul este in ordine. (upa uscare, se va mai face o cernere pentru o mai buna separare. Polenul recoltat manual se usuca in acelasi mod, necesitand insa o mai mare atentie, datorita faptului ca este foarte fin. Bineinteles cei care au un uscator de polen, vor e&ecuta uscarea mult mai rapid. <n principiu de baza este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca !) grade /, indiferent de modalitatea uscarii. onservarea polenului (upa ce stuparul si"a uscat polenul, trebuie sa"l conserve pentru a rezista pana in momentul folosirii. In aeasta directie, se cunosc mai multe metode: 7 conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de polietilena,etanse si bine sigilate. (eoarece polenul este un produs *idroscopic, depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate e&cesiva. 7 alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu za*ar pudra. :iecare 9g de polen se amesteca cu 1.% 9g za*ar pudra si se ambaleaza in recipiente ermetic inc*ise, avand un strat suplimentar de za*ar la fund si deasupra. /onservarea polenului in miere lic*ida, este o metoda larg folosita. <n 9g de polen se amesteca bine cu ,! 9g miere lic*ida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cu capac. (easupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. Borcanele se tin la frigider pana la folosire. '&ista pentru conservarea polenului si doua metode c*imice. <na consta in introducerea unui anume volum de /7% in sacul cu polen si sigilarea ulterioara. Inainte vreme se goleau doua capsule de autosifon, acum se impune deplasarea la un centru de sifoane care poseda butelii de /7%. /ealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata impregnate cu teraclorura de carbon. (oza uzitata este % picaturi la 9g de polen. 5etraclorura de carbon se gaseste in farmacii, unde se foloseste ca reactiv.

53

PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE


$mestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice, in perioadele de crestere a puietului (cand nu e&ista polen suficient in natura), folosirea lor este foarte indicata. $sa vom avea generatii tinere de albine, bine *ranite si dezvoltate. In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite :

Pasta de polen si miere Pasta se prepara din 1 parte polen si 1,%) parti miere, framantand cele doua ingrediente. Polenul strans de albine, conditionat si conservat se macina fin. $tat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. /orectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. Se administreaza in turtite pe folie sau tifon, deasupra ramelor. Pasta de miere, zahar pudra si dro.die de bere In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. $mestecul se face din , parti za*ar pudra, 1 parte miere lic*ida, 1.% parte drojdie de bere. Se framanta toate ingredientele, si se corecteaza consistenta prin adaugarea de za*ar pudra sau miere. Se administreaza sub forma de turtite de % "%) g, primavara sau vara. Pasta de miere, zahar pudra si lapte praf <n alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. 5urtitele se prepara din 1.% parte lapte praf degresat, % parti za*ar pudra si 1,) 9g. miere. Se corecteaza consistenta adaugand za*ar pudra sau miere. Amestec de sirop, polen, faina de soia Siropul de za*ar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice. 0a 8 litri de sirop de za*ar, se adauga ,) 9g polen macinat fin si 1,) 9g faina de soia degresata. /omponentele se amesteca bine, pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de ) g la cateva zile. Amestec miere, sirop, faina de soia, lapte praf, dro.die Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: , parti faina de soia degresata, 1 parte lapte praf degresat, 1 parte drojdie de bere uscata (instant). Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de za*ar dens pana se ajunge la consistenta dorita. Se livreaza albinelor sub forma de turtite. Amestec zahar tos si lapte praf Se amesteca 1 9g za*ar tos cu ) grame de lapte praf degresat. Se administreaza vara in *ranitor, la intervale de 1"% saptamani. Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec, se poate umezi usor cu putina apa sau miere, deasupra. Amestecuri proteice pentru 0roiurile la pachet0 Sunt special concepute pentru *ranirea acestor roiuri. Principiul de baza este acela de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. 4espectand acest principiu

54

,putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. $mestecurile se obtin astfel : se framanta sau se amesteca sirop de za*ar sau serbet cu o cantitate de polen de porumb, alun etc, recoltat manual de catre apicultor, prelucrat si conservat. In locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia. /antitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 1 "1)2 din cantitatea za*arului sau siropului. Pasta de miere si pastura 7 reteta mai vec*e, dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. /um se procedeaza : in luna ianuarie se e&pun fagurii cu pastura la ger. Inainte de a ing*eta pastura (atentie, se depreciaza) si cand devin casanti, se taie in fasii prin mijlocul celulelor, care fasii se freaca intre palme. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lic*efiata si se pune in borcane. /and borcanul este aproape plin, se toarna deasupra inca un strat de miere. Spre sfarsitul iernii, cand vrem sa *ranim albinele, trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat. 0a % 9g. de pasta, se toarna picurand si amestecand, 1 litru apa calda, in care am dizolvat % g sare de bucatarie. Se fac turtite de ,) 9g. si se administreaza deasupra ramelor. $dministrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura, din 1 in 1 zile. Pentru prevenirea aparitiei nosemozei, o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. De avut in vedere /ea mai buna *rana proteica este pastura in faguri (de la rezerva stupinei) = amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori, se prepara in ziua *ranirii si se livreaza albinelor in doze mici = mierea folosita in amestecuri trebuie lic*efiata = polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita = pastura nu trebuie sa fie vec*e(ma&. 1 an) sau ing*etata = prin folosirea amestecurilor proteice, primavara se pot activa sporii de nosema, in acest sens trebuind luate masuri de preventie = cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual de catre apicultor = inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta, cand nu dispunem de polen sau pastura.

PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE


'ste un inlocuitor al mierii. Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1"1 martie) si inceputul toamnei(ma&im 1) septembrie). Siropul de za*ar se prepara in urmatoarele concentratii : 1.1 , ,.%, %.1.0a 1.1, adica 1 litru apa si 1 9g za*ar rezulta 1,8 l sirop de za*ar= la ,.%, adica , 9g za*ar si % litri apa rezulta ,,# litri sirop de za*ar= la %.1,adica % 9g za*ar si 1 litru apa rezulta %,% litri sirop de za*ar.

$pare intrebarea : ce concentratie folosim ? /ostica $ntonescu recomanda :2cat priveste concentratia siropului , subliniez faptul ca sunt mai avanta%oase atat pentru albina cat si pentru crescator, concentratiile *A( sau "A*. Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult za ar pentru prelucrarea siropului 2mierea2 (*+) za ar in cazul concentratiei (A( si numai (+) in cazul concentratiei *A(). .n sc imb la completarea rezervelor de rana in decursul primaverii sau in cazul ranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de (A(.2 Mod de preparare

55

Siropul de za*ar se prepara la rece sau la cald. /and preparam siropul la rece, punem in vas apa necesara si apoi turnam za*arul in reprize, amestecand continutul pana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca za*arul trebuie dizolvat total, in caz contrar aparand cristalizarea 1mierii1. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere, dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare za*arul. $ceasta metoda este mai practica si mai rapida. 7 indicatie care trebuie respectata intotdeauna : nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. Mod de folosire /ompletarea rezervelor pentru iernat : aceasta lucrare incepe pe 1") august si are ca termen de finalizare data de ma&im % "%) august(cu cat mai repede cu atat mai bine). Se folosesc doze de %"%,) litri de sirop %.1 sau ,.1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea. /ompletarea cu sirop se face dupa ce s"a reorganizat cuibul urmarindu"se in special capacirea mierii depozitate. ,raniri de salvare, stimulare in primavara /u sirop 1.1, concomitent cu reducerea cuibului si impac*etarea de primavara. >ranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de % g sirop.zi pana la aparitia unui cules natural. >raniri medicamentoase de primavara, vara sau toamna = concentratie 1.1 conform prospectului. >raniri de stimulare la sfarsitul verii (august) = concentratie %.1 in doze mici, zilnice. $lte situatii de urgenta aparute in stupina. De retinut /ea mai avantajoasa concentratie este %.1 sau ,.%. Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. $daugati % g sare de lamaie.litru sirop pentru o buna invertire a za*arului. Se administreaza dupa nevoi, insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.

SERBET DE ZAHAR CU MIERE, PENTRU ALBINE


(upa ce ati invatat cum se prepara serbetul, a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv. $cest serbet contine pe langa za*ar si o anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa"l consume cu o placere mare. Iata reteta de preparare:

Mod de preparare Se amesteca )9g za*ar tos, apa ,#) litri intr"un vas de 1 litrii. Aasul se aseaza pe foc si fierbem % ", min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu. Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie. Aerificarea concentratiei se face tot cu lingurita si pa*arul cu apa rece, numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). In acest moment se adauga # g miere si se mai clocoteste inca , min.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea). -ierea folosita trebuie sa nu fie za*arisita sau daca este, se lic*efiaza in prealabil. (upa ridicarea vasului de pe foc, racim amestecul pana la ! ") grade / si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Produsul final se toarna in tavite captusite cu *artie cerata, pergament, etc. 6rosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1"1,) cm. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare, sau putem

56

incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen, acizi pentru corectarea p*"ului, medicamente, etc. :olosirea serbetului de za*ar, sau za*ar cu miere, este recomandata tot timpul anului, in toate cazurile, cu e&ceptia *ranirilor de completare. Se poate 1fabrica1 o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de #"1% grade /, impac*etat in pungi, sau in recipiente etanse.

SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE


<nul din cele mai folosite produse in *ranirea artificiala a albinelor este serbetul de za*ar. <sor de administrat, destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.

Mod de preparare In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare , dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s"ar putea transforma in esecuri. Nu disperati pentru ca odata insusita te*nologia, nu o sa mai aveti probleme. (e aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de za*ar. Se amesteca intr"un vas emailat sau din ino&, 1 9g. za*ar si ,% litri apa. $mestecand cele doua produse se constata ca za*arul este bine umezit iar apa nu balteste. Aasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale. Nu trebuie sa grabiti fierberea = spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. 7 operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de za*ar (cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. (urata fierberii este de 1)", min., functie de taria focului. /am dupa 1)"% min. se controleaza concentratia siropului. Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr"un pa*ar cu apa rece. Aom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima, cand acesta ramane inc*egat pe lingurita. In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (+ "# grade /). /u ajutorul unei linguri mari, de lemn, solutia de za*ar apa se amesteca continu. 7data cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste. Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. (aca prima incercare a insemnat un esec, se adauga apa din nou si o luam de la capat. De retinut Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v"ati insusit te*nologia de preparare. Nu preparati doze mai mari de ) 9g, pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat)= pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 1 litri. Spumuiti amestecul, stergeti permanent peretii vasului, iar focul trebuie sa fie domol. (upa fierbere si o oarecare racire, amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza). (aca serbetul este prea tare, inglobati cateva picaturi de apa si framantati. In caz de esec, nu retopiti amestecul mai mult de , ori. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul se poate folosi ca atare, sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen, acizi pentru corectarea p*"ului, medicamente, etc. :olosirea serbetului de za*ar, sau za*ar cu miere, este recomandata tot timpul anului, in toate cazurile, cu e&ceptia *ranirilor de completare. Se poate 1fabrica1 o

57

cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de #"1% grade /, impac*etat in pungi, sau in recipiente etanse.

PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE


<n alt produs cu o eficienta mare, consumat cu placere de albine, usor de preparat si administrat este pasta de za*ar pudra si miere.

Mod de preparare 0a preparare se vor avea in vedere urmatoarele : folosirea unui za*ar pudra de calitate=mierea sa provina de la familii sanatoase = mierea sa nu fie cristalizata (sau cristalizata fin, de consistenta untului). In principiu se procedeaza amestecand la rece ! parti de za*ar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita). :ramantarea se face energic, trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. /orectia produsului se face prin adaugare de miere, daca este prea tare sau de za*ar pudra daca este prea moale. 'ste recomandat ca pentru o mai buna invertire a za*arului sa se aduge si 1"% g sare de lamaie pe 9g. Mod de administrare Pasta se administreaza sub forma de turtite a ,%"1 9g, asezate pe folii de plastic gaurit, tifon, etc., deasupra ramelor, unde albinele au acces direct. Se poate folosi in tot timpul anului, in toate cazurile, mai putin la *ranirea de completare. In aceasta pasta se pot ingloba polen, inlocuitori de polen, ceaiuri medicinale, Protofil, medicamente ,etc. 'ste ideala pentru *ranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.

ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE , PENTRU ALBINE


Intr"o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani, datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele $/$. (incolo de toate, placile de za*ar candi raman in topul preferintelor, insa e&ista o problema. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea apicultorului.

<stensilele necesare 1fabricarii1 sunt : oala smaltuita sau de ino& 1 litri, termometru industrial D1% .D1) grade /, tavi 1) .%) .1 mm, coli *artie pergament, lingura de lemn sau paleta. Mod de preparare Se amesteca in oala, ) 9g de za*ar tos si 1 litru de apa. Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura, din cand in cand, pentru a nu se prinde de fundul vasului. (upa topire, se fierbe continutul 1) min, spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei, dupa care se masoara temperatura lic*idului. /and termometrul arata 118 grade /, vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. (upa )"# minute se incepe amestecatul. /and compozitia devine mai desc*isa(catre crem) si opune rezistenta marita, se toarna in tavi. 5avile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu *artie pergament. 7data turnata compozitia in tavi, aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. (upa

58

racirea totala a placilor de za*ar, se scot prin ridicarea de *artia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase. Mod de preparare,zahar candi cu miere /a si la serbet, e&ista varianta adaugarii unei cantitati de miere,pentru a face mai atractiv produsul. Pentru obtinerea acestor placi de za*ar candi cu miere, se procedeaza ca si in varianta simpla. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 118 grade /, se adauga )"8 g miere in clocot. 7btinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci, ino& etc.) si amestecand continu sa nu se prinda. (upa ce am adaugat mierea, amestecam timp de 1 min., si luam de pe foc. In continuare procedam ca pentru reteta fara miere. Mod de administrare $ceste placi de za*ar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara provizii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.

PREPARATE PENTRU ALBINE Zaharul pu ra, !"a#ur#l" $" #!#%al", l#!h"&#"r"a $#"r## 'ahar#(#)"
+btinerea zaharului pudra In diferitele retete, za*arul pudra este un component de baza. 7btinerea lui se face prin prelucrarea za*arului tos, care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). (eoarece macinarea este destul de dificila, recomandam procurarea unei rasnite mari, care poate fi actionata manual sau de un motor. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea za*arului pe o placa dura, cu ajutorul unei merdenele. (in fericire, pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare, e&ista in comert za*ar pudra gata preparat, care in ciuda faptului ca este mai scump, elimina 1bataile de cap1. eaiuri medicinale (upa cum ati observat, in toate preparatele, indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. $cest ceai este benefic albinelor, catre sfarsitul iernii sau in primavara, combatand cu succes nosemoza. /eaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare, cimbrisor, isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. 7btinem ceaiul folosind ,"! g din fiecare planta uscata. In prealabil plantele se umezesc cu ,1) l apa si dupa 1 "1) minute turnam apa clocotita in cantitate de ,#) l. (in acest ceai folosim dozele necesare, cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca !# ore. Lichefierea mierii -ierea cristalizata(za*arisita), folosita in diferitele retete trebuie lic*efiata, pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de *rana.

59

(oua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de !) grade / = nu lic*efiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr"un alt vas cu apa care fierbe. In rest....nimic mai simplu.

COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA


:iecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. :ie ca acestia sunt molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.5rebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna c*iar simpla, iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. Iata ce posibilitati de aparare aveti :

Molia de ceara 7gaselnita8 'ste un parazit care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. -olia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara, atat din stupii populati cat si celor de la rezerva, cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati, precum si a puietului de albine. /ombaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee c*imice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure, daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri, intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. Protejarea fagurilor de rezerva : /onservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor c*imice. In acest scop apicultorul trebuie sa"si construiasca un dulap pentru depozitare, prevazut cu rastele. (aca nu dispuneti de un dulap, tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele c*imice folosite sunt : An idrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. 5rebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta, aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. :agurii se aseaza in dulap sau in %","! corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol. Batonul de sulf se aprinde, se aseaza pe o cutie metalica, gaurita si prevazuta cu un grilaj, doza fiind de ) g sulf la 1m cub volum. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. $picultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul to&ic. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo"c*imice, magazinele cu produse c*imice de combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 8)"3)2, cate % ml acid la litru de volum, in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. $plicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fi&are a fagurilor. 8ibromura de etilena : /ei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient. :agurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Peste desc*iderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac, iar pe aceasta panza substanta activa. (ozajul ideal este de , ") cm cubi.un m cub ocupat cu faguri. $tentie mare pentru ca substanta este foarte to&ica, camera trebuind a fi bine

60

ventilata. In inc*eiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : - 8upa e!ecutarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc ?/ de ore inainte de a fi introdusi in stupi. - 'a temperatura de + grade 3, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. *iespea7viespea comuna , etc98 Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. /ea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. (istrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spraC insecticid, operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. 7 alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. /onstruiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi), in care se introduce un sirop aromatizat. $cest sirop se prepara din apa, miere sau za*ar )"#2 si 12 otet pentru aromatizare. Se umplu % 2 sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Aiespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. Pentru a spori eficienta capcanei, sticla se agita de %", ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. %urnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. /and atacul lor devine suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. /a substante de ungere putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf. Pentru o mai buna fi&are in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine. Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem c*iar prigorii moarte(impuscate), e c*iar mai bine. Soarecii $tacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in g*emul de iernare si nu se poate apara. 7 masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. (aca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. 7 posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii), grau curat, iar dupa +"# zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. 5igla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.

VARROZA ALBINELOR
(espre varroza s"au scris teancuri de carti si articole. $paruta pe la noi , la sfarsitul deceniului +, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. Boala este produsa de un acarian , Aarroa Facobsoni , care ataca albinele in toate fazele vietii. Infestarea coloniilor are loc treptat, pe

61

o perioada de %", ani , ducand in final la distrugerea acestora. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1, fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a"i limita efectele nefaste.

Manifestarea clinica $lbinele si trantorii prezinta malformatii, puietul este pestrit, larvele mor in pozitii nefiresti, albinele nu se mai ocupa de puiet si c*iar parasesc stupul, mortalitate mare in faze avansate. 4aspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate, furtisag, patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Depistarea bolii 0a inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi e&aminarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea= daca in lunile iunie si iulie cad intre )"1 bucati.zi, trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. 7 alta metoda este e&aminarea celulelor ce contin puiet de trantor = acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. In ultima faza de infestare, acarienii pot fi observati si cu oc*iul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. <n lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului. In principiu,stupina ar trebui sa fie un 1spatiu inc*is1, insa circulatia facila a albinelor (pastoral, vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare. Tratament *arroza cu *arachet Substanta activa, raspandita prin fumigatii, actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular. 'ste un medicament de sinteza, cu un bun randament, care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. <n dezavantaj : prin modul de administrare(fumigatii), nu actioneaza si asupra puietului capacit. (e aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi nu mai e&ista acest puiet capacit. 4etineti acest lucru pentru ca este foarte important. Modul de administrare 5oamna, la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme), cand puietul capacit a disparut se fac , tratamente. 'ste permisa e&istenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente, insa cel de"al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. Intervalul intre tratamente este de + zile, iar temperatura e&terioara sa fie peste 1% grade /. Prin urdinis, asezata pe o tablita, se introduce o banda speciala, aprinsa, pe care picuram substanta activa : % picaturi pentru un corp multietajat, , picaturi pentru un corp (adant si ! picaturi pentru un stup orizontal. $tentie la aprinderea benzii : nu in*alati fumul si mai ales supraveg*eati stupii, pentru ca este pericol de incendiu. 5ratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu into&ica albinele. $stfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. In primavara se mai face un tratament(o singura administrare), profitand de faptul ca puietul este putin e&tins. <nii autori mai indica si un al treilea tratament dupa

62

e&tragerea mierii de salcam, insa avand in vedere eficienta scazuta, si pericolul mare de contaminare, ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Tratament *arroza cu Mavrirol -avrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Substanta activa este 1mavri91 si se administreaza sub forma de benzi te&tile impregnate, actionand prin contact. Prezentarea este in role de ) m, o cutie fiind folosita la 1 familii. (upa terminarea tratamentului cu Aarac*et si inainte de strangerea albinelor in g*emul de iernare, se introduc fasii de -avrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). $cestea vor ramane ,"! luni in cuib, actionand latent prin contact.-are atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului), pentru ca riscati sa contaminati mierea. Se poate afirma ca tratamentul cu -avrirol este o prelungire fericita a celui cu Aarac*et, astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. Tratament *arroza cu Acid %ormic In 7ccident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita 1c*imie biologica1.$cidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. :olosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. 5ratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului, cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. /onform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. Modul de administrare 7 placuta de carton de % ., cm si 1,) mm grosime, se imbiba cu acid formic in concentratie de 8 2. Pentru un fagure standard se folosesc % ml acid formic diluat, deci pentru un corp (adant apro&. % ml. 'ste recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu oc*iuri mici, pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup #-- zile, facem o pauza de alte - zile, si apoi repetam operatiunea de " ori, in total fiind facute ? tratamente. Temperatura la care se face tratamentul este de (*-*# grade 3. /a o recomandare suplimentara = restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi c*iar si parazitii din celulele capacite. $sezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. Tratament *arroza cu metode bio $m mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta, puietul de trantor = apicultorii trebuie sa profite de aceasta 1slabiciune1 a parazitului si sa procedeze astfel pentru a"l inlatura = o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti, insamantati si capaciti sa fie recoltati. /ealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. 5rebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.

63

oncluzii 0upta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. Bineinteles ca mijloacele de combatere in 4omania si in lume, sunt mult mai largi. Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. /eea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem, putem obtine rezultate bune.

NOSEMOZA ALBINELOR
(enumita de multi si 1boala mizeriei1, este o boala parazitara care apare in urma e&istentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de rana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.

0a o infestare incipienta cu nosema, semnele clinice sunt mascate, fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor, reduce drastic capacitatea de productie. In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor, printr"o decimare rapida. Semnele clinice <rdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte = albinele prezinta abdomenul umflat = o stare de slabiciune a intregii familii = neingrijirea adecvata a puietului. (eoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea), punerea unui diagnostic sigur este mai complicata, necesitand e&aminarea probelor de catre un laborator specializat. 5otusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect, prin cercetarea catorva albine moarte. Se procedeaza in felul urmator : se ia albina, separam capul de corp si cu o penseta fina, scoatem intestinele. 'a albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu, pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa. Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei " inlocuirea la ma&.%", ani a tuturor fagurilor din stupi = e&ista metode de inlocuire anuala a fagurilor, dar daca macar la , ani albinele stau pe un cuib nou, este perfect. " distrugerea fagurilor vec*i sau noi care contin pete diareece = si ramele vec*i care nu mai pot fi dezinfectate corect, se distrug. " colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. " in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile, indiferent de varsta si calitati. " curatarea anuala a stupilor cu soda caustica !2 (preventiv), sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) = la utilajele si uneltele metalice, se fac fumigatii cu formol ,2 = aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. " supraveg*erea permanenta a familiilor si e&ecutarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. " folosirea cu precautie a *ranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau

64

pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a *ranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. Tratament $osemoza cu Protofil In 4omania aceasta boala se trateaza cu preparatul 1Protofil1. 'ste un e&tract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii, nici albinelor, nici produselor stupului. Prin continutul de principii active (vitamine si microelemente), stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor, in*iband parazitul. -od de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 1+ ml.l sau in pasta de za*ar, miere si za*ar, cate ,! ml.9g. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. 5ratamentul se e&ecuta de cate ori este nevoie, cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca /+ mlAfamilieAan. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. Tratament $osemoza cu %umidil<n alt preparat, mai vec*i, adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este :umidil B. In tarile <.' este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei. /a principiu activ, :umidil B, are la baza antibioticul fumagilina. $dministrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare %) g principiu activ la 1litru sirop, la una medie 1# g. ,+) litri sirop, iar pentru un roi 1# g. ,) litri sirop. $ceste cantitati se administreaza saptamanal. Sunt doua moduri de administrare : in *rana albinelor, cu preparatul livrat in *ranitor = prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas , livrat ca *rana. .n total se fac / administrari la interval de - zile,intre administrare. (upa cum vedeti tratamentul este de durata, iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic, e&ista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ. 4ecomandam mare precautie. Tratament $osemoza - $econventional <nii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru, coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi./omponentele se amesteca cu +) g sirop de za*ar si se da albinelor in portii de % g. /onform celor spuse in multe cazuri s"au obtinut rezultate bune. oncluzii 7rice tratament folositi, respectati dozele ,modul de administrare recomandat, perioada etc. (ublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico"sanitare draconice, pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.

O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE


'ste gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din 4omania.(aca da,ce este de facut? $rticolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra :

Ga% a!ul $#! " ()up - A")h#%a Tu$# a


Autor : 8rd.biolog e!pert 3 ioveanu Babriela .nstitutul de 8iagnostic si &anatate Animala - 4ucuresti

65

Aethina tumida (-urraC)I gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord. /oleoptera, clasa Insecta. 'ste originar din $frica de Sud si initial traia numai Jn zonele cu climat subtropical. Kn 133# a fost identificat si pe continentul american, Jn S<$, unde pana in prezent s"a raspandit cu repeziciune Jn # state. S"a observat ca s" a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si Jn alte tari. /onsideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea Jn tara noastra a parazitului, precum si posibilitatea alertarii specialistilor Jn cazul semnalarii acestuia. 6andacul mic de stup apare Jn urma unei metamorfoze complete: ou I larva " pupa si stadiul adult. +ul de $et*ina tumida este alb sidefiu, de 1,! mm lungime si ,%8 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. 7uale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. :emela prefera sa depuna ouale Jn mici e&cavatii, deci pot e&ista oriunde Jn interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cLt si fagure. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 8 zile, functie de conditiile de microclimat. Larva , este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. 'ste de culoare alb"galbuie , cu aspect sidefiu si are apro&. 1cm. lungime. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) 6alleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele , perec*i de picioare anterioare, proeminente, cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. Stadiul larvar dureaza de la 1 la 1! zile, dar poate dura c*iar mai mult. Se Jnregistreaza mortalitate naturala crescuta Jn stadiul Jn care larva ajunge la maturitate si se transforma Jn pupa. (eci, Jn stup la un moment dat, fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul. Kn perioada de tranzitie de la larva la pupa, insecta este foarte vulnerabila. 0arva intra Jn pamLntul din fata stupului, isi formeaza o galerie, care se termina printr"o celula, unde se va transforma Jn pupa. Pupa este la Jnceput de culoare alba, dupa aceea Jncepe si se pigmenteze. Stadiul de pupa dureaza Jntre 1) si 8 de zile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa ! saptamLni. Acesta, este un argument Cn plus pentru a se Cntelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. Adultii nou iesiti au o culoare galben I maronie, aspect luminos, pentru ca Jn scurt timp c*itina devine maro Jnc*is si Jn final neagra. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, Jsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. (upa ce patrund Jn colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la Jmbinarile peretilor acestora. :emelele Jncep sa depuna oua numai la o saptamLna dupa propria emergenza din sol. (eci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la maturitate apro&. ,) cm. lungime si , %) cm latime, aripi c*itinoase care nu acopera Jntregul abdomen, c*itina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu mana. Kn functie de conditiile de mediu traiesc de la cLteva zile (1"% saptamani) pLna la 8 luni.

66

6andacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din $frica de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din $merica. Identificarea acestuia Jn multe state din S<$ a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive Jnregistrate de catre apicultorii, la stupinele din aceleasi regiuni. $picultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb"galbuie persista in stupi si Jn magazia de faguri. $ceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se *raneau cu rezervele din stup, iar e&crementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. (epopularea coloniilor de albine se accelera pLna la disparitia totala a acestora. <lterior s"a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei. Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit Jn cadrul coloniei de albine. &e considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. (e asemenea s"a dovedit ca insecta prefera uneori *abitatul pajistilor si crengile copacilor. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de *rana (miere si polen). /Lnd infestatia este puternica albinele Jmpreuna cu matca parasesc stupul. $et*ina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de e&cretie rezultati Jn urma metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducLnd Jn final la distrugerea totala a coloniei de albine. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului. .n urma unor studii proprii facute Cn colaborare cu specialistii de la .nstitutul de Agronomie 4ucuresti si <acultatea de 4iologie, la solicitarea .nstitutului de 3ercetare - 8ezvoltare pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna 7omDniei. (esi /omisiile de specialitate din <niunea 'uropeana au alertat statele membre de pericolul pe care Jl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost semnalat pLna Jn prezent Jn nici o tara din 'uropa. In tarile Jn care a fost semnalat (tari din $frica si $merica de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt autorizate pLna Jn prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere. /onsideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice suspiciune de e&istenta a unui astfel de parazit Jntr"o stupina din 4omania, se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare, la Institutul de (iagnostic si Sanatate $nimala direct sau la Institutul de /ercetare " (ezvoltare pentru $picultura Bucuresti, laboratorul de Patologie apicola. $tragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce Jn stupina material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat Jn domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. 'ste dovedit faptul ca, sc*imburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de 1troc1 care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, e&istente.

PUIETUL VAROS
Puietul varos face parte din seria de boli micotice " adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o boala e&agerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie,

67

am considerat necesar sa o aducem in prim"plan.

Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte, uscate si mumificate - puietul moare in stadiu de larva si preninfa - culoarea puietului atacat este alba, gri sau negricioasa - fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat - boala prefera (pentru a cata oara E), puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. !aspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag - sc imbul de faguri - folosirea de unelte si utila%e (inclusiv stupi) contaminate, etc. Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. (upa cum am mai spus, numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere 0a aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. :amiliile slabe, umiditatea crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara discernamant, sunt factori favorizanti. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o 1boala secundara1, si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. Practic puietul varos 1nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase1. Tratament Puiet *aros In 4omania boala se trateaza cu medicamentul -I/7/I(IN. $cesta se presara pe rame si pe albine, cate 1 "1) g de substanta activa. Se fac !"8 tratamente la diferenta de + zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos, incercati sa eliminati boala astfel : - reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos, neocupati bine de albine - eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati - dezinfectati fundul stupului, pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine - imbunatatiti ventilatia, reduceti umiditatea stupului - stropiti fagurii cu sirop de za ar pentru a stimula instinctul de curatire. (upa cele mai recente cercetari , cea mai importanta si eficienta masura de eradicare a bolii, este sc*imbarea matcii in familiile afectate. Sc*imbarea matcii se va face numai dupa ce s"au luat masurile e&puse mai sus .

DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE


-ulti apicultori (mai ales cei incepatori), intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. (in aceasta cauza,numarul interventiilor din cuib creste, multe dintre acestea putand fi evitate. 5rebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii. $picultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.

+bservatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile, apicultorul avizat tragand concluziile necesare :

68

( - 'a zborul de curatire albinele nu ies din stup. Aerificam daca urdinisul este liber, curatam cu o sarma resturile daca este obturat. In cel mai rau caz familia este moarta. * - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand parca ceva, trebuie sa ne asteptam ca acestea sa"si fi pierdut matca. " - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta. ? - Albinele ies din stup si pe vreme rece, indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet. 'ste un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala. 0a fel, frecventarea masiva a adapatorului, in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului. # - Albinele aduc mult polen, inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele. 'ste un semn de normalitate. ; - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed, scurgeri de balegar de langa gra%duri, ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient ,ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa. - - Albine multe pe scandura de zbor, care isi balanseaza abdomenul, si au capul orientat spre camp,indica un cules bun. (aca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final, sau nu e&ista cules. / - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume), sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere. 0 - Albinele moarte in fata stupului , situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic. (+ - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau nelinistite, trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire. (( - Albinele incep sa alunge trantorii din stup, acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati, inseamna ca familia se pregateste de iernare. "#aminarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup 7 alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este e&aminarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului. ( - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica e&istenta asa numitului 1puiet racit1. Aina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori apicultorului care nu a stiut sa e&tinda cuibul in raport cu puterea familiei. * - 3ristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu poate fi valorificata de albine in lipsa apei. Situatia se intalneste mai ales iarna. " - Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza, care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup. <miditatea e&cesiva este provocata de ventilatia ineficienta. ? - Albine moarte cu aripile detasate de corp, cu malformatii, indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect. # - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor, indica prezenta bolii numita popular 1puiet varos1. 0a aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente. ; - Bramezi de ceara siAsau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup. :enomenul se intampla in perioada rece, cand nu s"au pus gratii de protectie la urdinis. "#aminarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor

69

Si e&aminarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. Iata cateva situatii : ( - <amilia de albine nu raspunde la nici un stimul e&tern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului). (aca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta. * - ,n zumzet slab si prelungit, de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp. " - ,n zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca. Stuparii au denumit acest sunet caracteristic 1bocetul albinelor1. ? - 8aca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform, care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid, indica ca familia ierneaza in conditii normale, fara probleme deosebite. "#aminarea olfactiva a familiilor de albine9 0a simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute, folosindu"si simtul olfactiv , asta mai cu seama in perioadele calde ale anului. ( - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana. $cest miros este dat de descompunerea puietului necapacit. * - Mirosul caracteristic de clei de oase, indica prezenta locii americane. -irosul este dat de puietul capacit descompus. " - Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza. $mbele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate. ? - Mirosul placut, intalnit mai ales vara si primavara, pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne"am facut treaba asa cum trebuie,spre avantajul nostru si al albinelor. (upa cum ati citit in cele scrise mai sus, o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri. Bineinteles ca pe langa toate acestea, daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din e&perienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si mai ales....sapati adanc. $veti o viata inainte ;

LOCA EUROPEANA
5rebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila. 0oca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana, pentru ca nu are un impact la fel de grav, decat daca nu o combatem. Primul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice, pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala, daca luam masurile adecvate.

Manifestare clinica Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine, decat loca americana. /u precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara("-? zile) si mai rar larvele capacite. Perioada de aparitie este in primavara, in preajma primului cules principal(salcam) sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. :amiliile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule, fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inc isa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de 2acru2, fiind similar cu cel al otetului.

70

(aca ati citit la loca americana despre 1proba betigasului1, aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente(masa descompusa nu se intinde, decat in cazuri rare). Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane : albine *oate sau ratacite, miere contaminata, unelte contaminate si toate celelalte. ombatere si tratament Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna. Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor favorizant, la fel si absenta culesurilor in primavara. (in fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala, instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. /e avem noi ca 1stupari responsabili1 de facut : .n primul rand ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu ranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a a%uta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de za ar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii, banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului, ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. In cazuri foarte grave, daca nu putem controla boala, se fac tratamente cu antibiotice " 5'4$-I/IN$ , '4I547-I/IN$ , 07/$-I/IN " insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la 2sange2 a stupilor, ramelor, uneltelor, fagurilor cu rana, etc. Sfaturi finale Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor = N< faceti tratamente preventive cu antibiotice = aplicati masurile igienico"sanitare = sc*imbati toti fagurii la % ani, ca masura de preventie.

TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE


(upa cum se stie , folosirea antibioticelor in apicultura nu este recomandata. 5otusi , sunt cazuri de forta majora in care acestea se pot utiliza , cu respectarea precautiilor recomandate . In acest sens am primit de la cer.6abriela /*ioveanu urmatoarele precizari :

Tra)ar"a !u a%)#*#+)#!" a &a$#l##l+r *+l%a," " l+!a a$"r#!a%a (# "ur+p"a%a


Autor : 8rd. biolog e!pert 3 ioveanu Babriela .nstitutul de 8iagnostic si &anatate Animala - 4ucuresti In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator, tratamentele cu antibiotice se aplica in familie, dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva. 5ratamentele cu antibiotice recomandate de autoritatile sanitare veterinare din 4omania si autorizate a se folosi sunt: 1. 5ratamentul cu '13AM.3.9 conform prospectului redactat de producator= %. 5ratamentul cu 1F.T5T7A3.3'.9A. (oza este de ,) " ,+) g o&itetraciclina la 1 l de sirop, cate %) ") ml . administrare. familie, in functie de puterea familiei si gravitatea bolii. Pentru a avea eficacitatea scontata, se efectueaza neaparat ! " ) administrari cu sirop medicamentat.familie, la interval de !") zile. (e asemenea, antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea

71

acestuia, si pentru a nu se degrada, nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata o temperatura de ! /, cat se suporta prin incercare cu mana). Stupina afectata se va trata si in primavara anului urmator. -ierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate fi comercializata la e&port. ,. 5ratamentul cu '4I547-I/IN$ se face numai la indicatia specialistului care a diagnosticat boala. 'ritromicina este antibioticul alternativ acceptat si autorizat, pentru ca sunt unele tulpini bacterinene care au capatat rezistenta la o&itetraciclina. (eci, daca specialistul a identificat o tulpina rezistenta la o&itetraciclina atunci va indica aplicarea unui tratament cu eritromicina. (oza este de ,, g eritromicina la 1 l sirop, cate %) " ) ml.familie, de % ori la interval de , zile, apoi inca de , ori la interval de + zile. !. Sunt interzise in <' si 4omania folosirea de: streptomicina, nitrofuran, sulfatiazol, acid nalidi&ic si cloramfenicol. ). In S<$ se foloseste ca antibiotic alternativ pentru tulpinile rezistente la o&itetraciclina, 5M07SIN$. A35&T P718,& 9, 5&T5 T5&TAT .9 3.5. &. 9.3. .9 71MA9.A P59T7, <AM.'..'5 85 A'4.95. 8. 5otodata trebuie sa fac precizarea ca : o&itetraciclina este totuna cu teramicina si ca 07/$-I/IN<0 are ca substanta activa tot o&itetraciclina.

MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL


In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor, substante dezinfectante si modul lor de folosire. -entionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in 4omania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare, conditii e&terne de mediu, rezistenta biologica a familiilor de albine, gradul de infestare etc.

-A A!I ID"

M"DI AM"$T" A$TI*A!!+A

*A!A ,"T - *A!A ,"T %+!T" Aarac*et un medicament folosit in combaterea varroozei, aprobat si folosit in 4omania de mai multa vreme, avand ca substanta activa amitraz-ul9Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine, pe tot parcursul sezonului activ. /ele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai e&ista puiet capacit. 7 sc*ema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea , un tratament la 1 zile dupa primul , un tratament dupa e&tragerea mierii de salcam , un tratament in luna august dupa e&tragerea mierii de floarea soarelui. 5oamna se mai fac , tratamente in septembrie si octombrie, cu +" 1 zile interval intre ele, din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit. -od de administrare, dozaj : se folosesc % picaturi de substanta activa.corp multietajat , , picaturi.corp (adant , ! picaturi.corp orizontal. (ozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr"un stup. Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup. <rdinisul se tine inc*is 1)"% min.

72

/onditii de indeplinit : temperatura mediului min. 1% grade /, arderea completa si fara flacara a suportului, etansarea perfecta a stupului, masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece in*alarea produsului este nociva. $precieri finale : in ultimii ani eficacitatea Aarac*etului a scazut in unele cazuri. -ult mai indicata este folosirea medicamentului *arachet %orte, care este o formula imbunatatita(s"a adaugat o noua substanta). 7 eficacitate marita a Aarac*etului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea -avrirolului. MA*!I!+L - -A$DA IMP!"($ATA -avrirol este un medicament aprobat in 4omania. $cest medicament este comercializat sub forma de benzi te&tile impregnate cu substanta activa. Banda se taie in bucati de %) cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe. Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine. Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal, iar dupa +"# zile se suspenda vertical intre ramele ,"! si +"#. Primavara se mentin in stup !) de zile, iar dupa ultimul tratament cu Aarac*et din toamna sunt lasate toata iarna. $precieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt stranse in g*em, iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo. APISTA$ - -A$DA IMP!"($ATA $pistan este un medicament aprobat in 4omania si produs de firma Sandoz. :orma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat , care actioneaza prin contact direct. Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de )"8 saptamani,in orice perioada a anului. Nu are alte restrictii de utilizare, totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea, datorita rezidurilor care raman in miere. (upa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament. APIT+L - S+L&TI" $pitol este un produs al firmei /iba si are ca substanta activa c:mazol. Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu ,) mg substanta activa. -odul de administrare este prin picurare si se aplica % tratamente in toamna la interval de + zile. 5emperatura mediului trebuie sa fie min.1 grade /, iar in timpul tratamentului nu se da *rana albinelor. :amilia de albine nu trebuie sa aiba puiet. -A;*A!+L - -A$DA IMP!"($ATA BaCvarol este un produs al firmei BaCer avand ca substanta activa flumethrin. Prezentarea comerciala este sub forma de ! benzi impregnate , substanta activa trecand spre albine prin contact direct. Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an, timp de )"8 saptamani. Se poate folosi tot anul,cand nu este cules. API - LI%" - *A! 'ste un produs BaCer format dintr"un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare. Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de )"8 saptamani. 5emperatura e&terioara a mediului trebuie sa depaseasca 1% grade / pe toata perioada tratamentului. $lte conditii deosebite nu

73

sunt specificate. In 4omania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio. :irmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau c*iar il impun. /omponentele principale a medicamentului sunt 5imolul(+ 2), ulei de eucalipt, mentol si camfor(in varianta initiala). P"!I)I$ - S+L&TI" Perizin este un produs BaCer folosind ca substanta activa cumafos. Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 8! mg substanta activa. Se fac doua tratamente in toamna la interval de !"+ zile. -odul de administrare este prin picurare , la o temperatura de peste ) grade / si in absenta puietului. %+L-"< - -"$)I %&MI("$" :olbe& este produs de firma /IB$ si are ca substanta activa bromprop:lat,impregnat in benzi. Se fac ! tratamente in toamna la !"+ zile diferenta intre tratamente. $dministrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste # grade /. :amilia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament),iar urdinisul se tine inc*is , min. In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii. TIM+L - P&D!A 5imolul este folosit in medicina veterinara. In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu za*ar pudra. :iecare interval dintre faguri se pudreaza cu ,) grame timol sau 1 gram timol amestec cu za*ar. Se fac , tratamente la % zile interval cand temperatura depaseste 1 grade /, seara, inc*izand si urdinisul pana dimineata. $lbinele vor elimina singure substanta. Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente. A ID %+!MI - +$ "$T!AT =5 3 $cidul formic concentrat 8 2 se foloseste atat in 4omania cat si in tarile <'. Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton, un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de % ml.rama sau % ml.corp. Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului, sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele). $sezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii. Se aplica ,"! tratamente la interval de !"+ zile, cand temperatura e&terioara este de 1%"%) grade /. Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic %! de ore in stup, perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna). 5ratamentele se fac si in prezenta puietului, indiferent daca este capacit sau nu. A ID LA TI - +$ "$T!AT 623 $cidul lactic se foloseste in apicultura diluat 1)2. In toamna, cand nu mai e&ista puiet in familia de albine, fiecare fagure se stropeste cu ) ml de solutie. Se fac %", tratamente cand temperatura e&terioara depaseste 8 grade /. M"DI AM"$T" A$TI - $+S"M+)A P!+T+%IL - SI!+P Protofil este un produs romanesc avand la baza e&tracte din ingrediente naturale. /ontine principii active ca vitamine, minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor. Se administreaza in sirop de za*ar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 1+ml.litru sirop , in paste ,! ml.9g de pasta. Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca # ml.an.

74

%&MIDIL - - P&D!A :umidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina. Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare %) g.l sirop, la una medie 1#g.+) ml sirop, la un roi 1#g. ,) ml sirop. Se administreaza in *rana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului, iar cantitatea ramasa in *ranitor spre consum. A$TI-I+TI " D" &) API +L AT"$TI+$A!" : :olosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa ;; Nu se vor folosi decat in cazuri e&ceptionale, stiind faptul ca impurifica produsele albinelor ;; L+ AMI I$ - P&D!A 'ste un medicament produs in 4omania, folosit in tratamentul locii americane sau europene. Substanta activa este o#itetraciclina. 0a 1 9g de za*ar pudra se amesteca %,) g o&itetraciclina si se obtine produsul final. :amiliile de albine afectate de loca se pudreaza cu # "1 g 0ocamicin. 5ratamentul se repeta de , ori la interval de , zile si inca de % ori la interval de )"+ zile. /oncomitent cu primele , tratamente se fac si , administrari de cate %) ml de sirop preparat din 1 9g 0ocamicin la 1 litru de apa. +<IT"T!A I LI$A 7&itetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene. 7 cantitate de ,)" ,+) g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop. In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica !") administrari, cate %) " ) ml, la interval de !") zile. ALT" A$TI-I+TI " In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt T"!AMI I$A , ST!"PT+MI I$A , S&L%ATIA)+L , "!IT!+MI I$A etc. <nele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta, altele se folosesc numai in cazuri e&ceptionale. S&-STA$T" D")I$%" TA$T" S+DA A&STI A - L"SI" Soda caustica se foloseste dezinfectarea ec*ipamentelor apicole din lemn. Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de !.1 (! parti soda caustica la 1 parti apa). Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului. (aca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant. (upa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape. S+DA AL I$ATA - S+L&TI" Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea ec*ipamentului apicol din lemn, mai putin periculos pentru apicultor. $re un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu concentratiea de )"82 (8 parti soda calcinata la 1 parti apa). Se aplica fierbinte pe stupi, operatiune urmata de o clatire puternica cu apa. A ID A "TI T",$I - LI ,ID $cidul acetic te*nic este folosit la dezinfectarea fagurilor. :agurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati. Se aseaza la fundul stivei, intr"o

75

tava, cantitate de % ml acid acetic te*nic conc. 8 "3) 2, la litrul de volum. ALT" D")I$%" TA$T" In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa o#igenata , alcool 1= , batoane de sulf etc. :olosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor ec*ipamente.

STUPI ORIZONTALI - SCHITE


Sc*ite pentru constructia unui stup orizontal , parti componente , sectiune transversala , sectiune paralela cu urdinisul , sectiune perpendiculara pe urdinis.

76

77

78

PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA


/e ec*ipamente folosite in apicultura cumparam ? /e trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste ec*ipamente ? $ceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor .

Stupii Sunt principalul utilaj intr"o stupina si necesita investitia cea mai mare. /e trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate, bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize), fara noduri cazatoare, bine incleiati si finisati. 'vitati stupii din polistiren greu, care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in 7ccident. '&emplu : daca doriti sa practicati apicultura bio, una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. 'vitati cumpararea de stupi invec*iti sau noi de

79

oriunde. (e cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se e&plica si pretul mai mic). Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant"cant , sau nut" feder. $mbele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. /umparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati), pentru a va putea da seama de e&istenta defectelor. Aerificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. (iscutati cu producatorul toate amanuntele. !amele (esi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. /a si stupii, ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate, uscat si fara noduri cazatoare. 5rebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. 4amele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. $mandoua sunt bune daca materialul este de calitate. :inisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. ostumul si masca de protectie $cestea trebuie sa va asigure protectia deplina. 'vitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inc*ise la culoare, culorile pastelate, desc*ise, fiind de preferat. Aara un costum inc*is la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. Intrebarea este daca aveti nevoie de ec*ipament de protectie, unii stupari evitand folosirea lui.4aspunsul este 1da1, pentru ca folosirea acestui ec*ipament va fereste de riscul intepaturilor, c*iar daca familia este blanda. Nu este o rusine sa porti un asemenea ec*ipament, singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile , care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. Afumatorul, peria, dalta, scaunul de lucru $fumatoarele sunt de mai multe feluri, toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine inc*eiata, pentru a nu avea pierderi mari de fum, sa asigure debitul de aer necesar, sa fie usor de manevrat. $c*izitionarea unui afumator din ino& nu se justifica, fiind bun si unul de tabla zincata. Peria apicola " sunt bune si periile din par naturat, cat si cele din sintetic. Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. (altile " si acestea sunt de mai multe feluri, materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. Se vor evita daltile prea ascutite, acestea putand provoca raniri. Scaunul de lucru " este un accesoriu util, construit din lemn de rasinoase. 5rebuie sa fie ergonomic, usor si bine inc*eiat. Se foloseste si ca ladita de scule. oliviile pentru matci Sunt de mai multe feluri : de transport, de eclozionare, de introducere. /ele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. -arimea oc*iurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata. Se are in vedere grija cu care sunt construite. utitul , furculita de descapacit Sunt recomandate cele din ino&, material agreat la nivel legislativ. (ezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere. $legeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica, care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii.

80

Tava , masa de descapacit -aterialul din care sunt fabricate este acelasi ino& alimentar. Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul, e&istand riscul contaminarii. /at despre modele, ramane la alegerea dv., functie de buget. entrifuga Necesita o investitie mare, dar care odata facuta inseamna o investitie durabila, necesara si utila. -aterialul este ino&ul alimentar, orice alt material nefiind agreat. Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. (aca vreti sa vindeti mierea (la intern sau e&tern) , numai ino&ul va asigura puritatea ceruta. Sitele 5rebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile e&istente (cadavre albine, ceara,etc.). Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a oc*iurilor progresiva. Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala. -aterialul din care sunt construite este ino&ul alimentar. $tentie la trainicia lor, acestea trebuind sa fie destul de robuste. Maturatoarele , vasele pentru depozitare Ino&ul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz, plasticul alimentar (acel plastic alb, dur). Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita, numai ca sunt mai greu de manevrat si e&ista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii, recolta fiind compromisa prin impurificare. 0a inceput puteti ac*izitiona cateva vase din ino& care pot fi folosite si ca maturatoare. 'vitati recipientele prea mari (sute de 9g) pentru ca sunt greu de manevrat. Topitorul solar Se construieste din lemn, tabla si sticla. 5rebuie sa fie trainic si bine finisat. 'vitati topitoarele complicate constructiv, mari si grele. olectoarele de propolis si polen Sunt bune majoritatea modelelor e&istente pe piata. $cestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. Placa activa trebuie sa aiba oc*iurile calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie ac*izitionate pentru diversificarea productiei. $ucleele de imperechere Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. $ceeasi atentie la calitate ca si la stupi. 'ste recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. 5rebuie sa se asigure o separare totala a albinelor, deci mare atentie la etanseitati.

INVENTAR DE STUPINA
/and incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate , apicultura nefacand e&ceptie de la aceasta regula. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu ec*ipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. 0ista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 1 de familii de albine, acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta, dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere, o sa vedeti ca nu este deloc asa.

81

&tila.e principale de intretinere " Stupi sistematici completi " 1 ) buc. = nuclee de imperec*ere " %) buc. = rame goale de rezerva " 1 buc.stup = corpuri rezerva " 1 buc. = cabana apicola " 1 buc. = dulap pentru pastrat fagurii " 1 buc. = &tila.e pentru e#tragerea mierii " /entrifuga " 1 buc = masa pentru decapacit " 1 buc. = cutit decapacit " % buc. = tava decapacit " 1 buc. = site pentru strecurat mierea " ) buc. = maturator ino& ., 9g. " % buc. = bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere " (alti apicole " , buc. = perii apicole " % buc. = afumator " % buc. = costume protectie D masti " , buc. = ladita transport rame " % buc. = ladita scaun " % buc. = colivii introducere matci " , buc. = perforator rame " 1 buc. = planseta calapod faguri " % buc. = pinten lipit faguri " % buc.= cantar de control " 1 buc. = gratii >anemann " 1 buc. = gratii urdinis " 1 buc. = colectoare propolis " 3 buc. = colectore polen " 3 buc. = roinita " 1 buc. = sipci port"botci " ! buc. = ciocan lipit botci " 1 buc. = sablon botci " 1 buc. = lampa butan " 1 buc. = carucior stupi " 1 buc. = adapator " 1 buc. = izolator fagure " , buc. = &tila.e conditionat ceara " 5opitor solar " 1 buc. = presa ceara " 1 buc. = vase diverse " , buc. = forme ceara " , buc. = Materiale consumabile " :aguri artificiali = biostimulatori apicoli = medicamente = matci = sarma pentru rame = cuie = vopsele = doze gaz butan = substante dezinfectante etc. = (upa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr"o stupina , ac*izitionarea lor fiind costisitoare. (ezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani), deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent. 5ot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. 7 regula de baza este sa ac*izitionam numai ec*ipamente noi , vec*iturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vec*i, cu lemnul putred, plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara, legate de 1gatul1 unei afaceri de succes. 0a vremuri noi...oameni noi...si scule noi .

INSARMAREA RAMELOR DE STUPI


$paritia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali, au insemnat pentru apicultura o dezvoltare accelerata. /u timpul s"a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. In scopul eliminarii acestor neajunsuri, apare necesitatea insarmarii ramelor, operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. In acest fel, atat fagurele artificial ca atare, cat si cel rezultat dupa cladire, au o rezistenta marita, putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive.

Deteriorarea fagurilor Sa vedem cand se intampla ruperea, deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1) In timpul e&ecutarii lucrarilor curente de intretinere, cand la manevrarea ramelor,

82

fagurii plini cu miere, pastura ori puiet si acoperiti de albine, cedeaza mecanic desprinzandu"se de pe sarme se rup sau se indoaie. %) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial, cand apar defecte de cladire, deformari, ruperi si indoituri. ,) In timpul e&tragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice, cand forta centrifugala e&ercitata asupra ramelor cu faguri este mare. Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare, deoarece acolo nu a fost crescut puiet, fiind in permanenta prezenta o coroana de miere. Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului. !) In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. :actorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport. $nalizand cauzele deteriorarii fagurilor, se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. onditii de insarmare Intrebarea care se naste automat este legata de te*nica si modul de insarmare al ramelor. /e conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 1) -odul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. %) :agurele artificial sa fie foarte bine fi&at de sarme, avand grija sa nu apara gauri in foaie, cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei. ,) 7 atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare. !) :i&area fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme, care maresc rezistenta la centrifugare. )) -ontajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare, stiind ca intervine o anume dilatare termica. In ceea ce priveste te*nicile insarmarii e&ista o mare diversitate. Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama, putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala ; insarmarea orizontal-oblica ; insarmarea orizontal-verticala (vezi fig.) 5oate acestea au avantajele si dezavantajele lor, scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate. Insarmare orizontala 'ste cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare. 4ezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu ) sarme, de multietajat cu ! sarme, iar cele de magazin cu , sarme. 'ste foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 1 "1) mm de leatul superior, restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric, una fata de alta. Pentru asigurarea unei trainicii sporite, prima sarma se ancoreaza pe mijloc, de acelasi leat superior, cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. 0a montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul

83

superior ,"! mm, fata de laterale ) mm, iar fata de leatul inferior )"1 mm. Insarmarea orizontal - oblica Principial, se vor respecta aceleasi norme, ca in cazul insarmarii orizontale. Noutatea consta in adaugarea altor % sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig.), care vor asigura o trainicie sporita. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate, e&puse mai sus. Insarmarea orizontal - verticala 'ste tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. Bineinteles, reteaua de sarme fiind mai deasa, presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata. (ar care este scopul pe care il urmarim, daca nu acela de a face o treaba buna? (eoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare, vom dezbate mai pe larg subiectul, asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda. 0a urma urmei, totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor. Principalele operatiuni e&ecutate sunt : (aurirea ramelor Pozitia gaurilor se marc*eaza cu un sablon si un creion. Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica), fi&and in mandrina un burg*iu de lemn, de , mm. In scopul situarii gaurilor in acelasi plan, dupa marcarea initiala, gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor, astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor. (aca sarmele nu sunt montate corect, atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa. $tentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale, orizontale sau verticale, sa se afle pozitionate la %,) cm de toate sting*iile ramei (vezi fig.). Tipul sarmei si taierea ei Sarma folosita este o sarma subtire, de ,! mm, zincata, lucioasa si maleabila. Pentru asigurarea a , orizontale si ) verticale se taie bucati de ,,) m, pentru rama de orizontal si ,,% m, pentru rama de multietajat. 4ecomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara. Montarea si fi#area sarmelor Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral jos, si se trag cele , randuri orizontale. Practic vor rezulta % lungimi : una de 1,8 m pentru traseul orizontal si 1,3 m pentru traseul vertical (rama de orizontal). Pentru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale, adica 1,8 m. $sezarea sarmelor in rama se face cu atentie, cele orizontale de o parte, iar cele verticale de alta. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar, unde se aseaza fagurele artificial. :i&area sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor. $cestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime,1 mm lungime). (upa ce fi&am un capat al sarmei, aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fi&eaza cu cel de"al doilea cuisor. :i&area sarmei pe cuisor se face rasucind de %", ori, apoi capul cuiului se ingroapa in rama ,batand cu ciocanul. %i#area fagurelui artificial :oaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale, dinspre speteaza inferioara, spre cea superioara. Se aseaza rama cu fagurele montat pe

84

calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia. Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara, fagurele aproape lipit, pe laterale si speteaza superioara %", mm. distanta. Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol, randalina apicola, un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica. In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. <nde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita. ladirea si pastrarea fagurilor Pentru a avea si faguri bine claditi, se recomanda ca in timpul infloririi pomilor fructiferi, sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial. (upa 1"% zile se scot, se trec la rezerva , urmand a fi utilizati la nevoie. (epozitarea se face in corpuri de stup, dulapuri speciale, obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor.

PRELUCRAREA CERII IN STUPINA


/eara de albine este o resursa importanta in apicultura, dar care din pacate nu este indeajuns e&ploatata . /eara in stare bruta poate fi impartita in doua categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare desc*isa obtinuta din rama claditoare, descapacire etc, si o alta considerata calitativ inferioara , obtinuta din fagurii vec*i. In cele ce urmeaza vom prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in stupinele mari , cat si in cele mici.

Metoda pentru stupinele mici si medii $ceasta metoda este recomandata pentru apicultorul care detine un numar mai mic de stupi. -icile cantitati de ceara pe care stuparul le recolteaza se pot deteriora fiind atacate de gaselnita,mucegaiuri etc., daca nu sunt prelucrate. -etoda este simpla iar ustensilele folosite usor de procurat. Setul de prelucrare este compus din : o oala smaltuita de !") litri, o cratita smaltuita de !") l, o strecuratoare mare careia ia fost atasata o bucata de tifon , o lingura mare de lemn . In oala se pun fagurii de prelucrat si se adauga apa de ploaie , in cantitate egala cu masa de ceara (e&. un 9g de ceara , un litru de apa). 'ste recomandata folosirea unei ape dedurizate pentru a da o culoare frumoasa si consistenta produsului final. 7ala cu apa si ceara se aseaza pe aragaz si amestecand din cand in cand asteptam sa se topeasca fagurii. 5rebuie sa avem grija ca amestecul sa nu dea in clocot pentru a nu degrada ceara (reactia de *idroliza). -i&tura rezultata o strecuram in cratita. /ratita se acopera cu materiale te&tile groase in scopul racirii cat mai lente a mi&turii. /u cat racirea este mai lenta cu atat se produce o separare mai buna a cerii de rezidurile ramase. Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un

85

cutit. $ceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara. 4epetam operatiunea de cate ori mai strangem alte cantitati de fagure. In toamna toate calupurile de ceara se retopesc dupa acelasi procedeu si se toarna intr"o forma mai mare. &faturi finale : respectati proportia de (A( dintre ceara si apa ; folositi apa dedurizata(apa de ploaie) ; mi!tura nu trebuie sa dea in clocot pentru ca se pot produce accidente sau deteriora produsul final ; raciti lent pentru o buna separare ; colectati si uscati rezidurile ramase. Metoda pentru stupinele mari /and numarul familiilor de albine este mare sau cand apicultorul doreste sa transforme prelucrarea cerii intr"o afacere cone&a se simte nevoia unei metode cel putin semiprofesioniste. $sta presupune ca utilajul simpludescris mai sus sa fie inlocuit cu o presa, care poate asigura un rezultat mult superior. <n utilaj de acest fel este reprezentat de presele tip $ntonescu. :olosirea acestor prese asigura apicultorului un bun randament de e&tragere (apro&. 13 g ceara.fagure (adant) , cat si un bun randament al muncii( , "# faguri.ora). Presa Antonescu ( " presa manuala de ceara ,fig.1, are o capacitate de prelucrare de , faguri reformati.ora cu un randament de 18 g ceara purificata.dm patrat. /onstructiv presa este un simplu teasc care insa este prevazut cu izolatie termica a cuvei. Presa Antonescu * " fig. % , este o varianta imbunatatita care asigura un randament de e&tractie si o productivitate marita.'ste prevazuta cu un reductor de turatie si forta 1.1#,o cuva cu pereti dubli si un generator de aburi. /apacitatea de prelucrare este de # faguri.ora la un randament de 18 g.dm patrat. 5!tractia cerii cu presele Antonescu (descrierea autorului) :agurii vec*i, sfaramati, cu sau fara sarme, se pun la topit,pe un foc potrivit intr"un vas emailat sau din ino& cu o cantitate egala de apa de ploaie. /and acestia s"au topit si corpul presei s"a incalzit,se trece la e&tractia cerii. (easupra gratarului de lemn 1 se asterne un strat de paie % cu o grosime de % "%)

86

mm.(easupra , in centrul sau , se toarna # "1 g miscela ( faguri topiti D apa ) ,. Se asterne un nou strat de paie si apoi inca o portie de miscela , operatie care se repeta pana la umplerea corpului presei. Peste ultimul strat de paie , care trebuie sa fie de ,"! ori mai gros fata de celelalte , se aseaza discul de lemn !. Prin actionarea volanului ) se alatura de acesta discul metalic 8. $poi se actioneaza " spre dreapta " manetele + , pana ce discul metalic 8 a coborat lent in corpul presei , aproape +)2 din inaltimea acestuia. /eara si apa reziduala se scurg in colectorul " decantor /.(. /and acestea au atins nivelul superior al conductei 1t1 , apa reziduala de la fundul colectorului " decantor este eliminata , conform sc*emei , pe baza cunoscutului principiu de functionare al vaselor comunicante si a diferentei de densitate dintre ceara si apa. <lterior ceara obtinuta se retopeste si se toarna in calupuri mai mici sau mai mari. 3onsideratii personale " presele de tip $ntonescu se pot realiza de orice apicultor la un pret mult mai mic decat alte prese de aceeasi capacitate e&istente in comert. 4ealizand un astfel de utilaj se poate incropi c*iar o mica afacere, prelucrand fagurii vec*i pentru alti apicultori, sporind astfel veniturile personale.

MARCAREA MATCILOR IN STUPINA


(esi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o 1*ac*ita1 a stuparilor mai pretentiosi, nu este deloc asa. :iecare apicultor care desc*ide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine, stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. (eci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii, acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei reale.

/odul culorilor " culorile se repeta la fiecare ) ani (in toate metodele prezentate in literatura de specialitate, noi am ales doua care se detaseaza prin eficienta si simplitatea lor. /e si cum folosim : .nstrumentul de marcat " un instrument ieftin si eficient se confectioneaza din lemn si doua ace cu gamalie(bolduri). /onfectionarea lui poate fi facuta de oricine in mai putin de 1 min. $cesta are forma si lungimea unui creion obisnuit, cu capetele rotunjite si tesite. 0a unul din capete se infinge un ac cu gamalie drept,iar in capatul celalalt alt ac indoit la !) de grade. Practic, cu acest instrument de marcare se poate atat aplica vopseaua aleasa cat si lipi o placuta. Nimic mai simplu, eficient si ieftin. 6opsele " dintre toate vopselele incercate la marcare cea mai eficienta s"a dovedit a fi banala oja pentru ung*ii. 7ja are calitatea de a forma un marcaj vizibil, compact, rezistent in timp, si are o viteza de uscare optima. 7ja folosita trebuie sa fie de culoarea anului, sa fie in termenul de garantie. (aca nu gasim oja de culoarea anului respectiv , se foloseste un lac de ung*ii incolor, pe care il coloram cu o cantitate mica de vopsea de oua(neto&ica). Placute de marcare " in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici , acestea vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv. 'ste solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji pentru procurarea materialului. Stantarea se face cu o preducea construita dintr"o mina metalica de pi&, ascutita la unul dintre capete. -arimea rondelelor nu

87

trebuie sa depaseasca 1,# " % mm. Bineinteles pentru cine are posibilitatea sa"si procure de 1afara1 rondele speciale de opalit este si mai bine. Te nica marcarii " din punct de vedere te*nic marcarea matcii se poate face oricand . Noi recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de imperec*ere. -arcarea incepe prin imobilizarea matcii. $ceasta se prinde cu varfurile degetului aratator, mijlociu si a degetului mare de la mana stanga. Pentru cineva care face pentru prima oara lucrarea, poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din fig.%. /u acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata moale(burete etc.), daca operatiunea nu se face direct in stupina. 'ventual se poate folosi si un dispoziti de imobilizare ca cel din fig., , care asigura un bun control asupra matcii. /u mana dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept), scuturam surplusul de oja si tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap). /and marcajul se face cu placute de staniol sau opalit, pentru lipire se foloseste o oja incolora pentru staniol, sau adezivul aferent setului pentru opalit. (aca avem numai placute de opalit(fara adeziv), se poate folosi cu succes aceeasi oja incolora. 0a marcarea cu placute, imobilizam matca, tamponam scutul dorsal al matcii cu adezivul special sau oja incolora, folosind capatul drept al creionului marcator. /u capatul indoit la !) de grade (in prealabil umezit),luam placuta marcatoare si o aplicam peste adeziv,cautand sa obtinem o fi&are cat mai centrala si trainica. 3ateva recomandari importante " la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare atentie ca acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al matcii. 4eintoarcerea matcilor in familii, nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia mirosului vopselei(, "! min.). Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce intr"o cusca de izolare , de unde va fi eliberata de albine. Pentru a va face 1mana1, puteti e&ersa marcajul pe trantori si asa veti verifica si calitatea si to&icitatea materialelor folosite. 3oncluzii : pentru marcarea matcilor se pot folosi si alte vopsele ( alcool cu sc ellac$ , acetona cu celuloid , duco , vopsea auto). 4a mai mult se gasesc pe piata si creioane marcatoare (gen 2mar$er2), sau truse de marcat, deci nu ezitati ::

APICULTURA , PASIUNE SI AFACERE


$picultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine, natura, aer liber. $picultura are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis)cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei. /e poate fi mai inaltator? /e alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? 4aspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.

+rganizarea unei stupine

88

/a in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de ec*ipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. 5otul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura (e obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(%", buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata e&perienta si stupina va creste numeric si calitativ. Se poate ajunge ca in ,"! ani sa avem creata o stupina frumoasa, familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. 5rebuie doar sa avem rabdare, sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii. 4aza de zbor a albinei este de , 9m. $ceasta suprafata (%#%8 *ectare)trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de , familii de albine, tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 3 9g de miere si , 9g de polen. $sta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. (e obicei intr"un an bun se pot realiza de la un stup %)", 9g miere, # g ceara si ,"! 9g polen. In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. $mplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe de surse poluante, in locuri linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud"est, la o distanta de % m pe rand si !") m intre randuri. Intre doua stupine vecine, trebuie sa fie o distanta de %" , 9m, asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup <rmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive. /e trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi, toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. /onditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. 5rebuie sa fie rezistenti, bine inc*eiati, realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori. (eci mare atentie la ce cumparati;Prin alegerea stupilor, trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. Productia de miere, pastura, polen, ceara, propolis, depinde in mare masura si de tipul de ec*ipament apicol folosit, cat si de calitatea acestuia. Nu se porneste la drum cu stupi din vec*ituri. /onsultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. <n adevar e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar, iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. 0a fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati, iar in zonele de deal, montane si nordice, stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. $vantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Procurarea familiilor de albine 0a cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (+"# faguri, din

89

care )"8 cu puiet), intr"o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,) 9g) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. 'ste recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi, pe rame cu faguri necladiti, pentru ca asa vom putea evita bolile. $ceste cerinte sunt minime, urmand ca la urmatoarele ac*izitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de e&perienta avuta. $precierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: - Prolificitatea matcii - 'ste unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. -atca trebuie sa depuna un numar mare de oua ,apro&. 1) "1# , in decursul unui sezon. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. :elul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. 7 matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. '&emplu : prin sc*imbarea unei matci, intr"o anumita perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matcii fiind transmise la descendenti. - 7ezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. (e aceasta insusire trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(1% "1) zile). Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor, consumul de *rana. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. - 4landetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se e&ecuta o anumita lucrare. (aca la desc*iderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. - 7ezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. $cestea trebuie alese; Prin comparatie, se intampla ca la oameni. 7 casa mai curata " un spatiu cu mai putini factori agresivi e&terni. - >arnicia la cules - :amiliile mai *arnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii, au un numar mare de zboruri pe zi, iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. (e obicei, un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. - Productia de miere - 'ste indiciul principal; 7 familie care la sfarsitul sezonului activ si"a asigurat rezervele de *rana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa"si ac*izitioneze familii de albine, numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. ,n sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu e&perienta este de preferat ; Nu incercati sa faceti totul singuri. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune, care prin ajutorul pe care vi"l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat. Apicultura - o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere. 4aspunsul este din start unul pozitiv, cu precizarea ca volumul de munca, investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile. /a in orice afacere, se aplica politica pasilor marunti, intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar, contabil, manager, sofer, *amal, etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost e&pusi mai sus. /um ar trebui sa arate structural o 1intreprindere1 al carui obiect de activitate este apicultura ? Sunt doua posibilitati, asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales :

90

&tupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate , " ,) buc..vatra), cu o distanta de )"8 9m. intre ele. 0a un numar de , de stupi sunt necesare #"1 locatii, legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de 9m. facuti cu masina sa fie cat mai mic. $ceste locatii se inc*iriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. <neltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. <n alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supraveg*erea sa fie facuta mai usor si c*eltuielile sa se reduca. '&istenta a 1"% mijloace de transport constituie o necesitate. &tupina 2pastorala2 - 'ste un alt sistem care se practica atat in tarile <.' cat si in $merica. $lbinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane, tractoare, tren, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre 1e&peditii1 sa fie cantonate pe %", vetre. Sistemul e&pus cere o investitie si o implicare ma&ima, devenind rentabil la un numar de peste , de familii, dat fiind c*eltuielile mari cu transportul. 7 alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea, unde sunt granitele dintre amatori, semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. Potrivit normelor, se considera amator stuparul care are 1"1 familii de albine. (e obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) = materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii = apicultorul are o alta munca de baza. &emiprofesionisti - numarul de familii este de 1 ", buc, volumul de munca 1% " 1, ore.an, materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate, se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor, se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. $facerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste , de stupi, un numar optim fiind undeva spre 8 de buc. $ici lucrurile se sc*imba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar. Numarul de ore munca.an creste dramatic, fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. $derare 4omaniei la <.' desc*ide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special. Penetrarea pietei <.' se face mult mai usor, subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal..ngradirile privind calitatea produselor, cerintele in domeniul veterinar-apicol, mediul concurential, nu trebuie sa sperie pe nimeni. &e sc imba conditiile de functionare intr-un mediu economic, dar se sc imba si generatiile de apicultori, care vor deprinde altfel de comportamente economice. <n singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura, pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi ;

CULTIVAREA FACELIEI
:lora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa. $picultorii trebuie sa stie ca e&ista o planta de cultura, foarte valoroasa, care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. $cesta planta speciala este facelia./ei ce doresc formarea unei baze melifere proprii, situata in imediata apropiere a stupinei, trebuie sa cultive facelia, atat pe terenurile propietate personala ,cat si pe cele aflate in propietatea tertilor. Planta, pe langa valoarea melifera, poate fi folosita si ca furaj.

91

1 Specie anuala, originara din $merica de Nord unde creste si spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero"furajere, fiind si un bun nutret pentru animale. :acelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol, gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile. 4ezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu, furnizand culesuri intr"o perioada deficitara in flora melifera. Planta creste inalta de ! "8 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand !)" )) zile, iar durata infloritului este de , ") zile depinzand de evolutia factorilor climatici.In zona de campie cu arsite mari, cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de %)", zile, in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. Agrotehnica faceliei Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie"decembrie) sau primavara in mustul zapezii (februarie"martie), in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului, prelungind culesul cu %", saptamani. Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie" aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii rasarirea are loc in 8"+ zile de la semanat, iar plantele au un ritm de vegetatie rapid, o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna. $vand perioada de vegetatie scurta, facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme terenul, intre acestea fiind si graul, cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu. In amestecuri furajero"melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa sigura de nectar. Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca: mazarea, mazaric*ea, lupin, soia,s.a., dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazaric*e D ovaz). Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazaric*e 1 9g.*a D ovaz ! ") 9g.*a D facelia ,"! 9g.*a. Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit, dar patul germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la %", cm si in mod uniform. Semanatul se face cu masina, distanta dintre randuri 1%"1) cm sau ! "8 cm, folosind o norma de 8"# 9g samanta la *ectar. Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici, pentru a se evita imburuienarea. 4ecoltarea se face cu combina, productiile de samanta variaza intre % si ) 9g .*a in functie de conditiile pedoclimatice si de agrote*nica aplicata. aracteristici melifere Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand !)" )) zile,iar inflorirea dureaza , ") zile, influentata de evolutia factorilor climatici,

92

producandu"se din mai pana in octombrie in functie de data semanatului. Aaloarea melifera a faceliei este mare, fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei. /antitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la *ectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici, a evolutiei timpului in perioada de vegetatie,a epocii de semanat si a agrote*nicii aplicate. In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si !,) mg cu o concentratie in za*ar a nectarului de %#2 (/irnu 13+,), dand productii de miere la *ectar de 8 "1 9g. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la *ectar poata sa fie intre , si 8 9g.1 """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" In inc*eiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia, pentru ca principala problema de aici vine. Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole, decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii. Pentru cine nu are teren e&ista doua posibilitati : " 3olaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se inc*eie contracte de cultivare cu cat mai multi proprietari.In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor. 7 forma de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura, in sc*imbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine. " Arendarea pamantului : $picultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari,infiinteaza cultura, o foloseste in scop apicol, recolteaza furajul si ac*ita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute. $mbele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie = suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia.

APILARNILUL - PRODUCERE SI CONDITIONARE


$pilarnilul este unul dintre cele mai cautate produse din stupina. /ererea mare pentru acest produs,venita din partea producatorilor romani de medicamente naturiste, poate asigura apicultorilor profesionisti sau amatori, o importanta sursa de crestere a veniturilor. Aremea apiculturii bazate e&clusiv pe productia de miere este pe cale sa apuna si doar o diversificare a produselor poate defini aceasta activitate, ca fiind profitabila.

$pilarnilul este un produs apicol natural, biologic activ, obtinut din larvele de trantor si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule de faguri, recoltate intr"un anumit stadiu larvar.Productia de apilarnil in familiile de albine se obtine prin folosirea ramei claditoare si insamantarea acesteia cu oua de trantor de catre matca. (eci, in principiu, totul se reduce la o crestere continua de trantori pana la un anumit stadiu larvar, urmata fiind de recoltare. &n pic de teorie ' cand si cum cresc albinele trantori (in punct de vedere practic inceputul cresterii naturale a trantorilor de catre familiile de albine nu poate fi estimat cu precizie. -omentul variaza de la an la an( functie de stadiul dezvoltarii familiei). 5otusi se poate estima ca perioada apro&. favorabila in conditiile din 4omania este intre 1) mai si 1 iulie. /resterea puietului de trantor se poate face si in afara perioadei optime, insa cu mai putin succes.

93

:actorii interni si e&terni ce influenteaza cresterea sunt : Puterea familiei de albine " o familie puternica, datorita dezvoltarii accelerate din primavara , incepe cresterea mai devreme si cu un numar mai mare de trantori, in comparatie cu una mai slaba . Aprovizionarea cu polen " se stie ca odata cu aparitia puternica a polenului in natura, in familii creste si cantitatea de puiet, inclusiv puietul de trantor. 4eferitor la prezenta polenului in faguri(pastura), se poate afirma ca daca rama cu pastura si miere se afla in imediata apropiere a ramei cu larve de trantor, numarul acestora creste. 6arsta matcii " prezenta unei matci care a stat o iarna in familia de albine este benefica pentru cantitatea de puiet de trantor. In anul doi de viata matca creste cantitatea de oua nefecundate depuse. Alti factori " mai sunt si alti factori care determina o buna crestere a trantorilor (e&. situatia genetica), insa acestia sunt considerati ca fiind secundari. Producerea apilarnilului (upa cum am citit mai sus, familiile de albine pe care le alegem pentru producerea apilarnilului trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza. In primul rand aceste familii sa fie destul de puternice, astfel incat la inceputul lui aprilie sa aiba minim 8"+ faguri bine acoperiti de albine. >rana,atat mierea cat si pastura, trebuie sa asigure o buna crestere. Prezenta unui bun cules de polen din natura reprezinta un factor favorizant. (aca demararea productiei de apilarnil incepe in iunie nu se vor folosi acele familii care au matci nascute in anul respectiv, matcile de 1"% ani fiind cele mai performante. Perioada optima e&tinsa in care se poate produce apilarnil la un potential ma&im incepe odata cu inflorirea pomilor fructiferi si se inc*eie odata cu terminarea ultimelor culesuri de productie (1 august). /a utilaj de obtinere a larvelor de trantor se foloseste banala rama claditoare, pe care o folositi curent in stupina. (eosebirea este aceea ca dupa obtinerea a 1"% rame cladite.familie, cu faguri naturali ce contin celule de trantor, acestia nu se vor taia, ci se vor reintroduce in cuib dupa fiecare sarja de apilarnil. 1btinerea fagurilor cu celule de trantor Pentru a obtine cei 1"% faguri cu celule de trantor se foloseste o rama obisnuita, insarmata pentru a da trainicie fagurelui, sau o rama ca in fig.% . In jur de 1 aprilie, cand vremea s"a stabilizat se stimuleaza cu sirop de za*ar 1.1 si polen sau inlocuitori. -ai indicat este sa folosim ca stimulent o pasta de za*ar pudra si miere sau un serbet, datorita usurintei in administrare. (upa apro&. 1 "1) zile de *raniri se introduce rama crescatoare conform fig.1, intre ultima rama de puiet si rama cu miere si pastura, continuand si stimularea. In acest fel, intr"un anumit timp (dupa puterea si *arnicia familiei), obtinem fagurii necesari productiei. Pentru a grabi cresterea fagurelui, este indicat, ca rama introdusa sa contina urme de ceara (o rama reformata, dupa taierea vec*iului fagure). 1btinerea larvelor de trantor (apilarnilului)

94

In scurt timp de la cladire,s au c*iar in timpul cladirii fagurilor, matca insamanteaza acesti faguri. 0a 1 zile de la depunerea oualelor, deci in a +"a zi de stadiu larvar, putem recolta prima productie de apilarnil a anului. 4ecoltarea se face manual sau semiautomat cu ajutorul aparatului cu vid folosit la recoltarea laptisorului de matca. (eoarece majoritatea apicultorilor nu au la dispozitie un asemenea aparat, se va folosi pentru delarvare, o spatula din lemn, os sau plastic. $cest instrument are un capat ascutit, cu care se face delarvarea iar la capatul celalalt o spatula de , mm, usor curbata, cu care se recolteaza continutul ramas in celula. (upa recoltarea apilarnilului, fagurii se reintroduc in familii, continuand cresterea. Depozitarea si conservarea apilarnilului $pilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip P'5), de capacitate mica. 'ste bine ca odata cu inc*eierea unui contract cu un cumparator, sa se stabileasca toate amanuntele de calitate, inclusiv tipul recipientului. 5emperatura de conservare a produsului este de minus )"% grade /. $vand in vedere ca temperatura de functionare a unui congelator obisnuit, variaza intre minus 1)"% grade /, folosirea acestuia este recomandata. Alte detalii Numarul si marimea sarjelor de apilarnil depinde de fiecare familie in parte. Pe toata perioada producerii apilarnilului se fac usoare *raniri de stimulare(inclusiv proteice). In familiile puternice din stupii orizontali sau multietajati se pot introduce concomitent cate % rame de productie, in lateralele cuibului(intre puiet si provizii). Concluzii finale : Producerea apilarnilului este o activitate relativ usoara, care cere insa multa atentie si timp. Putem spune ca este si profitabila daca ne ingrijim din timp sa inc*eiem un contract ferm cu un cumparator (producator medicamente,etc.)

DESPRE FACELIA
Specia: Phacelia tanacetifolia L. Familia: Hy !ophylaceae "en#mi!e pop#la!$: facelia Pe!ioa a e %nflo!i!e: e&alonat$' in mai p(n$ toamna t(!)i#' %n f#nc*ie e epoca e +em$nat. ,aloa!ea melife!$: 300-1.000 ./0ha 1lte #tili)$!i: poate fi folo+it$ +#2 fo!m$ e %n/!$&$m(nt 3e! e' plant$ f#!a4e!$' a!e ac*i#ne antipol#ant$' antinemato $. 5 plant$ ca!e +e p!etea)$ foa!te 2ine la acea+t$ #tili)a!e e+te facelia 6Phacelia tanacetifolia L. 7 fam. Hy !ophylaceae8' a c$!ei 3aloa!e melife!$ e+te %nt!ec#t$ n#mai e +alc(m &i e3o ia. 9!e2#ie tot#&i men*ionat %n le/$t#!$ c# 3aloa!ea +a melife!$ c$' e&i pe 2a)$ e anali)e !epetate a !e)#ltat c$ a!e o ma!e capacitate melife!$' tot#&i' ato!it$ comple:#l#i e facto!i mic!oclimatici' ca!e infl#en*ea)$ %nt!-#n fel +a# alt#l +ec!e*ia &i concent!a*ia necta!#l#i' n# %n to*i anii &i %n toate localit$*ile +e !eali)ea)$ #n c#le+ eficient c# +po!#!i 95

%n+emnate e mie!e. 5!i/ina!$ in 1me!ica e ;o! ' #n e e+te con+i e!at$ o 2#!#ian$ p!o2lem$' facelia a fo+t ce!cetat$ &i +elec*ionat$ e n#me!oa+e in+tit#te e ce!ceta!e in l#mea %nt!ea/$ p(n$ +-a o2*in#t +pecia e facelia c#no+c#t$ &i ap!eciat$ a+t$)i e apic#lto!ii in l#mea %nt!ea/$. <ie!ea o2*in#t$ e la facelia e+te #na int!e cele mai fine' e o calitate e:celent$ &i c# o a!om$ eo+e2it$' foa!te ap!eciat$ e c#no+c$to!i. =n +ta!e c!i+tali)at$ +e a+eam$n$ c# #n &e!2et al2' foa!te fin. Sin/#!#l efect al ace+tei plante e+te acela c$' eocam at$' %n *a!a noa+t!$ p!e)int$ inte!e+ n#mai pent!# apic#lt#!$' ca plant$ necta!ife!$. 1pic#lto!ii in >e!mania' F!an*a &i 1n/lia ap!eciin -o ca e:celent$ plant$ melife!$' a# f$c#t efo!t#!i #!ia&e pent!# int!o #ce!ea ei %n c#lt#!$' al$t#!i e c#lt#!ile ce!ealie!e' p!$&itoa!e &i f#!a4e!e. 1!/#mentele ca!e a# ple at %n fa3oa!ea ei a# fo+t #!m$toa!ele: - p!in e)3olta!ea +a !api $' %n$2#&$ 2#!#ienile' ia! f!#n)i&#l +$# foa!te en+ men*ine te!en#l c#!at e 2#!#ieni p(n$ la c#lt#!a #!m$toa!e? - ato!it$ cantit$*ii e 2ioma+$ p!o #+$ la #nitatea e +#p!afa*$' a con*in#t#l#i 2o/at %n p!oteine &i a p!eten*iilo! +c$)#te fa*$ e facto!i pe oclimatici' +-a o3e it a fi cea mai in icat$ plant$ pent!# %n/!$&$m(nt 3e! e' ca!e la+$ m#lte elemente n#t!iti3e p!in %nco!po!a!ea ei %n +ol. =n/!opat$ %n p$m(nt la +f(!&it#l pe!ioa ei e %nflo!i!e' facelia a #ce %n +ol echi3alent#l a 30 t e /#noi e /!a4 la hecta!? - a!e ac*i#ne antipol#ant$ - o c#lt#!$ e facelia @captea)$A in +ol nit!a*ii &i !e+t#!ile e %n/!$&$minte !$ma+e e la c#lt#!ile p!ece ente' limit(n ' %n ca) e ploi p#te!nice' +p$la!ea +ol#l#i &i infilt!a!ea e +#2+tan*e p#te!nic noci3e &i pol#ante +p!e p(n)ele e ap$ f!eatic$? - a!e ac*i#ne antinemato $ - o c#lt#!$ e facelia pe!mite !e #ce!ea' %n 2#ne con i*ii' a pop#la*iei e nemato e c# 20B? - a int!at &i %n aten*ia c!e+c$to!ilo! e animale ca f#!a4 #p$ o2*ine!ea #no! +oi#!i e facelia lip+ite e pe!i&o!i pe f!#n)e. Fiin o plant$ c# pe!ioa $ e 3e/eta*ie +c#!t$' +e p!etea)$ foa!te 2ine +$ fie +em$nat$ %n etape' %nflo!in a+tfel e&alonat in l#na mai p(n$ %n octom2!ie &i chia! p(n$ la c$ e!ea 2!#mei. "ata +em$nat#l#i e+te con i*ionat$ n#mai e pe!ioa a c(n a3em ne3oie e c#le+. C#no+c(n c$ !$+$!i!ea a!e loc %n 8-10 )ile' %nflo!e&te #p$ 40-60 )ile e la +em$nat' ia! #!ata total$ e %nflo!i!e #!ea)$ cca 50-60 )ile' epocile e %n+$m(n*a!e 3o! fi %n a&a fel ale+e %nc(t %nflo!it#l +$ coinci $ c# pe!ioa ele o2i&n#it lip+ite e c#le+. =n p!actica apicol$ p#tem folo+i mai m#lte epoci e +em$nat' a+tfel:

96

- epoca e toamn$. =n+$m(n*a!ea +emin*elo! e facelia +e 3a face c(t +e poate e t(!)i#' %n c#!+#l l#nii noiem2!ie +a# chia! la %ncep#t#l l#nii ecem2!ie' ac$ 3!emea pe!mite' %n mo e&alonat &i pe +#p!afe*e ife!ite' pent!# a o2*ine p!el#n/i!ea pe!ioa ei e %nflo!i!e pe o #!at$ c(t mai l#n/$ e timp. Dmpo!tant e+te ca +$m(n*a e facelia +$ n# /e!mine)e p(n$ la 3eni!ea /e!#!ilo!' c$ci plant#lele e facelia n# !e)i+t$ la %n/he*. Lite!at#!a e +pecialitate con+emnea)$ c$ facelia +em$nat$ la +f(!&it#l l#nii noiem2!ie %nflo!e&te p!im$3a!a c# o#$ +$pt$m(ni mai e3!eme ec(t facelia +em$nat$ p!im$3a!a. En %nflo!it timp#!i# 6%n 4#! e 18 mai8 +e poate o2*ine &i e la plantele p!o3enite in +emin*ele +c#t#!ate %n an#l p!ece ent 6fenomen c#no+c#t +#2 en#mi!ea e a#to%n+$m(n*a!e8. =n ca)#l +em$nat#l#i %n p!a/#l ie!nii +a# p!im$3a!a %n m#+t#l )$pe)ii 6fe2!#a!ie-ma!tie8 %nflo!it#l faceliei %ncepe concomitent c# cel al +alc(m#l#i +a# %i #!mea)$ ime iat.

97