Sunteți pe pagina 1din 190

1. EDUCAIA. CONCEPT, FORME, FUNCII.

Educaia
Educaia, etimologic p o!i"e de la #educatio$ % c e&te e, 'o ma e( da i&i a e )o gi"tea &i *" #educo+educa e$ % a c e&te a 'o ma, a i")t ui( e)pecti! #educo+educe e$ % a idica, a *",la. Educaia *")umea-, aciu"ile % deli.e eate )au "edeli.e ate, e/plicite )au implicite, )i)tematice )au "e)i)tematice % de modela e &i 'o ma e a omului di" pe )pecti!a u"o 'i"alit,i aco date la epe ele )ocio+eco"omicoi)to ico+ cultu ale ale a ealului *" ca e )e de)',&oa ,. 0e poate a'i ma c, educaia e)te acti!itatea comple/, eali-at, *" coope a e de educato &i educa.il 1a c, o ol e)te &a"2a.il3 *" !ede ea 'o m, ii &i auto'o m, ii a)i)tate, cu )copul de-!olt, ii pe )o"alit,ii &i ),di ii u"ei me"talit,i po-iti!+co"t ucti!i)te. Pe de alt, pa te educaia, *" e)e",, a e d ept )cop e)e"ial )coate ea 'ii"ei uma"e di" )ta ea p ima ,, .iologic, &i idica ea ei )p e )ta ea )pi itual,, cultu ali-at,. Dup, M. Io"e)cu &i 4. C5i&, #p i" educaie de)em",m u" a")am.lu de i"'lue"e ca e co"t i.uie la 'o ma ea omului ca om, e)pecti! aciu"ea de modela e a "atu ii uma"e *" di ecia eali-, ii u"o 'i"alit,i *" temeiul u"o !alo i )ociale acceptate.$ 16

Formele educaiei
7 Educaia 'o mal, % ep e-i"t, a")am.lul aciu"ilo )i)tematice &i o ga"i-ate, p oiectate &i de)',&u ate *" i")tituii )peciali-ate, u m, i"d 'i"alit,i e/plicite, cu )copul 'o m, ii &i de-!olt, ii pe )o"alit,ii uma"e( 7 Educaia "o"'o mal, % ep e-i"t, a")am.lul i"'lue"elo educati!e )t uctu ate &i o ga"i-ate *"t +u" cad u i")tituio"ali-at da de)',&u ate *" a'a a )i)temului de *"!,,m8"t( 7 Educaia i"'o mal, % ep e-i"t, totalitatea i"'lue"elo educati!e "e)i)tematice, "eo ga"i-ate, "e)u.o do"ate u"o o.iecti!e &i 'i"alit,i e/plicite, ca e )e e/e cit, a)up a i"di!idului. Funciile educaiei Dup, O. 9a' a" educaia a e o 7 Fu"cie cog"iti!, % de t a")mite e de cu"o&ti"e( 7 Fu"cie eco"omic, % de 'o ma e a i"di!i-ilo pe"t u acti!itatea p oducti!,( 7 Fu"cie a/iologic, % de !alo i-a e &i de-!olta e a pote"ialului de c eaie cultu al,. Dup, I. Nicola 'u"ciile educaiei )u"t: 7 de )electa e &i t a")mite e a !alo ilo de la )ocietate la i"di!id( 7 de de-!olta e a pote"ialului .iop)i5ic al omului( 7 de a)igu a e a u"ei i")e ii )ociale acti!e a )u.iectului uma". ;. EDUCAIA 9I PRO4OCARI<E <UMII CONTEMPORANE: CRI=A MONDIA<> A EDUCAIEI, PROCE0E DE TRAN=IIE, 0O<UII
1

?ENERA<E 9I 0PECIFICE. Schimbarea element definitoriu al lumii contemporane: 7 "oul mile"iu a mo&te"it multe p o.leme )ociale, eco"omice &i politice ca e )u"t depa te de a+&i 'i g,)it )oluia, de&i au ma cat *" ma e m,)u , ultima 2um,tate de )ecol: p o.lemele )e ag a!ea-,, )e multiplic,, )e glo.ali-ea-,( 7 multe , i au dep,&it )tadiul )u.de-!olt, ii, ia )ta"da dele de !ia, au c e)cut co"ti"uu, *" p opo ii ca e di'e , de la o a , la alta( 7 p og e)ul a adu) cu )i"e &i )e"time"tul de-ilu-iei ca e pa e a 'i du.lat de o a"umit, co"'u-ie a u"ei ,,)ociet,i glo.ale ca e duce o lupt, c5i"uitoa e pe"t u a )e "a&te$ 1@.Delo )3( 7 !alul )c5im., ilo &i al "out,ilo ca e a)altea-, !iaa uma"it,ii &i a 'iec, ei colecti!it,i uma"e a ',cut "ece)a e "u "umai )t ategii 1A glo.ale co elate, i"te "aio"ale, i"te di)cipli"a e, i"te )ecto iale, ci &i educaie pe"t u )c5im.a e. Problematica lumii contemporane: 7 c e&te ea *" ci' e a "um, ului ), acilo , a a"al'a.eilo , a &ome ilo , a ti"e ilo ( 7 deg ada ea mediului *"co"2u ,to &i a e)u )elo "atu ale( 7 deg ada ea )t, ii de ),",tate a populaiei( 7 e/ace .a ea te o i)mului, a)i)mului &i i"tole a"ei( 7 *" , ile eu ope"e a)i)t,m la o )c,de e a i"dicilo "atalit,ii &i la *m.,t 8"i ea populaiei( 7 *" , ile di" A' ica &i A)ia e/pa")iu"ea demog a'ic, e)te u" 'e"ome" cu implicaii cu at8t mai g a!e cu c8t co"diiile eco"omice di" ace)te , ii )u"t mai !it ege, "i!elul de t ai e mai )c,-ut, ia a"al'a.eti)mul cu"oa&te cote idicate. 7 Analfabetismul este una dintre cele mai grave probleme: B a"al'a.ei )u"t cei ca e "u &tiu ), )c ie &i ), citea)c, &i cei ca e au de'icie"e *" cu"o&ti"ele &i dep i"de ile de .a-, 1a"al'a.eti)mul 'u"cio"al3( B dato it, e/pa")iu"ii te5"ologice &i a i"te "etului )e poate !o .i &i de a"al'a.eti)m compute ial. Ace)te p o.leme )e impu" at8t p i" ca acte ul lo comple/, g a!, pe )i)te"t &i p e)a"t, c8t &i p i" dime")iu"ile lo glo.ale, a!8"d o e!oluie apid, &i g eu p e!i-i.il, 1?.4,idea"u3. Prioriti de aciune pentru rezolvarea unora dintre problemele lumii contemporane: 7 ap, a ea p,cii( 7 )al!a ea mediului( 7 p opaga ea democ aiei( 7 e'ace ea u"it,ii )pi ituale a Eu opei *" )copul *"t, i ii u"it,ii )ale eco"omice &i politice. Rolul educaiei n ameliorarea problemelor lumii contemporane: 7 educa ea ti"e ei ge"e aii *" )pi itul e)pect, ii di!e )it,ii, a p ote2, ii mediului(
2

7 co"&tie"ti-, ii ace)teia p i!i"d pe icolele &i e'ectele aciu"ilo "e),.uite( 7 'o ma ea p icepe ilo &i dep i"de ilo de aciu"e co"t olat, &i de i"te !e"ie( 7 educaia "u poate 'ace totul &i "u poate 'i )up ae)timat pote"ialul ace)teia pe"t u amelio a ea p o.lemelo , 'ii"d "ece)a , o aciu"e co"2ugat, cu celelalte )u.)i)teme ale )i)temului )ocial: cel eco"omic, politic, cultu al. 1C ecesitatea schimbrii n educaie: 7 t u"c5iul comu" de compete"e de .a-, 1cu"o&ti"e, dep i"de i, atitudi"i &i !alo i3 "u mai poate 'i ga a"tat pe toat, du ata !ieii deoa ece cu"o&ti"ele )e dep ecia-, apid dato it, e!oluiei cu"oa&te ii, a te5"ologiei &i a o ga"i-, ii )ocial politice( 7 )ociali-a ea e/clu)i! p i" educaie 'o mal, a e limite impo ta"te *" co"diiile *" ca e a-i )e !o .e&te tot mai mult de)p e )ociali-a e )ecu"da ,, eali-at, p i" i"te aciu"ea i")tituiilo 'o male de *"!,,m8"t cu alte medii educati!e, ia "oile medii de *"!,a e )u"t tot mai at acti!e &i mai ' ec!e"te la ele!i( 7 'o ma ea p o'e)io"al, i"iial, )e decalea-, &i )e dep ecia-, apid i" compa aie cu e!oluiile pieei mu"cii( 7 aciu"ea ema"cipatoa e a i")tituiilo educaio"ale a de!e"it limitat, dato it, o'e telo de e/p ima e &i ma"i'e)ta e a li.e t,ilo i"di!iduale pe ca e le p opu"e )ocietatea ci!il,. ! !riza educaiei: "efinire: 7 decala2ul di"t e e-ultatele *"!,,m8"tului &i a&tept, ile )ociet,ii. Aspectele evideniate ca circumscriind criza educaiei sunt: 7 i"adapta ea p odu)elo uma"e &i a compete"elo lo )ociop o'e)io"ale la "e!oile !ieii )ociale &i ale pieei mu"cii( 7 &coala a e u" a"dame"t )c,-ut e/p imat *" i")ucce)ul &i *" a.a"do"ul &cola *" c e&te e( 7 e'icacitatea e)te )c,-ut,, e/p imat, *" co)tu i idicate compa ati! cu ' agilitatea compete"elo p o'e)io"ale 'o mate, ate)tate de diplomele eli.e ate( 7 pot 'i c i-e ge"e ale de )i)tem )au c i-e pa iale 1c i-a )paiului &cola , a pe )o"alului didactic, c i-a cu icula ,3( 7 a'lu/ul p og e)i! de ele!i la toate t eptele de *"!,,m8"t, &colile "ea!8"d capacitate adec!at, de cup i"de e. Parametrii pentru identificarea situaiilor de criz: 7 i"'o maia p i!i"d *"!,,m8"tul( 7 admi"i)t a ea )t uctu ilo ( 7 elaia educato i+ele!i( 7 co"i"utul p og amelo &i metodelo pedagogice( 7 mi2loacele mate iale &i coope a ea i"te "aio"al,. Adaptarea la efectele #i provocrile globalismului economic$ informaional$ politic etc% presupune dep#irea principalelor tensiuni ca e,
3

c5ia dac, "u )u"t "oi, !o ocupa u" loc ce"t al *" p o.lematica )ecolului al DDI+lea: 1E 7 te")iu"ile di"t e global #i local: oame"ii t e.uie ), de!i",, t eptat, cet,e"i ai pla"etei, ', , a+&i pie de ,d,ci"ile &i co"ti"u8"d ), 2oace u" ol impo ta"t *" !iaa p op iilo "aiu"i &i comu"it,i locale( 7 te")iu"ea di"t e universal #i individual: cultu a e)te co"ti"uu glo.ali-at,, da *" p e-e"t ace)t p oce) "u )+a *"c5eiat. Nu putem ), ig"o ,m "ici p omi)iu"ile, "ici i)cu ile ace)tei glo.ali-, i, ia "egli2a ea ca acte ului u"ic al 'ii"ei uma"e, ca i"di!id, "u e)te "icidecum u" i)c mi"o . Fieca e i"di!id *" pa te t e.uie ),+&i aleag, p op iul !iito &i ),+&i ati"g, pote"ialul ma/im *" cad ul t adiiilo &i al p op iei cultu i, cultu , ca e, dac, "u )u"tem ate"i, poate 'i pu), *" pe icol de p og e)ul lumii co"tempo a"e( 7 te")iu"ea di"t e tradiie #i modernitate, ca e co")tituie o pa te a aceleia&i p o.leme( cum e)te po)i.il ), "e adapt,m la )c5im.a e ', , a *"toa ce )patele t ecutului, cum poate 'i c8&tigat, auto"omia, ca eleme"t compleme"ta a li.e ei de-!olt, i a celo lali, &i cum poate 'i a)imilat p og e)ul &tii"i'icF G" ace)t )pi it t e.uie a.o date p o!oc, ile "oilo te5"ologii i"'o maio"ale( 7 te")iu"ea di"t e considerentele pe termen scurt #i cele pe termen lung: acea)ta a e/i)tat *"totdeau"a, da a)t,-i e)te )p i2i"it, de p edomi"a"a e'eme ului, a clipei, *"t +o lume *" ca e a.u"de"a i"'o maiilo &i a emoiilo t ec,toa e i"e *" pe ma"e", *" ce"t ul ate"iei p o.lematica imediat,. Opi"ia pu.lic, do e&te ,)pu")u i &i )oluii apide( *" timp ce e-ol!a ea multo p o.leme ce e mult, ,.da e &i o )t ategie pe"t u e'o m, "egociat,, co"ce tat,.. G" acea)t, )ituaie i"te !i" politicile educaio"ale( 7 te")iu"ea di"t e nevoia competiiei, pe de o pa te, &i gri&a pentru egalitatea #anselor$ pe de alt, pa te: acea)ta e)te o p o.lem, at8t pe"t u 'acto ii de deci-ie di" )'e a eco"omicului &i a )ocialului, c8t &i cei di" dome"iul educaiei, *"c, de la *"ceputul )ecolului. U"eo i )+au o'e it )oluii, da ele "u au t ecut p o.a timpului. Acea)ta a co"du) la eg8"di ea &i actuali-a ea co"ceptului de educaie pe ma"e"t,, pe"t u a pu"e de aco d t ei 'acto i: )pi itul co"cu e"ial, ca e co")tituie )timule"tul( coope a ea, ca e co"'e , 'o , &i )olida itatea, ca e u"e&te( 7 te")iu"ea di"t e e'pansiunea e'traordinar a cunoa#terii #i capacitatea fiinei umane de a o asimila. Deoa ece pla"u ile de *"!,,m8"t )u"t )upu)e u"ei p e)iu"i di" ce *" ce mai ma i, o ice )t ategie cla , a e'o mei t e.uie ), implice a"umite opiu"i, ace)tea di" u m, t e.ui"d ), i", *" pe ma"e", co"t de t ,),tu ile de .a-, ale u"ei educaii eleme"ta e, ca e *i *"!a, pe ele!i cum ),+&i *m.u",t,ea)c, !iaa p i" cu"oa&te e, p i" e/pe ie", &i p i" de-!olta ea p op iei cultu i( 1H 7 te")iu"ea di"t e spiritual #i material: de)eo i ', , ),+&i dea )eama &i
4

', , ), e/p ime ace)t luc u, lumea t8"2e&te dup, u" ideal &i dup, !alo i pe ca e le !om cali'ica d ept #mo ale$. A)t'el, educaia a e olul de a+l *"cu a2a pe 'ieca e i"di!id *" pa te ), acio"e-e co"'o m p op iilo t adiii &i co"!i"ge i &i *" depli"ul e)pect al plu ali)mului, ), *&i idice mi"tea &i )pi itul pe pla"ul u"i!e )alului &i *"t +o a"umit, m,)u ,, ), *&i dep,&ea)c, p op iile limite. Acea)t, di" u m, te")iu"e a e )em"i'icaii deo)e.ite *" )ocietatea po)tmode ",, *" ca e )e caut, emedii pe"t u e'ectele alie"a"te ale )ociet,ii de co")um mode ", u"eo i *" det ime"tul !alo ilo mo ale &i )pi ituale. I"di!idul po)tmode " do e&te ), 'ac, ce!a )em"i'icati!, mu"ca e)te mai de g a., o ie"tat, de e)pecta ea !alo ilo uma"e, de auto eali-a e, de de-!olta e a p op iului pote"ial, dec8t de o.iecti!e mate iale( "u+i place co"t olul ci autoe/p ima ea. E)te moti!ul pe"t u ca e )e co")ide , c, misiunea educaiei n secolul (() este de a permite fiecruia dintre noi$ fr e'cepie$ s*#i dezvolte talentul #i s*#i valorifice la ma'imum potenialul creativ$ inclusiv responsabilitatea pentru propria via #i pentru atingerea scopurilor personale +,% "elors-% Analiza sistemului de educaie prin grila postmodernitii 1E. P,u"3: 7 &coala co"tempo a", 'u"cio"ea-, ca o &coal, ca acte i)tic, epocii mode "e, &i "u celei po)t+mode "e *" ca e, de 'apt t ,im( 7 p actica &cola , e domi"at,, *" ma e m,)u ,, de pa adigma mode "it,ii, cu ma"i'e)t, i de ge"ul: 'ocali-a ea pe dime")iu"ea i")t ume"tal, a p oce)ului de *"!,,m8"t( acce"tua ea &i !alo i-a ea e/ce)i!, a 'u"ciei i"'o mati!e *" apo t cu 'u"cia 'o mati!,( ig"o a ea 'aptului c, *" &coal, "u e/i)t, doa )ituaii ca e pot 'i )upu)e pla"i'ic, ii, ci &i )ituaii "oi, "eo.i&"uite pe"t u ca e )e impu" a.o d, i "oi "e)peci'ice, "o"co"!e"io"ale, c eati!e( 7 e!alua ea )ta"da di-at, &i igu oa), ca e m,)oa , pe 'o ma"ele ele!ilo &i *i cla)i'ic, pe ace&tia *" 'u"cie de e-ultate( 7 "o mele )ta"da di-ate, egulile impe )o"ale &i ge"e ale la ca e e)te )upu) ele!ul, )i)temul de pedep)e &i ecompe")e. !aracteristicile deschiderii #colii spre post*modernitate: 7 militea-, pe"t u educaia ce"t at, pe pe )oa", &i pe"t u e!alo i-a ea dime")iu"ii )u.iecti!e a actului educaio"al( 7 co")ide , c,, dat, 'ii"d comple/itatea 'ii"ei uma"e, co"duitele celo implicai *" actul educaio"al "u )u"t *"totdeau"a p edicti.ile &i aio"ale( 7 pu"e *" e!ide", olul ma2o al dime")iu"ii )u.iecti!+a'ecti!e *" elaia educaio"al,, elaie *" ca e ele!ul &i p o'e)o ul )u"t co")ide ai *" i"teg alitatea pe )o"alit,ii lo ( 1I 7 )u)i"e a.o da ea co"'o m c, eia p o'e)o ul "u luc ea-, a)up a ele!ilo , ci cu ele!ii &i pe"t u ace&tia( 7 co")ide , ele!ul *"t +u" pe ma"e"t p oce) de de!e"i e, de co")t ui e a )tatutului &i olu ilo )ale( 7 "e p opu"e o !i-iu"e di'e it, a)up a cu iculum+ului *" )e")ul c,
5

*"cea c, ), dep,&ea)c, limitele actualei teo ii cu icula e ca e e)te p e)c ipti!,, "o mati!, &i 'o mali-at,, p i" a.o da ea cu iculum+ului *" te me"i de cultu ,, *" )e")ul i"teg , ii ace)teia *"t +u" )paiu cultu al ca e e)te cla)a de ele!i, p i" eela.o a ea, eco")t ui ea &i "egocie ea cu iculum+ului. )mpasul nvm.ntului contemporan este provocat de trei categorii de e'plozii: 7 e'plozia cuno#tinelor 1dato at, de-!olt, ii &tii"ei &i te5"icii ime")a ca"titate de i"'o maie dep,&e&te po)i.ilit,ile de a)imila e o'e ite de te5"icile de i")t ui e di" t ecut3( 7 e'plozia demografic 1cu toat, e/ti"de ea )t uctu al, di" ultimele dece"ii, *"!,,m8"tul "u poate 'ace 'a, ce e ii de educaie, itmului de c e&te e a populaiei3( 7 e'plozia aspiraiilor 1c5ia &i oame"ii )impli a)pi , la educaie de "i!el *"alt, &i ca e'le/ al p o'ilului ocupaio"al cu compete"e tot mai comple/e ce ute de piaa mu"cii( cu alte cu!i"te eclam, egalitatea de &a"),, i"di'e e"t de mediul )ocial )au geog a'ic de p o!e"ie",, "u "umai egalitate de acce)3 1I. ?. 0ta"ciu3. Soluii generale #i specifice la nivel mondial: 7 amelio a ea &i adapta ea 'u"cio", ii )i)temului &cola , at8t la "i!el )t uctu al, c8t &i al p acticilo p op iu -i)e( 7 i"o!aii *" co"cepe ea &i de)',&u a ea p oce)elo educati!e 1i"o!a ea co"i"utu ilo , *" )e")ul )elect, ii cu"o&ti"elo cu !aloa e 'o mati!,, da &i a metodelo de p eda e &i e!alua e, educe ea uptu ilo )t uctu ale )au 'u"cio"ale3( 7 !alo i'ica ea )peci'icului i"di!idual al ele!ilo ( 7 amelio a ea 'o m, ii i"iiale &i co"ti"ue a cad elo didactice( 7 e'icie"ti-a ea ma"ageme"tului i")tituiilo de *"!,,m8"t( 7 i"t oduce ea "oilo tipu i de educaii *" p og amele &cola e *" )copul l, gi ii a iei &i co"i"utu ilo educaiei( 7 *"t, i ea leg,tu ii di"t e aciu"ile &cola e &i e/t acu icula e( 7 ampli'ica ea co"luc , ii di"t e cad ele didactice, ele!i, p, i"i &i e)po")a.ilii de la "i!el local( *"t, i ea pa te"e iatelo educaio"ale( 7 o ga"i-a ea de mo.ilit,i &i de )c5im.u i de i"'o maii *"t e )tatele eu ope"e a)up a politicilo educaio"ale &i p acticilo pedagogice actuale( 1J 7 eg8"di ea p oce)ului de educaie *" p i!i"a o ie"t, ii, dime")io", ii, i")t ume"tali-, ii eleme"telo de co"i"ut, *" !ede ea i"teg , ii ti"e ilo cu )ucce) *" !iaa p o'e)io"al, &i )ocial, 1@. Delo )3. Noua o di"e i"te "aio"al, eclam, educaia pe"t u )c5im.a e ca p eg,ti e a"ticipati!, &i ca a)imila e a itmu ilo ale te cu 'o ma ea *"c ede ii *" p op iile e)u )e &i *" co"ti"uitate 1?.4,idea"u3. 6. EDUCAIA 9I DE=4O<TAREA DURAKI<> A 0OCIET>II GNTRE EDI?ENE<E PRE=ENTU<UI 9I CE<E A<E 4IITORU<UI. DINAMICA RE<AIEI EDUCAIE DE KA=> + EDUCAIE PERMANENT> + AUTOEDUCAIE
6

)nterdependena educaie cre#tere socio*economic: 7 )u. p e)iu"ea p og e)ului te5"ologic &i a mode "i-, ii, a "ece)it,ii c e&te ii p oducti!it,ii, ce e ea de educaie a c e)cut 'oa te mult, e!ide"ii"du+)e leg,tu a di ect, di"t e e)u )ele uma"e cali'icate &i p oducti!itate, i"o!a e( 7 e!oluia &i de-!olta ea lumii co"tempo a"e )u"t depe"de"te, *" p opo ie )em"i'icati!,, de modul *" ca e educaia poate )ati)'ace ce i"ele ace)tei de-!olt, i( 7 )i)temul educaio"al a e p op ia logic, de 'ilt a e, i"te p eta e &i t aduce e a ce i"elo )ociale *" a.o d, i educaio"ale, logic, ce decu ge deopot i!, di" de-!olta ea &i e!oluia )a i)to ic,, da &i *" e!oluiile )ocio+eco"omice 1E.P,u"3( 7 )i)temul educaio"al e)te compo"e"ta )t ategic, a de-!olt, ii eco"omico+)ociale deoa ece e)te cel ca e p oduce compete"e, 'o mea-, e)u )ele uma"e, "u "umai *" )e")ul u"ei p eg,ti i !ocaio"ale, ci &i *" )e")ul 'o m, ii u"o ca acte e, a p omo!, ii u"o capacit,i i"o!atoa e &i auto'o mati!e, ca e pe mit p eg,ti ea co"ti"u, a 'o ei de mu"c, &i p i" acea)ta 'le/i.ilitatea adapt, ii la )c5im., ile te5"ologice &i &tii"i'ice( 7 p i" 'o ma ea p o'e)io"al,, mo al, &i p)i5o)ocial, a i"di!idului, p i" modelele de aciu"e )ocial, pe ca e le o'e ,, *"!,,m8"tul i"'lue"ea-, di ect i"o!a ea &i de-!olta ea )ocial,, a!8"d e/plicit 'u"cia de i"o!a e &i de-!olta e )ocial,, da totodat, &i u" ol )ta.ili-ato *" )ocietate 1E. P,u"3( 7 i"di ect, p i" cu"o&ti"ele &i !alo ile t a")mi)e, p i" ma"ie a de acce)i.ili-a e a &tii"ei, *" m,)u a *" ca e 'o mea-, &i de-!olt, atitudi"i, a.ilit,i, capacit,i o.iecti!ate *" compo tame"te )ociale, ;L &coala e)te cea ca e "u "umai c, p opag, de)cope i ile &tii"i'ice &i t adiiile cultu ale, ci &i cea ca e co"t i.uie la ela.o a ea &i ec ea ea lo , la t a")pu"e ea lo *" p actic,( 7 de-!olta ea t ece p i" educaie. De-!olta ea )e 'ace cu a2uto ul educaiei )au "u )e !a eali-a deloc$ 1?. 4,idea"u3. ecesitatea cre#terii nivelului de educaie: 7 i"di!idul e)te )i"gu a e)u ), i"epui-a.il, de p oducie &i i"o!a e &tii"i'ic, &i cultu al,( 7 )+a demo")t at totodat, c, i"!e)tiia *" educaie e)te cea mai e"ta.il, i"!e)tiie, cu u" p o'it mai ma e dec8t cel al .,"cilo )au al o ic, ui )ecto p oducti!, da e)te o i"!e)tiie ca e )e amo ti-ea-, pe te me" mediu &i lu"g, pe pa cu )ul !ieii p o'e)io"ale, p oducti!e a i"di!idului. ? ,itoa e )u"t de-!olt, ile eco"omice &i &tii"i'ice, de e/emplu di" @apo"ia po)t.elic,, ca e a adoptat )t ategia ela"), ii eco"omice &i )ociale p i" i"!e)tiia *" educaie &i *" i"di!id *" p imul 8"d( 7 acea)t, de-!olta e e)te depe"de"t, de de-!olta ea )ecto ului eco"omic deopot i!,, deoa ece o 'o , de mu"c, )up acali'icat,, ca e "u a e u"de luc a &i p oduce, poate doa ), m, ea)c, 8"du ile
7

&ome ilo )au ), emig e-e )p e , i ca e *i pot )ati)'ace a)pi aiile )ocio+p o'e)io"ale( 7 e)te mai ie'ti" &i mai e'icie"t ), o'e i ti"e ilo o educaie i"iial, de calitate dec8t ), eali-e-i ulte io p eg,ti e pe"t u emedie ea )ituaiei lo )ociale ca &ome i aduli 1/he 0conomist$ 12233( 7 e)te mai pui" co)ti)itoa e educaia dec8t lip)a de educaie, a gume"tul 'ii"d c, u" i"di!id ca e "u a do.8"dit "i!elul de cali'ica e ca e ),+i pe mit, ), )e i"teg e-e acti! *" !iaa )ocial, &i ),+&i a)igu e )u.-i)te"a, co)t, mult mai mult )tatul p i" a)i)ta ea )ocial, pe ca e t e.uie ), i+o aco de, 'ie ca &ome , 'ie ca dei"ut di" 8"dul ace)to pe )oa"e )elect8"du+)e cei mai muli delic!e"i ca e ecu g la mi2loace ilicite pe"t u a )up a!ieui. G" co"diiile *" ca e oame"ii &i *" )pecial ele!ii )u"t acapa ai de a!ala"&a te5"ologic, &i de domi"a"a !alo ilo eco"omice a)up a celo cultu ale &i )pi ituale, *" co"diii *" ca e #a a!ea de!i"e mai impo ta"t dec8t a 'i$ 1E. P,u"3. Rolul #colii n adoptarea unei viziuni a'iologice #i umaniste n educaie #i societate pentru a evita riscul depersonalizrii #i alienrii tehnologice a indivizilor: 7 u"ul di"t e p i"cipalele )copu i ale educaiei e)te, ), a2ute uma"itatea ), *&i i", )u. co"t ol p op ia de-!olta e. Educaia t e.uie ), le pe mit, tutu o , ', , e/cepie, ),+&i ia de)ti"ul *" p op iile m8i"i &i ), co"t i.uie la p og e)ul )ociet,ii *" ca e t ,ie)c( ;1 7 c5ia dac, oame"ii t e.uie ), p o'ite de o ice oca-ie pe"t u a *"!,a )au a )e autope 'ecio"a, ei "u !o putea 'olo)i cum )e cu!i"e toate ace)te e)u )e pote"iale ', , a 'i p imit *" p eala.il o educaie 'u"dame"tal, )olid,( 7 &coala a t e.ui ), impul)io"e-e at8t do i"a, c8t &i pl,ce ea de a *"!,a, ), pote"e-e capacitatea de a nva cum s nvei &i de a )timula cu io-itatea i"telectual,( 7 "u e/i)t, *"locuito pe"t u elaia p o'e)o +ele!, elaie ca e )e )p i2i", pe auto itate &i )e de-!olt, p i" dialog( 7 acce"tul *"cepe ), 'ie pu) pe "ece)itatea e*"toa ce ii la educaie, pe"t u a putea 'ace 'a, )ituaiilo "oi ca e apa *" !iaa pe )o"al, )au *" )'e a mu"cii( 7 'ieca e i"di!id t e.uie ), 'ie pregtit s profite de ocaziile de a nva care i se ofer de*a lungul vieii$ at8t pe"t u a+&i l, gi o i-o"tul cu"oa&te ii, c8t &i pe"t u a )e adapta la o lume *" )c5im.a e, comple/,. /ipuri fundamentale de nvare$ necesare pe parcursul vieii: 7 a nva s #tii$ ceea ce *")eam", do.8"di ea i")t ume"telo cu"oa&te ii, adic, a *"!,a cum ), acumule-i cu"o&ti"e, g e'ate pe cu"o&ti"ele ge"e ale &i de )pecialitate )u'icie"t de cup i"-,toa e( 7 a nva s faci, a)t'el *"c8t i"di!idul ), i"t e *" elaie cu mediul *"co"2u ,to , ), acio"e-e cu *"dem8"a e( 7 a nva s trie#ti mpreun cu alii, pe"t u a coope a cu alte pe )oa"e, pa ticip8"d la acti!it,ile uma"e(
8

7 a nva s fii$ s devii, pe"t u a+i de-!olta pe )o"alitatea &i a 'i capa.il ), acio"e-i cu o auto"omie c e)c8"d,, 2udec8"d p i" p i)ma p op iei )c, i de !alo i &i co"cepii &i a)um8"du+i ,)pu"de ea 1@. Del5o )3. !ompetene de baz de care trebuie s dispun fiecare individ: 7 a.ilita ea i"di!idului cu capacitatea de a comu"ica, cu )pi it de ec5ip,, de i"iiati!,( capacitatea de a)uma e a e)po")a.ilit,ilo ( 7 a.ilit,i de m8"ui e a calculato ului( 7 lim.ile )t ,i"e( 7 cultu a te5"ologic,( 7 )pi itul a"t ep e"o ial( 7 compete"e )ociale. Fieca e t e.uie ), dei", ace)te compete"e de .a-, cel pui" la "i!el mi"imal pe"t u a putea pa ticipa e'icie"t la !iaa p o'e)io"al,, 'amilial,, &i comu"ita ,, da &i pe"t u a putea *"!,a de+a lu"gul *"t egii !iei. ecesitatea realizrii unei culturi a nvrii de*a lungul ntregii viei4 7 e)te o ce i", i"t i")ec, a )ociet,ii de a)t,-i &i de m8i"e, o )ocietate educaio"al,, *" ca e )e !iciile de )p i2i" ale i"di!idului pe"t u ;; deme )u ile 'o mati!e ale i"di!idului )u"t a.)olut "ece)a e, opo tu"it,ile de educaie t e.ui"d ), 'ie acce)i.ile &i *" p o/imitatea i"di!idului( 7 e)te modalitatea p i" ca e, i"di'e e"t ca e !o 'i e!oluiile &i )c5im., ile )ociale, i"di!idul !a putea ), participe la eali-a ea lo &i c5ia ), le anticipeze% ! 0ducaia permanent: "efiniie: 7 apa e ca u" co"cept i"teg ato , ce *"glo.ea-, toate dime")iu"ile actului educati!, at8t *" tempo al 1toat, du ata !ieii, di" copil, ie, p8", la !8 )ta a t eia3, c8t &i *" pla" )paial, a ticul8"d toate i"'lue"ele educaio"ale e/e citate *"t +o o ga"i-a e 'o mal, 1*" )i)tem &cola 3, "o"+'o mal, )au i"'o mal,. Forme ale educaiei permanente 0ducaia adulilor: 7 "u mai e)te !,-ut, ca u" )implu )uplime"t )au ca o p elu"gi e a educaiei di" ti"e ee, ci apa e ca o completa e, co"ti"ua e, pe 'ecio"a e, &i i"di!iduali-a e a 'o m, ii pe )o"ale i"iiale( 7 !i-ea-, a)pecte mai ge"e ale, dime")iu"i educaio"ale !a iate, "ece)a a 'i acope ite 1ci!ic,, de timp li.e , cultu ,, pe"t u g upu ile ma gi"ali-ate )ocial )au i"te !e"ii educati!e )peci'ice di'e itelo g upu i de aduli .,t 8"i, 'emei ca)"ice, &ome i, emig a"i, mi"o ita i etc.3. 0ducaia continu: 7 !i-ea-, co"ti"ua ea p eg,ti ii de+a lu"gul ca ie ei p o'e)io"ale 1'ie pe"t u actuali-a ea cu"o&ti"elo &i a compete"elo , 'ie pe"t u pe 'ecio"a e, 'ie pe"t u ecali'ica e, 'ie pe"t u eo ie"ta e &i ei"teg a e p o'e)io"al,3(
9

7 *" toate )ociet,ile ci!ili-ate pa ticipa ea la !iaa comu"ita , at age dup, )i"e "e!oia de *"!,a e co"ti"u, 10.0a!a3. Factorii determinani ai educaiei permanente pot fi sintetizai astfel 1R.M.Da!e3: 7 dato it, e!oluiei &tii"i'ice &i te5"ice ca e a ge"e at e/plo-ia i"'o maio"al, &i pe i)a.ilitatea c e)c8"d, a cu"o&ti"elo , educaia &i 'o ma ea "u )e mai pot limita la a"ii &cola it,ii ci t e.uie ), )e *"ti"d, pe tot pa cu )ul !ieii( 7 pe"t u a 'acilita adapta ea la )c5im.a e, educaia t e.uie ), *&i ela.o e-e u" )i)tem de o.iecti!e, co"i"utu i &i metode me"it ), a2ute oame"ii &i )ocietatea *" p oce)ul de adapta e )ocial,, p o'e)io"al, &i cultu al,( 7 )c5im., ile )u !e"ite la "i!el eco"omic, )ocial, &tii"i'ic, politic, cultu al, 'amilial &i p o'e)io"al impu" adapt, i &i eadapt, i apide ;6 ca e "ece)it, e'o tu i c e)cute &i pe ma"e"te di" pa tea tutu o pe )oa"elo ( 7 e!oluiile demog a'ice i"dic, )c,de ea "atalit,ii &i c e&te ea "um, ului pe )oa"elo *" !8 )t,, ca e t e.uie ), .e"e'icie-e de p og ame de educaie pe ma"e"t, pe"t u a ,m8"e acti!i, p oducti!i &i c eato i c5ia &i dup, p, ,)i ea c8mpului mu"cii pe"t u a "u de!e"i o )u ), de eg e) )ocial di" cau-a "e*"elege ii &i "eadapt, ii adec!ate la )c5im., i, a lip)ei de ecepti!itate la "ou( 7 educaia t e.uie co"ceput, ca o 'o ma e total, a omului, model8"d multiplu &i comple/ pe )o"alitatea 'iec, ui i"di!id pe pa cu )ul *"t egii )ale e/i)te"e, de e/emplu p i" 'acilita ea utili-, ii e'icie"te a timpului li.e ca e a de!e"it o ealitate am.igu, *" )ocietatea co"tempo a",. 7 a!8"d mai mult timp li.e la di)po-iie, dato it, te5"ologi-, ii, oame"ii )e pot co"ce"t a a)up a acti!it,ilo e/t ap o'e)io"ale &i a)up a p op iei eali-, i, pa ticip8"d la acti!it,i cu )cop educaio"al mai mult )au mai pui" e/plicit, cu at8t mai mult cu c8t educaia e)te u" p oce) multidime")io"al, ca e "u )e limitea-, la acumula ea de cu"o&ti"e &i ca e "u cade e/clu)i! *" )a ci"a )i)temului educaio"al 1@.Delo )3. ecesitatea multiplicrii instituiilor care ofer programe educaionale pentru aduli: 7 i")tituii ca e *&i e/ti"d olul educaio"al: mu-ee, .i.lioteci, teat e( 7 p eg,ti ea la locul de mu"c, *" egi)t ea-, u" ca acte mai )i)tematic, cu te"di"e de i")tituio"ali-a e( 7 educaia a de!e"it o comoditate ca o ica e alta, ca o ice )e !iciu pe"t u ca e pl,te&ti pe"t u al a!ea( 7 !o .im de pia, educaio"al, co"cu e"ial,, deci "ece)a a 'i calitati!, &i adoptat, ce e ii( i"di!i-ii i"t , mai t8 -iu pe piaa mu"cii pe"t u a do.8"di "i!ele )upe ioa e de educaie, ia cu c8t )u"t mai i")t uii, cu at8t do e)c ), mea g, mai depa te( 7 educaia pe pa cu )ul *"t egii !iei e)te u" p oce) pe ma"e"t, cu de
10

*m.og,i e &i adapta e a cu"oa&te ii &i a.ilit,ilo 'iec, ui i"di!id, de pote"a e a capacit,ii )ale de a 2udeca &i de a acio"a, a)igu 8"d p emi)e pa ticip, ii acti!e &i e)po")a.ile a i"di!i-ilo la p og e)ul )ociet,ii. "imensiunile educaiei adulilor: 7 educaia *" )cop de ecali'ica e, de pe 'ecio"a e, pe"t u educe ea &oma2ului( 7 educaia pe"t u ei"teg a e )ocial, a g upu ilo ma gi"ali-ate )ocial( 7 educaia ci!ic, &i i"te cultu al,( ;A 7 educaia pe"t u educe ea a"al'a.eti)mului 'u"cio"al )au compute ial. Politica educaional privitor la educaia adulilor: 7 decla a ea a"ului 1JJE ca A" Eu opea" al G"!,, ii Pe ma"e"te( 7 la Co"'e i"a ?e"e al, UNE0CO de la Mam.u g, di" 1JJH )e de'i"e&te co"ceptul de educaie a adulilo &i )e a'i m, o.iecti!ele educaiei adulilo : B de-!olta ea auto"omiei &i a )imului e)po")a.ilit,ii i"di!idului( B a.ilita ea adulilo pe"t u a 'ace 'a, t a")'o m, ilo ca e a'ectea-, eco"omia, cultu a, &i )ocietatea *" a")am.lul ),u( B p omo!a ea u"ei pa ticip, i c eati!e a cet,e"ilo la !iaa colecti!it,ii. 5utaii la nivelul viziunii despre educaie: 7 o.iecti!ul educaiei "u !a mai 'i *"!,a ea ci a *"!,a cum ), *"!ei, cum ), caui &i ), utili-e-i e'icie"t i"'o maia de ca e ai "e!oie pe"t u a t ,i *" )ocietate *" a mo"ie cu i"di!i-i di'e ii( 7 ca pa ticipa"t acti! la p oce)ul de educaie pe ma"e"t,, .e"e'icia ul ace)tui tip de educaie *"cetea-, ), mai 'ie o.iectul pa)i! al educaiei, pe"t u a de!e"i )u.iectul ei acti!( 7 e)te "ece)a , c ea ea &i adopta ea u"ei metodologii didactice i"o!ati!e ca e ), 'a!o i-e-e pa ticipa ea 'iec, ui i"di!id la p op ia 'o ma e. 0e co")tat, di!e )i'ica ea &i e/ti"de ea metodelo acti!pa ticipati!e cu impact 'o mati!, ge"e ate *" )i)temul educaiei adulilo la toate "i!elu ile educaio"ale( 7 depla)a ea p oce)ului de *"!,,m8"t de la i"'o ma e la 'o ma e, de la memo i-a e la aio"ame"t de la *"!,a e meca"ic, la *"!,a e c eati!,( 7 p,t u"de ea *" educaia de toate "i!elu ile a te5"ologiei didactice mode "e 1)i)teme audio!i-uale multimedia, *"!,a e a)i)tat, de calculato , i"te "et etc.3 1I. @i"ga3( 7 )e )c5im., olul &i 'u"ciile cad ului didactic, ace)ta de!e"i"d co")ilie &i 'acilitato al *"!,, ii, *"d um,to &i )timulato al e'o tului de *"!,a e &i 'o ma e a copiilo , ti"e ilo &i adulilo ( 7 autoeducaia e)te *"elea), ca o #acti!itate co"&tie"t,, pla"i'icat, &i )i)tematic, de)',&u at, de c,t e 'ii"a uma", *" )copul autope 'ecio", ii p op iei pe )o"alit,i &i 'o m, ii de "oi dep i"de i &i compete"e *" !ede ea adapt, ii e'icie"te la )peci'icul )ociet,ii
11

p e-e"te &i !iitoa e$ 1A. Ka "a3. ;C A. INO4AIE 9I REFORM> GN GN4>>MNNTU< PRIMAR ROMNNE0C+FINA<IT>I, TENDINE, PO<ITICI 9I PRACTICI EDUCAIONA<E. MANA?EMENTU< 0CMIMK>RI<OR GN GN4>>MNNT. T ece ea de la u" )i)tem eco"omic ce"t ali-at la o eco"omie de pia, p e)upu"e mutaii structurale cu efecte directe sau indirecte asupra sistemului de nvm.nt: 'o ma ea u"ei cla)e )ociale mi2locii, e!alo i-a ea co"ceptelo de me it, pe 'o ma", e/cele",, competiti!itate, c ea ea u"ei "oi piee a 'o ei de mu"c, dato it, apa iiei de "oi p o'e)iu"i. ! Reforma educaiei "efiniie: O e'o ma educaiei p e)upu"e o t a")'o ma e glo.al,, p o'u"d, &i ele!a"t, a )i)temului educati!, co"ceput, &i aplicat, *" 'u"cie de e/ige"ele )ociet,ii actuale &i !iitoa e, da &i *" 'u"cie de a)pi aiile celo ca e )u"t .e"e'icia ii ace)tui )i)tem: ele!ii, )tude"ii, aduliip, i"ii, )ocietatea *" ge"e al. Restructurarea sistemului de nvm.nt vizeaz urmtoarele p.rghii de aciune: O ma"ageme"tul educaio"al( O a ticula ea u"ui cad u legi)lati! a mo"i-at, 'le/i.il &i coe e"t( O di!e )i'ica ea )u )elo de 'i"a"a e( O *m.u",t,i ea )i)temului de 'o ma e &i pe 'ecio"a e a cad elo didactice( O p omo!a ea cad ului "ece)a de-!olt, ii u"o pa te"e iate i"te acti!e &i e'icie"te *"t e &coal, &i age"ii )ociali. Reforma presupune transformarea elementelor definitorii ale sistemului 10.C i)tea3: O finalitile educaiei: e'o ma )i)temului de *"!,,m8"t implic, eo ie"ta ea 'i"alit,ilo educaiei *" pla" mic o)t uctu al &i mac o)t uctu al, 'ii"d u" p oce) o.iecti! &i a.)olut "ece)a *" co"diiile modi'ic, ilo )ociale( O structura de organizare #i funcionare a sistemului de nvm.nt ma c5ea-, i"te depe"de"a di"t e "i!elu ile &i t eptele &cola it,ii, ), a)igu e u"itatea )i)temului, i"te aciu"ea di"t e )u.)i)teme &i de)c5ide ea )p e )ocietate a )i)temului( O coninutul procesului de nvm.nt p e)upu"e ela.o a ea u"ui "ou cu iculum adaptat 'i"alit,ilo actuale ale *"!,,m8"tului( O )u"t "ece)a e o succesiune de inovaii care se produc n cadrul unui sistem unitar #i echilibrat$ supus schimbrilor periodice$ at.t din punct de vedere structural$ c.t #i funcional$ *" !ede ea o ie"t, ii &i ;E coo do", i pe te me" lu"g a di!e )elo eleme"te ale u"ui )i)tem de *"!,,m8"t 10.C i)tea3: 7 i"o!aiile pot 'i e!aluate doa *" apo t cu o.iecti!ele e)pecti!ului )i)tem de *"!,,m8"t, *" )t 8"), leg,tu , cu co")olida ea )au
12

i"di!iduali-a ea *"!,, ii, cu ela.o a ea )upe ioa , a p og amelo de *"!,,m8"t &i implic, modi'ica ea co e)pu"-,toa e a atitudi"ilo &i acti!it,ilo pe )o"alului didactic( 7 )u"t dete mi"ate de ce i"ele eco"omice de 'o , de mu"c,, de )c5im., ile ap, ute *" di!e )e p o'e)ii, de mutaiile *" )t uctu a )ocial, &i a e me"i ea de a amelio a i"egalitatea de &a")e )au+&i acce)ul la opo tu"it,ile educaio"ale. O e)te "ece)a ), 'acem deo)e.i ea di"t e )c5im.a e &i i"o!aie: inovaia a e u" ca acte deli.e at, pla"i'icat &i !olu"ta al c, ei o.iecti! e)te ), dete mi"e i")tala ea, accepta ea &i aplica ea u"ei )c5im., i% Schimbrile *" educaie )e p oduc mai *"cet pe"t u c, educaia e)te u" dome"iu *" ca e "u )e p oduce "iciodat, o uptu , "et, *"t e "ou &i !ec5i, p oce)ele de adopta e a u"o "oi idei )au p actici &i de acomoda e a ace)to a la )t uctu ile &i co"cepiile e/i)te"te )u"t p i" "atu a lo le"te &i t eptate 1A.M.Mu.e ma""3. ! Planificarea strategic$ principalul instrument de eficientizare a nvm.ntului "efiniie: O pla"i'ica ea )t ategic, a *"!,,m8"tului &i educaiei o'e , u" )et de i")t ume"te &i te5"ici pe ti"e"te pe"t u ela.o a ea &i pilota ea p oiectelo de e'o m, &i pe"t u o p og"o-, eali)t, a !iito ului &colii pe te me" )cu t. "irecii generale pentru dezvoltarea unei planificri strategice 1I.Neac&u3: O *" p oce)ele de e'o m, p e!alea-, #'acto ii de calitate$: )t uctu a &i 'u"cio"alitatea &colii ca i")tituie )ocial,, p eocup, i pe"t u de-!olta e i")tituio"al, de )cu t,, medie &i lu"g, du at,( O co"i"utu ile i"'o maio"ale )u"t ce"t ate pe a)pecte )peci'ice adaptate "oului tip de )ocietate &i e)pect, p i"cipiul co"'o mit,ii cu p)i5ologia celo ca e *"!a,( O de-!olta ea e)u )elo uma"e !i-ea-, cad ele didactice )olid p eg,tite &i moti!ate pe"t u o aciu"e educaio"al, e'icie"t, &i coe e"t,( O 'acto ul metodologic &i )t ategic e)te ce"t at pe metode &i te5"ici didactice de)ti"ate optimului pe 'o ma"ial *" *"!,,m8"tul de toate g adele. ;H 6biectivele prioritare ale politicilor educaionale n ultimii 7*18 ani 1C.K8 -ea3: O democratizarea sistemului educativ )e e'e , la te"di"a pe ma"e"t, )p e mai mult, de)c5ide e, 'le/i.ilitate &i de)ce"t ali-a e a )i)temelo educati!e, )p e mai mult, e'icie", *" eali-a ea educaiei pe"t u toat, populaia( O ameliorarea calitii nvm.ntului a e *" !ede e e'icie"ti-a ea p oce)ului educati! &i implic, eali-a ea o.iecti!elo pedagogice la "i!elul de pe 'o ma", p opu) p i" c e&te ea e'icie"ei i"te "e &i e/te "e a *"!,,m8"tului, p i" mode "i-a e, i"o!aie &i e)t uctu a e( O cre#terea rolului social al educaiei !i"e *" *"t8mpi"a ea p o!oc, ilo &i p o.lemelo pe ca e le implic, u" p oce) de t a"-iie *"delu"gat, *"
13

)pecial *" )e")ul )c5im., ii compete"elo , atitudi"ilo me"talit,ilo , elaiilo )ociale &i compo tame"telo cotidie"e( ! Alte elemente de care trebuie s se in seama n realizarea reformei 9loca&e n realizarea schimbrilor n educaie: O criza politicii educative )e e'e , la lip)a o.iecti!elo cla de'i"ite ale e'o mei &i a co")e")ului *" ace)t )e"). Ela.o a ea politicii "aio"ale *" dome"iul educaiei e!i"e mi"i)te ului de e)o t( O criza de auto*cunoa#tere )em"i'ic, a.)e"a u"ei diag"o-e complete &i o.iecti!e a)up a )ituaiei *"!,,m8"tului om8"e)c( O criza de cunoa#tere )e e'e , la "ecu"oa&te ea )au la i")u'icie"ta cu"oa&te e a alte "ati!elo e'o matoa e &i la lip)a compete"ilo *" dome"iul ma"ageme"tului )c5im., i *" educaie( criza resurselor umane e)te ge"e at, de c i-a )i)temului de 'o ma e &i pe 'ecio"a e a cad elo didactice &i de i"capacitatea moti!, ii co pului p o'e)o al( O criza conducerii )e e'e , la ce"t ali-a ea )t uctu ilo de deci-ie &i g adul edu) de pa ticipa e a di'e iilo acto i )ociali &i a cad elo didactice *" ela.o a ea de )oluii &i la lua ea deci-iilo ( O criza financiar e)te dete mi"at, de i")u'icie"a e)u )elo 'i"a"cia e alocate *"!,,m8"tului &i de utili-a ea "e+e'icie"t, a ace)to a. Pe ioadele de e'o m, a"t e"ea-, co)tu i mai idicate &i "ece)it,, pe"t u )ucce)ul )c5im., ii, cel pui" E+HP di" PIK( O criza capacitii de proiectare )e e'e , la lip)a de coe e", &i a ticula e a li"iilo ge"e ale de de-!olta e a educaiei &i, *" )pecial, la p oiecta ea e'o mei. T e.uie ), )e pu", acce"t pe planificarea inovatoare ca e a e ca )cop 'a!o i-a ea e'o mei p i" ela.o a ea de o.iecti!e &i )t ategii, p og ame &i p oiecte, p i" impleme"ta ea &i e!alua ea e-ultatelo ace)to a pe .a-a u"o )tudii de diag"o-, &i "u pe planificarea de rutin% ;I !auzele e#ecului reformei 1A.Mi oiu3: O e/ace .a ea t adiiei educaiei om8"e&ti di" pe ioada di"ai"te de comu"i)m, !alo i-a ea t adiiei om8"e&ti a)ocii"du+)e cu e'u-ul metodelo occide"tale( O calitatea de e/cepie a &colii om8"e&ti, ca e )e a)ocia-, cu )e"time"tul c, &coala *&i e)te auto)u'icie"t,, c, "u t e.uie ), )e de)c5id, )p e mediul comu"ita , eco"omic, )ocial &i politic. e!oluii demog a'ice ca acte i-ate p i" )c,de ea populaiei, modi'ica ea pe !8 )te a populaiei, *" )e")ul c e&te ii "um, ului pe )oa"elo de !8 )ta a t eia, e/odul de i"telige", &i mig aia de la )at )p e ce"t ele u .a"e( O apo ta e c itic, la ealit,ile actuale &i o !i-iu"e pe te me" lu"g t e.uie ), 'ie compo"e"tele e)e"iale ale o ic, ei politici educaio"ale. Reforma educaional are n vedere urmtoarele direcii 1Ma ga3: 7 educe ea ca"tit,ii i"'o maio"ale a p og amelo de *"!,,m8"t &i compati.ili-a ea eu opea", *" dome"iul cu icula ( 7 co"!e ti ea *"!,,m8"tului ep oducti! *"t +u"ul de 'actu , c eati!,( 7 epla)a ea ce cet, ii &tii"i'ice la .a-a )tudiilo u"i!e )ita e( 7 amelio a ea i"' a)t uctu ii &i ge"e ali-a ea comu"icaiilo elect o"ice(
14

7 c ea ea de pa te"e iate p oducti!e *"t e &coli &i u"i!e )it,i, pe de o pa te &i *"t e i")tituiile de *"!,,m8"t &i mediul eco"omic, admi"i)t ati! &i cultu al( 7 ma"ageme"tul educaio"al o ie"tat )p e competiti!itate &i pe 'o ma",( 7 i"teg a ea *" eelele i"te "aio"ale ale i")tituiilo de *"!,,m8"t. Principalele condiii ale succesului reformelor educaionale actuale sunt 1A.Mi oiu3: 7 multiplica ea age"ilo )c5im., ii, pa ticipa ea tutu o acto ilo educaiei la p oiecta ea &i impleme"ta ea e'o melo ( 7 di'u-a ea i"o!aiilo p i" p elua ea e/pe ie"elo de )ucce), *")c ie ea !olu"ta , a &colilo *" cad ul eelelo )c5im., ii, )timula ea pa te"e iatelo *"t e &coal, &i )ocietatea ci!il,( 7 di i2a ea de tip )t ategic a e'o melo de c,t e ma"ageme"tul )upe io al )c5im., ii i")tituiilo de *"!,,m8"t( 7 di)pa iia 'aliei di"t e ce ceta e &i p actica educaio"al,( 7 'acilita ea implic, ii p o'e)o ilo &i &colilo *" e-ol!a ea p op iilo p o.leme( 7 dimi"ua ea e-i)te"ei la )c5im.a e p i" co")ulta", &i p i" a)igu a ea )upo tului pedagogic "ece)a multiplic, ii i"o!aiilo . ! 5odalitile practice de introducere a :noilor educaii; n curriculumul #colar 1?.4,idea"u3 5odificri la nivelul documentelor #colare 1pla" cad u, p og ame3: ;J 7 introducerea de noi discipline ce"t ate pe u" a"umit tip de educaie( crearea de module specifice cu caracter interdisciplinar *" cad ul di)cipli"elo t adiio"ale tehnica :approche infusionelle; 1ca e a e *" !ede e i"t oduce ea u"o dime")iu"i ale p o.lemelo )ociet,ii co"tempo a"e *" di)cipli"ele t adiio"ale3( !onstituirea unor noi tipuri de educaii: O 0ducaia pentru democraie #i drepturile omului poate 'i *"elea), ca eacie la atacu ile *mpot i!a democ aiei di" pa tea e/t emi)mului politic ca acte i-at p i" /e"o'o.ie, a)i)m, a"ti)emiti)m, !iole", da &i ca o cale pe"t u de-!olta ea )ociet,ii democ atice p i" *"cu a2a ea e'leciei c itice, e)pect, ii d eptu ilo omului, accept, ii pu"ctelo de !ede e di'e ite &i *"!,a ea u"o )t ategii "o"+!iole"te de e-ol!a e a co"'lictelo . 0e u m, e&te culti!a ea !alo ilo impo ta"te pe"t u uma"itate *" a")am.lul )u"t, a i"iiati!ei, a c eati!it,ii, a li.e ei e/p im, i, 'o ma ea de atitudi"i &i compo tame"te de implica e ci!ic, &i de )olida itate( O 0ducaia pentru pace )e .a-ea-, pe p omo!a ea !alo ilo 'u"dame"tale ale !ieii, li.e t,ii, tole a"ei, )olida it,ii &i egalit,ii *"t e )e/e, et"ii &i eligii. Educaia pe"t u pace p e)upu"e 'o ma ea de atitudi"i po-iti!e e'lectate *" elaii de a mo"ie, coope a e &i a2uto ecip oc *"t e i"di!i-i, comu"it,i &i )tate, 'o ma ea ele!ilo *" )pi itul *"elege ii, coope , ii, tole a"ei, e)pectului 'a, de om ca !aloa e )ocial, )up em, &i *"c ede ii *" de)ti"ul uma"it,ii &i !alo ile uma"e(
15

O 0ducaia ecologic sau educaia relativ la mediu u m, e&te ), 'o me-e i"di!i-ilo u" pu"ct de !ede e o.iecti! a)up a ealit,ii, ),+i i"cite la pa ticipa e, co"&tie"ti-8"d 'aptul c, e!oluia mediului *"co"2u ,to &i !iaa ge"e aiilo !iitoa e depi"de de opiu"ile lo . P i" ace)t tip de educaie )e !i-ea-, de-!olta ea co"&tii"ei &i a )imului e)po")a.ilit,ii 'ii"ei uma"e *" apo t cu mediul &i p o.lemele )ale, a)imila ea de cu"o&ti"e, 'o ma ea de atitudi"i &i !alo i ecologice, de-!olta ea de i")t ume"te de a"ali-, &i aciu"e pe"t u a p e!e"i &i co ecta "ea2u")u ile p o!ocate mediului. O 0ducaia pentru sntate co")t, *"t +u" a")am.lu de aciu"i )i)tematice, e/plicite, di ecio"ate !alo ic &i 'i"ali)t, de)',&u ate *"t u" cad u o ga"i-at, *" )copul *"l,tu , ii ca e"elo i"'o mati!educati!e, p i" do.8"di ea u"o cu"o&ti"e medicale co ecte &i cu aplica.ilitate p actic,, e'e itoa e la co"&tii"a de )ta e de ),",tate &i .oal,, eguli de igie", &i m,)u i p o'ilactice. P i"cipalele a)pecte a.o date de educaia pe"t u ),",tate )e e'e , la igie"a i"di!idual,, igie"a &i educaia )e/ual,, educaia alime"ta ,+"ut iio"al,, igie"a mediului am.ia"t, com.ate ea to/icoma"iilo , igie"a me"tal,( 6L O 0ducaia intercultural ep e-i"t, acea 'o m, a educaiei ca e a e ca )cop )e")i.ili-a ea ele!ilo la e)pecta ea di!e )it,ii, la tole a", &i )olida itate, !i-8"d p eg,ti ea cet,ea"ului pe"t u a t ,i *"t +o )ocietate multicultu al,. Pe )pecti!a i"te cultu al, de co"cepe e a educaiei poate ), duc, la ate"ua ea co"'lictelo &i la ate"ua ea !iole"ei *" &coal, p i" 'o ma ea compete"elo de comu"ica e &i de coope a e, a tole a"ei 'a, de opi"ii di'e ite, a aptitudi"ii de )t,p8"i e a emoiilo p ima e &i de e!ita e a alte caiilo &i p i" lua ea deci-iilo *" comu" *" c5ip democ atic( O 0ducaia pentru comunicare #i mass*media e)te co elat, cu p eocupa ea pe"t u e)pectul 'a, de !alo ile uma"it,ii, cu e)pi"ge ea !iole"ei, po "og a'iei &i di)c imi", ii &i cu 'o ma ea u"ei atitudi"i c itice 'a, de a)pectele "o"a ti)tice &i "o"!alo ice, ge"e ate de i"te e)e come ciale, 'o ma ea u"ei atitudi"i )electi!e &i e)po")a.ile 'a, de i"'o maie, utili-a ea modalit,ilo optime de 'o ma e &i comu"ica e, 'o ma ea &i de-!olta ea capacit,ii de !alo i'ica e cultu al, a i"'o maiei di" ma))+media, 'acilita ea ci culaiei i"'o maiilo &i !alo ilo la "i!el "aio"al &i i"te "aio"al( O 0ducaia pentru schimbare #i dezvoltare a e *" !ede e 'o ma ea &i de-!olta ea capacit,ilo i"di!idului de adapta e apid,, e)po")a.il, &i e'icie"t, la )c5im., ile eco"omice, )ociale, cultu ale &i te5"ologice p i" c ea ea de atitudi"i &i de a'i ma e &i adapta e. T ,im *"t +o lume ca e )e )c5im., *" co"ti"uu, )c5im., ile )u"t adicale, comple/e &i glo.ale. 9coala t e.uie ), *i i")t ume"te-e pe i"di!i-i cu capacit,i de a 'ace 'a, ace)to )c5im., i( O 0ducaia pentru o nou ordine economic internaional )e e'e , la )tudie ea di!e )elo cultu i, eligii &i ci!ili-aii da &i a p o.lemelo ce apa di" i"te aciu"ea di"t e di'e ite , i, cultu i &i eligii. O.iecti!ul
16

ace)tui tip de educaie "u e)te doa t a")mite ea de i"'o maii, ci &i culti!a ea de co"!i"ge i &i )e"time"te de )olida itate, pace &i e)pect ecip oc, *"elege ea di"amicii )c5im., ilo , a di!i-iu"ii mu"cii a !alo ii mu"cii. Cea mai ma e pa te a educaiei eco"omice )e eali-ea-, *"t8mpl,to &i *" co"te/te "o"+'o male. E)te "ece)a ca metodologia educaiei eco"omice ), )e adapte-e la )peci'icul o.iecti!elo &i co"i"utu ilo a.o date. O 0ducaia economic #i casnic modern a e *" !ede e optimi-a ea 'u"ciei eco"omice a 'amiliei, *" co"diiile *" ca e acti!it,ile ca)"ice 'ac pa te di" !iaa "oa)t , cotidia",. Pe"t u a a!ea o !ia, ec5ili. at, &i o optim, i"teg a e )ocial,, 'ieca e di"t e "oi t e.uie ), cu"oa)c, cau-ele )c5im., ii eco"omice &i modalit,ile de adapta e la ace)tea. P eg,ti ea eco"omic, pe"t u !iaa i"di!idual,, i"iie ea *" p o.lematica eco"omiei ca)"ice &i 'o ma ea )pi itului de coope a e &i 61 e)pect 'a, de mu"c, co")tituie 'acto ii e)e"iali ai *m.u",t,i ii calit,ii !ieii. <i)ta #"oilo educaii$ ,m8"e de)c5i),, 'ii"d de a&teptat ), )e modi'ice, 'ie p i" di)pa iia u"o #educaii$, *" m,)u a *" ca e ealitatea *"g,duie a&a ce!a, 'ie p i" impu"e ea u"o "oi ce i"e )au co"i"utu i educati!e. 5odalitile cele mai frecvente folosite pentru introducerea :noilor educaii; n curriculum*ul #colar: O i"t oduce ea de "oi di)cipli"e ce"t ate pe u" a"umit tip de educaie 1di'icultatea co")t, *"), *" )up a*"c, ca ea p og amelo de *"!,,m8"t &i *" p eg,ti ea p o'e)o ilo capa.ili ), p edea a)t'el de di)cipli"e3( O c ea ea de module )peci'ice *" cad ul di)cipli"elo t adiio"ale 1module a!8"d ca acte i"te di)cipli"a , de tipul: #Mediul c, uia *i apa i"em &i *" ca e t ,im$, #U"itatea cultu al+)pi itual, a Eu opei$, #Ce *")eam", o )ocietate de-!oltat,$ etc.3. Di'icultatea co")t, *" alc,tui ea o a elo , 'ii"d "ece)a apo tul mai multo p o'e)o i( di'icil, e)te &i p eg,ti ea p o'e)o ilo pe"t u p eda ea *" ec5ip,( O te5"ica #ap oc5e i"'u)io""elle$ p e)upu"e i"'u-a ea de me)a2e ce i" de "oile co"i"utu i *" di)cipli"ele #cla)ice$. /endina #i preocuparea de a asimila noile educaii: O e)te *" c e&te e, da decala2ul di"t e ecoma"d, ile, e-ol!, ile &i )tudiile eali-ate la "i!el i"te "aio"al )au "aio"al &i p actica educaio"al, ,m8"e *"c, ma e( O p o.lematica lumii co"tempo a"e "u e)te *"c, o )u ), ca e t e.uie ), alime"te-e co"i"utu ile *"!,,m8"tului pe"t u auto ii de pla"u i &i p og ame &cola e di" multe , i( O te"di"a de a o ga"i-a co"i"utu ile p edomi"a"t *" ma"ie , mo"odi)cipli"a ,, )up a*"c, ca ea p og amelo &cola e co")tituie o.)tacole )e ioa)e *" calea accept, ii &i )t uctu , ii "oilo co"i"utu i *" !ede ea complet, ii educaiei ge"e ale a adole)ce"ilo &i ti"e ilo 1?.4,idea"u3 Co"i"utu ile, 'i"alit,ile &i o.iecti!ele )peci'ice "oilo educaii p opu"
17

u" deme ) p i" ca e educaia *"cea c, ), ,)pu"d, e/ige"elo lumii *" ca e t ,im &i ), p oduc, o )c5im.a e pa adigmatic, a actului educati! *" 'a!oa ea educaiei .a-at, pe *"!,a e i"o!atoa e, )ocietal, &i adaptati!,. II. EDUCABILITATEA. FACTORII DEVENIRII FIINEI UMANE <% !onceptul de educabilitate =% /eorii privind educabilitatea: teoria ereditarist$ teoria ambientalist$ teoria triplei determinri esen +mecanisme-$ limite 2% 0reditatea premisa natural a dezvoltrii psihoindividuale 18% 5ediul cadrul sociouman al dezvoltrii psihoindividuale 11% 0ducaia factor determinant al dezvoltrii psihoindividuale 1>% Specificul influenelor educative #i ale mediului la #colarul mic #i mi&lociu 1. CONCEPTUL DE EDUCABILITATE 0ducabilitatea ep e-i"t, o ca acte i)tic, e)e"ial, a pe )o"alit,ii uma"e ca e de)em"ea-, capacitatea ace)teia de de-!olta e pedagogic, p og e)i!,, pe ma"e"t,, co"ti"u, 10.C i)tea3. 0u. apo t teoretic, educa.ilitatea ep e-i"t, o teo ie, o co"cepie )au o catego ie pedagogic, 'u"dame"tal, !i-8"d po"de ea educaiei *" p oce)ul de-!olt, ii omului, *" de-!olta ea pe )o"alit,ii. 0u. apo t funcional*evolutiv, educa.ilitatea ep e-i"t, capacitatea )peci'ic, p)i5icului uma" de a )e modela )t uctu al &i i"'o maio"al )u. i"'lue"a age"ilo )ociali &i educaio"ali. Educa.ilitatea p i!e&te omul ca pe o 'ii", educa.il,. Ea ep e-i"t, co"cepia, legitatea &i 'e"ome"ul ca e di"ami-ea-, po)i.ilit,ile de de!e"i e, de 'o ma e &i de de-!olta e a omului ca pe )o"alitate &i p o'e)io"alitate. P)i5opedagogii de)em"ea-, p i" e/p e)ia educa.ilitate potenialul de formare uman sub influena factorilor de mediu sau educaionali. Poli)ema"ti)mul te me"ilo ca e compu" acea)t, de'i"iie 'ac "ece)a , e/plica ea )a di" mai multe pu"cte de !ede e. A)t'el: O din punct de vedere genetic, p i" educa.ilitate *"elegem di)po"i.ili-a ea ge"otipului uma" *" 'a!oa ea 'o m, ii 'e"otipice i"di!iduale co"'e it, de ace)ta *" cad ul limitelo codului ge"etic u"i!e )al( O din punct de vedere filosofic, p i" educa.ilitate *"elegem li.e tatea i"di!idual, de a )e 'o ma, ap oape "elimitat, pe"t u a co"'e i !ieii )ale u" )e") di"colo de co"diia t agic, a omului % co"&tie"t de pe i)a.ilitatea )a i"di!idual,( 6I O din punct de vedere pedagogic, p i" educa.ilitate *"elegem a")am.lul po)i.ilit,ilo de a i"'lue"a cu mi2loace educati!e 'o ma ea pe )o"alit,ii 'iec, ui i"di!id uma", *" limitele p)i5oge"etice ale )peciei "oa)t e &i a pa ticula it,ilo *"",)cute ca e co"'e , 'iec, uia i"di!idualitatea )a ge"etic,. ;. TEORII PRI4IND EDUCAKI<ITATEA: TEORIA EREDITARI0T>, TEORIA AMKIENTA<I0T>, TEORIA TRIP<EI DETERMIN>RI % E0EN> 1MECANI0ME3, <IMITE
18

P o.lema educa.ilit,ii, adic, a ecepti!it,ii 'ii"ei uma"e 'a, de i"'lue"ele educati!e e)te u"a di"t e cele mai co"t o!e )ate di" p o.lematica educaiei. Ma2o itatea p)i5opedagogilo co")ide , c, principalii factori ai de-!olt, ii &i 'o m, ii 'ii"ei uma"e )u"t zestrea sa ereditar$ mediul *" ca e t ,ie&te &i educaia pe ca e o p ime&te. /eoriile educabilitii: O Teo iile e edita i)te )u)i" olul dete mi"a"t al e edit,ii *" e!oluia 'ii"ei uma"e 1Plato", Co"'uciu), 0c5ope"5aue , Me .e t 0pe"ce &.a.3( O Teo iile am.ie"tali)te )u)i" olul dete mi"a"t al mediului, *"deo)e.i a celui )ocio+cultu al, *" ca e e)te i"clu), &i educaia 1<ocQe, Rou))eau, Rat)o" &.a.3( O Teo iile t iplei dete mi", i )u)i" olul e edit,ii, mediului, cel )ocial *"deo)e.i &i educaiei, acea)ta di" u m, a!8"d u" ol dete mi"a"t *" de-!olta ea pe )o"alit,ii. Deci olul impo ta"t *" de-!olta ea pe )o"alit,ii *l a e i"te aciu"ea e editate+mediu, ma"i'e)tat, *" eali)m pedagogic 1Democ it, Dide ot, Me -e", Ale/. Ro&ca &.a3. E editatea e)te *"t +ade!, u" 'acto al de-!olt, ii 'ii"ei uma"e, da teoriile ereditariste e/age ea-, olul e edit,ii, *"l,tu 8"d olul mode ato al celo lali 'acto i. Ace)te teo ii )u"t pe)imi)te, *" opo-iie cu co"cepia educa.ilit,ii, 'apt ce co"duce la dimi"ua ea olului educaiei &i mediului )ocial. /eoriile ambientaliste )u)i" *"deo)e.i pute ea educaiei &i ep e-i"t, po-iii pedagogice co")t ucti!e, ce au co"t i.uit la de-!olta ea educaiei &i a *"!,,m8"tului. Ace)te teo ii )u"t *"), u"ilate ale, deoa ece "egli2ea-, *"t +o oa eca e m,)u , mediul )ocial &i e editatea, ca e )u"t 'acto i eali ai de-!olt, ii pe )o"alit,ii. /eoriile triplei determinri, )au ale i"te aciu"ii 'acto ilo de-!olt, ii pe )o"alit,ii )u)i" 'aptul c, dime")iu"ile pe )o"alit,ii ca e )+au de-!oltat *" decu )ul !ieii i"di!iduale ale omului )u"t e-ultatul i"te 'e e"ei 6J i"'lue"elo celo t ei 'acto i: e editate, mediu )ocial &i educaie. Acea)t, teo ie e!ide"ia-, ade!, ul c, pe )o"alitatea e)te o u"itate .iop)i5o)ocial,, e-ultat al i"te aciu"ii celo t ei 'acto i: e editatea, mediul )ocial &i educaia. Ea co")tituie co"cepia pedagogic, &tii"i'ic, optimi)t, de)p e de-!olta ea pe )o"alit,ii. "in perspectiva viziunii epigenetice$ trebuie s lum n considerare patru factori ai dezvoltrii #i formrii umane at.t n teoria c.t #i n practica educaiei: O e editate( O mediu( O educaie( O homeorhesis*ul epigenetic. ?omeorhesis*ul epigenetic este mecanismul structural*organic care regleaz procesele de cre#tere #i dezvoltare la nivelul interaciunilor dintre individ #i mediu. El )ta.ile&te "u "umai c,ile, ci &i limitele de-!olt, ii.
19

Ca acte i)ticile de !8 )t, &i )tadiile de de-!olta e i"telectual, t e.uie e)pectate cu )t ictee *" p oce)ul 'o m, ii. O ice )'ida e a "o melo 5omeo 5etice e)te p ime2dioa), &i a e d ept co")eci", apa iia u"o e'ecte )ecu"da e "e)co"tate ca e, de egul,, a"t e"ea-, maladii impo)i.il de t atat 1I.Neg e3 6. EREDITATEA PREMISA NATURAL A DEZVOLTRII

PSIHOINDIVIDUALE
0reditatea reprezint ansamblul dispoziiilor +predispoziiilor$ posibilitilor$ caracterelor sau potenelor- de natur anatomofiziologice$ nnscute sau transmise prin mecanismele #i informaiile genetice de la generaiile anterioare la generaiile tinere prin intermediul prinilor 1I.Ko"ta&3. G" -e)t ea e edita , cu ca e 'ieca e copil !i"e pe lume )u"t )t uctu ate trei categorii de caractere: O ge"otipul ge"e al, ca e co"i"e eleme"te comu"e *"t egii )pecii, ca e )e t a")mit pe cale ge"etic, 1.ipedi)mul, co"'o maia co po al,, ca acte i)ticile a"atomo+'i-iologice3( O ge"otipul i"di!idual, ca e co"i"e eleme"te de !a ia.ilitate i"t a)peci'ic, 1culoa ea oc5ilo , a p, ului, eleme"te de co"'o maie 'acial,, tim. ul !ocal etc.3 eleme"te ca e di'e e"ia-, i"di!i-ii *"t e ei( O pote"ialul de 'o ma e ca e, la om, e)te de "atu , p)i5ic,. E/i)t, u" pote"ial ge"e al, comu" tutu o oame"ilo &i g ade de di'e e"ie e a ace)tui pote"ial ge"e al. AL Ni!elul de !alo i'ica e p i" educaie al u"ui i"di!id "u poate dep,&i u" a"umit "i!el, o ic8t de .i"e a 'i o ga"i-at, &i e/e citat, i"'lue"a ea educati!,. De a)eme"ea, !alo i'ica ea p i" educaie poate 'i mai mult )au mai pui" .i"e eali-at,. G" ca-ul *" ca e doi i"di!i-i )e "a)c cu pote"ialu i i"telectuale ap opiate, cel ca e !a .e"e'icia de u" mediu educoge" )upe io !a 'i capa.il de pe 'o ma"e idicate.

4. MEDIUL CADRUL SOCIOUMAN AL DEZVOLTRII PSIHOINDIVIDUALE


5ediul reprezint ansamblul condiiilor ncon&urtoare +ambientalen care omul trie#te$ se dezvolt$ acioneaz +munce#te- #i creeaz. Mediul poate a!ea dou componente principale: O mediul "atu al &i ecologic( O mediul )ocial+glo.al &i p)i5o)ocial 1I.Ko"ta&3. Omul )e a'l, )u. i"'lue"a ace)to tipu i de mediu. Mediul "atu al &i ecologic i"'lue"ea-, de-!olta ea &i ),",tatea omului p i" clim,, elie', adiaii &i polua e. Mediul )ocio+cultu al pe mite uma"i-a ea &i )ociali-a ea i"di!idului p i" a)igu a ea co"diiilo mate iale, de ci!ili-aie &i cultu ,, p i" elaiile i"te +uma"e, i")tituii, ideologii, t adiii, co"cepii, )tilu i de !ia, etc. 5ediul declan#eaz potenialitile ereditare a)t'el *"c8t de-!olta ea di'e itelo p oce)e p)i5ice e)te o e-ulta"t, a i"te aciu"ii celo doi 'acto i:
20

e editatea &i mediul, *" po"de i di'e ite. Mediul t e.uie co")ide at ca u" .u" i"e)tima.il de pat imo"iu al omului. El t e.uie co")e !at, p ote2at, *m.u",t,it *" leg,tu , cu tot ceea ce e)te 'a!o a.il !ieii omului, p e!e"i"du+)e )au *"l,tu 8"du+)e tot ceea ce ep e-i"t, polua e a lui. A)igu a ea pu it,ii mediului implic, educaia, cea ca e i")t uie&te &i 'o mea-, oame"i, ca e ), p e!i", &i la "e!oie ), *"l,tu e o ice )ituaie polua"t,, 'ie c, e)te !o .a de mediu "atu al, 'ie de cel p)i5o)ocial. C. EDUCAIA FACTOR DETERMINANT AL DEZVOLTRII

PSIHOINDIVIDUALE
0ducaia este un mod de organizare a influenelor mediului sociouman asupra individului% Copilul de!i"e om )ocial "umai p i" educaie. P i" i"te mediul educaiei omul *&i *")u&e&te lim.a2ul )ocial, cultu a ge"e al, &i compo tame"tul mo al+cet,e"e)c, *&i 'o mea-, co"cepia de)p e lume, *&i de-!olt, pote"ialul c eato &i )e p eg,te&te pe"t u i"teg a ea )ocioA1 p o'e)io"al,% )ndividul care trie#te ntr*o comunitate uman beneficiaz at.t de o educaie spontan$ care acioneaz habitudinal asupra lui$ c.t #i de educaia organizat$ realizat prin instituii specializate, di"t e ca e cea mai impo ta"t, e)te &coala. Iat, de ce e)te 'oa te impo ta"t pe"t u toi 'acto ii educaio"ali ), cu"oa)c, temei"ic pe )o"alitatea copilului, g adul ),u de educa.ilitate &i, pe acea)t, .a-,, ), )t uctu e-e *"t egul p oce) educaio"al. E editatea o'e , )au "u pote"ialul de de-!olta e p)i5o+'i-iologic,, mediul o'e , )au "u a"umite co"diii, ia educaia diri&eaz$ prin procesul nvrii$ formarea armonioas #i integral a personalitii$ fiind factorul determinant al acesteia% P i" i"te mediul educaiei, i"di!idul uma" *&i e/ti"de e/i)te"a di"colo de limitele .iologice, de!e"i"d pe )o"alitate. Pe )o"alitatea e)te i"di!idualitatea co"'i mat, de comu"itatea )ocial, *" i"te io ul c, eia t ,ie&te pe"t u a+i )lu2i )au *m.og,i !alo ile. E. 0PECIFICU< INF<UENE<OR EDUCATI4E 9I A<E MEDIU<UI <A 9CO<ARU< MIC 9I MI@<OCIU Pa ticula it,ile p)i5ice &i acio"ale ale copiilo )e de-!olt, co"comite"t cu de-!olta ea a"atomo'i-iologic, &i cu e!oluia a)ce"de"t, )t uctu al 'u"cio"al, a c eie ului. ivelul #i calitatea particularitilor psihice #i acionale sunt determinate n mare msur de influena agenilor socio*educaionali +educaia n familie #i n #coal- dar #i de influenele factorilor e'trafamiliali #i e'tra#colari reprezentai de mass*media #i de ali factori educativi. O Atenia t ece t eptat de la 'o ma i"!olu"ta , )p e cea !olu"ta ,, de la cea pui" )ta.il, )p e cea )ta.il,. Ace)t 'apt "ece)it, o ga"i-a ea du atei acti!it,ilo educati!e co e)pu"-,to i"te")it,ii p oce)ului cog"iti! &i !8 )tei educa.ililo . G" timpul acti!it,ilo e)te "ece)a ), )e i"te !i", pe"t u me"i"e ea )au e)ta.ili ea ate"iei p i" modalit,i co e)pu"-,toa e: mi&c, i la &cola ii mici, p eda e acti!,, i"te e)a"t, la &cola ii mi2locii( O 5emoria do!ede&te ma e pla)ticitate, ecepti!itate, dato it, )tocului
21

edu) de i"'o maii. G" acea)t, pe ioad, )e eali-ea-, t ece ea t eptat, de la memo ia meca"ic, la memo ia logic,. Di" ace)t moti! )u"t "ece)a e e'o tu i pedagogice de e/plica e &i a gume"ta e co e)pu"-,toa e pe"t u a)igu a ea acce)i.ilit,ii &i *"elege ii cu"o&ti"elo ce u mea-, a 'i memo ate( O @.ndirea co"c et, a e o po"de e *")em"at, la acea)t, !8 )t, da e)te po)i.il, &i "ece)a , t ece ea t eptat, la g8"di ea a.)t act,. Pe"t u deme )ul co el, ii g8"di ii co"c ete cu g8"di ea a.)t act, e)te "ece)a ), )e *m.i"e *" p oce)ul de p eda e+*"!,a e mate ialul didactic A; i"tuiti! cu mi2loacele logico+matematice. 9cola ii t e.uie p eg,tii ), *"eleag, &i ), ope e-e cu "oiu"i, 2udec,i, aio"ame"te, pe"t u ca la pu.e tate ), )e )timule-e g8"di ea logic,( O )maginaia e)te !ie &i 'a"ta)tic, la &cola ii mici. De aceea e)te "ece)a ), le )timul,m c8t mai mult imagi"aia pe"t u a )e putea t ece de la imagi"aia 'a"ta)tic, la cea eali)t 'a"ta)tic, &i pe"t u a putea a2u"ge la !8 )ta pu.e t,ii la o imagi"aie cu o do-, impo ta"t, de eali)m. E)te "ece)a ), le )ati)'acem cu io-itatea copiilo , ), le ,)pu"dem la *"t e., i, o'e i"du+le e/plicaii &i a gume"te *" apo t cu pute ea lo de *"elege e. Deoa ece la !8 )ta &cola , mic, )pi itul de imitaie e)te de)tul de p o"u"at trebuie s le oferim elevilor modele pozitive de comportament ia , *" ca-ul *" ca e o.)e !, *" 2u ul lo &i modele "egati!e, ), *"ce c,m ), le e/plic,m "oci!itatea ace)to a *" de-!olta ea i"di!idualit,ii lo . <a !8 )ta &cola , mic, &i mi2locie acio"ea-, mai mult motivaia e'trinsec 1"otele, ecompe")ele mo ale, ecompe")ele mate iale3. E)te "ece)a ca ace)tea ), 'ie aco date pe me it &i ), )e e!ite co"diio"a ea de c,t e copil a p imi ii lo , ele aco d8"du+)e "umai ca u ma e a 'aptelo lo . T eptat )e poate t ece la dezvoltarea #i con#tientizarea motivelor interioare cum a 'i )etea de cu"oa&te e, d ago)tea &i pa)iu"ea pe"t u *"!,,tu , etc., ace)tea co"'e i"du+i !ale"e )upe ioa e e!oluiei p)i5ice. Procesele afective se caracterizeaz p i" )imi i, t ,i i &i )e")i.ilit,i )u'lete&ti !ii &i pute "ice. Educato ii &i p, i"ii t e.uie ), "u+i te")io"e-e "egati!, ), "u+i de-am,gea)c, ci ), le c ee-e )t, i ca e ), le o'e e po)i.ilitatea u"o )imi i &i t ,i i )u'lete&ti po-iti!e, optimi)te. T e.uie ), )e a)igu e t eptat t ece ea de la emoii la t ,i i )u'lete&ti )upe ioa e )u. 'o m, de )e"time"te de p iete"ie, de d ago)te 'a, de p, i"i, de cad ele didactice, de colegi, de *"!,,tu ,. Procesele acionale se caracterizeaz p i"t +o i"te"), "e!oie de mi&ca e, de aciu"e dato it, p oce)ului i"te") de de-!olta e 'i-ic,, a "ece)it,ii co")umului de e"e gie ce )e acumulea-,. T e.uie ), le c e,m co"diii 'a!o a.ile pe"t u co")umul )u plu)ului de e"e gie, *"l,tu 8"d *" acela&i timp )ituaiile de accide"te &i de polua e )o"o , a celo di" 2u , co"&tie"ti-8"du+i t eptat ),+&i 'olo)ea)c, ace)t )u plu) de e"e gie pe"t u di!e )e )copu i: *"!,,tu ,, 2ocu i didactice, )po t, odi5", acti!, etc. *" )paii o ga"i-ate 1te e"u i de )po t, ),li de gim"a)tic, etc.3. P i" pa ticula it,ile ei, pu.e tatea e)te etapa p opice eali-, ii
22

co e)pu"-,toa e a orientrii #colare #i profesionale a elevilor. Aceasta presupune: O cu"oa&te ea multidime")io"al, a copiilo ( O autoco"&tie"ti-a ea p op iilo po)i.ilit,i c8t &i cu"oa&te ea ace)to a de c,t e p, i"i, ca e !o lua *" co")ide a e po)i.ilit,ile actuale &i de A6 pe )pecti!, ale )ociet,ii pe"t u ocupa ea 'o ei de mu"c, &i a )peciali&tilo 1I.Ko"ta&3. A)t'el, la a.)ol!i ea gim"a-iului ele!ii t e.uie ), a)pi e )p e o a"umit, &coal, )au p o'e)ie *" u ma a"ali-ei ate"te a po)i.ilit,ilo &i a aptitudi"ilo pe ca e le dei". 6 educaie necorespunztoare la v.rsta #colar mic #i mi&locie poate declan#a unele trsturi #i manifestri negative: O 0gocentrismul *l 'ace pe copil ), c ead, c, totul )e *"!8 te *" 2u ul ),u, "egli28"du+i pe cei di" 2u . Egoce"t i)mul e)te dete mi"at de "e!oia de a )e adapta la mediu, de a+&i )ati)'ace a"umite t e.ui"e. G" mod co"&tie"t copilul le poate e/age a. E)te "ece)a ), i )e )ati)'ac, copilului "ece)it,ile 'i-iologice &i )pi ituale 'i e&ti pe"t u a le a)igu a o de-!olta e ele!at, &i dem", a pe )o"alit,ii, "u t e.uie *"), ), li )e )ati)'ac, ce i"ele e/age ate, cap iciile( O pot aprea anumite ticuri 1mi&c, i )po"ta"e "edo ite ale u"o p, i ale o ga"i)mului, mai ale) dato it, )pi itului de . a!a e &i imitaie3.Ele t e.uie p e!e"ite &i, dup, ca-, *"l,tu ate. "ezvoltarea intens #i brusc a organismului alturi de lipsa unor condiii favorabile de formare a personalitii$ pot determina apariia #i manifestarea v.rstei critice a pubertii% Pot ap, ea a)t'el t ,),tu i &i ma"i'e)t, i "egati!e cum a 'i: *"d ,-"eal, du), p8", la o. ,-"icie, *"c,p,8"a e, te"di"a de . a!a e, de "o"co"'o mi)m &i e!ada e, ca e pot dege"e a *" li.e ti"i)m &i !aga.o"da2, cu co")eci"e "ep e!,-ute de deg ada e a pe )o"alit,ii, ma"i'e)tat, p i" i"' aciu"i g a!e % 'u tu i, ag e)iu"i, co")um de d ogu i etc. Dac, )e i"te !i"e la timp, cu p icepe e &i tact, *" mod )i)tematic di" pa tea tutu o 'acto ilo educati!i, )e poate *"l,tu a pe )pecti!a !8 )tei c itice. !opiii pot dep#i firesc v.rsta pubertii n cazul n care li se ofer condiii normale #i favorabile de dezvoltare fizic$ psihic #i comportamental% Familia, &coala, toi 'acto ii educati!i, *"t eaga )ocietate au o.ligaia mo al, de a p e!e"i )ituaiile c itice ale pu.e t,ii. G" ca-ul *" ca e ace)tea au ap, ut, o.ligaia lo e)te de a i"te !e"i cu p icepe e &i 5ot, 8 e pe"t u a dimi"ua &i e adica eleme"tele ce co"duc la deg ada ea pe )o"alit,ii copiilo . Aa aceast v.rst #colarul poate deveni un partener al cadrelor didactice$ un factor ce poate contribui la propria dezvoltare$ prin con#tientizare$ autocontrol #i autoevaluare$ caliti posibile de dezvoltat n perioada pubertii%

III. STRUCTURA I DINAMICA PERSONALITII


1% !onceptul de personalitate : 1%1% 5odele de abordare a personalitii : modelul trsturilor$ modelul factorial$ modelul umanist #%a 4 B%>%Structura personalitii: temperament$ aptitudini$ caracter%
23

Cnitatea #i dinamica lor% Perspective noi n abordarea structurii personalitii% 7% !aracteristicile dezvoltDrii psiho*fizice a #colarului mic #i mi&lociu% 3% "imensiunea creativD a personalitDii% Formare$ dezvoltare$ e'primare$ afirmare n plan individual #i social% <% 5etode #i tehnici de cunoa#tere a personalitDii #colarului mic #i mi&lociu% 1. CONCEPTUL DE PERSONALITATE ! "ezvoltarea uman Omul, *" decu )ul !ieii )ale, e)te )upu) pe ma"e"t u"o )c5im., i, t a")'o m, i de o di" ca"titati! &i calitati! ca e )e eu"e)c )u. te me"ul u"ita de dezvoltare% En funcie de nivelul la care au loc aceste modificri$ desprindem trei tipuri de dezvoltare: O dezvoltare biologic *"elea), ca modi'ic, i 'i-ice, mo 'ologice &i .ioc5imice ale o ga"i)mului( O dezvoltarea psihic co")t, *" apa iia, i")tala ea &i t a")'o ma ea p oce)elo , 'u"ciilo &i *")u&i ilo p)i5ice( O dezvoltarea social co"c eti-at, *" egla ea co"duitei i"di!idului *" co"'o mitate cu "o mele &i ce i"ele impu)e de colecti!itate, de mediul )ocial, e/i)te"ial. "efiniie: O "ezvoltarea uman este un proces comple' care conduce la structurarea deplin a funciilor vegetative #i senzoriomotorii$ intelectuale #i afective$ motivaionale #i atitudinale$ fapt care se soldeaz cu emanciparea personalitii$ cu trecerea ntr*un nou stadiu$ denumit #i prin termenul de maturizare biopsihosocial. Entre cele trei forme ale dezvoltrii e'ist o str.ns interaciune #i interdependen: O de-!olta ea p)i5ic, )e eali-ea-, co elat cu cea .iologic,, da "u )imulta"( O e/i)t, pu)ee de c e&te e )au *"ceti"i i ale itmului de-!olt, ii p)i5ice. De e/emplu, de la 1C a"i, de-!olta ea 'i-ic, *"ceti"e&te, da cea AE p)i5ic, i"t , *"t +o de-!olta e apid,. Ea co"ti"u, de+a lu"gul !ieii, pe c8"d de-!olta ea 'i-ic, )e *"c5eie pe la ;1+;C de a"i( O la .,t 8"ee e/i)t, o i"!oluie .iologic,, *" timp ce i"!oluia p)i5ic, poate ), "u e/i)te. !aracteristici ale dezvoltrii umane: O p i" de-!olta e )e 'ace t ece ea de la i"'e io la )upe io , p i"t +o )ucce)iu"e de etape, )tadii, 'ieca e etap, ep e-e"t8"d o u"itate 'u"cio"al, mai mult )au mai pui" *"c5egat,, cu u" )peci'ic calitati! p op iu. T ece ea de la o etap, la alta implic, at8t acumul, i ca"titati!e c8t &i )altu i calitati!e 1de e/emplu, de la L la 1 a", i"telige"a copilului e)te )e"-o io+moto ie, )e 'o mea-, )c5emele de co"duit, p actic,( *"t e 1+6 a"i *"cep ), )e de-!olte p oce)ele p)i5ice ce memo ia, g8"di ea, imagi"aia, ca e !o dete mi"a *" 2u ul !8 )tei de 6 a"i )altul )p e u" "ou )tadiu( de la 6+E a"i g8"di ea lui de!i"e
24

i"tuiti!,3( O de-!olta ea a e ca acte a)ce"de"t, a)em,",to u"ei )pi ale, cu )tag", i &i e!e"i i apa e"te, cu e*""oi i co"ti"ue. Ca p oce) a)ce"de"t, de-!olta ea e)te e-ultatul aciu"ii co"t adiciilo ce )e co")tituie me eu *"t e capacit,ile pe ca e le a e la u" mome"t dat copilul &i ce i"ele di" ce *" ce mai comple/e pe ca e le ele!, 'acto ii mate iali &i )ocio+cultu ali cu ca e ace)ta e)te co"' u"tat *" de!e"i ea )a( O ca acte i)ticile i"di!iduale, pa ticula it,ile di'e itelo 'e"ome"e p)i5ice imp im, o "ot, )peci'ic, de-!olt, ii, u" itm p op iu de c e&te e &i t a")'o ma e la 'ieca e i"di!id *" pa te, de ca e aciu"ea pedagogic, &i educaio"al, t e.uie ), i", )eama. ! "ezvoltarea psihic "efiniii: O p oce)ul ce )e de)',&oa , ca u" la" co"ti"uu de t a")'e ca"titati! &i calitati! *" )e") a)ce"de"t de la "i!ele p ima e, )la. di'e e"iate, la "i!ele )upe ioa e, .i"e di'e e"iate &i )peciali-ate, acce"tul c,-8"d pe )e")ul a)ce"de"t al de-!olt, ii, pe de-!olta e ca e!oluie &i complica e a p oce)elo p)i5ice 1apa )e"-aiile, apoi t eptat pe cepiile ia mai t8 -iu ep e-e"t, ile. Pe .a-a lo )e !a de-!olta g8"di ea. <im.a2ul, ca 'o m, p)i5ic,, a e o e!oluie de la 'o me i"'e ioa e la 'o me )upe ioa e. Memo ia meca"ic, )e t a")'o m, *" g8"di e logic,, ia cea de )cu t, du at, % *" cea de lu"g, du at,3( O p oce) de 'o ma e a u"o "oi )etu i de p oce)e, *")u&i i &i )t uctu i p)i5ice ca e di'e e"ia-, compo tame"tul, duc8"d la o mai .u", adapta e. G" ace)t )e"), de-!olta ea e)te *"elea), ca t ece e la p)i5icul uma" calitati! )upe io 1)e")i.ilitatea a"imalelo e)te mult i"'e ioa , 'a, de a omului % !ultu ul !ede la di)ta"e mai ma i dec8t omul, da AH "u di'e e"ia-, "ua"ele. A"imalele 8"2e)c, "umai omul -8m.e&te. Au au- 'oa te .u", da "u e)te "ua"at &i "u di)ti"g )u"etele mu-icale, c,ldu a comu"ic, ii, "u au au- mu-ical &i !e .al. Numai omul a e imagi"aie &i poate i"!e)tiga3( O de-!olta ea p)i5ic, )em"i'ic,, co"ti"ua de!e"i e a !ieii p)i5ice ca e )e a'l, *"t +o )ta e de pe petua e. Putem )pu"e c, "iciodat, u" om "u e)te acela&i, de la o pe ioad, la alta. Te me"ul de de-!olta e p)i5ic, e)te 'oa te comple/ &i e/p im, p oce)ul ge"e-ei &i 'u"cio"alit,ii p oce)elo &i *")u&i ilo p)i5ice de+a lu"gul etapelo de !8 )t,. !aracteristici: O de-!olta ea p)i5ic, e)te t iplu dete mi"at,, p oce)ul 'ii"d 'oa te comple/, multi'acto ial &i multidime")io"al. I"te !i" aici 'acto ii e edita i deoa ece 'ieca e 'ii", )e "a&te cu u" pote"ial, cu a"umite pote"ialit,i pe ca e educaia &i mediul le !a t a")'o ma *" ealitate( O cu p i!i e la de-!olta ea p)i5ic, )+au c i)tali-at t ei teo ii: 7 e edita i)t,, ca e )u)i"e c, de-!olta ea p)i5ic, e)te dete mi"at, de e editate, de 'acto ii i"te "i, 'ii"d !o .a de e"doge"e-,, o ge"e-, di" i"te io , di" -e)t ea e edita , a tutu o p oce)elo p)i5ice, ', , "ici o
25

leg,tu , cu *"!,a ea, c i"'lue"ele mediului. Omul, *" ace)t ca-, )e "a&te cu toate codu ile ca e la di'e ite )tadii i"t , *" aciu"e, i"di'e e"t de co"diiile mediului e/te io ( 7 am.ie"tali)t,, ca e )u)i"e c, toat, de-!olta ea e)te i"'lue"at, de 'acto i e/te "i, de *"!,a e &i mediu, c, "imic "u e)te *" p)i5ic ceea ce ), "u 'i 'o)t *"ai"te *" mediul e/te io , deci de-!olta ea p)i5ic, e)te de 'apt e/oge"e-,, di" e/te io ( 7 i"te acio"i)t, )au co")t ucti!i)t,, teo ie ca e com.i", date di" cele dou, teo ii. Re-ult, c, p)i5icul a e o dete mi"a e t ipl,: e editatea, mediul &i educaia. Numai *" a"umite co"diii de mediu &i educaie, pote"ialul *"",)cut al copilului )e de-!olt,. I"'lue"ele &i co"diiile de-!olt, ii p)i5ice )u"t ap oape "elimitate. De-!olta ea )e )p i2i", pe co"diiile e edita e, *&i a e co"i"utul *" mediul e/te io &i e)te di i2at, de educaie. O alt, ca acte i)tic, e)te c, de-!olta ea p)i5ic, e)te )tadial,, "u )e de)',&oa , li"ia , *"t +o a"umit, di ecie, ci cu"oa&te ma"i'e)t, i 'u tu"oa)e, c5ia )u. 'o m, de c i-e, alte "8"d cu 'a-e de li"i&te, calm( O de-!olta ea 'iec, ui i"di!id e)te di'e it, *" 'u"cie de pa ticula it,ile i"di!iduale. Copilul )e *"cad ea-, *" p o'ilul !8 )tei lui, da 'ieca e p e-i"t, ca acte i)tici i"di!iduale, p i" ca e )e deo)e.e&te de ceilali de !8 )ta )a. Fieca e copil e)te u" u"icat. I"di!i-ii )e deo)e.e)c *"t e ei )u. a)pectul itmului de *"!,a e, a )e")ului &i i"te")it,ii AI de-!olt, ii, a co"i"utului mai .ogat, mai ), ac, a du atei, a alte ", ii 'a-elo de ec5ili. u cu cele de de-ec5ili. u.

v Personalitatea Definiie: te !e"#$ %e persoan %e&e!"e'() *"%*v*%#$+ personalitatea este o construcie teoretic elaborat de psihologie n scopul nelegerii i explicrii le nivelul teoriei tiinifice modalitii de fiinare i funcionare ce caracteri ea organismul psihofi iologic pe care l numim persoan uman! "aracteristicile personalitii:
O glo.alitatea % pe )o"alitatea i"di!idului e)te co")tituit, di" a")am.lul de ca acte i)tici ca e pe mite de)c ie ea )a, ide"ti'ica ea lui p i"t e alii. #Pe )o"alitatea$ t e.uie ), pe mit,, p i" ope aio"ali-a ea co"ceptelo )ale, de)c ie ea co"duitelo &i a)pectelo p)i5o+'i-ice ca e 'ac di" o ice 'ii", uma", u" e/empla u"ic( O coe e"a % *"t e eleme"tele compo"e"te ale pe )o"alit,ii e/i)t, o a"umit, o ga"i-a e &i i"te depe"de",. Atu"ci c8"d *" compo tame"tul cui!a apa acte "eo.i&"uite, ele )u p i"d, co"t a!e"i"d ace)tui p i"cipiu. G"ce c8"d ), e/plic,m ace)te i"coe e"e p i" utili-a ea u"o modele p opu)e de o a"ume teo ie a pe )o"alit,ii, "u 'acem altce!a dec8t ), educem i"coe e"a i"iial,.
26

Pe )o"alitatea "u e)te u" a")am.lu de eleme"te 2u/tapu)e, ci u" )i)tem 'u"cio"al 'o mat di" eleme"te i"te depe"de"te( O pe ma"e"a 1)ta.ilitatea3 tempo al, % dac, pe )o"alitatea e)te u" )i)tem 'u"cio"al, atu"ci ea ge"e ea-, legi de o ga"i-a e a c, o aciu"e e)te pe ma"e"t,, pe pa cu )ul de-!olt, ii )ale, pe )oa"a p,)t 8"du+&i ide"titatea p)i5ic,. ! /rstur psihic "efiniie: O /rstura psihic este predispoziia de a rspunde n acela#i fel la o varietate de stimuli% ! /ipuri "efiniie: O Structuri sau configuraii specifice formate din mai multe trsturi situate la un nivel superior de generalitate. /ipologii constituionale: O "e!oia de e/plicaie &i p edicie i+a ',cut pe di!e &i ce cet,to i ), caute i"dici co")ta"i, ca e pot 'i u&o o.)e !ai &i a)ociai u"o ma"i'e)t, i de o di" p)i5ologic. A)t'el au ap, ut o )e ie de tipologii co")tituio"ale, .a-ate pe co"diiile 'i-ice( O E. S et)c5me de)c ie u m,toa ele tipu i: AJ 7 tipul pic"ic % )tatu , mi2locie, e/ce) po"de al, 'aa pli",, m8i"i &i picioa e )cu te, a.dome" &i to ace .i"e de-!oltate, cu u m,toa ele t ,),tu i p)i5ice: !ioiciu"e, mo.ilitate optimi)m, umo , )po"ta"eitate, )ocia.ilitate, )upe 'icialitate *" elaiile )ociale, *"cli"aie c,t e co"ce)ii, comp omi)u i, )pi it p actic, toate eu"ite )u. p ototipul ciclotimic( 7 tipul a)te"ic % co p )la., lu"g, m8i"i &i picioa e lu"gi &i )u.i i, a)ociate la p ototipul )c5i-otimic: *"cli"aie )p e a.)t acti-a e, i"te io i-a e, )e")i.ilitate, meticulo-itate, )im acut al o"oa ei, am.iie &i u"eo i comple/e de i"'e io itate( 7 tipul atletic % cu o de-!olta e 'i-ic, &i p)i5ic, ec5ili. at,. ! 5oduri de descriere a personalitii: "in perspectiv structuralist*sistemic: O ap ecia-, c, la u" i"di!id )u"t ca acte i)tice ;+6 t ,),tu i p edomi"a"te, e)tul 'ii"d *mp, it *" t ,),tu i p i"cipale 1L+1C &i poate )ute &i mii de t ,),tu i )ecu"da e( O pe )o"alitatea e)te o )t uctu , .i"e o ga"i-at, ie a 5ic cu t ,),tu i &i "u o )um, oa eca e de ace)tea. "in perspectiv factorial: O aplic8"d o )e ie de te)te )e poate a2u"ge la o.i"e ea u"o 'acto i )peci'ici de g up )au comu"i. De e/emplu, dac, co el,m "otele .u"e ale u"ui ele! la matematic, cu cele de la 'i-ic,, tot .u"e, putem a'i ma c, u" ele! .u" la matematic, !a 'i .u" &i la 'i-ic,, da toate depi"-8"d de 'acto ul #g$ 1ge"e al3 ide"ti'icat cu i"telige"a de muli auto i( O modul de de)c ie e 'acto ial )e a)eam,", cu cel t ,),tu ilo p i" 'aptul
27

c, am8"dou, *"cea c, ), educ, di!e )itatea i"iial, a datelo la u" "um, edu) de t ,),tu i )au 'acto i. "in perspectiva procesului instructiv*educativ cele mai importante trsturi #i caliti formale n studiul personalitii elevului sunt: a. cele di"amico+e"e getice 1tempe ame"tul3( .. a)pectele i")t ume"tale, pe 'o ma"iale ale pe )o"alit,ii 1aptitudi"ile3( c. calit,ile de co"i"ut, )ocio+mo ale &i a/iologice 1ca acte ul3. a% /emperamentul "efiniie: O e)te dime")iu"ea e"e getico+di"amic, a pe )o"alit,ii, e/p imat, at8t *" pa ticula it,ile acti!it,ii mi"tale, a'ecti!e c8t &i *" compo tame"tul e/te io 1mot icitate, !o .i e3( O t ,),tu ile tempe ame"tale )e e'e , la "i!elul e"e getic al aciu"ii &i di"amica )a, p i"t e te me"ii de'i"ito i utili-8"du+)e ad2ecti!e ca: e"e gic, e/plo-i!, e-i)te"t, e/pa")i!, apid, le"t &i a"to"imele lo . CL !lasificarea temperamentelor: 7 au ',cut+o cu"o)cuii medici din antichitate: Mipoc ate 1ALL *.M.3 &i ?ale" 11CL d.M.3. ace&tia *" depli" aco d cu 'ilo)o'ia ! emii ca e co")ide a c, *"t eaga "atu , e)te compu), di" pat u eleme"te 1ae , p,m8"t, 'oc &i ap,3 au a'i mat c, &i *" co pul ome"e)c, ame)tecul #umo ilo $ ce ep e-i"t, ace)te eleme"te dete mi", tempe ame"tul. A)t'el, n funcie de dominana uneia dintre cele patru umori +s.nge$ bil neagr$ bil galben #i flegm- temperamentul poate fi: sangvin$ melancolic$ coleric #i flegmatic4 7 Pavlov p opu"e o e/plicaie &tii"i'ic, a tipu ilo de tempe ame"t, pe .a-a ca acte i)ticilo acti!it,ii "e !oa)e )upe ioa e &i a apo tu ilo di"t e ele. 9aza fiziologic a temperamentelor este constituit din patru tipuri de sistem nervos ce rezult din combinarea nsu#irilor sistemului nervos: 'o a 1e"e gia3 e/p imat, p i" e-i)te", la )olicit, i )i)temului "e !o), mo.ilitatea ma"i'e)tat, p i" u&u i"a cu ca e )e *"locuie)c p oce)ele "e !oa)e de .a-, &i ec5ili. ul *"t e e/citaie &i i"5i.iie( 7 p)i5ologii ola"de-i ?eFmans #i Giersma &i ca acte ologii de dup, ei, descriu opt tipuri temperamentale rezultate din combinarea a trei factori: emotivitatea$ activitatea #i ecoul :rsunetul;% Cele opt tipu i a 'i: tipul pa)io"at, tipul cole ic, cel )e"time"tal, tipul "e !o), 'legmaticul, tipul )a"g!i"ic, tipul apatic &i tipul amo '. Rei"8"d doa acti!itatea &i emoti!itatea, )+au edu) cele opt tipu i la pat u: B emoti!ii i"acti!i % "e !o&ii ca e eacio"ea-, apid la e!e"ime"te &i )e"time"talii cu eacii le"te( B emoti!ii acti!i % cole icii cu eacii apide, e/plo-i!e &i pa)io"aii cu eacii le"te( B "eemoti!ii acti!i % )a"g!i"icii cu eacii ec5ili. ate, apide &i 'legmaticii cu mult, 'o ,, da le"i( B "eemoti!ii i"acti!i % amo 'ii cu pui", e"e gie, da .i"e a"co ai *"
28

p e-e"t &i apaticii lip)ii de e"e gie &i cu u" itm le"t al eaciilo . )mportana cunoa#terii temperamentului unui copil: 7 dete mi"a ea m,)u ilo co ecti!e pe"t u .u"a o ie"ta e &i pe"t u a i"te !e"i po-iti! *" p oce)ul de!e"i ii )ocio+mo ale a 'ii"ei uma"e. Dac, u" copil e)te acti!, )p e e/emplu, e)te "ece)a , o ie"ta ea )p e acti!it,i utile, !alo i-ate )ocial &i tempe a ea te"di"ei de a lua 5ot, 8 i p ipite, *" g a.,, *" timp ce i"acti!ii au "e!oie de o )timula e co")ta"t,, .i"e do-at, &i de u" p og am de luc u )t ict )up a!eg5eat( 7 tempe ame"tele "u )u"t *" elaie cu aptitudi"ile, 'apt e!ide"iat &i de e/i)te"a u"o pe )oa"e cu pe 'o ma"e deo)e.ite, apa i"8"d tutu o )t uctu ilo tempe ame"tale. C1 b% Aptitudinile "efiniie: O )e e'e , la o.i"e ea de e-ultate deo)e.ite *"t +u" a"umit dome"iu, pe .a-a p edi)po-iiilo ge"etice( O nsu#irea individual care determin efectuarea cu succes a unei anumite activiti( !aracteristici: O *" ! eme ce capacitatea p)i5ic, )e e'e , la po)i.ilitatea de a e'ectua cu )ucce) la u" mome"t dat o a"umit, acti!itate, aptitudinile se leag de potenialitate, de po)i.ilitatea e'ectu, ii aciu"ii *" .a-a a)igu , ii u"o co"diii optime( O ceea ce i"dic, *"t +o a"umit, m,)u , "i!elul de-!olt, ii aptitudi"ilo a 'i u&u i"a cu ca e u" ele! ei"e i"'o maiile, ', , e'o t !i-i.il &i u&u i"a &i calitatea e/ecuiei )a ci"ilo . Feluri de aptitudini: O aptitudini simple ca e 'a!o i-ea-, e'ectua ea multo acti!it,i, *mp, ite la 8"dul lo *": aptitudi"i ge"e ale, aptitudi"i de g up &i aptitudi"i )peci'ice: 7 )nteligena e)te )i"gu a aptitudi"e ge"e al, admi), di" cad ul aptitudi"ilo )imple: B la nivel general, u" om i"telige"t eu&e&te ), e-ol!e p o.lemele di" !iaa cotidia", cu mai mult, u&u i",( B la nivel didactic i"telige"a e)te de'i"it, de Co)mo!ici ca 'ii"d #o aptitudi"e ge"e al, ca e co"t i.uie la 'o ma ea capacit,ilo &i la adapta ea cog"iti!, a i"di!idului *" )ituaii "oi$( B pentru msurarea inteligenei este utilizat termenul de coeficient de inteligen$ H), egal cu !8 )ta me"tal, T !8 )ta c o"ologic, U 1LL. Dac, )e o.i"e u" coe'icie"t de 1LL, ace)ta i"dic, o de-!olta e "o mal,, *" timp ce u"ul de HL a i"dica o i"telige", edu),, ia u"ul de 16L % o i"telige", 'oa te de-!oltat,. 7 Aptitudinile de grup sunt n numr de #ase: B 'acto ul !e .al %4% capacitatea i"di!idului de a *"elege apid )e")ul cu!i"telo , ' a-elo ( B 'acto ul de 'luiditate !e .al, % R % capacitatea de e/p ima e( B 'acto ul "ume ic %N % u&u i"a de a luc a cu ci' ele(
29

B 'acto ul pe cepti! % P % po)i.ilitatea de pe cepe o.iectele *" mod apid &i detaliat( B 'acto ul de ep e-e"ta e )paial, % 0 % po)i.ilitatea de a imagi"a o.iectele *" pla" .i+ &i t idime")io"al, de a ope a depla), i &i t a")'o m, i ale ace)to a, toate *" pla" mi"tal( B 'acto ul de de/te itate ma"ual, % M % aptitudi"ea de a utili-a o.iectele, de a m8"ui di!e )e i")t ume"te )au o.iecte. C; O aptitudini comple'e ca e pe mit e/ecuta ea u"o acti!it,i mai ample, *"t +u" a"umit dome"iu: 7 aptitudi"ile comple/e )u"t di'e e"iate dup, modelul de acti!itate: B aptitudini tehnice % po)i.ilitatea de a utili-a i")t ume"te, ma&i"i, apa ate, de a *"elege modul de alc,tui e &i de a le co")t ui, ', , a implica c eati!itatea( B aptitudini #tiinifice % p e)upu" o i"telige", pe)te medie &i c eati!itate( B aptitudini artistice % aici e)te cel mai !i-i.il a)pectul *"",)cut al aptitudi"ilo , u"ii p e-e"t8"d p ecocitate, alii p e-e"t8"d+o a.ia )p e !8 )ta adult,. G" p i!i"a aptitudi"ilo , olul educato ului e)te de a cu"oa&te c8t mai detaliat "i!elul de-!olt, ii lo i"di!idual &i de a o'e i copilului po)i.ilitatea de!e"i ii u"ei pe )o"alit,i comple/e *" !iito . c% !aracterul "efiniie: O vizeaz *"deo)e.i )up a)t uctu a )ocio+mo al, a pe )o"alit,ii, calitatea de 'ii", )ocial, a omului( O etimologic$ cu!8"tul #ca acte $ p o!i"e di" g eaca !ec5e, )im.oli-8"d te me"ul de tipa , pecete ia e'e ito la om, )i)teme de t ,),tu i, )til de !ia,. G" ace)t ca- eaciile u"ui i"di!id *"t +o gam, *"t eag, de )ituaii )u"t u&o de p e!,-ut( O se e'prim printr*un ansamblu de atitudini*valori$ stabile$ generalizate$ determinante pentru o persoan$ care se ntemeiaz pe convingeri puternice. Atitudi"ea e/p im, o modalitate de apo ta e 'a, de a"umite a)pecte ale ealit,ii &i implic, eacii a'ecti!e, compo tame"tale &i cog"iti!e. "imensiunile fundamentale ale caracterului 1dup, Co)mo!ici3: O a/iologic,( O e/ecuti!,. En structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini: O atitudi"ea 'a, de )i"e 1mode)tie, o goliu, dem"itate, i"'e io itate, culpa.ilitate etc3( O atitudi"ea 'a, de ceilali *" )ocietate 1alt ui)m, uma"i)m, pat ioti)m, atitudi"i politice3( O atitudi"ea 'a, de mu"c,. Rolul #colii n educarea caracterului: O &coala t e.uie a)t'el ),+&i a)ume *"t +o ma"ie , )i)tematic, e)po")a.ilit,i 'o mati!e(
30

O educato ii t e.uie ), c ee-e )ituaii p opice pe"t u cu"oa&te ea e)u )elo p op ii &i pe"t u cu"oa&te ea limitelo , ceea ce !a co"duce C6 la 'o ma ea u"ei imagi"i ec5ili. ate de)p e )i"e, la 'o ma ea dem"it,ii &i a e)pectului de )i"e &i 'a, de ceilali. Pedagogia a.o dea-, p o.lema pe )o"alit,ii )u. a)pectul de-!olt, ii &i al educaiei cu )copul de a ide"ti'ica cele mai e'icace metode, mi2loace &i p ocedee de o ie"ta e &i 'o ma e a pe )o"alit,ii. 6. DIMENSIUNEA CREATIV A PERSONALITII.

FORMARE, DEZVOLTARE, E-PRIMARE, AFIRMARE .N PLAN INDIVIDUAL I SOCIAL.

!reativitatea e)te o )t uctu , ca acte i)tic, a p)i5icului, ca e 'ace po)i.il, eali-a ea u"o p oducii, ope e "oi. Culti!a ea )pi itului i"o!ato ep e-i"t, u"a di" )a ci"ile &colii de a-i. ! Factorii creativitii )maginaia : 7 ep e-i"t, 'u"cia cea mai impo ta"t, *" p oce)ul de c eaie o igi"al,( 7 poate fi definit ca acel proces psihic al crui rezultat este obinerea unor reacii$ fenomene psihice noi pe plan cognitiv$ afectiv sau motor4 a% Ensu#irile imaginaiei de'i"e)c pa ticula it,ile actului c eato : 7 'luiditatea: po)i.ilitatea i"tui ii de "ume oa)e imagi"i )au idei( 7 pla)ticitatea: u&u i"a de a )c5im.a modul de a.o da e al u"ei p o.leme, c8"d u" p ocedeu )e do!ede&te i"ope a"t( 7 o igi"alitatea: e/p e)ia "out,ii. .. )maginaia reprezint o aptitudine, p i" u ma e 'acto ul e edita a e o i"'lue", mai mult )au mai pui" impo ta"t,( c% !uno#tinele dob.ndite prin munc au un rol hotr.tor: EL 7 e/pe ie"a poate 'i di ect,, c8"d )e o.)e !, di ect 'e"ome"ele, )au i"di ect,, o.i"ut, p i" lectu ,( 7 !a ietatea i"'o maiilo e)te deo)e.it de impo ta"t,, &coala put8"d co"t i.ui di" pli" la de-!olta ea c eati!it,ii. d% ivelul g.ndirii$ inteligena persoanei. E/i)t, u" apo t *"t e i"telige", &i imagi"aia c eatoa e, 'ii"d *"), depa te de o pot i!i e pe 'ect,. e. Factori caracteriali: p edi)po-iiile &i capacit,ile i"telectuale "u )u"t )u'icie"te pe"t u ca ci"e!a ), de!i", i"!e"tato )au c eato de a t,. Pe"t u acea)ta e)te "e!oie ), e/i)te o moti!aie, o do i", &i o !oi", 'e m,, pe )e!e e", pe"t u a putea t ece pe)te o.)tacolele ce )tau *" calea eali-, ilo "ota.ile. '. Factori sociali % )ocietatea i"'lue"ea-, mult acti!it,ile c eatoa e p i": 7 ce i"ele )ociale( 7 )tadiul actual al &tii"ei, te5"icii )au a tei( 7 p edece)o ii, p o'e)o ii )a!a"ilo o i ai a ti&tilo i"'lue"ea-, c eaia ele!ilo ( 7 )ocietatea poate 'i u"eo i o ' 8", *" calea de-!olt, ii cu"oa&te ii.
31

! 5unca de creaie parcurge mai multe etape: O Perioada de pregtire e)te cea *" ca e )e colectea-, i"'o maii, )e 'ac o.)e !aii, )e delimitea-, p o.lema &i )e )c5iea-, o ipote-,.( O )ncubaia e)te pe ioada *" ca e )e caut, g,)i ea u"ei )oluii. Acea)t, etap, poate du a 'oa te mult, c5ia a"i de -ile( O )luminarea e)te mome"tul 'e icit al g,)i ii )oluiei( O Ierificarea e)te ultima etap, &i a e olul de a elimi"a e!e"tualele e o i )au omi)iu"i. ! 9loca&ele creativitii: !onformismul: 7 e)te u"ul di"t e .loca2ele )ociale, ma"i'e)tat p i" do i"a oame"ilo ca toi cet,e"ii ), )e poa te &i ), g8"dea)c, *" mod o.i&"uit, la 'el ca ei.( 7 cei ca e "u e)pect, egulile )u"t )a"cio"ai de c,t e opi"ia pu.lic,, ceea ce duce la de)cu a2a ea g8"di ii i"o!atoa e. Rigiditatea algoritmilor anteriori: 7 ep e-i"t, u" .loca2 metodologic. 0u"tem o.i&"uii ), 'olo)im *"t +o )ituaie o a"ume )ucce)iu"e dete mi"at, de ope aii c5ia dac, acea)ta "u pa e ), )e pot i!ea)c,, *" loc ), *"ce c,m altce!a( 7 c itica p ematu , i"t , tot *" acea)t, catego ie de .loca2e, e!ide"iat, de Al. O).o ", u"ul di" p omoto ii culti!, ii c eati!it,ii. Dac, *"dat, ce apa e o idee, di)cut,m c itic !aloa ea ei, ace)t act .loc5ea-, !e"i ea alto idei *" co"&tii",. 0e ecoma"d, ), )e "ote-e toate ideile ca e apa *" mome"tul de i")pi aie &i doa apoi ), )e a"ali-e-e c itic 'ieca e idee. Ace)t p ocedeu % . ai")to mi"g % poate 'i t adu) ca #a)altul de idei$( E1 7 de)cu a2a ea apid, *" 'aa di'icult,ilo &i e'o tu ilo de lu"g, du at, )olicitate de mu"ca de c eaie. !auzele bloca&elor creative: 7 .loca2ele c eati!e au la .a-, teama de a "u g e&i, de a "u )e 'ace de 8), *mpiedic8"d a)t'el *"ce ca ea de a e/p ima u" pu"ct de !ede e "eo.i&"uit( 7 u" *"!,,m8"t *"co )etat de p i"cipii igide, p omo!8"d mai mult g8"di ea c itic,, di)cipli"a &i co"'o mi)mul. 5odaliti de promovare a creativitii: 7 *" 'o mula ea o.iecti!elo i")t ucti!+educati!e, )timula ea imagi"aiei t e.uie ), dei", u" loc impo ta"t, al,tu i de educa ea g8"di ii( 7 co"i"utul *"!,,m8"tului t e.uie ), p omo!e-e cultu a ge"e al,, acea)ta 'ii"d u" 'acto impo ta"t *" )timula ea c eati!it,ii. P og amele t e.uie ), p e!ad, lecii )peciale pe"t u culti!a ea i"ge"io-it,ii( 7 e)te 'oa te impo ta"t, atitudi"ea educato ului &i elaia )a cu ele!ii. Educato ul t e.uie ), ai., elaii p iete"oa)e cu ele!ii, ),+i *"cu a2e-e ), pu", *"t e., i &i ), "u+i i o"i-e-e atu"ci c8"d 'ac g e&eli. El t e.uie ), depi)te-e ele!ii cu pote"ialit,i c eati!e )upe ioa e, c, o a e 'i e)c ), li )e a)igu e po)i.ilit,i )peciale de de-!olta e a capacit,ilo lo ( 7 'olo)i ea metodelo "e)peci'ice: )p e e/emplu copiii p ime)c )a ci"a
32

de a )c ie o compu"e e de)p e u" o.iect )implu: u" "a)tu e, o ' u"-,, u" ga d de "uiele. Ele!ii )u"t )olicitai ), 'o mule-e c8t mai multe *"t e., i de)p e o.iecte cu"o)cute: ae , 'oc, )tele etc. Copiii eali-ea-, mici compu"e i pe .a-a u"o ta.lou i *"',i&8"d di!e )e )ce"e )au ), de)p i"d, mo ala di"t +o a)eme"ea imagi"e( 7 p o.lemati-a ea &i *"!,a ea p i" de)cope i e( 7 acti!itatea *" a'a a cla)ei &i cea e/t a&cola , o'e , "ume oa)e oca-ii pe"t u culti!a ea imagi"aiei. G" ce cu ile de ele!i )e pot e/e )a di'e ite metode de )timula e a imagi"aiei, cum a 'i . ai")to mi"g+ul. Educato ul poate o ga"i-a *"t8l"i i cu oame"i de &tii", )au de a t, ca e pot !o .i de)p e mu"ca lo , de)p e di'icult,i &i )ati)'acii. 4i-ita ea e/po-iiilo , mu-eelo , e/cu )iile l, ge)c c8mpul 'a"te-iei copiilo , 'ii"d )u )e i"epui-a.ile de *"t e., i( 7 educato ul t e.uie ), me"i", leg,tu a cu 'amilia, mai ale) *" ca-ul acelo p, i"i ca e *&i d,d,ce)c p ea mult copilul, *l a2ut, la e'ectua ea temelo &i "u+l la), ), 'ac, e'o tu i p op ii. E "e!oie ), li )e e/plice c, tutela ea e/ce)i!, *mpiedic, de-!olta ea i"telectului, ma"i'e)ta ea i"depe"de"t, a g8"di ii &i 'a"te-iei copilului. 0ste necesar ca modul de g.ndire al educatorului #i stilul de munc n clas s fie ndreptat spre educarea spiritului creativ$ latur a E; personalitii care capt n zilele noastre o valoare din ce n ce mai nsemnat% AIV. PROBLEMATICA SISTEMULUI INSTITUIONAL DE .NVM/NT I A PROCESULUI DE .NVM/NT 3% Sistemul de nvm.nt*concept$ funcii$ structur$ tendine de evoluie <% Procesul de nvm.nt*concept$ funcii$ structur$ dimensiuni generale$ caracteristici generale% Specificul abordrii sistemice #i comunicaionale n nvm.ntul primar =% Analiza procesului de nvm.nt la nivelul interaciunii$ evaluarea iniial predare nvare * evaluare 2% )nterdependena formal nonformal * informal la nivelul sistemului #i al procesului de nvm.nt 1L. ormativitate n procesul de nvm.nt% Sistemul principiilor didactice% fundamente$ relevan pentru nvm.ntul primar$ practic$ aplicaii 1. 0I0TEMU< DE GN4>>MNNT+CONCEPT, FUNCII, 0TRUCTUR>, TENDINE DE E4O<UIE. Sistemul de nvm.nt definire: O )i)temul de *"!,,m8"t e)te compo"e"ta p i"cipal, a )i)temului i")tituio"al al educaiei, cup i"-8"d i")tituiile )peci'ice, ca e eali-ea-, )copu ile *"!,,m8"tului, p i"t +u" ma"ageme"t a/at pe coo do"a ea i"'lue"elo 'o male &i "o"'o male( O *" )e") e)t 8"), )i)temul de *"!,,m8"t cup i"de )i)temul i")tituiilo &cola e, pe ca e )e de)',&oa , )peci'ic p oce)ul i")t ucti!+educati!, cu p io itate *"t e 6 &i 1I a"i, da cu de)c5ide i )p e educaia
33

pe ma"e"t,. Funciile sistemului de nvm.nt: O cultu al, + 'o ma ea pe"t u a)imila ea &i de-!olta ea !alo ilo cultu ale( O )ocial, + 'o ma ea pe"t u i"teg a ea li.e , *" acti!itatea &i !iaa )ocial,, pe"t u de-!olta ea ca acte i)ticilo )ociet,ii co"tempo a"e( O eco"omic, + p eg,ti ea, 'o ma ea pe"t u i"teg a e p o'e)io"al, c eati!,, pe"t u utili-a ea e'icie"t, a e)u )elo implicate( O uma", + 'o ma ea, de-!olta ea pe )o"alit,ii celui educat, i")t uit *" mod ec5ili. at, a mo"io), co"'o m pa ticula it,ilo i"di!iduale, la "i!elul a&tept, ilo p op ii &i )ociale. EI Structura sistemului de nvm.nt rom.nesc e)te egleme"tat, p i" <egea G"!,,m8"tului " . IAT1JJC, 1JJJ, cu modi'ic, ile adu)e *" ;LL6. Art% 17 1. Sistemul naional de nvm.nt este constituit din a")am.lul u"it,ilo &i i")tituiilo de *"!,,m8"t de di'e ite tipu i, "i!elu i &i 'o me de o ga"i-a e a acti!it,ii de i")t ui e &i educa e. ;. Sistemul naional de nvm.nt cuprinde uniti #i instituii de nvm.nt, de )tat &i pa ticula e. 6. Envm.ntul este organizat pe niveluri, a)igu 8"d coe e"a &i co"ti"uitatea i")t ui ii &i educaiei, *" co"co da", cu pa ticula it,ile de !8 )t, &i i"di!iduale. A. Sistemul naional de nvm.nt cuprinde: a. *"!,,m8"t p e&cola : g up, mic,, mi2locie, ma e, ca p eg,titoa e pe"t u &coal,( .. *"!,,m8"t p ima : cla)ele I+I4 c. *"!,,m8"t )ecu"da : 7 *"!,,m8"tul )ecu"da i"'e io o ga"i-at, *" dou, ciclu i ca e )e )ucced: gim"a-iu, cla)ele 4+4III &i ciclul i"'e io al liceului )au &coala de a te &i me)e ii, cla)ele ID+D( 7 *"!,,m8"tul )ecu"da )upe io : ciclul )upe io al liceului, cla)ele DIDIIT DIII( d. *"!,,m8"t po)tliceal( e. *"!,,m8"t )upe io : *"!,,m8"t u"i!e )ita &i *"!,,m8"t po)tu"i!e )ita ( A.1. 0i)temul "aio"al de *"!,,m8"t cup i"de &i educaia pe ma"e"t,. C. G"!,,m8"tul p e&cola , p ima , )ecu"da &i po)tliceal 'o mea-, *"!,,m8"tul p eu"i!e )ita . Ciclul i"'e io &i ciclul )upe io al liceului 'o mea-, *"!,,m8"tul liceal. 9coala de a te &i me)e ii &i a"ul de completa e 'o mea-, *"!,,m8"tul p o'e)io"al. 1L.1. G"!,,m8"tul p ima &i )ecu"da i"'e io 'o mea-, *"!,,m8"tul o.ligato iu.$1DDD, <egea nvm.ntului, " . IAT1JJC, "oua !a ia"t, p i!i"d modi'ica ea ace)teia+ap ilie, ;LL63 /endine de evoluie ale sistemului de nvm.nt: O p eg,ti ea )pecial, a copiilo pe"t u ca ,,t ece ea *" *"!,,m8"tul p ima ), de!i", mai )upl,$(
34

O p eg,ti ea *" co"diii optime a ,,pa cu )ului educati!$ de la *"!,,m8"tul p ima la cel )ecu"da ( O p elu"gi ea du atei *"!,,m8"tului o.ligato iu, pe"t u a a)igu a &a")e egale tutu o g upu ilo )ociale( O multiplica ea &i di!e )i'ica ea *"!,,m8"tului po)to.ligato iu( O de-!olta ea *"!,,m8"tului )upe io ca e ), ec5ili. e-e di!e )ele )peciali-, i( EJ O 'o ma ea tutu o cad elo didactice la "i!el u"i!e )ita 16, A, C a"i3( O a)igu a ea co"ti"uit,ii *"t e 'o mele de p eg,ti e p o'e)io"al, i"iial, &i co"ti"u,$1Mi"i)te ul G"!,,m8"tului, Envm.ntul din alte ri, Kucu e&ti, 1JJL, p. H+;13. Alte tendine de evoluie a sistemelor moderne de nvm.nt sunt: O c e&te ea olului comu"it,ilo locale &i -o"ale *" de)ce"t ali-a ea admi"i)t ati!, &i 'i"a"cia ,( O 'o ma ea cad elo didactice *" 'u"cie de ce i"ele te ito iale de de-!olta e )ocio+eco"omic,( O e/ti"de ea *"!,,m8"tului p i" co.o 8 ea !8 )tei de &cola i-a e 1C+E a"i3 &i p elu"gi ea !8 )tei o.ligato ii 11E+1I a"i3( O )po i ea olului e!alu, ii 'o mati!e, co"ti"ue, 'a, de e!alua ea "o mati!,, )ta"da di-at,( O de-!olta ea 'ilie elo !ocaio"ale dup, a.)ol!i ea *"!,,m8"tului ge"e al o.ligato iu( O *m.u",t,i ea )ta"da delo de cali'ica e !ocaio"al, p i" *"!,,m8"tul )ecu"da )upe io ( O p oiecta ea modula , a cu )u ilo *" *"!,,m8"tul liceal, p o'e)io"al &i )upe io ( O pe 'ecio"a ea p eg,ti ii i"iiale &i co"ti"ue a cad elo didactice 1Age"ia Naio"al, 0oc ate)3. ;. PROCE0U< DE GN4>>MNNT+CONCEPT, FUNCII, 0TRUCTUR>. DIMEN0IUNI ?ENERA<E. CARACTERI0TICI ?ENERA<E. 0PECIFICU< AKORD>RII 0I0TEMICE 9I COMUNICAIONA<E GN GN4>>MNNTU< PRIMAR. otele eseniale ale conceptului de proces de nvm.nt: O *" e)e",, eali-ea-, aciu"ea de i")t ui e &i educa e p i" *"!,,m8"t 1lat. #actio$, 'aptul de a 'ace ce!a, de)',&u a e a u"ei acti!it,i, i"'lue"a e3( O *" )e")ul la g utili-at, accepia ca p oce) ilu)t ea-, o ca acte i)tic, a ace)tei aciu"i 1lat. #p oce))u)$ + me ), e!oluie, de-!olta e, p e'ace e, t a")'o ma e )ucce)i!,, p og e)i!,3 , *" apo t cu )copu ile &i o.iecti!ele *"!,,m8"tului, cu )e")ul aciu"ii a)up a o.iectului educaiei 1ele!ul 3( O implic, u" )i)tem de aciu"i i"'o mati!e, 'o mati!e &i educati!e( O )tudia-, )i)temul de e'ecte, t a")'o m, i a)up a ele!ilo , *" apo t cu )copu ile &i o.iecti!ele )ta.ilite, cu pa ticula it,ile i"di!iduale, cu a&tept, ile )ociale( HL
35

O e)te o ie"tat c,t e eali-a ea )copu ilo , o.iecti!elo 'o m, ii &i educ, ii( O e)te o aciu"e de i")t ui e, i"'o ma e &i 'o ma e, de p eda e &i *")u&i e de cu"o&ti"e, capacit,i, dep i"de i, p icepe i, compete"e( O )e de)',&oa , *"t +u" cad u i")tituio"ali-at 1de )tat, pa ticula 3 de di'e ite tipu i &i g ade, ca 'o ma cea mai *"alt, de o ga"i-a e co"&tie"t,, ca p o.lem, de i"te e) "aio"al( O utili-ea-, a.o da ea i"t a+, i"te +, plu idi)cipli"a ,, *" co"cepe ea, i"te p eta ea, o ga"i-a ea, e!alua ea aciu"ilo ( O !e5iculea-, co"i"utu i 1!alo i i"'o mati!e, 'o mati!e, educati!e3 de'i"ite, )t uctu ate, p eci-ate, pe 'ecio"ate dup, c ite ii pedagogice, *" apo t cu )copu ile, o.iecti!ele )ta.ilite( O e)pect, "o me, p i"cipii, eguli, ce i"e *" co"cepe ea, de)',&u a ea, a"t e"a ea eleme"telo compo"e"te ale aciu"ii )peci'ice( O utili-ea-, )t ategii didactice 1metode &i mi2loace de *"!,,m8"t, 'o me &i modu i de acti!itate3 dup, c ite ii de e'icie",( O )e de)',&oa , cu cad e didactice, ca p i"cipali 'acto i, )pecial 'o mate &i pe 'ecio"ate, cu )tatut p eci-at( O e!ide"ia-, comple/itatea elaiilo pedagogice *"t e 'acto ii implicai1cad e didactice, ele!i3, *"t e )u.)i)temele aciu"ii( O )olicit, u" co"ti"uu ma"ageme"t, co"duce e optimi-at, a aciu"ii 1p oiecta e, o ga"i-a e, deci-ie, coo do"a e, co"t ol, e!alua e3( O p e)upu"e dete mi"a ea, o ga"i-a ea, utili-a ea e'icie"t, a timpului ce ut de acti!itate, pe etape )cu te, medii &i lu"gi( O )p i2i", t ece ea de la i")t ui e la autoi")t ui e, p i" a"t e"a ea ele!ilo *" t a")'o ma ea p og e)i!, di" o.iect *" )u.iect al aciu"ilo )peci'ice *"!,,m8"tului( O u m, e&te de-!olta ea *" )pi al, a )i)temului de aciu"i i")t ucti!educati!e, *" apo t cu etapele eali-, ii )copu ilo , cu e!oluia pe )o"alit,ii ele!ilo : a e ca acte di"amic( O ma"i'e)t, de)c5ide e c,t e i"'lue"ele e/te "e )i)temului, co elea-, cu alte )i)teme "o"'omale 1e/t a&cola e3 de acti!itate &i *&i pe 'ecio"ea-,, optimi-ea-, co"ti"uu eleme"tele, o ga"i-a ea. Deo)e.ita comple/itate a aciu"ii i")t ucti!+educati!e di" *"!,,m8"t T a p oce)ului de *"!,,m8"t e)te e!ide"t,, de u"de e)po")a.ilitatea a.o d, ii lui teo etice &i p actice, p o'e)io"ali-, ii pedagogice a cad elo didactice, a )u)i"e ii lui )ociale( Funciile procesului instructiv*educativ pot fi: O i")t ucti!e, de comu"ica e a !alo ilo &i p odu)elo cultu ale, &tii"i'ice, p i" )u)i"e ea cu"oa&te ii lo de c,t e ele!i, 'ie *" mod H1 )e"-o ial+pe cepti!, 'ie *" mod aio"al, teo etic, p i" c ea ea )ituaiilo adec!ate de p eda e+*"!,a e( O 'o mati!e, de p eg,ti e pe"t u i"teg a e co"ti"u, *" !iaa )ocial,, p o'e)io"al,, de de-!olta e a/iologic, 1M. C,li"3. 0lementele constituente ale procesului instructiv*educativ sunt: O p o'e)o ii &i ele!ii, ca p i"cipali age"i, ca e e-ol!, p eda ea %
36

*"!,a ea + e!alua ea, auto*"!,a ea, autoe!alua ea( O )copu ile u m, ite, ca i"te"ie( O co"i"utu ile p ed, ii &i *"!,, ii, co"tu ate *" pla"u i de *"!,,m8"t, p og ame &i ma"uale &cola e( O metodele &i mi2loacele utili-ate pe"t u ati"ge ea )copu ilo ( O o ga"i-a ea &i pla"i'ica ea p oce)ului i")t ucti!+educati!( O "o mele pedagogice, ca p e)c ipii &i eguli de aciu"e( O e-ultatele o.i"ute de c,t e ele!i. Ace)te eleme"te compo"e"te a at, c, p oce)ul de *"!,,m8"t e)te u" )i)tem pedagogic acio"al, 'ieca e ep e-e"t8"d u" "i!el de o ga"i-a e a )a. "imensiunile procesului de nvm.nt reflect resursele abordrii sistemice a activitii: O dime")iu"ea 'u"cio"al, e'lect, leg,tu a ace)tuia cu )i)temul de *"!,,m8"t p i" i"te mediul 'i"alit,ilo educaiei: ele!a"a lo )ocial, *" p oiecta ea glo.al, a *"!,,m8"tului, co")i)te"a p)i5ologic, a o.iecti!elo p og amelo &cola e, deduce ea c eati!, a o.iecti!elo ope aio"ale ale acti!it,ilo co"c ete, calitatea )t uctu ii )i)temului, a elaiei *"t e i"t , ile *" )i)tem &i e-ultatele o.i"ute( O dime")iu"ea )t uctu al, !i-ea-, e)u )ele pedagogice a"ga2ate *" )i)tem, elaiile &colii cu alte medii educaio"ale, e)u )ele mate iale &i uma"e, 'i"a"cia e, i"'o maio"ale, tempo a e( O dime")iu"ea ope aio"al, !i-ea-, acti!itatea educati!,, didactic, a p o'e)o ului, pe te me"i de aciu"e co"c et, *" p eda e % *"!,a e + e!alua e, *" eali-a ea calitati!, a o.iecti!elo , p i" co"i"utu i &i metodologii )peci'ice 10.C i)tea3. !aracteristicile generale ale procesului de nvm.nt vizeaz: a. i"te aciu"ea )u.iect 1*"!,,to 3 + o.iect 1 ele!, ecepto 3 pe"t u co")t ui ea u"ui epe to iu comu" pe"t u *"elege ea me)a2elo , cu a"t e"a ea empatiei pedagogice, p i" comu"ica ea didactic,. Acea)ta depi"de de )copul acti!it,ii, de pe )o"alitatea *"!,,to ului, de )tilul educaio"al( .. u"itatea i"'o mati!+'o mati!, *" .a-a leg,tu ii 'u"cio"ale *"t e co"i"utul aciu"ii didactice &i e'ectele lui p)i5ologice, p i" e)pecta ea legii p oce)ului de *"!,,m8"t, p i" medie ea pedagogic, a cu"oa&te ii &tii"i'ice, p i" adapta ea di)cu )ului pedagogic( H; c. auto egla ea acti!it,ii *"!,,to ului *" 'u"cie de ,)pu")ul ele!ului, p i" co"e/iu"e i"!e ),. Abordarea sistemic a procesului de nvm.nt: O valorific o #metodologie i"te p etati!, co"tu at, 1P5. Coom.)3, aceea a a"ali-ei de )i)tem, .a-at, pe e!ide"ie ea eleme"telo compo"e"te ale p oce)ului de *"!,,m8"t, a elaiilo *"t e ele *" pla" )tatic &i di"amic, pe co")ide a ea lui ca )u.)i)tem )ocial( O p oce)ul de *"!,,m8"t )e de)',&oa ,, )e compo t,, )e i"te co"diio"ea-, *"tocmai ca u" )i)tem di"amic, de)c5i), comple/. De toate ace)tea )e i"e )eama *" p oiecta ea )a, a eleme"telo )ale, a de)',&u , ii ca p oce), *" e!alua ea, egla ea &i optimi-a ea )a(
37

O p oce)ul de *"!,,m8"t e)te u" a")am.lu de aciu"i e/e citate *" mod co"&tie"t &i )i)tematic de c,t e educato i a)up a educailo *"t +u" cad u i")tituio"ali-at, o ga"i-at *" !ede ea 'o m, ii pe )o"alit,ii ace)to a *" co"co da", cu ce i"ele idealului educaio"al. E)te cea mai *"alt, 'o m, de o ga"i-a e &i de)',&u a e a educaiei, dete mi"ate de p e-e"a educato ului, p eg,tit )pecial pe"t u co"duce ea ace)tui p oce). otele definitorii ale procesului de nvm.nt sunt: O ca acte ul .ilate al 1i"te aciu"ea *"!,,to +ele!3( O u"itatea i"'o ma e+'o ma e, *"t e t a")mite ea de cu"o&ti"e !a iate &i de-!olta ea .iop)i5o)ocial, a pe )o"alit,ii ele!ului( O a.o da ea ca )i)tem cu auto egla e, ca .a-, a modului de 'u"cio"a e( O i"te p eta ea ca p oce) de cu"oa&te e, ca 'i"alitate ge"e al, a p oce)ului 1I.Nicola3. G"t e aciu"e, ca p op ietate i"te ", a p oce)ului de *"!,,m8"t &i p odu)ul ),u, 'o ma ea pe )o"alit,ii, )e )ta.ile&te o co"co da",, impu), de 'olo)i ea, aplica ea u"o "o me &i legit,i p)i5opedagogice, de c,t e educato . 6. ANA<I=A PROCE0U<UI DE GN4>>MNNT <A NI4E<U< INTERACIUNII, E4A<UAREA INIIA<> % PREDARE % GN4>ARE % E4A<UARE. Dac, p oce)ul de *"!,,m8"t e)te cad ul *" ca e ele!ul *&i *m.og,e&te, co")olidea-,, co ectea-, &i t a")'o m, e/pe ie"a cog"iti!,, *&i pe 'ecio"ea-, 'o ma ea, atu"ci ace)ta, p i" )peci'icul cu iculumului p oiectat &i eali-at, nu face dec.t s activeze cognitiv afectiv emoional * atitudinal elevii$ prin intermediul rolului conductor al nvtorului% Relaiile evaluare predare nvare evaluare n sistemul actual de nvm.nt: H6 O elaia *"t e aciu"ile *"!,,to ului 1de p eda e3 &i aciu"ile ele!ilo 1de *"!,a e3 e)te me eu o ie"tat, c,t e eali-a ea )copu ilo , o.iecti!elo cu icula e la u" "i!el calitati! c8t mai *"alt. Da e!oluia aciu"ilo &i a elaiilo "u cap,t, )e") dac, "u a e loc &i !e i'ica ea, ap ecie ea e-ultatelo 1e!alua ea3, pe"t u a p oduce apoi p oiecta ea, eali-a ea, co ecta ea, amelio a ea, )c5im.a ea modului de aciu"e 1 egla ea, auto egla ea3( O p eda ea, *"!,a ea, e!alua ea )u"t 'u"ciile, latu ile e)e"iale ale p oce)ului de *"!,,m8"t, da didactica mode ", i")i)t, mai ale) pe pe 'ecio"a ea elaiilo comple/e *"t e ele, a!8"d *" !ede e ca acte i)ticile "oi ale ace)tuia, ce i"ele "oului cu iculum, "ece)itatea a.o d, ii )ale )i)temice( O elaia p eda e % *"!,a e + e!alua e a at, &i t ece ea de la co"cepia cla)ic, a)up a olului domi"a"t al p ed, ii 1al *"!,,to ului3, la )ituaia de a)t,-i, )peci'ic, a.o d, ii cu icula e. A)t'el, cele t ei aciu"i )u"t p i!ite *" )i)tem, )u"t compleme"ta e, )u p i"d *"t eaga acti!itate pedagogic, cog"iti!, &i 'o mati!,, a at, elaia o.iecti!e + co"i"utu i % metodologie % e-ultate + egla e. G" 'elul ace)ta &i p oiecta ea acti!it,ii de!i"e logic,, u"ita ,, pe 'ecti.il,(
38

O *" p oce)ul de *"!,,m8"t, cu"oa&te ea )e eali-ea-, pe 'o"dul i"te aciu"ilo multiple &i "eu"i!oce *"t e p eda e &i *"!,a e, *"t e acti!itatea *"!,,to ului &i a ele!ului. Co"i"utul luc at &i a)igu at p i" p eda e de!i"e ulte io , p i" *"!,a e, o ac5i-iie pe )o"al, a ele!ului. "in perspectiva relaiei predare*nvare$ orice cuno#tin include dou funcii: O de e'lecta e, pe"t u cu"oa&te ea ealit,ii *"co"2u ,toa e 1imagi"i, "oiu"i, idei, 'apte, modele etc.3( O de ope a e, c8"d cu"o&ti"ele de!i" i")t ume"te *" a)imila ea alto a, p i" aciu"ile p op ii ale ele!ilo , )timulate &i dete mi"ate p i" actul p ed, ii, ia "u p i" )impla t a")mite e, *"tip, i e pa)i!, a lo . Relaia p eda e+*"!,a e )e p e-i"t, *" mod di'e e"iat de la u" )tadiu la altul al de-!olt, ii, al cu"oa&te ii: de la )tadiul u"ei depe"de"e ap oape totale a *"!,, ii de p eda e, p i" c e&te ea i"depe"de"ei *"!,, ii 'a, de p eda e, p8", la *"!,a ea auto"om, 1autoi")t ui ea3. Perspective de abordare psihopedagogic modern a relaiei predare nvare evaluare: O p eda ea implic, p oduce ea u"o e-ultate *" co"duita ele!ilo , p i" *"!,a ea u"o co"i"utu i( O e-ultatele ap, ute dup, p eda e )u"t legate de modul de o ga"i-a e &i de p oduce e e'ecti!, a *"!,, ii( HA O p eda ea implic, *"!,a e, c8"d a)pectul i"te"io"al e)te eg,)it *"t u" e-ultat cu !aloa e de )ucce)( O *"!,a ea e)te logic implicat, *" p eda e, pe"t u c, multe di" o.iecti!ele educaio"ale )e eali-ea-, p i" di'e ite modu i de p eda e( O p eda ea &i *"!,a ea )e ma"i'e)t, ca p oce)e coe!aluti!e, dac, )u"t p i!ite ca )u.)i)teme, ca aciu"i ale p i"cipalilo age"i 1*"!,,to ele!i3( O p eda ea cap,t, o )t uctu , 'u"cio"al, &i e'icie"t, *" acti!itatea didactic,, dac, moti!ea-, ele!ii pe"t u a cu"oa&te, a *"!,a( O p eda ea implic, o )t uctu , me"tal, &i i"te acio"al,, o do"at,, .a-at, pe logica co"i"utului, pe modu ile de co"&tie"ti-a e( O p eda ea e)te u" p oce) )ec!e"ial &i e!e )i.il, dup, "i!elu ile de *"elege e ale ele!ilo , modul de ope aio"ali-a e al o.iecti!elo &i co"i"utu ilo , aciu"ea 'eed+.acQ+ului( O p eda ea e)te u" p oce) p e)c ipti! &i "o mati! pe"t u a i"dica "o me, eguli de t a")mite e &i de *"!,a e, la "i!el i"'o maio"al, metodologic &i acio"al( O i"dic8"d ce t e.uie *"!,at, e/plic8"d modul *" ca e t e.uie *"!,at, &.a., p eda ea me"i"e o .ala", *"t e acti!it,ile )peci'ice ca e i"t , *" )'e a *"!,, ii &i co"diiile "ece)a e *"!,, ii e'icie"te( O elaia p eda e+*"!,a e poate 'i e/p imat, *" te me"ii p i"cipiului #cutiei "eg e$ &i al du.lului 'eed+.acQ, *" ca e p eda e V imput, *"!,a ea V output &i apoi *"!,a ea V imput &i e-ultatele *"!,, i V output 1I. Neac&u3( O i"teg a ea e!alu, ii *" acti!itatea didactic, e)te dete mi"at, de *"elege ea olului eglato pe ca e *l dei"e actul e!alu, ii pe"t u
39

p oce)ul i")t ucti!+educati!. E!alua ea e)te o co"diie a e'icacit,ii p oce)ului i")t ucti!+educati! p i" 'aptul c, o ie"tea-, &i co ectea-, p eda ea &i *"!,a ea( O e!alua ea "u e)te o aciu"e 2u/tapu), celo de p eda e+*"!,a e, ci e)te i"teg at, *" ace)tea p i" di!e )e modalit,i: e!alua ea i"iial,, e!alua ea co"ti"u, &i e!alua ea 'i"al,( O eali-a ea pe ma"e"t, &i )i)temic, a u"ei e!alu, i a p oce)ului i")t ucti!+educati! pe mite cu"oa&te ea, e/plica ea &i pe 'ecio"a ea e-ultatelo ele!ilo &i c5ia a p oce)ului de p eda e+*"!,a e ca e a p odu) ace)te e-ultate. HC A. INTERDEPENDENA FORMA<+NONFORMA<+INFORMA< <A NI4E<U< 0I0TEMU<UI 9I A< PROCE0U<UI DE GN4>>MNNT Di" a"ali-a ca acte i)ticilo &i 'u"ciilo educaiei, e-ult, c, a)up a pe )o"alit,ii *" cu ) de de-!olta e )au pe 'ecio"a e )e e/e cit, !a iate catego ii de i"'lue"e &i aciu"i, 'ieca e cu alt, 'o , de modela e, )e")i.ili-a e, cu alte e'ecte. ! Formele educaiei: Formal$ oficial: O *" p i"cipal, o ga"i-at, co"&tie"t, )i)tematic,, i")tituio"ali-at,, egleme"tat,, coo do"at,, di i2at,, pla"i'icat,, e!aluat,, e/p e)ie a u"ei politici educaio"ale, cu )copu i &i co"i"utu i comu"e, egleme"tate p i" acte "o mati!e( onformal: O )auT&i de)',&u at, *" a'a a 'o melo )tatuate e/plicit, ca i")tituii &cola e, cu u" g ad de i"depe"de",, cu o.iecti!e di'e e"iate, cu pa ticipa ea alto 'acto i )ociali, cu 'u"cii compe")ato ii 'a, de &coal,, di i2at, pot i!it )peci'icului, da *" elaie de pa te"e iat cu &coala( )nformal: O )auT&i "eo ga"i-at,, )po"ta",, di'u-at,, p e-e"t, p i" i"'o maii eceptate "ei"te"io"at, !e"ite di" mediul *"co"2u ,to 1"atu al, )ocial, cultu al3, da *" elaie cu "i!elul de o ga"i-a e, cultu ali-a e, )e")i.ili-a e al i"di!idului. Ea e)te educaia informal. ! !aracteristicile formelor de educaie 0ducaia formal se caracterizeaz prin: 7 )e eali-ea-, *" i")tituii )peciali-ate 1&coli de di'e ite tipu i3( 7 *" ace)t cad u pla"i'icat, o ga"i-at, )t uctu at, co"du) )e e/e cit, cea mai impo ta"t, i"'lue", 'o mati!,, educati!,( 7 )e u m, e)c a"umite o.iecti!e )ta.ilite p i" politica educaio"al, &i de *"!,,m8"t, eali-ate e&alo"at, p og e)i!, cu co"i"utu i &i modalit,i )peci'ice, p og ame cu icula e adec!ate( 7 educaia &i i")t ucia )u"t eali-ate de cad e )peciali-ate 1pe )o"al didactic3, 'o mate &i pe 'ecio"ate di)ti"ct( 7 cup i"de, cu p ec,de e, populaia cea mai ecepti!, la educaie, 'o ma e, da cu de)c5ide i )p e )u)i"e ea autoeducaiei, autoi")t ui ii(
40

7 *m.i", 'o mele de educaie, *"!,,m8"tul comu" o.ligato iu, cu cel pot i!it pa ticula it,ilo i"di!iduale( 7 e!alua ea c ite ial,, co"ti"u, &i )umati!, e)te )peci'ic co"ceput,, o ga"i-at, &i !alo i'icat, pe"t u a o.i"e eu&ita &cola , a ele!ilo &i )e HE 'i"ali-ea-, *" 'o mule de ecu"oa&te e a "i!elului p eg,ti ii ge"e ale &i )peci'ice, p o'e)io"ale( 7 locul &i olul &colii )u"t dete mi"ate *" cad ul )i)temului )ociocultu al: &coala e)te p i!it, ca u" )i)tem de)c5i) amelio , ii co"ti"ue, da de!i"e &i 'acto de de-!olta e )ocial,, p i" "i!elul 'o m, ii a.)ol!e"ilo ( 7 *"t eaga )a aciu"e educati!, e)pect, c ite ii pedagogice, metodice, ma"age iale, )i)temati-ate, *" co"ti"u, optimi-a e, co"'o m datelo ce cet, ii pedagogice &i di" &tii"ele co"e/e, ale e!oluiei )ociale( 7 de-!olta ea pe )o"alit,ii ele!ilo , dac, )+a limita doa la educaia 'o mal,, a )u'e i p i" co"i"utul dat *" p og amele &cola e, p edomi"a ea i"'o m, ii a)up a a)pectelo calitati!e ale de-!olt, ii, elati!a de)c5ide e c,t e )ocietatea *" )c5im.a e, elati!a alte "a", a modalit,ilo de aciu"e &.a.( 7 *" apo t cu ce ceta ea actual, pedagogic,, i")tituiile educati!e de!i" tot mai di!e )i'icate, dup, pa ticula it,ile educailo , da &i dup, po)i.ilit,ile alte "ati!e de o ga"i-a e, de i"t oduce e a "oi tipu i de educaie, de)c5i)e la p o.lematica lumii co"tempo a"e. 0ducaia nonformal prezint ca trsturi: 7 e!ide"ia-, "ece)itatea, olul, modul, !alo i'ica ea i"'lue"elo 'o mati!e, educati!e &i a alto 'o me de o ga"i-a e a eali-, ii educaiei, *" a'a , &i dup, etapa &cola it,ii: 'amilia, i")tituiile cultu ale, ma))+media, i")tituii &i o ga"i-aii de copii &i ti"e et( 7 ace)te i"'lue"e )u"t co elate cu mediul e/t a&cola *" ca e pa ticip, educaii, cu modu ile de pet ece e a timpului li.e , cu i"clude ea lo *" di'e ite g upu i )peci'ice( 7 !aloa ea educati!,, compleme"ta , educaiei 'o male, poate a!ea e'ecte po-iti!e )au "egati!e de compe")a e, *" m,)u a *" ca e ace)te i")tituii co"&tie"ti-ea-, o.iecti!ele, co"i"utu ile, o ga"i-a ea, metodologiile lo )peci'ice, e)pect, a)pi aiile educailo ( 7 acti!itatea ace)to i")tituii e)te la 'el de imp eg"at, de ce i"ele pedagogice, da di i2ate &i utili-ate pe"t u alte o.iecti!e, co"i"utu i. Acce"tul cade aici pe )timula ea educailo p i" p og ame alte "ati!e, di'e e"iate, di!e )i'icate, 'acultati!e, aplicati!e, de completa e, *" aco d cu eleme"tele de "outate *" di'e itele dome"ii, cu "oi tipu i de comu"ica e, metode de acti!i-a e, te5"ici de c eati!itate, cu )timula ea de-!olt, ii !ocaio"ale( 7 acti!it,ile "o"'o male pot 'i *" a'a a cla)ei 1ce cu i pe di)cipli"e, competiii tematice, e/po-iii &.a.3, *" a'a a &colii 1)pectacole, e/cu )ii, co"'e i"e, clu.u i, de-.ate i etc.3 &i ,dup, i"teg a ea p o'e)io"al,, ca acti!it,i de 'o ma e co"ti"u,( HH
41

7 *"),, p i" adapta ea la "i!elul g upelo a"t e"ate, e/i)t, pe icolul )c,de ii !alo ii pedagogice, &tii"i'ice, p i"t +o popula i-a e la limit, a co"i"utu ilo )au di i2a ea "umai c,t e a"umite a)pecte( 0ducaia informal are ca note eseniale: 7 cup i"de e/pe ie"a pe )o"al, c8&tigat, de c,t e i"di!id, t ,i i *"ce cate *" mod "ei"te"io"at. Ea e)te co"ceput, ca ela/a e, )ati)'ace e a u"o cu io-it,i pa)age e( 7 i"'lue"ele p imite )u"t )po"ta"e, "eo ga"i-ate, "ep eluc ate pedagogic, "e)i)temati-ate, de )cu t, du at,( 7 p o.lema e)te a ecept, ii adec!ate, a i"teg , ii &i ec5ili. , ii cu 'o"dul 'o m, ii, a co"t olului e'ectelo po-iti!eT"egati!e, a !alo i'ic, ii &i co"&tie"ti-, ii g adului de p eluc a e &i o ga"i-a e a i"'o maiilo , a t a")'o m, ii lo *" acti!it,i "o"'o male )au c5ia 'o male( 7 )e)i-a ea, *"elege ea, t ,i ea, !alo i'ica ea ace)to i"'lue"e depi"d de "i!elul de-!olt, ii pe )o"alit,ii. ! )ntegrarea n sistem a formelor educaiei este una din preocuprile actuale !ele trei forme de educaie trebuie privite din perspectiva educaiei permanente: 7 educaia "u )e mai poate educe la i")t ui ea de tip &cola &i i")tituiile de *"!,,m8"t a pie de dac, )+a i-ola de co"te/tul cultu al+educati!. De aceea cad ul 'o mal t e.uie ), 'u "i-e-e oca-ii pe"t u !alo i'ica ea i"'o maiilo ac5i-iio"ate *" a'a a lui, c5ia i"teg 8"d o pa te di" co"i"utu i( 7 cealalt, pa te, a educaiei "o"'o male, i"'o male t e.uie ), ,)pu"d, di!e )it,ii de "e!oi, i"te e)e, a)pi aii ale i"di!i-ilo , ), co"duc, la 'o ma ea u"ei !i-iu"i u"ita e de)p e lume, ), a)igu e coe e", actului educaio"al. !oninutul nvm.ntului de m.ine va fi nsoit de noi finaliti$ componente$ concepte fundamentale: O el !a 'i u" co"i"ut multidime")io"al, .a-at pe i"teg a ea celo de tip 'o mal, "o"'o mal &i i"'o mal, c,ci ele!ii de a)t,-i le utili-ea-, e/plicit *" autoeducaie( O modalit,i de i"teg a e am putea ami"ti: o e educati!e a/ate pe p o.leme co"c ete ale ealit,ii *"co"2u ,toa e, o e co")ac ate )i"te-elo &cola e, acti!it,i pe ec5ipe, 'olo)i ea metodelo ca e leag, *"!,a ea di" cla), cu cea i"depe"de"t,, o ga"i-a ea de acti!it,i opio"ale )au e/t a&cola e, a.o d, i i"te di)cipli"a e, co")olida ea c ite iilo de ap ecie e, p omo!a ea educaiei pe ma"e"te, e'ectua ea u"o acti!it,i *" i")tituii e/t a&cola e, at age ea ma))+media *" eali-a ea u"o teme &cola e, i"teg a ea *" !iaa comu"it,ii etc. HI O *"ce c, ile de i"teg a e a di'e itelo tipu i de *"!,, i )e 'ac at8t di" i"te io ul )i)temelo educati!e, c8t &i di" e/te io ul ace)to a. C V. FINALITILE EDUCAIEI
42

1% "efinirea #i analiza conceptelor: finalitate$ ideal$ scop$ obiectiv$ sarcina$ profilul educaional al elevului >% /a'onomia finalitilor% criterii #i sisteme de referin n clasificare: macro*micro +finaliti de sistem*finaliti de proces-4 grad de generalitate +obiective generale*specifice J intermediare4 obiective cadru$ obiective de referin4 concreteJoperaionale-4 coninut psihologic +obiective cognitive$ afective$ psihomotorii-4 competene generale #i specifice4 temporalitate4 msurabilitate s%a% K% 6peraionalizarea obiectivelor educaionale% concept$ model$ relevan practic$ limite$ aplicaii 1. DEFINIREA 9I ANA<I=A CONCEPTE<OR: FINA<ITATE, IDEA<, 0COP, OKIECTI4, 0ARCINA, PROFI<U< EDUCAIONA< A< E<E4U<UI Di" pe )pecti!, educaio"al, educaia are un caracter finalist. Ea e)te p odu)ul aciu"ii oame"ilo &i, *" co")eci",, poate 'i e/plicat, &i a.o dat, "umai p i" p i)ma i"te"iilo u m, ite &i a e-ultatelo o.i"ute. 0e")ul teleologic de)em"ea-, 'aptul c, *" o ice mome"t educaia e)te o ie"tat, &i di i2at, *" 'u"cie de 'i"alit,ile pe ca e le u m, e&te. ! Finalitile educaiei "efiniie: O ep e-i"t, u" model metodologic de e/plica e &i *"elege e co ect, a apo tului di"t e pla"ul ge"e al, pa ticula &i co"c et al acti!it,ii de 'o ma e+de-!olta e a pe )o"alit,ii la "i!elul )i)temului &i al p oce)ului de *"!,,m8"t( O *" )e") pedagogic la g, )e)i-at de 4i!ia"e &i ?il.e t de <a"d)5ee e, 'i"alitatea e)te #u" moti! pe"t u ca e e/i)t, ce!a$, ca e a)igu , # aiu"ea de a 'i a acti!it,ii de educaie$. Finalitile instruirii e'prim: O a)pi aii, i"te"ii pe te me" lu"g( O o ie"ta ea o.ligato ie a acti!it,ii pedagogice c,t e a"umite e-ultate a&teptate, a"ticipate de c,t e 'acto ii implicai, )ocietate, i")tituii )peciali-ate, i"di!i-i( O eali-a ea *" t epte, p og e)i!,, di"amic, a i")t ui ii, da de la aciu"i )imple, co"c ete, ope aio"ale, )ituati!e, c,t e 'i"alitatea cu g adul cel mai ma e de ge"e alitate 1idealul educaiei3, p i" i"te mediul alto a, cu o )'e , mai e)t 8"), 1o.iecti!e3( IH O adapta ea, *" timp, a co"i"utului 'i"alit,ilo la modi'ic, ile !alo ilo p omo!ate, co"tu ate *" de-!olta ea comple/, a )ociet,ii( O depe"de"a calit,ii )c5im., ilo *" *"!,,m8"t 1co"i"ut, )t uctu ,, )t ategii, e)u )e3( O modalit,i !a iate de de'i"i e a comple/it,ii 'i"alit,ilo , dup, g adul de t ece e de la pa ticula la ge"e al, de la "i!elul ideal la cel p actic, eal, imediat. Finalitile educaiei pot fi clasificate pe baza urmtoarelor criterii: O dup forma de obiectivare a orientrilor valorice: 7 'i"alit,i de tip p oiect: idealul pedagogic, )copu ile pedagogice,
43

o.iecti!ele ge"e ale ale )i)temului de *"!,,m8"t( 7 'i"alit,i de tip p odu): o.iecti!ele )peci'ice p oce)ului de *"!,,m8"t, o.iecti!ele ope aio"ale. O dup modul de raportare la sistemul de educaie: 7 'i"alit,i mac o)t uctu ale 1 apo tate la "i!elul mac o)t uctu al al )i)temului de educaie: idealul pedagogic, )copu ile pedagogice, o.iecti!ele ge"e ale3( 7 'i"alit,i mic o)t uctu ale 1 apo tate la "i!elul mic o)t uctu al al )i)temului de educaie: o.iecti!ele )peci'ice p oce)ului de *"!,,m8"t, o.iecti!ele ope aio"ale3. O dup gradul de generalitate reflectat: 7 'i"alit,i de ma/im, ge"e alitate: idealul pedagogic, )copu ile pedagogice( 7 o.iecti!e pedagogice )peci'ice: o.iecti!e cog"iti!e, a'ecti!e, p)i5omoto ii( 7 o.iecti!e pedagogice ope aio"ale, de'i"ite *" cad ul acti!it,ii didactice. O dup gradul de generalitate asumat: 7 'i"alitate pedagogic, 1de e/emplu: Wo pe )o"alitate de-!oltat,$3( 7 )cop pedagogic 1de e/emplu: Wp ote2a ea mediului$3( 7 o.iecti! pedagogic ope aio"al 1de e/emplu: W), depi)te-e, *" mediul ap opiat, )em"ele co"c ete ale polu, ii$3. O dup gradul de raportare la teoria$ respectiv la practica pedagogic: 7 'i"alit,i pedagogice teo etice, de ma/im, ge"e alitate: idealul pedagogic, )copu ile pedagogice( 7 o.iecti!e pedagogice teo etice o ie"tati!e: o.iecti!e pedagogice ge"e ale ale )i)temului de *"!,,m8"t( 7 o.iecti!e pedagogice aplicati!e: o.iecti!ele ope aio"ali-a.ile pe dome"ii p)i5ologice, pe dome"ii cu co"i"ut )peci'ice( 7 o.iecti!e co"c ete 1ope aio"ale3: o.iecti!ele u"ei acti!it,i didactice 1lecii, e/cu )ii didactice3. II O dup gradul de divizare: 7 'i"alit,i i"di!i-i.ile: idealul pedagogic, )copu ile pedagogice ale )i)temului de educaie( 7 'i"alit,i di!i-i.ile: o.iecti!ele pedagogice )peci'ice 1i"clu)e *" p og amele &cola e3( o.iecti!ele pedagogice ope aio"ale 1i"clu)e *" pla"ul acti!it,ii didactice, ela.o ate de cad ul didactic3 1 0. C i)tea3. ! )dealul pedagogic "efiniie: O de'i"e&te #u" model$ dete mi"at, *" mod o.iecti!, de te"di"ele de e!oluie a)ce"de"t, a )ociet,ii, p oiectate &i eali-ate *" pla" cultu al, politic, eco"omic. El i"clude a)t'el i"ta )up em, )au modul pe 'ect c,t e ca e ti"de educaia &i 'ieca e i"di!id *" educaia )a( O p i" i"te mediul ),u )ocietatea *&i p oiectea-, p op iile )ale a)pi aii, co"c eti-ate *" calit,ile 'u"dame"tale ale mem. ilo ),i, i"di)pe")a.ile pe"t u me"i"e ea &i 'u"cio"a ea ei ca )i)tem mac o)ocial.
44

"imensiunile complementare ale idealului pedagogic: O dimensiunea social !i-ea-,: te"di"a ge"e al, de de-!olta e a )ociet,ii pe te me" mediu &i lu"g( 'u"dame"tele 'ilo)o'ice &i politice ale e!oluiei )ociale( !alo ile cultu ale &i eco"omice a"ga2ate *" di'e ite p o)pecte )ociale( de)c5ide ile i")tituiilo )ociale )p e 1auto3pe 'ecio"a e( O dimensiunea psihologic )e e'e , la: tipul de pe )o"alitate ca e co e)pu"de te"di"ei ge"e ale de e!oluie a )ociet,ii( tipul de *"!,a e )ocial,, .a-at pe cu"o&ti"e 'u"dame"tale, cu g ad de aplica.ilitate &i adapta.ilitate ma/im,( )u.)t atul moti!aio"al al 1auto3 eali-, ii uma"e( O dimensiunea pedagogic )e e'e , la po)i.ilit,ile de ca e di)pu"e )au cu ca e !a t e.ui i"!e)tit, aciu"ea educaio"al, pe"t u a putea pu"e *" p actic, ace)t ideal. Rolul idealului educaional: O realizeaz &onc iunea ntre ceea ce este #i ceea ce trebuie s devin omul n procesul educaiei% Dac, ce i"ele idealului )u"t *" co"t adicie cu a)pi aiile ge"e ale ale )ociet,ii )au dep,&e)c po)i.ilit,ile de eali-a e ale educaiei, atu"ci acel ideal a e u" ca acte utopic, ia dac, ce i"ele &i e/ige"ele )ale )e a'l, )u. ace)t "i!el, idealul *"cetea-, de a e/e cita u" ol )timulato a)up a educaiei. 4aloa ea pedagogic, a o ic, ui ideal educati! depi"de de ec5ili. ul pe ca e eu&e&te ),+l )ta.ilea)c, *"t e ealitate &i po)i.ilitate( O din perspectiv teleologic, idealul pedagogic ep e-i"t, o )i"te-, *"t e idealul )ocial, ca e !i-ea-, tipul de )ocietate p oiectat pe te me" lu"g, &i idealul p)i5ologic, ca e !i-ea-, tipul de calitate )upe ioa , a IJ pe )o"alit,ii uma"e, co e)pu"-,to p oiectului )ocial ela.o at pe te me" lu"g( O din perspectiv a'iologic, idealul pedagogic ep e-i"t, u" epe ma"age ial p io ita , 'u"dame"tal pe"t u 1 e3p oiecta ea, 1 e3o ga"i-a ea, 1 e3impleme"ta ea acti!it,ii de educaie la toate "i!elu ile )i)temului &i p oce)ului de *"!,,m8"t. 0voluia idealului pedagogic din punct de vedere istoric: O *" Ate"a, idealul educati! e a e/p imat *" ideea de-!olt, ii a mo"ioa)e 1QaloQagat5ia3, a acelui om *" ca e )e *m.i", ' umu)eea 'i-ic, cu t ,),tu ile mo al+i"telectuale ale pe )o"alit,ii lui( O *" 0pa ta, idealul educati! e a domi"at de )pi itul milita ( O E!ului Mediu *i e)te p op iu idealul ca!ale e)c &i idealul eligio)( O Re"a&te ea a a!ut u" ideal uma"i)t, acce"tul pu"8"du+)e pe de-!olta ea &i *"'lo i ea pe )o"alit,ii uma"e 1)e i")i)ta a)t'el pe cu"oa&te ea i"di!idualit,ii uma"e, a li.e t,ii &i dem"it,ii )ale3( O epoca lumi"ilo *"t ege&te idealul educaio"al impu"8"d *"c ede ea "e)t ,mutat, *" pute ea aiu"ii uma"e, ca i")t ume"t de )t,p8"i e a "atu ii. O i"t oduce ea &i e/ti"de ea ma&i"i)mului, co"comite"t cu ad8"ci ea di!i-iu"ii )ociale a mu"cii, au impu) o alt, !i-iu"e a)up a educaiei,
45

co"c eti-at, *"t +u" alt mod de a co"cepe idealul educaio"al. Idealul u mea-, ), co"de")e-e *"t +u" tot u"ita toate acele calit,i i"telectuale, 'i-ice &i mo ale de ca e t e.uie ), di)pu", oame"ii a&a cum #)ocietatea *i ! ea$ 1 E. Du Q5eim3. )dealul educaional din societatea noastr: O presupune formarea unei personaliti integral * vocaionale #i creatoare, capa.il, ), e/e cite &i ), i"iie-e olu i )ociale *" co"co da", ca p op iile a)pi aii &i cu ce i"ele )ociale( O implic dou laturi complementare$ una antropologic #i cealalt acional% P ima )e e'e , la de),!8 &i ea i"te ioa , a pe )o"alit,ii, la de-!olta ea )a i"teg al + !ocaio"al, p i" a)imila ea !alo ilo cultu ale 'u"dame"tale &i )timula ea pe acea)t, .a-, a calit,ilo ge"e al+uma"e 1aptitudi"i, atitudi"i, i"te e)e, moti!aii etc3. E)te latu a ca e 'acilitea-, deta&a ea i"di!idualit,ii uma"e &i co"t i.uie la acce"tua ea Wpe )o"ali-, ii$ )ale. Cealalt, latu ,, acio"al,, !i-ea-, implica ea &i e/e cita ea u"ei p o'e)iu"i *" mod c eato &i cu u" a"dame"t )po it 1omul )ociet,ii di" -ilele "oa)t e t e.uie ), 'ie u" om de aciu"e, implicat p i" tot ceea ce 'ace *" p oce)ul de!e"i ii )ociale3 1 I. Nicola3( O de-!olta ea pe )o"alit,ii uma"e, a di!e )elo t ,),tu i, *" )pecial, e)te e-ultatul *"t ep,t u"de ii di"t e 'acto ii e edita i 1di)po-iii JL i"te "e3 &i cei e/te "i 1mediul &i educaia3. Idealul educaio"al, p i" co"i"utul ),u p oiecti!, eali-ea-, 2o"ciu"ea di"t e ace&ti 'acto i, a"ticip8"d 'i"alitatea ge"e al, a educaiei. ! Scopul "efiniie: O e)te u" o.iecti! 'u"dame"tal, cu g ade di'e ite de ge"e ali-a e, ca e de)em"ea-, )c5im., i o.)e !a.ile &i m,)u a.ile la "i!elul )i)temului &i al p oce)ului de *"!,,m8"t( O eali-ea-,, ca 'i"alitate, aco dul *"t e ideal &i o.iecti!ele )ale, e)te adec!at aciu"ilo didactice, p eci-ea-, )ec!e"e+dime")iu"i ale pe )o"alit,ii, de!i"e elati! *" apo t cu di!e )itatea )ituaiilo educati!e( O ela.o a ea )copu ilo pedagogice p e)upu"e delimita ea c ite iilo !alo ice co")ta"te ca e co"tu ea-,, *"t +o a"umit, etap, i)to ic,, li"iile ge"e ale de p oiecta e &i eali-a e a politicii educaiei, !ala.ile la "i!el de )i)tem pe te me" mediu &i lu"g. Scopurile aciunii instructiv*educative pun n eviden: O o ie"t, ile )t ategice ale p oce)ului de *"!,,m8"t, p i" eali-a ea 'i"alit,ilo educati!e, pe "i!ele de 'o ma e, &cola i-a e )u. 'o ma u"o e-ultate a&teptate de ideal( O deci-iile luate pe"t u eali-a ea idealului, p i" cu icula &cola ,( O a at, di ecia aciu"ii, )t ategia ge"e al,, p oiecta ea aciu"ilo ( O 'a, de ideal, )ta.ile)c i"te"ii, a)pi aii pe te me" mediu, cu u" g ad de ge"e alitate, *" aciu"i dete mi"ate, a"ticip8"d etape &i ope aii, ec5ili. 8"d a)pectele i"'o mati!e+educati!e ale p oce)ului de
46

*"!,,m8"t( O modul de pla"i'ica e, o ga"i-a ea i")t uciei &i educaiei &cola e cu p eci-a ea e-ultatelo pe etape 1ciclu i &cola e3, cu p e!ede ea co"i"utu ilo , cu i"dica ea e)u )elo "ece)a e( /rsturi eseniale: O ca acte ul de aciu"e, deoa ece !i-ea-, di eciile p i"cipale de aciu"e )ocial,, ca e )u)i" politica, pla"i'ica ea educaiei, a *"!,,m8"tului, ela.o a ea cu iculumului( O ca acte ul )t ategic pe"t u c, !i-ea-, li"iile ge"e ale de i"o!aie pedagogic, 1didactic,3, pe te me" lu"g &i mediu, ca e )u)i" 'u"cio"al )i)temul de *"!,,m8"t( O ca acte ul tactic, p i" p eci-a ea c ite iilo de ela.o a e a o.iecti!elo ge"e ale ale )i)temului, ca e )u)i" p oiecta ea pla"u ilo de *"!,,m8"t, a *"t egului cu iculum( O o.)e !a ea, a"ali-a, p e!edea co"diiilo di)po"i.ile( O )uge a ea o di"ii )ucce)iu"ii adec!ate a 'olo)i ii mi2loacelo ( J1 O alege ea alte "ati!elo , )ta.ili ea u"o "o me, egleme"t, i( O mo.ili-a ea capacit,ilo p op ii, aio"ale, i"te"io"ale, *" pla"u i de aciu"e, p e!e"i ea piedicilo , p e!ede ea co")eci"elo ( O dep,&i ea co"diiilo e/i)te"te, *"!i"ge ea di'icult,ilo ( O )ta.ili ea de !a ia"te acio"ale pe"t u a)igu a ea 'le/i.ilit,ii modi'ic, ii pe pa cu )ul aciu"ii( O p eci-a ea o.iecti!elo *" ca e )e 'i"ali-ea-, aciu"ile, ca mi2loc de o ie"ta e co"c et, a acti!it,ii( O adapta ea la po)i.ilit,ile ele!ului, cu elimi"a ea ca acte ului a.)t act, u"i'o m, cu "egli2a ea capacit,ilo i"di!iduale. "ocumente legislative din care se desprind scopurile educaiei: O 0copu ile pedagogice ale )i)temului de *"!,,m8"t pot 'i dedu)e di" A ticolul A 1pa ag a'ul 13 di" <egea G"!,,m8"tului, !otat, de Pa lame"tul Rom8"iei *" 1JJC, ca e e!ide"ia-, 'aptul c, idealul Wpe )o"alit,ii auto"ome &i c eati!e$ implic,: 7 *")u&i ea cu"o&ti"elo &tii"i'ice, a !alo ilo cultu ii "aio"ale &i u"i!e )ale( 7 do.8"di ea capacit,ilo cog"iti!e, a.ilit,ilo p actice, atitudi"ilo moti!aio"ale &i ca acte iale, "ece)a e *" pla" i"telectual, mo al, te5"ologic, e)tetic &i 'i-ic( 7 a)imila ea )t ategiilo de *"!,a e "ece)a e 1auto3i")t uciei pe ma"e"te( 7 'o ma ea co"&tii"ei mo ale *" )pi itul e)pect, ii depli"e a d eptu ilo &i li.e t,ilo 'u"dame"tale ale omului( 7 p o'e)io"ali-a ea ti"e ei ge"e aii la "i!elul ce i"elo )ociet,ii mode "e i"'o mati-ate 1!e-i <egea " . IC3. ! 6biectivele procesului de nvm.nt$ ale curriculumului precizat "efiniie: O co"ti"u, d umul de co"c eti-a e, detalie e, )peci'ica e a )copu ilo *" pla" acio"al .i"e delimitat, pe te me"e !a iate 1&cola itate, ciclu
47

cu icula , a" &cola , p eda ea+*"!,a ea u"ei di)cipli"e, a u"ei teme, capitol, lecii, )ec!e"e3( O o.iecti!ele didactice )u"t e"u"u i ca e dau e/p e)ie i"te"iei de a dete mi"a o )c5im.a e *" pe )o"alitatea ele!ului ca u ma e a implic, ii )ale *" acti!itatea de p eda e &i *"!,a e 1M. Io"e)cu3( O o.iecti!ul de)em"ea-, )c5im., i ge"e ale )au pa ticula e p oiectate *" mod i"te"io"at, o.)e !a.ile &i m,)u a.ile &i a e g ade di'e ite de ge"e alitate( O o.iecti!ul educaio"al e)te ipo)ta-a cea mai co"c et, a 'i"alit,ilo &i i"dic, tipul de )c5im., i pe ca e p oce)ul de *"!,,m8"t *l a&teapt, &i *l eali-ea-,. El )e e'e , la ac5i-iii de *"co po at, edate *" te me"i J; de compo tame"te co"c ete, !i-i.ile, m,)u a.ile &i e/p ima.ile. 0p e deo)e.i e de )cop, ca e !i-ea-, e!oluii &i )c5im., i mai e/ti")e di" pu"ct de !ede e cog"iti!, a'ecti!, compo tame"tal, o.iecti!ele )e deduc di" )copu i, ia ace)tea di" ideal 1C. Cuco&3. !a trsturi generale obiectivele indic: O i"te"ii ca e a"ticip, o modi'ica e la "i!elul pe )o"alit,ii( O e-ultate co"c ete pe ca e ), le do!edea)c, ele!ii *" u ma aplic, ii cu iculumului *" 'u"cie de ca e p o'e)o ul u m, e&te eali-a ea )copu ilo *" co"ti"ua e, a)igu , )ucce)iu"ea o.iecti!elo )peci'ice a'e e"te )copu ilo , adaptea-, aciu"ile( O elaia cu celelalte eleme"te ale p oce)ului de *"!,,m8"t de ca e depi"de eali-a ea lo : p eluc a ea co"i"utului, alege ea metodelo , a mi2loacelo , 'o melo de o ga"i-a e, a !a ia"tei optime de p oiecta e, de di i2a e a ele!ilo , )ta.ili ea 'o melo de e!alua e( O modul de aio"ali-a e a aciu"ilo i")t ucti!+educati!e *" 2u ul )copu ilo de i!ate, o do"ate, o ga"i-ate, ec5ili. ate( O modul de egla e a aciu"ilo pe m,)u a co")tat, ii eali-, ii o.iecti!elo , a ceea ce )+a a&teptat, put8"d co"duce c5ia la e'o mula ea )copu ilo , o.iecti!elo dup, e!alua ea po)i.ilit,ii eale de e-ol!a e a lo ( O modul de co"c eti-a e *" )a ci"i de luc u pe"t u ele!i, la !a iate "i!ele de di'icultate 1E. @oia3. Funcii pe care le ndeplinesc obiectivele: O funcia de orientare valoric a procesului didactic, demo")t ea-, c, 'o mula ea u"ui o.iecti! "u co")tituie u" )implu e/e ciiuTdeme ) didactic *" m,)u , ), a)igu e c e&te ea g adului de o ga"i-a e a p ed, ii &i *"!,, ii, ci *" acela&i timp co")tituie Wo opiu"e &i o a)pi aie$ ca e )e )u.o do"ea-, u"o !alo i e'e itoa e la 'o ma ea pe )o"alit,ii ele!ului. Dime")iu"ea !alo ic, e-ult, di" co"cepia de)p e cu"oa&te e, )ocietate &i om. 1P omo!a ea u"o !alo i ca )pi itul i"!e)tigati!, imagi"aia c eatoa e, g8"di ea a.)t act, p e)upu"e 'o mula ea u"o o.iecti!e ca e ), p eti"d, "u doa ac5i-iie de i"'o maii &i ep oduce ea ace)to a, ci, cu deo)e.i e, a"ali-e, )i"te-e, ge"e ali-, i, e/pe ime"t, i3( O funcia de reglare a procesului de nvm.nt 'ace ca o ice acti!itate
48

i")t ucti!+educati!, *" 'ieca e di" 'a-ele ei, de p o)pecta e, p oiecta e &i de)',&u a e, ), *"ceap, cu 'o mula ea o.iecti!elo . Modi'ica ea u"ui o.iecti! dete mi", )c5im., i *" toate compo"e"tele, !e igile, c8mpului ),u de aciu"e. De a)eme"ea, a.a"do"a ea )au "e eali-a ea o.iecti!ului p opu), p e)upu"e a"ali-a et o)pecti!, a modului de de)',&u a e+ eali-a e a mu"cii i")t ucti!+educati!e, pe"t u a 'ace J6 modi'ic, ile ca e )e impu", e)pecti! pe"t u a egla acti!itatea didactic, a)igu 8"du+i e'icie"a( O funcia de anticipare a rezultatelor #colare )e e'e , la 'aptul c, *" co"i"utul o.iecti!elo i"di'e e"t de g adul lo de ge"e alitate, )e p e'igu ea-, e-ultatul a&teptat la 'i"ele )ec!e"elo de i")t ui e. E!it8"d 'o mul, ile a.)t acte, ge"e ale, am.igue, ca de e/emplu: Wt a")mite ea de "oi cu"o&ti"e$, Wde-!olta ea g8"di ii$, W'o ma ea t ,),tu ilo de pe )o"alitate$ etc., o.iecti!ele )e 'o mulea-, *" a&a 'el *"c8t ele ), i"dice *" te me"i co"c ei cu"o&ti"ele, "i!elul de de-!olta e a'ecti!, pe ca e do im ), le co")tat,m la ele!i. Numai *" ace)t 'el o.iecti!ele a"ticip, e-ultatele &cola e &i mo.ili-ea-, e'o tu ile cad ului didactic &i ale ele!ilo *"t +u" )e") cla , .i"e de'i"it &i *" mod e'icie"t( O 'u"cia e!aluati!, )e e'e , la 'aptul c, !e i'ica ea, e!alua ea &i "ota ea a"dame"tului mu"cii ele!ului p e)upu" utili-a ea u"o c ite ii *"t e ca e o.iecti!ele )u"t cele mai impo ta"te. Structura obiectivelor pedagogice: O e)te e!ide"t, la "i!elul acti!it,ii co"c ete de p eda e % *"!,a e + e!alua e( O implic, o )t uctu , ie a 5ic, ca e i"clude t ei t epte de o ga"i-a e, )peci'ice 'i"alit,ilo educaio"ale mic o)t uctu ale: 7 obiectivele generale ale p oce)ului de *"!,,m8"t !i-ea-, #)copu ile$ )au #elu ile$ ca e o ie"tea-, acti!itatea tutu o cad elo didactice pe toat, pe ioada &cola it,ii, i"teg 8"d di'e ite p odu)e pa iale )au )peci'ice eali-ate *" timp &i )paiu, la "i!elul i")t ui ii 'o male, "o"'o male &i i"'o male( 7 obiectivele de generalitate medie !i-ea-, #)copu ile$ )au #elu ile$ u"o "i!elu i, 'o me, di)cipli"e )peci'ice de i")t ui e ca e pot 'i #)emiope aio"ali-ate$ p i" aciu"i ale tutu o cad elo didactice di" dome"iul e)pecti!, ca e a"ga2ea-,: B a"umite p, i ale mate iei de *"!,at: capitole, )u.capitole( B a"umite po)i.ilit,i de e!alua e )umati!,+cumulati!, a cu"o&ti"elo , dep i"de ilo , )t ategiilo a)imilate la di'e ite i"te !ale de timp. 7 obiectivele operaionale !i-ea-, #elu ile$ )au #i"tele$ co"c ete ale 'iec, ei acti!it,i didactice eali-ate de ele!i )u. co"duce ea ma"age ial, a cad ului didactic, pe )ec!e"e de timp e/acte ca e !alo i'ic, e)u )ele i"te "e &i e/te "e ale *"!,, ii di)po"i.ile *" )ituaia e)pecti!,. JA

v #arcina didactic
49

Definiie:
O ep e-i"t, u" !olum de cu"o&ti"e, capacit,i ca e u mea-, a 'i do.8"dite de ele!i co"'o m o.iecti!elo pedagogice )peci'ice &i co"c ete( O pe"t u cad ul didactic ep e-i"t, u" )et de o.ligaii de p eda e, i"clu)e *"t +u" pla" de acti!itate pe"t u ati"ge ea u"o o.iecti!e( O pe"t u ele! ep e-i"t, u" p ile2 de a do!edi po)i.ilit,ile de *"!,a e 10. C i)tea3. ! Profilul de formare +educaional "efiniie: O ep e-i"t, o compo"e"t, eglatoa e a cu iculumului "aio"al pe"t u c, de)c ie a&tept, ile 'a, de a.)ol!e"i &i ca acte i)ticile ele!ilo ( O e)te o )c5i,, u" model de ati"), pe ca e cad ele didactice *l co"c eti-ea-,, *l p actic, *" cu"o&ti"e, capacit,i, compete"e, atitudi"i. Absolvenii nvm.ntului obligatoriu ar trebui: 7 ), demo")t e-e g8"di e c eati!, p i" 'o ma ea &i utili-a ea u"o dep i"de i de 2udecat, c itic, p i" amelio a ea u"o )t ategii p op ii de e-ol!a e a p o.lemelo etc( 7 ), 'olo)ea)c, di!e )e modalit,i de comu"ica e *" )ituaii eale p i" utili-a ea dep i"de ilo de comu"ica e !a iat, etc( 7 ), demo")t e-e capacitatea de adapta e la )ituaii di'e ite( 7 ),+&i de-!olte capacit,ile de i"!e)tiga e &i ),+&i !alo i-e-e p op ia e/pe ie", 1C. Cuco&3. ;. TA-ONOMIA FINALITILOR. CRITERII

I SISTEME DE REFERIN .N CLASIFICARE0 MACRO1MICRO2+ 3RAD DE 3ENERALITATE+ CONINUT PSIHOLO3IC+ COMPETENE 3ENERALE I SPECIFICE+ TEMPORALITATE+ MSURABILITATE .

! !onceptul de ta'onomie didactic 0timologie #i istoric: O etimologia te me"ului #ta/o"omie$ )e a'l, *" g ece)cul #ta/i)$V a&e-a e, o do"a e, a a"2a e &i #"omo)$V lege( O co"ceptul de ta/o"omie didactic, a 'o)t i"t odu) &i de-!oltat de 9coala di" C5icago, ca e )u. co"duce ea lui K. 0. Kloom, &i+a p opu) ), co"tu e-e dime")iu"ile aciu"ii i")t ucti!e pe .a-a o.iecti!elo didactice, acea)ta pe mi8"d modela ea &i p eluc a ea automati-at, a datelo ca acte i)tice p oce)ului de *"!,,m8"t. JC "efiniie: O *" teo ia &i p actica i")t ui ii )+a impu) te me"ul de Wta/o"omie didactic,$, ce ep e-i"t, &tii"a cla)i'ic, ii metodelo didactice, a p i"cipiilo *"!,,m8"tului, a 'o melo de o ga"i-a e a acti!it,ilo i")t ucti!+educati!e, a mi2loacelo de i")t ui e etc.
50

! !lasificarea obiectivelor #i a nivelelor de analiz ale acestora: !riterii de clasificare: O !riteriul macro*microsistem: 'i"alit,ile de )i)tem &i de p oce) de *"!,,m8"t )u"t o.iecti!ele 'u"dame"tale )au )copu ile )i)temului 1e/emplu: p eg,ti ea temei"ic, &tii"i'ic,, te5"ic, &i te5"ologic, a ele!ilo ( cali'ica ea *" p o'ilu i la gi etc.3( O !riteriul grad de generalitate e'lect, toate dime")iu"ile p oce)ului de *"!,,m8"t, a"ga2ate *" pla" 'u"cio"al % )t uctu al + ope aio"al. ! !riteriul grad de generalitate 6biectivele pedagogice generale: O )u"t !ala.ile pe !e ticala &i o i-o"tala p oce)ului de *"!,,m8"t( O e'lect, dime")iu"ea 'u"cio"al, a p oce)ului de *"!,,m8"t, )ituat, la li"ia de i"te )ecie cu 'i"alit,ile mac o)t uctu ale ale )i)temului de educaie( O !i-ea-, c ite iile de ela.o a e a pla"ului de *"!,,m8"t, !alidate la "i!el de politic, a educaiei *" 'u"cie de capacitatea ace)to a de: 7 a ,)pu"de "e!oilo eale de 'o ma e+de-!olta e a u"ui a"umit tip de pe )o"alitate, !ala.il la )ca a *"t egii )ociet,i( 7 a *"d uma aciu"ile !iitoa e de p og ama e &i ope aio"ali-a e a co"i"utului i")t ui ii *" cad ul p og amelo &i ma"ualelo &cola e( 7 a i"dica e-ultatele ca e t e.uie o.i"ute p i" acti!it,ile &cola e( 7 a o ie"ta )elecia co"i"utu ilo , acti!it,ile de *"!,a e &i e/ige"ele pedagogice ale cu iculum+ului 1Cu iculum &cola , ?5id metodologic3. O 5odele reprezentative care specific domeniile schimbrilor didactice J educaionale: 7 modelul morfologic ca e a e la .a-, o co"cepie p)i5ologic, de)p e i"telige",+*"elea), ca )t uctu , de ope aii mi"tale implicate *" e-ol!a ea de p o.leme &i o.i"e ea de pe 'o ma"e. Dac, au 'o)t )ta.ilite ope aiile mi"tale )peci'ice i"telige"ei, ace)tea pot 'i luate ca e'e i", *" 'o mula ea o.iecti!elo ge"e ale, ', , a e)pecta o o di"e ie a 5ic,. Po"de ea impo ta"t, cade pe com.i"a ea di'e itelo ope aii &i a o.iecti!elo ca e le co e)pu"d pe"t u a a!a")a *" de-!olta ea i"telige"ei( 7 modelul clasificrii ierarhice 1ela.o at de de K. 0. Kloom3 a e dou, dime")iu"i: u"a de co"i"ut 1)e .a-ea-, pe di)ti"cia di"t e compo"e"tele cog"iti!e, a'ecti!e &i p)i5omoto ii ale acti!it,ii p)i5ice JE implicate *" *"!,a e( *" acela&i timp )e au *" !ede e di'e e"ele di"t e co"i"utu ile *"!,, ii: cog"iti!e+ca e u m, e)c *" )pecial p oduce ea cu"oa&te ii &tii"i'ice( a'ecti!e+ca e !i-ea-, a)imila ea &i p actica ea de atitudi"i, "o me, !alo i( p)i5o + moto ii + ca e )e e'e , la 'o ma ea u"o dep i"de i "ece)a e *"',ptui ii u"ei acti!it,i p)i5o + moto ii3, ia cea de+a doua dime")iu"e 'ace o di'e e"ie e &i o o do"a e a p oce)elo p)i5ice implicate *" *"!,a e *" 'u"cie de g adul lo de comple/itate 1pe"t u 'ieca e dome"iu de co"i"ut % cog"iti!, a'ecti!, p)i5omoto + )e delimitea-, *" mod p og e)i! ope aii cu g ade
51

di'e ite de comple/itate &i de acce)i.ilitate pe"t u cei implicai *" actul *"!,, ii3. 6biectivele pedagogice specifice: O )u"t !ala.ile pe "i!elu i, t epte, di)cipli"e, 'o me de *"!,,m8"t &i de i")t ui e( O e'lect, dime")iu"ea )t uctu al, a p oce)ului de *"!,,m8"t, ca e !i-ea-, e)u )ele de co"i"ut pla)ate i"te media *"t e c ite iile )ta.ilite la "i!el de politic, a educaiei &i ce i"ele de p oiecta e didactic, e'icie"t, o ie"tate *" di ecia acti!it,ii de p eda e+*"!,a ee!alua e( O acio"ea-, la "i!elul a t ei coo do"ate p i"cipale a"ga2ate *" acti!itatea de p oiecta e a p oce)ului de *"!,,m8"t: 7 coordonata transversal, ca e !i-ea-, dime")iu"ile educaiei: B o.iecti!e pedagogice )peci'ice educaiei i"telectuale( B o.iecti!e pedagogice )peci'ice educaiei mo ale( B o.iecti!e pedagogice )peci'ice educaiei te5"ologice( B o.iecti!e pedagogice )peci'ice educaiei e)tetice( B o.iecti!e pedagogice )peci'ice educaiei 'i-ice. 7 coordonata vertical, ca e !i-ea-, t eptele de *"!,,m8"t: B o.iecti!ul pedagogic )peci'ic *"!,,m8"tului p e&cola ( B o.iecti!ul pedagogic )peci'ic *"!,,m8"tului p ima ( B o.iecti!ul pedagogic )peci'ic *"!,,m8"tului )ecu"da i"'e io ( B o.iecti!ul pedagogic )peci'ic *"!,,m8"tului )ecu"da )upe io 1liceal, p o'e)io"al3( B o.iecti!ul pedagogic )peci'ic *"!,,m8"tului )upe io 1)cu t, lu"g, po)tu"i!e )ita 3. 7 coo do"ata o i-o"tal,, ca e !i-ea-, o.iecti!ele pedagogice )peci'ice ale 'iec, ei di)cipli"e de *"!,,m8"t )au g upe de di)cipli"e p oiectate i"t adi)cipli"a , i"te di)cipli"a )au t a")di)cipli"a ( O Cele t ei coo do"ate p e-e"tate a"te io pot 'i com.i"ate &i ecom.i"ate la "i!elul pla"ului de *"!,,m8"t, *" 'u"cie de )t uctu a ace)tuia &i de c ite iile ca e )tau la .a-a ela.o , ii ace)tuia. 4alo i'ica ea lo depli", p e)upu"e i")tituio"ali-a ea o.iecti!elo JH pedagogice )peci'ice la "i!elul u"o p og ame de i")t ui e 'o mal, &i "o"'o mal,, de)c5i)e educaiei pe ma"e"te &i autoeducaiei. 10. C i)tea3. 6biectivele*cadru: O )u"t co"cepute pe"t u a ii cu icula e &i di)cipli"e de )tudiu( O ace)te o.iecti!e au u" g ad idicat de ge"e ali-a e &i de comple/itate( O )e e'e , la 'o ma ea de capacit,i i"telectuale, de dep i"de i, a.ilit,i &i aptitudi"i )peci'ice di)cipli"ei e)pecti!e &i )u"t u m, ite de+a lu"gul mai multo a"i de )tudiu. 6biectivele de referin: O )peci'ic, e-ultatele a&teptate ale *"!,, ii pe 'ieca e a" de )tudiu &i u m, e)c p og e)ia *" ac5i-iia de compete"e &i de cu"o&ti"e, de la u" a" de )tudiu la altul( O )e 'i/ea-, la 'ieca e a" de )tudiu *" pa te, u m, i"du+)e ati"ge ea
52

o.iecti!elo % cad u. O o.iecti!ele+cad u &i cele de e'e i", )u"t *")oite *" p og amele &cola e de acti!it,i de *"!,a e 1)a ci"i3, de co"i"utu ile p i" ca e )e eali-ea-, &i de )ta"da dele cu icula e de pe 'o ma",. 6biectivele operaionale +sau performative-: O !aracteristici: 7 )u"t *"',ptuite pe te me" )cu t, *" cad ul leciilo &i a alto acti!it,i i")t ucti! % educati!e( t e.uie ), )e eg,)ea)c, *" )a ci"i de luc u, *" aciu"i ale ele!ilo e'ectuate )imulta" )au )ucce)i! cu ale cad ului didactic, ia "u *" elata ea co"i"utului de p edat )au *" ,)pu")u ile ele!ilo a&teptate de i")titutoa ea 1E. @oia3( 7 )u"t !ala.ile la "i!elul acti!it,ii e'ecti!e de p eda e+*"!,a ee!alua e, eali-at, *" di'e ite 'o me de o ga"i-a e didactic,( 7 ep e-i"t, dime")iu"ea ope aio"al, a p oce)ului de *"!,,m8"t ca e p oiectea-, aciu"ile pe ca e ele!ul t e.uie ), le eali-e-e )u. co"duce ea cad ului didactic *" timpul leciei( 7 p oiectea-,, la "i!el ope aio"al, compo tame"tul de ,)pu"), al ele!ilo , la )a ci"ile didactice comu"icate la *"ceputul leciei )au a alto acti!it,i i")t ucti!+educati!e. Ace)t compo tame"t de ,)pu") t e.uie ), 'ie o.)e !a.il &i e!alua.il, di" pu"ct de !ede e pedagogic, la di'e ite i"te !ale de timp ca e acope , u"a )au mai multe )ec!e"e de i")t ui e p oiectate &i eali-ate pe pa cu )ul acti!it,ii didactice e)pecti!e. O 0laborarea obiectivelor pedagogice concrete: O p e)upu"e acti!a ea u"o )t ategii de ope aio"ali-a e a 'i"alit,ilo mic o)t uctu ale( JI O *" eali-a ea )t ategiei de ope aio"ali-a e )u"t implicate dou, ope aii pedagogice compleme"ta e: 7 ope aia pedagogic, de deduce e o.iecti!elo co"c ete di" o.iecti!ele )peci'ice &i di" o.iecti!ele ge"e ale i"clu)e *" docume"tele o'iciale de p oiecta e a i")t ui ii 1p og ame &cola e, pla" de *"!,,m8"t etc.3( 7 ope aia pedagogic, de t aduce e e'ecti!, a o.iecti!elo e)pecti!e W*" pla"ul aciu"ii &i al aplicaiei di ecte$ ca )a ci"i de *"!,a e( O *" )t ategia ela.o , ii o.iecti!elo )e po "e&te de la cele ge"e ale, ia pe"t u eali-a ea lo , )e po "e&te de la cele ope aio"ale. ! !riteriul coninut psihologic O Po "i"d de la po)i.ilitatea di'e e"ie ii u"o catego ii compo tame"tale )+au delimitat t ei g upe de o.iecti!e: 6biective cognitive: 7 p eci-ea-, ce cu"o&ti"e, dep i"de i, capacit,i, a.ilit,i ),+&i *")u&ea)c, ele!ul( 6biectivele afective: 7 !i-ea-, 'o ma ea de i"te e)e, atitudi"i, co"!i"ge i, )e"time"te. 6biective psiho * motorii: 7 de)em"ea-, compo tame"tele 'i-ice 1de/te itate ma"ual,, apiditatea mi&c, ilo 3.
53

! !riteriul tipul de comportament a#teptat O a"ga2ea-, dou, Wc ite ii de e'e i",$: compete"a p oiectat, &i eali-at,( pe 'o ma"a p oiectat, &i eali-at,. 6biectivele pedagogice de competen: O o'e , i")t ume"tele metodologice "ece)a e pe"t u a"ali-a #)copu ilo $ acti!it,ii didactice, ca e co"ce"t ea-, o.iecti!ele ge"e ale &i )peci'ice ale p oce)ului de *"!,,m8"t, ope aio"ali-ate la "i!elul u"ui capitol, g up de lecii. Ace)te i")t ume"te metodologice "u )u"t acti!ate *"), pe"t u 'o mula ea di ect,, imediat, a o.iecti!elo ( ele i"clud u" #*"dem"$ ca e a e me"i ea de a p eci-a ce compo tame"te t e.uie ce cetate, *"cu a2ate, *"t, ite 1E.Dimit iu3( O ta/o"omia ela.o at, de K. Kloom *" a"ul 1JCE, poate 'i i"te p etat, ca u" model al o.iecti!elo pedagogice de compete",, ca e !i-ea-, u m,toa ele dome"ii ie a 5ice ale cu"oa&te ii: cu"oa&te ea )impl, % *"elege ea % aplica ea % a"ali-a % )i"te-a % e!alua ea c itic,( O acea)t, ta/o"omie a 'o)t completat, de ali auto i, ca e au )ta.ilit o.iecti!e de compete", pe"t u dome"iul: 7 a'ecti! 1S at5Xo5l3: ecepta e % eacie % !alo i-a e % o ga"i-a e % ca acte i-a e( 7 p)i5omoto 10imp)o"3: pe cepe e % di)po-iie % eacie di i2at, % automati)m % eacie comple/,. JJ !ompetenele "efiniie: O compete"ele )u"t a")am.lu i )t uctu ate de cu"o&ti"e &i dep i"de i do.8"dite p i" *"!,a e, cu a2uto ul c, o a ele!ii pot e-ol!a di'e ite p o.leme di"t +u" dome"iu( O p oiecta ea cu iculumului pe compete"e !i"e *" *"t8mpi"a ea ce cet, ilo di" p)i5ologia cog"iti!,, co"'o m c, o a p i" compete", )e eali-ea-, *" mod e/empla t a")'e ul &i mo.ili-a ea cu"o&ti"elo &i a dep i"de ilo *" )ituaiiTco"te/te "oi &i di"amice. /ipuri de competene: O compete"ele pot 'i ge"e ale 1)e de'i"e)c pe o.iect de )tudiu &i )e 'o mea-, pe du ata u"ui ciclu de *"!,,m8"t( au u" g ad idicat de ge"e alitate &i comple/itate &i au olul de a o ie"ta deme )ul didactic c,t e ac5i-iiile 'i"ale ale ele!ului3( O )peci'ice 1)e de'i"e)c pe o.iect de )tudiu &i )e 'o mea-, pe pa cu )ul u"ui a" &cola ( )u"t de i!ate di" compete"ele ge"e ale, 'ii"d etape *" e-ol!a ea ace)to a( ace)to a li )e a)ocia-, p i" p og am, u"it,i de co"i"ut3. "emersul de stabilire a competenelor: O )+a co")ide at c, )oluia )e a'l, la i"te )ecia di"t e dome"iul didactic 1!i-8"d a iile cu icula e3, dome"iul )ocio+eco"omic 1!i-8"d p eg,ti ea pe"t u piaa mu"cii3 &i dome"iul de cu"oa&te e co"c eti-at *" &coal, p i"t +u" o.iect de )tudiu. Dac, p imele dou, a)pecte )u"t elati! u&o de acceptat, cel de+al t eilea "ece)it, c8te!a p eci-, i: "u e)te !o .a de a do.8"di acele cu"o&ti"e de ca e di)pu"e e/pe tul, ci
54

de a utili-a &i mo.ili-a, *" co"te/te adaptate !8 )tei &i "i!elului de i"'o maii ale ace)tuia, a.ilit,i )imila e )peciali)tului &i "u de a acumula i")ule de i"'o maii di" cad ul dome"iului( O pe"t u a a)igu a o ma 2, c8t mai la g, de acope i e a o.iectelo de )tudiu , )+a po "it de la o di'e e"ie e c8t mai 'i", a etapelo u"ui p oce) de *"!,a e. A)t'el, )+au a!ut *" !ede e u m,toa ele &a)e etape !i-8"d )t uctu a ea ope aiilo me"tale: pe cepie, i"te io i-a e, co")t ui e de )t uctu i me"tale, t a")pu"e e *" lim.a2, acomoda e i"te ",, adapta e e/te ",. !ategoriile de competene sunt o ga"i-ate *" 2u ul c8to !a !e .e de'i"ito ii, ce e/p im, comple/e de ope aii me"tale: O Receptarea$ ca e poate 'i co"c eti-at, p i" u m,toa ele co"cepte ope aio"ale: 7 ide"ti'ica ea de te me"i, elaii, p oce)e( 7 o.)e !a ea u"o 'e"ome"e, p oce)e( 7 pe cepe ea u"o elaii, co"e/iu"i( 7 "omi"ali-a ea u"o co"cepte( 1LL 7 culege ea de date di" )u )e !a iate( 7 de'i"i ea u"o co"cepte. O Prelucrarea primar 1a datelo 3, ca e poate 'i co"c eti-at, p i" u m,toa ele co"cepte ope aio"ale: 7 )o ta e+di)c imi"a e( 7 compa a ea u"o date, )ta.ili ea u"o elaii( 7 calcula ea u"o e-ultate pa iale( 7 cla)i'ic, i de date( 7 ep e-e"ta ea u"o date( 7 i"!e)tiga e, de)cope i e, e/plo a e( 7 e/pe ime"ta e. O Algoritmizarea, ca e poate 'i co"c eti-at, p i" u m,toa ele co"cepte ope aio"ale: 7 educe ea la o )c5em, )au model( 7 a"ticipa ea u"o e-ultate( 7 ep e-e"ta ea datelo ( 7 e-ol!a e de p o.leme p i" algo itmi-a e. O 0'primarea$ ca e poate 'i co"c eti-at, p i" u m,toa ele co"cepte ope aio"ale: 7 de)c ie ea u"o )t, i, 'e"ome"e, p oce)e( 7 ge"e a ea de idei( 7 a gume"ta ea u"o e"u"u i( 7 demo")t a ea. O Prelucrarea secundar a datelor 1a e-ultatelo 3, ca e poate 'i co"c eti-at, p i" u m,toa ele co"cepte ope aio"ale: 7 compa a ea u"o e-ultate, co"clu-ii( 7 calcula ea, e!alua ea u"o e-ultate( 7 i"te p eta ea e-ultatelo ( 7 a"ali-a de )ituaii(
55

7 ela.o a e de )t ategii( 7 elaio", i *"t e di'e ite tipu i de ep e-e"t, i, *"t e ep e-e"ta e &i o.iect. O /ransferul, ca e poate 'i co"c eti-at p i" u m,toa ele co"cepte ope aio"ale: 7 aplica ea *" alte dome"ii( 7 ge"e ali-a ea &i pa ticula i-a ea( 7 i"teg a ea u"o dome"ii( 7 !e i'ica ea u"o e-ultate( 7 optimi-a ea u"o e-ultate( 7 eali-a ea de co"e/iu"i *"t e e-ultate( 7 adapta ea &i adec!a ea la co"te/t. 1L1 Compo tame"tele de compete",, co"cepute pe di'e ite g ade de comple/itate, ma c5ea-, deci-iile ma"age iale "ece)a e la "i!elul p oiect, ii p og amelo &cola e ca e !i-ea-, capacit,i de *"!,a e e'icie"t,, co"'i mate p i" ati"ge ea u"o pe 'o ma"e, i"di!iduale &i )ociale, co"c ete, e!alua.ile &i pe 'ecti.ile *" timp &i )paiu. 6biectivele pedagogice de performan: O )u"t apo tate di ect la co"i"utu ile i")t ui ii p oiectate la "i!elul p og amelo &cola e. ! !riteriul durata de realizare, pe .a-a c, uia di)ti"gem o.iecti!e: O pe te me" lu"g( O pe te me" mediu( O pe te me" )cu t. 6. OPERAIONALIZAREA OBIECTIVELOR EDUCAIONALE.

CONCEPT, MODEL, RELEVAN PRACTIC, LIMITE, APLICAII


!onceptul de operaionalizare: O *" dome"iul &tii"elo educaiei, ope aio"ali-a ea ep e-i"t, acti!itatea de t a")pu"e e a )copu ilo p oce)ului de *"!,,m8"t *" o.iecti!e )peci'ice &i a ace)to a *" o.iecti!e co"c ete, p i" p eci-a ea u"o compo tame"te cog"iti!e &iT)au p)i5omoto ii o.)e !a.ile &i m,)u a.ile 1M. Io"e)cu3( O p e)upu"e &i u" a)pect te5"ic, &i a"ume e"u"a ea o.iecti!elo )u. 'o ma compo tame"telo o.)e !a.ile, m,)u a.ile, cu a2uto ul !e .elo de aciu"e. P i" ope aio"ali-a e )e p eci-ea-, ceea ce u mea-, ), 'ac, ele!ul, e)pecti! pe 'o ma"aTcompete"a pe ca e t e.uie ), o do!edea)c,, adic, de ca e ), 'ie capa.il la 'i"ele u"ei )ec!e"e de i")t ui e( O i"clude ea *"t +u" p oiect de acti!itate didactic, a u"o o.iecti!e ope aio"ale, impu"e cad ului didactic ), g8"dea)c, &i ), p oiecte-e igu o) )ituaiile, co"diiile de e/e )a e &i ma"i'e)ta e a compo tame"telo p e'igu ate p i" ope aio"ali-a ea o.iecti!elo . ! !riterii de operaionalizare a obiectivelor: !oncretizarea
56

O p eti"de ca o ice o.iecti! ), )e e'e e la acti!itatea ele!ului 1*"!,a ea3 &i "u la cea a cad ului didactic( O o.iecti!ele co"c ete !i-ea-, aciu"i, ope aii, o.)e !aii u&o de co")tatat, p eci-8"d &i e-ultatele a&teptate la )'8 &itul 'iec, ei )ec!e"e de i")t ui e( 1L; O !e .ele, #cu!i"tele+aciu"i$, ), 'ie *" a&a 'el ale)e *"c8t ), !i-e-e aciu"i, 'apte o.)e !a.ile &i "u p oce)e p)i5ice ca e "u pot 'i o.)e !ate &i e!aluate p eci). 0u"t auto i ca e au ela.o at li)ti"gu i de Wcu!i"te+aciu"i$ . 4om o'e i ca e/emplu $cu!i"tele+aciu"i$ co e)pu"-,toa e o.iecti!elo cog"iti!e di" ta/o"omia lui Kloom: 7 ecepta ea: a ecu"oa&te, a de'i"i, a ide"ti'ica, a di)ti"ge, a do.8"di( 7 ap o'u"da ea 1*"elege ea3: a ede'i"i, a e'o mula, a eo ga"i-a, a )ta.ili( a e/p ima *" cu!i"te p op ii,a ilu)t a, a i"te p eta, a demo")t a, a e/plica, a p e!edea, a alege, a cla)i'ica( 7 aplica ea: a 'olo)i, a ge"e ali-a, a aplica, a t a")'e a, a completa, a e/t apola( 7 c,uta ea, a"ali-a: a di)ti"ge, a ide"ti'ica, a deduce, a ecu"oa&te, a compa a, a di)c imi"a, a a"ali-a( 7 c ea ea, ela.o a ea, )i"te-a: a )c ie, a elata, a c ea, a p oduce, a modi'ica, a pla"i'ica, a de-!olta, a 'o mula, a com.i"a, a p oiecta( 7 e!alua ea: a e)tima, a !alida, a 2udeca, a )ta"da di-a, a a gume"ta. 6peraionalizarea: O p e)upu"e &i p eci-a ea co"diiilo didactice T p)i5o + pedagogice *" ca e ele!ii )e !o e/e )a &i !o do!edi )c5im.a ea calitati!, &i ca"titati!, do it,( O co"diiile !i-ea-, at8t p oce)ul *"!,, ii eali-at p i" ati"ge ea o.iecti!elo ope aio"ale, c8t &i modu ile de !e i'ica e &i e!alua e a pe 'o ma"elo . 0valuarea: O c ite iile, tipu ile &i modalit,ile de ap ecie e a e-ultatelo . 6ptimalitatea: O e)te impu), de e/ige"ele *"!,,m8"tului di'e e"iat &i de )t ategia *"!,, ii depli"e. Proiectarea obiectivelor n funcie de mai multe nivele de performan : O mi"imale, medii &i ma/imale. ! "ificulti sau gre#eli n formularea obiectivelor: O Co"'u"da ea o.iecti!elo cu p og ama, e)pecti! cu temele ca e t e.uie *")u&ite( O Co"'u"da ea o.iecti!ului cu ceea ce cad ul didactic a e *" i"te"ie ), 'ac,( O I"clude ea a mai mult dec8t u" o.iecti! *" 'o mula ea e-ultatului u"ei *"!,, i( O Fo mula ea o.iecti!elo *" te me"i de p oce), adic, ce ), 'ac, ele!ii ca ), a2u"g, la u" e-ultat, *" loc de 'o mula ea *" te me"i de p odu) : ce t e.uie ), demo")t e-e c, &tiu ), 'ac,. ! !adrul didactic va avea n vedere :
57

1L6 O obiectivele operaionale reprezint a'ul principal al unei lecii : 7 ep e-i"t, ideea ce"t al,, c, eia i )e )u.o do"ea-, celelalte idei, e)pecti! *"t egul co"i"ut al leciei( 7 a)igu , o ie"ta ea leciei *" ceea ce p i!e&te leg,tu a di"t e a)imila ea i"'o maiei &i de-!olta ea p)i5ic, a ele!ilo . O ope aio"ali-a ea o.iecti!elo p e)upu"e )ta.ili ea compo tame"tului, )peci'ica ea co"diiilo didactice &i c ite iul de e!alua e( O cad ul didactic )e !a 'amilia i-a cu )tilul de e/p ima e *" cu!i"tele ele!ilo , p ecum &i cu dep i"de ea de a co ecta, pe pa cu )ul 'o m, ii u"o capacit,i, de!iaiile &i e!e"tualele "e*mpli"i i educati!e( O u" o.iecti! ope aio"al cap,t, 'u"cio"alitate p i" i"te mediul u"ui co"i"ut al acti!it,ii didactice &i p i" i"te mediul u"ei )t ategii didactice a u"ei )ituaii de *"!,a e 1A. Ilica3. ! 0'emple de obiective operaionale: Iat, c8te!a o.iecti!e ope aio"ale, pe ca e cad ul didactic le poate a!ea d ept epe e o ie"tati!e *" 'o mula ea p op iilo o.iecti!e, *" 'u"cie de )peci'icul cla)ei, a co"diiilo de eali-a e &i a "i!elului de pe 'o ma", pe ca e *l !i-ea-,, pe"t u o.iectul lim.a om8",: Perioada abecedar : 7 ), adopte o po-iie co ect, &i co"!e"a.il, pe"t u )c i)( 7 ), m8"uia)c, ', , c i)pa e i")t ume"tele de )c i)( 7 ), ep oduc, modele, 'o me, eleme"te g a'ice p opu)e( 7 ), ecu"oa)c, &i ), compa e di'e ite )em"e g a'ice( 7 ), e/ecute cu 'i co"ti"uu )em"e g a'ice date( 7 ), )e o ie"te-e *" )paiul g a'ic al caietului. Pentru perioada abecedar #i postabecedar n care elevii nva literele$ legarea lor n cuvinte$ a cuvintelor n propoziii #i a propoziiilor n te'te$ elevii vor fi capabili: 7 ), )c ie co ect lite e, cu!i"te, p opo-iii( 7 ), di)ti"g, &i ), ep e-i"te g a'ic )u"ete compu)e( 7 ), )c ie lite ele al'a.etului( 7 ), )c ie co ect, li-i.il, e)tetic *" itm p op iu ' agme"te de I % 1L 8"du i. B 0lementele grafice pregtitoare pentru scriere sunt: 7 .a)to"ate pe u"ul &i dou, )paii( 7 .a)to"ate cu c8 ligul *" 2o)( 7 .a)to"ate cu c8 ligul *" )u)( 7 -ala( 7 c8 ligul( 7 o!alul( 7 t ,),tu i .uclate )up a 8"d &i )u. 8"d( 1LA 7 t ,),tu i &e puite cu "odule( 7 t ,),tu i a cuite cu "odule. Pentru nvarea citirii$ n perioada abecedar se vor folosi obiective operaionale de forma:
58

7 ), ecu"oa)c, lite a "ou p edat,( 7 ), "umea)c, lite ele *"!,ate a"te io ( 7 ), citea)c, )ila.e di" dou, % t ei lite e 1), de)pa t, co ect *" )ila.e u" cu!8"t3( 7 ), compu", )ila.eTcu!i"te cu a2uto ul al'a.etului decupat( 7 ), citea)c, co ect cu!i"te, p opo-iii, )cu te te/te( 7 ), complete-e cu!i"te di" ca e lip)e)c )ila.e( 7 ), 'olo)ea)c, i"to"aia pot i!it, pe"t u citi ea p opo-iiilo *" 'u"cie de )em"ele de pu"ctuaie( 7 ), o do"e-e *" p opo-iii co ecte, cu!i"te ame)tecate( 7 ), ecu"oa)c, ali"eatele di"t +u" te/t( 7 ), ,)pu"d, co ect la *"t e., ile e'e itoa e la co"i"utul leciei( 7 ), co ele-e titlul te/tului cu imagi"ea ce *")oe&te lecia( 7 ), )electe-e p opo-iii di" te/t co"'o m u"o ce i"e impu)e etc. ( 7 ), ecite poe-ii. En ceea ce prive#te comunicarea oral$ obiectivele operaionale vor urmri ca elevii: 7 ), *"t ei", co"!e )aii pe di'e ite teme legate de 'amilie, colecti!ul cla)ei, &coal,, di'e ite e!e"ime"te, "atu , etc. 1deci ), &tie ), *"t e.e &i ), ,)pu"d, la *"t e., i3( 7 ), po!e)tea)c, di'e ite *"t8mpl, i( 7 ), imp o!i-e-e u" dialogTo de)c ie e pe o tem, dat,( 7 ), i"te p ete-e di'e ite olu i ale u"o pe )o"a2e( 7 ),+&i e/p ime opi"ia 'a, de *"t8mpl, i pet ecute *" p ea2ma )a( 7 ), edea u"ele ca acte i)tici ale u"o !ieuitoa e, o.iecte di" "atu , etc. VI. .NVAREA COLAR. ORIENTRI CONTEMPORANE .N TEORIA I PRACTICA .NVRII <% !onceptul de nvare #colar =% !ondiiile interne ale nvrii #colare 2% !ondiii e'terne ale nvrii #colare 18% )nterdependena dintre condiiile interne #i e'terne ale nvrii 11% Specificul nvrii la #colarul mic 1>% Specificul nvrii la #colarul mi&lociu 1. CONCEPTU< DE GN4>ARE 9CO<AR> G"!,a ea e)te o acti!itate 'u"dame"tal,, al,tu i de 2oc, mu"c, &i c eaie, )peci'ic, 'iec, ei etape de !8 )t,, ca e )e ma"i'e)t, cu p epo"de e", *" mod o ga"i-at, p og amat, i")tituio"ali-at *" pe ioada &cola it,ii. ! Envarea "efiniie: O co"ceptul de *"!,a e poate 'i a.o dat, *" )e") la g, ca modalitate p i" ca e o ga"i)mele !ii )e adaptea-, la co"diiile mediului. A)t'el, modalit,ile de eacie de ca e di)pu"e *"c, de la "a&te e u" o ga"i)m )e di!e )i'ic,, de!i" mai "ume oa)e &i mai comple/e &i )e )ta.ili-ea-, p i" *"!,a e( O dac, de'i"im *"!,a ea ca 'ii"d do.8"di ea de c,t e u" i"di!id a u"o
59

ac5i-iii, a u"ei e/pe ie"e *" )'e a compo tame"tal, ca u ma e a epet, ii )ituaiilo )au a e/e ), ii, e)te e!ide"t c, ea ep e-i"t, u" 'e"ome" u"i!e )al, c5ia &i i"di!i-ii di" lumea a"imal, ela.o 8"d "oi 'o me de compo ta e *" p oce)ul adapt, ii( O di" pe )pecti!, pedagogic,, ea e)te p oce)ul de a)imila e a cu"o&ti"elo &i 'o ma e a p icepe ilo &i dep i"de ilo , p ecum &i p oiecta ea &i de-!olta ea u"o 'u"cii p)i5ice, *")u&i i, t ,),tu i, capacit,i de 'o ma e a pe )o"alit,ii. ote definitorii ale nvrii: O co"duce la o modi'ica e *" cu"oa&te e, *" co"duit,, *" ela.o a ea u"ui "ou compo tame"t( O e)te e-ultat al u"o e/pe ie"e i"di!iduale &i al u"ui e/e ciiu( O e)te 'i"ali-a ea u"ei adapt, i p)i5ice &i p)i5o'i-iologice( O de&i *"!,a ea e)te co"diio"at, de actele *"",)cute, de matu i-a e, de moti!aie, "u )e co"'u"d, cu "ici u"a di"t e ace)tea, e)pecti! )e 'ace 1LH di)ti"cie *"t e p)i5i)mul )e"-o ial, )t uctu a ace)tuia % e'le/e, i")ti"cte, topi)me % te"di"e "ati!e, *"t e te"di"ele de c e&te e &i matu i-a e *"t e o.i&"ui",, *"t e modi'ic, ile co"duitei ca e'ect al i"ge , ii u"o )u.)ta"e + d og, alcool, medicame"te etc. &i *"!,a e( O actul *"!,, ii ati"ge pu"ctul ma/im de de-!olta e, ma"i'e)ta e &i o ga"i-a e la om, *"t uc8t *" de)',&u a ea ace)teia e)te implicat i"di!idul cu *"t egul )i)tem p)i5ic: 'u"cii, 'e"ome"e, capacit,i, p ecum &i elaiile di"t e ace)tea, atitudi"ile )ale 'a, de cu"oa&te e, 'a, de !ia,, e/pe ie"ele p op ii, da &i cele imagi"ate, po)i.ilitatea de a a"ticipa, de a i"!e )a apo tul *"t e pla"u ile g"o)eologice( O ac5i-iio"a ea p i" *"!,a e a u"ei e/pe ie"e "oi pe mite i"di!idului e-ol!a ea u"o )ituaii p o.lematice &i optimi-a ea apo tu ilo )ale cu lumea( O co"i"utul p)i5ologic al *"!,, ii !i-ea-, modi'ica ea )t uctu ii cog"iti!e, a )t, ilo emoio"ale, a )t uctu ii moti!aio"ale, a modelelo compo tame"tale )u. i"'lue"a co"diiilo e/te ioa e &i a p op iilo aciu"i, de aici e!ide"ie ea olului t a")'o mato , modelato al *"!,, ii. ! Envarea #colar: "efiniie: O *"!,a ea &cola , a"ga2ea-, *"t eaga acti!itate p)i5ic, a i"di!idului, implic, &i dete mi", e)t uctu , i ale 'u"ciilo , capacit,ilo , atitudi"ilo &i aptitudi"ilo ace)tuia, a gume"t ce )u)i"e e/i)te"a u"ei latu i i"'o maio"ale &i a u"ei latu i ope aio"ale ale ace)tui p oce) comple/. E)te *" acela&i timp &i u" p oce) )ocial &i u" p oce) i"di!idual( O )e de)',&oa , *" cad e i")tituio"ali-ate, pe .a-a u"o p og ame &cola e &i pla"u i, a!8"d ca )upo t ma"ualele &cola e. E)te o ga"i-at, *" mod )i)tematic, !i-ea-, o.iecti!e, implic, p oiecta e &i a"ticipa e, di i2a e, co"t ol, e!alua e &i deci-ie. Envarea #colar$ ca proces social$ presupune:
60

O acumula ea de c,t e ele! 1i"di!id3 a u"ei e/pe ie"e )ociale 1)e *"!a, p i" e'o t i"di!idual, p i" e/pe ie"a p op ie, di" e/pe ie"a alto a, 'i/at, *" modele3( O u" cad u )ocial co"c et 1&coala ca i")tituie, o ga"i-a ea *" cla)e dup, a"umite c ite ii, e)pecti! g up p)i5o)ocial educaio"al, cu toate implicaiile ce le i"teg ea-,3( O 'i"alit,ile, e)pecti! )copu ile &i o.iecti!ele, 'u"ciile de i!, di" "e!oile )ociale co"c ete( 1LI O t a")mite ea &i 'i/a ea e/pe ie"ei )e eali-ea-, p i" actul comu"ic, ii, cu a2uto ul lim.a2ului, )u. 'o ma )i)temelo co"ceptuale, a p icepe ilo &i dep i"de ilo ( O co"te/te cultu ale &i modele educaio"ale( O ele!ul 1i"di!idul3 )e i"teg ea-, *"t +u" colecti!, pa ticip, ca 'acto acti! la de-!olta ea )ocial,. !a proces individual$ nvarea #colar const n: O a)imila ea de c,t e i"di!id 1ele!3 a u"ui )i)tem de cu"o&ti"e, cultu i, modele compo tame"tale, p icepe i, dep i"de i, pe ca e le !a 'olo)i ca i")t ume"t *" acti!itate( O de&i e)te e/pe ie"a )ocial, ge"e ali-at,, 'ieca e ele! depu"e e'o t pe )o"al *" o ga"i-a ea, )i)temati-a ea, e)t uctu a ea ace)teia *" p op iul )i)tem co"ceptual+compo tame"tal( O apo ta ea )u.iecti!,, i"di!iduali-at, de p op iile a)pi aii, i"te e)e, e/pecta"e, te"di"e, p eocup, i( O co"'e i ea u"ei !alo i, a u"ui )tatut ele!ului, i"di!idului uma" *" ge"e al. Envarea #colar se manifest #i este definit n tripl ipostaz: O ca p oce): 7 *"!,a ea &cola , ecoma"d, pa ticipa ea acti!, a ele!ului la de)',&u a ea ace)tuia, co")t ucie &i eco")t ucie, de)t uctu a e &i e)t uctu a e, i"teg a e &i ei"teg a e a utili-, ii u"o metode acti! pa ticipati!e( 7 *" apo t cu g adul de comple/itate al ac5i-iiilo , *"!,a ea )e eali-ea-, p i"t +o )ucce)iu"e de etape, de 'a-e, ca e implic, ope aii, aciu"i, )t, i, ce )e 'i"ali-ea-, *" modi'ic, i *" g adul de e'lecta e &i apo ta e la ealitatea ele!ului. ? adual, )e t ece de la imagi"e la "oiu"e, de la aciu"e e/te ", la aciu"e i"te io i-at, de)',&u at, *" pla" mi"tal, de la p)eudoco"cepte empi ice la co"cepte &tii"i'ice, de la imp e)ii la emoii )upe ioa e, i"telectuale, de la 'o me !ec5i de compo ta e la 'o me "oi. O ca p odu): 7 *"!,a ea ca p odu), ep e-i"t, u" a")am.lu de ac5i-iii ce pot *m. ,ca di'e ite 'o me+"oiu"i, idei, "o me, capacit,i de ope a e &i p og e)a e a i"'o maiei, compo tame"te, atitudi"i, !alo i, p icepe i, dep i"de i, compo tame"te, co"!i"ge i etc.( 7 p odu)ul )e mate iali-ea-, at8t )u. a)pect ca"titati! c8t &i calitati! &i e)te elati! )ta.il, de "atu , cog"iti!,, a'ecti!, &i acio"al,.
61

O ca 'u"cie de mai muli 'acto i. 1LJ !aracteristicile nvrii #colare sunt: O )e eali-ea-, *" cad ul i")tituio"ali-at, implic, "o me, legi, egulame"t, etc.( O e)te p oce) di i2at di" e/te io &i ti"de ), de!i", u" p oce) )t ict di i2at( O e)te deme ) co"&tie"t( O a e u" ca acte )ec!e"ial( O di)pu"e de ca acte g adual( O p oce) )ocial de elaio"a e pe !e tical, *" )pecial &i pe o i-o"tal,( O a e u" p o"u"at ca acte i"'o mati!+'o mati!. G"!,a ea &cola , )e de'i"e&te at8t p i" ace)te ca acte i)tici, da &i di" pe )pecti!a ei *" p oce)ul de *"!,,m8"t, p oce) ca e e-ult, di" i"te aciu"ea di"t e i")t ui e &i *"!,a e. P oce)ul de i")t ui e p e)upu"e acti!itatea didactic, de p eda e a p o'e)o ilo ia p oce)ul de *"!,a e a e loc *" cad ul acti!it,ii de *"!,a e a ele!ilo . ! 5ecanisme #i procesualitate P i" *"!,a e )e eali-ea-, u" ci cuit comple/ al i"'o maiei de la ecepta e p8", la e'ectua e &i i"!e ) p i" co"e/iu"e i"!e ),, dato it, meca"i)melo auto eglatoa e, a)t'el *"c8t acti!itatea &i co"duita uma", )e modi'ic, *" p oce)ul adapt, ii &i ec5ili. , ii *" elaia cu mediul. Principalele funciuni neuropsihice componente ale strii de nvare sunt: O )ta ea de !eg5e 1ca e pe mite *"elege ea me)a2elo lumii e/te "e3( O )ta ea de o ie"ta e + i"!e)tiga e 1de ate"ie, o ie"tat, c,t e o.iectul *"!,, ii3( O )ta ea a'ectoge", 1!alo i-a e a'ecti!, a co"i"utului *"!,, ii *" apo t cu t e.ui"ele )u.iectului3. Fazele procesului de nvare sunt: O ecepta ea &i *" egi)t a ea mate ialului pe 'o"dul u"ei )t, i de ate"ie ce e. al,( O *"elege ea &i ge"e ali-a ea p i" 'o ma ea de "oiu"ii &i p i"cipii( O 'i/a ea *" memo ie, p,)t a ea *" timp a cu"o&ti"elo &i )toca ea i"'o maiei( O actuali-a ea p i" ep oduce e a cu"o&ti"elo &i t a")'e ul ace)to a. ! Forme$ tipuri #i niveluri de nvare "efinirea tipurilor de nvare: O p i" tipu i de *"!,a e )u"t de"umite di'e itele "i!elu i adapti!e, di'e ite modi'ic, i p)i5ocompo tame"tale *" 'u"cie de e/pe ie"ele i"di!idului, t ,ite, ce i"te !i" *" toate )u.)i)temele ei compo"e"te. 11L

$ipuri fundamentale de nvare:


O *"!,a ea )e"-o io+moto ie 1)e 'o mea-, dep i"de ile de )c i), me ), mu-icale, )po ti!e, te5"ice, p actice etc.3( O *"!,a ea cog"iti!,+i"telectual, 1)e *")u&e)c "oiu"i, ideile, p i"cipiile, teo iile, etc.3( O *"!,a ea )ocio+a'ecti!, 1)e 'o mea-, moti!e, co"!i"ge i, atitudi"i,
62

t ,),tu i de pe )o"alitate etc.3. En cadrul acestor tipuri se pot contura mai multe subtipuri de nvare: O dup coninut: 7 *"!,a ea pa ticipati!, 1*"!,,m ), au-im, ), !edem, etc.3( 7 *"!,a ea !e .al, 1*"!,,m ), !o .im3( 7 *"!,a ea co"ceptual, 1*"!,,m idei, "oiu"i, eguli3( 7 *"!,a ea moto ie. O dup modul de operare cu stimuli: 7 *"!,a ea p i" di)emi"a e( 7 *"!,a ea p i" a)ocie e( 7 *"!,a ea p i" epeta e p i" t a")'e ( 7 *"!,a ea p i" ge"e ali-a e. O dup modul de organizare a informaiei: 7 *"!,a ea algo itmic,( 7 *"!,a ea eu i)tic,( 7 *"!,a ea p og amat,( 7 *"!,a ea c eatoa e. O dup, g adul de !a iaie a )u.iectului *" actul *"!,, ii: 7 *"!,a ea )po"ta",( 7 *"!,a ea "ei"te"io"at,( 7 *"!,a ea late"t,( 7 *"!,a ea "eco"&tie"ti-at, imediat( 7 *"!,a ea *" )ta e de )om" 15ip"opedie3( 7 *"!,a e 5ip"otic,( 7 *"!,a e *" )ta e de !eg5e. ivelurile nvrii: O dup condiiile de realizare: 7 *"!,a ea &cola ,( 7 *"!,a ea didactic,( 7 *"!,a ea )ocial,. O dup natura e'perienei: 7 *"!,a ea di" e/pe ie", p op ie( 7 *"!,a ea di" e/pe ie"a alto a. O dup scopul urmrit: 7 *"!,a ea 'o mati!,( 111 7 *"!,a ea i"'o mati!,. O dup mecanismele #i operaiile neuropsihice implicate: 7 *"!,a ea p i" co"diio"a e( 7 *"!,a ea p i" imitaie( 7 *"!,a ea p i" *"ce ca e+e oa e( 7 *"!,a ea p i" a"ticipa e &i deci-ie i"!e"ti!,( 7 *"!,a ea p i" c eaie. R% @agnL a conceput un model constituit din opt tipuri de nvare, n funcie de criteriul cantitii #i calitii achiziiilor n sfera comportamental$ ac5i-iiile 'ii"d eali-ate de la )implu la comple/, de la automati)me la co"cepte:
63

O *"!,a e de )em"ale, ca acte i)tic, 'o m, ii e'le/elo co"diio"ate( O *"!,a e p i" leg,tu i, la" de a)ociaii epetate *" timp, al c, o e'ect e)te 'o ma ea )te eotipu ilo di"amice, )peci'ic, depe"de"ilo ( O *"!,a ea *" la", p e)upu"e lega ea u"ei )ucce)iu"i de elaii de tipul 0+R *"t +u" compo tame"t u"ic( O *"!,a ea de a)ociaii !e .ale, a)ocie ea u"o la"u i de )ila.e &i cu!i"te( O *"!,a ea p i" di)c imi"a e + educe ea )au *mpiedica ea u"o )timuli de alt, "atu , dec8t cei ca e compu" )a ci"a de *"!,a e( O *"!,a ea de co"cepte + )t, la .a-a 'o m, ii "oiu"ilo ( O *"!,a ea de eguli( O *"!,a ea p i" e-ol!a ea de p o.leme( ! /eoriile nvrii Ce ceta ea p)i5ologic, e!ide"ia-, co"tu a ea mai multo modele de i"te p eta e: 5odelul asociaionist #i al condiionrii clasice: O Teo ia co"diio", ii cla)ice 1I. P. Pa!lo!, N. Mille 3( O Teo ia co"diio", ii p i" co"tige"itate 1E. ?ut5e 3. 5odelul behaviorist +asociaionist comportamentist-: O Teo ia co"e/io"i)t, 1E. <. T5o 3( O Teo ia co"diio", ii ope a"te 10. 0QY3( O Teo ia .e5a!io i)mului i"te"io"al Za&tept, ii[ 1Tolma"3( O Teo ia meditaiei 1C. O)good3( O Teo ia educe ii )i)tematice a te")iu"ii compo tame"tului 1C. Mull3( O Teo ia e!i-io"i)t, a celo doi 'acto i 1O. M. MoX at3. 5odelul gestaltist: O Teo ia legilo 1p i"cipiilo 3 o ga"i-, ii *"!,, ii 1R. S\5le 3( O Teo ia c8mpului 1<. <eXi"3. 11; 5odelul funcionist + p agmati)t 1"u )u"t teo ii de-!oltate,coe e"te &i )i)tematice3: O Teo ia e/pe ime"tali)t, 1R. RoodXo t5, E. Ro.i")o"3( O Teo ia ec5ili. ului 'u"cio"al de *"!,a e 1E. Clapa ]de3. 5odelul matematic$ informaional #i cibernetic: O Teo ia matematic, a *"!,, ii 1F. Mo)tle 3( O Teo ia e&alo", ii )timulului 1R. E)te)3( O Teo ia modelelo de tip Ma Qo! 1O"ice)cu, Teodo e)cu3( O Teo ii )i)tematice, algo itmice &i i"'o maio"ale 10tel)o"3. 5odelul psihosocial: O Teo ia *"!,, ii p i" imitaie 1N. Mille 3( O Teo ia p oce)elo imediate ale imitaiei 1A. Ka"du a3( O Teo ia compo tame"telo i"te pe )o"ale 1R. Kale)3( O Teo ia e)ociali-, ii p i" mu"c, &i i")t ui e a compo tame"telo de!ia"te 1A. MaQa e"co3. 5odelul operaional #i dinamic: O Teo ia 'o m, ii me"tale 1P. ?alpe i"3( O Teo ia p)i5oge"e-ei ope aiilo me"tale 1@. Piaget3(
64

O Teo ia a"ticip, ii ope aio"ale 1P. Pope)cu3. 5odelul cognitivist: O Teo ia )t uctu al,, ge"etic+cog"iti!, 1?. K u"e 3( O Teo ia o ga"i-ato ilo *"!,, ii !e .ale cog"iti!e 1Ro.i")o"3( O Teo ia *"!,, ii cumulati! ie a 5ice 1R. ?ag"^3. 5odelul integravist: O Teo ia 5olodi"amic, 1R. Tito"e3( O Teo ia *"!,, ii depli"e 1@. Ca oll3. /eoria psihogenezei cuno#tinelor #i operaiilor intelectuale * ,% Piaget ia n considerare: O apo tul *"!,a e + de-!olta e: *"!,a ea e)te )u.o do"at, de-!olt, ii *" timp ce acea)ta *"glo.ea-, de-!olta ea( O ec5ili. ul acomoda e+a)imila e. Asimilarea co")t, *" modi'ic, ile impu)e de o ga"i)m o.iectelo lumii *"co"2u ,toa e, aciu"ea t a")'o matoa e e/e citat, de )u.iect a)up a o.iectului, pe .a-a e/pe ie"ei cog"iti!e &i ope aio"ale a"te ioa e, pe c8"d acomodarea )e e'e , la modi'ica ea co"duitei i"di!idului *" apo t cu )peci'icul &i ca acte i)ticile o.iectului la e)t uctu a ea, eo ga"i-a ea !ec5ilo )c5eme *" apo t cu cele "oi. Ec5ili. ul *"t e acomoda e &i a)imila e ep e-i"t, adapta ea, ca e e)te mi2locit, de *"!,a e. O "onsecinele educaionale: 7 o ga"i-a ea pla"ului de *"!,,m8"t a)t'el *"c8t ), a)igu e t a")'o m, i )t uctu ale p og e)i!e( 116 7 p eci-a ea "atu ii p oce)elo de ac5i-iie p i" ca e copilul a)imilea-,( 7 p eci-a ea co"diiilo cele mai 'a!o a.ile p oce)elo 'o mati!e( 7 O ga"i-a ea )ocial, a acti!it,ilo &cola e. /eoria genetic * cognitiv #i structural * ,% S% 9runer: K u"e a'i m, c, omul "u )e poate .i-ui pe u" p oce) *"t8mpl,to de *"!,a e, el t e.uie di i2at &i implicat ), pa ticipe acti! &i co"&tie"t, )timulat i"depe"de"t ), #de)cope e$, ), co"t ole-e p i" )t ategii )i)tematice de compo tame"t mediul ),u &i cel *"co"2u ,to . Am.ia"a cultu al,, )ocietatea *i o'e , omului mi2loace de aciu"e, de ep e-e"ta e imagi"ati!,, de )im.oli-a e &i de comu"ica e. O ,% 9runer formuleaz urmtoarele principii: 7 de-!olta ea *")eam", de)p i"de ea ,)pu")ului de "atu a imediat, a )timulului, dato it, u"o #p oce)e mediatoa e$( 7 de-!olta ea e)te dete mi"at, de i"te io i-a ea e!e"ime"telo *"t +u" #)i)tem de )toca e$( 7 de-!olta ea i"telectual, implic, capacitatea i"di!idului de a co"&tie"ti-a aciu"i e'ectuate, de a+&i autoe/plica, de a t ece de la compo tame"tul )implu la cel logic( 7 de-!olta ea i"telectual, p e)upu"e i"te aciu"ea *"t e *"d um,to &i cel ca e *"!a,( 7 de-!olta ea i"telectual, )e ca acte i-ea-, p i" c e&te ea capacit,ii de a ope a )imulta" cu mai multe alte "ati!e. ;.
65

VII. PROBLEME TEORETICE I PRACTICE ALE CURRICULUMULUI REFORMA CURRICULUMULUI .N .NVM/NTUL PRIMAR ROM/NESC 1. ANA<I=A CONCEPTE<OR: CURRICU<UM, ARIE CURRICU<AR>, CIC<U CURRICU<AR, CONINUT A< GN4>>MNNTU<UI, 0ITUAIE DE GN4>ARE

v "onceptul de curriculum
Etimologia co"ceptului #cu iculum$1la plu al #cu icula$3 )e a'l, *" lim.a lati",, *" ca e te me"ul #cu iculum$ a e )em"i'icaii multiple, *"), elati! ap opiate: #ale ga e$, #cu ),$, #pa cu ge e$, #d um$, )cu t, p i!i e$, #*" t eac,t$. G" p e-e"t, "u e/i)t, o de'i"iie &i o ope aio"ali-a e u"a"im acceptate ale co"ceptului de #cu iculum$, *"),: a. En sens larg )e de)em"ea-, p i" cu iculum a")am.lul p oce)elo educati!e &i al e/pe ie"elo de *"!,a e p i" ca e t ece ele!ul pe du ata pa cu )ului ),u &cola . .. En sens restr.ns cu iculumul cup i"de a")am.lul acelo docume"te &cola e de tip eglato *" cad ul c, o a )e co")em"ea-, datele e)e"iale p i!i"d p oce)ele educati!e &i e/pe ie"ele de *"!,a e pe ca e &coala le o'e , ele!ului. Ace)t a")am.lu de docume"te poa t,, de egul,, de"umi ea de cu iculum 'o mal )au o'icial 1Cu iculum Naio"al pe"t u G"!,,m8"tul O.ligato iu3. c. !urriculumul se refer la oferta educaional a #colii #i reprezint sistemul e'perienelor de nvare directe #i indirecte oferite 16E educailor #i trite de ace#tia n conte'te formale$ neformale #i chiar informale 1M.Io"e)cu3. ! Arie curricular U"ul di"t e p i"cipiile ca e )tau la .a-a ela.o , ii "oului Pla"+cad u de *"!,,m8"t e)te cel al )eleciei &i ie a 5i-, ii cultu ale% Ace)ta a co"du) la i"teg a ea di)cipli"elo de )tudiu *"t +u" )i)tem, la i"te elaio"a ea lo &i la co")ac a ea co"ceptului de #arie curricular;% Ariile curriculare reprezint domenii ale cunoa#terii care ofer o viziune multi #i Jsau interdisciplinar asupra disciplinelor de studiu +)+a e"u"at la !i-iu"ea t adiio"al,, *" ca e a iile cu icula e cup i"deau a")am.lu i de o.iecte de *"!,,m8"t a.o date mo"odi)cipli"a , *" co"'o mitate cu dome"iul de ce ceta e al 'iec, ei &tii"e pa ticula e3. Ele )u"t )ta.ilite *" mod &tii"i'ic, pe .a-a u"o c ite ii epi)temologice &i p)i5opedagogice( pe du ata &cola it,ii o.ligato ii &i a liceului, a iile cu icula e ,m8" acelea&i, po"de ea lo pe ciclu i &i pe cla)e, 'ii"d, *"), !a ia.il,. G" a a "oa)t ,, Cu iculumul Naio"al e)te )t uctu at pe u m,toa ele #apte arii curriculare: :Aimb #i comunicare;$ :5atematic #i #tiine ale naturii;$ :6m #i societate;$ :Arte;$ :0ducaie fizic #i sport;$ :/ehnologii;$ :!onsiliere #i orientare;% P i"cipiul 'u"cio"alit,ii ecoma"d, adapta ea di)cipli"elo de )tudiu &i, implicit, a a iilo cu icula e la pa ticula it,ile de !8 )t, ale ele!ilo . ! !iclurile curriculare
66

Pe"t u delimita ea di'e itelo )egme"te ale &cola it,ii, )+a co")ac at co"ceptul de #cicluri curriculare; care reprezint periodizri ale #colaritii pe mai muli ani de studiu$ care au n comun anumite finaliti educaionale #i sisteme metodologice% P i" 'i"alit,ile u m, ite &i p i" )t ategiile didactice adoptate, ciclu ile cu icula e t e.uie ), a)igu e co"ti"uitatea deme )ului i")t ucti!+educati! de la o t eapt, de &cola i-a e la alta. )ntroducerea ciclurilor curriculare devine operativ prin: 7 Modi'ic, i *" pla"ul de *"!,,m8"t 1g upa ea o.iectelo de )tudiu( mome"tul i"t oduce ii *" pla"ul+cad u a u"o a"umite di)cipli"e( po"de ea di)cipli"elo *" eco"omia pla"ului3( 7 Modi'ic, i co"ceptuale la "i!elul p og amelo &i al ma"ualelo &cola e( 7 Modi'ic, i de )t ategie didactic,. !urriculumul aional din ara noastr cuprinde urmtoarele cicluri curriculare$ viz.nd obiectivele: 7 !iclul achiziiilor fundamentale 1g ,di"i, + cla)a a II+a3 a e ca o.iecti!e ma2o e acomoda ea la ce i"ele )i)temului &cola &i al'a.eti-a ea i"iial,. Ace)t ciclu cu icula !i-ea-,: a)imila ea eleme"telo de .a-, ale p i"cipalelo lim.a2e co"!e"io"ale 1)c i), 16H citit, calcul a itmetic3( )timula ea copilului *" !ede ea pe cepe ii, cu"oa&te ii &i )t,p8"i ii mediului ap opiat( )timula ea pote"ialului c eati! al copilului, a i"tuiiei &i a imagi"aiei( 'o ma ea moti!, ii pe"t u *"!,a e, *"elea), ca o acti!itate )ocial,( 7 !iclul de dezvoltare 1cla)a a III+a + cla)a a 4I+a3 a e ca o.iecti!e : de-!olta ea ac5i-iiilo li"g!i)tice &i *"cu a2a ea 'olo)i ii lim.ii om8"e, a lim.ii mate "e &i a lim.ilo )t ,i"e pe"t u e/p ima ea *" )ituaii !a iate de comu"ica e( de-!olta ea u"ei g8"di i )t uctu ate &i a compete"ei de a aplica *" p actic, e-ol!a ea de p o.leme( 'amilia i-a ea cu o a.o da e plu idi)cipli"a , a dome"iilo cu"oa&te ii( co")titui ea u"ui )et de !alo i co")o"a"te cu o )ocietate democ atic, &i plu ali)t,( *"cu a2a ea tale"tului, a e/pe ie"ei &i a e/p e)iei *" di'e ite 'o me de a t,( 'o ma ea e)po")a.ilit,ii pe"t u p op ia de-!olta e &i ),",tate( 'o ma ea u"ei atitudi"i e)po")a.ile 'a, de mediu( 7 !iclul de observare #i orientare 1cla)a a 4II+a + cla)a a ID+a3( 7 !iclul de aprofundare 1cla)a a D+a + cla)a a DI+a3( 7 !iclul de specializare 1cla)a a DII + a, cla)a a DIII %a3 1M.Koco&3. ! !oninut al nvm.ntului a% "efinire: Co"i"utu ile *"!,,m8"tului ep e-i"t, u" capitol co")ac at al didacticii. 7 En didactica tradiional, co"i"utul *"!,,m8"tului )e e/p ima *" ge"e al *" cu"o&ti"e, p icepe i &i dep i"de i di" dome"iul &tii"ei, a tei, te5"icii, pe ca e ele!ii le *")u&e)c *" &coal,. 7 En didactica modern$ co"i"utul *"!,,m8"tului )e e'e , la a")am.lul cu"o&ti"elo , a.ilit,ilo , )t ategiilo , atitudi"ilo cog"iti!e, compo tame"telo , p oiectate *" docume"te &cola e o'iciale
67

ca e !i-ea-, )timula ea de-!olt, ii pe )o"alit,ii celo ca e )e i")t uie)c *" pla" i"telectual, mo al, p o'e)io"al, e)tetic, 'i-ic. 7 "in perspectiv curricular$ coninutul nvm.ntului se refer la ansamblul valorilor pedagogice selectate din toate domeniile culturii$ precizate n termeni de cuno#tine$ abiliti$ capaciti$ valori$ modele atitudinale #i comportamentale$ cu influene formative n plan intelectual$ cognitiv$ afectiv$ psihomotor$ moral$ estetic etc%$ care sunt organizate #i repartizate pe cicluri #colare #i care fac obiectul activitilor de predare$ nvare #i evaluare. Teo ia cu iculumului co"tu ea-, o "ou, metodologie de )elecio"a e, p oiecta e &i eali-a e a co"i"utului *"!,,m8"tului, p i" !alo i'ica ea tutu o eleme"telo cu"oa&te ii uma"e, ele!a"te di" pu"ct de !ede e al 'o m, iimodel, ii pe )o"alit,ii, la "i!elul 'iec, ei t epte &i di)cipli"e &cola e. 16I b% "imensiunea global a coninutului nvm.ntului: Comple/itatea co"ceptului de co"i"ut al *"!,,m8"tului 'ace ca dime")iu"ea )a glo.al, ), i"clud, u" curriculm comun, "umit &i t u"c5i comu" de cultu , ge"e al, &i u" curriculum difereniat% 7 !urriculumul comun sau trunchiul de cultur general a)igu , 'u"dame"tul 'o m, ii &i de-!olt, ii pe )o"alit,ii pe toat, pe ioada &cola it,ii, p i": ela.o a ea u"o p og ame de )tudii ide"tice *" *"!,,m8"tul ge"e al o.ligato iu( p elu"gi ea cu iculumului comu" *" cultu a de p o'il 1*" *"!,,m8"tul liceal3 &i de )pecialitate 1*" *"!,,m8"tul p o'e)io"al3( ap o'u"da ea cu iculumului comu" la "i!elu i adec!ate dome"iului de )tudiu *" p imii doi a"i de )tudii u"i!e )ita e3( 7 !urriculumul difereniat o'e , po)i.ilitatea eali-, ii u"ui *"!,,m8"t i"di!iduali-at, p o'ilat, )peciali-at. O'e , u m,toa ele opo tu"it,i: po)i.ilitatea u"o cu )u i opio"ale( po)i.ilitatea ca"ali-, ii cultu ii de p o'il )p e a"umite dome"ii de )pecialitate, *" *"!,,m8"tul liceal( po)i.ilitatea 'o m, ii p o'e)io"ale comple/e, *" cad ul p o'ilului de )tudiu di" *"!,,m8"tul )upe io . Selectarea coninutului nvm.ntului n conte'tul curriculumului comun #i al curriculumului difereniat creeaz premisele elaborrii unor programe individualizate$ care s includ elemente ale curriculumului local #i ale curriculumului ascuns 1M.Io"e)cu3. c% !aracteristicile coninutului nvm.ntului: Di" pe )pecti!, cu icula , ca acte i)ticile co"i"utului *"!,,m8"tului )u"t: 7 Ca acte ul elati! )ta.il( 7 Ca acte ul di"amic( 7 E)te )u.o do"at 'i"alit,ilo , )copu ilo &i o.iecti!elo educaio"ale( 7 Cup i"de eleme"te !a iate( 7 A e ca acte glo.al, da )e ca acte i-ea-, &i p i" di!e )i'ica e( 7 P e-i"t, o comple/itate c e)c8"d, pe m,)u a t ece ii de la u" ciclu cu icula la altul( 7 E)te u" co"cept )u.o do"at celui de co"i"ut al educaiei( 7 E)te !ecto ul p i"cipal al p oce)ului de *"!,,m8"t &i dei"e u" loc
68

ce"t al *" a")am.lul compo"e"telo de *"!,,m8"t( 7 Co"i"e *" p imul 8"d me)a2e )ema"tice, da e)te *")oit ade)ea &i de me)a2e ecto)ema"tice 1compo"e"te a'ecti!e, emoio"ale, t ,i i, ge)tu i, atitudi"i, elaii i"te pe )o"ale etc.3. d% Sursele coninutului nvm.ntului: <a .a-a co"i"utului *"!,,m8"tului )tau di!e )e )u )e )au epe e ale dime")io", ii )ale, a'late *" p e-e"t *"t +u" p oce) de multiplica e &i *"t ep,t u"de e: 7 Ac5i-iiile di" &tii"ele e/acte &i )ociouma"e( 16J 7 Cultu a &i a ta( 7 Ac5i-iiile di" te5"ologie( 7 A)pi aiile celo ce )e i")t uie)c( 7 Ac5i-iiile ce cet, ii pedagogice( 7 0po tul &i tu i)mul( 7 P o.lematica lumii co"tempo a"e( 7 Ca acte i)ticile pieei mu"cii( 7 4iito ologia &i p o)pecia( 7 Ma))+media 1?.4,idea"u3. e% Factorii care determin coninutul nvm.ntului 7 Co"cepia ge"e al, de)p e educaie( 7 Co"cepia de)p e cultu , &i de)p e elaia di"t e cultu a ge"e al, &i cea de )pecialitate( 7 Cultu a ge"e al,( 7 Cultu a )ocial,( 7 Co"cepia p)i5ologic, de)p e *"!,a e. f% !riterii de selecionare #i structurare a coninutului nvm.ntului: 7 C ite iile 'ilo)o'ice( 7 C ite iile logico+&tii"i'ice( 7 C ite iile pedagogice( 7 C ite iile p)i5ologice 1M.Io"e)cu3. ! Situaie de nvare Situaia educativ e)te de'i"it, ca fiind comple'ul factorilor e'terni #i interni semnificativi pentru subiect ce interacioneaz unitar #i$ parial$ imprevizibil$ av.nd ca efect restructurri n plan personal% O ice )ituaie "ou, )e co")t uie&te pe .a-a e)t uctu , ii e/pe ie"ei acumulate a"te io &i p i" eali-a ea u"o t a")'e u i di")p e )ituaia 'amilia ,. Situaiile educative pot fi sistematizate n trei mari categorii: 7 Situaii educative nonformale 1 egi-ate de acto i i"!olu"ta i, pu t,toa e de cu iculum a)cu") e-ultat di" i"e/i)te"a u"ei aciu"i 'o mati!e co")ec!e"te &i co"ti"ue3( 7 Situaii educative informale 1 coo do"ate de acto i . e!etai *"t +u" a"umit dome"iu al cu"oa&te ii( )u"t o ie"tate )p e eali-a ea u"o o.iecti!e ce !i" *" *"t8mpi"a ea opiu"ilo eali-ate de )u.ieci3( 7 Situaii educative formale sau pedagogice 1i"clu-8"d )ituaii de *"!,a e, )ituaii de p eda e &i )ituaii de e!alua e3. Pe"t u ide"ti'ica ea pa amet ilo ce pote"ea-, 'u"ciile de 'o ma e &i de
69

de-!olta e ale )ituaiilo educati!e )e iau *" co")ide a e intensitatea$ frecvena #i varietatea intervenientului formativ: a% )ntensitatea interveniei educative: 7 Pe"t u )u.iect, )ituaia "ou, cap,t, )em"i'icaie di" mome"tul *" ca e )ati)'ace a"umite cu io-it,i, c8"d ,)pu"de a"umito t e.ui"e( 1AL 7 G" 'u"cie de a&tept, ile )u.iectului, i"te")itatea i"te !e"iei educati!e e)te pe ceput, di'e e"iat 1o a"umit, )ituaie de *"!,a e e)te , pe"t u u"ii, pu t,toa e de me)a2 educati!, ia pe"t u alii, aceea&i )ituaie ,m8"e "eut , di" pu"ctul de !ede e al modi'ic, ilo p odu)e( 7 Pote"a ea a ti'icial, a i"te")it,ii )ituaiilo educati!e p i" coe ciie )t uctu ea-, compo tame"te ', , u" eal )upo t moti!aio"al, ia pe de alt, pa te, poate ge"e a am.i!ale", cog"iti!,, atitudi"al + a'ecti!, )au p actic+ acio"al,. b% Frecvena cu ca e aceea&i )ituaie educati!, e!i"e, t imite la a"ali-a ea apo tului ca"titate+calitate: 7 U" "um, ma e de epetiii ca e dep,&e&te p agul ma/imal acceptat de )u.iect duc la t a")'o ma ea )oluio", ii )ituaiilo *"t +o .a"al, ep oduce e a )c5emelo acio"ale( 7 4a ia.ila calitate , *" co"diiile me"i"e ii i"te")it,ii t ,i ilo , dete mi", a"ga2a ea acti!, &i e/p e)i!, a )u.iectului *" )ituaia c eat,. c% Iarietatea situaiilor educative a e ca p i"cipal e'ect ge"e ali-a ea &i i"te io i-a ea cumulului de cu"o&ti"e, capacit,i &i dep i"de i, )ati)',c8"d &i impe ati!ul t a")'e a.ilit,ii 1?.ugui3. Nece)itatea ca ele!ii ), e/plo e-e co"i"utu ile *"!,, ii, ), comu"ice e-ultatele *" p op iul cod de )im.oli-a e ce e &colii crearea conte'telor +situaiilor- de nvare adecvate% G" lip)a lo , multe capacit,i pa ticula e ,m8" *" a'a a educaiei &cola e. 0levii sunt diferii prin profilurile aptitudinale #i intelectuale cu care se nasc$ dar #i prin cile$ situaiile de nvare n care dezvolt% Ca u ma e, &coala t e.uie ), *"cu a2e-e ele!ii *" e-ol!a ea de probleme conte'tualizate$ de tipul celo cu ca e )e !o co"' u"ta *" !ia,, *" )ocietate 1Co")iliul Naio"al pe"t u Cu iculum, ;LL13.

4. RELAIA OBIECTIVE CONINUTURI 1 METODE DE PREDARE .NVARE 1EVALUARE


Noul Cu iculum Naio"al a 'o)t ela.o at pe .a-a u"ui set de principii #i de criterii menite s asigure coerena la nivelul proiectrii #i al dezvoltrii sale% Ele !i-ea-, compo"e"tele de .a-, ale p oce)ului de *"!,,m8"t, 'ii"d e"u"u i )i"tetice ca e e/p im, ca acte i)ticile "oului deme ) cu icula . a% Principii privind curriculumul ca ntreg: 7 Cu iculumul t e.uie ), e'lecte idealul educaio"al al &colii om8"e&ti a&a cum e)te ace)ta de'i"it *" <egea *"!,,m8"tului( 7 Cu iculumul t e.uie ), e)pecte ca acte i)ticile de !8 )t, ale ele!ului, co elate cu p i"cipiile de p)i5ologie a *"!,, ii( 1A1
70

7 Cu iculumul t e.uie ), e'lecte di"amica !alo ilo )ocio+cultu ale )peci'ice u"ei )ociet,i de)c5i)e &i democ atice( 7 Cu iculumul t e.uie ),+i a2ute pe ele!i ),+&i de)cope e di)po"i.ilit,ile &i ), le !alo i'ice la ma/imum *" 'olo)ul lo &i al )ociet,ii. b% Principii privind nvarea: 7 Ele!ii *"!a, *" )tilu i di'e ite &i *" itmu i di'e ite( 7 G"!,a ea p e)upu"e i"!e)tigaii co"ti"ue, e'o t &i autodi)cipli",( 7 G"!,a ea de-!olt, atitudi"i, capacit,i &i co"t i.uie la *")u&i ea de cu"o&ti"e( 7 G"!,a ea t e.uie ), po "ea)c, de la a)pecte ele!a"te pe"t u de-!olta ea pe )o"al, a ele!ului &i pe"t u i")e ia )a *" !iaa )a )ocial,( 7 G"!,a ea )e p oduce p i" )tudiu i"di!idual &i p i" acti!it,i de g up. c% Principii privind predarea: 7 P eda ea t e.uie ), ge"e e-e &i ), )u)i", moti!aia ele!ilo pe"t u *"!,a ea co"ti"u,( 7 P o'e)o ii &i *"!,,to ii t e.uie ), c ee-e opo tu"it,i de *"!,a e di!e )e, ca e ), 'acilite-e ati"ge ea o.iecti!elo p opu)e( 7 P o'e)o ii &i *"!,,to ii t e.uie ), de)cope e &i ), )timule-e aptitudi"ile &i i"te e)ele ele!ilo , 7 P eda ea "u *")eam", "umai t a")mite e de cu"o&ti"e, ci &i de compo tame"te &i de atitudi"i( 7 P eda ea t e.uie ), 'acilite-e t a")'e ul de i"'o maii &i de compete"e de la o di)cipli", la alta( 7 P eda ea t e.uie ), )e de)',&oa e *" co"te/te ca e leag, acti!itatea &cola , de !iaa cotidia",. d. Principii privind evaluarea: 7 E!alua ea e)te o dime")iu"e e)e"ial, a p oce)ului cu icula &i o p actic, e'ecti!, *" cla),( 7 E!alua ea t e.uie ), implice 'olo)i ea u"ei ma i !a iet,i de metode( 7 E!alua ea t e.uie ), 'ie u" p og e) eglato ca e i"'o mea-, age"ii educaio"ali de)p e calitatea acti!it,ii &cola e( 7 E!alua ea t e.uie ),+i co"duc, pe ele!i la o autoap ecie e co ect, &i la o *m.u",t,i e co"ti"u, a pe 'o ma"elo ( 7 E!alua ea )e 'u"dame"tea-, pe )ta"da de cu icula e de pe 'o ma",, o ie"tate )p e ceea ce !a 'i ele!ul la 'i"ali-a ea pa cu )ului ),u &cola &i la i"t a ea *" !iaa )ocial, . !omponentele acestui sistem +obiective$ coninuturi$ strategii$ surse$ evaluare- se ntreptrund #i se condiioneaz reciproc: a% 6biectivele generale #i operaionale$ componente ale idealului educaional$ dete mi", 1i"'lue"ea-,3 )elecia &i !e5icula ea 1A; co"i"utu ilo *" co"co da", cu *"depli"i ea ace)to a. <a 8"dul lo , co"i"utu ile i"'lue"ea-, delimita ea &i pe 'ecio"a ea o.iecti!elo *" co"'o mitate cu 'o a lo i"'o maio"al+'o mati!,, acio"al, &i de i"!e)tigaie(
71

b% Strategiile * metodele$ mi&loacele #i formele de activitate didactice sunt influenate de coninuturi$ obiective #i invers% De e/emplu, u" co"i"ut cu u" p o"u"at ca acte aplicati! !a dete mi"a )t ategii cu ca acte p actic+pa ticipati!. <a 8"dul lo , )t ategiile cu ca acte p actic+aplicati!, pe"t u a+&i *"depli"i o.iecti!ele ope aio"ale )peci'ice, dete mi", )electa ea a"umito co"i"utu i, o ga"i-a ea &i !e5icula ea lo *" co ela e cu g adul, p o'ilul &i 'o mele de *"!,,m8"t, cu p i"cipiile didactice, cu tipologia metodelo didactice etc.( c% 0valuarea !a dete mi"a )elecia &i e/ami"a ea a"umito co"i"utu i, g adul de ati"ge e a o.iecti!elo )ta.ilite, o co")ide a e &i eco")ide a e a metodologiei 'olo)ite. A.o da ea )i)temic, a ace)to compo"e"te )po e&te coe e"a, "i!elul, !aloa ea, pe 'o ma"a &i e'icie"a 'iec, eia *" pa te, c8t &i a *"t egului p oce) i")t ucti!+educati!. De a)eme"ea, pu"e *" aciu"e 'e"ome"ul de 'eed.acQ 1co"e/iu"e i"!e ),3, ca e a)igu , egla2ul &i pe 'ecio"a ea lo co"ti"u, 1I.Ko"ta&3.

5. FACTORI DETERMINANI I SURSE 3ENERATOARE .N ELABORAREA CURRICULUMULUI C# *6#$#!#$ N'7*8"'$ e&te 9 8*e6t't &) )&9#"%) :" !8% adec!at la
p o!oc, ile ', , p ecede"t c, o a t e.uie ), ,)pu"d, ti"e ii a'lai acum pe .,"cile &colii. 0i)temul de *"!,,m8"t a e dato ia &i e)po")a.ilitatea de a*i pregti pentru schimbrile ce vor avea loc la nivel economic$ social$ politic #i cultural$ at.t pe plan intern c.t #i internaional% Cele mai impo ta"te a 'i: 7 ?e"e ali-a ea eco"omiei de pia, &i a )i)temului politic democ atic( 7 Acce)ul de)c5i) la i"'o maie a u"o )egme"te di" ce *" ce mai la gi ale populaiei( 7 C e&te ea i"te depe"de"elo di"t e )ociet,i, cultu i &i te5"ologii pe pla" mo"dial( 7 Acce"tua ea )peciali-, ii la "i!el *"alt, co"comite"t cu 'le/i.ili-a ea &i mo.ilitatea pieei mu"cii *"t +o lume di"amic,. !urriculumul sintetizeaz ansamblul de a#teptri e'primate de #coal fa de un t.nr capabil s rspund cerinelor unor realiti n schimbare% Aceste e'igene se pot rezuma n: 1A6 7 Capacit,i )upe ioa e de g8"di e c itic, &i di!e ge"t,, *" m,)u , ),+i a2ute pe ele!i ), utili-e-e cu"o&ti"ele &i compete"ele do.8"dite *" di'e ite )ituaii p o.lem,( 7 Moti!aia &i di)po"i.ilitatea de a ,)pu"de *" mod adec!at la )c5im.a e, ca p emi), a o ic, ei de-!olt, i pe )o"ale( 7 Capacit,i de i")e ie )ocial, acti!,, al,tu i de u" )et de atitudi"i &i de !alo i pe )o"ali-ate la !iaa u"ei )ociet,i de)c5i)e &i democ atice. Repere strategice de elaborare: 7 Rapo ta ea la di"amica &i la "ece)it,ile actuale, p ecum &i al 'i"alit,ile de pe )pecti!, ale )i)temului om8"e)c de *"!,,m8"t, ge"e ate de e!oluiile )ociet,ii &i 'o mulate *" di!e )e docume"te de
72

politic, educaio"al,( 7 Rapo ta ea la te"di"ele actuale &i la c ite iile i"te "aio"ale ge"e al acceptate *" dome"iul e'o melo cu icula e( 7 Rapo ta ea la acele t adiii ale )i)temului om8"e)c de *"!,,m8"t ca e )u"t pe ti"e"te di" pu"ctul de !ede e al e'o mei *" cu ). )ndicatori pe baza crora se construiesc programele #colare: 7 Ni!elul, !a ietatea &i comple/itatea i"te e)elo educaio"ale ale ele!ilo ( 7 Ritmul multiplic, ii pe ma"e"te a dome"iilo cu"oa&te ii( 7 E/ige"ele 'o m, ii pe )o"alit,ii ele!ului *"t +o lume *" )c5im.a e. 0laborarea !urriculumului aional urmre#te: 7 Adec!a ea cu iculumului la co"te/tul )ocio+cultu al "aio"al( 7 Pe mea.ilitatea cu iculumului 'a, de e!oluiile *" dome"iu *" egi)t ate pe pla" i"te "aio"al( 7 Coe e"a, ma"i'e)tat, at8t la "i!elul elaiei di"t e cu iculum &i 'i"alit,ile )i)temului de *"!,,m8"t, c8t &i la "i!elul di'e itelo compo"e"te i"t i)ece ale ace)tuia( 7 Pe ti"e"a cu iculumului *" apo t cu o.iecti!ele educaio"ale( 7 T a")pa e"a cu iculumului di" pu"ctul de !ede e al tutu o age"ilo educaio"ali implicai( 7 A ticula ea optim, a 'a-elo p oce)ului cu icula *" a")am.lul ),u: p oiecta e, ela.o a e, aplica e, e!i-ui e pe ma"e"t,. )dealul educaional #i finalitile sistemului ep e-i"t, u" )et de a)e iu"i de politic, educaio"al,, ca e co")em"ea-, la "i!elul <egii *"!,,m8"tului p o'ilul de pe )o"alitate de-i a.il la a.)ol!e"ii )i)temului de *"!,,m8"t, *" pe )pecti!a e!oluiei )ociet,ii om8"e&ti. Ace)tea au u" ol eglato , constituind un sistem de referin n elaborarea !urriculumului aional% 7 )dealul educaional al nvm.ntului rom.nesc 1. G"!,,m8"tul u m, e&te eali-a ea idealului educaio"al *"temeiat pe t adiiile uma"i)te, pa !alo ile democ aiei &i pe a)pi aiile )ociet,ii om8"e&ti &i co"t i.uie la p,)t a ea ide"tit,ii "aio"ale( 1AA ;. Idealul educaio"al al &colii om8"e&ti co")t, *" de-!olta ea li.e ,, i"teg al, &i a mo"ioa), a i"di!idualit,ii uma"e, *" 'o ma ea pe )o"alit,ii auto"ome &i c eati!e. A. TIPURI DE CURRICU<UM: CORE CURRICU<UM 1DE KA=>, TRUNCMI COMUN3, CURRICU<UM <A DI0PO=IIA 9CO<II( ANA<I=A RAPORTURI<OR OK<I?ATORIU + OPIONA<, FORMA< + NONFORMA<, NAIONA< + <OCA< <ite atu a de )pecialitate o'e , mai multe po)i.ilit,i de cla)i'ica e a cu iculumului &cola . G"t e di'e itele tipu i de cu iculum e/i)t,, *" mod 'i e)c, multiple i"te aciu"i. Cla)i'ic, ile u m,toa e elie'ea-, )peci'icitatea tipu ilo de cu iculum di" u m,toa ele pe )pecti!e: a. En funcie de criteriul cercetrii fundamentale a curriculumului: 7 !urriculum general 1cu iculum comu", t u"c5i comu" de cultu , ge"e al,, cu iculum ce"t al, co e cu iculum, cu iculum de .a-,3 e)te a)ociat cu o.iecti!ele ge"e ale ale educaiei &i cu co"i"utu ile
73

educaiei ge"e ale+)i)temul de cu"o&ti"e, a.ilit,i i"telectuale &i p actice, compete"e, )tilu i atitudi"ale, )t ategii, modele acio"ale &i compo tame"tale de .a-,, o.ligato ii pe"t u educai pe pa cu )ul p imelo t epte ale &cola it,ii. !ore curriculum e)te u" co"cept o igi"al impu) *" )paiul a"glo+)a/o", co")tituit di" acel t u"c5i comu" de mate ii, o.ligato iu pe"t u toi ele!ii, ia +ca p oce"ta2ocup, p8", la ILP di" totalul di)cipli"elo , e)tul mate iilo 'ii"d )electate ci cum)ta"ial, *" 'u"cie de "e!oile co"c ete, )peciale ale u"o catego ii de ele!i 1C.Cuco&3( 7 !urriculum de profil #i specializat !i-ea-, 'o ma ea &i de-!olta ea compo tame"telo , compete"elo , a.ilit,ilo &i )t ategiilo ca acte i)tice u"o dome"ii ale cu"oa&te ii, ca e *&i g,)e)c co e)po"de"t *" a"umite p o'ilu i de )tudii 1&tii"e uma"i)te, &tii"e e/acte, mu-ic,, a te pla)tice, )po tu i &.a.m.d.3( 7 !urriculum subliminal +curriculum ascuns- cup i"de a")am.lul e/pe ie"elo de *"!,a e &i de-!olta e di ecte )au i"di ecte, e/plicite )au implicite, e-ultate di" am.ia"a educaio"al, &i di" climatul p)i5o)ocial ge"e al, *" ca e )e de)',&oa , acti!itatea i")t ucti!educati!,( 7 !urriculumul informal cup i"de a")am.lul e/pe ie"elo de *"!,a e &i de-!olta e i"di ecte, ca e apa ca u ma e a i"te aciu"ilo celui ca e *"!a, cu mi2loacele de comu"ica e *" ma),, a i"te aciu"ilo di" mediul )ocial, cultu al, eco"omic, 'amilial, al g upului de p iete"i, al comu"it,ii etc. 1AC b% En funcie de criteriul cercetrii aplicative a curriculumului: 7 !urriculumul formal +oficial- e)te cel p e)c i) o'icial, ca e a e u" )tatut 'o mal &i ca e cup i"de toate docume"tele &cola e o'iciale ca e )tau la .a-a p oiect, ii acti!it,ii i")t ucti!+educati!e la toate "i!elele )i)temului &i p oce)ului de *"!,,m8"t. E)te !alidat de 'acto ii educaio"ali de deci-ie &i i"clude u m,toa ele docume"te o'iciale: docume"te de politic, a educaiei, docume"te de politic, &cola ,, pla"u i de *"!,,m8"t, p og ame &cola e &i u"i!e )ita e, g5idu i, *"d um,toa e &i mate iale metodice )upo t, i")t ume"te de e!alua e( 7 !urriculumul recomandat e)te )u)i"ut de g upu i de e/pe i *" educaie )au de auto it,i gu!e "ame"tale &i e)te co")ide at g5id ge"e al pe"t u cad ele didactice( 7 !urriculumul scris a e, de a)eme"ea, ca acte o'icial &i e)te )peci'ic u"ei a"umite i")tituii de *"!,,m8"t( 7 !urriculumul predat )e e'e , la a")am.lul e/pe ie"elo de *"!,a e &i de-!olta e o'e ite de educato i celo educai *" acti!it,ile i")t ucti!+educati!e cu e"te( 7 !urriculumul de suport cup i"de a")am.lul mate ialelo cu icula e au/ilia e: culege i de p o.leme, culege i de te/te, *"d um,toa e didactice, atla)e, )o'tXa e etc.( 7 !urriculumul nvat )e e'e , la ceea ce educaii au a)imilat ca u ma e a implic, ii lo *" acti!it,ile i")t ucti!+educati!e( 7 !urriculumul testat )e e'e , la e/pe ie"ele de *"!,a e &i de-!olta e
74

ap eciate &i e!aluate cu a2uto ul u"o p o.e de e!alua e. c% En funcie de criteriul epistemologic: 7 !urriculum formal +currriculum oficial-4 7 !urriculum comun +cu iculum ge"e al, t u"c5i comu" de cultu , ge"e al,, cu iculum ce"t al, co e+cu iculum, cu iculum de .a-,3( 7 !urriculum specializat4 7 !urriculum ascuns +curiculum subliminal-4 7 !urriculum informal4 7 !urriculum neformalJnonformal ca e !i-ea-, o.iecti!ele &i co"i"utu ile acti!it,ilo i")t ucti!+educati!e "e'o maleT"o"'o male, ca e au ca acte opio"al, )u"t compleme"ta e &colii, )t uctu ate &i o ga"i-ate *"t +u" cad u i")tituio"ali-at e/t a&cola 1de e/emplu *" clu.u i, a)ociaii a ti)tice &i )po ti!e, ca)e ale ele!ilo &i )tude"ilo , ta.e e etc.3( 7 !urriculum local ca e i"clude o'e tele de o.iecti!e &i co"i"utu i ale acti!it,ilo i")t ucti!+educati!e p opu)e de c,t e i")pecto atele &cola e 1&i aplica.ile la "i!el te ito ial3 )au c5ia de c,t e u"it,ile de *"!,,m8"t, *" 'u"cie de "ece)it,ile p op ii &i de )olicit, ile *" egi)t ate. 1AE d. /ipologia +#i terminologia- !urriculumului aional operant n cadrul sistemului de nvm.nt din Rom.nia: 7 !urriculumul nucleu * ep e-i"t, ap o/imati! HLP di" Cu iculumul Naio"al, t u"c5iul comu", o.ligato iu, adic, "um, ul mi"im de o e de la 'ieca e di)cipli", o.ligato ie p e!,-ut, *" pla"ul de *"!,,m8"t. El ep e-i"t, u"icul )i)tem de e'e i", pe"t u e!alu, ile &i e/ami", ile e/te "e1"aio"ale3 di" )i)tem &i pe"t u ela.o a ea )ta"da delo cu icula e de pe 'o ma",( 7 !urriculumul la decizia #colii a)igu , di'e e"a de o e di"t e cu iculumul "ucleu &i "um, ul mi"im )au ma/im de o e pe ),pt,m8",, pe"t u 'ieca e di)cipli", &cola , p e!,-ut, *" pla"u ilecad u de *"!,,m8"t, pe a" de )tudiu. Compleme"ta cu iculumului "ucleu, &coala poate o'e i u m,toa ele tipu i de cu iculum: cu iculum e/ti"), cu iculum "ucleu ap o'u"dat, cu iculum ela.o at *" &coal,: B !urriculumul e'tins e)te acel tip de p oiect pedagogic ca e a e la .a-, *"t eaga p og am, &cola , a di)cipli"ei, at8t eleme"tele de co"i"ut o.ligato ii, c8t &i cele 'acultati!e( Di'e e"a p8", la "um, ul ma/im de o e p e!,-ute pe"t u o a"umit, di)cipli", )e a)igu , p i" *m.og,i ea o'e tei de co"i"utu i p e!,-ute de cu iculumul "ucleu( B !uriculumul nucleu aprofundat e)te acel tip de p oiect pedagogic ca e a e la .a-, e/clu)i! t u"c5iul comu", e)pecti! eleme"tele de co"i"ut o.ligato ii. Di'e e"a p8", la "um, ul ma/im de o e p e!,-ute pe"t u o a"umit, di)cipli", )e a)igu , p i" elua ea &i ap o'u"da ea cu iculumului "ucleu, e)pecti! p i" di!e )i'ica ea acti!it,ilo de *"!,a e( B !urriculumul elaborat n #coal e)te acel tip de p oiect pedagogic
75

ca e co"i"e, cu )tatut opio"al, di!e )e di)cipli"e de )tudiu p opu)e de i")tituia de *"!,,m8"t )au ale)e di" li)ta ela.o at, de mi"i)te . Fieca e p o'e)o a e opo tu"itatea de a pa ticipa *" mod di ect la ela.o a ea cu iculumului, 'u"cie de co"diiile co"c ete *" ca e )e !a de)',&u a acti!itatea didactic,. Di)cipli"ele opio"ale )e pot p oiecta *" !i-iu"e mo"odi)cipli"a ,, la "i!elul u"ei a ii cu icula e )au la "i!elul mai multo a ii cu icula e. Cu iculumul ela.o at *" &coal, "u co")tituie o.iectul e!alu, ilo &i e/ami", ilo e/te "e, "aio"ale. P o'e)o ului ca e ela.o ea-, ace)t tip de cu iculum *i e!i"e )a ci"a de a p oiecta, pe l8"g, o.iecti!ele educaio"ale &i co"i"utu ile i")t ucti!+educati!e, compete"ele &i pe 'o ma"ele a&teptate de la ele!i, p ecum &i p o.ele de e!alua e co e)pu"-,toa e 1M.Koco&3. 1AH C. ORIENT>RI 9I PRACTICI NOI GN OR?ANI=AREA CURRICU<UMU<UI: INTERDI0CIP<INARITATE, OR?ANI=ARE MODU<AR>, OR?ANI=ARE DE TIP INTE?RAT, CURRICU<UM DIFERENIAT 9I PER0ONA<I=AT. Multiplica ea )u )elo *"!,,m8"tului &i acumul, ile cog"iti!e di" di'e itele dome"ii ale cu"oa&te ii impu" "oi )t ategii de dime")io"a e &i de )t uctu a e ale co"i"utu ilo . E'icie"a lo e)te dat, "u "umai de modalitatea de )elecie a i"'o maiilo , pe"t u a li )e a)igu a de)co"ge)tio"a ea, ci &i de )t ategiile de ie a 5i-a e &i o ga"i-a e, de compu"e ea &i a ticula ea ace)to a *" comple/e c8t mai ap opiate de ealitatea de)c i), &i de o.iecti!ele educaio"ale p i!i"d eali-a ea u"ei !i-iu"i i"teg ati!e, 5oli)tice la ele!i. ! 6rganizarea interdisciplinar !one'iunea disciplinar cunoa#te patru niveluri de concretizare: 7 5ultidisciplinaritatea apa e ca modalitatea cea mai pui" de-!oltat, a co"e/iu"ii, co")t8"d, mai deg a.,, *" 2u/tapu"e ea u"o eleme"te ale di!e )elo di)cipli"e, pe"t u a pu"e *" lumi", a)pectele lo comu"e( 7 Pluridisciplinaritatea * pu"ctul de pleca e *" )t uctu a ea co"i"utu ilo *l ep e-i"t, o tem,, o )ituaie, o p o.lem, a.o dat, de mai multe di)cipli"e, cu metodologii )peci'ice( p e-i"t, a!a"ta2ul a.o d, ii u"ui 'e"ome" di" di'e ite pe )pecti!e, elie'8"d multiplele )ale elaii cu alte 'e"ome"e di" ealitate( 7 )nterdisciplinaritatea e)te o 'o m, a coope , ii *"t e di)cipli"e di'e ite, cu p i!i e la o p o.lematic, a c, ei comple/itate "u poate 'i )u p i"), dec8t p i"t +o co"!e ge", &i o com.i"a e p ude"t, a mai multo pu"cte de !ede e. U" co"i"ut &cola )t uctu at *" c5ip i"te di)cipli"a e)te mai adec!at ealit,ii de)c i)e &i a)igu , o pe cepe e u"ita ,, coe e"t, a 'e"ome"ologiei e/i)te"iale( 7 /ransdisciplinaritatea e)te !i-at, ca o *"t ep,t u"de e a mai multo di)cipli"e, ca e pot co"duce, *" timp, la co")titui ea de "oi di)cipli"e )au "oi dome"ii ale cu"oa&te ii( de)em"ea-, o "ou, a.o da e a *"!,, ii &cola e, ce"t at, "u pe mate ii, ci #di"colo$ de ace)tea( di)cipli"ele )u"t !alo i'icate ca 'u "i-oa e de )ituaii &i e/pe ie"e de *"!,a e 1C.Cuco&3. !el puin pentru nvm.ntul preuniversitar se pot identifica trei puncte de
76

intrare a interdisciplinaritii 1?.4,idea"u3: 7 Ni!elu i e-e !ate co"cepto ilo , adic, auto ilo de pla"u i, p og ame &i ma"uale &cola e, te)te )au 'i&e de e!alua e( 7 Pu"ctele de i"t a e acce)i.ile *"!,,to ilo &i p o'e)o ilo , *" cad ul p oce)elo de p eda e &i e!alua e( *" ace)t ca-, p og amele ,m8" "e)c5im.ate( 7 P i" i"te mediul acti!it,ilo "o"'o male )au e/t a&cola e. 1AI En funcie de modul cum intervine profesorul$ interdisciplinaritatea se face prin: 7 Co elaii o.ligato ii &i mi"imale, p e!,-ute de p og amele &cola e )au impu)e de logica p ed, ii "oilo cu"o&ti"e( 7 Co"e/iu"i di)cipli"a e )i)tematice &i ela.o ate, ca e co")tituie e/p e)ia u"ei !i-iu"i .i+ )au plu idi)cipli"a e( ace)te co"e/iu"i p e)upu" a"ali-a epi)temologic, a di)cipli"elo &i ide"ti'ica ea co"ceptelo &i metodologiilo comu"e )au ela.o a ea *" ec5ip, a p oiectelo de lecii &i a pla"i'ic, ilo a"uale )au )eme)t iale. Sub raportul modului elaborrii sau al purttorului$ interdisciplinaritatea poate fi: 7 Ce"t at, pe o cultu , .ogat, &i plu idi)cipli"a , a u"ui p o'e)o ( ca-u ile )u"t mai a e &i p e)upu" u"ele i)cu i( 7 Reali-at, *" ec5ipe de p o'e)o i cu )pecialit,i, !i-8"d 'ie "umai u" g up de di)cipli"e p edate la aceea&i cla),, 'ie acelea&i di)cipli"e u m, ite *" dime")iu"ea o i-o"tal,, c8t &i *" cea !e tical,. G" cad ul p oce)elo didactice o.i&"uite$ la discipline diferite$ se pot identifica obiective comune care pot fi$ de asemenea$ prile&uri de realizare a unor cone'iuni disciplinare ce i" de i")pi aia &i de tactul p o'e)o ilo p eg,tii *" pe )pecti!a mo"odi)cipli"a ,. G" acela&i timp, te"di"a de a integra n clas elemente informaionale provenite din mediul informal co")tituie o cale p o'ita.il,, de *"t, i e a )pi itului i"te di)cipli"a . Pregtirea profesorilor pentru organizarea interdisciplinar a coninuturilor: G" !iito modalitatea cea mai !ia.il, de luc u !a 'i luc ul *" ec5ipe de p o'e)o i ca e vor colabora la elaborarea #i desf#urarea curriculumului unei clase, p ecum &i la dimensionarea unor coninuturi 1p i" pla"u i, p og ame, ma"uale3, de)c5i-8"d pe )pecti!e eale !i-iu"ii i"te di)cipli"a e. ! 6rganizarea modular G"!,,m8"tul modula co")t, *" structurarea coninuturilor n moduli didactici$ ace#tia incluz.nd seturi de cuno#tine$ situaii didactice$ activiti #i mi&loace de nvm.nt delimitate$ menite a se plia pe cerinele #i posibilitile unor grupe de elevi% !aracteristici: 7 0e acce"tuea-, 'le/i.ilitatea co"i"utu ilo *" 'u"cie de i"te e)ele &i capacit,ile ele!ilo , de pa ticula it,ilo lo p)i5ice( 7 Cu )u ile modula e p e)upu" aciu"i de )elecie a ele!ilo )au )u"t ' ec!e"tate *" u ma opiu"ilo li.e e ale ace)to a( 7 Ele!ii u mea-, a"umii moduli, *" aco d cu do i"ele &i aptitudi"ile
77

lo , )imulta" cu ' ec!e"ta ea cu )u ilo di" p og amul comu". 1AJ "iferenierea modulilor n ceea ce prive#te dificultatea$ nivelul #i ritmul de lucru: 7 5oduli de recuperare pe"t u ele!ii cu di'icult,i( 7 5oduli de e'plicaii suplimentare pe"t u catego ii de ele!i .u"i )au 'oa te .u"i. !um se realizeaz nvarea modularM 7 Ele!ul optea-, )au i )e )uge ea-, u ma ea u"ui modul pe ca e *l pa cu ge cu a2uto ul p o'e)o ului( 7 0e 'ace e!alua ea e-ultatelo ( 7 G" ca- de "e eu&it,, )e ecoma"d, u" modul i"'e io )au compleme"ta ( 7 Dime")io"a ea modula , a co"i"utului )e 'ace pe"t u u" g up de di)cipli"e ca e u m, e)c di'e e"ie i c5ia *" !ede ea o ie"t, ii p o'e)io"ale a ele!ilo . /emeiul filosofic al structurrii modulare a coninutului e)te holismul$ adic, *"ce ca ea de a co"cepe o totalitate i"'o maio"al, ca u"itate i"teg at, de eleme"te ce *&i pie d t ,),tu ile )ec!e"iale. 7 0t uctu a ea modula , *"le)"e&te cup i"de ea cu"o&ti"elo )peciale *" a")am.lu i logice ca e dep,&e)c ca"titati! &i calitati! ca acte i)ticile )u.u"it,ilo cu icula e( 7 Mai muli moduli )e pot co")t ui *"t +u" la" modula )au o )uit, de moduli ca e pot 'i o'e iiTce ui ele!ilo *" 'u"cie de o.iecti!e )au *" apo t cu i"te e)ele &i aptitudi"ile ace)to a( 7 Plec8"d de la "atu a co"i"utului ci cum)c i) de modul, ace)ta poate 'i ce"t at pe i"'o maii, metode, aciu"i, ope aii de ac5i-iio"at )au, cel mai ade)ea, pe com.i"aii ale ace)to po)i.ilit,i. ! 6rganizarea integrat a coninutului Presupune integrarea unor elemente de coninut particulare n noi structuri e'plicative +noi discipline- care realizeaz un salt : metateoretic; sau : metavaloric;$ prelu.nd #i integr.nd coninuturi esenializate #i resemnificate din perspectiva noii :umbrele; e'plicative mai cuprinztoare +di)cipli"e p ecum : 9tii"ele "atu ii, T e.ui"ele omului, @ocu ile )ociale etc.3. Se poate face prin: 7 I"teg a ea cu"o&ti"elo *" 2u ul u"ui pol &tii"i'ic 1)etu i co"ceptuale, )c5eme ope ato ii, metodologii i"!e)tigati!e3( 7 O do"a ea cu"o&ti"elo c,t e u" pol p actic 1p ecum ce"t ele de i"te e) ale lui O!ide Dec olY + 5 a",, )ecu itate, a'iliaie etc.3( 7 ? upa ea *" 2u ul u"ui pol )ocial 1a)pecte eco"omice, politice, eligioa)e3( 7 I"teg a ea !alo ilo *" 'u"cie de u" pol pe )o"al 1iu.i e, .oal,, 'amilie etc3( 1CL 7 0t uctu a ea i"teg at, eali-ea-, o 2o"ciu"e a o.iecti!elo educaio"ale, a u"o )t uctu i de co"i"utu i co elati!e &i a i"te e)elo
78

&i di)po"i.ilit,ilo acto ilo a"t e"ai *" *"!,a e. O 6rganizarea difereniat #i personalizat a coninuturilor Iizeaz adaptarea procesului instructiv*educativ la posibilitile aptitudinale$ la nivelul intereselor cognitive$ la ritmul #i la stilul de nvare al elevului% !aracteristici: 7 0t ategia di'e e"ie ii cu icula e )e e/p im, p i" trecerea de la : o #coal pentru toi; la :o #coal pentru fiecare;( 7 E)te ecoma"dat, pe co")ide e"te pedagogice &i ca o di ecie a i"teg , ii &i compati.ili-, ii p oce)elo educaio"ale *" )paiul eu oatla"tic( 7 0e 'ace de c,t e p o'e)o *" co"i"utu i , metode de p eda e+*"!,a e, mediu p)i5ologic, )ta"da de de pe 'o ma",( 7 0e e/p im, la "i!elul ele!ului p i" e/te")iu"ea cu"o&ti"elo , p o'u"-imea *"elege ii, itmul &i )tilul de *"!,a e 1c eati!, ep oducti!, i"!e)tigati! etc.3. !um se realizeaz adaptarea curiculumului n acord cu trebuinele de dezvoltare #i de afirmare ale predispoziiilor aptitudinale #i specificeM a% Aa nivel liceal: O ga"i-a ea di'e e"iat, a co"i"utu ilo apa e *" pla"u ile de *"!,,m8"t, co"cepute di'e it 1p i" p opo ia g upelo de di)cipli"e, "atu a di)cipli"elo opio"ale etc.3, *" 'u"cie de p o'ilul liceului( c% Aa nivelul #colii generale: 7 Di'e e"ie ea )e 'ace *" )pecial p i" e/te")iu"ea &i p o'u"-imea cu"o&ti"elo p opu)e )p e *"!,a e &i mult mai pui" p i" "atu a lo 1 cu e/cepia di)cipli"elo opio"ale3. Noile p og ame pe di)cipli"e &i a ii cu icula e las la decizia profesorilor s abordeze fie un curriculum aprofundat$ predarea limit.ndu*se la <8N din program$ n ntreg timpul alocat disciplinei prin planul de nvm.nt 1 )e ad e)ea-, ele!ilo cu i"te e)e cog"iti!e "o male )au mai edu)e, o i ', , p edi)po-iii aptitudi"ale *" dome"iul e)pecti!3, fie s abordeze un curriculum e'tins cu mai mult de <8N$ cu predare n acela#i interval de timp 1)e ad e)ea-, ele!ilo cu p edi)po-iii aptitudi"ale *"alte &i cu i"te e)e deo)e.ite pe"t u a ia cu icula , e)pecti!,3( 7 Pe"t u co e cu iculum, di'e e"ie ea o 'ace p o'e)o ul cla)ei, c8"d di'e e"ie ea )e aplic, *" cad ul aceleia&i cla)e, )au co"duce ea &colii &i cated a, atu"ci c8"d )e optea-, pe"t u p eda ea pe cla)e omoge"e de aptitudi"i 1C.Cuco&3. 1C1 E. DOCUMENTE<E CURRICU<ARE: P<ANU< + CADRU, PRO?RAME 9CO<ARE, MANUA<E<E, MATERIA<E<E 0UPORT 1?MIDURI, PORTOFO<II, CU<E?ERI, MANUA<U< PROFE0ORU<UI ETC.3. METODO<O?IA AP<IC>RII <OR GN 9COA<> G"cep8"d cu a"ul &cola 1JJI+1JJJ, *" Rom8"ia, Cu iculumul Naio"al cup i"de: O !urriculumul aional pentru nvm.ntul obligatoriu% !adru de referin 1docume"t eglato ca e a)igu , coe e"a *" ela.o a ea
79

compo"e"telo )i)temului cu icula , *" te me"i de p oce)e &i p odu)e3 ! Planurilecadru de nvm.nt pentru clasele )*()) Planul* cadru de nvm.nt reprezint documentul curricular oficial elaborat la nivel central$ care stabile#te: 7 A iile cu icula e( 7 O.iectele de )tudiu( 7 Re)u )ele de timp "ece)a e a.o d, ii ace)to a 1M. Io"e)cu3. Ace)t Pla" de *"!,,m8"t a e la .a-, 'i"alit,ile *"!,,m8"tului p eu"i!e )ita &i dou, catego ii de p i"cipii: a% Principii de politic educaional: 7 P i"cipiul de)ce"t ali-, ii &i al 'le/i.ili-, ii 1&colile !o a!ea li.e tatea de a+&i co")t ui )c5eme o a e p op ii, cu pla2e o a e pe"t u di)cipli"ele o.ligato ii &i opio"ale3( 7 P i"cipiul de)co"ge)tio", ii p og amului de )tudiu al ele!ilo , !i-8"du+)e u" mai ma e a"dame"t al *"!,, ii pe 'o"dul u"ui co")um p)i5ic "o mal, ', , 'o , i &i p e)iu"i( 7 P i"cipiul e'icie"ei 1!alo i-a ea *"alt, a tutu o e)u )elo uma"e &i mate iale di" &coli( e!ita ea &oma2ului p i" p eda ea *" ec5ip,, edime")io"a ea "o mei de p eda e, cu )u i opio"ale, acti!it,i de co")ilie e &i de o ie"ta e3( 7 P i"cipiul compati.ili-, ii )i)temului om8"e)c de *"!,,m8"t cu )ta"da dele eu ope"e. b% Principii de generare a noului plan de nvm.nt: 7 P i"cipiul )eleciei &i al ie a 5i-, ii cultu ale 1)ta.ili ea di)cipli"elo &cola e &i g upa ea )au ie a 5i-a ea lo pe catego ii de di)cipli"e3( 7 P i"cipiul 'u"cio"alit,ii 1 aco da ea e/pe ie"ei de *"!,a e pe a ii cu icula e la ca acte i)ticile etapelo o"toge"etice ale ele!ilo &i la e!oluiile di" dome"iul cu"oa&te ii3( 7 P i"cipiul coe e"ei 1i"teg a ea !e tical, &i o i-o"tal, a a iilo cu icula e *" i"te io ul )i)temului &i, *" cad ul a iilo cu icula e, i"teg a ea o.iectelo de )tudiu3( 1C; 7 P i"cipiul egalit,ii &a")elo 1a)igu a ea d eptului 'iec, ui ele! de a )e e/p ima depli", *" aco d cu "i!elu ile )ale aptitudi"ale3( 7 P i"cipiul 'le/i.ilit,ii &i al pa cu )ului i"di!idual 1u" cu iculm di'e e"iat &i pe )o"ali-at )au, alt'el )pu), t ece ea de la o &coal, u"ic, pe"t u toi, la o &coal, pe"t u 'ieca e3( 7 P i"cipiul aco d, ii la )ocial 1 C.Cuco&3. ! Programele #colare Programele #colare sunt documente oficiale care redau sintetic coninuturile nvm.ntului pe ani #colari sau pe cicluri de nvm.nt% Sunt instrumentul didactic principal care descriu condiiile dezirabile pentru reu#ita nvrii$ e'primate n termeni de obiective$ coninuturi #i activiti de nvare% 1Cu iculum Naio"al, 1JJI3 Structura unei programe #colare co"ceput, di" pe )pecti!, cu icula , )e compu"e di"t +o compo"e"t, ge"e al,, !ala.il, pe"t u toate a iile cu icula e
80

&i u"a pa ticula i-at, la o a ie cu icula , a"ume. !omponenta general include: 7 P e-e"ta ea )ucci"t, a )copu ilo tutu o p og amelo a iilo cu icula e di" pla"ul de *"!,,m8"t( 7 P e-e"ta ea o.iecti!elo ge"e ale ale )i)temului de *"!,,m8"t "aio"al( 7 P eci-a ea o.iecti!elo i")t ucti!+educati!e ale "i!elului &i ale p o'ilului de *"!,,m8"t pe"t u ca e au 'o)t co"cepute p og amele( 7 Pla"ul de *"!,,m8"t, *")oit de p eci-, i &i come"ta ii e'e itoa e la a)pectele pa ticula e ale a iei cu icula e e)pecti!e &i elaiile ei cu celelalte a ii cu icula e( 7 P i"cipiile didactice 'u"dame"tale, co elate cu o.iecti!ele i")t ucti!educati!e u m, ite p i" p og ama p opu),. !omponenta particularizat la o arie curricular cup i"de u m,toa ele eleme"te: 7 5odelul didactic al disciplinei sau a ariei curriculare e)pecti!e p e-i"t, o imagi"e )i"tetic, a )t uctu ii i"te "e a di)cipli"ei, )em"i'icati!, pe"t u p oce)ul de p eda eT*"!,a e( 7 6biectivele cadru )u"t o.iecti!e cu u" g ad idicat de ge"e alitate &i comple/itate. Ele )e e'e , la 'o ma ea u"o capacit,i &i atitudi"i )peci'ice di)cipli"ei &i )u"t u m, ite de+a lu"gul mai multo a"i de )tudiu( 7 6biectivele de referin )peci'ic, e-ultatele a&teptate ale *"!,, ii &i u m, e)c p og e)ia *" ac5i-iia de compete"e &i de cu"o&ti"e de la u" a" de )tudiu la altul( 7 !oninuturile )u"t mi2loace p i" ca e )e u m, e&te ati"ge ea o.iecti!elo cad u &i de e'e i", p opu)e. U"it,ile de co"i"ut )u"t 1C6 o ga"i-ate 'ie tematic, 'ie *" co"'o mitate cu dome"iile co")tituti!e ale di!e )elo o.iecte de )tudiu( 7 0'emplele de activiti de nvare )u"t co")t uite a)t'el *"c8t ), po "ea)c, de la e/pe ie"a co"c et, a ele!ului &i ), )e i"teg e-e u"o )t ategii didactice adec!ate co"te/telo !a iate de *"!,a e. P og ama o'e , cel pui" u" e/emplu de a)t'el de acti!it,i pe"t u 'ieca e o.iecti! de e'e i", *" pa te. 7 Sugerarea unor metodologii de predare, *")oite de ecoma"d, i di" dome"iul cu iculum de )upo t( 7 Sugestii privind evaluarea rezultatelor elevilor4 7 Precizarea standardelor naionale de performan ale ele!ilo . 0ta"da dele cu icula e de pe 'o ma", )u"t c ite ii de e!alua e a calit,ii p oce)ului de *"!,a e. 0le reprezint enunuri sintetice$ n msur s indice gradul n care sunt atinse obiectivele curriculare de ctre elevi. Co")tituie )peci'ic, i de pe 'o ma", !i-8"d cu"o&ti"ele, compete"ele &i compo tame"tele )ta.ilite p i" cu iculum. A)igu , co"e/iu"ea *"t e cu iculum &i e!alua e, pe .a-a lo ela.o 8"du+)e "i!elu ile de pe 'o ma",, p ecum &i itemii "ece)a i p o.elo de e!alua e. 0ta"da dele )u"t eali-ate pe o.iect de )tudiu &i pe t eapt,
81

de &cola i-a e, pe mi8"d e!ide"ie ea p og e)ului eali-at de ele!i. Ela.o a ea lo a e *" !ede e: 'i"alit,ile pe t eapt, &i pe ciclu de &cola itate( o.iecti!ele cad u &i cele de e'e i", ale di)cipli"ei( ca acte i)ticile p)i5opedagogice ale !8 )tei &cola e !i-ate 1 C.Cuco&3. ! 5anuale #colare alternative 5anualul #colar reprezint documentul #colar oficial care concretizeaz programa #colar a unui obiect de nvm.nt pentru o anumit clas$ trat.nd temeleJunitile de coninut n subtemeJsubuniti de coninut: capitole$ subcapitole$ grupuri de lecii$ secvene de nvare etc% a. Ctilitate : 7 Pe"t u cad ul didactic, ma"ualul e)te u" i")t ume"t de luc u o ie"tati!, u" g5id *" p oiecta ea &i eali-a ea acti!it,ilo didactice( 7 Pe"t u ele!i e)te cel mai impo ta"t i")t ume"t de i"'o ma e &i de luc u, *"t uc8t *"depli"e&te co"comite"t 'u"ciile: i"'o mati!,, 'o mati!,, de autoi")t ui e &i )timulati!,. b% "emersurile de elaborare a unui manual #colar trebuie s aib n vedere: 7 E/ige"e de o di" &tii"i'ic( 7 E/ige"e p)i5opedagogie( 7 E/ige"e de o di" igie"ic( 7 E/ige"e de o di" e)tetic( 7 E/ige"e de o di" eco"omic. Pe"t u o a"umit, t eapt, de &cola itate, cla), &i di)cipli", de )tudiu, pot e/i)ta mai multe manuale #colare alternative. Ele )e .a-ea-, pe modalit,i di'e ite 1CA de a.o da e, t ata e &i ope aio"ali-a e a co"i"utu ilo , ca e co"t i.uie la ati"ge ea o.iecti!elo cad u &i de e'e i", cup i")e *" p og amele &cola e, o.iecti!e ca e )u"t u"ice la "i!el "aio"al 1M.Koco&3. ! @hiduri$ norme metodologice #i materiale suport descriu condiiile de aplicare #i de monitorizare ale procesului curricular #i conin sugestii metodologice% O pa te i"teg a"t, a )t ategiei de a.ilita e cu icula , a profesorilor o co")tituie ela.o a ea &i di'u-a ea de g5idu i metodologice, pac5ete de 'o ma e &i auto'o ma e, li)te de teme pe"t u di!e )e a ii cu icula e &i )uge)tii de eali-a e didactic, a lo . Pentru elevi, *" completa ea ma"ualelo , )e ce ela.o ate &i di!e )i'icate culege i de te/te lite a e, 'ilo)o'ice, culege i de e/e ciii &i p o.leme, )o't didactic, atla)e, c e)tomaii, 'i&e de acti!itate i"depe"de"t, etc. ! 5etodologia de aplicare a% Planul*cadru de nvm.nt e)te o.ligato iu de aplicat pe"t u toate u"it,ile de *"!,,m8"t de acela&i g ad &i p o'il. b% Pe baza Planului*cadru de nvm.nt se alctuiesc schemele orare% "efinirea schemelor orare: 7 Pe .a-a e!alu, ii co"diiilo locale &i a pote"ialului ele!ilo , Co")iliile p o'e)o ale pot 'ace p opu"e i de )c5eme o a e Co")iliului de admi"i)t aie( 7 Co")iliul de admi"i)t aie al &colii !a p e-e"ta pu.lic o'e ta &colii 1po)i.ilit,ile p i!i"d p og amul ma/im, opio"alele &iT)au
82

e/ti"de ile3, ce 8"d p, i"ilo &i ele!ilo ),+&i e/p ime opiu"ile. Co")ulta ea ace)to a de c,t e Co")iliul de admi"i)t aie poate 'i ',cut, p i" mai multe c,i: completa ea de c,t e p, i"i a u"o c5e)tio"a e, !otul e/p imat de p, i"i *" adu"a ea cla)ei )au a &colii, i"!e)ti ea de c,t e p, i"i a ep e-e"ta"ilo lo *" Co")iliul de admi"i)t aie cu pute e de a decide *" "umele lo etc. Fieca e Co")iliu de admi"i)t aie *&i !a alege p op ia cale de co")ulta e a p, i"ilo &i ele!ilo ( 7 De'i"i ea )c5emelo o a e ale cla)elo pe"t u a"ul &cola u m,to )e 'ace p8", la )'8 &itul a"ului &cola *" cu ). b. Realizarea schemei orare 7 0e po "e&te de la ta.elul ca e e/plicitea-, t u"c5iul comu". <a ace)ta )e adaug, o e *" 'u"cie de opiu"ile p i!i"d: "um, ul mi"im )au ma/im de o e pe ),pt,m8",, c8te e/ti"de i, la ce di)cipli"e, c8te opio"ale, di" ce a ii( 7 0c5emele o a e "u )e alc,tuie)c p i" *")uma ea de 2o) *" )u) pe coloa", a "um, ului de o e mi"im, mediu )au ma/imale pla2elo o a e, ci p i" calcula ea *" #-ig+-ag$ a "um, ului mi"im, mediu &i 1CC ma/im de o e ale pla2elo o a e pe di)cipli"e, *" 'u"cie de opiu"ile ele!ilo ( 7 G" )c5emele o a e )e eg,)e)c opio"alele 1Cu iculum Naio"al, 1JJJ3. c% 6rarul O a ul e)te u" docume"t o ga"i-ato ic ce i-!o ,&te di" p e!ede ile pla"ului de *"!,,m8"t. El )e ela.o ea-, de c,t e cad ele didactice pe .a-a pla"ului de *"!,,m8"t &i a )c5emelo o a e. 0e ecoma"d, ), )e ela.o e-e *" coope a e cu ele!ii. Co"diiile u"ui o a .i"e *"tocmit &i e'icie"t )u"t de "atu , e go"omic,, p)i5odidactic, &i de igie"a )tudiului: 7 P og ama ea aio"al, a di)cipli"elo &i acti!it,ilo didactice( 7 P og ama ea o elo "umai *"t +o pa te a -ilei( 7 E!e"tualele o e )au -ile li.e e ), )e pla)e-e *" o a la )'8 &itul -ilei )au al ),pt,m8"ii( 7 Folo)i ea i"te")i!, a o elo p e!,-ute *" o a ( 7 Re)pecta ea de c,t e p o'e)o i a pau-elo . G" co"diiile democ ati-, ii )ociet,ii, de)ce"t ali-, ii educaio"ale, auto"omiei &cola e, <egea *"!,,m8"tului &i alte egleme"t, i co"'e , i")tituiilo &cola e a"umite d eptu i &i li.e t,i *" ela.o a ea &i aplica ea docume"telo &cola e, cu e)pecta ea e/ige"elo &tii"i'ice, p actice, pedagogice &i metodice "ece)a e )ta.ili ii &i pu"e ii #*" ope ,$ a u"ui cu iculum mode ", ele!at, de !aloa e &i e'icie", ideatic, &i acio"al,, ca e ), le a)igu e ac edita ea 1I.Ko"ta&3. 1. CONCEPTU< DE PREDARE. RE<AIA PREDARE+GN4>AREE4A<UARE P oce)ul de *"!,,m8"t de!i"e c8mpul de ma"i'e)ta e a t ei )ec!e"e ca e )e *"t ep,t u"d: p eda ea, *"!,a ea, e!alua ea. ! !onceptul de :predare$ a )u'e it o )e ie de modi'ic, i, do.8"di"d u" co"i"ut tot mai cup i"-,to .
83

"efiniii: O definiia primar co")ide , a ta p ed, ii d ept #a ta aplic, ii u"o )timuli a!8"d ca e-ultat p oduce ea )au p e!e"i ea u"o ,)pu")u i$( )copul i")tituto ului e)te #), p oduc, la 'ii"ele uma"e )c5im., i de-i a.ile &i ), le p e!i", pe cele i"de-i a.ile$ 1T5o "diQe, E. <.3( O n didactica tradiional, *" actul p ed, ii, acce"tul c,dea pe comu"ica ea de cu"o&ti"e gata ',cute, pe ca e ele!ii le a)imilau *" mod pa)i!( O n didactica modern, optica a)up a p ed, ii )+a )c5im.at adical. Te me"ul Wp eda e$ e )i"o"im cu Wi")t ui e$, Wi"'o ma e$, Wcomu"ica e$, Wt a")mite e$: 7 p eda ea e)te o aciu"e de *"-e)t a e )i)tematic, a ele!ilo cu cu"o&ti"e, de *m.og,i e a ep e-e"t, ilo &i "oiu"ilo ace)to a, de co"duce e a acti!it,ii lo i"depe"de"te, de co"t ol &i e!alua e( 7 p eda ea "u )e educe la t a")mite ea u"ui !olum de i"'o maii, ci ea p e)upu"e aciu"i &i ope aii )i)tematice *"t ep i")e *" !ede ea o ga"i-, ii, de)',&u , ii &i *"d um, ii optime a acti!it,ii de *"!,a e de)',&u at, de ele!i( 7 p eda ea )+a t a")'o mat *"t +u" 'acto ca e decla"&ea-,, )timulea-, &i o ie"tea-, a")am.lul acti!it,ilo &cola e ale ele!ilo , p i"t e ca e &i )tudiul i"di!idual, 'i/a ea &i co")olida ea "oului &i ea p e)upu"e &i co"t olul &i e!alua ea co"i"utului e!aluat( 1CI 7 p eda ea a)te p i!it, p edomi"a"t ca o p o.lem, de i"duce e a acti!it,ii de *"!,a e la ele!i &i de o ga"i-a e, di i2a e &i *"d uma e a ace)teia. P i" acti!itatea de *"!,a e pe ca e o i"duce, p eda ea 'acilitea-, 'o ma ea p og e)i!, &i de-!olta ea pe )o"alit,ii ele!ilo . O Prin predare se nelege transmitere de cuno#tine #i formare de tehnici de munc: 7 cuno#tinele )u"t i"'o maii co"de")ate )u. 'o m, de ep e-e"t, i, "oiu"i, p i"cipii etc. cu p i!i e la o.iectele lumii e/te "e &i la elaiile di"t e ele( 7 tehnicile de munc )u"t )egme"te ale acti!it,ii ca e cup i"d mome"te i"'o maio"ale &i moto ii, eu"ite *" )t uctu i u"ita e )u.o do"ate u"o )a ci"i de mu"c, di)ti"cte. Predarea reprezint aciunea comple' a cadrului didactic$ care presupune: 7 p e-e"ta e u"ui mate ial co"c et &iT)au !e .al: date, i"'o maii, e/emple, e!e"ime"te, modele mate iale, modele ideale etc.( 7 o ga"i-a ea &i co"duce ea u"o acti!it,i *" ca e ), )e !alo i'ice mate ialul co"c et &i !e .al o'e it( 7 aco da ea de )p i2i" ele!ilo pe"t u a putea o.)e !a, a"ali-a, compa a, aplica, )i"teti-a, a.)t acti-a &i e'lecta( 7 e/t age ea e)e"ialului 1 *mp eu", cu ele!ii3 &i 'i/a ea lui *" "oiu"i, co"cepte, 2udec,i &i aio"ame"te( 7 ope aio"ali-a ea cu"o&ti"elo ele!ilo , p i" co"cepe ea &i e-ol!a ea de e/e ciii &i p o.leme, de )a ci"i teo etice &i p actice, p i" o ga"i-a ea acti!it,ilo de mu"c, i"depe"de"t,.
84

! !onceptul de nvare "efiniii: O n limba& comun, p i" *"!,a e )e *"elege acti!itatea e'ectuat, *" )copul *")u&i ii a"umito cu"o&ti"e, ale 'o m, ii a"umito dep i"de i )au de-!olt, ii u"o capacit,i( O n sens mai larg$ social, *"!,a ea *")eam", do.8"di e de e/pe ie", &i modi'ica e a compo tame"tului i"di!idual ( O P. F ai))e a at, c, nvarea este un cuv.nt generic, ca e de'i"e&te toate modi'ic, ile de adapta e a compo tame"tului i"di!idual, ce )e p oduc *" cu )ul u"ei p o.e epetate( O dup, E.R. Milga d &i ?. KoXe , nvarea este un proces de achiziie n funcie de e'perien, adic, u" p oce) g aie c, uia a"umite acti!it,i )au co"duite iau "a&te e o i )e modi'ic, *" apo t cu co"diiile !a ia.ile )au epetiti!e ale mediului ( O o definiie a nvrii$ operaional n domeniul #tiinelor educaiei e)te u m,toa ea : nvarea este neleas ca munc intelectual #i fizic desf#urat n mod sistematic de ctre elevi #i ali oameni$ n 1CJ vederea nsu#irii coninutului ideatic #i formrii abilitilor necesare dezvoltrii continue a personalitii% Perspective din care poate fi privit nvarea: 7 *"!,a ea poate 'i p i!it, &i ca act de ela.o a e de ope aii &i de )t ategii mi"tale T cog"iti!e. 0i"tagma ,,ela.o a e de ope aii$ )e e'e , la acti!itatea de co")t ucie )au eco")t ucie mi"tal, a ce!a "ou di" pu"ct de !ede e calitati!, ia ,,ela.o a ea p op ie$ e)te di'e e"a )peci'ic,, "i!elul )upe io al *"!,, ii. Te me"ul ,,)t ategii mi"taleTcog"iti!e$ )e e'e , la p oce)ele &i ope aiile p)i5ice cu a2uto ul c, o a, ele!ul *&i co"t olea-, p op iul ),u compo tame"t *" a)culta e, ecepta e, *"!,a e &i g8"di e ( 7 *"!,a ea "u )e educe la mu"ca la .i ou, *" cla),, aca), )au la .i.liotec,, ci p e)upu"e &i aciu"i p actice *" ca.i"ete, *" la.o atoa e, acolo u"de cele *")u&ite pot 'i 'i/ate &i co")olidate p i" aplicaii p actice( 7 *"!,a ea p e)upu"e timp pe"t u e'lecie &i pe"t u "oi ela.o , i . ! !onceptul de evaluare : 0valuarea a e olul de a m,)u a &i co")tata e'icie"a p oce)ului i")t ucti!educati!, apo tat, la ce i"ele eco"omice &i cultu ale ale )ociet,ii co"tempo a"e. ! Raportul dintre predare nvare * evaluare Predarea #i nvarea: 7 ep e-i"t, dou, p oce)e co elati!e &i coe!oluti!e, dou, )u.)i)teme ca e )u"t &i t e.uie ), 'ie *" apo t de i"te co"diio"a e( 7 e'icie"a p oce)ului de *"!,,m8"t, eu&ita )au "e eu&ita u"ei acti!it,i didactice )e dato ea-, at8t p ed, ii, c8t &i *"!,, ii, ele i"'lue"8"du+)e ecip oc( 7 leg,tu a i"t i")ec, di"t e p eda e &i *"!,a e a 'o)t )u)i"ut, "umai *" pla" teo etic. G" pla" p actic, mult, ! eme, g eutatea )peci'ic, a c,-ut
85

pe p eda e, ceea ce 'ace ca, *" p e-e"t, teo ia &i metodologia i")t ui iiTdidactica ), ai., de e-ol!at *" mod co ect elaia di"t e teac5i"g T p eda ea de c,t e i")tituto , pol al didacticii cla)ice &i lea "i"g T *"!,a ea, acti!itate p op ie ele!ului % ce"t u de i"te e) al pedagogiei mode "e. Predare nvare evaluare 7 p i" e!alua e m,)u ,m e'icie"a p ed, ii &i *"!,, ii, co")tat,m )ucce)ul )au i")ucce)ul p oce)ului i")t ucti!+educati!( 7 evaluarea pune n eviden: O elaia )ucce)+i")ucce) &cola p i!it, ca eali-a e )au "e eali-a e a u"ei )a ci"i, ca mome"t de .ila" al e'o tului depu), ca g ad de ma"i'e)ta e !a ia.il, *" 'u"cie de di'icultatea )a ci"ilo , ca aco d *"t e )olicit, i &i eali-a ea lo ( 1EL O pe 'o ma"a o.i"ut, ca e/p e)ie a "i!elului de p eg,ti e teo etic, &i p actic, la u" elaia p og e) &i eu&it, &cola , p i" apo ta e la 'a-ele i"iiale &i i"te media e, la o.iecti!e, la cu .ele de e!oluie, la c ite iile i"teg , ii )ocio+p o'e)io"ale &i &cola e ulte ioa e( O di)co da"a *"t e ce i"e, a&tept, i &i e-ultate. A"ali-8"d cele de mai )u), putem a'i ma c, p eda ea, *"!,a ea, e!alua ea )e a'l, *"t +o )t 8"), &i pe ma"e"t, leg,tu ,, "e'ii"d !ia.ile )i"gu e. ;. PREDAREA % ACT DE COMUNICARE PEDA?O?IC> EFICIENT> P oce)ul de p eda e % *"!,a e a e la .a-_ comu"ica ea didactic_, pa te i"teg a"t_ a comu"ic, ii uma"e. Reu&ita actului pedagogic depi"de *" ma e pa te de calitatea comu"ic, ii di"t e cei doi poli ai educaiei, i")tituto &i ele!. ! !omunicarea didactic !omunicarea didacticD are c.teva particulariti e)te *"d eptat_ )p e eali-a ea o.iecti!elo p opu)e( O co"i"utu ile ei )u"t pu t,toa e de i")t ui e( O a e u" e'ect de *"!,a e, u m, i"d i"'lue"a ea, modi'ica ea &i )ta.ilitatea compo tame"telo i"di!iduale )au de g up ( O p oduce *"!,a e, educaie &i de-!olta e, p i" implica ea acti!_ a ele!ului *" actul comu"ic, ii. /ipuri de comunicare didactic: O comu"ica ea !e .al_, codi'icat_ logic, a!8"d )copul de+a o'e i co"i"utu i, )ema"tic_, de-!,lui"d )e")u i &i )em"i'icaii, toate eali-ate cu a2uto ul lim.a2ului o al &i )c i) ( O comu"ica ea "e!e .al_ 1"o"!e .al_3, "ecodi'icat_ logic, alc,tuit, di" )t, i a'ecti!e, emoio"ale, e/pe ie"e pe )o"ale, atitudi"i, e/p imate p i" alt'el de lim.a2e, "o"!e.ale 1mimic_, ge)tu i, e/p e)ii3. Structurarea comunicrii didactice$ bazat pe dimensiunea ei oral$ prin prisma teoriei comunicrii: O emi,to ul 1i")tituto ul3( O ecepto ul 1ele!ul, cla)a de ele!i3( O epe to iul emi,to ului 1totalitatea "oiu"ilo , cu"o&ti"elo , p icepe ilo , dep i"de ilo , e/pe ie"ei de ca e di)pu"e cad ul didactic &i cu ca e )e a"ga2ea-, *" actul p ed, ii3(
86

O epe to iul ecepto ului 1ele!ului3 ca e cup i"de a")am.lul cu"o&ti"elo , p icepe ilo , dep i"de ilo , e/pe ie"elo ele!ului( "i!elul de-!olt, ii 'i-ice &i p)i5ice cu ca e )e implic_ *" *"!,a e( O epe to iul comu" al i")tituto ului &i al ele!ului. 1E1 !omunicarea devine posibilD dacD: 7 epe to iile au eleme"te comu"e, )e i"te )ectea-,: emi,to ul poate de!e"i ecepto , &i !ice!e )a. G" ca-ul *" ca e ca"alul de comu"ica e e)te o.tu at de di'e ii 'acto i 1-gomote, !ocea )la._, )up apu"e ea de )u"ete etc.3, )e p oduc pie de i de i"'o maie &i )cade po)i.ilitatea 'o m_ ii acelui epe to iu comu" "ece)a *"elege ii ecip oce.( 7 *"!,a ea e'icie"t_ a e d ept co"diie *"elege ea celo t a")mi)e. I")tituto ul a e u" ol impo ta"t mai ale) *" p eluc a ea i"'o maiilo , pe ca e le e/pu"e dup, o a"umit_ logic_ pedagogic_, ',c8"d ca ace)tea )_ 'ie acce)i.ile ele!ilo 1"i!elului lo de de-!olta e3( 7 olul acti! al i")tituto ului )e e'e _ la filtrarea co"i"utu ilo *"!,, ii p i" )elecia, o ga"i-a ea &i adapta ea lo la )peci'icul cla)ei de ele!i. Factori de care depinde eficacitatea comunicrii: 7 am.ii poli ai educaiei( 7 calitatea t a")mi)iei i"'o maiilo : )t uctu a ea logic_ a co"i"utu ilo , cla itatea, p eci-ia &i pla)ticitatea e/p im, ii ( 7 "i!elul de de-!olta e a )t uctu ilo p)i5ice &i de lim.a2 a ele!ilo : lim.a2ul 'olo)it *" comu"ica ea didactic_ e)te e)e"ial, deoa ece el "u a e acelea&i )em"i'icaii &i pe"t u ele!i, 'ii"d u"eo i mai pui" cu"o)cut ace)to a( pe"t u a e!ita i)cu ile !o .elo goale, lip)ite de )e"), i")tituto ul t e.uie )_ 'ie ate"t cum !a p e-e"ta co"i"utu ile *"!,, ii( e)te "ece)a ca i")tituto ul )_ cu"oa)c, "i!elul eal la ca e )e a'l_ ele!ii di" pu"ct de !ede e al !oca.ula ului &i al cu"o&ti"elo dei"ute *" acel mome"t( 7 g adul de implica e a ele!ilo *" p oce)ul de p eda e +*"!,a e( !one'iunea inversD +retroaciune$ sau feed*bacO-: 7 *")eam", !e i'ica ea i"'o maiilo t a")mi)e, mome"t *" ca e )e i"!e )ea-, cele dou_ olu i: ele!ul de!i"e emi,to , ia i")tituto ul + ecepto al cu"o&ti"elo p e-e"tate a"te io . 0copul 'i"al al deme )ului i")tituto ului "u )e e-um_ doa la a i"'o ma, ci !i-ea-, )c5im.a ea, e!oluia ele!ului. Ke"e'icia ul i"'o maiei, dup, ce a p eluat+o, e)te di)po"i.il la t a")'o ma e p i" aciu"e, *" u ma p oce)ului de *"!,a e ce i"clude &i i"'o maia p imit,. Feed+.acQ+ul ep e-i"t, u" mi2loc e'icie"t de o ie"ta e a *"!,, ii( 7 'eed+.acQ+ul t a")mite )imulta" date, emi,to ului &i ecepto ului, e'e itoa e la: o.)tacolele comu"ic, ii T *"!,, ii( pe )o"alitatea ecepto uluiT ce i"ele emi,to ului( m,)u a *" ca e )+a adaptat me)a2ul T*"!,a ea( 7 daca 'eed % .aQ+ ul e)te o et oaciu"e p i" ca e 'i"alitatea ede!i"e cau-alitate, modalitatea p i" ca e a"ticipa ea 'i"alit,ii ede!i"e cau-alitate e)te "umit, 'eed+'o Xa d. Feed+'o Xa d+ul acio"ea-, 1E;
87

p e!e"ti!, a)igu 8"d co"t olul 'iec, ei )ec!e"e de *"!,a e c,t e 'i"alitatea )a, a&a *"c8t ), )e e!ite, pe c8t po)i.il, e&ecul.1D. Me lo3 Sistemul de codificare #i decodificare co"diio"ea-, calitatea comu"ic, ii: 7 t a")mite ea o ic, ui me)a2 p e)upu"e utili-a ea u"o )em"e )peci'ice : )im.olu i, cu!i"te, te mi"ologii )peci'ice, a u"ui lim.a2. Codul )e e'e _ la totalitatea )em"elo cu )em"i'icaiile lo !e .ale )au "o"!e .ale( 7 p i" et oaciu"e, ele!ii )u"t "e!oii )_ decodi'ice ceea ce le e)te comu"icat pe"t u a g,)i )e")ul at i.uit de i")tituto cu!i"telo &i e/p e)iilo . Mome"tul optim e)te atu"ci c8"d ele!ii )e)i-ea-, )e")ul u"ei comu"ic, i( 7 decoda ea me)a2ului )e eali-ea-, doa dac_ i")tituto ul &i+a adaptat comu"ica ea la "i!elul la ca e )e a'l_ ace&tia 1acea)ta "u *")eam", c_ i")tituto ul, p i" calitatea lui de 'o mato , "u !a i"t oduce eleme"te "oi *" comu"ica ea cu ele!ii pe ca e le !a e/plica, eali-8"d u" alt pa) *" e!oluia lo co"ti"u_3( 7 co"i"utu ile p ea de")e pot c ea p o.leme *" t ece ea de la codi'ica e, la aciu"ea de decodi'ica e. Pe"t u a )e e!ita acea)t_ )ituaie, i")tituto ul poate )egme"ta co"i"utul )au poate e!e"i cu e/plicaii )uplime"ta e, o'e i"d e/emple, co"c eti-, i, )i"o"imii &i compa aii "ece)a e *" a)eme"ea co"diii. Pe icole legate de de ula ea imediat_ a p oce)ului educati! pot ap, ea de o iu"de, *")_ totul po "e&te de la co"diiile *" ca e )e eali-ea-, comu"ica ea i")tituto +ele!, elaie pe ca e )e cl,de&te *"t eg p oce)ul de *"!,a e. 6. STRATE3II I STILURI DE PREDARE E'icie"a o ic, ei aciu"i, i"di'e e"t de "atu a ei 1)ocial,, eco"omic,, educaio"al, etc3 depi"de, *" mod 'i e)c, de i"teg a ea )a *"t +o )t uctu , o ga"i-ato ic, mai ampl, &i mai comple/,, e)pecti! *"t +u" )i)tem, c, uia i )e )u.o do"ea-, di" pu"ct de !ede e al )copu ilo T'i"alit,ilo u m, ite. ! Strategii de predare*nvare "efinirea strategiilor de predare*nvare: O *" )e") la g, putem de'i"i #)t ategia$ ca modalitate de de)',&u a e &i amelio a e a aciu"ilo *"t ep i")e *" !ede ea ati"ge ii u"ui a"umit )cop( O *" )e") pedagogic, co"ceptul de #)t ategie$ )e e'e , la a")am.lul de deci-ii, te5"ici de luc u, p ocedee &i ope aii ca e !i-ea-, mode "i-a ea &i pe 'ecio"a ea compo"e"telo p oce)ului de *"!,,m8"t, *" aco d cu o.iecti!ele ge"e ale ale *"!,,m8"tului &i educaiei( 1E6 O lu8"d *" co")ide a e "oile ac5i-iii di" didactica ge"e al,, )t ategiile de p eda e )e pot de'i"i ca )i)teme de metode, p ocedee, mi2loace &i 'o me de o ga"i-a e a acti!it,ii de i")t ui e, i"teg ate *" )t uctu i ope aio"ale, ca e au la .a-, o !i-iu"e )i)temic, &i ca e )u"t me"ite ), a)igu e o *"!,a e acti!, &i c eatoa e a cu"o&ti"elo &i a.ilit,ilo &i ), aio"ali-e-e p oce)ul i")t ui ii.
88

!aracteristicile strategiilor de predare*nvare : 7 au, *"t +o a"umit, m,)u ,, ca acte "o mati!, da "u au igiditatea u"ei eguli )au a u"ui algo itm de de)',&u a e. Dimpot i!,, ele co")tituie compo"e"ta di"amic, &i de)c5i), a )ituaiilo de i")t ui e, ca acte i-at, de o ma e 'le/i.ilitate &i ela)ticitate i"te ",( 7 deme )ul didactic ge"e al co"tu at p i" )t ategiile educaio"ale "u e)te dete mi"at igu o)( el poate 'i #a2u)tat$ &i adaptat la e!e"ime"tele i")t ui ii &i la co"diiile de p eda e e/i)te"te( imagi"a ea, p oiecta ea &i aplica ea )t ategiilo de i")t ui e ep e-i"t, aciu"i ca e e)te ecoma"da.il ), )e ca acte i-e-e mai mult p i" te"tati!e dec8t p i" ce titudi"i, p i" )pi it de c eaie didactic, &i "u de e/ecuie meca"ic,( depa te de a 'i o )impl, te5"ic, de luc u, )t ategiile didactice poa t,, *" .u", m,)u ,, amp e"ta )tilului didactic, a c eati!it,ii didactice &i a pe )o"alit,ii i")tituto ului. 7 'u"cia )t ategiilo de p eda e+*"!,a e e)te de a )t uctu a &i modela *"l,"ui ea )ituaiilo de *"!,a e *" ca e )u"t pu&i ele!ii &i de a decla"&a la ace&tia meca"i)mele p)i5ologice ale *"!,, ii( 7 eleme"tele compo"e"te ale )t ategiilo de p eda e+*"!,a e alc,tuie)c u" )i)tem( *"t e ele )e )ta.ile)c co"e/iu"i, i"te elaii &i c5ia i"te depe"de"e. O )t ategie didactic, )e poate de)compu"e *"t +o )uit, de ope aii, etape, eguli de de)',&u a e, eguli de deci-ie, co e)pu"-,toa e di'e itelo )ec!e"e ale p ed, ii+*"!,, ii, da )e impu"e p eci-a ea c, 'ieca e deci-ie a)igu , t ece ea la )ec!e"a u m,toa e p i" !alo i'ica ea i"'o maiilo do.8"dite *" etapa a"te ioa ,( 7 )t ategiile didactice "u )e ide"ti'ic, cu )i)temul metodologic pe"t u ca e )+a optat &i "ici cu metoda didactic, de .a-,. Metodele didactice )u"t eleme"te co")tituti!e ale )t ategiei didactice, au ca acte ope aio"al, *"), utili-a ea e/clu)i!, a metodei "u e)te )u'icie"t,, pe"t u ati"ge ea o.iecti!elo 'ii"d "e!oie de o *"t eag, )t ategie. G" timp ce utili-a ea metodei ep e-i"t, o aciu"e ca e !i-ea-, *"!,a ea *" te me"ii u"o pe 'o ma"e imediate, la "i!elul u"ei acti!it,i de p eda e+*"!,a e+e!alua e, )t ategia didactic, !i-ea-, p oce)ul i")t ui ii *" a")am.lul ),u, "u o )i"gu , )ec!e", de i")t ui e( 7 )t ategiile didactice "u )e a)imilea-, cu lecia *"t uc8t ele pot 'i &i t e.uie ), 'ie !alo i'icate "u doa *" cad ul leciilo &i al acti!it,ilo 1EA didactice de)',&u ate *" cla),, ci *" cad ul tutu o tipu ilo de acti!it,i de)',&u ate de .i"omul i")tituto +ele!( 7 )t ategiile didactice au ca acte p o.a.ili)tic, ceea ce *")eam", c, o a"umit, )t ategie didactic,, c5ia dac, e)te 'u"dame"tat, &tii"i'ic &i adec!at, e)u )elo p)i5ologice ale cla)ei, "u poate ga a"ta eu&ita p oce)ului de i")t ui e *"t uc8t e/i)t, u" "um, ma e de !a ia.ile &i )u.!a ia.ile ca e i"te !i" *" ace)t p oce). !riterii de stabilire a strategiilor didactice: O co"cepia pedagogic, &i didactic, ge"e al, a pe ioadei e)pecti!e, p i"cipalele o ie"t, i di" didactica ge"e al, &i di" didactica
89

)pecialit,ii, p ecum &i co"cepia pe )o"al, a cad ului didactic, e-ultat al e/pe ie"ei didactice p op ii( O )i)temul p i"cipiilo didactice ge"e ale &i )i)temul p i"cipiilo didactice )peci'ice di)cipli"ei de )tudiu, ca e, e'e i"du+)e la p o.lematica *"!,, ii, o ie"tea-, &i di i2ea-, i")t ui ea, )t8"d la .a-a a"ali-ei, p oiect, ii, de)',&u , ii &i e!alu, ii lo &tii"i'ice( O o.iecti!ele ge"e ale ale di)cipli"ei de )tudiu, o.iecti!ele i")t ucti!educati!e ale temeiTcapitolului, o.iecti!ul 'u"dame"tal &i o.iecti!ele ope aio"ale ale acti!it,ii didactice, ca e t e.uie ), )e co ele-e &i ), )e a mo"i-e-e cu )t ategiile didactice utili-ate. Pe"t u ati"ge ea di'e itelo tipu i de o.iecti!e 1cog"iti!e, p)i5omoto ii &i a'ecti!moti!aio"ale3 )e co"cep )t ategii di'e ite 1ace)tea )e ce"t ea-, pe o.iecti!ele ope aio"ale, )e adaptea-, tipului ace)to a, da )e di'e e"ia-, 'oa te mult c5ia &i *" cad ul aceluia&i tip de o.iecti!e, 'u"cie de 'i"alitatea co"c et, u m, it,3( O "atu a &i )peci'icul co"i"utului &tii"i'ic ca e 'ace o.iectul acti!it,ii i")t ucti!+educati!e: u"ul &i acela&i co"i"ut poate 'i p edat &i a)imilat *" modu i di'e ite *" 'u"cie de olul pe ca e *l dei" cei doi compo"e"i ai .i"omului educaio"al. Dac, ele!ul e)te cel ca e dei"e olul p i"cipal *" *"!,a e, atu"ci "oul !a 'i *")u&it p i" o.)e !a e di ect,, e/pe ime"t, i, de)cope i i, e/e ciii i"telectuale &i p actice, acti!it,i i"depe"de"te etc, ia dac, i")tituto ul dei"e olul p i"cipal *" *"!,a e, el !a t a")mite ele!ilo "oile cu"o&ti"e p i" e"u"a e, e/pu"e e, deduce e, e/plicaii, demo")t aii, model, i etc.( O cla)a de ele!i pa ticipa"i la acti!itatea i")t ucti!+educati!,, cu pa ticula it,ile )ale: m, imea colecti!ului de ele!i( 7 g adul de omoge"itate )au "eomoge"itate al colecti!ului( 7 "i!elul mediu de p eg,ti e al cla)ei, *" ge"e al, da &i la di)cipli"a e)pecti!,( 7 pa ticula it,ile p)i5ologice de !8 )t, &i i"di!iduale ale ele!ilo ( 1EC 7 "i!elul de de-!olta e i"telectual,, capacitatea de *"!,a e a ele!ilo &i meca"i)mele adoptate de ace&tia( 7 "i!elul moti!aio"al al ele!ilo pe"t u acti!itatea de *"!,a e la di)cipli"a e)pecti!,( 7 )i)temul de i"te e)e &i a)pi aii al ele!ilo ( 7 aptitudi"ile pe ca e ele!ii le au pe"t u o.iectul de )tudiu e)pecti!( O e/pe ie"a de *"!,a e pe ca e o dei" ele!ii, tipul de *"!,a e adec!at )ituaiilo de i")t ui e &i pa ticula it,ilo ele!ilo , legit,ile, teo iile &i co"diiile p)i5ologice &i pedagogice ale *"!,, ii( O "atu a 1e/e ciii, )a ci"i de luc u, acti!it,i p actice etc3 &i 'o mele p o.elo de e!alua e 1de tip )umati!, 'o mati! )au alte "a"te3( O dota ea didactico+mate ial, a &colii, ca acte i)ticile )paiului &cola &i ale mediului de i")t ui e, e)u )ele didactice ale &colii 1compute e, apa atu , audio+!ideo, u)te")ile &i apa atu , de la.o ato , 'ilme, diapo-iti!e, pla"&e, mo")t e etc3 &i e)u )ele ca e pot 'i co"'ecio"ate
90

&iT)au pu)e la di)po-iia ele!ilo de cad ul didactic( O timpul &cola di)po"i.il pe"t u eali-a ea acti!it,ii didactice e)pecti!e % ep e-i"t, o !a ia.il, ca e i"'lue"ea-, *" ma e m,)u , alege ea )t ategiilo didactice( O pe )o"alitatea &i compete"a &tii"i'ic,, p)i5opedagogic, &i metodic, a cad ului didactic, )tilul de acti!itate didactic,, i"ge"io-itatea &i c eati!itatea )a.. !erine psihopedagogice #i metodice ale strategiilor de predare*nvare eficiente: O alege ea )t ategiilo de p eda e+*"!,a e t e.uie ), )e eali-e-e *" mod &tii"i'ic, e)pecti! ), ai., la .a-, a gume"te e'e itoa e la adec!a ea lo la )ituaia de i")t ui e, la e'icie"a lo *" co"diiile e)pecti!e &i "u )impla imp o!i-aie )au i"tuiie a cad ului didactic( O 'u"cia )t ategiilo didactice 'ii"d aceea de a )t uctu a &i modela )ituaiile de *"!,a e *" ca e ele!ii ), 'ie implicai c8t mai acti!, cu c8t "um, ul )a ci"ilo de *"!,a e comu"icate ele!ilo e)te mai ma e &i i"te !e"iile &iT)au pu"ctele de )p i2i" ale cad ului didactic )u"t mai edu)e ca "um, &i co"i"ut, cu at8t )t ategiile didactice )u"t mai e'icie"te( O *"t uc8t *" p oce)ul i")t ucti!+educati! )e u m, e&te a)igu a ea p og e)ului i"telectual al ele!ilo , e)te "ece)a , o a mo"i-a e a )t ategiilo de i")t ui e cu "i!elul de de-!olta e i"telectual, a ele!ilo , da &i o impul)io"a e a e!oluiei ace)to a )p e )tadiul )upe io de de-!olta e i"telectual,( O e)te "ece)a , o a mo"i-a e a )t ategiilo didactice cu moti!aia pe ca e o au ele!ii pe"t u )tudiul di)cipli"ei &i al temei e)pecti!e, da &i 1EE o )timula e a ace)tei moti!aii. Ideal e)te ca moti!a ea ele!ilo ), p ecead, utili-a ea u"ei )t ategii didactice &i *" acela&i timp ), decu g, di" aplica ea ace)teia. ! /a'onomia strategiilor de predare*nvare O !riterii de clasificare a strategiilor didactice: "up gradul de generalitate: 7 ge"e ale 1comu"e mai multo di)cipli"e de )tudiu3( 7 pa ticula e 1)peci'ice u"ei di)cipli"e de )tudiu3. "up caracterul lor: 7 de uti", 1.a-ate pe automati)me igide3( 7 .a-ate pe )i)teme de dep i"de i, pe modu i ge"e ale de a.o da e a p ed, ii pe"t u catego ii de p o.leme( 7 "o!atoa e, c eati!e 1ela.o ate c5ia de c,t e cei ca e p edau3. "up natura obiectivelor pe care sunt centrate: 7 cog"iti!e( 7 acio"ale( 7 a'ecti! + atitudi"ale. "up evoluia g.ndirii elevilor: 7 i"ducti!e( deducti!e( a"alogice( t a")ducti!e( 7 mi/te.
91

"up gradul de diri&are a nvrii e'ist mai multe posibiliti de clasificare: 7 algo itmice 1de *"!,a e igu o) di i2at,3( 7 )emialgo itmice 1de *"!,a e )emii"depe"de"t,3( 7 "ealgo itmice 1de *"!,a e p epo"de e"t i"depe"de"t,3( 7 p e)c i)e 1de di i2a e igu oa), a *"!,, ii3: imitati!e( e/plicati! ep oducti!e 1e/po-iti!e3( e/plicati!+i"tuiti!e 1demo")t ati!e3( algo itmice( p og amate( 7 "ep e)c i)eTpa ticipati!e 1de acti!i-a e a ele!ilo 3: eu i)tice 1e/plicati!+i"!e)tigati!e, i"!e)tigati!+e/plicati!e, de e/plo a e o.)e !ati!,, de e/plo a e e/pe ime"tal,, de de)cope i e, .a-ate pe co"!e )aia eu i)tic,, p o.lemati-a"te, .a-ate pe ce ceta ea *" ec5ip,3( c eati!e 1.a-ate pe o igi"alitatea ele!ilo 3( 7 mi/te: algo itmico+eu i)tice( eu i)tico+algo itmice. ! 0lemente componente ale strategiilor didactice !onceptul de strategie didactic presupune dou aspecte foarte importante: O *" p imul 8"d "e e'e im la modalitatea de com.i"a e &i co ela e a metodelo , p ocedeelo , mi2loacelo &i 'o melo de o ga"i-a e a acti!it,ii didactice *" a&a 'el *"c8t acti!it,ile de p eda e, *"!,a e &i e!alua e ), de!i", c8t mai e'icie"te( O *" al doilea 8"d, e)te de do it ca *"!,a ea ), p e)upu", implica ea depli", a ele!ilo % i"telectual,, mot ic, &i a'ecti!+!oliti!,, ), ai., la 1EH .a-, 1dac, e)te po)i.il3 o acti!itate e/pe ime"tal,, ), )e eali-e-e p i" co"e/iu"i i"te di)cipli"a e, pe u" 'o"d eu i)tic &i p o.lemati-a"t. Principalele elemente constitutive ale unei strategii didactice sunt: O )i)temul 'o melo de o ga"i-a e &i de)',&u a e a acti!it,ii de p eda e*"!,a e( O )i)temul metodologic, e)pecti! )i)temul metodelo &i al p ocedeelo didactice( O )i)temul mi2loacelo de *"!,,m8"t( O modul de a.o da e a p ed, ii &i a *"!,, ii, e)pecti! tipu ile de *"!,a e &i meca"i)mele de a)imila e a cu"o&ti"elo &i a.ilit,ilo de c,t e ele!i. 0lementele componente ale unei strategii didactice acioneaz ca un sistem: *"t e ele )e )ta.ile)c leg,tu i ecip oce &i c5ia i"te co"diio", i, ceea ce 'ace ca apo tul di"t e ele ), 'ie di"amic &i 'le/i.il. <a 8"dul ei, 'ieca e compo"e"t, a )t ategiei didactice ep e-i"t, u" )i)tem alc,tuit di" eleme"te ca e )e *m.i", &i )e )p i2i", ecip oc. ! Stiluri de predare Funciile de predare se realizeaz #i se e'prim prin: O compo tame"te de p eda e )peci'ice( O )tilu i de p eda e. !omportamentele pedagogice : 7 cu"o)c o ma e !a ietate: de o ga"i-a e, de impu"e e, de de-!olta e, de pe )o"ali-a e, de i"te p eta e, de 'eed+.acQ po-iti! &i "egati!, de co"c eti-a e, de a'ecti!itate po-iti!, &i "egati!, etc.( 7 )e co")tituie *" )t uctu i compo tame"tale )au modu i de
92

compo tame"t. Cei mai muli i")tituto i pa ), ai., modu i p op ii, )peci'ice, de a p eda. Atu"ci c8"d u" a"umit mod de a p eda )e aplic, de p e'e i",, ti"de ), e!i", cu egula itate, ), capete o a"umit, )ta.ilitate &i du a.ilitate( el poate co")titui u" )til de p eda e )au acti!itate didactic,. Stilul de activitate didactic: 7 de)em"ea-, 'elul *" ca e i")tituto ul o ga"i-ea-, &i co"duce p oce)ul de *"!,,m8"t, p e)upu"8"d a"umite a.ilit,i, *"dem8", i )au p icepe i di" pa tea ace)tuia( 7 a e u" ca acte pe )o"al, 'ii"d oa ecum u"ic pe"t u 'ieca e i")tituto . El e'lect, co"cepia &i atitudi"ile pedagogice ale ace)tuia, compete"a &i capacitatea lui p o'e)io"al,( 7 di'e itele )tilu i )e pot co")titui *" 'u"cie de c8te!a domi"a"te )au a)pecte co")ta"te ca e pot ), ca acte i-e-e co"duita i")tituto ilo , ca de e/emplu: B de)c5ide ea )p e i"o!aie % *"cli"aie )p e uti",( B ce"t a e )p e a"ga2a ea ele!ului % )u.)titui ea *"!,, ii cu p eda ea( 1EI B ce"t a e pe co"i"ut % p eocupa e pe"t u de-!olta ea ele!ului( B ap opiat % di)ta"t( B pe mi)i! % auto ita ( B "i!el *"alt de e/ige"e % e/ige"e )c,-ute( B p e)c ipie % i"depe"de", etc.( 7 di" pe )pecti!a c eati!it,ii )e ide"ti'ic,: B stilul creativ 1e/i)t, u"ii i")tituto i ca e do!ede)c mai mult, 'le/i.ilitate dec8t alii *" compo tame"tul lo didactic: ace&tia )u"t ecepti!i la ideile &i e/pe ie"ele "oi( )u"t ata&ai compo tame"tului e/plo ati!( ma"i'e)t, *"d ,-"eal,, mai mult, i"depe"de", *" g8"di e &i aciu"ea didactic,( au capacitate de a+&i a)uma i)cu i( ei )u"t di)pu&i ), *"ce ce "oi p actici, "oi p ocedee, idei etc.3( B stilul rutinier 1)u"t &i i")tituto i ca e ma"i'e)t, o )uplee edu),, )u"t igi-i, dogmatici, oa ecum e' acta i la )c5im.a e, la i"o!aie( )u"t *"cli"ai )p e co"!e"io"al, )p e co")e !ato i)m( ace&tia "u )u"t di)pu&i ), accepte dec8t luc u ile ca e co"!e g cu optica lo i"iial,: t atea-,, de o.icei, cu e'u- )olicit, i ce p e)upu" *""oi e3. 7 Prin prisma centrrii pe coninut % pe de-!olta ea pe )o"alit,ii )u"t i")tituto i ata&ai mate iei )au )u.iectelo p edate, )au )u"t i")tituto i ata&ai de-!olt, ii pe )o"alit,ii ele!ilo . Cn bun institutor este acela care este capabil de o mare varietate de stiluri didactice$ av.nd astfel posibilitatea s*#i adapteze munca sa diferitelor circumstane$ s confere predrii fle'ibilitate #i mai mult eficien. C. MODE<E DE DETERMINRE A EFICACIT>II 9I EFICIENEI PRED>RII 9I A COMPORTAMENTU<UI DIDACTIC A< GN4>>TORU<UI 5otivaia necesitii mbuntirii pregtirii nvtorului J institutorului J profesorului:
93

7 *"!,,to ul e/e cit, o p o'e)ie de cea mai ma e impo ta", pe"t u )ocietate: i"e )u. co"t ol &i )u. o *"d uma e e)po")a.il, copii cu !8 )ta cup i"), *"t e E &i 11 a"i( 7 *"!,,to ul e)te p8 g5ia p omotoa e *" 'o ma ea pe )o"alit,ii ele!ului p i" tot ceea ce *"t ep i"de *" acti!itatea cu icula ,. !aracteristicile unui model modern #i eficace al formrii #i perfecionrii continue: 7 )e pu"e acce"tul pe o p eg,ti e pe te me" lu"g, ca e ), de!i", u" )upo t )igu de )u)i"e e a u"ei pute "ice moti!aii p o'e)io"ale a *"!,,to ilo &i a u"ui *"delu"gat e'o t de c eati!itate didactic, ce )e ce e di" pa tea lo ( 7 )e pu"e acce"t pe *")u&i ea u"ei *"alte compete"e p o'e)io"alpedagogice, pe modela ea compo tame"telo didactice "ece)a e e/e cit, ii tutu o 'u"ciilo ce ute de o ga"i-a ea &i co"duce ea p oce)ului de *"!,,m8"t. !aracterul polivalent al calitilor #i funciilor nvtorului: 7 caliti personale, e)e"iale ale pe )o"alit,ii *"!,,to ului )e "um, ,: d ago)tea p, i"tea)c, &i e)pectul pe"t u d eptu ile copilului, atitudi"e c eati!, *" p eda e, calm, ,.da e, pe )e!e e", *" aciu"ile *"t ep i")e, to" cald, ap opiat de )u'letul copilului *m.i"at cu e/ige", m,)u at, 'a, de copii, elaii de dialog, coope a e &i pa te"e iat cu ele!ii ),i &i cu colegii ),i( 7 competena profesional: temei"ica p eg,ti e teo etic, a *"!,,to ilo e)te ap eciat, ca 'ii"d 'u"dame"tal, pe"t u e/e cita ea compete"t, a p o'e)iei de *"!,,to . E/plicaia e )impl,: "u poi 'i u" .u" *"!,,to dac, tu *")ui "u e&ti .i"e 'o mat, educat, dac, "u )t,p8"e&ti cu compete", o.iectele de )tudiu. P eg,ti ea de )pecialitate e)te *"), pe ma"e"t ame"i"at, de i"te !e"ia uit, ii. De aceea, ope aiile de actuali-a e &i 1H6 a)imila e a "oului )u"t de o impo ta", ma2o ,, 'ii"d "ece)a , o docume"ta e pe ma"e"t, a *"!,,to ilo ( 7 calit,ile pe )o"ale &i compete"a p o'e)io"al, a)ociate *"t +o 'o m, u"ita , &i 'i ea)c,, co")tituie o ce i", de c,p,t8i ce t e.uie *"depli"it, de *"!,,to i. Di" ace)t moti!, ap opie ea p eg,ti ii teo etice de o 'oa te .u", p eg,ti e p actic, cap,t, o impo ta", di" ce *" ce mai ma e. Prioritile aciunii educaionale: 7 mode "i-a ea pe petu, a p oce)ului i")t ucti!+educati! impu"e ca metodele aplicate *" p oce)ul p ed, ii ), 'ie c8t mai igu o) )electate, *"t +o 'o m, acce)i.il,, "o!atoa e. P i" diversificarea metodelor, *"!,,to ul !a u m, i *"l,tu a ea plicti)ului, uti"ei, de)c5i-8"d *" )u'letul ele!ului do i"a de *"!,a e *"t +u" mod c eati! &i e'icie"t( 7 leciile de)',&u ate pe .a-a metodelo i"te acti!e duc la eficientizarea p oce)ului p ed, ii *"t +u" co"cept 'acil, at acti!( 7 dezvoltarea ma'imal a capacitilor fiecrui elev4
94

7 asigurarea #anselor egale de acces #i de parcurgere$ de afirmare a fiecrei personaliti &i a g upului &cola co")tituie piat a de *"ce ca e a compete"ei &i d, ui ii *"!,,to ului. Ace)ta t e.uie ),+&i a'i me mai p eg"a"t olul de co")ulta"t, o ga"i-ato &i a"imato ( 7 e)te "ece)a ca *"!,,to ul ), di)pu", de capacitatea de a co")ilia ele!ii, capacitate ce p e)upu"e )e)i-a ea &i e-ol!a ea de p o.leme 'oa te di!e )e &i complicate( 7 *"!,,to ul t e.uie ), aplice c eato la )peci'icul )ituaiei de p eda e, p i"cipalele metode &i te5"ici de acti!itate i"telectual,. Metodele, p ocedeele &i i")t ume"tele !o 'i adec!ate )ituaiilo co"c ete, pe"t u a)igu a ea )ucce)ului &cola ( 7 *"!,,to ul !a aplica p o.e p)i5ologice, !a completa 'i&e de ca acte i-a e, 'i&e p)i5opedagogice, c5e)tio"a e de i"te e)e *" )copul ide"ti'ic, ii aptitudi"ilo ele!ilo &i a de-!olt, ii ace)to a( 7 *"!,,to ul !a aplica p i"cipiile, metodele &i p ocedeele educaiei mo al+ci!ice, e)tetice, democ atice *" p oce)ul 'o m, ii la ele!i a .a-elo co"&tii"ei &i co"duitei( 7 *"!,,to ului t e.uie ), ai., capacitatea &i a.ilitatea de a 'i u" .u" 'o mato &i co"duc,to al colecti!ului de copii( 7 *"!,,to ul, *" toate *mp e2u , ile, t e.uie ), demo")t e-e u" compo tame"t impeca.il, a)t'el *"c8t ), poat, 'i p eluat ca model, ca e/emplu .e"e'ic 'o m, ii copiilo . Acea)ta pe"t u c, t e.uie ), ai tu, ca educato , calit,ile pe ca e le ce i celo lali( 1HA 7 *"!,,to ul t e.uie ), o ga"i-e-e &i ), de)',&oa e acti!it,i co"c ete pe"t u educa ea elaiilo i"te pe )o"ale: coope a e, comu"ica e, competiie, co"'lict, acomoda e pe"t u 'o ma ea u"o dep i"de i &i o.i&"ui"e de co"duit, ci!ili-at,( 7 *"!,,to ul t e.uie ), 'ie co"&tie"t de "ece)itatea autodep,&i ii. Co"&tie"ti-a ea "ea2u")u ilo *" pla"ul e'icie"ei p ed, ii *l !a dete mi"a pe o ica e *"!,,to e)po")a.il ),+&i o ga"i-e-e e'o tu ile *" )'e a autope 'ecio", ii. Anghelin )oana$ i")tituto 9undi# 0leonora$ i")tituto Adariu "iana$ i")tituto 5ehelean !armen$ i")tituto /oader 5arieta$ i")tituto 9coala ?e"e al, N . C A ad I-. METODOLO3IA I TEHNOLO3IA INSTRUIRII 3% "elimitri conceptuale: metodologie$ tehnologie$ strategie$ metod$ procedeu$ mi&loc% Analiza interdependenelor% Rolul integrator al strategiilor didactice <% Sistemul metodelor de instruire% !lasificarea #i caracteristicile principalelor grupe de metode% Specificul metodelor de instruire pentru nvm.ntul primar =% "escrierea metodelor de instruire% Fundamente #i posibiliti de
95

aplicare eficient$ activizatoare$ creativ% )nstruirea asistat de calculator direcie strategic n perfecionarea metodologiei #i tehnologiei instruirii 2% 5i&loace didactice #i suporturi tehnice de instruire: rol$ funcii$ valene formative 18% )nstruirea asistat de calculator direcie strategic n perfecionarea metodologiei #i tehnologiei instruirii 1. DE<IMIT>RI CONCEPTUA<E: METODO<O?IE, TEMNO<O?IE, 0TRATE?IE, METOD>, PROCEDEU, MI@<OC. ANA<I=A INTERDEPENDENE<OR. RO<U< INTE?RATOR A< 0TRATE?II<OR DIDACTICE Dac, cu iculumul actual a e ca )cop eali-a ea de o.iecti!e a/ate pe 'o ma ea &i de-!olta ea ele!ilo , atu"ci mi&loacele instruirii nu se vor mai centra pe nsu#irea de cuno#tine n sine$ ci pe e'ersarea de e'periene$ situaii$ aciuni corespunztoare acestor obiective% Pe leg,tu a ca e )e c eea-, *"t e o.iecti!e, co"i"utu i &i e-ultate 'i"ale )e eg,)e&te metodologia de instruire #i educare, )i)tem de ope a e co"c et,, ca e 'ace apel la a"umite metode &i p ocedee, mi2loace de *"!,,m8"t, 'o me de o ga"i-a e a acti!it,ilo , modu i de elaio"a e cad u didactic % ele!, modu i ma"age iale de co"duce e a aciu"ilo . ! 5etodologia procesului de nvm.nt: 7 reprezint teoria care vizeaz definirea$ clasificarea #i valorificarea metodelor didactice n vederea optimizrii permanente a activitii de predare*nvare*evaluare 10. C i)tea3. 7 p e)upu"e apo ta ea la acti!itatea pedagogic, de 'o ma e+de-!olta e pe ma"e"t, a pe )o"alit,ii a'lat, n str.ns interdependen cu toate elementele componente ale p oce)ului de *"!,,m8"t, p i!ite ca ansamblu structural n deplina lui unitate 1I. Ce g5it3. 1HE Co"ti"uu )upu), pe 'ecio", ii, metodologia instruirii are n vedere urmtoarele tendine: O adapta ea la ce i"ele ce"t , ii i")t ui ii pe ele!, pe acti!i-a ea &i pe di'e e"ie ea, pe )o"ali-a ea 'o m, ii )ale( O o ie"ta ea p io it,ilo metodologice c,t e eali-a ea o.iecti!elo de "atu , 'o mati!,, p i" utili-a ea co"i"utu ilo , pe"t u c8&tiga ea e/pe ie"elo *"!,ate, a capacit,ilo , a a.ilit,ilo ce ute( O o ie"ta ea pa ticip, ii ele!ilo *" *"!,a e, p i" com.i"a ea 'o melo de *"!,a e, a tipu ilo de )t ategii, a p ocedeelo de aplica e a metodelo , p i" i"teg a ea metodic, a mi2loacelo de *"!,,m8"t, p i" alte "a ea 'o melo de o ga"i-a e a i")t ui ii, a !a ie ii )tilu ilo didactice( O t a")'o ma ea t eptat, a metodologiei i")t ui ii di i2ate *"t +o metodologie a autoi")t ui ii. U" alt co"cept *" teo ia i")t ui ii e)te cel de tehnologie a educaieiJinstruirii. El )+a impu) *" ultimele dece"ii, pe"t u a )u.li"ia ideea c, o ice p oce), aciu"e pedagogic,, implic, o a"umit, modalitate elati! e/act, de e-ol!a e, dup, o a"umit, o ga"i-a e+p og ama e, acceptat, d ept
96

co"cepie pedagogic,. ! /ehnologia instruirii 7 indic ansamblul metodelor$ mi&loacelor de cunoa#tere #tiinific prin nvare$ a modurilor de aplicare a datelor #tiinifice la situaii concrete$ de combinare a metodelor #i procedeelor ntr*o concepie unitar de rezolvare a obiectivelor$ arat ce sunt$ ce roluri au$ cum sunt determinate$ ce specific au$ cum coreleaz$ cum se aplic$ cum se combin$ cum se perfecioneaz 1E. @oia3( 7 e)te u"a di"t e cele mai a.o date p o.lematici ale teo iei &i p acticii i")t ui ii deoa ece de'i"e&te c,ile de o.i"e e a cu"oa&te ii, de p eda e, de *"!,a e, de e!alua e( ! 5etoda: "in punct de vedere etimologic: 7 a.o da ea etimologic, a cu!8"tului "e a at, c, metoda *&i p,)t ea-, )em"i'icaia o igi"al,, dedu), di" g ece)cul methodos: odos P cale, d um( metha P c,t e, )p e( methodos P ce ceta e, c,uta e, u m, i e. A)t'el, metoda )+a putea de'i"i: drumul sau calea de urmat n activitatea comun desf#urat de educator #i educai$ pentru mplinirea obiectivelor nvm.ntului #i spre formarea acestora4 En didactica tradiional: 7 modul optimal de organizare al aciunii de instruire, *" m,)u , ), *m.i"e i"tim e'o tu ile p o'e)o ului &i ale ele!ilo ( 1HH 7 este un plan de aciune$ o succesiune de operaii eali-ate *" !ede ea ati"ge ii u"ui )cop, u" i")t ume"t de luc u *" acti!itatea de cu"oa&te e, de 'o ma e &i de-!olta e a a.ilit,ilo ( En didactica modern: 7 e)te *"elea), ca 'ii"d un mod de a proceda pentru a pune elevul ntro situaie de nvare % mai mult )au mai pui" di i2at, % ca e ), )e ap opie cu u"a de ce ceta e &tii"i'ic,, de u m, i e &i de)cope i e a ade!, ului &i de lega e a lui de a)pectele p actice, aplicati!e ale ealit,ii. Privit sub raport funcional #i structural: 7 poate 'i co")ide at, d ept un model sau un ansamblu organizat al procedeelor sau modurilor de eali-a e p actic, a ope aiilo ca e )tau la .a-a aciu"ilo *"t ep i")e *" comu" de p o'e)o &i ele!i &i ca e co"duc *" mod pla"i'icat &i e'icie"t la eali-a ea o.iecti!elo p opu)e. ! Procedeele didactice !aracteristici: 7 a at, modul de aplica e a metodelo pe )ec!e"e, ope aii, )ituaii co"c ete( 7 ele detalia-, metoda, o pa ticula i-ea-,, a at, u" mod de !alo i'ica e al ei &i a at, o te5"ic, limitat, de aciu"e( Relaia metod*procedeu didactic: 7 e'icie"a p actic, a metodei e)te dat, de alege ea, calitatea, u"itatea, com.i"a ea, adec!a ea, o do"a ea &i eo do"a ea p ocedeelo pe ope aiile p ed, ii, *"!,, ii, e!alu, ii. A)t'el ele )u"t co")ide ate
97

d ept te5"ici mai limitate de aciu"e, de e-ol!a e di ect, a u"o ope aii, )ituaii co"c ete 1E. @oia3( 7 p ocedeele )u"t )u.o do"ate 'i"alit,ilo de u m, it p i" i"te mediul metodei date, ia *" cad ul ei, 'ieca e p ocedeu *&i p,)t ea-, )em"i'icaia at8t timp c8t )ituaia o ce e. Fieca e p ocedeu e'icie"t )po e&te !aloa ea metodei *" ca e )e i"teg ea-,, da la 'el poate ),+i aduc, p e2udicii dac, e)te lip)it de e'icie",( 7 elaia metod,+p ocedeu e)te 'oa te di"amic,, ceea ce dete mi", t ece ea cu u&u i", a u"ui te me" *" cel,lalt. De e/emplu, dac, e/plicaia u"ui p o'e)o a)up a u"ui 'e"ome" a domi"at tot cu )ul leciei, ia eali-a ea e/pe ime"tal, a 'e"ome"ului e)pecti! de c,t e ele!i a i"te !e"it doa ca o )ec!e", 1ca u" )implu p ocedeu3, *"t +o alt, lecie luc u ile )e pot i"!e )a: e/pe ime"tul e'ectuat de ele!i ), ocupe locul p epo"de e"t, ia e/plicaia p o'e)o ului ), i"te !i", doa *" a"umite mome"te( 7 di'e e"a ca e t e.uie ',cut, *"t e metoda didactic,, pe de o pa te, &i p ocedeul didactic pe de alt, pa te, co")t, *" 'aptul c, metoda de *"!,,m8"t ep e-i"t, o e"titate mai cup i"-,toa e, pe c8"d p ocedeul 1HI e)te 'ie doa o pa te i"teg a"t, a metodei, 'ie u" eleme"t de )p i2i", 'ie u" mod co"c et de !alo i'ica e a metodei 1D. Me lo3. ! 5i&loacele de nvm.nt !aracteristici: 7 ep e-i"t, i")t ume"tele "atu ale, a ti'iciale, te5"ice 1auditi!e, !i-uale, audio+!i-uale3, i"'o maio"ale, cu ca acte au/ilia *" apo t cu metodele &i p ocedeele didactice( 7 )u"t i")t ume"te )au comple/e i")t ume"tale me"ite ), 'acilite-e t a")mite ea u"o cu"o&ti"e, 'o ma ea u"o p icepe i, dep i"de i, e!alua ea u"o ac5i-iii, !alo i-a ea u"o aplicaii p actice *" cad ul p oce)ului didactic. Rolul mi&loacelor de nvm.nt: 7 'acilitea-, limita ea !e .ali)mului, pu"e ea *" co"tact a ele!ilo cu o.iecte &i 'e"ome"e mai g eu acce)i.ile pe cepe ii di ecte( 7 au &i impo ta"te !i tui 'o mati!e pe"t u *"elege ea, aplica ea, i"te p eta ea a)pectelo ealit,ii, pe"t u )e")i.ili-a ea la p o.leme, *"t, i ea moti!aiei &i i"te e)ului, c5ia educaia e)tetic,. 1C. Cuco&3 /ehnicile de eficientizare a activitii de predare*nvare*evaluare$ respectiv metodele$ procedeele #i mi&loacele didactice$ formeaz structura metodologiei procesului de nvm.nt% ! 0t ategia didactic, !aracteristici: 7 )e apo tea-, la a.o da ea )ituaio"al, a p oce)ului de *"!,,m8"t, po "i"d de la )tudiile p)i5ologice a)up a o.iecti!elo &i e-ultatelo *"!,, ii 1*"t e ace)tea )u"t cup i")e &i )t ategiile cog"iti!e ca dep i"de i, capacit,i ca e gu!e "ea-, compo tame"tul de *"!,a e, de utili-a e a modelului g,)it *" e-ol!a ea )ituaiilo a)em,",toa e )au )ituaii p o.lematice3(
98

7 )t ategia 'ace pa te di" metodologia, a ta p o'e)o ului de a co"duce, e-ol!a )ituaii de i")t ui e 1E. @oia3. El 'olo)e&te *" )i)tem eleme"tele p oce)ului de p eda e+*"!,a e+e!alua e, pe"t u eali-a ea o.iecti!elo *"t +o a"umit, ma"ie ,, opiu"e p ocedu al,, mod com.i"ati!, )til de coo do"a e, model de e-ol!a e tipic, &i optimal,% 0ste a#adar un fapt de management instrucional( 7 0t ategiile didactice 'ac pa te di" te5"ologia didactic, &i reprezint ansambluri de procedee pe"t u co"luc a ea p o'e)o +ele!i *" eali-a ea p ed, ii+*"!,, ii, *" c8mp )peci'ic de 'acto i &i po)i.ilit,i. /ipuri de strategii: O e'pozitiv*euristice, eali-ate p i" com.i"a ea metodelo e/po-iti!e( O algoritmizate, eali-ate p i" com.i"a ea metodelo algo itmice( O evaluativ * stimulative, p i" com.i"a ea metodelo de !e i'ica e, "ota e &i ap ecie e 1I.Nicola3. 1HJ !omponentele pe care se poate construi strategia didactic: O mediul de o ga"i-a e a )ituaiilo de *"!,a e: 'o mal, )emi'o mal, e/t a&cola ( O 'o ma de o ga"i-a e a educailo : i"di!idual,, pe g upe, ' o"tal,( O dup, g adul de e/plicita e a co"i"utu ilo : di ecte, )uge ate, a)cu")e( O dup, dime")iu"ea co"i"utului t a")mi): )ec!e"ial, pe u"it,i tematice, glo.al( O dup, g adul de i"te !e"ie a p o'e)o ului: pe ma"e"t, epi)odic, com.i"at. O Pe l8"g, cele t adiio"ale, )t ategiile mode "e ati"g "oi at i.ute: O olul ele!ilo : e/p im, pu"cte de !ede e p op ii, eali-ea-, )c5im. de idei cu ceilali, a gume"tea-,, caut, *"elege ea, coope ea-, *" e-ol!a ea p o.lemelo ( O olul p o'e)o ului: 'acilitea-, &i mode ea-, *"!,a ea, a2ut, ele!ii ), *"eleag, &i ), e/plice p op iu, e)te pa te"e *" *"!,a e( O modul de eali-a e a *"!,, ii: p edomi"a"t p i" 'o ma e de compete"e, *"!,a e p i" coope a e( O e!alua ea: m,)u a ea &i ap ecie ea compete"elo , acce"t pe eleme"tele calitati!e, !i-ea-, p oce)ul de *"!,a e la 'ieca e ele! 1C. Cuco&3. Strategia ofer criterii pentru construirea aciunilor$ situaiilor de instruire prin: O alege ea o ie"t, ii )p e u" a"umit tip, 'o m,, modalitate de p eda e*"!,a e, de co"duce e a ace)to a( O alege ea a")am.lului optim de metode, mi2loace, 'o me de o ga"i-a e, ca e !e5iculea-, co"i"utu ile *"!,, ii( O i"dica ea co"diiilo , e)u )elo mi"ime "ece)a e *" ati"ge ea u"ui o.iecti! )au a u"ui g up( O co"cepe ea, p oiecta ea pe )ec!e"e a p ed, ii % *"!,, ii + e!alu, ii )au p i"t +o a"ume *"l,"ui e, o do"a e a ace)to a( O g,)i ea )oluiei adec!ate de de'i"i e, alege e, co ela e a )ituaiilo e-ultate di" apo ta ea la o.iecti!e, a"te io p eci-at(
99

O eali-a ea de com.i"aii !a iate ale ace)to eleme"te ale p oce)ului i")t ui ii, at8t la "i!el glo.al, c8t &i la "i!elul u"ei )ituaii co"c ete de p eda e, *"!,a e, pe u" o.iecti! ope aio"al( O i"dica ea u"ui a"umit mod de i"t oduce e a ele!ului *" )ituaia c eat,, de *"d uma e a lui *" e-ol!a ea )a ci"ii, p8", la 'i"ali-a ea, e!alua ea ei( O apo ta ea ace)tei com.i"aii la alte co"diii dete mi"ate % "i!el i"iial de p eg,ti e al ele!ilo , timp aco dat, mome"t de *"cepe e, loc *"t e celelalte )ituaii, co"diii mate iale( 1IL O 'o mula ea u"ei !a ia"te, )oluii cu ca acte de deci-ie, dup, p eluc a ea i"'o maiilo acumulate a)up a compo"e"telo "ece)a e )ituaiei, p i!i"d tipul, o ga"i-a ea, de)',&u a ea ace)teia( O po)i.ilitatea de detalie e a compo"e"telo "ece)a e )ituaiei, p i!i"d tipul, o ga"i-a ea, de)',&u a ea ace)teia( O po)i.ilitatea de detalie e a compo"e"telo )ale *" aciu"i, ope aii delimitate 1p ocedee3, ca e ), )po ea)c, g adul de p eci-ie, de co"t ol, de p e!e"i e a a.ate ilo , de e'icie"ti-a e( O po)i.ilitatea p o'e)o ului de a di i2a e!oluia )ituaiei, de a )e)i-a 'acto ii pe tu .ato i &i a i"te !e"i, a g,)i )oluii de adapta e )au de alege e a altei modalit,i ad+5oc, a a"t e"a ele!ii dup, pa ticula it,ile lo , a+&i a'i ma c eati!itatea, )tilul de p eda e, de co"duce e a aciu"ii( O i"dica ea modului adec!at de pu"e e a ele!ului *" co"tact cu o.iecti!ele u m, ite, cu co"i"utul, cu )a ci"ile co"c ete, cu co"diiile de eali-a e, cu c ite iile de e!alua e, cu tipul de *"!,a e &i !alo i'ica e a e/pe ie"ei a"te ioa e( O 'o mula ea c5ia de ipote-e de ce ceta e a optimi-, ii i")t ui ii, p i" i"t oduce ea, e/pe ime"ta ea de "oi com.i"aii metodologice, o ga"i-ato ice( O delimita ea g adului, 'o mei, e/ti"de ii di i2, ii ele!ilo *" a"t e"a ea, e-ol!a ea, ge"e ali-a ea e-ultatelo , *" implica ea lo *" )ituaiile )peci'ice de *"!,a e( O )p i2i"i ea p o'e)o ului *" g,)i ea ,)pu")u ilo la p o.lemele pe ca e &i le pu"e *" aciu"ea de p oiecta e didactic,, de de'i"i e &i com.i"a e a )ituaiilo de i")t ui e+educa e )olicitate( O u"i'ica ea c ite iilo , adapta ea lo *" )ta.ili ea )t ategiei de e-ol!a e a )ituaiei: co"cepia p o'e)o ului, o.iecti!ele, co"i"utul i"'o maio"al, tipul de e/pe ie", a ele!ilo , "o mati!itatea e)pectat,, e)u )ele didactico+mate iale, timpul dat. Di" ceea ce )+a p eci-at mai )u), e-ult, c, strategia didactic nu se rezum la aplicarea unei metode$ ci se impune nevoia de cuprindere #i a mi&loacelor de nvm.nt ca au'iliare ale metodelor$ dar #i a formelor de organizare a activitii elevilor +frontal$ independent$ individual sau pe grupuri omogeneJeterogene- #i a activitii generale +n clas$ n afara clasei$ n afara #colii- 1E. @oia3. 1I1 6. DE0CRIEREA METODE<OR DE IN0TRUIRE. FUNDAMENTE 9I
100

PO0IKI<IT>I DE AP<ICARE EFICIENT>, ACTI4I=ATOARE, CREATI4> G" acti!itatea didactic,, metodele )u"t ale)e &i utili-ate *" )i)tem, pe 'o"dul )t ategiilo p eci-ate, deoa ece ele acio"ea-, compleme"ta *" e-ol!a ea )ituaiilo de i")t ui e. Pentru a le putea combina #i folosi optim n practica pedagogic$ este nevoie s le #tim caracteristicile de baz$ procedeele care stau la baza lor% 1I6 A.o d,m *" co"ti"ua e metodele &i p ocedeele lo dup, "i!elul lo de utili-a e *" di"amica p oce)ului i")t ucti!+educati! &i *" 'u"cie de g adul lo de utili-a e *" *"!,,m8"tul p e&cola &i p ima . ! 5etode didactice n care predomin aciunea de comunicare a% 5etode didactice n care predomin aciunea de comunicare oral e'pozitiv 5etoda e'punerii: 7 a)igu , p e-e"ta ea o al, a u"ei teme )au p o.leme *"t +o o ga"i-a e logic,, de"),, cla ,, 'lue"t,, )u. 'o ma "a aiu"ii, e/plicaiei )au p elege ii( 7 optimi-a ea metodei )olicit, p o'e)o ului p oiecta ea u"ui opo"e"t eal )au !i tual ca e )timulea-, itmul &i di"ami)mul e/pu"e ii i"clu)i! p i" i"t oduce ea u"o p ocedee didactice .a-ate pe te5"ici de d amati-a e &i de ide"ti'ica e. b% 5etode didactice n care predomin aciunea de comunicare oral interogativ 5etoda conversaiei euristice: 7 !alo i'ic, maieutica la")at, de 0oc ate, e)pecti! arta de a mo#i spiritul( 7 dialogul p oiectat de cad ul didactic la "i!elul ace)tei metode poate 'i di i2at p i" )ec!e"e de *"t e., i+ ,)pu") ca e )olicit, ep oduce ea cu"o&ti"elo p edate+*"!,ate, da &i p i" *"t e., i+p o.lem, ca e )timulea-, g8"di ea ele!ului la "i!elul u"o e/plicaii, aplicaii, a"ali-e+)i"te-e, i"te p et, i, ap ecie i c itice( 7 e'icie"ti-a ea ace)tei metode implic,: limita ea d a)tic, a *"t e., ilo ca e a"ga2ea-, mai mult memo ia( c ea ea )ituaiilo de *"!,a e ca e a)igu , t a")'o ma ea *"t e., ilo *" *"t e., i+p o.lem,( e)pecta ea pote"ialului de e'lecie al 'iec, ui ele!, *" te me"ii )timul, ii apo tului di"t e aciu"ea !e .al, e/te ", &i aciu"ea !e .al, i"te ",. 5etoda dezbaterii: 7 !alo i'ic, p ocedeul *"t e., ilo *" di ecia u"ui )c5im. o ga"i-at de i"'o maii )em"i'icati!e pe"t u )oluio"a ea u"o p o.leme, de-!olta ea u"o capacit,i de )t,p8"i e a mate iei, de e/p ima e &i de c eaie *" co"te/tul u"o aplicaii )au a"ali-e de ca- de)c5i)e pe 'ecio", ii( p e)upu"e u" a"umit "i!el de cu"o&ti"e &i capacit,i, comu" pa ticipa"ilo , !alo i'ica.il )u. co"duce ea u"ui cad u didactic( 7 )t uctu a metodei implic, t ei mome"te deci)i!e: i"t oduce ea p i" 'o mula ea *"t e., ilo )au a *"t e., ilo +p o.lem,( i"te !e"ia
101

pa ticipa"ilo ( )i"teti-a ea di)cuiilo p i" )i)temati-a ea a gume"telo , delimita ea ap ecie ilo , de'i"iti!a ea co"clu-iilo . 1IA 5etoda furtuna de idei +brainstorming- ep e-i"t, o !a ia"t, a de-.ate ii. Co")t, *": 7 la")a ea p o.lemei *" !ede ea acti!, ii tutu o mem. ilo g upului( 7 )timula ea pa ticipa"ilo *" !ede ea emite ii c8t mai multo idei( 7 co")em"a ea tutu o ideilo emi)e de pa ticipa"ii la acti!itate( 7 ap ecie ea c itic, 'i"al,, am8"at, )t ategic, p e)upu"e )elecio"a ea ideilo !alide &i e!ide"ie ea celo o igi"ale, !alo i'ica.ile *" pla" pedagogic &i )ocial( 7 )u"t utili-ate mi2loace didactice cum a 'i: ca)eto'o" % pe"t u co")em"a ea ideilo emi)e de pa ticipa"i( metodele )tati)tice % pe"t u )elecio"a ea ideilo p i"cipale, pe"t u !alida ea &i !alo i'ica ea lo 'i"al,. 5etoda problematizrii: O u m, e&te eali-a ea acti!it,ii de p eda e+*"!,a e+e!alua e p i" la")a ea &i e-ol!a ea u"o )ituaii+p o.lem, +situaie contradictorie$ conflictual$ ce rezult din trirea simultan a dou realiti incompatibile ntre ele$ pe de o parte e'periena trecut$ iar pe de alt parte elementul de noutate #i de surpriz$ necunoscutul$ cu care este confruntat elevul % I. Ce g5it3( O Fu"cio"alitatea pedagogic, a p o.lemati-, ii implic, a"ga2a ea u m,toa elo )t uctu i de o ga"i-a e a ace)tei metode: 7 'o mula ea p o.lemei la "i!elul u"ei )ituaii+p o.lem,, acti!itate p oiectat, &i eali-at, de cad ul didactic *" te me"ii a)um, ii u"o o.iecti!e pedagogice )peci'ice &i co"c ete( 7 )e)i-a ea &i co"&tie"ti-a ea co"'lictului epi)temic, acti!itate eali-at, de ele!i )u. *"d uma ea cad ului didactic( 7 e)t uctu a ea cu"o&ti"elo &i capacit,ilo do.8"dite de ele!i pe"t u e-ol!a ea co"'lictului epi)temic )e)i-at pe ci cuitul g8"di e co"!e ge"t,+g8"di e di!e ge"t,( 7 e-ol!a ea )ituaiei+p o.lem, p i" !alo i'ica ea depli", a e)u )elo de c eati!itate p op ii g8"di ii di!e ge"te. c% 5etode didactice n care predomin aciunea de comunicare scris 5etoda lecturii: 7 implic, !alo i'ica ea pedagogic, depli", a p ocedeului muncii cu cartea( 7 e'lect, t ,),tu ile p op ii a"umito tipu i de lectu ,: lectura e'plicativ$ lectura problematizat$ lectura selectiv$ lectura analitic$ lectura sintetic$ lectura diri&at4 7 p opu"e ele!ului o cale de *"!,a e e'icie"t, p i" a)uma ea u m,toa elo 'u"cii pedagogice: 'u"cia de i"'o ma e &i docume"ta e )i)tematic,, 'u"cia de )timula e a i")t ui ii &i autoi")t ui ii( 'u"cia de cultu ali-a e pe ma"e"t, a ele!ului( 1IC 7 p e)upu"e eali-a ea u"o e/e ciii multiple cu !aloa e de p ocedee
102

didactice, o ie"tate )pecial pe"t u 'o ma ea, pe 'ecio"a ea &i i"teg a ea *" acti!itatea de *"!,a e a u m,toa elo dep i"de i: dep i"de ea lectu ii comp e5e")i!e 1a *"elege co ect cele citite3, dep i"de ea lectu ii e)e"iali-ate 1a co")pecta, a lua "otie e-umati!e3, dep i"de ea lectu ii demo")t ati!e 1a )e)i-a, a e-ol!a p o.leme3, dep i"de ea lectu ii p o.lemati-ate 1a )e)i-a )ituaiip o.lem,3, dep i"de ea lectu ii c eati!e 1a )e)i-a, a e-ol!a, a i"!e"ta )ituaii+p o.lem,( 7 a"ga2ea-, 'o ma ea u"o dep i"de i cu g ad de 'u"cio"alitate ma/im, la "i!el i"telectual, la "i!el p)i5ologic &i la "i!el e go"omic 1co"diii optime de acti!itate3( 7 !i-ea-, 'o ma ea &i culti!a ea )pi itului &tii"i'ic ca e p e)upu"e ati"ge ea o.iecti!elo pedagogice e!ocate a"te io &i pe 'ecio"a ea lo *" )e")ul educaiei pe ma"e"te &i al autoi")t ui ii. d% 5etode didactice n care predomin aciunea de comunicare intern 5etoda refleciei: 7 !alo i'ic, i"teg al e)u )ele p)i5ologice &i pedagogice ale lim.a2ului i"te ", ca e t e.uie acti!ate pe ma"e"t la "i!elul u"o e/e ciii de meditaie )i)tematic,, po)i.ile &i "ece)a e *" ca-ul ati"ge ii u"o )ta"da de pe 'o ma"te la "i!elul acti!it,ii didactice, *" pla" ' o"tal, pa ticula , i"di!idual( 7 e'lecia co")tituie, *" acela&i timp, o e)u ), te5"ologic, ca e poate 'i acti!at, la "i!elul o ic, ei metode didactice *" !ede ea )timul, ii i"telige"ei ge"e ale &i )peciale a ele!ilo . ! 5etode didactice n care predomin aciunea de cercetare a% 5etode didactice n care predomin aciunea de cercetare direct a realitii 5etoda observaiei sistematice #i independente: 7 !alo i'ic, modelul ce cet, ii &tii"i'ice cla)ice p i" i"te mediul u"o aio"ame"te i"ducti!e &i deducti!e ca e a)igu , i"!e)tiga ea di ect, a u"o o.iecte, 'apte, e!e"ime"te, elaii, co elaii( 7 'u"cia pedagogic, a ace)tei metode e)te de 'o ma e &i de-!olta e a )pi itului de ce ceta e o.iecti!, a ealit,ii, pe .a-a u"o c ite ii de igu o-itate &tii"i'ic, a)umate la "i!elu i p)i5opedagogice &i )ociale adec!ate 'iec, ei t epte 1p e3&cola e( 7 0t uctu a metodei pa cu ge u m,toa ele etape: )e)i-a ea eleme"telo e)e"iale ale 'e"ome"ului )tudiat( de'i"i ea t ,),tu ilo ge"e ale la "i!elul u"o catego ii o.)e !a.ile( e/p ima ea )i"tetic,, la "i!el co"ceptual, a 'u"ciei )ociale a 'e"ome"ului )tudiat( 1IE 7 de)',&u a ea etapelo implic, i"te !e"ia o ie"tati!, a p o'e)o ului, pe .a-a c, eia ele!ul poate o.i"e i"'o maiile "ece)a e pe"t u 'o ma ea &i aplica ea "oiu"ilo i"clu)e *" p og amele &cola e, p i"t +u" e'o t p op iu de cu"oa&te e "emi2locit, a ealit,ii( 7 pe 'ecio"a ea metodei !i-ea-, a)igu a ea )altului de la o.)e !aia di i2at, de p o'e)o , la o.)e !a ea )i)tematic,, eali-at, i"depe"de"t de ele! p i" !alo i'ica ea p ocedeelo de di'e e"ie e a i")t ui ii,
103

aplica.ile *" di'e ite )ituaii didactice, *" co"diiile u"ui *"!,,m8"t di'e e"iat, pe g upe )au i"di!idual. 5etoda e'perimentului: 7 co e)pu"de ce i"elo )peci'ice acti!it,ii didactice eali-a.il, *" la.o ato , ca.i"et, atelie &cola ( 7 u m, e&te 'o ma ea+de-!olta ea )pi itului de i"!e)tigaie e/pe ime"tal,, ca e p e)upu"e aplica ea cu"o&ti"elo &tii"i'ice *" di'e ite co"te/te p oducti!e( 7 o.iecti!ele !i-ea-, capacitatea de a 'o mula &i a !e i'ica ipote-e &tii"i'ice( a ela.o a de'i"iii ope aio"ale( a o ga"i-a aplica ea cu"o&ti"elo &tii"i'ice *" co"te/t didactic ' o"tal, i"di!idual, de g up( 7 )t uctu a de p oiecta e implic, pa cu ge ea u m,toa elo etape: moti!a ea p)i5opedagogic, a ele!ului pe"t u )ituaii de e/pe ime"ta e( a gume"ta ea impo ta"ei deme )ului e/pe ime"tal ca e u mea-, ), 'ie eali-at *" cad ul acti!it,ii didactice( p e-e"ta ea ipote-ei )au ipote-elo ca e )olicit, decla"&a ea e/pe ime"tului( eactuali-a ea cu"o&ti"elo &i a capacit,ilo "ece)a e pe"t u de)',&u a ea e/pe ime"tului, cu p eci-a ea co"diiilo didactice &i te5"ologice( de)',&u a ea e/pe ime"tului )u. *"d uma ea p o'e)o ului( o.)e !a ea &i co")em"a ea 'e"ome"elo )em"i'icati!e ca e apa pe pa cu )ul eali-, ii e/pe ime"tului( !e i'ica e &i de-.ate ea e-ultatelo ( de'i"iti!a ea co"clu-iilo *" )e") &tii"i'ic &i pedagogic. 5etoda cercetrii documentelor istorice: 7 e)te )peci'ic, di)cipli"elo di" dome"iul )ocial, al lite atu ii &i educaiei e)tetice( 7 p e)upu"e !alo i'ica ea u"o p ocedee didactice di" catego ia o.)e !aiei, lectu ii di i2ate, demo")t aiei p o.lemati-ate. b% 5etode didactice n care predomin aciunea de cercetare indirect a realitii 5etoda demonstraiei: 7 ep e-i"t, aciu"ea didactic, de p e-e"ta e a u"o o.iecte &i 'e"ome"e di" "atu , &i )ocietate, eale )au )u.)tituite, *" !ede ea )timul, ii capacit,ii ele!ilo de de)cope i e &i de a gume"ta e a e)e"ei ace)to a( 1IH 7 ea p eia 'u"cia )timul, ii ope aiilo logice ca e a)igu , p eluc a ea datelo co"c ete, i"tuiti!e, *" !ede ea deduce ii &i a a gume"t, ii "oiu"ilo )uge ate alt'el p i" o.iectele eale )au )u.)titutele p e-e"tate ele!ului de c,t e p o'e)o ( 7 demo")t aia !alo i'ic, e)u )ele te5"ologice ale u"o metode a"ga2ate la "i!elul u"o p ocedee didactice, )u)i"ute p i" mi2loace de i")t ui e adec!ate, ca e co"'e , o cale p op ie de eali-a e a acti!it,ii i")t ucti!+educati!e( 7 poate 'i p oiectat, pedagogic *" !a ia"te de aciu"e didactic,, o ga"i-ate ca: O demo")t aia o.)e !aio"al,, .a-at, pe p e-e"ta ea u"o o.iecte &i
104

'e"ome"e eale( O demo")t aia e/pe ime"tal,, .a-at, pe p e-e"ta ea u"o o.iecte )au 'e"ome"e )u.)tituite *" co"diii de la.o ato ( O demo")t aia g a'ic,, .a-at, pe p e-e"ta ea u"o o.iecte &i 'e"ome"e p i" i"te mediul u"o 'otog a'ii, ta.ele, pla"&e, )tati)tici, )c5eme )c i)e la ta.l,( O demo")t aia docume"ta ,, .a-at, pe p e-e"ta ea o.iectelo &i 'e"ome"elo pe .a-a u"ei docume"taii )peci'ice dome"iului de )tudiu e)pecti!( O demo")t aia a"alogic,, .a-at, pe p e-e"ta ea u"o o.iecte )au 'e"ome"e p i" i"te mediul u"o modele( O demo")t aia p og amat,, .a-at, pe p e-e"ta ea o.iectelo &i 'e"ome"elo p i" i"te mediul te5"icilo )peciale de i")t ui e p og amat, )au de i")t ui e a)i)tat, pe calculato . 7 !alo i'ica ea ace)to mi2loace, *" compleme"ta itatea &i i"teg alitatea lo , co"'e , 'iec, ei !a ia"te a demo")t aiei atuu i metodologice )upe ioa e, &tiut 'ii"d c, te5"icile de i")t ui e auditi!e a)igu , *")u&i ea a ;L P di" mate ialul p opu) *"!,, ii, te5"icile de i")t ui e !i-uale % 6L P di" mate ialul de *"!,at, ia te5"icile de i")t ui e audio+!i-uale % EC P di" ace)ta. 5etoda modelrii: 7 ep e-i"t, aciu"ea didactic, de !alo i'ica e a u"o modele de ce ceta e i"di ect, a ealit,ii, a!a")ate de p o'e)o , ca e o ie"tea-, acti!itatea ele!ului *" di ecia )e)i-, ii u"o i"'o maii, t ,),tu i, elaii de)p e o.iecte, 'e"ome"e &i p oce)e, di" "atu , &i )ocietate, a"alogice di" pu"ct de !ede e 'u"cio"al &i )t uctu al( 7 modelul pedagogic ti"de ), ep oduc, eleme"tele e)e"iale ale 'e"ome"elo &i p oce)elo o igi"ale )tudiate, *"depli"i"d a)t'el o du.l, 'u"cie: de i"'o ma e i"iial,, ca e decla"&ea-, meca"i)mele logice &i epi)temologice )peci'ice aio"ame"tului de tip a"alogic( de !alida e 'i"al, a cu"o&ti"elo do.8"dite, la "i!elul u"o )i)teme de 1II e'e i", di'e ite ca e a"ga2ea-, e)u )ele )peci'ice e!alu, ii 'o mati!e, co"ti"ue( 7 modelele pot 'i de mai mute tipu i: modele mate iale 1au 'o m, o.iectual,, )u.)ta"ial,, 'i-ic,, te5"ic,: mac5ete, mula2e3, modele 'igu ati!e 1au 'o m, g a'ic,, ep e-e"tat, p i" 'otog a'ii, de)e"e, )c5eme, )c5ie, diag ame, o ga"ig ame, ca e au capacitatea de a ep oduce 'o ma e/te ioa ,, )t uctu a i"te ", &i elaiile 'u"cio"ale )peci'ice o.iectului o igi"al3, )im.olice 1au 'o m, e)e"iali-at,, ideal,, e/p imat, p i" 'o mule, ecuaii, )c5eme3 &i p opo-iio"ale 1au 'o m, a.)t act, &i au capacitatea de a de'i"i, a"ali-a, aplica, e!alua elaiile 'u"cio"ale de ma/im, ge"e alitate e/i)te"te la "i!elul )t uctu ii i"te "e a o.iectului o igi"al3. ! 5etode didactice n care predomin aciunea didactic operaionalJpractic a realitii a% 5etode didactice n care predomin aciunea didactic operaional
105

real 5etoda e'erciiului: 7 ep e-i"t, o modalitate de automati-a e a aciu"ii didactice, eali-a.il, p i" co")olida ea &i pe 'ecio"a ea ope aiilo de .a-, implicate *" eali-a ea u"ei )a ci"i didactice la "i!elu i de pe 'o ma", p e)c i)e &i epeta.ile, e'icie"te *" co"diii de o ga"i-a e pedagogic, elati! ide"tice( 7 acea)t, metod, a)igu , *")u&i ea cu"o&ti"elo &i capacit,ilo p og amate pedagogic la "i!elul 'iec, ei t epte &i di)cipli"e de *"!,,m8"t p i" 'o ma ea u"o dep i"de i ca e pot 'i i"teg ate pe ma"e"t la "i!elul di'e itelo acti!it,i de p eda e+*"!,a ee!alua e. P oiecta e &i eali-a ea e/e ciiului p e)upu"e u m,toa ele etape: O 'amilia i-a ea ele!ului cu aciu"ea ca e u mea-, ), 'ie automati-at,( O a"t e"a ea ope aiilo "ece)a e pe"t u de)',&u a ea aciu"ii e)pecti!e( O i"teg a ea ope aiilo a"t e"ate *" )t uctu a aciu"ii, co")olidat, de2a la "i!elul u"ui )te eotip di"amic( O )i)temati-a ea aciu"ii *" 'u"cie de )copul ge"e al &i )peci'ic al acti!it,ii e)pecti!e( O i"teg a ea aciu"ii automati-ate *" acti!itatea e)pecti!,( O pe 'ecio"a ea aciu"ii automati-ate *" co"te/te di'e ite ca e a)igu , e!oluia )a *" te me"i de )ta.ilitate &i 'le/i.ilitate. 7 e/e ciiile pot 'i cla)i'icate *" 'u"cie de g adul lo de comple/itate 1e/e ciii )imple, )emicomple/e, comple/e3 )au de di i2a e a aciu"ii automati-ate 1di i2ate, )emidi i2ate, autodi i2ate3. 1IJ 5etoda algoritmizrii: 7 a"ga2ea-, u" la" de e/e ciii di i2ate, i"teg ate la "i!elul u"ei )c5eme de aciu"e didactic, )ta"da di-at,, ca e u m, e&te *"depli"i ea )a ci"ii de i")t ui e *" limitele deme )ului p e)c i) de p o'e)o *" )e") u"i!oc( 7 e'icie"a metodei depi"de de calitatea algo itmilo ale&i de a i"te !e"i ca modele ope aio"ale ca e optimi-ea-, acti!itatea de *"!,a e p i" i"te mediul aplic, ii u"o eguli, 'o mule )au codu i de aciu"e didactic, e/acte &i igu oa)e( 7 algo itmii didactici pot 'i cla)i'icai a)t'el: O algo itmi de )i)temati-a e a mate iei, aplica.ili p i" i"te mediul u"o eguli de de'i"i e a co"ceptelo , p i"cipiilo , legilo ( de eali-a e a 2udec,ilo &i aio"ame"telo ( de )t,p8"i e a 'o mulelo ( de a"ali-,)i"te-, a teo iilo ( O algo itmi de e-ol!a e a p o.lemelo , aplica.ili p i" i"te mediul u"ei eguli )au ipote-e de luc u, de calcul, de p oiecta e, de i"!e)tigaie( O algo itmi de co")olida e a cu"o&ti"elo do.8"dite, aplica.ili p i" eguli de p oiecta e &i pe 'ecio"a e a u"o dep i"de i i"telectuale, )ociale )au p)i5omoto ii( O algo itmi de optimi-a e a u"o capacit,i, aplica.ili p i" eguli de pe 'ecio"a e a )ta"da delo de e-ol!a e a u"o p o.leme( O algo itmi de c eaie, aplica.ili p i" eguli de e-ol!a e a u"o )ituaiip o.lem,,
106

e/p imate la "i!elul u"o te5"ici de g8"di e di!e ge"t, p oducti!,( O algo itmi de p og ama e a mate iei, aplica.ili p i" eguli de ie a 5i-a e a )ec!e"elo didactice la "i!elul u"o codu i )peci'ice 1i")t ui ii p og amate )au i")t ui ii a)i)tat, de calculato 3. 7 de&i )ta"da di-at, p i" de'i"iie, metoda algo itmi-, ii a e e)u )e eu i)tice !alo i'ica.ile pe tot pa cu )ul u"ei acti!it,i didactice( pe"t u p o'e)o acea)ta p e)upu"e delimita ea mome"telo *" ca e *")u&i ea algo itmi-at, a cu"o&ti"elo )olicit, de)c5ide ea )p e a"umite o i-o"tu i de o di" eu i)tic( ele au ca e'ect 'o ma ea capacit,ii ele!ului de a ela.o a t eptat p op iile )c5eme de i")t ui e algo itmi-at,, aplica.ile *" di'e ite ci cum)ta"e didactice )au e/t adidactice. 5etoda lucrrilor practice: 7 !alo i'ic, e)u )ele aciu"ii didactice .a-at, pe e/e ciiu &i algo itmi-a e la "i!elul u"o acti!it,i de i")t ui e cu o.iecti!e )peci'ice de o di" p oducti!( 7 a)igu , o ie"ta ea aplicati!, a cu"o&ti"elo &i capacit,ilo *" !ede ea eali-, ii u"o p odu)e )em"i'icati!e la "i!elul educaiei te5"ologice da &i la "i!elul educaiei e)tetice )au )po ti!e( 1JL 7 a e ca "ot, )peci'ic, o ie"ta ea cu"o&ti"elo &i capacit,ilo ele!ului )p e o 'i"alitate p oducti!,, ca e u m, e&te t a")'o ma ea ealit,ii a.o date la "i!el co"c et *" co"diiile u"ei mu"ci e'ecti!e, eali-a.il, *" ca.i"et, atelie )au lot &cola . 5etoda studiului de caz: 7 ela.o ea-, aciu"ea didactic, p i" i"te mediul u"o )ituaii eale ca e o'e , p emi)e i"ducti!e &i deducti!e pe"t u eali-a ea u"o co"clu-ii cu !aloa e de eguli, p i"cipii, legit,i( 7 acea)t, metod, a"ga2ea-, u m,toa ele etape: O ide"ti'ica ea ca-ului( O a"ali-a+)i"te-a ca-ului( O )ta.ili ea alte "ati!elo de e-ol!a ea a ca-ului( O optimi-a ea )oluiei 'i"ale adoptat, pe"t u e-ol!a ea ca-ului, *" te me"i o.)e !aio"ali &i e/pe ime"tali. 7 co")i)te"a metodei depi"de de capacitatea ace)teia de a p oiecta )ituaii de *"!,a e adec!ate temei )au di)cipli"ei de *"!,,m8"t. .% 5etode didactice n care predomin aciunea didactic operaionalJpractic simulat 5etoda &ocului didactic: 7 ep e-i"t, o aciu"e ca e !alo i'ic, la "i!elul i")t uciei 'i"alit,ile adaptati!e de tip ec eati! p op ii acti!it,ii uma"e( 7 di"ami-ea-, aciu"ea didactic, p i" i"te mediul moti!aiilo ludice ca e )u"t )u.o do"ate )copului acti!it,ii de p eda e+*"!,a e+e!alua e *"t +o pe )pecti!, p o"u"at 'o mati!,( 7 modalit,ile de eali-a e a"ga2ea-, u m,toa ele c ite ii de cla)i'ica e a 2ocu ilo didactice:
107

O dup, o.iecti!ele p io ita e: 2ocu i )e"-o iale, 2ocu i de o.)e !a e, de de-!olta e a lim.a2ului, de )timula e a cu"oa&te ii i"te acti!e( O dup, co"i"utul i")t ui ii: 2ocu i matematice, mu-icale, te5"ologice, )po ti!e, lite a eTli"g!i)tice( O dup, 'o ma de e/p ima e: 2ocu i )im.olice, de o ie"ta e, de )e")i.ili-a e, co"ceptuale, 2ocu i+g5icito i, 2ocu i de cu!i"te *"c uci&ate( O dup, e)u )ele 'olo)ite: 2ocu i mate iale, o ale, pe .a-, de *"t e., i, pe .a-, de 'i&e i"di!iduale, 2ocu i pe calculato ( O dup, egulile i")tituite: 2ocu i cu eguli t a")mi)e p i" t adiie, 2ocu i cu eguli i"!e"tate, 2ocu i )po"ta"e, 2ocu i p otocola e( O dup, compete"ele p)i5ologice )timulate: 2ocu i de mi&ca e, de o.)e !aie, de ate"ie, de memo ie, de g8"di e, de imagi"aie, de lim.a2, de c eaie( 1J1 O 2ocu ile de )imula e p oiectea-, di'e ite )ituaii de *"!,a e .a-ate pe eleme"te &i elaii !i tuale de co"'lict, de deci-ie, de a)uma e de olu i, ca e a"ga2ea-, capacitatea de aciu"e a ele!ului, )pi itul ),u de competiie, po)i.ilit,ile )ale de e/plo a e eu i)tic, a ealit,ii. 5etoda dramatizrii: 7 )timulea-, *"!,a ea p i" aciu"i ca e !alo i'ic, te5"icile a tei teat ale, adapta.ile la pa ticula it,ile de !8 )t, ale ele!ilo &i la 'o ma de e/p ima e a u"o co"i"utu i p e!,-ute *" p og amele &cola e( 7 poate a"ga2a p ocedee didactice i")pi ate di" te5"ologia de-.ate ii, demo")t aiei, model, ii, p o.lemati-, ii. A)t'el, acti!itatea de p eda e+*"!,a e+e!alua e poate 'i o ga"i-at, )u. 'o ma u"o p oce)e lite a e, p oce)e 2u idice, e/pu"e i cu opo"e"t, te5"ici de p)i5od am,, aciu"i de )imula e a etapelo de c eaie *" di'e ite dome"ii ale cu"oa&te ii &tii"i'ice, a ti)tice, eco"omice etc. 10. C i)tea3. ! 5etode didactice n care predomin aciunea de programare special a instruirii 5etoda instruirii programate: 7 o ga"i-ea-, aciu"ea didactic, aplic8"d p i"cipiile ci.e "eticii la "i!elul acti!it,ii de p eda e+*"!,a e+e!alua e, co"ceput, ca u" )i)tem di"amic comple/, co")tituit di"t +u" a")am.lu de eleme"te &i de i"te elaii 1I.Nicola3( 7 de-!olt, p op iile )ale p i"cipii !ala.ile la "i!el )t ategic *" o ice !a ia"t, de o ga"i-a e ci.e "etic, a *"!,, ii, *"t +o )t uctu , li"ia , )au ami'icat,: O P i"cipiul pa&ilo mici O P i"cipiul compo tame"tului acti! O P i"cipiul e!alu, ii imediate a ,)pu")ului 1*"t, i ea po-iti!, )au "egati!, a compo tame"tului ele!ului3 O P i"cipiul itmului i"di!idual de *"!,a e 7 eu&ita ace)tei metode depi"de de calitatea mi2loacelo didactice "ece)a e pe"t u p oiecta ea &i eali-a ea acti!it,ii i")t ucti!educati!e( 7 p o'e)o ul a e u" ol dete mi"a"t: el ela.o ea-, &i di i2ea-, p og amul
108

de i")t ui e *" i"te io ul metodei )au *" a)ocie e cu alte metode, !alo i'ic8"d la ma/imum e)u )ele ace)teia. 5etoda instruirii asistat de calculator: 7 !alo i'ic, p i"cipiile de modela e &i de a"ali-, ci.e "etic, a acti!it,ii de p eda e+*"!,a e+e!alua e *" co"te/tul "oilo te5"ologii i"'o maio"ale &i comu"icaio"ale, ca acte i)tice )ociet,ii de tip po)ti"du)t ial( 1J; 7 a de!e"it o "ou, cale de *"!,a e e'icie"t,, !ala.il, la toate "i!elu ile, t eptele &i di)cipli"ele 1p e3&cola e &i u"i!e )ita e( 7 depi"de "u "umai de calitatea calculato ului, ci &i de co"diia pedagogic, a)umat, la "i!elul p og amelo &cola e( 7 !alo i'ic, u m,toa ele ope aii didactice i"teg ate la "i!elul u"ei aciu"i de di i2a e eu i)tic, &i i"di!iduali-at, a acti!it,ii de p eda e*"!,a e+ e!alua e 1?. 4,idea"u3: O o ga"i-a ea i"'o maiei co"'o m ce i"elo p og amei adapta.ile la capacit,ile 'iec, ui ele!( O p o!oca ea cog"iti!, a ele!ului p i" )ec!e"e didactice &i *"t e., i ca e !i-ea-, depi)ta ea u"o lacu"e, p o.leme, )ituaii+p o.lem,( O e-ol!a ea )a ci"ilo didactice p e-e"tate a"te io p i" eacti!a ea )au do.8"di ea i"'o maiilo "ece)a e de la "i!elul e)u )elo te5"ologice acti!ate deTp i" calculato ( O a)igu a ea 1auto3e!alu, ii e-ultatelo ele!ului p i" medie ea e)u )elo auto eglato ii e/i)te"te la "i!elul calculato ului( O eali-a ea u"o )i"te-e ecapitulati!e dup, pa cu ge ea u"o teme )au module de )tudiu( O a)igu a ea u"o e/e ciii )uplime"ta e de )timula e a c eati!it,ii ele!ului. 7 i"teg a ea "oilo te5"ologii *" )t uctu a de aciu"e )peci'ic, metodei didactice, co"'e , acti!it,ii ele!ului u" ca acte eacti! &i p oacti!, *" apo t cu i"'o maia !e5iculat,, cu timpul eal de *"!,a e, cu !aloa ea 'o mati!, a cu"o&ti"elo do.8"dite 1C. C eu3( 4o .i"d de)p e "ece)itatea i"o!, ii *" dome"iul metodologiei didactice, p o'e)o ul Ioa" Ce g5it a'i m, c, Pedagogia modern nu caut s impun nici un fel de reetar rigid$ dimpotriv$ consider ca fi'itatea metodelor$ conservatorismul educatorilor$ rutina e'cesiv$ indiferena aduc mari pre&udicii efortului actual de ridicare a nvm.ntului pe noi trepte4 ea nu se opune n nici un fel iniiativei #i originalitii individuale sau colective de reg.ndire #i reconsiderare n spirit creator a oricror aspecte care privesc perfecionarea #i modernizarea metodologiei nvm.ntului% En fond$ creaia$ n materie de metodologie$ nseamn o necontenit cutare$ rennoire #i mbuntire a condiiilor de munc n instituiile #colare. ! !lasificarea metodelor #i tehnicilor interactive de grup a% 5etode de predare*nvare interactiv n grup 5etoda predriiJnvrii reciproce: 7 e)te o )t ategie i")t ucio"al, de *"!,a e a te5"icilo de )tudie e a u"ui te/t(
109

1J6 7 dup, ce )u"t 'amilia i-ai cu metoda, ele!ii i"te p etea-, olul p o'e)o ului, i")t ui"du+&i colegii. A e loc o de-!olta e a dialogului ele!+ele!( 7 )e poate de)',&u a pe g upe )au cu *"t eaga cla),( 7 e)te ce"t at, pe pat u )t ategii de *"!,a e 'olo)ite de o ici"e 'ace u" )tudiu de te/t pe teme )ociale, &tii"i'ice )au u" te/t "a ati!. Ace)te )t ategii )u"t: e-uma ea, pu"e ea de *"t e., i, cla)i'ica ea datelo &i p e-ice ea )au p o"o)tica ea. Re-uma ea *")eam", e/pu"e ea a ceea ce e)te mai impo ta"t di" ceea ce )+a citit( )e 'ace u" e-umat. Pu"e ea de *"t e., i )e e'e , la li)ta ea u"ei )e ii de *"t e., i de)p e i"'o maiile citite( cel ce pu"e *"t e., ile t e.uie ), cu"oa)c, .i"e*"ele) &i ,)pu")ul. Cla i'ica ea p e)upu"e di)cuta ea te me"ilo "ecu"o)cui, mai g eu de *"ele), apelul la di!e )e )u )e l,mu itoa e, )oluio"a ea "e*"elege ilo . P e-ice ea )e e'e , la e/p ima ea a ceea ce c ed ele!ii c, )e !a *"t8mpla *" co"ti"ua e, .a-8"du+)e pe ceea ce au citit. 7 etapele metodei )u"t: O e/plica ea )copului &i de)c ie ea metodei &i a celo pat u )t ategii( O *mp, i ea olu ilo ele!ilo ( O o ga"i-a ea pe g upe( O luc ul pe te/t( O eali-a ea *"!,, ii ecip oce( O ap ecie i, complet, i, come"ta ii. O A!a"ta2ele metodei p ed, iiT*"!,, ii ecip oce )u"t: O e)te o )t ategie de *"!,a e *" g up ca e )timulea-, &i moti!ea-,( O a2ut, ele!ii *" *"!,a ea metodelo &i te5"icilo de luc u cu te/tul, te5"ici de mu"c, i"telectual, pe ca e le poate 'olo)i apoi &i *" mod i"depe"de"t( O de-!olt, capacitatea de e/p ima e, ate"ia, g8"di ea cu ope aiile ei &i capacitatea de a)culta e acti!,( O )timulea-, capacitatea de co"ce"t a e a)up a te/tului de citit &i p icepe ea de a )elecio"a e)e"ialul. 5ozaicul: 7 e)te o )t ategie .a-at, pe *"!,a ea *" ec5ip,( 7 'ieca e ele! a e o )a ci", de )tudiu *" ca e t e.uie ), de!i", e/pe t. El a e *" acela&i timp &i e)po")a.ilitatea t a")mite ii i"'o maiilo a)imilate, celo lali colegi. 7 etape: O p eg,ti e mate ialului de )tudiu: p o'e)o ul )ta.ile&te tema de )tudiu &i o *mpa te *" A )au C )u.teme la ca e )e pot )ta.ili eleme"tele p i"cipale pe ca e t e.uie ), pu", acce"tul ele!ul. Ace)tea pot 'i 1JA 'o mulate 'ie )u. 'o m, de *"t e., i, 'ie a'i mati!, 'ie u" te/t eliptic ca e !a putea 'i completat "umai atu"ci c8"d ele!ul )tudia-, mate ialul p opu). 0e eali-ea-, o 'i&,+e/pe t *" ca e p o'e)o ul t ece cele A+C )u.teme p opu)e &i ca e !a 'i o'e it, 'iec, ui g up(
110

O o ga"i-a ea colecti!ului *" ec5ipe de *"!,a e de A+C ele!i ca e !o p imi 'ieca e u" "um, co e)pu"-,to 'iec, ei )u.teme. Fieca e ele! t e.uie ), de!i", e/pe t *" p o.lema dat, &i *" ace)t )e") )tudia-, mate ialul p imit, i"depe"de"t( O co")titui ea g upu ilo de e/pe i )e 'ace *" 'u"cie de )u.tema )tudiat,. A)t'el toi e/pe ii la )u.tema " . 1, *&i p, ,)e)c g upul i"iial &i )e eu"e)c *" g upul e/pe ilo la )u.tema 1. <a 'el )e p ocedea-, &i pe"t u celelalte )u.teme. Ele!ii p e-i"t, u" apo t i"di!idual a)up a a ceea ce au )tudiat i"depe"de"t. Au loc di)cuii pe .a-a datelo &i a mate ialelo a!ute la di)po-iie, )e adaug, eleme"te "oi &i )e )ta.ile&te modalitatea *" ca e "oile cu"o&ti"e !o 'i t a")mi)e &i celo lali mem. ii di" ec5ipa i"iial,( O e*"toa ce ea *" ec5ipa i"iial, de *"!,a e, u"de e/pe ii t a")mit cu"o&ti"ele a)imilate, ei"8"d la 8"dul lo cu"o&ti"ele pe ca e le t a")mit colegii lo , e/pe i *" alte )u.teme. Modalitatea de t a")mite e t e.uie ), 'ie )cu t,, co"ci),, at acti!,, put8"d 'i *")oit, de )upo tu i audio+!i-uale )au di!e )e mate iale( O e!alua ea. ? upele p e-i"t, e-ultatele *"t egii cla)e. G" ace)t mome"t ele!ii )u"t gata ), demo")t e-e ce au *"!,at. P o'e)o ul poate pu"e *"t e., i, poate ce e u" apo t )au u" e)eu o i poate da )p e e-ol!a e 'iec, ui ele! o 'i&, de e!alua e. 5etoda turneelor ntre echipe: 7 p e)upu"e *"!,a ea p i" coope a e &i apoi aplica ea i"di!idual, a celo *"!,ate *"t +u" 2oc competiti!( 7 )e 'o mea-, echipe*cas ete oge"e, ca e *"!a, )au ecapitulea-, ceea ce )+a *"!,at. Apoi, i"di!i-ii )e mut, *" ec5ipe de tu "eu omoge"e pe"t u a )e *"t ece *"t +u" 2oc .a-at pe cele *"!,ate. G" mod o.i&"uit, 2ocul co")t, *" a ,)pu"de la *"t e., i. Pe"t u 'ieca e ,)pu") co ect, 'ieca e i"di!id c8&tig, u" pu"ct. Dup, tu "eu, 'ieca e ele! )e *"toa ce *" ec5ipa+ca), cu u" a"umit )co . Ec5ipa *")umea-, ace)te )co u i &i *&i calculea-, pu"cta2ul, ia apoi )e )ta.ile)c ec5ipele c8&tig,toa e( 7 pe l8"g, 'aptul c, le o'e , ele!ilo oca-ia de a+&i e/e )a dep i"de ile de *"!,a e *" cola.o a e, metoda d, po)i.ilitatea 'o m, ii &i e/e ), ii u"o dep i"de i )ociale, p i"t e ca e )po ti!itatea( *"ai"te de a *"cepe tu "eele, )e di)cut, cu ele!ii ce *")eam", )pi itul )po ti! &i li )e ce e ), dea e/emple co"c ete. 1JC 5etoda :Schimb perechea;: 7 0e luc ea-, *" pe ec5i. 0e *mpa te cla)a *" dou, g upe egale ca "um, de pa ticipa"i. 0e 'o mea-, dou, ce cu i co"ce"t ice, ele!ii 'ii"d 'a, *" 'a,, pe pe ec5i. P o'e)o ul pu"e o *"t e.a e )au d, o )a ci", de luc u *" pe ec5i. Fieca e pe ec5e di)cut, &i apoi comu"ic, ideile. Ce cul di" e/te io )e ote&te *" )e")ul acelo de cea)o "ic, eali-8"du+)e a)t'el )c5im.a ea pa te"e ilo *" pe ec5e( 7 ele!ii au po)i.ilitatea de a luc a cu 'ieca e mem. u al cla)ei. Fieca e )e implic, *" acti!itate &i *&i aduce co"t i.uia la de-!olta ea )a ci"ii. <a 'i"al, cla)a )e eg upea-, &i )e a"ali-ea-, ideile emi)e, p o'e)o ul
111

put8"d alc,tui *mp eu", cu ele!ii o )c5em, a co"clu-iilo o.i"ute( 7 e)te o metod, i"te acti!, de g up ca e )timulea-, pa ticipa ea tutu o ele!ilo la acti!itate( ele!ii au po)i.ilitatea de a luc a cu 'ieca e di"t e mem. ii colecti!ului( 7 )timulea-, coope a ea *" ec5ip,, a2uto ul ecip oc, *"elege ea &i tole a"a 'a, de opi"ia celuilalt( 7 e)te u&o de aplicat la o ice !8 )t, &i adapta.il, o ic, ui dome"iu &i o.iect de *"!,,m8"t( de-!olt, i"telige"a logico+matematic,, i"telige"a i"te pe )o"al, ce c eea-, opo tu"it,i *" mu"ca colecti!,. 5etoda piramidei )au metoda bulgrelui de zpad: 7 a e la .a-, *mpleti ea acti!it,ii i"di!iduale cu cea de)',&u at, *" mod coope ati!, *" cad ul g upu ilo ( 7 co")t, *" *"co po a ea acti!it,ii 'iec, ui mem. u al colecti!ului *"t u" deme ) colecti! mai amplu, me"it ), duc, la )oluio"a ea u"ei )a ci"i )au a u"ei p o.leme date( 7 etape: O 'a-a i"t oducti!,: p o'e)o ul e/pu"e datele p o.lemei *" cau-,( O 'a-a mu"cii i"di!iduale: ele!ii luc ea-, pe co"t p op iu la )oluio"a ea p o.lemei timp de ci"ci mi"ute. G" acea)t, etap, )e "otea-, *"t e., ile legate de )u.iectul t atat( O 'a-a luc ului *" pe ec5i: ele!ii 'o mea-, g upe de doi ele!i pe"t u a di)cuta e-ultatele i"di!iduale la ca e a a2u") 'ieca e. 0e )olicit, ,)pu")u i la *"t e., ile i"di!iduale di" pa tea colegilo &i, *" acela&i timp, )e "otea-, dac, apa altele "oi( O 'a-a eu"i ii *" g upu i mai ma i. De o.icei )e alc,tuie)c dou, g upe ap o/imati! egale ca "um, de pa ticipa"i, 'o mate di" g upele mai mici e/i)te"te a"te io &i )e di)cut, de)p e )oluiile la ca e )+a a2u"). Totodat, )e ,)pu"de la *"t e., ile ,ma)e "e)oluio"ate( O 'a-a apo t, ii )oluiilo *" colecti!. G"t eaga cla),, eu"it,, a"ali-ea-, &i co"clu-io"ea-, a)up a ideilo emi)e. Ace)tea pot 'i t ecute pe ta.l, pe"t u a putea 'i !i-uali-ate de c,t e toi pa ticipa"ii &i pe"t u a putea 1JE 'i compa ate. 0e l,mu e)c &i ,)pu")u ile la *"t e., ile "e e-ol!ate p8", *" acea)t, 'a-,, cu a2uto ul p o'e)o ului( O 'a-a deci-io"al,. 0e alege )oluia 'i"al, &i )e )ta.ile)c co"clu-iile a)up a deme )u ilo eali-ate &i a)up a pa ticip, ii ele!ilo la acti!itate. b% 5etode de fi'are #i sistematizare a cuno#tinelor #i de verificare "iagrama cauzelor #i a efectului: 7 o'e , po)i.ilitatea pu"e ii *" e!ide", a i-!oa elo u"ei p o.leme, u"ui e!e"ime"t )au u"ui e-ultat( 7 diag amele )u"t 'olo)ite de g up ca u" p oce) c eati! de ge"e a e &i o ga"i-a e a cau-elo p i"cipale &i )ecu"da e ale u"ui e'ect. 7 etape: O 0e *mpa te cla)a *" ec5ipe de luc u( O 0e )ta.ile&te p o.lema de di)cutat ca e e)te e-ultatul u"ei *"t8mpl, i )au u"ui e!e"ime"t deo)e.it % e'ectul. Fieca e g up a e de a"ali-at
112

c8te u" e'ect. O A e loc de-.ate ea *" 'ieca e g up pe"t u a de)cope i cau-ele ca e au co"du) la e'ectul di)cutat. G" egi)t a ea cau-elo )e 'ace pe 58 tie )au pe ta.l,. O Co")t ui ea diag amei cau-elo &i a e'ectului: pe a/a p i"cipal, )e t ece e'ectul, pe amu ile a/ei )e t ec cau-ele p i"cipale ale e'ectului 1co e)pu"d *"t e., ilo : C8"dF, U"deF, Ci"eF, De ceF, CeF, CumF3( cau-ele )ecu"da e )au mi"o e ce decu g di" cele ma2o e )e t ec pe c8te o amu , mic, ce )e deduce di" cea a cau-ei ma2o e( O Etapa e/ami", ii li)tei de cau-e ge"e ate de 'ieca e g up( O 0ta.ili ea co"clu-iilo &i a impo ta"ei cau-elo ma2o e( 7 Diag ama cau-elo &i a e'ectului e)te u" i")t ume"t 'olo)ito atu"ci c8"d )copul acti!it,ii e)te ), )e a2u"g, la ,d,ci"a eleme"telo ca e au dete mi"at apa iia u"ui 'apt. /ehnica florii de lotus: 7 p e)upu"e deduce ea de co"e/iu"i *"t e idei, co"cepte, po "i"d de la o tem, ce"t al,( p o.lema )au tema ce"t al, dete mi", cele I idei )ecu"da e ca e )e co")t uie)c *" 2u ul celei p i"cipale, a)eme"i petalelo 'lo ii de lotu)( 7 cele I idei )ecu"da e )u"t t ecute *" 2u ul temei ce"t ale, u m8"d ca apoi ele ), de!i", la 8"dul lo teme p i"cipale, pe"t u alte I 'lo i de lotu). Pe"t u 'ieca e di" ace)te "oi teme )e !o co")t ui c8te alte I idei )ecu"da e. A)t'el, po "i"d de la o tem, ce"t al,, )u"t ge"e ate "oi teme de )tudiu pe"t u ca e t e.uie de-!oltate co"e/iu"i &i "oi co"cepte( 1JH 7 te5"ica 'lo ii de lotu) )timulea-, &i de-!olt, capacit,i ale i"telige"ei li"g!i)tice, ale i"telige"ei i"te pe )o"ale, ale i"telige"ei i"t ape )o"ale, ale i"telige"ei )ociale. c% 5etode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitii 9rainstorming*ul 7 e)te o metod, i"te acti!, de de-!olta e de idei ce e-ult, di" di)cuiile pu tate *"t e mai muli pa ticipa"i, *" cad ul c, eia 'ieca e !i"e cu o mulime de )uge)tii. Re-ultatul ace)to di)cuii )e )oldea-, cu alege ea celei mai .u"e )oluii de e-ol!a e a )ituaiei de-.,tute( 7 metoda asaltului de idei a e d ept )cop emite ea u"ui "um, c8t mai ma e de )oluii, de idei, p i!i"d modul de e-ol!a e a u"ei p o.leme, *" )pe a"a c,, p i" com.i"a ea lo )e !a o.i"e )oluia optim,( 7 calea de o.i"e e a ace)to idei e)te aceea a )timul, ii c eati!it,ii *" cad ul g upului, *"t +o atmo)'e , lip)it, de c itic,, "ei"5i.atoa e, e-ultat al am8", ii mome"tului e!alu, ii. Alt'el )pu), pa ticipa"ii )u"t eli.e ai de o ice co")t 8"ge e, comu"ic, ', , teama c, !o )pu"e ce!a g e&it )au "epot i!it, ca e !a 'i ap eciat ca ata e de c,t e ceilali pa ticipa"i( 7 i"te e)ul metodei e)te acela de a da ' 8u li.e imagi"aiei, a ideilo "eo.i&"uite &i o igi"ale, a p, e ilo "eco"!e"io"ale, p o!oc8"d o eacie *" la", co")t ucti!,, de c ea e a ideilor pe idei. G" ace)t )e"), o
113

idee )au )uge)tie, apa e"t ', , leg,tu , cu p o.lema *" di)cuie, poate o'e i p emi)e apa iiei alto idei di" pa tea celo lali pa ticipa"i( 7 )e de)',&oa , *" cad ul u"ei eu"iu"i 'o mate di"t +u" g up de ma/im 6L de pe )oa"e, de p e'e i", ete oge" di" pu"ct de !ede e al p eg,ti ii, )u. coo do"a ea u"ui mode ato ca e *"depli"e&te olul at8t de a"imato c8t &i de mediato ( 7 du ata optim, e)te de ;L+AC mi"ute( 7 )peci'ic ace)tei metode e)te &i 'aptul c, ea cup i"de dou, mome"te: u"ul de p oduce e a ideilo &i apoi mome"tul e!alu, ii ace)to a, 'a-a ap ecie ilo c itice. 0'plozia stelar: 7 e)te o metod, "ou, de de-!olta e a c eati!it,ii, )imila , . ai")to mi"g+ului. G"cepe di" ce"t ul co"ceptului &i )e mpr#tie *" a'a ,, cu *"t e., i, a)eme"i e/plo-iei )tela e( 7 )e )c ie ideea )au p o.lema pe o 'oaie de 58 tie &i )e *"&i , c8t mai multe *"t e., i ca e au leg,tu , cu ea. U" .u" pu"ct de pleca e *l co")tituie cele de tipul: !eM$ !ineM$ CndeM$ "e ceM$ !.ndM% <i)ta de *"t e., i i"iiale poate ge"e a altele, "ea&teptate, ca e ce &i o mai ma e co"ce"t a e.( 7 )copul metodei e)te de a o.i"e mai multe *"t e., i &i a)t'el c8t mai multe co"e/iu"i *"t e co"cepte( 1JI 7 e)te o modalitate de )timula e a c eati!it,ii i"di!iduale &i de g up. O ga"i-at, *" g up, metoda 'acilitea-, pa ticipa ea *"t egului colecti!, )timulea-, c ea ea de *"t e., i la *"t e., i, a&a cum . ai")to mi"g+ul de-!olt, co")t ucia de idei pe idei. 7 etape: O p opu"e ea u"ei p o.leme( O colecti!ul )e poate o ga"i-a *" g upu i p e'e e"iale( O g upu ile luc ea-, pe"t u a ela.o a o li)t, cu c8t mai multe *"t e., i &i c8t mai di!e )e( O comu"ica ea e-ultatelo mu"cii de g up( O e!ide"ie ea celo mai i"te e)a"te *"t e., i &i ap ecie ea mu"cii *" ec5ip,( O 'acultati! )e poate p oceda &i la ela.o a ea de ,)pu")u i la u"ele di"t e *"t e., i. Studiul de caz: 7 ep e-i"t, o metod, de co"' u"ta e di ect, a pa ticipa"ilo cu o )ituaie eal,, aute"tic,, luat, d ept e/emplu tipic, ep e-e"tati! pe"t u u" )et de )ituaii &i e!e"ime"te p o.lematice( 7 etape: O p e-e"ta ea cad ului ge"e al *" ca e )+a p odu) e!e"ime"tul &i a ca-ului e)pecti!( O )e)i-a ea "ua"elo ca-ului co"comite"t cu *"elege ea "ece)it,ii e-ol!, ii lui de c,t e pa ticipa"i( O )tudiul i"di!idual al ca-ului p opu)( O de-.ate ea *" g up a modu ilo de )oluio"a e a ca-ului(
114

O 'o mula ea co"clu-iilo optime pe .a-a lu, ii u"o deci-ii u"a"ime O e!alua ea modului de e-ol!a e a )ituaiei+ca- &i e!alua ea g upului de pa ticipa"i( p edicii a)up a impo ta"ei ei"e ii modalit,ilo de )oluio"a e *" !ede ea aplic, ii lo la )ituaii )imila e. Phillips 3J3: 7 este o metod, )imila , . ai")to mi"g+ului &i te5"icii ET6TC, ca e )e i"di!iduali-ea-, *"), p i" limita ea di)cuiei celo E pa ticipa"i la E mi"ute( 7 a e d ept )cop i"te")i'ica e p oduciei c eati!e, ca &i *" ca-ul te5"icii ET6TC. /ehnica 3JKJ7 e)te a)em,",toa e . ai")to mi"g+ului: 7 ideile "oi )e )c iu pe 'oi de 58 tie ca e ci cul, *"t e pa ticipa"i( 7 te5"ica )e "ume&te 3JKJ7 pe"t u c, e/i)t, E mem. ii *" g upul de luc u, ca e "otea-, pe o 'oaie de 58 tie c8te 6 )oluii 'ieca e, la o p o.lem, dat,, timp de C mi"ute. 1JJ 7 etape: O *mp, i ea cla)ei *" g upe a c8te E mem. ii 'ieca e( O 'o mula ea p o.lemei &i e/plica ea modalit,ii de luc u( O de)',&u a ea acti!it,ii *" g up( O a"ali-a )oluiilo &i ei"e ea celo mai .u"e. 7 a e ca a!a"ta2e 'aptul c, o'e , ele!ilo mai pui" comu"icati!i po)i.ilitatea de a )e e/p ima( )timulea-, co")t ucia de idei pe idei( 7 *"cu a2ea-, )olida itatea *" g up &i competiia *"t e g upu i( 7 a e ca acte 'o mati!+educati!, de-!olt8"d )pi itul de ec5ip, c8t &i p oce)ele p)i5ice )upe ioa e. /ehnica acvariului: 7 pe mite 'u "i-a ea u"ui co"te/t *" ca e pa ticipa"ii pot ), e/e )e-e o.)e !aia ca e co"t i.uie la de-!olta ea )pi itului c itic &i a *"elege ii di'e e"elo de opi"ie. 7 etape: O *mp, i ea pa ticipa"ilo *" dou, g upu i ca e !o 'i a&e-ate ca dou, ce cu i co"ce"t ice( O p eci-a ea )a ci"ii )au temei di)cuiei( O g upul i"te io e)te acti!at, di)cut8"d de)c5i) )au luc 8"d( O g upul di" e/te io a)cult, &i o.)e !, ceea ce )e di)cut, *" ce cul i"te io &i i"te aciu"ile ca e au loc *"t e mem. ii ),i( O g upul e/te io p e-i"t, g upului i"te io o.)e !aiile *" leg,tu , cu ceea ce )+a pet ecut *" timpul e/e ciiului( O a"ali-a compo tame"tului pa ticipa"ilo ca e au 'o)t o.)e !ai( O e-uma ea &i o'e i ea 'eed+.acQ+ului pa ticipa"ilo . !ontroversa creativ: 7 e)te o metod, *" ca e p o'e)o ul p eg,te&te pe"t u di)cuie u"a )au mai multe a'i maii ca e pot da "a&te e cel pui" la dou, pu"cte de !ede e di'e ite &i le )upu"e di)cuiei g upului. Patru coluri: 7 e)te ecoma"dat, atu"ci c8"d e/i)t, mai mult de dou, po-iii *"
115

leg,tu , cu p o.lema di)cutat,( 7 )e la")ea-, p o.lema, ia *" 'u"cie de ,)pu")u ile A, K, C )au D, ele!ii )u"t t ecui *" cele pat u colu i ale cla)ei, co e)pu"-,toa e 'iec, ui ,)pu"). Ele!ii di)cut, *"t e ei *" i"te io ul p op iului colTg up. G" 'i"al )e *"cea c, co"!e ti ea alto g upu i ca e ), e"u"e la po-iia i"iial, &i ), accepte po-iia p opu),, p i" di)cuii a gume"tate( 7 etape: O p e-e"ta ea temei &i a u"o i"'o maii ge"e ale( O 'o ma ea u"ei p, e i pe )o"ale( ;LL O mu"ca i"di!idual, a ele!ului pe"t u a+&i e/p ima po-iia p op ie( O ele!ii adopt, 'i-ic o po-iie cla , 1di)t i.uia *" colu i3( O ele!ii a)cult, p, e ile colegilo &i c8"t, e)c )e")u ile ca e )e co")t uie)c *" leg,tu , cu p o.lema di)cutat,. Acum e)te impo ta"t, mo"ito i-a ea co"!e )aiei, a)t'el *"c8t ), )e aud, multe !oci &i di" toate g upu ile( O ele!ii au po)i.ilitatea de a+&i )c5im.a pu"ctul de !ede e &i de a o 'ace *" pu.lic. Ace&tia t e.uie ),+&i a ticule-e ideile cu cla itate, pe"t u a le putea comu"ica celo lali &i pe"t u a 'i *"ele)e. O e-uma ea po-iiei &i a gume"telo g upului &i apoi edacta ea u"o luc , i )c i)e i"di!iduale 1e)eu de C mi"ute3. 5etoda Frisco: 7 a e la .a-, i"te p eta ea di" pa tea pa ticipa"ilo a u"ui ol )peci'ic, ca e ), acope e o a"umit, dime")iu"e a pe )o"alit,ii, a.o d8"d o p o.lem, di" mai multe pe )pecti!e. A)t'el, mem. ii g upului !o t e.ui ), 2oace, 'ieca e, pe 8"d, olul co")e !ato ului, e/u.e a"tului, pe)imi)tului &i optimi)tului( 7 )copul metodei e)te de a ide"ti'ica p o.lemele comple/e &i di'icile &i de a le e-ol!a pe c,i )imple &i e'icie"te( 7 a e la .a-, . ai")to mi"g+ul egi-at &i )olicit, di" pa tea ele!ilo capacit,i empatice, )pi it c itic, pu"8"d acce"tul pe )timula ea g8"di ii, a imagi"aiei &i a c eati!it,ii. 7 etape: O Etapa pu"e ii p o.lemei )p e a"ali-,( O Etapa o ga"i-, ii colecti!ului &i )ta.ili ea olu ilo ( O Etapa de-.ate ii colecti!e, c8"d 'ieca e i"te p etea-, olul ale) &i+&i )u)i"e pu"ctul de !ede e *" aco d cu ace)ta( O Etapa )i)temati-, ii ideilo emi)e &i a co"clu-iilo a)up a )oluiilo g,)ite. Sinectica 1sFnecticos P sFn a aduce *mp eu", ` ecticos eleme"te di!e )e3$ "umit, &i metoda analogiilor )au metoda asociaiilor de idei: 7 a e *" !ede e )timula ea c eati!it,ii pa ticipa"ilo pe"t u 'o mula ea de idei &i ipote-e, 'olo)i"d aio"ame"tul p i" a"alogie( 7 )copul )i"ecticii e)te de a eli.e a pa ticipa"ii de o ice co")t 8"ge i &i de a le *"g,dui ),+&i e/p ime li.e opi"iile *" leg,tu , cu o p o.lem, pe ca e t e.uie )+o a.o de-e di"t +o pe )pecti!, "ou,(
116

7 i"cit, la de-!olta ea de idei i"edite &i o igi"ale &i la a)ociaii de idei, mi-8"d pe ema ca.ila capacitate a mi"ii uma"e de a 'ace leg,tu i *"t e eleme"te apa e"t i ele!a"te. 7 etape: O E"u"a ea p o.lemei de c,t e p o'e)o Tele!( ;L1 O Familia i-a ea ele!ilo cu eleme"tele cu"o)cute ale p o.lemei( O Deta&a ea tempo a , a ele!ilo de eleme"tele cu"o)cute ale p o.lemei( O C,uta ea deli.e at, a i ele!a"ei apa e"te, 'apt ca e poate ge"e a co"e/iu"i )u p i"-,toa e, "eo.i&"uite( O Pot i!i ea 'o at, a mate ialului i ele!a"t de)cope it cu p o.lema di)cutat,( O I"!e"ta ie ea c,ilo po)i.ile de elaio"a e di"t e ideile apa e"t i ele!a"te &i eleme"tele date ale p o.lemei, p i" p oduce ea de idei "oi. !ubul: 7 e)te o te5"ic, utili-at, *" mu"ca de g up &i )e 'olo)e&te *" ca-ul *" ca e )e do e&te e/plo a ea u"ui )u.iect, a u"ei )ituaii di" mai multe pe )pecti!e( 7 )e o'e , a)t'el ele!ilo po)i.ilitatea de a+&i de-!olta compete"ele "ece)a e u"o a.o d, i comple/e &i i"teg atoa e( 7 etape: O Reali-a ea u"ui cu. pe ale c, ui 'ee )e "otea-,: descrie$ compar$ analizeaz$ asociaz$ aplic$ argumenteaz% O A"u"a ea temei pu), *" di)cuie( O Gmp, i ea ele!ilo *" &a)e g upe, 'ieca e u m8"d ), e/ami"e-e topica alea), di" pe )pecti!a u"ei fee a cu.ului, a)t'el: B De)c ie: culo ile, 'o mele, m, imile etc. B Compa ,: Ce e)te a)em,",to &i ce e)te di'e itF B A)ocia-,: <a ce te *"deam", ), te g8"de&tiF B A"ali-ea-,: 0pu"e di" ce e)te ',cut, di" ce )e compu"e etcF B Aplic,: Ce poi 'ace cu elF Cum poate 'i 'olo)itF B A gume"tea-, p o )au co"t a. Ia atitudi"e &i li)tea-, o )e ie de moti!e ca e !i" *" )p i2i"ul a'i maiei tale. /urul galeriei: 7 )e de)',&oa , *" g upu i mici de t ei )au pat u ele!i. Ace&tia luc ea-, i"iial la o p o.lem, ca e )e poate mate iali-a *"t +u" p odu) 'i"al, pe c8t po)i.il p et8"du+)e la a.o d, i !a iate( 7 p odu)ele )u"t e/pu)e &i apoi e/ami"ate &i di)cutate de toi ele!ii cla)ei ca e 'ac tu ul gale iei( 7 )e iau "otie, ia apoi g upu ile *&i ee/ami"ea-, p op iile p odu)e p i" compa aie cu celelalte &i cite)c come"ta iile ',cute pe p odu)ul lo . Ainia valoric: 7 e)te u" e/e ciiu de e/p ima e a opi"iilo &i de i"!e)tiga e i"depe"de"t,(
117

7 cup i"de u m,toa ele etape: ;L; O P o'e)o ul pu"e o *"t e.a e la ca e ,)pu")u ile pot 'i g adate 1da, "u, &i da &i "u3( O Ele!ii )e g8"de)c la ,)pu") )i"gu i &i pot ),+l "ote-e pe o 58 tie( O Ele!ii )e ali"ia-, apoi, aleg8"du+&i o po-iie ca e e'lect, pu"ctul lo de !ede e. G" i"te io ul p op iului g up *&i p eg,te)c cu colegii a gume"te pu"ctuale ca e le )u)i" p op ia po-iie( O Fieca e g up p eg,te&te o li)t, de a gume"te *" )p i2i"ul pu"ctului lo de !ede e( O Fieca e g up *&i e/p im, pu"ctul de !ede e p i"t +u" pu t,to de cu!8"t. O Acea)t, )t ategie e)te me"it, ),+i a2ute pe ele!i ),+&i p eg,tea)c, &i ),+&i p e-i"te a gume"tele, p ecum &i ),+&i a)culte cu ate"ie colegii. d% 5etode pentru dezvoltarea abilitilor de comunicare #i relaionare Sinelg P sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii #i g.ndirii: 7 e)te o modalitate de codi'ica e a te/tului ca e pe mite celui ca e *"!a, ), citea)c, &i ), *"eleag, *" mod acti! &i p agmatic u" a"umit co"i"ut( 7 ca metod, e)te tipic, pe"t u etapa de eali-a e a )e")ului 1*"!,a e, comp e5e")iu"e3: cu"o&ti"ele a"te ioa e ale ele!ilo e!ide"iate p i" acti!it,i )peci'ice de e!oca e )e 'olo)e)c ca .a-, de pleca e pe"t u lectu a T a)culta ea te/tului. G" timpul lectu ii, ele!ii ma c5ea-, *" te/t: cu"o&ti"ele co"'i mate de te/t 1a3( cele i"'i mate T co"t a-i)e 1+ 3( cu"o&ti"ele "oi, "e*"t8l"ite p8", acum 1`3( cu"o&ti"ele i"ce te, co"'u-e, ca e me it, ), 'ie ce cetate 1F3. Dup, lectu ,, i"'o maiile )e t ec *"t +u" ta.el &i )e di)cut, *" pe ec5i )au g upu i, apoi )e comu"ic, p o'e)o ului ca e le ce"t ali-ea-, *"t +u" ta.el )imila pe ta.l,( cu"o&ti"ele i"ce te pot ,m8"e ca tem, de ce ceta e pe"t u leciile u m,toa e. Qtiu J Ireau s #tiu J Am nvat: 7 e)te o metod, eali-at, cu g upu i mici )au cu *"t eaga cla),( 7 etape: O )e t ece *" e!i)t, ceea ce &tiu de2a ele!ii de)p e o a"umit, tem, &i apoi )e 'o mulea-, *"t e., i la ca e )e a&teapt, g,)i ea ,)pu")ului *" lecie( O pe"t u a 'olo)i acea)t, metod, )e ce e la *"ceput ele!ilo ), 'o me-e pe ec5i &i ), 'ac, o li)t, cu tot ce &tiu de)p e tema ce u mea-, a 'i di)cutat,( O )e co")t uie&te pe ta.l, u" ta.el cu u. icile: #tiu +ce credem c #timM-$ vreau s #tiu +ce vrem s #timM-$ am nvat +ce am nvatM-4 O )e ce e ele!ilo ), )pu", ce au )c i) pe li)te &i )e "otea-, luc u ile cu ca e toat, lumea e)te de aco d, dac, e)te po)i.il, pe catego ii( ;L6 O ele!ii 'o mulea-, *"t e., i de)p e luc u ile de ca e "u )u"t )igu i. Ace)te *"t e., i pot ap, ea *" u ma de-aco dului p i!i"d u"ele detalii )au pot 'i p odu)e de cu io-itatea ele!ilo . Ele )e "otea-, pe coloa"a
118

di" mi2loc( O )e ce e apoi ele!ilo ), citea)c, te/tul, dup, ca e )e !a e!e"i a)up a *"t e., ilo pe ca e le+au t ecut *" coloa"a Ireau s #tiu pe"t u a )e t ece ,)pu")ul lo *" coloa"a Am nvat( O *" co"ti"ua e )u"t *"t e.ai ele!ii ce alte i"'o maii au g,)it *" te/t, *" leg,tu , cu ca e "u au pu) *"t e., i la *"ceput &i )u"t t ecute &i ace)tea *" ultima coloa",( O dac, e/i)t, *"t e., i ', , ,)pu"), )u"t di)cutate cu ele!ii )u )ele de u"de a putea g,)i i"'o maii. G" 'i"al, )e e!i"e la ta.elul )c i) pe ta.l, &i )e decid ce au *"!,at di" lecie. U"ele *"t e., i )+a putea ), ,m8", ', , ,)pu") &i )+a putea ), apa , *"t e., i "oi. G" ace)t ca-, ele pot 'i 'olo)ite ca pu"ct de pleca e pe"t u i"!e)tigaii ulte ioa e. ,urnalul cu dubl intrare: 7 e)te o metod, p i" ca e citito ii )ta.ile)c o leg,tu , )t 8"), *"t e te/t &i p op ia lo cu io-itate &i e/pe ie",. Ace)t 2u "al e)te deo)e.it de util *" )ituaii *" ca e au de citit te/te mai lu"gi, *" a'a a cla)ei( 7 pe"t u a 'ace u" a)eme"ea 2u "al, ele!ii *mpa t o pagi", *" dou,, t ,g8"d o li"ie !e tical,, cu c eio"ul. G" pa tea )t8"g, li )e !a ce e ), "ote-e u" pa)a2 )au o imagi"e di" te/t ca e i+a imp e)io"at *" mod deo)e.it pe"t u c, le+a ami"tit de o e/pe ie", pe )o"al,, pe"t u c, ia )u p i"), pe"t u c, "u )u"t de aco d cu auto ul, )au pe"t u c, o co")ide , ele!a"t, pe"t u )tilul )au te5"ica auto ului. G" pa tea d eapt, li )e !a ce e ), come"te-e acel pa)a2: De ce l+au "otatF <a ce i+a ',cut ), )e g8"dea)c,F Ce *"t e.a e au *" leg,tu , cu acel ' agme"tF De ce i+a i"t igatF Pe m,)u , ce cite)c, ele!ii )e op e)c di" lectu , &i "otea-, *" 2u "al. U"ii p o'e)o i ce u" "um, mi"im de ' agme"te come"tate, *" 'u"cie de dime")iu"ile te/tului( 7 dup, ce ele!ii au eali-at lectu a te/tului, 2u "alul poate 'i util *" 'a-a de reflecie, dac, p o'e)o ul e!i"e la te/t, ce 8"du+le ele!ilo ), )pu", ce come"ta ii au ',cut *" leg,tu , cu pa)a2e di!e )e 1&i p o'e)o ul a t e.ui ), 'i ',cut come"ta ii, pe"t u a at age ate"ia a)up a u"o p, i di" te/t pe ca e i"e "eap, at ), le di)cute cu ele!ii3. 0seul de cinci minute: 7 )e 'olo)e&te la )'8 &itul o ei, pe"t u a+i a2uta pe ele!i ),+&i adu"e ideile legate de tema leciei &i pe"t u a+i da p o'e)o ului o idee mai cla , de)p e ceea ce )+a *"t8mplat, *" pla" i"telectual, *" acea o ,( ;LA 7 )e ce ele!ilo dou, luc u i: ), )c ie u" luc u pe ca e l+au *"!,at di" lecia e)pecti!, &i ), 'o mule-e o *"t e.a e pe ca e o mai ei" *" leg,tu , cu acea)ta( 7 p o'e)o ul )t 8"ge e)eu ile de *"dat, ce ele!ii le+au te mi"at de )c i) &i le 'olo)e&te pe"t u a+&i pla"i'ica la aceea&i cla), lecia u m,toa e. !iorchinele: 7 e)te o metod, de . ai")to mi"g "eli"ia , ca e )timulea-, g,)i ea co"e/iu"ilo di"t e idei( poate 'i utili-at at8t *" e!oca e p i" i"!e"ta ie ea cu"o&ti"elo ele!ilo , c8t &i *" etapa de e'lecie(
119

7 etape: O )e )c ie u" cu!8"t T tem, *" mi2locul ta.lei )au a 'oii de 58 tie( O )e "otea-, *" 2u ul ace)tuia toate ideile, )i"tagmele )au cu"o&ti"ele ca e !i" *" mi"te *" leg,tu , cu tema e)pecti!,, t ,g8"du+)e li"ii *"t e ace)tea &i cu!8"tul i"iial( O pe m,)u , ce )e )c iu cu!i"tele, ideile "oi, )e t ag li"ii *"t e cele ca e pa a 'i co"ectate( O acti!itatea )e op e&te c8"d )e epui-ea-, toate ideile )au c8"d )+a ati") limita de timp aco dat,. 7 etapele pot 'i p ecedate de . ai")to mi"g *" g upu i mici )au *" pe ec5i. G" ace)t 'el, )e *m.og,e)c &i )e )i"teti-ea-, cu"o&ti"ele. Re-ultatele g upu ilo )e comu"ic, p o'e)o ului ca e le "otea-, la ta.l, *"t +u" cio c5i"e ', , a le come"ta )au 2udeca. G" etapa 'i"al, a leciei, cio c5i"ele poate 'i eo ga"i-at utili-8"du+)e a"umite co"cepte )up ao do"ate g,)ite de ele!i )au de p o'e)o . /ermeni cheie J /ermeni dai n avans: 7 p o'e)o ul poate alege pat u )au ci"ci te me"i c5eie di"t +u" te/t, pe ca e ),+i )c ie pe ta.l,( ele!ii, *" pe ec5i, au ci"ci mi"ute la di)po-iie pe"t u a decide, p i" . ai")to mi"g, ce elaie poate e/i)ta *"t e ace&ti te me"i, cum !o 'i pu&i *" elaie % c o"ologic, )au pe"t u a e/plica u" p oce) &tii"i'ic % *" te/tul pe ca e u mea-, ),+l citea)c,( 7 c8"d pe ec5ile au a2u") la o co"clu-ie p i!i"d elaia di"t e te me"i, p o'e)o ul le ce e ), citea)c, te/tul cu ate"ie, pe"t u a !edea dac, te me"ii apa aici *" elaia pe ca e au a"ticipat+o ei. O modalitate de a lega te me"ii e)te p i" )c ie ea u"ei )cu te po!e)ti i *" ca e ), apa , toi te me"ii( 7 pe"t u ca a"ticipaiile ele!ilo ), "u p e!ad, *" *"t egime te/tul leciei )e impu"e ca te me"ii ), 'ie )u'icie"t de !agi, )au u"ul di"t e ei ), co"duc, imagi"aia pe o pi)t, g e&it,. ;LC e% 5etode de cercetare n grup Proiectul: 7 e)te o acti!itate mai ampl, dec8t i"!e)tigaia ca e *"cepe *" cla), p i" de'i"i ea &i *"elege ea )a ci"ii 1e!e"tual p i" *"cepe ea e-ol!, ii ace)teia3, )e co"ti"u, aca), pe pa cu )ul a c8to !a -ile )au ),pt,m8"i 1timp *" ca e ele!ul a e pe ma"e"te co")ult, i cu p o'e)o ul3 &i )e *"c5eie tot *" cla),, p i" p e-e"ta ea *" 'aa colegilo a u"ui apo t a)up a e-ultatelo o.i"ute &i, dac, e)te ca-ul, a p odu)ului 'i"al( 7 p oiectul poate 'i i"di!idual )au de g up( 7 titlul )au tema !o 'i ale)e de c,t e p o'e)o *" 'u"cie de a"umite c ite ii: O ele!ii t e.uie ), ai., u" a"umit i"te e) pe"t u )u.iectul e)pecti!( O t e.uie ), cu"oa)c, di"ai"te u"de *&i pot g,)i e)u )e mate iale( O ), 'ie "e ,.d,to i *" a c ea u" p odu) de ca e ), 'ie m8"d i( O ), "u aleag, )u.iectul di" c, i !ec5i )au ), u me-e uti"a di" cla),( 7 capacit,ile &i compete"ele ca e )e e!aluea-, *" timpul eali-, ii u"ui p oiect )u"t: metodele de luc u( utili-a ea co e)pu"-,toa e a
120

.i.liog a'iei( utili-a ea co e)pu"-,toa e a mate ialelo &i ec5ipame"tului( co ectitudi"ea T acu ateea te5"ic,( ge"e ali-a ea p o.lemei( o ga"i-a ea ideilo &i mate ialelo *"t +u" apo t( calitatea p e-e"t, ii. Portofoliul: 7 ep e-i"t, o colecie de i"'o maii de)p e o a"umit, tem, o.i"ut p i"t +o !a ietate de metode &i te5"ici de c,t e ele!. A. MI@<OACE DIDACTICE 9I 0UPORTURI TEMNICE DE IN0TRUIRE: RO<, FUNCII, 4A<ENE FORMATI4E 5i&loacele didactice reprezint ansamblul instrumentelor materiale$ naturale tehnice$ selectate #i adaptate pedagogic la nivelul metodelor #i a procedeelor de instruire pentru realizarea mai eficient a sarcinilor proiectate la nivelul activitii instructiv*educative% 4aloa ea lo depi"de de calit,ile pedagogice a"ga2ate *" m,)u a *" ca e ele )u"t )imulta" )au )ucce)i!: pu t,toa e de i"'o maii )em"i'icati!e( pu"cte de )p i2i" mate ial "ece)a pe"t u acti!a ea depli", a metodelo ale)e( e)u )e p actice, di)po"i.ile ), dimi"ue-e )au c5ia ), a"ule-e !e .ali)mul p op iu metodelo t adiio"ale. Mi2loacele didactice i"te !i" ca i")t ume"te )u.o do"ate aciu"ii imp imate la "i!elul metodelo de *"!,,m8"t, pe .a-a u"ui a")am.lu de p ocedee ope aio"ale. ! "up )% !erghit$ clasificarea mi&loacelor didactice este urmtoarea: 5i&loace didactice informativ*demonstrative: O i")t ume"te i"'o mati!e "atu ale: ie .a , i")ecta , metale, oci( ;LE O i")t ume"te te5"ice: o.iecte te5"ice, i")talaii te5"ice( O i")t ume"te ela.o ate ca )u.)titute ale ealit,ii de tip t idime")io"al, .idime")io"al )au de tip )im.olic. 5i&loace didactice de e'ersare*formare a deprinderilor: O i")t ume"te ge" 2ocu i te5"ice( O i")t ume"te de: la.o ato , ca.i"et, atelie , lot &cola . 5i&loace didactice de raionalizare a timpului didactic: O i")t ume"te ge": 5a t, co"tu , &a.loa"e didactice, &tampile didactice, g ile( O i")t ume"te ge": ta.l, elect o"ic,, di)po-iti!e automate de i")t ui e. 5i&loace didactice de evaluare a rezultatelor: O te)te docimologice, g ile de m,)u a e+ap ecie e a acti!it,ii( O &a.loa"e pe"t u e!alua e, i")talaii de e!alua e. ! 9aza lor de susinere senzorial ofer un alt criteriu de clasificare: mi2loace didactice !i-uale: O imagi"i, ilu)t ate, p oiecii 'i/e( mi2loace didactice )o"o e: O adio, ca)eto'oa"e, mag"eto'oa"e, di)cu i( mi2loace didactice audio+!i-uale: O 'ilme, tele!i-iu"e, ca)ete !ideo, D4D. 4aloa ea p)i5opedagogic, a mi2loacelo audio+!i-uale )e ele!, mai u&o p i" epeta ea lo la di!e )itatea !a ia"telo de i")t ui e. Deoa ece )e &tie c, *" a'a a )ituaiei cla)ice de i")t ui e p o'e)o +ele! )u"t po)i.ile &i altele,
121

a.)e"a codului *" comu"ica ea audio+!i-ual, e)te u" a!a"ta2 ce 'ace po)i.il, 'olo)i ea !a ia"tei pe toate t eptele de &cola itate. A"ali-a compa ati!, a !a ia"telo de i")t ui e ele!, at8t a!a"ta2ele c8t &i de-a!a"ta2ele 'iec, eia, ceea ce impu"e utili-a ea alte "ati!, a tutu o *" 'u"cie de *mp e2u , i. 5i&loacelor didactice le sunt atribuite urmtoarele caracteristici: O )p i2i", cu"oa&te ea a)pectelo ealit,ii i"acce)i.ile mai mult )au mai pui", de a media *"!,a ea, *" ge"e al( O o'e ,, !e5iculea-, i"'o maii !a iate, *" 'o me di!e )e( O eali-ea-, mai e'icie"t o.iecti!ele co"c ete, ca e)u )e p actice, de acti!i-a e a metodelo didactice( O e'lect, p,t u"de ea *" dome"iu a "i!elului de-!olt, ii &tii"ei &i te5"icii, de la o.iectele "atu ale i"iial utili-ate, p8", la mi2loacele audio+!i-uale &i )i)temele multimedia de a)t,-i( O ep e-i"t, o e)u ), mate ial, p i" e)e",, da p i" 'u"cio"alitatea *"depli"it, de!i" i")t ume"te ale p o'e)o ului )au ele!ului, de!i" te5"ici de *"!,a e acti!,. ;LH Funciile mi&loacelor de nvm.nt: O funcia informativ, de comu"ica e o'e , i"'o maii a)up a o.iectelo , 'e"ome"elo , p oce)elo g eu acce)i.ile, pot p e-e"ta 'e"ome"ele )tatic )au di"amic, e!ide"ia-, eleme"tele e)e"iale, o'e , )a ci"i de e-ol!at &i pu"cte de )p i2i", a)igu , co"e/iu"ea i"!e ), )au po)i.ilitatea de e!e"i e, pe"t u ap o'u"da e )au compa a e( O funcia formativ*educativ )p i2i", a"t e"a ea calitati!, a p oce)elo cog"iti!e *" 'o ma ea capacit,ilo i"telectuale, a"t e"ea-, eali-a ea o.iecti!elo a'ecti! + atitudi"ale 1 ecepta ea, co"!i"ge ea, t ,i ea, moti!aia, i"te e)ul, !alo i-a ea3 &i a celo p)i5omoto ii 1dep i"de i de c,uta e &i m8"ui e, de e-ol!a e i"depe"de"t,, de o ga"i-a e, de adapta e, de egla e3( O funcia de activizare a ele!ilo *" p eda e+*"!,a e: p i" )timula ea )pi itului de o.)e !aie, a cu io-it,ii &i i"te e)ului, p i" o ie"ta ea e'o tului cog"iti!, a pa ticip, ii acti!e, a'i ma ea i"iiati!ei )au a c eati!it,ii *" i"te p eta e, p i" )u)i"e ea ilu)t ati!+demo")t ati!, a *"!,, ii i"depe"de"te )au *" g up( O funcia organizatoric p i": )p i2i"i ea aio"ali-, ii e'o tului &i a timpului *" *"!,a e, com.ate ea )up a*"c, c, ii, com.ate ea mo"oto"iei &i o.o)elii, )t uctu a ea )tilului de *"!,a e, at8t pe"t u ele!i, c8t &i pe"t u p o'e)o i( O implicarea *" pe 'ecio"a ea elaiilo p o'e)o +ele!i *" timpul p ed, ii+*"!,, ii+e!alu, ii( O spri&inirea p o'e)o ului *" !e i'ica ea eali-, ii u"o e-ultate ale *"!,, ii. Ialene formative ale mi&loacelor de nvm.nt O ace)tea )e ele!, *" co"diii e/pe ime"tale, cu p ile2ul 'olo)i ii lo de c,t e )u.ieci *" p oce)ul de 'o ma e a dep i"de ilo &i p icepe ilo . Didactica e/pe ime"tal, a e *" !ede e pe ma"e"t at i.utul de a e!alua modi'ic, ile o.iectului educaiei &i p i" acea)ta, e'icie"a mi2loacelo
122

de *"!,,m8"t, duc8"d la alege ea celo mai adec!ate pe"t u eali-a ea o.iecti!elo ope aio"ale( O mi2loacele de *"!,,m8"t co"t i.uie "u "umai la optimi-a ea a"dame"tului &cola al ele!ului, da &i la de-!olta ea capacit,ii ace)tuia de a *" egi)t a, p eluc a &i i"te p eta me)a2ul i"'o maio"al emi) de o.iectul )timul( totodat, amelio ea-, ope aiile pe cepti!e de 'i/a e, de e/plo a e, de compa a e, p ecum &i ca acte ul aio"al al aciu"ilo pe cepti!e( O a)imila ea &i co")olida ea )t uctu ilo pe cepti!e ope ato ii "ece)it, o ga"i-a ea e/pe ie"ei )e"-o iale, moto ii )au p)i5oi"telectuale a ;LI ele!ilo , ceea ce mi2loacele de *"!,,m8"t )u"t capa.ile ), o'e e 1D. Me lo3. Ialoarea pedagogic a fiecrui mi&loc de nvm.nt este condiionat de factori diferii: O "i!elul moti!aiei &cola e( O "i!elul cu"o&ti"elo a"te ioa e actului de a)imila e a "oilo i"'o maii( O capacitatea p)i5oi"telectual, ge"e al, a ele!ului( O modul de )t uctu a e al cu iculum+ului( O ca acte ul ele!a"t, )i)tematic &i logic al ideilo de de)p i") &i de a)imilat( O ca acte ul acti! &i compleme"ta al p ed, ii+*"!,, ii( O m, i ea de")it,ii i"'o maiei t a")mi), *" u"itatea de timp( O ad e)a.ilitate la g,( O !e i'ica ea acti!it,ii mi"tale a ele!ului, a)igu a ea 'eed.acQ+ului, a epetiiei &i e/e ), ii. C e&te ea e'icie"ei p oce)ului de p eda e+*"!,a e a e ca )u.)t at a)igu a ea i"te acti!it,ii p o'e)o % ele! + mi2loc de *"!,,m8"t p i": O ap o'u"da ea p oce)elo de a"ali-,+)i"te-,( O cla i'ica ea a)pectelo pui" )e)i-ate p i" utili-a ea mi2loacelo didactice( O a)igu a ea *"elege ii de c,t e ele!i &i 'o m, ii la ace&tia a u"ei !i-iu"i de a")am.lu a)up a celo eceptate( O i"teg a ea "oilo cu"o&ti"e *" )i)temul cog"iti! al ele!ului( O 'o ma ea u"o compete"e )ta.ile 1D. Me lo3. E. IN0TRUIREA A0I0TAT> DE CA<CU<ATOR % DIRECIE 0TRATE?IC> GN PERFECIONAREA METODO<O?IEI 9I TEMNO<O?IEI IN0TRUIRII "efinire: O i")t ui ea &i autoi")t ui ea a)i)tat, de calculato )e e'e , la utili-a ea calculato ului *" p oce)ul de *"!,,m8"t, *" )copu i didactice( O i"t oduce ea calculato ului p e)upu"e: o li"ie didactic, .i"e p eci-at,, cu o ie"t, i pedagogice, p)i5ologice &i metodice( cad e didactice cu p eg,ti ea "ece)a ,. !ondiii pentru difuziunea instruirii asistate de calculator n practica #colar:
123

O adapta ea educaiei la "ece)it,ile actuale &i de pe )pecti!, ale )ociet,ii( ;LJ O *m.og,i ea &i mode "i-a ea pe ma"e"t, a )i)temului metodelo de *"!,,m8"t( O eali-a ea de p og e)e *" dome"iul i"'o maticii, al calculatoa elo &i al te5"ologiilo de comu"ica e. ecesitatea e'istenei unui program de instruire: O e)te u" p odu) pedagogic, e-ultatul p og am, ii pedagogice( O p og amul de i")t ui e u mea-, ), 'ie t a")pu) *"t +u" p og am % compute , ca e ep e-i"t, u" p og am i"'o matic: 7 p odu)ele i"'o matice 1ca e )u"t p odu)e i"telectuale3 )u"t "umite )o'tXa e( 7 apa atu a elect o"ic, e)te "umit, 5a dXa e( 7 ela.o a ea leciilo &i a celo lalte 'o me de o ga"i-a e a acti!it,ii e)te "umit, cou )eXa e. "irecii de activitate n legtur cu instruirea asistat de calculator: O *"!,,m8"tul de i"'o matic,( O p og ama ea pedagogic, a co"i"utului, a mate ialului de )tudiat &i a acti!it,ii ele!ului *" leg,tu , cu acel co"i"ut( O ela.o a ea p og amului % compute ( O a.o da ea &i )oluio"a ea p o.lemelo legate de 5a dXa e. )mportana introducerii calculatorului n #coal: O ep e-i"t, o )t ategie de luc u a p o'e)o ului &i a ele!ilo de tip i"te acti!, u" "ou mod de co"cepe e a i")t ui ii &i *"!,, ii( O )e i")e ea-, *" co"te/tul *"!,,m8"tului pe cla)e &i lecii( O )imulea-, p oce)e &i 'e"ome"e comple/e pe ca "ici u" alt mi2loc didactic "u le poate pu"e at8t de .i"e *" e!ide",( O co")t uie&te co"te/te pe"t u aplicaii ale co"ceptelo , o'e i"d celo ce )tudia-, &i lim.a2ul cu a2uto ul c, uia ei *&i pot de)c ie p op ia acti!itate. Faciliti oferite de utilizarea calculatorului: O )imula ea u"o p oce)e &i 'e"ome"e *" mi&ca e p i" imagi"i a"imate( O c ea ea de )ituaii % p o.lem, cu !aloa e )timulati!, &i moti!aio"al, pe"t u ele!i( O *m.u",t,i ea p oce)ului de co"e/iu"e i"!e ),( O de)',&u a ea de acti!it,i di'e e"iate pe g upe de "i!el( O de)',&u a ea de acti!it,i de autoi")t ui e( O de)',&u a ea de acti!it,i de autote)ta e( O de)',&u a ea de acti!it,i ecapitulati!e( O o ga"i-a ea de 2ocu i didactice *" )copul ap o'u"d, ii cu"o&ti"elo &i a.ilit,ilo . ;1L Me itul deo)e.it al i")t ui ii a)i)tate de calculato co")t, *" 'aptul c, p e)upu"e pa ticipa ea acti!, a ele!ilo *" p oce)ul de p eda e % *"!,a e &i c, pe mite de-!olta ea i"telectual, a ace)to a, adec!at, itmului lo de luc u. -. RELAII I INTERACIUNI EDUCAIONALE
124

1. DEFINIREA 9I ANA<I=A CONCEPTU<UI DE RE<AIE EDUCAIONA<>

v %elaie educaional Definiie:


O prin relaie educaional se nelege o relaie direct ce se stabile#te n procesul educativ ntre educator #i educat% E)te o relaie reciproc di"t e di!e &i 'acto i educati!i 1di igi"te, p o'e)o i, p)i5olog, p, i"te, colecti! de ele!i3 *" )copul eali-, ii u"ei i"'lue"e 'a!o a.ile *" p oce)ul educaiei, a)t'el *"c8t ), )e a)igu e co"diii optime pe"t u de-!olta ea pe )o"alit,ii ele!ului &i pe"t u *"le)"i ea p oce)ului de autocu"oa&te e. A e u" caracter organizat, pe .a-a u"ui )i)tem educati! .i"e co"ceput. E)te o verig indispensabil procesului educativ, co")titui"d moto ul ace)tui p oce). Multitudi"ea &i calitatea elaiilo educaio"ale co"diio"ea-, de-!olta ea pe )o"alit,ii i"di!iduale &i 'o ma ea u"o colecti!e pute "ice. O ice elaie *"t e oame"i ,*"t e g upu i a e &i u" )e") educati!. O p oce)ul de *"!,,m8"t ge"e ea-, u" a")am.lu de elaii educaio"ale. O ice i"te aciu"e e)te pu t,toa e de atitudi"i, ia ace)tea )e e/p im, p i" modul *" ca e educato ul i"te acio"ea-, cu ele!ii, da &i p i" modul *" ca e ele!ii i"te acio"ea-, *"t e ei. /ipuri de relaii educaionale: O relaii intragrupale: apo tu ile ce )e )ta.ile)c *" i"te io ul u"ui g up educaio"al *"t e: educato % ele! T ele!i( ele! T ele!i % ele! T ele!i( O relaii intergrupale: apo tu i )ta.ilite *"t e mem. ii u"o g upu i di'e ite 1g up + g up3. Ade)eo i g upul de ele!i i"te acio"ea-, cu alte g upu i mai mult )au mai pui" a)em,",toa e, la "i!elul &colii )au *" mediul e/t a&cola . ;16 !aracteristicile relaiilor educaionale: O au ca acte ul u"o co"e/iu"i i"!e )e, ma"i'e)t8"du+)e *" du.lu )e"). De e/emplu elaia ele! % g up poate 'i p i!it, di")p e ele! )p e g up, da &i i"!e ) di")p e g up )p e ele!. Fieca e catego ie de elaii a e ca acte i)tici p op ii ,da )e co"diio"ea-, &i )e i"'lue"ea-, ecip oc cu celelalte( O )u"t multidime")io"ale adic, )u"t de "atu , pedagogic, , p)i5ologic,, )ociologic, &i *&i au o igi"ea *" "atu a p oce)ului pedagogic, ca tip de acti!itate ca acte i-at p i" i"te aciu"ea multipl, a u"o 'acto i uma"i i"di!iduali )au *" g upu i( O dete mi", co")titui ea u"ui climat p)i5o)ocial ca e poate 'a!o i-a )au, dimpot i!, poate *mpiedica o.i"e ea e-ultatelo do ite. Acea)t, am.ia", )au climat al cla)ei ep e-i"t, e/p e)ia atitudi"ilo emoio"ale 'a, de *"!,a e, co"diio"8"d o )e ie de a)pecte ale p oce)ului de *"!,a e: i"'lue"ea-, modul de o ga"i-a e &i co"duce e a g upului de ele!i, )t ategiile de luc u pe"t u ca e )e optea-, &i mai ale) acti!itatea de *"!,a e a ele!ilo . ;. RE<AII 9I INTERACIUNI EDUCAIONA<E GN C<A0A DE
125

E<E4I Ele!ul "u e)te o 'ii", i-olat,, el 'ace pa te di"t +o cla), &cola ,, ia *")u&i ea de cu"o&ti"e, p icepe i &i dep i"de i, 'o ma ea de capacit,i a e loc *" co"diiile e/i)te"ei pe ma"e"te a ele!ului *" cad ul u"ui g up )ocial % cla), &cola , % ca e poate ), 'a!o i-e-e, da &i ), de'a!o i-e-e at8t p oce)ul de i"'o ma e c8t &i cel de 'o ma e a lui. Ele!ul, ca &i adultul, )e compo t, di'e it *" a"umite g upu i )ociale. ! Relaii educaionale n clasa de elevi )mportana cunoa#terii relaiilor de la nivelul clasei: O ele!ii u"ei cla)e )e i"'lue"ea-, ecip oc, ia i"'lue"a )e e)imte *" ca"titatea &i calitatea *"!,, ii( O )+a o.)e !at c, aciu"ea colecti!, a g upului *" mai multe p i!i"e d, e-ultate )upe ioa e acti!it,ilo i"di!iduale. Cu"o)c8"d .i"e ma"i'e)t, ile de g up, *"!,,to ul *&i poate idica )u.)ta"ial calitatea mu"cii lui. El )e poate 'olo)i de g up pe"t u a i"'lue"a &i )c5im.a atitudi"ea, compo tame"tul u"o ele!i *" )e")ul do it( O dac, &coala t adiio"al, a a!ut atitudi"e etice"t, &i c5ia a de)cu a2at coope a ea *"t e ele!i, pedagogii co"tempo a"i o 'a!o i-ea-,, deoa ece g upul media-, elaia di"t e *"!,,to &i ele!i. ;1A Relaii educaionale la nivelul clasei$ vzut ca un grup primar: !lasa de elevi poate fi considerat un grup primar$ *" ca e mem. i ei au acelea&i !alo i, )copu i &i )ta"da de de compo tame"t &i *" ca e )u"t po)i.ile co"tacte i"te pe )o"ale, deoa ece : O )u"t ' ec!e"te i"te aciu"ile de tip #'a, *" 'a,$( O cla)a po)ed, )t uctu i ce+i co"'e , )ta.ilitate( O cla)a ti"de ), ati"g, a"umite )copu i( O mem. ii cla)ei )e pe cep ca ',c8"d pa te di" g up, ia ele!ii di" alte cla)e *i i"de"ti'ic, pe .a-a ace)tei apa e"e. Relaii educaionale la nivelul clasei$ vzut ca un grup social specific: Cla)a &cola , e)te u" g up )ocial )peci'ic, cu )t uctu , &i olu i cla e, ce media-, *" timp )c5im., i cog"iti!e 'u"dame"tale la "i!elul 'iec, ui mem. u, deoa ece co")tituie : O cad ul p)i5o)ocial al acti!it,ii de *"!,a e( O u" mediu de comu"ica e &i )ociali-a e. Relaii educaionale la nivelul clasei$ raportate la cadrul organizaional: O *" cla)a de ele!i acti!itatea )e poate de)',&u a ' o"tal, i"di!idual, pe g upe )au *" ec5ip,. G" 'u"cie de )copul u m, it, *"!,,to ul poate alege cum *&i !a o ga"i-a colecti!ul de ele!i. 0a ci"a comu", d, "a&te e u"o modele acio"ale ca e au )peci'ic p op iu, 'ace ), apa , t adiii, codu i, !alo i, "o me, &i mai ale) pot i"'lue"a acti!itatea de *"!,a e &i pe 'o ma"ele ele!ilo ( O copilul caut, &i poate g,)i a'eciu"e di" pa tea *"!,,to ului &i a celo de o !8 )t, cu el. 0e de-!olt, )e"time"tul de apa te"e",, at8t de "ece)a ec5ili. ului &i ),",t,ii p)i5ice a copilului &i tot *" cad ul g upului ),u !a g,)i &i ecu"oa&te ea capacit,ilo )ale, !a a!ea p imele )ucce)e( O *" timpul pau-elo , copiii 'o mea-, mici g upulee &i *&i pet ec ! emea
126

mai mult *mp eu",, 2uc8"du+)e. Co"tactele ace)tea de g up )u"t *" ma2o itate pa&"ice, a eo i au ca acte de o)tilitate. Ace)te g upu i )e co")tituie dup, a"umite c ite ii de p e'e i",, elaiile di"t e mem. i *"c, "u )u"t co")olidate. ! Relaii interpersonale: /ipuri de relaii fundamentale socioafective: 7 elaii de at acie 1)impatie3, de e)pi"ge e 1a"tipatie3 &i de i"di'e e",. U"ele di"t e ele )e e'e , la atitudi"ea ele!ului 'a, de colegii ),i 1)e"time"te de )impatie, a"tipatie, i"di'e e",3, *" timp ce altele au *" !ede e modul *" ca e ceilali colegi di" cla), ,)pu"d )e"time"telo )ale( 7 *" 'u"cie de elaiile i"te pe )o"ale *" cad ul g upului &cola apa lide i i"'o mali &i "eo'iciali. Ei e/e cit,, de egul,, acelea&i 'u"cii ;1C e'e itoa e la *"depli"i ea )a ci"ilo &i me"i"e ea coe-iu"ii g upului, da *" alt mod &i p i" alte mi2loace dec8t lide ii 'o mali )au o'iciali. De aici, "ume oa)e deo)e.i i &i co"t adicii ca e pot ), apa , *"t e cele dou, catego ii de lide i, 'e"ome"e ca e duc de)eo i la !icto ia lide ilo i"'o mali *" cad ul colecti!elo &cola e. Relaiile interpersonale influeneaz personalitatea elevilor: 7 relaii unilaterale: *" 'u"cie de cele t ei tipu i de elaii )ocioa'ecti!e, putem )pu"e c, e/i)t, copii p e'e ai 1popula i3 de ma2o itatea colegilo , copii e)pi"&i de cei mai muli 1i-olai3, ia alii )u"t p i!ii cu i"di'e e",, c8teodat, 'ii"d acceptai, alt, dat, e)pi"&i. P e'e i"ele )au e)pi"ge ile "u )u"t ecip oce. Cei ce caut, ap opie ea de u" copil popula "u )u"t "eap, at c,utai la 8"dul lo de ace)ta( 7 relaii bilaterale: *"t e doi ele!i e/i)t, elaii a'ecti!e p e'e e"iale ele put8"d 'i .iu"i!oce 1A *l p e'e , pe K &i i"!e )3 )au co"t a ii 1A *l p e'e , pe K, da K *l e)pi"ge pe A3. Aa nivel de grup relaiile interpersonale dintre elevi se pot constitui n structuri interpersonale: 7 structuri predominant pozitive, *" )e")ul c, toate elaiile au u" a)eme"ea ca acte , adic, )e poate !o .i de)p e cu"oa&te ea aute"tic, &i p o'u"d,, .a-at, pe )u p i"de ea eleme"telo compo tame"tale e)e"iale( comu"ica ea e)te li.e , &i de)c5i), *"t e pa te"e i( e/i)t, u" "um, ma e de p e'e i"e ecip oce( )e ma"i'e)t, coope a e &i competiie( a e loc acomoda e i"te pe )o"al,( 7 structuri predominant negative, *" )e")ul c, ma2o itatea elaiilo i"te pe )o"ale au a)t'el de o ie"t, i: o cu"oa&te e )upe 'icial,, .a-at, pe apa e"e, o comu"ica e )cu t+ci cuitat, de .loca2e, . uia2e &i di)to )iu"i ale i"'o maiilo , u" "um, ma e de e)pi"ge i ecip oce )au de ele!i i-olai, elaii co"'lictuale *"t e mem. ii g upului. ! Relaiile intragrupale Relaia educator elevi co")tituie cea mai impo ta"t, catego ie de elaii educaio"ale, deoa ece, *"t +o a"umit, m,)u ,, le i"'lue"ea-, &i le co"diio"ea-, pe celelalte:
127

7 )u"t *" )pecial elaii de mu"c,, ceea ce le co"'e , o pute "ic, i"'lue", a)up a modului de de)',&u a e a acti!it,ii &i a e-ultatelo ace)teia( 7 )u"t elaii #a)imet ice$ adic, pa te"e ii au !8 )te di'e ite, au o p eg,ti e &i o cultu , ge"e al, de "i!el di'e it, e/pe ie"a de !ia, a educato ului e)te mai *"delu"gat, &i mai !a)t,, educato ul *i *"!a, pe ele!i, ia ele!ii u mea-, modelul educato ului, *"!,8"d de la el( 7 ep oduce la )ca a mic, elaia )ocial, di"t e ge"e aii. ?e"e aia adult, t e.uie ), ma"i'e)te g i2, &i e)po")a.ilitate pe"t u ;1E p eg,ti eaT'o ma ea ge"e aiei ti"e e, a2ut8"du+i ), p eia &i ), de-!olte e/pe ie"a ge"e aiilo di"ai"tea ei, alt'el "u )e poate p oduce p og e)ul )ociet,ii( 7 e)te i"'lue"at, "u "umai de )tilul de mu"c, al educato ului, ci &i de t ,),tu ile de pe )o"alitate ale ace)tuia, ca e *&i !o do.8"di !aloa ea de #modele$ o'e ite pa te"e ilo de educaie. Cmanizarea #i personalizarea interaciunii educaionale implic restructurri substaniale ale rolului didactic: 7 p o'e)o ul "u mai e)te doa pe )oa"a ca e p opu"e co"i"utu i, d, lecii, 'o mulea-, )a ci"i, ci )timulea-, &i *"t ei"e acti!i)mul i"!e)tigato al ele!ului, c eea-, co"diiile "ece)a e ca el ), )e compo te *"t +u" a"ume 'el, )a de)cope e &i ),+&i pu", p o.leme( 7 )e o ie"tea-, c,t e )peci'icul i"te e)elo &i capacit,ilo ele!ului, e)te ate"t la eali-, ile &i c eaiile ace)tuia. Educato ii t e.uie ), po)ede calit,ile "ece)a e ce"t , ii cu p ec,de e pe a&tept, ile, ce e ile, t e.ui"ele &i i"te e)ele ele!ilo ( 7 cad ul didactic t e.uie ), 'ie capa.il de a )e dedu.la &i de a luc a di" pe )pecti!a )a &i a g upului, ), ai., capacitatea de a i"tui ca acte i)ticile de o di" i"te pe )o"al ale ele!ilo , capacitatea de pe cepe e adec!at, a elaiilo p e'e e"iale di"t e ele!i , de a"ticipa e a atitudi"ilo )ociale ale ele!ilo *" apo t cu )ituaiile educaio"ale !iitoa e. ! Relaia profesor*elev !lasificare: a% En funcie de accentul care s*a pus pe unul sau altul dintre subieci: O 5agistrocentrismul: 7 apa i"e pedagogiei t adiio"ale &i a e la .a-, o co"cepie auto ita i)t, 1educato ul impu"e ele!ului u" )i)tem de ce i"e &i o.ligaii c, o a el t e.uie ), i )e )upu", "eco"diio"at3( 7 acea)t, te"di", )e a/ea-, *" e/clu)i!itate pe auto itatea educato ului &i p omo!ea-, o comu"ica e u"idi ecio"al,, de la educato la educat, pu"8"d acce"tul pe i"'lue"ele e/te ioa e ce )e e/e cit, a)up a ele!ului, "elu8"d *" co")ide a e cla)a eeaua ei comple/, de comu"icaie. O Pedocentrismul: 7 a ap, ut odat, cu o ie"ta ea educaiei li.e e, ea *m. ,c8"d 'o ma li.e ali)mului pedagogic(
128

7 pu"e acce"t pe li.e tatea depli", a ele!ului, *" )e")ul c, t e.uie ), i )e c ee-e toate co"diiile *" !ede ea u"ei de-!olt, i )po"ta"e, ', , "ici u" 'el de co")t 8"ge e )au di i2a e e/te ioa ,( O pedagogia co"tempo a", a *"ce cat ), dep,&ea)c, opo-iia di"t e cele dou, te"di"e e/t eme, p i" a.o da ea elaiilo educaio"ale di" ;1H pe )pecti!a datelo 'u "i-ate de &tii"ele comu"ic, ii )ociologiei &i p)i5ologiei )ociale. 0peciali&tii au a2u") la co"clu-ia c, ace)te elaii t e.uie p i!ite &i a"ali-ate *" co"te/tul *"t egului p oce) al acti!it,ii educati!e. b% "in punct de vedere psiho*social: 1% Relaiile pedagogice specifice nivelului informal4 >% Relaiile pedagogice specifice nivelului formal: O )u"t i"'lue"ate de )tatutul *"!,,to ului &i de olul ),u 1pla"i'ica ea &i p oiecta ea acti!it,ii didactice, t a")mite ea cu"o&ti"elo , )timula ea *"!,, ii, e!alua ea e-ultatelo &cola e3( ace)te tipu i de elaii educaio"ale au u" ca acte p edomi"a"t aio"al, 'ii"d !o .a de elaii de mu"c, p op iu -i),, ca e )e co")tituie *" acti!it,ile de cu"oa&te e &i *"!,a e( la "i!el 'o mal )e )t uctu ea-, dou, tipu i p i"cipale de elaii *"!,,to +ele!i : relaii de comunicare #i relaii de conducere% Relaiile de comunicare pot fi: O de t a")mite e de i"'o maii, de )olicita e a u"ei ce i"e, de ,)pu"), de eacie, de e/p ima e a u"o )t, i a'ecti!e( O di" pu"ctul de !ede e al di eciilo *" ca e )e eali-ea-, comu"ica ea e/i)t,: 7 elaii u"idi ecio"ale de)',&u ate pe di ecia *"!,,to i+ele!i *" ca e )e impu"e domi"a"a 'o mal, a educato ului ( 7 elaii .idi ecio"ale *" cad ul c, o a comu"ica ea )e p oduce at8t di" pa tea *"!,,to ului c8t &i di" pa tea ele!ului( 7 elaii multidi ecio"ale *" cad ul c, o a *"!,,to ul *"cetea-, a mai 'i )i"gu a pe )oa", t a")mi,toa e de i"'o maie e'e itoa e la "oile co"i"utu i. Relaiile de conducere a activitii didactice pot fi de patru tipuri: 7 autoc atice % p e)upu"e o domi"a e total, di" pa tea *"!,,to ului, ca e *",.u&, i"iiati!a, i"depe"de"a &i c eati!itatea ele!ilo ( 7 li.e ale 1*"g,duitoa e3 % *"!,,to ul "u mai a e olul co"duc,to *" p oce)ul educaiei ci )e )u.o do"ea-, i"te e)elo &i i"iiati!elo ele!ilo ( 7 "o"di ecte % olul *"!,,to ului "u p e)upu"e i"te !e"ia de "ici u" 'el *" p oce)ul educaiei, ci c ea ea u"ei atmo)'e e de *"c ede e *" ca e ele!ul ), de)cope e d umul &i di eciile )ale de aciu"e( 7 democ atice % te"di"a *"!,,to ului de a )e i"teg a *" climatul cla)ei, de a )e ide"ti'ica cu !iaa &i acti!itatea ele!ilo . ! Relaia elev elevi Acti!itatea de *"!,a e )e de)',&oa , *"t +u" cad u i")tituio"ali-at, )e 'o mea-, g upu i de ele!i, ceea ce dete mi", apa iia u"o multiple elaii
129

ele! % ele! ( ele! % ele!i ( ele!i + ele! ( ele!i + ele!i. Ace)te elaii sunt ;1I generate de nevoia de comunicare ntre individ #i grupul cruia i aparine$ la care se adaug relaii de conlucrare$ de conducere J subordonare$ precum #i relaii socio afective% Relaiile n cadrul grupului: a% /ipuri de relaii: O relaiile de comunicare *" cad ul g upului au ca o.iect di'e ite )ituaii &i a)pecte ale !ieii &i acti!it,ii 'iec, uia. 0e t a")mit i"'o maii, )olicit, i ad e)ate colegilo , ,)pu")u i la ace)te )olicit, i, co ect, i, ap ecie i, *"cu a2, i )au dimpot i!, "emulumi i )au de-am,gi i. A.)e"a )au de'icie"a *" comu"ica e )e a'l, la o igi"ea te")iu"ilo ce )e ma"i'e)t, *" g up( O relaie de conducere e/e citat, 'ie de o )i"gu , pe )oa",, 'ie de u" )u.g up. Ca u ma e, 'ieca e mem. u al g upului )e !a a'la *"t +o elaie de )u.o do"a e 'a, de pe )oa"a )au )u.g upul co"duc,to . b% !aracteristici: O elaia ele! % ele! a e u" p edomi"a"t ca acte p)i5ologic, .a-8"du+)e pe o cu"oa&te e ecip oc, &i pe acti!itatea comu",( O i"te aciu"ea di"t e ele!i apa e )u. 'o ma u"o elaii i"te pe )o"ale co"&tie"te ca e )e eali-ea-, *" mod "emi2locit. G"depli"i ea de c,t e ele!i a u"o )a ci"i &i acti!it,i comu"e p e)upu"e e/i)te"a u"o elaii de i"te depe"de",( O *" cad ul g upului educaio"al e/i)t, *"totdeau"a &i a)pecte emoio"al % a'ecti!e, ca &i mome"te de te")iu"e &i co"'lict, deoa ece !iaa *" g up de-!olt, "o me, !alo i, co"!i"ge i ca e e/e cit, at8t i"'lue"e c8t &i co"!i"ge i a)up a ele!ilo . G" co")eci", pe )o"alitatea ele!ului )e ma"i'e)t, *" i"te depe"de", cu !iaa g upului di" ca e 'ace pa te, cu "o mele &i !alo ile pe ca e ace)tea le de-!olt,( O *" cad ul cla)ei e/i)t, u" lide 'o mal, ca e t e.uie ), e)pecte ce i"ele &cola e, ace)tea 'ii"d impu)e de educato , da e/i)t, &i u" lide i"'o mal, ca e poate )u)i"e )au "u aciu"ile lide ului 'o mal. G" ca-ul i" ca e cei doi )e a'l, *" opo-iie )e e/e cit, o i"'lue", "egati!, a)up a mem. ilo g upului. G" o ice g up )tatutele mem. ilo )u"t di'e ite &i c5ia ie a 5i-ate, olul 'iec, uia )e i"te 'e ea-, cu al celo lali i"'lue"8"d ca acte i)ticile g upului( O coope a ea di"t e ele!i 'a!o i-ea-, elaiile &i )c5im.u ile di"t e ei, )timulea-, *"elege ea &i accepta ea ecip oc,, p ecum &i e'o tul comu" *" eali-a ea )a ci"ilo de *"!,a e )au e/t adidactice. Co")titui ea u"ui g up .a-at pe competiie poate a!ea e'ecte "egati!e at8t pe pla" i"di!idual, duc8"d la i")ecu itate pe )o"al, *" g up, c8t &i *" pla"ul g upului, delimit8"du+i coe-iu"ea. Ki"e*"ele) c, cele dou, )ituaii "u t e.uie pu)e *" opo-iie, cel mai co ect mod de aciu"e e)te ;1J de a 'olo)i te5"ici de coope a e p i" competiie &i "u *" opo-iie cu ace)tea. O elaiile i"te pe )o"ale la), u me ad8"ci *" pe )o"alitatea ele!ilo
130

ca e pot 'i cla)i'icai *" t ei catego ii: activi$ ca e accept, elaiile di" cla),( cei ca e pa ticip, co"&tii"cio) la acti!itate, da ', , i"iiati!,, ', , a )e implica *" 'o ma ea elaiilo de g up( cei ca e pa ticip, di" o.ligaie la acti!itate &i )e adaptea-, pa)i! la elaiile de g up. ! Relaiile intergrupale Relaiile se stabilesc ntre diferite clase din cadrul colectivului unei #coli sau chiar cu clase din #coli diferite: O ace)te elaii )e pot ma"i'e)ta *" pla" !e tical 1cu o cla), mai mic, )au mai ma e dec8t cla)a i"iiatoa e3 )au *" pla" o i-o"tal, adic, la "i!elul cla)elo pa alele( O *"t e g upu ile u"o cla)e di'e ite pot ap, ea elaii de co"cu e",, da u"eo i &i de coope a e( O de a)eme"ea, *" cad ul &colii, u" g up poate ep e-e"ta u" model, u" "i!el de a)pi aie pe"t u u" alt g up. ! !lasificarea relaiilor interpersonale Entr*o prim clasificare au fost identificate : O elaii de acomoda e p i" ca e mem. ii g upului *&i eglea-, compo tame"tele( O elaii de a)imila e ca e co")tau *" t a")'e a ea u"o i"'o maii, pu"cte de !ede e, atitudi"i &i compo tame"te de la o pe )oa", la alta( O elaii de )t ati'ica e : ie a 5ia )tatutelo )t uctu ea-, compo"e"a g upului( O elaii de alie"a e: "eput8"d de)',&u a i"te aciu"i ecip oce, u"ii mem. ii ai g upului ma"i'e)t, te"di"e de i-ola e. 6 alt clasificare identific: elaii de comu"ica e, a'ecti!e, de domi"a e )au de co"duce e. ,ean Piaget distinge: elaii i"telectuale, elaii a'ecti!e, elaii mo ale. Alte modele ta'onomice le grupeaz n: elaii !e .ale, de comu"ica e, a'ecti!e, !olu"ta e. En funcie de nevoile #i trebuinele psihologice pe care le resimt elevii atunci c.nd se raporteaz unii la alii: O de intercunoa#tere: 7 )e e'e , la "e!oia de a di)pu"e de i"'o maii cu p i!i e la cel,lalt, la pe )o"alitatea lui. C8"d *"!,,to ul dei"e i"'o maii co")i)te"te de)p e ele!ii ),i, ia ele!ii de)p e ceilali colegi , di"amica i"te aciu"ilo e)te mai co")i)te"t, ,ia c8"d i"'o maiile )u"t limitate, po)i.ilitatea i")tau , ii "e*"c ede ii *"t e pa te"e i de!i"e mai ma e( ;;L 7 *" g upul educaio"al ele!ii acio"ea-, *mp eu", *" p oce)ul de i")t ui e, )e cu"o)c ecip oc. Ei "u doa comu"ic, ci &i *&i *mp, t,&e)c ideile , g8"du ile, )e"time"tele. O de intercomunicare: 7 p i" comu"ica e )e eali-ea-, u" )c5im. de i"'o maii cog"iti!e, a'ecti!e, compo tame"tale. Ace)te elaii apa ca o e-ulta"t, a ceea ce )imt )u.iecii atu"ci c8"d i"t , *" i"te aciu"e. G" cla), au loc "ume oa)e )c5im.u i de me)a2e(
131

7 *" cad ul g upului educaio"al, 'oa te impo ta"t pe"t u p oce)ul i")t ucti!+educati! e)te ), )e a2u"g, la o comu"ica e p i" a"t e"a ea c8t mai multo ele!i *" ace)t p oce). 7 cea mai e'icie"t, e)te comu"ica ea de tipul #'a, *" 'a,$, ele!ii )ituai la #pe i'e ie$ lo!i"du+)e de u"ele di'icult,i *" ecepio"a ea me)a2ului( 7 'u"cia de comu"ica e duce la u"i'ica ea acti!it,ii g upului educaio"al *" !ede ea ati"ge ii o.iecti!ului p opu). O socio*afective prefereniale4 O de influenare: 7 )u"t dete mi"ate de po-iia pe ca e o ocup, 'ieca e ele! *" ie a 5iile )u.iecti!e &i o.iecti!e, de multe o i p oduc8"du+)e i"depe"de"t de elaiile )ocio+a'ecti!e ale g upului educaio"al. 0e p oduce u" )c5im. de me)a2e de la u" i"di!id la altul, ceea ce co"t i.uie la )c5im.a ea compo tame"telo celo a'lai *" i"te aciu"e( 7 toi )u.iecii )u"t *" acela&i timp )timuli &i age"i de i"'lue"a e. Ace)te i"'lue"e p oduc eacii di" pa tea celo lali , u"ele )c5im., i &i e)t uctu , i la "i!elul co"&tii"ei lo , p ecum &i o modi'ica e a )i)temului atitudi"al. Ele!ul poate ),+&i modele-e opi"ia *" 'u"cie de opi"ia e/p imat, de cel cu ca e )e a'l, *" i"te aciu"e( 7 i"'lue"a educaio"al, poate 'i a"ali-at, *" 'u"cie de: i"'lue"a *"!,,to ului, ca lide &i ca 'acto e/te io ( i"'lue"a de g up. Factori care influeneaz relaiile educaionale: 7 pe )o"alitatea *"!,,to ului, da co"tea-, &i co"diiile ge"e ale *" ca e )e de)',&oa , p oce)ul de educaie &i co"cepia pedagogic, a'lat, la .a-a ace)tui p oce): *"!,,to ul o ga"i-ea-, &i co"duce acti!itatea de *"!,a e, p eluc ea-, &i t a")mite cu"o&ti"ele &i capacit,ile p opu)e de cu iculum, modelea-, pe )o"alitatea copilului, de)',&oa , &i acti!it,i e/t a&cola e, )p i2i", ceilali 'acto i educati!i. Co"diiile ge"e ale *" ca e )e de)',&oa , p oce)ul i")t ucti!+educati!, ep e-i"t, u" 'acto o.iecti! ca e i"'lue"ea-, i"te aciu"ea di"t e *"!,,to &i ele!i( 7 co"cepia pedagogic, ce )t, la .a-a acti!it,ilo educaio"ale. ;;1 Cu"oa&te ea elaiilo &i )t uctu ilo i"te pe )o"ale di"t +u" g up e)te util, "u "umai di" pu"ct de !ede e e/plicati!, ci mai ale) acio"al, ea pe mi8"d eali-a ea u"ei acti!it,i educaio"ale legitim, di" pu"ct de !ede e &tii"i'ic, &i deci e'icie"t,. C. COMUNICAREA INTERPER0ONA<> !omunicarea: O o ice comu"ica e e)te o i"te aciu"e, o i"'lue", ecip oc, *"t e mai multe pe )oa"e. Comu"ica ea e)te u" act ce )t, la .a-a leg,tu ilo )ociale di"t e oame"i( O ca"alele de t a")mite e a comu"ic, ii pot 'i !a iate : comu"ica ea !e .al, 1o al, )au )c i),3, comu"ica ea "o"!e .al, 1mimic,, ge)tic,, po-iia co po al,3 &i comu"ica ea pa a!e .al,. !omunicarea interpersonal:
132

O )e p oduce *"t e dou, )au mai multe pe )oa"e a'late *" i"te aciu"e( O a comu"ica *")eam", a te e/p ima &i a te 'ace *"ele). Pe"t u acea)ta )u"t "ece)a e a"umite co"diii date de tipul de elaie di"t e pe )oa"ele a'late *" i"te aciu"e , ia acea)t, elaie e)te e-ultatul u"o atitudi"i de-!oltate de 'ieca e pe )oa",. Atitudinile n comunicare: O pot 'i e/p imate p i" !o .i e, i"to"aia !o .i ii, mimic,, ge)tu i, aciu"i etc( O atitudi"ile mem. ilo u"ei cla)e de ele!i i"'lue"ea-, deci)i! calitatea elaiilo ce )e )ta.ile)c *"t e ace&tia. En situaiile de comunicare interpersonal pot aprea urmtoarele categorii de atitudini : a% %Atitudinea de interpretare: 7 atitudi"ea de i"te p eta e co")t, *" e/plica ea pe"t u alii a u"o aiu"i a'late la o igi"ea 'aptelo &i )pu)elo pe )o"ale. Deci ci"e!a &tie ce!a &i t a")mite celuilalt ce!a ce ace)ta "u &tie( ;;C 7 c eea-, o elaie de depe"de", *"t e pa te"e ii comu"ic, ii. Cel ca e i"te p etea-, )e autoi"titulea-, dei",to al cu"oa&te ii, ia cel,lalt pa ticipa"t la comu"ica e de!i"e depe"de"t de el. G" co")eci", #depe"de"tul$ poate accepta ace)t ol, .loc8"du+&i p op ia e/p ima e, deci .loc8"d comu"ica ea( 7 alt, u ma e a ace)tei atitudi"i poate 'i "eaccepta ea elaiei de depe"de", , ceea ce !a duce la o a"umit, ag e)i!itate *" comu"ica e( 7 i"te p eta ea "u t e.uie e/clu), di" comu"ica e, da acea)t, atitudi"e "u t e.uie ), de!i", 'u"dame"tul comu"ic, ii , ci doa e-ultatul ei( 7 dac, do im ),+i pe mitem celuilalt ), )e e/p ime li.e , eal, pe )o"al t e.uie ), e!it,m i"te p eta ea. b% Atitudinea de evaluare: 7 co")t, *" 'o mula ea u"ei 2udec,i po-iti!e )au "egati!e *" apo t cu ceea ce 'ace )au )pu"e cel,lalt( 7 )e .a-ea-, pe o di'e e", de )tatut *"t e pa te"e ii comu"ic, ii, c e8"d, la 'el ca atitudi"ea de i"te p eta e, o elaie de depe"de",( 7 po)i.il, co")eci", a ace)tei e!alu, i e)te .loca ea comu"ic, ii ca u ma e a e!alu, ii "egati!e. A)t'el )e c eea-, u" climat elaio"al "e'a!o a.il ca e educe moti!aia e/p im, ii &i *l dete mi", pe cel )upu) e!alu, ii ), "u+&i mai !e .ali-e-e ideile &i )e"time"tele pe"t u c, i)c, ), 'ie 2udecat "egati!( 7 *" co"diiile u"ei e!alu, i po-iti!e apa e i)cul ca atu"ci c8"d e)te eceptat, o 2udecat, po-iti!, copilul ), )electe-e di"t e ideile )au t ,i ile )ale "umai pe acelea ca e *i pe mit o.i"e ea ace)teia( 7 e!alua ea po-iti!, )au "egati!, a comu"ic, ii u"ei pe )oa"e duce la *"gu)ta ea po)i.ilit,ii de e/p ima e aute"tic,. Cu c8t do im mai mult ca u" copil ), )e e/p ime li.e , cu at8t mai pui" t e.uie 2udecat. c% Atitudinea de a&utor sau consiliere: 7 co")t, *" p opu"e ea u"o )oluii *" 'u"cie de ceea ce cel,lalt a e/p imat(
133

7 )e .a-ea-, pe o di'e e", de )tatut, pe o elaie de depe"de",, a!8"d *" !ede e c, e/i)t, u" #co")ilie $ &i u" #co")iliat$ , #u" )u)i",to $ &i #u" )u)i"ut$( 7 cu c8t u" copil e)te a2utat mai mult, cu at8t depe"de"a lui 'a, de co")ilie c e&te, *" det ime"tul i"depe"de"ei. G" co")eci",, *" ca-ul *" ca e )e a.u-ea-, de acea)t, atitudi"e de co")ilie e di)cu )ul celuilalt !a 'i )upe 'icial, educ8"du+i po)i.ilit,ile de a+&i e-ol!a )i"gu p o.lemele, deoa ece i"iiati!a de c,uta e a )oluiilo !i"e di" pa tea co")ilie ului, "u di" pa tea celui ca e )e co"' u"t,, de 'apt cu p o.lema e)pecti!,( ;;E 7 alt, co")eci", po)i.il, a 'i o ie"ta ea comu"ic, ii *" )e")ul )oluiilo p opu)e de co")ilie , limit8"d li.e tatea de g8"di e &i mi&ca e a celui co")iliat( 7 dac, )e do e&te o'e i ea po)i.ilit,ii de e/p ima e li.e , a u"ei pe )oa"e "u t e.uie utili-at, p ea de) atitudi"ea de co")ilie e. Acea)ta "u p e)upu"e e/clude ea ei, ci )'atul, a2uto ul ), 'ie o'e it a)t'el *"c8t cel,lalt pa te"e al comu"ic, ii ),+&i poat, e/pu"e li.e p o.lemele )au ce e ile. A)t'el p i" 'aptul c, o pe )oa", *&i e/pu"e idei, )e"time"te, pu"cte de !ede e co")ilie ul !a putea dei"e mai multe eleme"te pe"t u a putea 'o mula )'atul cel mai pot i!it. d% Atitudinea de chestionare: 7 co")t, *" ad e)a ea u"o *"t e., i pe"t u a+i pe mite celuilalt ), )e e/p ime. Acea)t, atitudi"e, utili-at, ' ec!e"t )upu"e comu"ica ea u"o i)cu i ma2o e, cum a 'i: )upe 'icialitate, demo ali-a ea cog"iti!, a celuilalt( 7 poate de!e"i u"ul di"t e i")t ume"tele ma"ipul, ii )au ale ca"ali-, ii i"co"&tie"te. Alege ea *"t e., ilo pe mite o ie"ta ea comu"ic, ii *"t +o a"umit, di ecie, e!it8"du+)e *"t e., ile ca e pot idica p o.leme )au di!e ge"e de opi"ie. G" ace)t ca- c5e)tio"a ea "u e)te o ga"i-at, *" 'u"cie de a"c5et,, ci *" 'u"cie de ca acte i)ticile p)i5ologice ale a"c5etato ului. De a)eme"ea o di"ea *" ca e )u"t ad e)ate *"t e., ile i)c, ), *"c5id, *"t +o oa eca e m,)u , o i-o"tul celui c5e)tio"at pe"t u c, el !a ,)pu"de *" pe ma"e",, i"8"d co"t de ,)pu")ul a"te io , a!8"d g i2, ), "u )e co"t a-ic, "ici m,ca pa ial( 7 p e)upu"e a)uma ea u"o i)cu i impo ta"te, *" ca-ul *" ca e do im ), cu"oa&tem pu"ctul de !ede e al celuilalt. Cu c8t ad e),m mai multe *"t e., i, cu at8t &a")ele ca ace)ta ), poat, ap o'u"da )cad, ia po)i.ilitatea ca ace)ta ), 'ie ca"ali-at c e&te( 7 comu"ica e aute"tic, "ece)it, limita ea utili-, ii c5e)tio", ii, da "u e"u"a ea la acea)ta, deoa ece *" i"te aciu"ea comu"ic, ii, cel,lalt a&teapt, *"t e., i, ia 'aptul de a "u 'i deloc c5e)tio"at poate ge"e a o eacie de )u p i-,, c5ia de "e*"c ede e. Atu"ci c8"d c5e)tio"a ea de!i"e "ece)a ,, 'o mula ea u"o *"t e., i c8t mai de)c5i)e )e do!ede&te a 'i u" a)pect .e"e'ic al comu"ic, ii. e% Atitudinea de comprehensiune:
134

7 co")t, *" a+i a ,ta celuilalt c, te i"te e)ea-, ceea ce )pu"e el, c, a)culi pe"t u a *"ce ca ),+l *"elegi, "u pe"t u a+l 2udeca( 7 )e ma"i'e)t, p i" e'o mula ea a ceea ce pa te"e ul de comu"ica e a e/p imat a"te io ( c eea-, o di'e e", de )tatut, da acea)ta e)te i"!e ), *" apo t cu celelalte atitudi"i: cel ca e e'o mulea-, e)te total depe"de"t de cel ca e )e e/p im,( ;;H 7 )e c eea-, u" climat elaio"al ca e 'acilitea-, e/p ima ea &i ca e e)te ma cat de doi 'acto i e)e"iali. U" a)eme"ea climat e)te )em"ul u"ui i"te e) eal pe"t u cel,lalt &i c eea-, o )ituaie *" ca e ame"i", ile pe ca e ace)ta le poate e)imi atu"ci c8"d )e e/p im, !o 'i edu)e la ma/im, deoa ece el "u )e !a )imi "ici 2e"at, "ici i"te p etat , "ici i"te ogat. Climatul de comp e5e")iu"e educe a&ada meca"i)mele de ap, a e ale celuilalt, pe mi8"du+i ),+&i co"ti"ue e'lecia, i"cit8"du+l ),+&i de-!olte opi"iile )au )e"time"tele pe ca e le+a e/p imat. Fieca e di"t e ace)te atitudi"i au co")eci"e a)up a comu"ic, ii &i a)up a elaiilo i"te pe )o"ale )ta.ilite *"t e mem. ii u"ui g up. En comunicarea interpersonal este esenial crearea unui climat relaional: O accepta ea "eco"diio"at, a celuilalt p e)upu"e e"u"a ea la o ice 2udecat, cu p i!i ea la ceea ce e/p im, cel,lalt, accepta ea )pu)elo )ale, a ma"ie ei *" ca e le+a e/p imat )au a 'aptului c, el "u do e&te ),+&i e/te io i-e-e u" a"umit )e"time"t( O aute"ticitatea e)te o co"diie "ece)a , pe"t u i")tau a ea u"ui climat 'a!o a.il comu"ic, ii. Aute"ticitatea i"te e)ului aco dat celuilalt "e 'ace di)po"i.ili pe"t u el, *" apo t cu ceea ce )pu"e, de!e"i"d o co"diie e)e"ial, pe"t u o a)culta e comp e5e")i!,( O empatia p e)upu"e 5ot, 8 ea &i capacitatea de a co"t ola p op iile eacii )ocio+a'ecti!e, de!e"i"d a)t'el di)po"i.il pe"t u pa te"e ul de comu"ica e, pe"t u a *"ce ca *"elege ea di" i"te io , a !edea o )ituaie p i" oc5ii celuilalt. Empatia )e de'i"e&te deci p i" ecepti!itatea la )e"time"tele t ,ite de cel,lalt &i p i" capacitatea !e .al, de a comu"ica acea)t, comp e5e")iu"e 1*"elege e3 . Empatia t e.uie ), 'ie acti!, &i ), 'ie t a")mi), celuilalt. Ea p e)upu"e elaii i"te pe )o"ale lip)ite de ame"i", i )au de p o!oc, i. Pe"t u o comu"ica e i"te pe )o"al, optim, cel ca e do e&te ), 'a!o i-e-e e/p ima ea celuilalt t e.uie ), ma"i'e)te o atitudi"e de comp e5e")iu"e &i ),+&i co"t ole-e eaciile )po"ta"e ca te ti"d )p e e!alua e, a2uto , i"te p eta e )au c5e)tio"a e. -I. EVALUAREA 1. DEFINIREA 9I ANA<I=A CONCEPTU<UI DE E4A<UARE. M>0URAREA+APRECIEREA+DECI=IA. INTE?RAREA E4A<U>RII GN PROCE0U< DE GN4>>MNNT "ocimologia e)te &tii"a ca e )tudia-, metodologia !e i'ic, ii &i e!alu, ii e-ultatelo &cola e, )i)temul de "ota e, compo tame"tul e/ami"ato ilo &i al e/ami"ailo . "efiniiile evalurii *" lite atu a de )pecialitate: O e!alua ea co")tituie o acti!itate de colecta e, o ga"i-a e &i i"te p eta e
135

a datelo o.i"ute p i" i"te mediul i")t ume"telo de e!alua e( O e!alua ea e)te u" p oce) comple/ me"it ), ap ecie-e !aloa ea u"ui act educaio"al )au al u"ei p, i di" acea)ta, e'icacitatea e)u )elo uma"e &i mate iale, a co"diiilo &i ope aiilo 'olo)ite *" de ula ea acti!it,ii educaio"ale, p i" compa a ea e-ultatelo cu o.iecti!ele p opu)e *" !ede ea lu, ii deci-iilo adec!ate amelio , ii acti!it,ii *" etapele u m,toa e 10Qi""e 3( O e!alua ea cup i"de o )uit, de acte p i" ca e educato ul )e i"'o mea-, a)up a ati"ge ii o.iecti!elo &i poate emite o ap ecie e a)up a acti!it,ii ele!ului 1M. Io"e)cu3( ;6; O e!alua ea co")tituie o oca-ie de !alida e a 2u)teii )ec!e"elo educati!e, a compo"e"telo p oce)ului didactic &i u" mi2loc de delimita e, 'i/a e &i i"te !e"ie a)up a co"i"utu ilo &i o.iecti!elo educaio"ale 1C.Cuco&3( O e!alua e *")eam",: 7 m,)u a e p i" p ocedee )peci'ice, cu a2uto ul u"o i")t ume"te de m,)u ,( 7 i"te p eta ea &i ap ecie ea e-ultatelo pe .a-a u"o c ite ii u"ita e &i o.iecti!e( 7 adopta ea deci-iei educaio"ale. Scopul evalurii: O )ta.ile&te aciu"i p eci)e pe"t u a adapta "eco"te"it )t ategiile educati!e la pa ticula it,ile )ituaiei didactice, la pa ticula it,ile ele!ilo , la co"diiile eco"omice &i i")tituio"ale e/i)te"te ( O dete mi", m,)u a *" ca e o.iecti!ele p og amului de i")t ui e au 'o)t ati")e, p ecum &i e'icie"a metodelo de p eda e+*"!,a e 'olo)ite( O ge"e ea-, a"umite i"'o maii ca e au o 'u"cie auto eglatoa e pe"t u c e&te ea e'icie"ei i")t ui ii( O a)igu , 'eed+.acQ+ul. Redimensionarea #i reg.ndirea strategiilor evaluative se realizeaz n consens cu anumite e'igene: O e/ti"de ea aciu"ii de e!alua e, de la !e i'ica ea &i ap ecie ea e-ultatelo + o.iecti!ul t adiio"al + la e!alua ea p oce)ului, a )t ategiei ca e a co"du) la a"umite e-ultate( O lua ea *" calcul &i a alto i"dicato i, alii dec8t ac5i-iiile cog"iti!e, p ecum co"duita, pe )o"alitatea ele!ilo , atitudi"ile, g adul de *"co po a e a u"o !alo i etc.( O di!e )i'ica ea te5"icilo de e!alua e &i c e&te ea g adului de adec!a e a ace)to a la )ituaii didactice co"c ete 1e/ti"de ea 'olo)i ii te)tului docimologic, a luc , ilo cu ca acte de )i"te-,, pu"e ea la pu"ct a u"o metode de e!alua e a ac5i-iiilo p actice3( O de)c5ide ea e!alu, ii )p e mai multe e-ultate ale )paiului &cola 1compete"e elaio"ale, comu"ica ea *"!,,to +ele!, di)po"i.ilit,i de i"teg a e *" )ocial3( O "ece)itatea *"t, i ii &i )a"cio", ii c8t mai ope ati!e a e-ultatelo e!alu, ii: )cu ta ea 'eed+.acQ+ului, a d umului de la diag"o)tica e la
136

amelio a e, i"clu)i! p i" i"teg a ea e'o tu ilo &i a e/ploat, ii di)po-iiilo p)i5ice ale ele!ilo ( O ce"t a ea e!alu, ii a)up a e-ultatelo po-iti!e &i "e)a"cio"a ea *" pe ma"e", a celo "egati!e( ;66 O )ta.ili ea u"ui apo t optim *"t e e!alua ea p i" "ote &i e!alua ea p i" cali'icati!e( O t a")'o ma ea ele!ului *"t +u" pa te"e aute"tic al *"!,,to ului *" e!alua e, p i" autoe!alua e, i"te e!alua e &i e!alua e co"t olat,. ;. FUNCII<E E4A<U>RII: DE INFORMARE, MOTI4AIONA<>, DE CONTRO<, DIA?NO=>, 0E<ECIE 9I CERTIFICARE, PRO?NO=>, RE?<ARE+AUTORE?<ARE. Funciile evalurii : O de informare a )ociet,ii, *" di'e ite 'o me, p i!i"d )tadiul &i e!oluia p eg,ti ii populaiei &cola e( O motivaional sau stimulativ, de *"t, i e a e-ultatelo , de co"&tie"ti-a e a po)i.ilit,ilo ele!ilo 1e!alua ea p i" cali'icati!e *" ciclul p ima a e o a)eme"ea 'u"cie, deoa ece u m, e&te e!oluia copilului &i a e u" deo)e.it ca acte 'o mati!3( O de control sau de verificare a ac5i-iiilo &cola e e)te ele!a"t, pe"t u ide"ti'ica ea m,)u ii *" ca e ele!ii &i+au *")u&it a"umite dep i"de i )au capacit,i, e)te o e)tima e a g adului *" ca e ele!ul, )upu) p oce)ului de i")t ui e &i educaie, )+a ap opiat de o a"umit, pe 'o ma",( O de diagnoz, e)pecti! de co")tata e a cau-elo ca e au co"du) la o )la., p eg,ti e &i la o e'icie", )c,-ut, a aciu"ilo educati!e( O de selecie #i certificare, e)pecti! de )ta.ili e a u"ei ie a 5ii, implicit, )au e/plicit,, p i" at i.ui ea, *" 'u"cie de e-ultate, a u"ui a"g !alo ic( O de prognoz, e)pecti! )ta.ili ea "e!oilo &i di)po"i.ilit,ilo !iitoa e ale ele!ilo )au ale i")tituiilo de *"!,,m8"t( O de reglare*autoreglare a acti!it,ii de p eda e+*"!,a e, e)pecti! )ta.ili ea a ceea ce u mea-, a 'i ',cut *" co"ti"ua e( ep e-i"t, 'eed.acQ+ ul de la ca e *"!,,to ul po "e&te pe"t u )ta.ili ea pa&ilo u m,to i *" acti!itatea de p eda e+*"!,a e. 6. FORMETTIPURI DE E4A<UARE A RE=U<TATE<OR 9I A PRO?RE0E<OR 9CO<ARE: INIIA<>, CONTINU>TFORMATI4>, FINA<>T0UMATI4> "in perspectiv temporal$ dar #i din punctul de vedere al cantitii de informaie putem identifica trei tipuri de evaluare: ;6A O evaluarea iniial )au p edicti!,, ca e )e 'ace la *"ceputul u"ei etape de i")t ui e 1p i" te)te docimologice, co"cu )u i3( e!alua ea i"iial, a e )copul de a de-!,lui "i!elul de la ca e po "e&te acti!itatea de *"!,a e e!alua ea i"iial, )e aplic, la *"ceputul a"ului &cola , la *"ceputul )tudie ii u"ei u"it,i de *"!,a e, la i"t oduce ea u"ei "oi di)cipli"e )au la *"cepe ea u"ui ciclu de *"!,,m8"t( O continu sau formativ ca e )e 'ace *" timpul )ec!e"ei de i")t ui e
137

1p i" te5"ici cu e"te de e!alua e: observaia curent$ chestionarea sau e'aminarea oral$ precum #i testele de cuno#tine3( )e eali-ea-, p i" !e i'ic, i )i)tematice, pe )ec!e"e mai mici( )e de)',&oa , p i" !e i'ica ea tutu o ele!ilo &i a)up a *"t egii mate ii( O evaluarea final sau sumativ, ca e )e eali-ea-, la )'8 &itul u"ei pe ioade de 'o ma e 1p i" !e i'ic, i pa iale, e/ame"e etc.3( a e u" ca acte te mi"al, e)pecti! u m, e&te di'e e"ie ea ele!ilo *" 'u"cie de pe 'o ma"ele o.i"ute( ope ea-, p i" )o"da2 *" 8"dul ele!ilo &i *" mate ie( p i" o.)e !aiile &i co"clu-iile pe ca e le pe mite, p i" comple/itatea p o.elo p i" ca e )e eali-ea-,, ea de!i"e u" p ile2 de .ila" ca e poate 'u"dame"ta o a"ali-, *" p o'u"-ime a acti!it,ii didactice ( acea)t, 'o m, de e!alua e i"te&te e-ultate mai de )u.)ta",, cum a 'i capacit,ile de mu"c, i"telectual, . A. METODE I TEHNICI DE EVALUARE A REZULTATELOR

I PRO3RESELOR COLARE ;VERIFICRI ORALE, LUCRRI SCRISE, LUCRRI PRACTICE, TESTE DE EVALUARE, PROIECTE, PORTOFOLII, CHESTIONARE, OBSERVAIILE

5etodele de evaluare utilizate n practica curent pot fi clasificate n trei mari categorii: ! metode de !e i'ica e( ! metode de m,)u a e( ! metode de ap ecie e. 5etodele de verificare, *" 'u"cie de modalitatea co"c et, de utili-a e pot 'i: a. e!alua e o al,( .. e!alua e p i" p o.e )c i)e( c. e!alua e p i" p o.e p actice( d. e!alua e p i" te)te( e. e!alua e p i" p oiecte( '. e!alua e p i" po to'olii( g. e!alua e p i" c5e)tio"a e( 5. e!alua e p i" o.)e !aii( ;6C a! Evaluarea oral este o metod empiric a crei scop este at.t optimizarea procesului instruirii c.t #i asigurarea ritmicitii notrii% 0e eali-ea-,, mai ale), p i" *"t e., i &i ,)pu")u i &i p i" *"depli"i ea u"o )a ci"i de luc u, o al, la ta.l,, )u. ate"ta )up a!eg5e e a *"!,,to ului. E)te 'olo)it, ca !e i'ica e cu e"t, &i pa ial,, pe pa cu )ul p og amului de i")t ui eT*"!,a e. Acea)t, metod, de e!alua e, mai mult dec8t o ica e metod, 'olo)it,, )e *"t ep,t u"de cu deme )ul de *"!,a e at8t de mult *"c8t, de multe o i, 'u"cia de *"!,a e &i cea de e!alua e )u"t i"di)ocia.ile. Forme ale evalurii orale: O !hestionarea oral4 O 0'aminarea oral )e eali-ea-, *" multiple 'o me, *" 'u"cie de te5"icile utili-ate: 7 conversaia de verificare 1*"t e., iT ,)pu")u i3(
138

7 interviul 1te5"ica di)cuiei3( 7 verificarea pe baza unui suport vizual( 7 redarea +repovestirea- unui coninut, a u"ui a")am.lu de i"'o maii, e!e"ime"te, 'apte, )ituaii( 7 citirea unor dialoguri incomplete #i completarea acestora% O dialogul purtat ntre doi elevi, di"t e ca e u"ul 1)au am.ii, pe 8"d3 2oac, olul de e/ami"ato , ia cla)a pe cel de e!aluato , at8t al calit,ii *"t e., ilo 'o mulate, c8t &i a ,)pu")u ilo ( O dezbaterea pe o tem, )ta.ilit, *" p eala.il *" ca e e)te implicat, *"t eaga cla),, ia *"!,,to ul de!i"e mediato , a!8"d olul de a ed e)a di)cuia dac, acea)ta de!ia-, de la )u.iect &i de a o me"i"e la u" "i!el co e)pu"-,to ( O prezentarea u"ui po to'oliu )au a u"ei luc , i *" 'aa cla)ei. !erine n utilizarea probelor orale: O o .u", p eg,ti e a *"!,,to ului ca e!aluato 1a"t e"ame"t )peci'ic *" te5"ica 'o mul, ii *"t e., ilo , a co"duce ii i"te !iului &i *" cota ea ,)pu")u ilo ( O "ece)itatea 'olo)i ii u"o 'o me com.i"ate de !e i'ica e o al, 1' o"tal, i"di!idual, mi/t3( O c e&te ea "i!elului de co")i)te", &i de p eci-ie al ap ecie ii p i" utili-a ea u"o )c5eme de "ota e. Avanta&ele evalurii orale: 7 ep e-i"t, u" mi2loc util &i e'icie"t de !e i'ica e ope ati!, &i pu"ctual, a p eg,ti ii ele!ilo ( 7 e)te pe ceput, de c,t e ele!i ca deme ) 'i e)c al p oce)ului de *"!,a e( 7 ele!, modul de e/p ima e al ele!ilo , logica e/pu"e ii, )po"ta"eitatea, dicia, 'luiditatea e/p im, ii( ;6E 7 *i dep i"de pe ele!i cu comu"ica ea o al, di ect,, ' ec!e"t, *" !ia, &i cu u" mod de p o.a e a ceea ce &tiu( 7 *"depli"e&te &i 'u"cia de *"!,a e, p i" epeta ea &i 'i/a ea cu"o&ti"elo , da &i p i" *"t, i ea imediat, a ceea ce &tiu ele!ii c, au *"!,at( 7 p i" i"te acti!itatea ca acte i)tic,, 'a!o i-ea-, di i2a ea ele!ilo c,t e ,)pu")u i co ecte &i complete, p i" *"t e., i )uplime"ta e, a2ut8"du+i ), *"eleag, co ect co"i"utul la ca e )e e'e , )olicita ea( 7 pe mite t ata ea di'e e"iat, a ele!ilo , ',c8"d po)i.il, adec!a ea g adului de di'icultate a )olicit, ilo , c8t &i itmul c5e)tio", ii la po)i.ilit,ile ace)to a. Aimitele evalurii orale: 7 a e, *" ge"e al, o !aliditate edu), dato it, impo)i.ilit,ii acope i ii u"i'o me a co"i"utu ilo p edate pe u" i"te !al ma e de timp &i al !e i'ic, ii tutu o ele!ilo , p i!i"d a)imila ea co"i"utului )upu) !e i'ic, ii( 7 ope ea-, doa u" )o"da2 *" co"i"utul p edat &i *" 8"dul ele!ilo ( 7 cota ea ,)pu")u ilo a e o 'idelitate edu),, i"te !e"i"d 'acto ii
139

pe tu .ato i ai e!alu, ii 1e'ectul halo )au PFgmalion3( 7 "u )e aco d, &a")e egale ele!ilo , g adul de di'icultate al *"t e., ilo 'ii"d i"e!ita.il di'e it( 7 de-a!a"ta2ea-, ele!ii timi-i &i pe cei ca e ela.o ea-, mai le"t ,)pu")u ile( 7 "ece)it, de)tul de mult timp. .. Probele scrise fac posibil o evaluare obiectiv #i operativ pe baza unui cuantum de cuno#tine cu scopul de a regla #i perfeciona procesul de nvare% G"depli"e)c o 'u"cie diag"o)tic, 1pu" *" e!ide", pu"ctele 'o te, e)pecti! lacu"ele *"!,, ii di" pe )pecti!a o.iecti!elo !i-ate3, 'u "i-ea-, at8t *"!,,to ului c8t &i ele!ului u" 'eed+.acQ a)up a pe 'o ma"elo o.i"ute( co")tituie u" mi2loc de autoe!alua e pe"t u ele!i( au !aloa e 'o mati!, &i ep e-i"t, u" i")t ume"t de i"teg a e &i co")olida e a *"!,, ii. Probele scrise pot fi: O probe curente +e'temporale-4 O probe de evaluare periodic +lucrri de control sau probe de evaluare sumativ4 O probe de bilan +lucrri scrise semestriale$ teze-4 O probe de evaluare centrate pe obiective. Avanta&ele evalurii scrise: 7 ele!ii au po)i.ilitatea ),+&i p e-i"te ac5i-iiile ', , i"te !e"ia *"!,,to ului( ;6H 7 'ace po)i.il, e!alua ea u"ui "um, ma e de ele!i *"t +u" i"te !al dete mi"at( 7 eco"omie de timp pe"t u e!alua e( 7 e-ultatele )e apo tea-, la u" c ite iu u"ic de !alida e( 7 a!a"ta2ea-, ele!ii timi-i, pe cei cu itm de luc u i"egal &i pe cei ca e )e e/p im, de'ectuo) pe cale o al,( 7 a)igu , u" g ad )po it de o.iecti!itate *" ap ecie ea compa ati!, a e-ultatelo ( 7 a)igu , u" g ad idicat de 'ia.ilitate, pe mi8"d ee/ami"a ea ,)pu")ului 1ca e a 'o)t co")e !at3( 7 pe mite !e i'ica ea u"o capacit,i de a"ali-,T)i"te-,, t ata ea coe e"t, a u"ui )u.iect, e-ol!a ea p o.lemelo , pe ca e e!alua ea o al, "u le e!ide"ia-, dec8t pa ial( 7 !e i'ic, compete"e )peci'ice *"!,, ii, cum e)te e/p ima ea )c i),( 7 atu"ci c8"d luc , ile )u"t )ec eti-ate, *"g,duie dimi"ua ea )u.iecti!it,ii. Aimitele evalurii scrise: 7 "u pe mite di i2a ea ele!ilo *" 'o mula ea ,)pu")u ilo ( 7 *"t, i ea po-iti!,T"egati!, a ,)pu")ului "u )e p oduce imediat( 7 o'e , u" 'eed+.acQ mai )la., *" )e")ul c, u"ele e o i )au "e*mpli"i i "u pot 'i elimi"ate ope ati! p i" i"te !e"ia *"!,,to ului( 7 )u"t de-a!a"ta2ai ele!ii cu lacu"e( 7 u"eo i ope ea-, doa )o"da2e *" *"!,a e.
140

c. Probele practice vizeaz evaluarea capacitii elevilor de a aplica informaii$ folosind priceperi$ deprinderi$ abiliti% Pe l8"g, compete"ele )peci'ice, aplicati!e 1utili-a ea datelo , a i")t ume"telo de luc u, i"te p eta ea e-ultatelo 3 o'e , po)i.ilitatea ele!ilo de a+&i de-!olta compete"e ge"e ale 1comu"ica e, a"ali-,, )i"te-,, e!alua e3. !erine n utilizarea probelor practice: O a!i-a ea tematicii luc , ilo p actice( O cu"oa&te ea modului *" ca e ele !o 'i e!aluate( O i"'o ma e a)up a co"diiilo "ece)a e eali-, ii ace)to acti!it,i 1i")t ume"te de luc u, co")uma.ile, apa ate, u"elte etc.3. Cn tip specific de prob practic l constituie activitile e'perimentale% En cadrul acestora$ elevul descoper mecanisme specifice de investigaie$ de observare$ de reflecie. De 'apt ace)te e/pe ime"te )u"t )ituaii de *"!,a e *" ca e *"!,,to ul *&i p opu"e s evalueze capaciti variate ca e "u pot 'i )u p i")e p i" i"te mediul alto tipu i de p o.e, cum a 'i: 7 capacitatea de a ma"ipula co ect i")t ume"te, apa atu ,, )u.)ta"e( 7 capacitatea de a e'ectua m,)u ,to i( 7 capacitatea de a utili-a lim.a2e )peci'ice 1i")t ume"te matematice3( ;6I 7 capacitatea de a *" egi)t a &i de a p e-e"ta cu cla itate datele &i e-ultatele o.i"ute. P i"cipala ca acte i)tic, a acti!it,ilo e/pe ime"tale e)te ep e-e"tat, de caracterul preponderent formativ al ace)to a, ma"i'e)tat *" dome"ii de acti!itate !a iate, cum a 'i: 7 !e i'ica ea 'e"ome"elo , legilo , elaiilo cu"o)cute( 7 pla"i'ica ea &i eali-a ea u"ui e/pe ime"t( 7 dete mi"a ea !alo ilo m, imilo ( 7 o.)e !a ea &i )tudie ea u"o 'e"ome"e dete mi"ate. 5odalitile de evaluare a activitilor e'perimentale se fac: 7 'ie p i" e/pe ime"te )cu te, u mate de *"t e., i la ca e ele!ii ,)pu"d o al )au *" )c i), apoi )e "otea-, datele e/pe ime"tale &i )e i"te p etea-, e-ultatele( 7 'ie c, )e po "e&te de la o p o.lem, .i"e alea),, cla ,, ce u mea-, a 'i )tudiat, *" !ede ea dete mi", ii u"ei legi, a )tudiului u"ui a"umit )i)tem. d. $estele sunt instrumente eficiente de evaluare care: O asigur o mai mare obiectivitate n procesul de evaluare4 O permit verificarea ntregii clase ntr*un timp foarte scurt4 O cuprind esenialul informaiilor asimilate4 O conduce la formarea unor deprinderi de nvare sistematic. Aimitele utilizrii testelor: 7 'a!o i-ea-, o *"!,a e ca e apelea-, la detalii, la )ec!e"e i"'o maio"ale i-olate( 7 "u )timulea-, 'o ma ea u"o capacit,i de p eluc a e, de )i"te-, )au c eaie. Avanta&ul utilizrii testelor co")t, *" 'aptul c, "u u m, e&te "umai !e i'ica ea i"'o maiei acumulate de ele!i, ci &i capacitatea ace)to a de a 'olo)i
141

cu"o&ti"ele a)imilate de2a *" )ituaii !a iate. /estele pot fi standardizate sau elaborate de ctre nvtor% <a .a-a co")t uciei lo )e eg,)e)c itemii. )temii reprezint elementele componente ale unui instrument de evaluare. Di" pu"ct de !ede e al tipului de ,)pu") a&teptat &i al g adului de o.iecti!itate al "ot, ii, itemii )e *mpa t *": 1. itemi o.iecti!i: O itemi de tip pe ec5e( O itemi cu alege e dual,( O itemi cu alege e multipl,. ;. itemi )emio.iecti!i: O itemi cu ,)pu") )cu tTde completa e( O itemi tip *"t e., i )t uctu ate. ;6J 6. itemi )u.iecti!i: O itemi tip e-ol!a e de p o.leme( O itemi tip e)eu )t uctu at( O itemi tip e)eu "e)t uctu at. %1% )temii obiectivi caracteristici: b )u"t utili-ai p epo"de e"t pe"t u e!alua ea "i!elu ilo i"'e ioa e ale dome"iului cog"iti!, da "u "umai( b pot 'i cup i"&i *" te)tele de p og e) &cola , *" )pecial *" cele )ta"da di-ate( b au o.iecti!itate idicat, *" m,)u a eaTe!alua ea e-ultatelo *"!,, ii( b "u "ece)it, )c5eme de "ota e detaliate( pu"cta2ul )e aco d, *" 'u"cie de ma ca ea ,)pu")ului co ect( b )e pot aplica *" cad ul tutu o di)cipli"elo &cola e. )temii de tip pereche: 7 )olicit, ele!ilo )ta.ili ea u"o co e)po"de"e *"t e i"'o maiile di)t i.uite pe dou, coloa"e. I"'o maiile di" p ima coloa", )e "ume)c premise, ia cele di" coloa"a a doua, rspunsuri( 7 )e 'olo)e)c mai ale) pe"t u te)ta ea u"o i"'o maii 'actuale, u m, i"d de-!olta ea pute ii de a)ocie e *" g8"di ea ele!ilo ( 7 )e pot a)ocia: oame"i + eali-, i( date + e!e"ime"te( te me"i + de'i"iii( eguli + e/emple( pla"teTa"imale + cla)i'ic, i( calcule matematice + e-ultate( )temii cu alegere dual: 7 o'e , ele!ilo po)i.ilitatea ), aleag, ,)pu")ul co ect di" dou, alte "ati!e 1ade!, at+'al), da+"u, co ect+i"co ect3( 7 ace)t tip de itemi poate te)ta: 7 *")u&i ea u"o cu"o&ti"e 1ele!ii !o putea ide"ti'ica dac, o de'i"iie, o egul, )u"t 'o mulate co ect( 7 capacitatea de a utili-a o de'i"iie, o egul,, pe"t u a+&i e/p ima opi"ia a)up a u"o cla)i'ic, i dup, c ite iile *"!,ate( 7 pute ea de di)c imi"a e a ele!ilo *" ap ecie ea u"o 'apte, 2udec,i. )temii cu alegere multipl: 7 p e)upu" e/i)te"a u"ei p emi)e 1e"u"3 &i a u"ei li)te de alte "ati!e
142

1)oluiile po)i.ile )u. 'o ma u"o cu!i"te, "ume e, )im.olu i, ' a-e3. 7 ele!ul t e.uie ), aleag, )i"gu ul ,)pu") co ect )au cea mai .u", alte "ati!, 1*" ace)t ca- alege ea ,)pu")ului )e 'ace pe .a-a u"o p oce)e me"tale comple/e &i a u"o di)c imi", i ate"te3( 7 )e 'olo)e)c pe"t u m,)u a ea e-ultatelo *"!,, ii ca e p e)upu"e *"elege ea, aplica ea )au i"te p eta ea datelo 'actuale( 7 m,)oa , e-ultatele *"!,, ii at8t la "i!elul memo , ii cu"o&ti"elo , c8t &i la "i!elul comp e5e")i! &i aplicati! al *"!,, ii. ;AL !>% )temii semiobiectivi caracteristici: b ele!ul e)te pu) *" )ituaia de a+&i co")t ui )i"gu ,)pu")ul. b pe mit ide"ti'ica ea &i "atu aTtipul g e&elilo ele!ilo *" )cop diag"o)tic( b te)tea-, o gam, la g, de capacit,i i"telectuale, cu u" "i!el de di'icultate &i de comple/itate !a ia.il. )temii cu rspuns scurt: 7 ce ele!ilo ), 'o mule-e ,)pu")ul )u. 'o ma u"ei p opo-iii, ' a-e, cu!8"t, "um, , )im.ol( 7 e)te 'o mulat )u. 'o ma u"ei *"t e., i di ecte. )temii de completare: 7 )olicit, d ept ,)pu") u"ul )au dou, cu!i"te, ca e ), )e *"cad e-e *" co"te/tul+)upo t do it( 7 )u"t 'o mulai )u. 'o ma u"o a'i maii i"complete. )temii de tip ntrebri structurate: 7 )u"t 'o mai di" mai multe )u.+*"t e., i de tip o.iecti!, )emio.iecti! )au mi"ie)eu legate *"t e ele p i"t +u" eleme"t comu"( 7 )u.+*"t e., ile umplu golul di"t e te5"icile de e!alua e cu ,)pu") li.e 1de)c5i)3 &i cele cu ,)pu") limitat 1*"c5i)3 impu)e de itemii de tip o.iecti! 7 pot !i-a toate catego iile ta/o"omice, po "i"d de la )impla ep oduce e 1de'i"iii, e"ume , i3 p8", la aplica ea cu"o&ti"elo , a"ali-,, )i"te-, &i 'o mula ea de ipote-e, 2udec,i de !aloa e. K% )temii subiectivi )temii de tip rezolvri de probleme: 7 )olicit, c eati!itatea, g8"di ea di!e ge"t,, imagi"aia, capacitatea de a ge"e a )au e'o mula o p o.lem,( 7 *" 'u"cie de dome"iul )olicitat 1cel al g8"di ii co"!e ge"te )au di!e ge"te3, compo tame"tele e!aluate )u"t cele di" catego iile aplic, ii )au e/plo , ii( 7 etapele u m, ite *" e-ol!a ea de p o.leme: *"elege ea p o.lemei( o.i"e ea i"'o maiilo "ece)a e e-ol!, ii p o.lemei( 'o mula ea &i te)ta ea ipote-elo ( de)c ie eaTe/plica ea metodelo de e-ol!a e a p o.lemei( di)cuta ea e-ultatelo o.i"ute( po)i.ilitatea de ge"e ali-a e &i t a")'e a te5"icilo de e-ol!a e. )temii de tip eseu: 7 pe mit e!alua ea glo.al, a u"ei )a ci"i de luc u di" pe )pecti!a u"ui o.iecti! ca e "u poate 'i e!aluat e'icie"t, !alid &i 'idel cu a2uto ul
143

u"o itemi o.iecti!i )au )emio.iecti!i 1compu"e i, demo")t aii, de)c ie i etc.3( ;A1 7 cu a2uto ul ace)to itemi )e te)tea-,: a.ilitatea de a e!oca, o ga"i-a, i"teg a idei( a.ilitatea de e/p ima e Wpe )o"al,$ *" )c i)( a.ilitatea de a eali-a i"te p eta ea &i aplica ea datelo . Dup, tipul ,)pu")ului a&teptat itemii de tip e)eu pot 'i: 7 eseu structurat sau semistructurat, *" ca e, cu a2uto ul u"o i"dicii, )uge)tii, ce i"e ,)pu")ul a&teptat e)te o do"at &i o ie"tat( 7 eseu liber +nestructurat- ca e !alo i'ic, g8"di eaT)c ie ea c eati!,, imagi"ati!,, o igi"alitatea, c eati!itatea, i"!e"ti!itatea etc. e% Proiectul p e)upu"e u" deme ) e!aluati! amplu: O *"cepe *" cla), cu de'i"i ea &i *"elege ea )a ci"ii de luc u &i )e co"ti"u, aca), pe o pe ioad, de timp *" ca e ele!ul a e pe ma"e"te co")ult, i cu *"!,,to ul &i )e *"c5eie tot *" cla), p i" p e-e"ta ea *" 'aa cla)ei a u"ui apo t a)up a e-ultatelo o.i"ute, e!e"tual a p odu)ului eali-at( O *" cad ul p oiectului )a ci"a de luc u poate 'i i"di!idual, )au de g up( O capacit,ile ele!ilo po)i.il de e!aluat p i" i"te mediul ace)tei metode )u"t: adec!a ea metodelo de luc u &i a i")t ume"ta ului ale) la o.iecti!ele p opu)e p i" p oiect( 'olo)i ea co e)pu"-,toa e a mate ialelo &i a ec5ipame"telo di" dota e( e-ol!a ea de p o.leme( eali-a ea cu acu atee a p odu)ului di" pu"ct de !ede e te5"ic( po)i.ilitatea ge"e ali-, ii p o.lemeiT)oluiei( p e-e"ta ea p oiectului. 0tapele p oiectului )u"t: Pa#ii realizrii unui proiect: 7 )ta.ili ea dome"iului de i"te e)( 7 )ta.ili ea p emi)elo i"iiale 1cad u co"ceptual, metodologic, datele ge"e ale ale i"!e)tigaiei3( 7 ide"ti'ica ea &i )electa ea e)u )elo mate iale( 7 colecta ea datelo ( 7 p eci-a ea eleme"telo de co"i"ut ale p oiectului( 7 eali-a ea p odu)ului. 0lementele de coninut ale proiectului: 7 pagi"a de titlu, pe ca e )e co")em"ea-, tema p oiectului, "umele auto ului, &coala, pe ioada *" ca e a 'o)t ela.o at p oiectul 1alege ea temei p oiectului poate 'i ',cut, de c,t e *"!,,to i )au c5ia de c,t e ele!3( 7 cup i")ul p oiectului ca e p e-i"t, titlu ile capitolelo &i )u.capitolelo pe ca e )e )t uctu ea-, luc a ea( 7 i"t oduce ea ca e i"clude p e-e"ta ea cad ului co"ceptual &i metodologic c, uia i )e ci cum)c ie )tudiul temei p opu)e( 7 de-!olta ea eleme"telo de co"i"ut, a capitolelo &i )u.capitolelo ca e o'e , )u.)ta", &i 'u"dame"t a"ali-ei i"iiate( ;A; 7 co"clu-iile ca e )i"teti-ea-, eleme"tele de e'e i", de)p i")e *" u ma )tudiului temei e)pecti!e, )uge)tii de amelio a e a a)pectelo
144

!ul"e a.ile )em"alate( 7 .i.liog a'ia( 7 a"e/a ca e poate cup i"de g a'ice ta.ele, c5e)tio"a e, 'i&e de o.)e !aie etc. 0valuarea proiectului: P oiectul !a 'i e!aluat at8t dup, criterii care in de aprecierea calitii proiectului 1!aliditatea, completitudi"ea, ela.o a ea &i )t uctu a, calitatea mate ialului utili-at, c eati!itatea3 c8t &i dup, calitatea criterii care vizeaz activitii elevului 1 apo ta ea ele!ului la tema p oiectului, pe 'o ma ea )a ci"ilo , docume"ta ea, "i!elul de ela.o a e &i comu"ica e, g e&elile, c eati!itatea, calitatea e-ultatelo 3. 0t ategia de e!alua e a p oiectului t e.uie cla de'i"it, a)t'el *"c8t ), !alo i-e-e e'o tul ele!ului *" eali-a ea ace)tuia. f% Portofoliul poate fi considerat un instrument comple' de evaluare dinamic care cuprinde rezultante relevante obinute prin metode #i tehnici de evaluare diverse. 0lementele definitorii ale unui portofoliu sunt: O )copul( O co"te/tul( O modul de p oiecta e. En funcie de scopul urmrit$ portofoliul poate s cuprind: 7 toate eali-, ile u"ui ele! pe"t u o pe ioad, de timp 1)ituaie *" ca e ilu)t ea-, p og e)ul ele!ului3( 7 pa te di" eali-, ile ele!ului 1a)t'el de!i"e i")t ume"t de autoe!alua e3( 7 )elecie de mate iale pe o tem, dat,( 7 )elecie a celo mai eu&ite p odu)e( 7 po to'oliul !a co"i"e acela&i "um, de eleme"te pe"t u 'ieca e ele!. Pentru ca portofoliul s devin un instrument de evaluare interactiv este necesar: 7 ), lu,m deci-ii de)p e co"i"utul &i utili-a ea po to'oliilo *mp eu", cu ele!ii( 7 ele!ii ), aleag, )i"gu i pie)ele pe ca e le co")ide , ep e-e"tati!e )p e a 'i i"clu)e *" po to'oliu( 7 ), "egociem cu ele!ii cum )e !a e!alua po to'oliul &i cum !a 'i i"clu), acea)t, e!alua e *" ap ecie ea 'i"al,( 7 ), )ta.ilim o pe iodicitate *" e!i-ui ea po to'oliilo , a)t'el *"c8t ace)t luc u ), )e poat, 'ace *" cola.o a e ele!+*"!,,to ( pe c8t po)i.il ), 'ie )ta.ilite )copu i i"di!iduale pe"t u 'ieca e ele!( 7 e)te de do it ), i"cludem &i p, i"ii *" e!i-ui ea po to'oliilo ( ;A6 7 ), "e a)igu ,m c, di)cuia de)p e po to'oliu )e poa t, *" te me"i po-iti!i, de cola.o a e &i, mai ale), de 'a, cu ele!ul al c, ui po to'oliu e)te a"ali-at( 7 ), adopt,m o atitudi"e po-iti!, &i *"cu a2atoa e. Aprecierea portofoliului are n vedere: 7 p og e)ul eali-at de ele!(
145

7 e'o tul depu) pe"t u eali-a ea ace)tui po to'oliu( 7 )altul e!ide"t *"t e p imele &i ultimele pie)e, *" ceea ce p i!e&te calitatea mate ialului. E!alua ea p i" po to'oliu e)te mai pui" igu oa), dec8t u" te)t )au o e/ami"a e o al,, da personalizeaz evaluarea. g% !hestionarele cuprind un set de ntrebri ale cror rspunsuri ofer date despre nivelul cuno#tinelor elevilor. 0e pot eali-a o al )au *" )c i). !hestionarea oral: 7 e'icie"a metodei depi"de de modul *" ca e )u"t 'o mulate *"t e., ile &i ce )e u m, e&te cu p ec,de e 1)impla ep oduce e a cu"o&ti"elo , i"te p eta ea &i p eluc a ea lo , capacitatea de a ope a cu ele &i de a le aplica *" p actic,3( 7 a!a"ta2ele ei co")tau *" 'aptul c, pe mite o !e i'ica e di ect, 1*"!,,to ul poate i"te !e"i cu *"t e., i )uplime"ta e &i )timulati!e, a2ut8"du+l pe ele!. G"t e., ile ad e)ate ele!ilo t e.uie ), 'ie cla e, p eci)e, logice3. !hestionarele scrise: O )e utili-ea-, mai mult ca mi2loc de i"!e)tigaie *" cad ul u"o ce cet, i &i mai pui" ca metod, de e!alua e( O co")tituie o )ucce)iu"e de *"t e., i o ga"i-at, ca dialog, te/tul 'ii"d a)t'el co"ceput *"c8t ), ge"e e-e ele!ilo imp e)ia c, e)te o t a")c ie e a u"ei di)cuii cu u" *"!,,to a"ume( O tipu ile &i o di"ea *"t e., ilo , lim.a2ul 'olo)it &i modul de e/p ima e, )ta.ili ea !a ia"telo pe"t u ,)pu")u ile p e)ta.ilite )u"t di!e )e. "in punctul de vedere al informaiilor solicitate se pot folosi dou tipuri de ntrebri: 7 *"t e., i de date 'actuale + )u"t *"t e., i de ide"ti'ica e *" ca e )e ce date ce *" mod "o mal a putea 'i cule)e &i p i" alte mi2loace( 7 *"t e., i de opi"ie, *" ca e ,)pu")ul cup i"de date de o di" )u.iecti!, impo)i.il de o.)e !at pe cale di ect,. "in punctul de vedere al genurilor de rspunsuri solicitate se folosesc trei tipuri de ntrebri: 7 *"t e., i *"c5i)e, *" ca e a ,)pu"de *")eam", a alege u"a )au dou, !a ia"te di"t +o )e ie de *"t e., i gata 'o mulate( 7 *"t e., i de)c5i)e ca e la), li.e tate pe"t u o e/p ima e pe )o"al,( ;AA 7 *"t e., i mi/te, *" ca e li)ta de !a ia"te "u a 'o)t *"c5i),, l,)8"du+)e )u.iectului po)i.ilitatea de a completa &i alte !a ia"te de ,)pu"). "in punctul de vedere al locului #i rolului ntrebrilor n succesiunea chestionarului$ se folosesc: 7 *"t e., ile i"t oducti!e( 7 *"t e., i de .a-,, ca e o'e , i"'o maia p i"cipal, de)p e opi"ia i"!e)tigat,( 7 *"t e., i compleme"ta e, ca e aduc &i alte i"'o maii( 7 *"t e., i Wc5eie$ cu olul de a !e i'ica coe e"a &i co")ta"a a"umito opi"ii( 7 *"t e., i 'ilt u, al c, o ,)pu") pe mite )u.iectului ), ,)pu"d, la
146

*"t e.a ea u m,toa e )au i )e ce e ), 'ac, alte complet, i. h% 6bservarea sistematic a activitii #i a comportamentului elevilor const n investigarea sistematic pe baza unui plan dinainte elaborat #i cu a&utorul unor instrumente adecvate$ a aciunilor #i interaciunilor$ a evenimentelor$ a relaiilor #i a proceselor. Pentru nregistrarea acestor informaii nvtorul poate utiliza: O 'i&a de e!alua e( O )ca a de cla)i'ica e( O li)ta de co"t olT!e i'ica e. Ace)te i")t ume"te )e pot utili-a at8t pe"t u e!alua ea p oce)ului, c8t &i a p odu)elo eali-ate de c,t e ele!i( cu a2uto ul lo pot 'i )u p i")e at8t o.iecti!, i compo tame"tale ale dome"iului cog"iti!, c8t &i ale dome"iilo a'ecti! &i p)i5omoto . G" fi#a de evaluare$ *"!,,to ul *" egi)t ea-,: 7 date 'actuale de)p e e!e"ime"tele cele mai impo ta"te pe ca e le ide"ti'ic, *" compo tame"tul )au modul de aciu"e al ele!ilo ),i( 7 i"te p et, ile *"!,,to ului a)up a celo *"t8mplate. Scara de clasificare: 7 *")umea-, u" )et de ca acte i)tici 1compo tame"te3 ce t e.uie )upu)e e!alu, ii, *")oit de u" a"umit tip de )ca , 1)ca a <iQe t3( 7 )ca a cup i"de u" "um, de e"u"u i 'a, de ca e ele!ul t e.uie ),+&i ma"i'e)te aco dul )au de-aco dul, di)c imi"8"d C t epte: pute "ic aco d, aco d, i"deci), de-aco d, pute "ic de-aco d. Aista de controlJverificare: 7 e)te apa e"t a)em,",toa e cu )ca a de cla)i'ica e ca ma"ie , de )t uctu a e( )e deo)e.e&te de acea)ta p i" 'aptul c, p i" i"te mediul ei doa )e co")tat, p e-e"a )au a.)e"a u"ei ca acte i)tici, compo tame"t etc, ', , a emite o 2udecat, de !aloa e o ic8t de )impl,( 7 )e ela.o ea-, u&o , 'ii"d &i )implu de aplicat ele!ilo 1!e-i a"e/a3. ;AC i% 0valuarea cu a&utorul softRare*ului specializatJdedicat: 7 )e eali-ea-, p i" ula ea u"ui p og am i"'o matic educaio"al, p og am ecu"o)cut de )i)temul de ope a e al u"ui calculato ( 7 a e a!a"ta2ul !e i'ic, ii igu oa)e, *"t +u" timp datT)cu t &i cu 'eed.aQ imediat( 7 )o'tul )e poate adapta "i!elului e!aluailo p i" a2u)ta ea di'icult,i itemilo pe ca e *i co"i"e. E. METODO<O?IA PROIECT>RII, E<AKOR>RII, AP<IC>RII 9I INTERPRET>RII PROKE<OR E4A<UATI4E Proiectarea unei probe de evaluare necesit lmurirea c.torva probleme: 7 !e evalumF 1p oce)ul de 'o ma e, e-ultatele &cola e, "i!elu i de pe 'o ma",, compete"e *" aciu"e, aptitudi"i, a.ilit,i, capacit,i, eleme"te de compete",, ep e-e"t, i me"tale, atitudi"i, a"dame"tul )au e'icie"a educaio"al,3( 7 !u ce scop evalumF 1'o mati!, )umati!, diag"o)tic3( 7 Pe cine evalumF 1toi ele!ii, u" a"umit g up, ele!ii luai i"di!idual3( 7 !um evalumF 1)ta.ili ea cla , a pa cu )ului: )copu i, o.iecti!e,
147

i")t ume"te de e!alua e, e-ultate, i"te p eta e, comu"ica e3( 7 !.nd evalumF 1la *"ceputul u"ui p oce), pe pa cu )ul p oce)ului, la 'i"ele p oce)ului, dup, u" a"umit timp de la 'i"ali-a ea p oce)ului, la date 'i/e, co"ti"uu3( 7 !u ce evalumF 1i")t ume"tele de e!alua e: p o.e o ale, )c i)e, p actice( o.)e !aie di ect, *" cla),( e/e ciii, p o.leme, teme pe"t u ;AH aca),, e)eu i( p oiecte, e'e ate, teme pe"t u i"!e)tigaiile i"di!iduale )au de g up( po to'olii, te5"ici de autoe!alua e3( 7 !ui folose#te evaluareaF 1ele!ilo , *"!,,to ilo , p, i"ilo , 'acto ilo de deci-ie, co"cepto ilo de cu iculum, auto it,ilo a.ilitate *" p oiecta ea e/ame"elo 3. 0tapele demersului privind elaborarea unei probe de evaluare: Pas 1: Stabilirea obiectivele de evaluare: O )e o.i" p i" ope aio"ali-a ea o.iecti!elo cu icula e 1de e'e i",3( O de'i"e)c e-ultate co"c ete, pa ticula e ale *"!,, ii( O )e e/p im, *" te me"i de compo tame"t o.)e !a.il, 'ii"d a)t'el ec5i!ale"te o.iecti!elo ope aio"ale( a at, ceea ce poate ele!ul ), 'ac,( O *" 'o mula ea u"ui o.iecti! de e!alua e )e i"e )eama de 6 eleme"te: compo tame"tul pe ca e ele!ul t e.uie ),+l demo")t e-e 1ceF3, co"diia *" ca e )e !a p oduce ace)t compo tame"t 1cumF3 &i "i!elul de pe 'o ma", 1c8tF3. !onform ta'onomiei lui 9loom$ obiectivele de evaluare pot fi: 7 obiective de nvare 1cu"oa&te ea &i *"elege ea u"o date, 'apte, eguli, p i"cipii3( 7 obiective de transfer 1p e)upu"e capacitatea ele!ului de a utili-a cu"o&ti"e a)imilate *" alte )ituaii )imila e3( 7 obiective de e'primare 1)e apo tea-, la capacitatea de comu"ica e, de a.)t acti-a e &i ge"e ali-a e, la po)i.ilit,ile c eati!e ale i"di!idului3. Pas >: Stabilirea coninuturilor cu iculum+ului, ep e-e"tati!e pe"t u o.iecti!ele pe ca e do im ), le e!alu,m ( Pas K: Stabilirea instrumentelor de evaluare( Pas B: Redactarea probei( Pas 7: Ctilizarea descriptorilor de performan co ecta e( Pas 3: Acordarea calificativelor *" 'u"cie de de)c ipto ii de pe 'o ma", &i comu"ica ea e-ultatelo ap ecie ii( Pas <: Analiza erorilor #i dificultilor+ Pas =: !orectarea gre#elilor 1e/e ciii de ecupe a e &i de-!olta e3. Pentru evalurile sumative se vor respecta urmtoarele condiii: 7 itemii ), ai., acope i e *" mate ia pa cu ), de ele!i( 7 )u.iectele 'o mulate ), "u 'ie "umai ge"e ale( 7 itemii p o.ei ), )e di)t i.uie g adat ati"g8"d c8t mai multe "i!elu i ta/o"omice( 7 'o mula ea ), 'ie cla ,, p eci), &i acce)i.il,( 7 la )ta.ili ea itemilo ), )e ai., *" !ede e o palet, c8t mai la g, de
148

c ite ii de !e i'ica e a capacit,ilo &i a "i!elului de cu"o&ti"e ale ele!ilo . ;AI H. FORMAREA CAPACITII DE AUTOEVALUARE raport cu obiectivele de referin #i cele operaionale +de evaluare-% Implica ea ele!ilo *" ap ecie ea p op iilo e-ultate 1at8t autoe!alua ea !e .al, c8t &i auto"ota ea3 are efecte benefice pe mai multe planuri: O *"!,,to ul do.8"de&te co"'i ma ea ap ecie ilo )ale *" opi"ia ele!ilo , e'e itoa e la e-ultatele co")tatate( O ele!ul e/e cit, olul de )u.iecte al aciu"ii pedagogice, de pa ticipa"t la p op ia 'o ma e( O *i a2ut, pe ele!i ), ap ecie-e e-ultatele o.i"ute &i ), *"eleag, e'o tu ile "ece)a e pe"t u ati"ge ea o.iecti!elo )ta.ilite( O culti!, moti!aia l,u"t ic, 'a, de *"!,,tu , &i atitudi"ea po-iti!,, e)po")a.il,, 'a, de p op ia acti!itate. !apacitatea de autoevaluare a elevilor se formeaz: O implicit p i" i"te io i-a ea epetat, a g ilelo de e!alua e pe ca e *"!,,to ul le 'olo)e&te( O p i" c8te!a modalit,i e/plicite de 'o ma e &i educa e a )pi itului de e!alua e o.iecti!, cum a 'i: 7 autoco ecta ea )au co ecta ea ecip oc, + u" p im pa) pe d umul co"&tie"ti-, ii compete"elo *" mod i"depe"de"t 1ele!ul e)te )olicitat ),+&i depi)te-e ope ati! u"ele e o i, )c,p, i p op ii )au ale colegului de .a"c,, *" mome"tul eali-, ii u"o )a ci"i de *"!,a e( de o.icei ace)te e o i "u )e )a"cio"ea-, p i" "ote3( 7 auto"ota ea co"t olat, + ele!ul e)te )olicitat ),+&i aco de o "ot,, ca e e)te apoi "egociat, cu *"!,,to ul )au cu colegii( *"!,,to ul !a a gume"ta &i e!ide"ia co ectitudi"ea )au i"co ectitudi"ea ap ecie ilo 'o mulate( 7 "ota ea ecip oc, + ele!ii )u"t pu&i *" )ituaia de a+&i "ota colegii, p i" ecip ocitate, 'ie la luc , ile )c i)e, 'ie la p o.ele o ale 1"u )e co"c eti-ea-, "eap, at p i" "ote3( 7 metoda de ap ecie e o.iecti!, a pe )o"alit,ii, co"ceput, de p)i5ologul ?. =apa", co")t, *" a"t e"a ea *"t egului colecti! al cla)ei *" e!ide"ie ea e-ultatelo o.i"ute de ele!i p i" co o.o a ea a c8t mai multe i"'o maii &i ap ecie i *" !ede ea 'o m, ii u"o ep e-e"t, i c8t mai complete de)p e 'ieca e ele! *" pa te &i ale tutu o la u" loc. )nformaiile obinute n urma autoevalurii vor fi integrate #i valorificate prin c.teva modaliti: 7 compa ate cu i"'o maiile o.i"ute de c,t e *"!,,to p i" i"te mediul alto metode alte "ati!e( 7 i")e ate *" po to'oliile ele!ului( ;AJ 7 p e-e"tate pe iodic p, i"ilo , al,tu i de alte i"'o maii pe"t u a o.i"e o imagi"e c8t mai complet, a)up a e!oluiei ele!ului.

LA ELEVI Prin autoevaluare elevii i compar nivelul la care au a&uns n

149

U" loc apa te *l ocup, autoe!alua ea compo tame"telo di" dome"iul a'ecti! eali-at p i" c5e)tio"a e &i )c, i de cla)i'ica e. -II. PROIECTAREA PEDA3O3IC A ACTIVITILOR DE INSTRUIRE I EDUCARE. MODURI I FORME DE OR3ANIZARE A ACTIVITILOR DIDACTICE 1. CONCEPTU< DE PROIECTARE PEDA?O?IC>. FUNCII<E PROIECT>RII PEDA?O?ICE: ANTICIPARE, ORIENTARE, OR?ANI=ARE, DIRI@ARE, RE?<ARE+AUTORE?<ARE, DECI=IE, INO4ARE ! !onceptul de proiectare pedagogic: O En viziune tradiional Acti!itatea de p oiecta e didactic, co")t, *" )impla pla"i'ica e &i e&alo"a e igid, a timpului pe u"it,i de i")t ui e &i, *" pa alel, *" e&alo"a ea u"i!oc, a mate iei de )tudiat )u. 'o ma pla"ului cale"da i)tic, a )i)temului de ;C6 lecii, a pla"ului tematic, a p oiectului de lecie etc., *" 'u"cie de a&a"umitele #p og ame a"alitice$. O En viziune modern P oiecta ea didactic, ep e-i"t, o acti!itate comple/,, u" a")am.lu de p oce)e &i ope aii deli.e ati!e de a"ticipa e a modului de de)',&u a e a acti!it,ii i")t ucti!+educati!e, de 'i/a e me"tal, a pa&ilo ca e )e !o pa cu ge &i a elaiilo di"t e ace&tia. Aciunile de proiectare didactic nu se identific cu cele de elaborare a planurilor de activitate$ ci sunt mult mai comple'e. 0le constau n g8"di ea, a"ticipa ea &i p e'igu a ea p oce)ului i")t ucti!+educati!, a )t ategiilo de p eda e, *"!,a e &i e!alua e, a modului o ie"tati! *" ca e )e !a de)',&u a acti!itatea. 0e i"t oduce )i"tagma :design instrucional$ p i" ca e )e *"elege actul de a a"ticipa, de a p e'igu a deme )ul didactic *"t +o modalitate ope aio"al,, *" te me"i ca e ), *l 'ac, t aducti.il *" p actic,. P e)upu"e: a de'i"i o.iecti!ele *"!,, ii la u"ul )au mai multe "i!elu i( a )uge a teme de acti!itate )u)cepti.ile ), p o!oace *"!,a ea *" )e")ul do it( a o'e i po)i.ilitatea de alege e a metodelo &i mi2loacelo de p eda e &i *"!,a e( a p e)upu"e i")t ume"te de co"t ol al p ed, ii &i *"!,, ii( a dete mi"a co"diiile p eala.ile "ece)a e u"ei acti!it,i de *"!,a e e'icie"t, 14.<a"d)5e e3. ! Funciile proiectrii pedagogice: 7 p oiecta ea didactic, )e eali-ea-, *"t +o ma"ie , 'le/i.il,, ca e *i d, p o'e)o ului po)i.ilitatea ), adapte-e deme )ul pedagogic la ca acte i)ticile )ituaiei educaio"ale &i la co"diiile co"c ete de i")t ui e 1M.Io"e)cu3( 7 acce"tul )e pu"e pe p e'igu a ea &i co")t ui ea c8t mai ate"t, a e/pe ie"elo de *"!,a e &i a )ituaiilo educaio"ale *" ca e ei ), eali-e-e acti!it,i cog"iti!e e'icie"te( 7 p oiecta ea didactic, ep e-i"t, u" deme ) pe )o"ali-at, ca e p e)upu"e ela.o a ea de i")t ume"te didactice de i"te p eta e pe )o"al, a p og amei &cola e, *" 'u"cie de co"te/tul educaio"al(
150

7 co"'e , acti!it,ii de i")t ui e &i autoi")t ui e igu o-itate &tii"i'ic, &i metodic, dato it, apa iiei *" didactica mode ", a u"o o ie"t, i &i te"di"e( 7 )e a)igu , p emi)ele u"o p eocup, i mai )u.)ta"iale &i mai )i)tematice de p e'igu a e c8t mai am,"u"it, a i"'lue"elo educati!e &i de ela.o a e a u"o docume"te de luc u cu !aloa e de aute"tice i")t ume"te didactice. P ecede deme )u ile i")t ucti!+educati!e, i"di'e e"t de dime")iu"ea, comple/itatea )au du ata ace)to a( 7 o'e , cad ului didactic o imagi"e )i)temic,, de a")am.lu, .i"e co")t uit,, a)up a *"t egului cu iculum co e)pu"-,to u"ei pe ioade dete mi"ate de timp( ;CA 7 o'e , li.e tatea, da &i e)po")a.ilitatea cad ului didactic *" co"cepe ea &i o ga"i-a ea acti!it,ilo i")t ucti!+educati!e 1M.Io"e)cu3. Argumentele care &ustific acest demers anticipativ sunt urmtoarele: 7 educaia e)te u" deme ) teleologic, p e'igu at co"&tie"t, i"clu)i! la "i!elul mic o)ec!e"elo )ale( 7 educaia co")tituie u" act de ma e comple/itate &i e)po")a.ilitate( p i" u ma e ea )e !a co")uma *" aco d cu o a"umit, p og ama e &i p e)c ie e detaliat, ale aciu"ilo )peci'ice( 7 ati"ge ea 'i"alit,ilo )e 'ace g adual, t eptat, pe g upe de i"te cu g ade de o.iecti!a e di'e ite( 7 )e )imte "ece)itatea optimi-, ii pe ma"e"te a actului didactic &i de adec!a e la "oi i"cit, i( 7 e)te "ece)a , )ecu i-a ea cad ului didactic &i elimi"a ea amato i)mului &i imp o!i-aiei *" p eda e 1C.Cuco&3. C. ?RI<E DE E4A<UARE. CRITERII DE AUTOE4A<UARE O Autoevaluarea "e ce este nevoie de autoevaluare M ;EC 7 Ele!ii au "e!oie ), )e autoevalueze$ ),+&i compa e "i!elul la ca e au a2u") *" apo t cu o.iecti!ele de e'e i", &i cele ope aio"ale 1de e!alua e3 &i ),+&i impu", u" p og am p op iu de 'o ma e( 7 Ele!ii au "e!oie ), )e autocunoasc$ 'apt ca e a e multiple implicaii *" pla" moti!aio"al &i atitudi"al( 7 P i" i"'o maiile pe ca e le 'u "i-ea-,, autoevaluarea a e u" ol e)e"ial *" *"t egi ea imagi"ii ele!ului di" pe )pecti!a 2udec,ii de !aloa e pe ca e o emite p o'e)o ul+e!aluato . !um se dezvolt capacitatea de autoevaluare M Pe"t u ca e!alua ea ), 'ie e)imit, de c,t e ele! ca a!8"d e'ect 'o mati!, apo t8"du+)e la di'e ite capacit,i ale )ale *" 'u"cie de p og e)ul eali-at &i de di'icult,ile pe ca e le a e de dep,&it, e)te 'oa te util, 'o ma ea &i e/e )a ea la ele!i a capacitii de autoevaluare% 7 Ca &i p o'e)o ul ca e co"duce acti!itatea, elevul aflat n situaia de nvare are nevoie de anumite puncte de referin ca e ),+i de'i"ea)c, olul, )a ci"a, "atu a &i di eciile acti!it,ii )ale, a2ut8"du+l
151

), co"&tie"ti-e-e p og e)ele &i ac5i-iiile ',cute, ),+&i ela.o e-e di)cipli"a p op ie de luc u, ), )e poat, )itua pe )o"al *" apo t cu e/ige"ele de *"!,a e. 0levii iau progresiv n sarcin propria formare( 7 0valuarea obiectiv$ corect$ responsabil$ competent t e.uie ), de-!olte 1'o me-e3 capacit,ile ele!ilo de autoe!alua e 1autoco"t ol &i autoap ecie e3. Ace)t de-ide at )e eali-ea-, c8"d ele!ii )u"t co"&tie"i de ca"titatea &i calitatea cu"o&ti"elo lo , de "i!elul &i pe 'o ma"elo o.i"ute, de capacit,ile i"telectuale &i p o'e)io"ale, dup, ca-, do!edite la e!alua e( 7 0valuarea trebuie s fie nsoit de fenomenul de feedbacO, ca e, dup, ca-, ), a)igu e co eciile "ece)a e. O @rilele de autoevaluare @rilele de autoevaluare pe mit ele!ilo ),+&i dete mi"e, *" co"diii de auto"omie, e'icie"a acti!it,ilo eali-ate. Po "i"d de la o.iecti!ele educaio"ale p opu)e, grila de autoevaluare proiectat conine : 7 capacit,i !i-ate( 7 )a ci"i de luc u( 7 !alo i ale pe 'o ma"ei. Autoevaluarea poate ), mea g, de la autoaprecierea verbal &i p8", la autonotarea mai mult )au mai pui" )up a!eg5eat, de c,t e p o'e)o . O )mplicarea elevilor n aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice pe mai multe planuri: 7 p o'e)o ul do.8"de&te co"'i ma ea ap ecie ilo )ale *" opi"ia ele!ilo , e'e itoa e la e-ultatele co")tatate( ;EE 7 ele!ul e/e cit, olul de )u.iect al aciu"ii pedagogice, de pa ticipa"t la p op ia )a 'o ma e( 7 *i a2ut, pe ele!i ), ap ecie-e e-ultatele o.i"ute &i ), *"eleag, e'o tu ile "ece)a e pe"t u ati"ge ea o.iecti!elo )ta.ilite( 7 culti!, moti!aia l,u"t ic, 'a, de *"!,,tu , &i atitudi"ea po-iti!,, e)po")a.il,, 'a, de p op ia acti!itate. Calitatea e!alu, ii eali-ate de p o'e)o )e epe cutea-, di ect a)up a capacit,ii de autoe!alua e a ele!ului. )nteriorizarea repetat a grilelor de evaluare cu care opereaz profesorul constituie o premis a posibilitii #i validitii autoaprecierii elevului. O !i e'plicite de formare #i de educare a spiritului de evaluare obiectiv% Iat, c8te!a po)i.ilit,i: 7 Autocorectarea sau corectarea reciproc% E)te u" p im e/e ciiu pe calea do.8"di ii auto"omiei *" e!alua e. Ele!ul e)te )olicitat ),+&i depi)te-e ope ati! u"ele e o i, )c,p, i, *" mome"tul eali-, ii u"o )a ci"i de *"!,a e. G" acela&i timp, )e pot edita mome"te de co ecta e a luc , ilo colegilo . Depi)ta ea lacu"elo p op ii )au ale colegilo , c5ia dac, "u )u"t )a"cio"ate p i" "ote, co")tituie u" p im pa) pe d umul co"&tie"ti-, ii compete"elo *" mod i"depe"de"t( 7 Autonotarea controlat. G" cad ul u"ei !e i'ic, i, ele!ul e)te )olicitat ),+&i aco de o "ot,, ca e e)te "egociat, apoi cu p o'e)o ul )au
152

*mp eu", cu colegii. Cad ul didactic a e dato ia ), a gume"te-e &i ), e!ide"ie-e co ectitudi"ea )au i"co ectitudi"ea ap ecie ilo 'o mulate( 7 otarea reciproc. Ele!ii )u"t pu&i *" )ituaia de a+&i "ota colegii, p i" ecip ocitate, 'ie la luc , ile )c i)e, 'ie la a)cult, ile o ale. Ace)te e/e ciii "u t e.uie ), )e co"c eti-e-e "eap, at *" "ota e e'ecti!,( 7 5etoda de apreciere obiectiv a personalitii. Co"ceput, de p)i5ologul ?5. =apa", acea)t, metod, co")t, *" a"t e"a ea *"t egului colecti! al cla)ei *" e!ide"ie ea e-ultatelo o.i"ute de ele!ii ),i, p i" co o.o a ea a c8t mai multe i"'o maii &i ap ecie i % e!e"tual p i" co"' u"ta e % *" !ede ea 'o m, ii u"o ep e-e"t, i c8t mai complete de)p e 'ieca e ele! *" pa te &i ale tutu o la u" loc. 7 Cn loc aparte l ocup autoevaluarea comportamentelor din domeniul afectiv% Ace)t luc u )e eali-ea-, p i": B c5e)tio"a e 1ele!ilo li )e ce e ), dea ,)pu")u i de)c5i)e la *"t e., i3( B )c, i de cla)i'ica e( B 'i&e de 1auto3e!alua e( B 2u "al e'le/i! 1I. Ko"ta&3. O O alt, p o.lem, impo ta"t, e)te aceea a utilitii pe ca e o co"'e im informaiilor astfel obinute n urma autoevalurii% Pe"t u a c,p,ta o ;EH )em"i'icaie eal,, )e !i"d 'o m, ii ele!ului, ele t e.uie)c i"teg ate &i !alo i'icate p i" modalit,i di!e )e: 7 comparate cu i"'o maiile o.i"ute de c,t e p o'e)o p i" i"te mediul alto metode alte "ati!e( 7 inserate n portofoliul elevului4 7 prezentate periodic prinilor$ al,tu i de alte i"'o maii pe"t u a o'e i o imagi"e c8t mai complet, a)up a e!oluiei ele!ului. Pe"t u 'o ma ea dep i"de ilo autoe!aluati!e la ele!i e)te "ece)a ca ele!ii ), cu"oa)c, o.iecti!elo pe ca e ei t e.uie ), le ati"g, &i c ite iile de e!alua e ale di!e )elo )a ci"i. Ele!ii t e.uie *"cu a2ai ), e'lecte-e a)up a acti!it,ii lo i"di!iduale )au *" cad ul g upului. G"c, di" 'a-a co"cepe ii u"ui p oiect de acti!itate, p o'e)o ul )e !a po-iio"a i"te ogati! 'a, de !aloa ea p a/iologic, a deme )ului ),u, *" leg,tu , cu pe ti"e"a &i e'icie"a t a!aliului pe ca e *l ),!8 &e&te. Pe"t u a eali-a ace)t luc u el t e.uie ), cu"oa)c,, de la *"ceput, &i ), )e elaio"e-e la u" )ta"da d de e/pecta"e !alo ice &i c ite ii de eu&it, 1C. Cuco&3. E. MODURI 9I FORME DE OR?ANI=ARE A ACTI4IT>I<OR

DIDACTICE: CONCEPT, TIPO<O?IE 1FRONTA<, PE ?RUPE, INDI4IDUA< ETC.3: <ECIA % ACTI4ITATE DIDACTIC> DE KA=>. A<TE FORME DE OR?ANI=ARE
O "efinirea #i tipologia formelor de organizare a activitii didactice Fo mele de o ga"i-a e a p oce)ului i")t ucti!+educati! ep e-i"t, cad ul o ga"i-ato ic de de)',&u a e a acti!it,ii didactice 'o male, a")am.lul modalit,ilo )peci'ice &i ope aio"ale de de ula e a p oce)ului didactic. O ecesitatea e'istenei diversitii de forme de instruire #i
153

autoinstruire #i educareJautoeducare *" &coal, &i *" a'a a ei: 7 Ace)te 'o me au ap, ut di" "ece)itatea de a dep,&i de-a!a"ta2ele leciei, de a ati"ge o.iecti!ele educaio"ale ale di)cipli"ei de )tudiu &i de a eali-a o acti!itate i")t ucti!+educati!, cu impo ta"te i"'lue"e 'o mati!e &i i"'o mati!e( 7 0e pot )t uctu a, )i)temati-a &i t a")pu"e didactic, mai e'icie"t, ac5i-iiile di" dome"iul &tii"ei, te5"icii, cultu ii, a tei ca e u mea-, ), 'ie t a")mi)e ele!ilo ( 7 0e pot !alo i'ica di!e )e )u )e &i ca"ale de i"'o maie cu !ale"e i")t ucti!+educati!e( 7 0e pot )ati)'ace *"cli"aiile &i i"te e)ele ele!ilo pe"t u a"umite o.iecte de *"!,,m8"t &i pe"t u a"umite tipu i de acti!it,i didactice. ;EI O !lasificarea formelor de organizare a activitilor didactice "up ponderea activitii: 7 Activiti frontale 1 p edomi", aciu"ea ' o"tal,3: lecii, )emi"a ii, cu )u i u"i!e )ita e, acti!it,i *" la.o atoa e &i ca.i"ete &cola e, acti!it,i *" atelie e &cola e, acti!it,i pe lotul &cola , acti!it,i *" )ala de )po t, !i-ite, e/cu )ii, !i-io", i &i a"ali-, i de )pectacole( 7 Activiti grupale 1p edomi", aciu"ea g upal,3: ce cu i &cola e, co")ultaii, meditaii, !i-ite *" g upu i mici, *"t8l"i i cu di'e ite pe )o"alit,i, co"cu )u i, ce"aclu i, )e ate lite a e &i mu-icale, edit, i de e!i)te &cola e( 7 Activiti individuale 1p edomi", aciu"ea i"di!idual,3: acti!it,i i"depe"de"te, )tudiul i"di!idual, )tudiul *" .i.liotec,, e'ectua ea temelo pe"t u aca),, ela.o a e de luc , i )c i)e, e'ectua ea de luc , i p actic+aplicati!e &i e/pe ime"tale, e-ol!, i de e/e ciii &i p o.leme, lectu ,, ela.o a ea de p oiecte &i mate iale, ce ceta ea i-!oa elo )c i)e &i a 5eologice, p eg,ti ea pe"t u e/ame"e etc. "up ponderea categoriei de metode didactice: 7 Activiti care au la baz metode de comunicare: lecii, p elege i, de-.ate i, co")ultaii( 7 Activiti care au la baz metode de cercetare: acti!it,i *" ca.i"ete &cola e &i .i.lioteci, !i-ite &i e/cu )ii didactice( 7 Activiti care au la baz metode e'perimentale: acti!it,i *" la.o atoa e, e'ectua ea de luc , i p actic+aplicati!e, ela.o a ea de p oiecte( 7 Activiti care au la baz metode aplicative: acti!it,i *" atelie e &cola e, pe lotul &cola , *" )ala de )po t. "up locul de desf#urare: 7 Activiti organizate n mediul #colar: *" cla),, *" a'a a cla)ei, )u. *"d uma ea colecti!ului didactic al &colii, *" a'a a o elo p e!,-ute de o a , pe"t u a ap o'u"da p eg,ti ea eali-at, *" timpul leciilo ( 7 Activiti organizate n mediul e'tra#colarJactiviti cone'e: o ga"i-ate *" de colecti!ul didactic al &colii )au de i")tituii di" a'a a &colii: teat e, ca)e de cultu ,, clu.u i, o ga"i-aii )po ti!e, ta.e e etc., *"t +u" cad u i")tituio"ali-at, )ituat *" a'a a &colii, e)pecti! a
154

)i)temului de *"!,,m8"t. "up mediul n care se desf#oar: 7 Para#colare *" mediul )ocio+p o'e)io"al( 7 Peri#colare *" mediul )ocio+cultu al. "up momentul sau etapa procesului de nvm.nt n care se desf#oar: 7 Acti!it,i i"t oducti!e( 7 Acti!it,i de)',&u ate pe pa cu )ul )tudie ii capitolului )au temei( 7 Acti!it,i 'i"ale T de *"c5eie e. ;EJ "up categoria de educaie creia i aparin: 7 Educaia 'o mal,( 7 Educaia "e'o mal, T "o"'o mal,( 7 Educaia i"'o mal, T di'u-, T i"cide"tal,. O "efinirea leciei 7 6riginea etimologic% G&i a e o igi"ea etimologic, *" te me"ul g ece)c #lectio$ ca e *")eam", a citi cu glas tare$ a audia$ a lectura$ a medita% 7 !riterii de definire a leciei: B En funcie de criteriul organizatoric lecia e)te 'o ma de acti!itate ca e )e de)',&oa , *" cla),, )u. co"duce ea cad ului didactic, *"t +u" i"te !al de timp p eci) dete mi"at, pe .a-a ce i"elo cup i")e *" p og ama &cola , &i pot i!it o a ului &cola ( B "in punctul de vedere al coninutului lecia e)te u" )i)tem de idei a ticulate logic &i didactic, *" co"'o mitate cu ce i"ele p)i5opedagogice e'e itoa e la p eda ea+a)imila ea cu"o&ti"elo , la aplica ea lo , la !e i'ica ea, e!alua ea &i "ota ea e-ultatelo ( ea ep e-i"t, o u"itate logic,, didactic, &i p)i5ologic,( B "in perspectiv sistemic lecia ep e-i"t, u" p og am didactic u"ita , u" )i)tem de cu"o&ti"e, a.ilit,i i"telectuale &iT)au p actice, o.iecti!e ope aio"ale, e)u )e mate iale &i metodologice me"ite ), acti!i-e-e ele!ii. Aceast definiie este #i cea mai modern% O Poziia leciei n r.ndul formelor de organizare a procesului de nvm.nt <ecia ,m8"e modalitatea p i"cipal, de o ga"i-a e a acti!it,ii didactice, p i" i"te mediul c, eia )e eali-ea-, *" acela&i timp i"'o ma e &i 'o ma e, i")t ui e &i educa e. Atributele leciei moderne: 7 Dialog *"t e p o'e)o &i ele!( 7 P og am didactic p opu) *" !ede ea acti!i-, ii ele!ilo ( 7 Di!e )itate de )t uctu i ale leciilo de)',&u ate. O !aracterizarea leciei: IaleneleJvirtuile pe care le deine lecia comparativ cu alte forme de organizare a procesului de nvm.nt: 7 A)igu , u" cad u o ga"i-ato ic adec!at pe"t u de ula ea p oce)ului i")t ucti!+educati!( 7 Facilitea-, *")u&i ea )i)tematic, a .a-elo &tii"elo , a )i)temului de cu"o&ti"e &i a.ilit,i 'u"dame"tale ale ace)to a( 7 Co"t i.uie la 'o ma e &i modela ea capacit,ii de aplica e *" p actic, a
155

cu"o&ti"elo teo etice *")u&ite de ele!i( 7 Acti!it,ile de)',&u ate de ele!i *" timpul leciei )p i2i", 'o ma ea u"ei atitudi"i po-iti!e 'a, de *"!,a e( ;HL 7 Co"t i.uie la de-!olta ea 'o elo cog"iti!e, imagi"ati!e &i de c eaie p i" a"ga2a ea ele!ilo *" lecie *" e'o tu i i"telectuale &i mot ice de lu"g, du at,( 7 O'e , ele!ilo opo tu"itatea de a+&i e/e )a capacit,ile i"telectuale, mot ice &i a'ecti!e, de a+&i 'o ma, co")olida )e"time"te, co"!i"ge i, atitudi"i, t ,),tu i po-iti!e de ca acte , 'o me adec!ate de compo tame"t. O !ategorii de lecii !ategoria de lecii reprezint un grup de lecii constituite ca unitate de structur n funcie de anumite criterii: obiectivul fundamental$ treapta de #colarizare #i modul de pregtire al elevilor etc% P i"cipalele catego ii de lecii cu ca e )e ope ea-, ' ec!e"t *" p actica i")t ui ii: 7 <ecia de comu"ica e &i a)imila e de "oi cu"o&ti"e( 7 <ecia de 'o ma e de a.ilit,i i"telectuale( 7 <ecia de 'o ma e de a.ilit,i p actice( 7 <ecia de ecapitula e &i )i)temati-a e a cu"o&ti"elo &i a.ilit,ilo ( 7 <ecia de !e i'ica e )au de co"t ol &i e!alua e a cu"o&ti"elo &i a.ilit,ilo . !ategoria de lecii$ model util pentru proiectarea #i desf#urarea leciilor: 7 Ta/o"omia leciilo e)te o ope aie o ie"tati!,, 'le/i.il,( )e ecoma"d, e"u"a ea la a.o da e leciei *" )i"e, *" mod i-olat, t e.ui"d co")ide at, ca eleme"t compo"e"t al u"ui )i)tem( 7 Ta/o"omia leciilo e)te u" epe pe"t u ela.o a ea )t ategiei didactice &i "u o ope aie 'o mal,( 7 O.iecti!ul 'u"dame"tal e)te epe ul co")ta"t *" )ta.ili ea catego iilo de lecii. G" acea)t, cla)i'ica e i"te !i" &i ali 'acto i !a ia.ili ca e )e pot com.i"a *" di'e ite modu i, e-ult8"d mai multe !a ia"te 14. C5i&, M. Io"e)cu3.

EDUCATIA MORALA
Prin educaia moral se urmrete t '"&<8 !' e' &'# !et'!8 <8(' e' 8=*e6t*v#$#* :" &#=*e6t*v, 9e t8t 9' 6# &#$ %e(v8$t) ** 8"t8>e"et*6e '$e *"%*v*%#$#*. ." 9 86e&#$ *"te *8 *() ** %*" 6'% #$ &*&te!#$#* !8 '$ %*&t*">e! dou laturi complementare0 &#=*e6t*v' e' ?* 8=*e6t*v' e'.
O subiectivarea co")t, *" t a")pu"e ea o.iecti!ului *" )u.iecti! p i" i"teg a ea "o melo mo ale *" pe )o"alitatea )u.iectului a'ect8"d cele t ei "i!elu i ale ace)tuia: cog"iti!, a'ecti!, !oliio"al. O obiectivarea co")t, *" e/p ima ea celo a)imilate *" 'apte &i ma"i'e)t, i mo ale, *" co"duita adoptat,. Aciu"ea educaio"al, )e e/e cit, a"t e"8"d "i&te .a-e pe ca e &i le
156

)u.)umea-, *" calitate de 'u"dame"te, de dete mi", i impo ta"te. Ace)tea e/e cit, o )e ie de i"'lue"e ce ge"e ea-, &i pe 'ecio"ea-, aciu"ea educati!,. ! Fundamentele +reperele- educaiei "efiniie 7 )e e'e , la toate acele dete mi", i )peci'ice &i "e)peci'ice, di" i"te io ul )paiului 'o m, ii da &i di" a'a a lui, ca e co"diio"ea-, p oce)ul educaio"al. Ace)te dete mi", i pot 'i: .iop)i5ice, )ociocultu ale, i)to ice, 'ilo-o'ice, &tii"i'ice, a/iologice 1C. Cuco&3. ;II Fundamentele biopsihice: 7 0e caut, de)ci' a ea &i i"'lue"a ea p oce)elo p i" ca e i"di!idul poate de!e"i ceea ce )ocietatea a&teapt, de la el, pu"8"d mai p e)u) de aciu"e, i"te !e"ia, p oce)ul, 'acto ul i"te "( 7 0e u m, e&te #datul$ e edita al )u.iectului ce e)te )upu) u"ui t atame"t educaio"al( 7 0e au *" !ede e p i"cipalele compo"e"te 'u"cio"al % di"amice t a")mi)e e edita , implicate *" educaie: pla)ticitatea )i)temului "e !o) ce"t al, di"amica acti!it,ilo "e !oa)e )upe ioa e &i pa ticula it,ile 'u"cio"ale ale a"ali-ato ilo . Fundamentele socioculturale: 7 U m, e)c *" egi)t a ea 'acto ilo ca e i"'lue"ea-, p oce)ul 'o m, ii i"di!idului, a olului pe ca e u mea-, ),+l 2oace *" !iaa )ocial,( 7 Mediul )ociocultu al )e e'e , la toate dete mi", ile de o di" comu"ita 1tipu i de elaii i"te uma"e, 'o me de o ga"i-a e, de eali-a e a acti!it,ii mate iale, de p oduce e a eleme"telo )pi ituale3 ce au u" impact di ect a)up a p oce)elo educaio"ale( 7 Mediul )ocial poate acio"a 'ie ca u" 'acto de .loca2, 'ie ca u" eleme"t di"ami-ato , )timulato al acti!it,ilo de pe 'ecio"a e a pe )o"alit,ii uma"e. Fundamentele istorice: 7 Educaia po "e&te de la eedita ea ma ilo e/pe ie"e ale ome"i ii, t a")mite ea u"ei -e)t e cultu ale( 7 Educaia a&a cum e)te ea la u" mome"t dat, "u e)te doa de)cope i ea celo p e-e"i, ci e)te, de multe o i, p elua ea de)cope i ii alto a p i" aplica ea la co"diiile e/i)te"te aici &i acum( 7 ?8"di ea de)p e educaie a e!oluat de la o epoc, la alta. Fundamentele filozofice: 7 0e e!aluea-, idealu ile pedagogice( 7 0e )i)temati-ea-, &i )e ge"e ali-ea-, a"umite te-e ca e o ie"tea-, educaie( 7 0e i"teg ea-, *"t +o co"cepie cup i"-,toa e &i li )e d, o 'u"dame"ta e la g, &i temei"ic, ace)to te-e( 7 G"ai"te de a *"t ep i"de ce!a, te g5ide-i 1te #*"a me-i$3 cu o a"umit, 'ilo-o'ie acio"al,( 7 G" )patele 'iec, ui p oiect t a")'o mato e/i)t, o 'ilo-o'ie c5ia o ideologie adiace"t,.
157

Fundamentele politice: 7 Educaia )e e/e cit, )u. 'o ma u"ui p og am de acti!it,i dime")io"at de cei ca e co"duc )ocietatea( 7 Fieca e g upa e politic, *&i co")t uie&te o politic, educaio"al, *" aco d cu ideologia ce o domi",. ;IJ Fundamentele #tiinifice: 7 Educaia "u )e 'ace la *"t8mpla e, o iu"de, de o ici"e do e&te, ci de cel ca e dei"e #&tii"a p ed, ii &i 'o m, ii$. Fundamentele a'iologice: 7 E "e!oie de o )i)temati-a e a !alo ilo , o.iecti!elo &i elu ilo educaio"ale( 7 A"ali-ea-, modul *" ca e educaia )e *")c ie pe li"ia !alo i-, ii u"o a)pecte ale ealit,ii &i )uge ea-, modalit,i de aciu"e, a2ut8"du+l pe i"di!id ), do.8"dea)c, o atitudi"e 'a, de lume, 'a, de mediul *" ca e t ,ie&te( 7 0u. a)pectul acti!it,ilo co"c ete, educaia *" pe )pecti!a a/iologic, a *")em"a o ie"ta ea p oce)ului educati! pe t aiectele cele mai .u"e, ide"ti'ica ea )au e/ploata ea mome"telo didactice p i!ilegiate, 'i"ali-a ea tutu o c,ut, ilo p i" cele mai .u"e alege i, )ta.ili ea de 'ieca e dat, a u"ei ie a 5ii de 'i"alit,i !ala.ile, acio"a ea *" 'u"cie de o o di"e pe ti"e"t, de p io it,i 1C. Cuco&3( 7 Toate latu ile educaiei pot &i t e.uie co"cepute *"t +o pe )pecti!, a/iologic,, a)t'el *"c8t 'u"dame"tele !alo ice ), poat, 'i decelate, at8t corelat, pe linia specificitii laturii educaiei, c8t &i sincretic$ pe o 'ilie , "e)peci'ic,. ;. EDUCAIA MORA<>, IN0TITUII 0OCIA<E: DETERMINI0M 9I CONEDIUNI 0PECIFICE GN4>>MNNTU<UI PRIMAR. P o.lema educa.ilit,ii, adic, a ecepti!it,ii 'ii"ei uma"e 'a, de i"'lue"ele educati!e, e)te u"a di" cele mai co"t o!e )ate di" i)to ia educaiei, e/i)t8"d o mulime de teo ii, *" ace)t )e"): O /eoria ereditarist % ai c, ei )u)i",to i a'i m, c, olul dete mi"a"t *" 'o ma ea pe )o"alit,ii *l a e e editatea( O /eoria ambientalist % co"'o m c, eia ace)t ol l+a a!ea mediul )ocio+cultu al( O /eoria dublei determinri$ mai ap opiat, de ade!, % ca e co")ide , c, e editatea e)te p emi)a "atu al, a de-!olt, ii p)i5o+i"di!iduale, ia mediul )ocio+cultu al &i, *" mod )pecial educaia, co")tituie cad ul ace)tei de-!olt, i. ! Factori ai educaiei #i instituii sociale care determin educaia moral Parteneriatul educaional t e.uie ), de!i", o p io itate a )t ategiilo o ie"tate c,t e de-!olta ea educaiei om8"e&ti. G" cad ul ace)tui pa te"e iat )u"t impe io) "ece)a e: ;JL O P eci-a ea a'ului valoric ca e t e.uie ), di ecio"e-e e'o tu ile pa te"e ilo (
158

O Ela.o a ea u"o strategii coerente &i pe te me" lu"g *" dome"iul pa te"e iatului( O 0ta.ili ea direciilor prioritare ca e ), u"ea)c, e'o tu ile pa te"e ilo ( O P eci-a ea rolului a)umat de di'e itele i")tituii &i catego ii *" cad ul pa te"e iatului( O T a")'o ma ea pa te"e iatului educaio"al *"t +u" principiu fundamental al o ic, ui deme ) e'o mato *" educaie. Familia: 7 E)te p imul 'acto ca e 'o mea-, pe )oa"a *"t +o pe )pecti!, multidi ecio"al, 1*l i"t oduce pe copil *" !alo ile g upului de e'e i",, da &i de 'o ma e a p imelo co"duite, )au de i"te io i-a e al u"o )t, i de )pi it eleme"ta e3( 7 Familia mai mult 'o mea-, dec8t i"'o mea-,( 7 Copilul absoarbe di" mediul ap opiat, 'amilial, p imele imp e)ii, 'o m8"du+&i co"duite p i" mimetism &i contagiune direct( 7 Copiii !o 'ace )au !o c ede p ecum p, i"ii imit8"d compo tame"tele ace)to a. Qcoala: 7 Copilul de!i"e om )ocial &i *&i *")u&e&te lim.a2ul )ocial( 7 G&i 'o mea-, cultu a ge"e al, &i compo tame"tul mo al cet,e"e)c( 7 G&i 'o mea-, co"cepia &tii"i'ic, de)p e lume( 7 G&i de-!olt, pote"ialul c eato &i )e p eg,te&te pe"t u i"teg a ea )ociop o'e)io"al,. 9iserica #i reprezentanii cultelor: 7 Educaia eligioa), co")tituie o impo ta"t, compo"e"t, a p oce)ului de )pi ituali-a e a omului, o modalitate e'icie"t, de cu"oa&te e &i autocu"oa&te e( 7 A 'ace educaie eligioa), *")eam", a+i 'amilia i-a pe ti"e i cu )i)temul catego iilo eligioa)e, cu i")t ucia eligioa), 1"oiu"i cum )u"t: e!la!ia, ade!, , ug,ciu"e, pietate, ie ta e, cult, )ac u, etc.3 &i a le culti!a u" compo tame"t adec!at "o melo &i ca"alelo eligioa)e( 7 Atmo)'e a eligioa), &i climatul mo al !o co")tituii u" de-ide at comu" al &colii, 'amiliei, .i)e icii, )ociet,ii, *" ca e ti"e ii ), *"!ee p eui ea, iu.i ea de )eme"i &i ei"e ea de la a ),!8 &i # ,ul$. )nstituii culturale 7 O ga"i-aii gu!e "ame"tale cu ca acte ce"t al )au local: ca)e de cultu ,, ca)e ale co pului didactic, i")titute de ce ceta e, .i.lioteci, )ociet,i cultu ale &i &tii"i'ice, etc. ;J1 Structuri asociative 7 O ga"i-aiile cu ca acte "o"gu!e "ame"tal: a)ociaii p o'e)io"ale, a)ociaii ale p, i"ilo , age"i eco"omici &i ep e-e"ta"ii lumii eco"omico+'i"a"cia ,, )t uctu i de tip )i"dical, auto it,i ce"t ale &i locale. 5ass*media 7 I")ta"ele mediatice )u"t c5emate ), ampli'ice, ), co"ti"ue )au ), di!e )i'ice e/pe ie"ele cog"iti!e &i compo tame"tale ale pe )oa"elo (
159

7 ?ama ace)to mi2loace e)te deo)e.it de la g,: -ia e &i e!i)te, adio &i tele!i-iu"e, i"te "et( 7 E)te de do it ca ecepto ul ), a2u"g, la capacitatea de a 'ilt a cu )im c itic, d8"d do!ad, de ci cum)pecie i"te p etati!, &i de compete", !alo i-atoa e, pe"t u a )electa doa ceea ce e)te .e"e'ic &i pe"t u a de!e"i imu" 'a, de c5em, i &i i"citaii 'al)e )au c5ia pe iculoa)e. Promovarea unor valori comune la nivelul tuturor partenerilor implicai: 7 A)igu a ea egalit,ii &a")elo *" educaie( 7 Re!igo a ea )pi itului ci!ic &i a me"talit,ii comu"ita e( 7 P omo!a ea dialogului, t a")pa e"ei &i a comu"ic, ii de)c5i)e( 7 G"cu a2a ea i"iiati!ei &i pa ticip, ii( 7 De-!olta ea coope , ii &i cola.o , ii( 7 0tatua ea di)cipli"ei &i e)po")a.ilit,ii( 7 A mo"i-a ea co"diiilo )peci'ice cu e/ige"ele )ociale de o di" ge"e al. 6. <IMKA@U< MORA<: 0PECIFICIT>I P0IMO+PEDA?O?ICE, IMP<ICAII GN ACTI4IT>I<E IN0TRUCTI4+EDUCATI4E. Specificiti psiho*pedagogice ale limba&ului: O <im.a2ului mo al )e e/p im, *": termeni pragmatici 1 elaie mo al,, i"te e) mo al, aciu"e mo al,3, termeni a'iologici*normativi 1!aloa e mo al,, "o m, mo al,, )e") mo al, opiu"e mo al,, deci-ie mo al,3 &i termeni atitudinali* evaluativi #i instrumentali 12udecat, mo al,, ap ecie e mo al,, opi"ie mo al,, )a"ciu"e mo al,, dep i"de e mo al,, o.i&"ui", mo al,, etc.3( O Pot i!it lui C. <. 0te!e")o", lim.a2ul mo al poate 'i 'olo)it *" dou, )copu i: u"ul pe"t u a nregistra$ clarifica #i comunica a"umite opi"ii )au pe"t u a *"ce ca &i modi'ica i"te e)ul celuilalt, ia altul pe"t u a stimula oame"ii la aciu"e )au a+i 'ace ), ia a"umite atitudi"i( ;J; O M8"ui ea e'icie"t, a a gume"telo de c,t e educato t e.uie ), i", at8t de legit,ile 'o maiu"ilo logice c8t &i de e/ige"e pa ticula e de o di" p)i5ologic( O P i" lim.a2, educato ul "u "umai c, p e-i"t, )au *"',i&ea-, ealul, da *i d, u" )e"), *l pu"e *" !aloa e. Dac, )t,p8"im lim.a2ul a!em &a")a de a )t,p8"i &i ealitatea. ! !analele comunicrii: Subsistemul verbal ca acte i-at p i": 7 Di)cu )ul !e .al ocup, locul p i"cipal *" educaia mo al,( 7 Cu!i"tele, i"teg ate *" u"it,i p opo-iio"ale c8t &i la "i!elul ' a-ei, au pute ea de a t e-i ele!ului imagi"i &i emoii cu !ale"e .e"e'icie pe"t u ecepta ea u"o co"i"utu i( 7 <im.a2ul compo t, "u "umai 'u"cia de comu"ica e, ci &i o 'u"cie de apel, o ie"tat, )p e de)ti"ata , &i o 'u"cie e'presiv, ce !i-ea-, locuto ul. <im.a2ul mai poate a!ea &i o 'u"cie metalingvistic 1o ie"tat, )p e cod3, o 'u"cie poetic 1ce a e ca o.iect e"u"ul3 &i o 'u"cie fatic 1ce !i-ea-, co"tactul comu"ic, ii3. Subsistemul paraverbal:
160

7 Modul cum )u"t o)tite cu!i"tele *"ca c, emoio"al ideile ci cum)c i)e de ace)tea, t a")'o m8"d dialogu i o.i&"uite % apa e"t .a"ale % *" i")ta"e e/p e)i! modelatoa e( 7 Comu"ica ea o al,, p i" eleme"tele ei )up a+)egme"tale 1i"to"aie, acce"t, de.it, itm, 'o ,, )til3 a e da ul de a pe )o"ali-a actul de comu"ica e &i de a implica a'ecti! at8t emite"ii % p o'e)o ii c8t &i ecepto ii % ele!ii( 7 U" p o'e)o .u" t e.uie ), 'ie &i u" e/cele"t actor ca e ), e/ploate-e la ma/imum haloul de )em"i'icaii ale cu!8"tului o)tit( 7 P i" p o"u"a e el t e.uie ), mi&te, ), emoio"e-e &i ), capte-e *"t eaga 'ii", a ele!ilo ( 7 Elud8"d e/p ima ea co"ci), &i comu",, 'igu ile de )til ampli'ic, pute ea me)a2ului, "u "umai p i" )uplime"ta ea lui cu )em"i'icaii colate ale, ci &i p i" oculta e, di)imula e )au a)cu"de e i"te"io"at,, di i28"d co"duita ele!ilo )p e t aiectele imagi"a ului( 7 C5ia &i "e o)ti ea, pau-a *"t e cu!i"te )au ' a-e 1*"t +o a"umit, m,)u ,, poate c5ia nee'plicarea )au ne*rspunsul la u"ele *"t e., i3 )e pot co"!e ti *" 'acto i p o!ocato i pe"t u c e&te ea g adului de i"te e) al ele!ilo ( 7 e/plicaie p.n la capt % c5ia dac, e)te i"dicat, % poate da e/po-eului didactic o "ot, de mo"oto"ie &i plicti)eal,( 7 0u"t mome"te c8"d e/plicaiile ncheiate pot ,pi di" 'a mecul &i ' umu)eea u"ei lecii. ;J6 Subsistemul non*verbal: 7 Me)a2ul vizual *m. ac, at8t u" a)pect semantic 1li"g!i)tic t a")po-a.il &i ecupe at *" pa te de lim.,3 c8t &i u" a)pect ectosemantic 1ce t a")ce"de )em"i'icaia imediat, p i" e/plo a ea c8mpului de li.e tate al )em"ului3, ia )u. a)pectul 'u"ciilo , imagi"ilo !i-uale li )e e!e"dic, )tatutul de instane raionale$ e'presive #i conative( 7 O pedagogie a imagi"ii, .i"e co"tu at,, a putea )timula *"!,a ea, c,ci p i" a ,ta e di ect, &i t ece e apid, *" e!i)t, a o.iectului de *"!,a e )e t a")mit i"'o maii ', , )c ie e &i lectu ,( 7 0, mai ei"em c, i"uta 'i-ic,, 'i-io"omia 'eei )au ge)ticulaia educato ului pot )t8 "i e!e .e aii i"telectuale )au a'ecti!e a)up a ele!ilo : mimica 'eei &i ge)tu ile m8i"ii acompa"ia-, lim.a2ul !o .it, *"t egi"d )au p elu"gi"d )em"i'icaiile cu!i"telo ( u"eo i, ge)tu ile pot comu"ica mai multe i"'o maii, a)cult8"d, dec8t !o .i ea. Alte aspecte ale comunicrii 1A. Ilica3: O !omunicare intrapersonal 1 e'le/i!,3 p e)upu"e: 7 Comu"ica ea cu )i"e, *"',i&a e meditati!,, atitudi"e de e'le/ie a)up a )i"elui, a)up a compo tame"tului p op iu( g8"di e emoio"al,( 7 Dialog i"te io ( omul )t, de !o ., cu )i"e, ', , cu!i"te( 7 Nu p e)upu"e codi'ica ea % decodi'ica ea i"'o maiei( O !omunicarea interpersonal p e)upu"e: 7 Dialog *"t e doi pa te"e i(
161

7 Rolul ei e)te de a i"'lue"a opi"iile, atitudi"ile &i c edi"a oame"ilo ( 7 Fu"cii ale ace)tei comu"ic, i )u"t: persuasiunea 1co"!i"ge ea3, autocunoa#terea 1dete mi",m pa te"e ii la de)t,i"ui i de)p e "oi3 descoperirea lumii e'terioare 1p i" dialog da &i p i" alte mi2loace3, stabilirea de relaii semnificative cu alii% O !omunicarea n grup p e)upu"e: 7 Comu"ica e i"te pe )o"al, cu pa ticipa ea mai multo locuto i 1g upu i co")tituite di" A % 1L pe )oa"e3( 7 Co")titui ea g upelo e)te dete mi"at, de p oiecte comu"e( O !omunicarea public p e)upu"e: 7 Emi,to u"ic % ecepto multipli( 7 Reto ica % e ars liberal a "i!elului u"i!e )ita medie!al( 7 Reguli ale comu"ic, ii pu.lice e'icie"te: teo ia i"tei % o ato ul e)te u" a ca& ca e i"te&te( teo ia i"te acio"al, % *i e)te ca acte i)tic, ca acte ul compa ati! al comu"ic, ii( !a ia"ta ping*pong % comu"ica ea e)te t a")mite e de i"'o maii la ca e )e a&teapt, ,)pu")u i( alte "ati!a eplicilo ( i"!e )a ea olu ilo . O !omunicarea de mas % p i" i"te mediul ma))+mediei. ;JA A. COMPORTAMENTU< MORA<: DEFINIRE, FORME DE EDPRIMARE, CARACTERI0TICI Compo tame"tul mo al se nva. Pe 'o ma"ele )ale )u"t dimi"uate *" ca-ul ele!ilo cu di)ce ",m8"t )c,-ut )au a celo ca e c e)c *"t +u" mediu )ocial ca e o'e , modele compo tame"tale )t ,i"e de !alo ile mo ale acceptate. Compo tame"tul mo al )e o.iecti!ea-, *" 'o me o.)e !a.ile a co"duitei: !onstruirea codului moral: 7 G" e!oluia )t, ilo de co"&tii", ale copilului )e p oduc u"ele t a")'o m, i de ca e e)te "ece)a ), )e i", )eama. Ace)t a)pect a 'o)t e!ide"iat de c,t e @ea" Piaget *" luc a ea ,udecata moral la copil, *" ca e a at, c,, mai *"t8i, copilul e)pect, lite a egulii mo ale 1ceea ce i )e ce e3 &i, a.ia apoi, )pi itul "o mei mo ale 1ceea ce t e.uie, ceea ce e de-i a.il3( 7 0upo tul p)i5ologic 'u"dame"tal al )u)i"e ii compo tame"tului mo al e)te cel a'ecti!, cu mult mai impo ta"t dec8t cel aio"al( 7 Cea mai !ec5e &i mai di ect, modalitate de ac5i-iio"a e a compo tame"tului mo al )e eali-ea-, pe .a-a modelelo compo tame"tale pe ca e le o'e , comu"itatea % *" )pe, % &i *" p imul 8"d % 'amilia, pe )t uctu a a ceea ce e bine #i ceea ce e ru, *" i"te e)ul pe ca e 'amilia *l at i.uie binelui #i rului( 7 Ac5i-iio"a ea compo tame"tului mo al ,m8"e e/te ioa , )t, ilo de co"&tii", dac, *" mu"ca educato ului "u )e e)pect, p i"cipiul acti!i)mului, *" co"'o mitate cu ca e copilul t e.uie ), de!i", copa ticipa"t la p oce)ul p op iei lui 'o m, i 1mo ale % *" ca-ul "o)t u3. !oordonatele realizrii unei bune direcionri a aciunii educaionale: 7 Calitatea e-ultatelo o.i"ute de educato depi"de, *"t +o .u", m,)u , de calitatea ac5i-iiilo 1cu"o&ti"e, o.i&"ui"e, dep i"de i,
162

e/pe ie"e3 mo ale ale copilului di" etapa p e&cola , a de-!olt, ii lui( 7 Metodele &i a gume"tele cu cel mai ma e e'ect la i"te locuto )u"t cele ca e au ma e 'o , pe )ua)i!,, a"ga28"d )t, ile emoio"ale &i moti!aio"ale ale )u.iectului( 7 G"t, i ea compo tame"telo de-i a.ile e)te po)i.il, at8t p i" metode ecompe")atoa e c8t &i )a"cio", i, da cele di"t8i c eea-, u" mai ma e ata&ame"t 'a, de "o m,( 7 Mai pute "ic dec8t o ice metod, e)te modelul compo tame"tal pe ca e+l o'e , o pe )oa", cu ma e c edi.ilitate &i at acti!itate pe"t u cel ce )upo t, aciu"eaT i"'lue"a educati!,( 7 E)te mai u&o de a 'o ma compo tame"te de tip "ou, dec8t de a )c5im.a 1co ecta o.i&"ui"e &i dep i"de i mo ale !ec5i &i p oa)te( ;JC 7 0t ategiile )c5im., ii compo tame"telo &i atitudi"ilo t e.uie ), pa cu g, i"teg al, pa) cu pa), t a)eul 'o m, ii e)pecti!elo compo tame"te &i atitudi"i, p i" di)loca ea % *" pu"cte e)e"iale % a leg,tu ilo ca e au co"du) la )ta.ili-a ea lo . Reguli de ntrire a comportamentului moral: 7 Ampla)a ea copilului *" co"te/te ge"e atoa e de me)a2e cu co"i"ut mo al po-iti!( 7 Re!i-ui ea &i eco")ide a ea cu"o&ti"elo mo ale ale copilului p i" c,uta ea a gume"telo ca e ), co"t a-ic, 2u)ti'ica ea &i p omo!a ea e)pecti!elo dep i"de i( 7 Fu "i-a ea de a gume"te )ati)',c,toa e, c edi.ile, imp e)io"i)te cu p i!i e la a!a"ta2ele e)pect, ii egulilo &i "o melo mo ale, acceptate )ocial, &i cu p i!i e la de-a!a"ta2ele ce decu g di" "e e)pecta ea lo ( 7 0l,.i ea 'o ei o ie"tati!e a opi"iilo &i co"!i"ge ilo ce co"i" dep i"de i &i atitudi"i i"de-i a.ile( 7 Co"!e ti.ilitatea co"i"utului "egati! al co"&tii"ei mo ale a copilului, p i"t +o 'u"dame"ta e "ou,, po-iti!,, mai *"ai"te de a )e 'i a&e-at &i )ta.ili-at c ite iile !alo ice 'e me ca e co"'igu ea-, pe )o"alitatea t8", ului de mai t8 -iu. Pentru ca regulile de ntrire s acioneze ntr*un sens pozitiv este necesar: 7 0, )e a)igu e o a"umit, coeren i"'lue"elo educati!e cu ca acte mo al 1ceea ce e)te pe mi) *"t +u" mome"t ), "u de!i", i"te -i), imediat *" mome"tul u m,to 3( 7 0, )e e!ite contrarietatea mesa&elor ca e+i )u"t ad e)ate copilului la u" mome"t dat 1ceea ce+i )pu"e mama ), "u 'ie co"t a-i) de tata, o i i"!e ), ceea ce+i p eti"de u" educato )u. a)pect di)cipli"a ), "u 'ie co"t a-i) de u" altul3( 7 Reperele valorice ), 'ie e/plicate 1u" mediu educati! i"di'e e"t 'a, de epe ele !alo ice c eea-, am.iguitate &i co"'lict i"te io ia )eleciile !alo ice ope ea-, aleato iu( 7 4alo ile mo ale ca e 'ac o.iectul p oce)ului de *"!,a e ), "u i"t e *" co"'lict *" mod d amatic cu )e"time"tul de po)e)iu"e, de te ito ialitate, cu imagi"ea de )i"e, cu a&tept, ile pe )o"ale 1<. E-ec5il3.
163

! Formarea con#tiinei morale !omponentele con#tiinei morale: O !omponenta cognitiv % )e e'e , la i"'o ma ea cu co"i"utul &i ce i"ele !alo ilo , "o melo &i egulilo mo ale. Pe"t u ca ace)te eleme"te ale mo alei )ociale ), de!i", compo tame"te ale mo alit,ii, )e impu"e ca ele!ul ), cu"oa)c, &i ), *"eleag,: notele definitorii$ sensul #i cerinele lor. Ele )e p e-i"t, )u. 'o ma u"o interdicii$ permisiuni &i :chemri; ad e)ate pe )o"alit,i( ;JE O !omponenta afectiv: De-!olta ea )e")ului ace)to "o me &i eguli )e 'ace t eptat, *" 'u"cie de comple/itatea lo &i de capacitatea de *"elege e a educa.ilului: Formarea reprezentrilor$ noiunilor morale, convingerilor morale &i &udecilor morale: a. Reprezentarea moral: 7 E)te o e'lecta e )u. 'o m, de imagi"e i"tuiti!, a u"o multitudi"i de eleme"te ca acte i)tice u"ui comple/ de )ituaii &i 'apte mo ale co"c ete, *" ca e copilul a 'o)t a"g e"at, )au pe ca e le+a pe ceput, o.)e !at, *" leg,tu , cu aceea&i egul, mo al, % imagi"e ca e i"clude &i o "ot, ap eciati!, o i impe ati!,( 7 0e 'o mea-, *" )ituaii co"c ete, *" ca e educa.ilul e)te a"t e"at, impo ta"t e)te, ca di" pu"ct de !ede e educati!, ), c e,m )ituaii 'a!o a.ile( 7 Ele!ul eu&e&te ), delimite-e "otele e)e"iale de cele ta"ge"te u"ei *mp e2u , i oa eca e &i apoi ), le e/ti"d, la toate )ituaiile eale )au po)i.ile, pe ca e "o ma )au egula mo al, o acope ,( b% oiunea moral: 7 Re'lect, ceea ce e)te e)e"ial &i ge"e al u"ei cla)e de ma"i'e)t, i mo ale pe ca e "o ma )au egula mo al, le cup i"de( 7 Cu"oa&te ea coma"dame"telo mo ale )ociale t e.uie ), 'ie *"t egit, cu eleme"tele a'ecti!e ale co"&tii"ei 1emoii, )e"time"te, etc.3 pe"t u a putea acio"a a)up a co"duitei( 7 Nici cu"oa&te ea &i "ici ade-iu"ea a'ecti!, "u )u"t )u'icie"te, pe"t u decla"&a ea actului mo al % *" ca-ul u"ei o.)t ucio", i % ', , u" e'o t !oliio"al co"c eti-at *" t ,),tu i di!e )e 1pe )e!e e"a, te"acitatea, co")ec!e"a, i"depe"de"a, )pi itul de i"iiati!,, cu a2ul, etc.3. c% !onvingerile morale: 7 )u"t odul i"teg , ii cog"iti!e, a'ecti!e &i !oliio"ale *" )t uctu a p)i5ic, a pe )oa"ei. d% ,udecile morale: e'lect, ca acte ul ap eciati! a)up a "oiu"ii mo ale. U ma e a ati"ge ii compo"e"telo : ep e-e"t, i &i "oiu"i mo ale, idei &i co"cepii mo ale, co"!i"ge i mo ale, )e"time"te mo ale, a)pi aii &i idealu i mo ale )e a2u"ge la 'o ma ea co"&tii"ei mo ale. ! !onduita moral "efiniie: Di" pe )pecti!a p)i5opedagogic,, 'o ma ea co"duitei !i-ea-, at8t deprinderile #i obi#nuinele de compo ta e mo al, c8t &i trsturile po-iti!e
164

de ca acte . G" timp ce co"&tii"a mo al, )e e/p im, p i" intenii p i" cum trebuie, co"duita mo al, )e e/p im, p i" fapte. O "eprinderi #i obi#nuine morale: ;JH "eprinderile morale: 7 )u"t compo"e"te automati-ate ale co"duitei ce )e 'o mea-, ca ,)pu") la a"umite ce i"e ca e )e epet, *" co"diii elati! ide"tice. 6bi#nuinele morale: 7 implic, 'aptul c, acti!it,ile automati-ate au de!e"it o trebuin i"te ",. E/e cita ea acelei acti!it,i )e 'ace automat, dato it, u"ui impul) i"te ", o i de c8te o i )e epet, co"diiile e/te "e ca e o p e)upu" &i o )olicit,. !erine de care trebuie inut seama n formarea deprinderilor #i obi#nuinelor morale: 7 E/e )a ea ), 'ie a)t'el o ga"i-at,, *"c8t ), )e de)',&oa e *"totdeau"a *" co"co da", cu ce i"ele, p eci) &i cla 'o mulate( 7 0, e/i)te o 'oa te .u", o ga"i-a e a acti!it,ii ele!ilo ( 7 Fo ma ea dep i"de ilo &i o.i&"ui"elo e)te o aciu"e de du at,, automati-a ea "eput8"du+)e eali-a doa p i" c8te!a e/e ciii( 7 Automati-a ea )e .a-ea-, pe cele t ei compo"e"te: cog"iti!,, a'ecti!,, !oliio"al,( 7 G" 'o ma ea dep i"de ilo &i o.i&"ui"elo ), )e i", )eama de pa ticula it,ile i"di!iduale ale ele!ilo . O 5anifestrile sau trsturile pozitive de caracter "efiniie: 7 0u"t compo"e"te p)i5o+mo ale ale pe )oa"ei ce e-ult, di" a)imila ea "o melo mo ale &i i"teg a ea lo *" )t uctu a pe )o"alit,ii uma"e. E)te !o .a de)p e u" alia& di"t e "o mele mo ale &i u" )u.)t at p)i5ologic co e)pu"-,to . G" ace)t alia2 "o mele mo ale o'e , co"i"utul( acti!itatea p)i5ic, a pe )oa"ei, cu toate meca"i)mele ei co")tituie p oce)ul( ia e-ultatul o.i"ut *l co")tituie t ,),tu ile ca acte iale. /rsturile caracteriale: 7 )u"t co")ide ate ca forme stabilizate de compo ta e mo al, 1I. Nicola3. Ele )e 'o mea-, *" &i p i" acti!itate, p i" i"te aciu"ile omului cu mediul )ocial. !ategorii de trsturi pozitive de caracter, dup, co"i"utul lo : 7 Atitudi"ea omului 'a, de )ocietate &i implicit 'a, de )eme"ii ),i: spirit de cooperare$ dragoste de ar$ principialitate$ sociabilitate$ cinste$ umanism$ optimism$ delicatee$ etc.( 7 Atitudi"ea omului 'a, de mu"c,: hrnicie$ spirit de iniiativ$ spirit de ntra&utorare$ punctualitate$ etc.( 7 Atitudi"ea omului 'a, de )i"e *")u&i: modestie$ demnitate$ spirit critic #i auto*evaluativ$ cura&. O Atitudinea indicator al conduitei moral civice ;JI Cele mai multe di"t e "o mele mo ale )e e'e , la atitudi"ea i"di!idului
165

'a, de !alo ile )ociale, 'a, de i")tituii, 'a, de ceilali, 'idelitatea 'a, dea "umite !alo i 'u"dame"tale. G"t e co"duita mo al, &i cea ci!ic, e)te u" apo t, pa ial de )u.o do"a e, pa ial de )upu"e e. Am.ele )u"t .a-ate, *" li"ii ma i, pe acela&i )et de !alo i, )e co")tituie co"comite"t &i )e e/p im, p i" atitudini cetene#ti. !ivismul este unul din obiectivele importante ale educaiei: ecesitatea educaiei civice: A!em "e!oie de cet,e"i .i"e i"'o mai ca e: 7 0, pa ticipe *"t +u" mod e)po")a.il la )c5im., ile ca e )e p oduc &i la de-!olta ea )ociet,ii ci!ile( 7 0, cu"oa)c, &i ), )u)i", ideile &i !alo ile democ atice( 7 0, )e ma"i'e)te ca cet,e"i i"'o mai &i e)po")a.ili( 7 0, pa ticipe cu compete", la !iaa &colii &i *" pe )pecti!,, a )ociet,ii( 7 0,+&i de-!olte dep i"de i de lua e a deci-iilo &i de pa ticipa e acti!, la !iaa )ociet,ii. Specificul educaiei civice: 7 Educaia ci!ic, p e)upu"e *")u&i ea u"o cu"o&ti"e e'e itoa e la o )ocietate democ atic, &i e/e )a ea u"o p actici )peci'ice modului de e/i)te", &i de ma"i'e)ta e a cet,ea"ului *"t +o democ aie 1cu"o&ti"e etice, dep i"de i etice, !alo i &i atitudi"i ci!ice3. 7 0lementele de coninut pe ca e )e pu"e acce"t *" cad ul educaiei ci!ice: ecu"oa&te ea !alo ii &i dem"it,ii pe )o"ale( ide"ti'ica ea d eptu ilo pe )o"ale du.late de e)po")a.ilit,i( apo tu ile "oa)t e cu lumea *"co"2u ,toa e( *"elege ea o ga"i-, ii &i 'u"cio", ii i")tituiilo )tatului( *"elege ea )t uctu ilo )ociale &i a di"amicii !ieii &i acti!it,ii ace)to a( ap ecie ea !alo ilo democ atice( *"elege ea a)pectelo de o di" politic, i)to ic, eco"omic( a"ali-a apo tului *"t e cet,ea" &i )tat( *"elege ea apo tului di"t e ati"ge ea )copu ilo i"di!iduale &i colecti!e( e/p ima ea opi"iilo *" apo t cu di'e ite pu"cte de !ede e( 'olo)i ea i"depe"de"t, &i c itic, a i"'o maiei. 5odaliti de mbuntire a calitii educaiei. 7 Co")t ui ea u"ui mediu educaio"al *" m,)u , ), dete mi"e ele!ul ), cu"oa)c,, ), *"eleag, &i ), aplice de a&a ma"ie , a)pectele 'o mati!e legate de !alo i, *"c8t ), educem c8t mai mult t a)eul de la norm la comportament4 7 4alo i-a ea e/pe ie"ei cotidie"e a ele!ilo pe p o.leme de educaie ci!ic, &i o mai .u", moti!a e p i" aco da ea mai pute "ic, la ealitatea pe ca e ace&tia o *"t8l"e)c *" cale( ;JJ 7 C e&te ea g adului de co"&tie"ti-a e &i co"!i"ge e p i!i"d e/e )a ea u"o !alo i ca: respectul$ a&utorul reciproc$ onestitatea$ responsabilitatea$ demnitatea$ solidaritatea$ atitudinile civice( 7 De-!olta ea capacit,ilo ca e ), le o'e e po)i.ilitatea de a )e e/p ima pe ei *"&i&i, de a+&i )u)i"e p op iile opiu"i( 7 De-!olta ea la u" "i!el )upe io a compete"elo ca e ), pe mit, ela.o a ea de ,)pu")u i la p o.leme &i )ituaii comple/e ce i" de:
166

integrare$ adaptare$ cooperare$ solidaritate$ mobilitate( 7 De-!olta ea u"o abiliti sociale ca e ),+i 'ac, pe ele!i mai ecepti!i la di'e itele p o.leme )ociale de-!olt8"d: cura&ul$ iniiativa &i responsabilitatea de a )e implica *" e-ol!a ea lo ( 7 Acce"tua ea p eocup, ilo p i!i"d *"cu a2a ea mu"cii *" ec5ip,, p i" ca e ), co"tu ,m mai pute "ic !alo i ca: responsabilitatea$ spiritul critic$ solidaritatea$ cooperarea$ respectul reciproc$ compasiunea, etc.( 7 0po i ea )ituaiilo de *"!,a e p i" ca e ), )ituam ele!ul *" mie-ul p o.lemei e-e !8"du+i olul acti! &i p i"cipal( 7 De-!olta ea competenelor sociale( C. NI4E<URI<E 9I 0TADII<E DE=4O<T>RII 9I EDUC>RII COMPORTAMENTU<UI MORA< ! /eoria dezvoltrii stadiale a lui ,ean Piaget @ea" Piaget a ide"ti'icat patru stadii )ucce)i!e ale ep e-e"t, ii &i p actic, ii egulii mo ale pe ca e copilul o p ime&te de la )ocietate: O Stadiul motric 1co e)pu"-,to copilului *"t e ; % 6 a"i3, *" ca e egula mo al, "u e)te coe citi!,, "u a e ca acte de o.ligaie, pe"t u c, la acea !8 )t, el "u )e compo t, *" 'u"cie de p op iile )ale do i"e &i dep i"de i a)imilate &i t ,ie&te ealitatea e/te ", lui, oa ecum i"co"&tie"t( O Stadiul egocentric 1de imita e a egulii mo ale impu)e di" a'a , copilului *" !8 )t, de A % C a"i3, *" ca e ace)ta "u e)te p eocupat de codi'ica ea egulii, de ide"ti'ica ea i"te"iilo compo tame"tului( O Stadiul cooperrii sau respectrii regulii morale 1co e)pu"de !8 )tei de H % I % 1L a"i3, e)pecta ea lo ep e-e"t8"d o o.ligaie de compo tame"t( O Stadiul codificrii regulii morale 1)peci'ic !8 )tei de 11 % 1A a"i3, *" ca e p eadole)ce"tul e)te i"te e)at de *"ele)ul &i moti!ele compo tame"tului ),u &i de eu"i ea egulilo *"t +o lege mo al,. 6LL ! /eoria lui AaRrence Sohlberg !aracteristici: O pla)ea-, *" p imul pla", di" u"g5iul ),u de !ede e al apo t, ii la )ocietate valorile de bine #i &ustiie 1d eptate3 ca de'i"ito ii de-!olt, ii compo tame"tului mo al al copilului( O co elea-, co"ceptul de )tadialitate cu cel de nivel al dezvoltrii morale *" *"ele)ul de gradualitate )au nlime a ace)teia( O co"cepia )a, de-!olta ea mo al, pa cu ge u" nivel pre*convenional, u" nivel convenional &i u" nivel post*convenional, *" cad ul 'iec, uia e/i)t8"d dou, )tadii 1etape3 de de-!olta e: ivelul pre*convenional cup i"de: 7 Stadiul moralei heteronome ca acte i-at de e)pecta ea egulii de compo tame"t a c, ei *"c,lca e e)te u mat, de )a"ciu"e( compo tame"tul copilului a e d ept moti!aie e!ita ea pedep)ei &i a puterii( 7 Stadiul individualitii morale *" ca e: egula mo al, e)te e)pectat,
167

dac, ea co e)pu"de i"te e)elo imediate ale i"di!idului &i ceilali au po)i.ilitatea de a acio"a *" acela&i 'el. ivelul convenional cup i"de: 7 Stadiul subordonrii fa de societate, *" )e")ul de co"t act )ocial, de utilitate )ocial, a d eptului omului ca e ), 'ie e)pectat, *" 'ieca e comu"itate uma",( 7 Stadiul eroilor morali 1dac, ace&tia e/i)t,3 )au al responsabilitii morale universale, p i" ca e )e ce e a "e compo ta *" )pi itul !alo ilo de d eptate &i de e)pecta ea dem"it,ii uma"e, *"c8t 'ieca e i"di!id ), 'ie t atat ca scop n sine &i "u ca mi&loc po)i.il de aciu"e( E)te de do it o de-!olta e mo al, a i"di!idului, a)t'el *"c8t el ), e!olue-e c8t mai co ect de la e)pecta ea egulii mo ale pe"t u a e!ita pedeap)a, de-ap o.a ea alto a, )omaia, )au .lamul auto it,ii *"d ept,ite la o co"'o ma e "o mati! % a/iologic,, p i" ca e ), )e p,)t e-e e)pectul alto a 'a, de )i"e &i pe"t u a )e implica acti! &i aio"al *" !iaa comu"it,ii *" ca e t ,ie&te. ! /eoria con#tiinei lui @ordon G% Allport !aracteristici: O aduce u" plu) de cla i'ica e a)up a )tadialit,ii ',c8"d deo)e.i ea *"t e o con#tiin moral autoritar, )peci'ic, pe ioadei copil, iei ca e )pu"e trebuie )au este obligatoriu &i co"&tii"a de mai t8 -iu a adole)ce"tului ca e )em"i'ic, ar trebui &i decu ge di"t +u" sim al datoriei &i al recunoa#terii valorilor #i normelor morale *" !iaa )ocial,( 6L1 O P i" t ece ea de la o.ligato iu la ar trebui, compo tame"tul mo al de!i"e u" 'el de auto*orientare general ca e p e)upu"e t ei )c5im., i impo ta"te: 7 0a"ciu"ile e/te ioa e )u"t *"locuite p i" )a"ciu"i i"te ioa e( 7 0t, ile a'ecti!e, legate de i"te dicii, ' ic, )au o.ligaii )u"t *"locuite de t ,i i ale p e'e i"ei &i opiu"ii mo ale, ale e)pectului de )i"e &i e)pectului alto a( 7 Dep i"de ile )au o.i&"ui"ele mo ale )peci'ice ascultrii 'ac loc u"ei auto"omii !alo ice ge"e ale, ca e co"ti"u, li"iile ale)e ale e'o tului de pe 'ecio"a e compo tame"tal, 1autoeducaie mo al,3. Toate ace)te co")ide aii de-!,luie u" meca"i)m p)i5ologic &i "o mati! % a/iologic al edi'ic, ii mo ale a compo tame"tului uma", ca e ate"io"ea-, a)up a ca acte ului ),u de)c5i) de matu i-a e p)i5ic, &i a)imila e t eptat, a u"ui "ucleu !alo ic *" co"ti"u, l, gi e. 48 )ta, "i!elul de i"telige",, mediul 'amilial &i &cola , mic og upul di" ca e 'ace pa te copilul )u"t 'acto i ca e co"t i.uie la de-!olta ea )a mo al,. E. AUTOEDUCAIA MORA<> % PARTE CON0TITUTI4> A EDUCAIEI MORA<E: 0EMNIFICAII, FORME, 0UR0E, COMPONENTE 0TRUCTURA<+FUNCIONA<E "efiniie: O Autoeducaia e)te o acti!itate co"&tie"t,, )i)tematic, &i o ie"tat, )p e ati"ge ea u"ui )cop pe ca e &i+l )ta.ile&te fiecare &i ca e p eti"de u"
168

e'o t pe )o"al. !aracteristici: O A e )cop p op iu( O A e ca acte co"&tie"t &i o ga"i-at al aciu"ilo ( O 0e .a-ea-, pe cu"oa&te e &i auto+a"ga2a e( O Nece)it, e'o t o ie"tat )p e pe 'ecio"a ea p op iei pe )o"alit,i( Semnificaii: O Autoeducaia e)te co"ceput, ca u" co"ti"uum e/i)te"ial, a c, ei du at, )e co"'u"d, cu *"),&i du ata !ieii &i ca e "u t e.uie limitat, la timp 1!8 )ta &cola ,3 &i *"c5i), *" )paiu 1cl,di i &cola e3( O Autoeducaia co")tituie u" ,)pu") )peci'ic 'a, de di"ami)mul e/i)te"ial, *" )e")ul implic, ii *" auto'o ma e *" 'u"cie de )olicit, ile multiple &i i"edite, e)te u" mod al omului de a )e eli.e a de te")iu"i, de c i-e, de )u p i-ele p o'e)io"ale "epl,cute( 6L; O E)te u" scut &i u" spri&in ca e *"t, e&te *"c ede ea *" !iito &i *" p og e)( O A e u" ca acte anticipativ, .a-8"du+)e pe o.i&"ui"a de a *"!,a &i pe ideea c,, *"t +o )ocietate democ atic,, fiecare nva de la fiecare( O I"di!idul de!i"e mai e)po")a.il 'a, de )i"e *")u&i &i 'a, de ideile )au eali-, ile celo lali( O Autoeducaia e)te u"a di"t e c,ile p i" ca e )e eali-ea-, educaia pe ma"e"t,( O Autoeducaia "u )e mai de'i"e&te *" apo t cu u" co"i"ut dete mi"at, ce t e.uie a)imilat, ci )e co"cepe, *" ade!, atul ),u )e"), ca u" p oce) al 'ii"ei ca e, p i" di!e )itatea e/pe ie"elo date, *"!a, ), )e e/p ime, ), comu"ice, ), pu", *"t e., i &i s devin tot mai mult ea ns#i. Relaia autoeducaiei cu educaia moral: O Au acela&i eleme"te )t uctu ale( O P e)upu" acela&i )cop( O Implic, u" mi"imum de co"diii *" ca-ul autoeducaiei( O Autoeducaia apa e ca u" co ola al educaiei, ca nivelul cel mai nalt pe ca e t e.uie ),+l cuce ea)c, 'ieca e *" de),!8 &i ea )a. Iirtuile autoeducaiei: O Autoeducaia p e)upu"e o )e ie de calit,i &i *")u&i i di" pa tea celui ca e+&i p opu"e u" p oiect de auto'o ma e: deci-ie, pe )e!e e",, 'e mitate, a)pi aii, ",-ui"e, am.iie, &i p e-e"a u"ui ideal mo.ili-ato , a u"ui model pozitiv( O Modelul ale) de!i"e u" )timule"t, u" 'acto di"ami-ato , ca e e/e cit, a)up a "oa)t , o at acie deo)e.it, &i duce de)eo i la pe 'ecio", i "ea&teptate( O Autoeducaia )t, la di)po-iia tutu o , *" mod egal. Ea poate 'ace )e !icii deo)e.ite mai ale) celo ca e "u au putut .e"e'icia, di" moti!e 'elu ite, de toate a!a"ta2ele &cola it,ii, a&a *"c8t al,tu i de autoi")t ucie, autoeducaia de!i"e p.rghie a p og e)ului )ocial( O Autoeducaia e)te o calitate a omului mode " &i pe"t u c, ea e/p im,
169

o te"di", a p e-e"tului &i o ce i", a !iito ului, !i-8"d a'i ma ea 'iec, ei pe )oa"e co"&tie"te( O Nu t e.uie t ecut, cu !ede ea motivaia ca )upo t al autoeducaiei p ecum &i responsabilitatea individual 1do i"a, m8"d ia, am.iia, d ago)tea, etc.3( 6L6 Autoeducaia conine elemente cu caracter social care se condiioneaz: 7 Autoeducaia p e)upu"e autocunoa#tere, ia acea)ta )e eali-ea-,, de o.icei mai .i"e p i" alii, p i" )eme"ii "o&t i. Compo"e"ta co"&tii"ei de )i"e, u" mod de e/plo a e &i !e i'ica e a propriului eu, autocu"oa&te ea a e olul a "e egla compo tame"tul *" aco d cu e/ige"ele )ociale &i cu p op iile a)pi aii &i capacit,i. Autocu"oa&te ea )e !e&te ca pu"ct de pleca e a autoeducaiei. Educaia capacit,ilo de autocu"oa&te e a ele!ului t e.uie ), *"ceap, *"c, di" p imele cla)e ale &colii ge"e ale, a2ut8"du+i *" de)cope i ea ide"tit,ii lo , de-!olt8"du+le t eptat capacitatea de a+&i ap ecia o.iecti!, cu )pi it c itic &i cu )im de ,)pu"de e calit,ile &i lip)u ile. Autocu"oa&te ea e)te &i t e.uie ), 'ie *"totdeau"a *" )e !iciul autodezvoltrii, 'ie c, e)te !o .a de a "e abine de la u"ele 'apte co"dam"a.ile, 'ie c, e)te !o .a de a "e culti!a &i de-!olta u"ele t ,),tu i po-iti!e( 7 Autoeducaia p e)upu"e autoconducere, !oi"a de a i"te !e"i &i e)po")a.ilitatea ca e delimitea-, at i.uiile )u.iectului &i ca e+l pla)ea-, *" colecti!, ca e *l i"di!iduali-ea-, 'a, de ceilali &i+i a at, ce a"ume )e impu"e( 7 !on#tiina de sine, ca 'oca i"te io 1i"iiato , e/ecuto &i e!aluato 3 acio"ea-, )u. impe iul u"o "o me mo ale impu)e de )ocietate &i colecti!( 7 Autoeducaia p e)upu"e o autonomie moral, ca e t e.uie culti!at, &i de),!8 &it, me eu. 7 G"elea),, di" perspectiv individual )au subiectiv, autoeducaia e)te o co"ti"u, a)pi aie )p e autodep,&i e, da &i credina pe ma"e"t, a i"di!idului, de a )e .i ui, de a lupta "e*mp,cat cu )i"e *")u&i pe"t u a cuce ii "oi *",limi( 7 P i!it, )u. u"g5i psihologic, acea)t, lupt, apa e ca u"a di" cele mai "o.ile &i mai ele!ate a)pi aii ale i"di!idului. Ea e)te co e)pu"-,toa e setei de a cunoa#te % pe pla" i"telectual % &i )e *")c ie *" )'e a motivaiei( 7 Ca a"ga2a e, )olicit, pe )o"alitatea *" *"t egime &i, mai ale), latu a voluntar &i caracterial. De aceea p og amul de autoeducaie de!i"e proiect$ deviz &i bilan$ el o'e i"d &i po)i.ilitatea o.iecti!, de autoco"t ol &i autoe!alua e, i"di)pe")a.ile *" am.ele )ituaii( 7 Autoeducaia pe mite co"' u"ta ea di)c et, a o ic, ei pe )oa"e cu ce i"ele actuale, 'a!o i-ea-, *"ce ca ea u"ei dep,&i i pe ma"e"te, )timulea-, *"c ede ea *" )i"e &i finalizeaz ceea ce &coala )au mediul a l,)at "ete mi"at( 7 Autoeducaia p e)upu"e o !ia, psihic activ, o e'e !e)ce",
170

i"telectual,, c,ut, i &i ",-ui"e "o.ile. 6LA ! 5etode #i procedee de autoeducaie 0e poate !o .i mai deg a., de )uge)tii metodologice, dec8t de)p e o ade!, at, metodologie e'e itoa e la eali-a ea autoeducaiei. Pentru elaborarea unui program de autoeducaie se iau n considerare: O Co"diio"a ea, do i"a de )c5im.a e( O Fi/a ea )copului( O Alege ea metodelo &i p ocedeelo )peci'ice adec!ate pe"t u 'o ma ea &i de-!olta ea a ceea ce u m, im &i i"teg a ea *"t +u" )i)tem &i *" egimul "o)t u de acti!itate( O 0ta.ili ea pe ioadei de aplica e a p og amului( O Autoe!alua ea. 0'erciiul: 7 0'erciii normale$ o'e ite de mu"c,, *"!,,tu ,, timpul li.e , 2ocul, e!e"tuale *"delet"ici i p e'e ate 1lectu a, &a5ul, mu-ica, etc.3( 7 0'erciiile speciale pot 'i de 'oa te multe 'elu i, dup, "atu a acti!it,ilo 1'i-ice )au mi"tale3( dup, dome"iul !i-at 1mo ale, e)tetice, i"telectuale, etc.3( dup, du at, 1de lu"g, )au )cu t, du at,3( dup, elul u m, it 1de ce ceta e, de de-!olta e, )au de pe 'ecio"a e3. Alte metode: 7 metode de co"t ol: 2u "alul i"tim, autoo.)e !aia, autoa"ali-a, autoco"t olul, auto apo tul( 7 metode de auto+)timula e &i autoe/e )a e: c itica &i autoc itica, autocoma"da, autoco"!i"ge ea, auto)uge)tia, comu"icati!itatea, e/emplul( 7 metode p actice: 2ocul, compa aia( 7 metode de co")t 8"ge e: autode-ap o.a ea, e"u"a ea( E/emplul lui Demo)te"e, ca e &i+a *"!i") .8l.8iala p i" e/e ciii de e)pi aie &i !o .i e cu piet icica *" gu , pe malul m, ii e)te edi'icato &i *"cu a2ato . De)p e ?oet5e )e )pu"e c, )e u ca pe cl,di i *"alte pe"t u a+&i *"!i"ge teama &i ameeala. ! 0ducaia moral #i religioas 0ducaia moral #i religioas*aciuni complementare: O Educaia eligioa), co")tituie o coo do"at, impo ta"t, a 'o m, ii pe )o"alit,ii, )t 8") legat, de cea mo al,, ca e u m, e&te impleme"ta ea &i a)imila ea !alo ilo eligiei *" co"duita )ocial, a pe )oa"ei( O A 'ace educaie eligioa), *")eam", a+i 'amilia i-a pe ti"e i cu )i)temul catego iilo eligioa)e, cu i")t ucia eligioa), &i a culti!a u" compo tame"t adec!at "o melo &i ca"oa"elo eligioa)e, ecu"oa&te ea )ac ului ca !aloa e( 6LC O Educaia eligioa), de!i"e, *"t +o !i-iu"e ecume"ic,, un suport al educaiei spirituale$ morale #i civice, )t 8") legate &i i"te depe"de"te( O P i" educaia eligioa), )e eali-ea-, mai epede &i mai u&o u" compo tame"t mai e)pectuo), de-i a.il &i uma"i)t(
171

O Atmo)'e a eligioa), &i climatul mo al !o co")titui u" de-ide at comu" al &colii, 'amiliei, .i)e icii, )ociet,ii, *" ca e ti"e ii ), *"!ee p eui ea, iu.i ea de )eme"i &i ei"e ea de la a ),!8 &i rul( O Climatul mo al &i eligio) al 'amiliei co"t i.uie e/t em de mult la eali-a ea educaiei mo ale. Cu at8t mai mult cu c8t !8 )tele mai mici )u"t mai de)c5i)e pu"e ii .a-elo )e"time"telo eligioa)e( O T ece ea de la .a)me, lege"de &i alte i)to i)i i cu ca acte mo al, la pilde cu co"i"ut eligio), )e 'ace la !8 )ta &cola , mic, ap oape pe "e)imite. Imagi"aia, a'ecti!itatea &i ecepti!itatea 'a, de tot ceea ce e)te "ou, po)i.il &i mi)te io) 'ii"d deo)e.it de acti!,, 'a!o i-ea-, co"tactul cu ace)te !alo i( O 0e")i.ilitatea copilului &i di)po"i.ilitatea lui pe"t u a pa ticipa la de)cope i ea misterelor, p e), ate *" te/te )ac e, )u"t premise admi a.ile pe"t u educaia eligioa),( O G" educaia eligioa),, accepta ea li.e co")imit,, pe .a-a u"o co"!i"ge i mo ale, pe )o"ale a u"o p i"cipii &i a u"o !alo i pe e"e ep e-i"t, &i ea p emi)a o.ligato ie a )ucce)ului. H. FINA<IT>I<E 9I 0TRATE?II<E DE FORMARE 9I E4A<UARE GN CADRU< EDUCAIEI MORA<E. ! Finalitile "efiniie: O 0u"t aspiraii$ intenionaliti$ pe te me" lu"g. !onceptul de finalitate demo")t ea-, 'aptul c, omul e)te o 'ii", *"d eptat, c,t e u" !iito , pe ca e el *l do e&te mai .u"( !ategorii de finaliti: O Finaliti micro*structurale % )peci'ice di'e itelo latu i ale educaiei 1mo ale, i"telectuale, e)tetice, etc.3, ca e )e e'e , la de-!olta ea pe )oa"ei 1)pi it c itic, c eati!itate, auto"omie mo al,, capacitate de a"ali-, &i )i"te-,3( O Finaliti macro*structurale % )ituate la "i!elul )i)temului de *"!,,m8"t, p i" ca e )e delimitea-, a")am.lul i"'lue"elo di'e itelo medii educaio"ale. 6LE Finaliti ale sistemului educaional +A% PerettiO Finalitate central % de comu"ica e i"te pe )o"al, *"t e ge"e aiile u"ei )ociet,i % a)igu 8"d co"ti"uitatea u"ei )ociet,i cu ea *"),&i, cu t ecutul &i p e-e"tul ),u &i cu po)i.ilit,ile de e!oluie ca e pe mit eali-a ea a)pi aiilo ( O Finalitate de referin % *i a)igu , i"di!idului capacitatea de a u"i'ica, p i"t +u" act de g8"di e &i de a )e")i.ili-a di'e ite 'apte de cultu , &i ci!ili-aie( O Finalitate a securitii #i creativitii % p e)upu"e ca actul educaiei ), o'e e celo educai u" mediu cultu al )ecu i-at. ! )dealul educativ "efiniie: O E/p im, modelul )au tipul de pe )o"alitate )olicitat de co"diiile )ociale ale u"ei etape i)to ice &i pe ca e educaia e)te c5emat, ),+l
172

'o me-e *" p oce)ul de)',&u , ii ei. Idealul educaio"al eali-ea-, 2o"ciu"ea *"t e ceea ce e)te &i ceea ce t e.uie ), de!i", omul p i" p oce)ul educaiei( O )dealul educaional di" )ocietatea "oa)t , p e)upu"e 'o ma ea u"ei pe )o"alit,i i"teg al % !ocaio"ale &i c eatoa e, capa.il, ), e/e cite &i ), i"iie-e olu i )ociale *" co"co da", cu p op iile a)pi aii &i cu ce i"ele )ociale 1I. Nicola3( !omponentele idealului educaional: O Antropologic: u m, e&te 'o ma ea u"ei i"di!idualit,i a mo"ioa)e, i"teg ale, eali-a ea ei e'ecti!, p i" co"c eti-a ea 'i"alit,ilo &i o.iecti!elo di'e itelo latu i ale educaiei 1i"telectuale, mo ale, e)tetice, etc.3( O Acional: u m, e&te ope aio"ali-a ea cu"o&ti"elo *")u&ite *" di'e ite co"te/te acio"ale( "u t e.uie p i!it, doa di" pe )pecti!a 'o m, ii u"ei compete"e p o'e)io"ale, ci &i *" !ede ea *"depli"i ii de c,t e i"di!id a di'e itelo olu i )ociale 1legate de p o'e)ie, de cet,ea", de p, i"te, de mem. u al u"ei comu"it,i3. "imensiunile idealului educaional: 1I. Nicola3: O "imensiunea social 1), 'ie co"g ue"t )au coe/te")i! u"o ce i"e )ociale3( O "imensiunea psihologic 1), ,)pu"d, "e!oilo &i po)i.ilit,ilo i"di!i-ilo ( "u t e.uie ), 'ie cu mult pe)te putina oame"ilo 3( O "imensiunea pedagogic 1), pe mit, o t a")pu"e e p actic, *" pla" i")t ucti! % educati!3. 6LH ivelurile de la care se porne#te n fi'area unui ideal pedagogic: O "eterminarea social 1tipul &i e)e"a )ociet,ii3( O 5odelul dezvoltrii ideale a personalitii % i)to ice&te dete mi"at( O Ialorile fundamentale ale lumii contemporane 1democ aia, uma"i)mul, ci!i)mul, tole a"a, e)pecta ea d eptu ilo omului3( O /radiiile culturale$ valorile naionale *"temeiate i)to ic. ! 6mul de vocaie #i omul reprezentativ: 6mul reprezentativ O E)te tipul eu&it al adapt, ii pa)i!e la mediu, co e)pu"de imagi"ii pe ca e &i+o 'ace )ocietatea de)p e acea)t, ealitate 1pa lame"ta , -ia i)t, mu-icia", c,lug, etc.3( O 0e ca acte i-ea-, p i" )t,p8"i e de )i"e, *"t ece e pe )i"e( 6mul de vocaie: O )e ca acte i-ea-, p i": de-i"te e)a e, uita e de )i"e, te"acitate, o igi"alitate, co"&tii"cio-itate, ,)pu"de e pe )o"al,, ,)pu"de e 'a, de !iito ime, g,)e&te *" mu"c, o *"t egi e )u'letea)c,, e)te ga a"t al p og e)ului )ocial, e)te !i-io"a , cu ,)pu"de e mo al,, p oducti!, at a) de ope e de !aloa e( O "u )e )pe ie de o.)tacolele ca e apa *" timpul e/e cit, ii p o'e)iei. C8"d tiparul profesional nu se potrive#te cu aptitudinile sale$ toarn unul nou adaptat acestora 1M. 0ta"ciu3. ! Scopurile educaionale
173

"efiniie: O )u"t ipo)ta-e ale 'i"alit,ilo educaio"ale ca e eali-ea-, aco dul *"t e idealul educaio"al &i o.iecti!ele )ale, atu"ci c8"d ele )u"t pe ti"e"te )au pot )ta *" locul idealului c8"d ace)ta e)te )up adime")io"at a/iologic, )au i"adec!at, ilu-o iu, utopic. Relaia ideal educativ * scop educativ: O Dac, idealul educati! e)te ge"e al &i u"ita , )copu ile ce 1e!e"tual3 *l detalia-, )u"t !a iate, multiple, dato it, elati!it,ii ace)to a la di!e )itatea )ituaiilo educati!e. A)t'el )e pot ide"ti'ica: )copul u"ei lecii, )copul u"ei teme, )copul u"ui e/e ciiu, )copul u"ei latu i a educaiei( O E)te de do it ca *"t e ideal &i )cop ), )e )ta.ilea)c, o elaie de co"ti"uitate &i adec!a e. Realitatea, *"),, co"t a-ice, ade)ea, ace)te e/ige"e. 6LI ! 6biectivul educaional "efiniie: O E)te ipo)ta-a cea mai concret a 'i"alit,ilo &i de)em"ea-, tipul de )c5im.a e pe ca e p oce)ul de *"!,,m8"t )au cel di" alt )i)tem educati! *l a&teapt, &i T )au *l eali-ea-,. O.iecti!ele educaio"ale )e e'e ,, *"totdeau"a, la ac5i-iii de *"co po at edate *" te me" de compo tame"te, co"c ete, !i-i.ile, m,)u a.ile &i e/p ima.ile. O.iecti!ele educaio"ale )e deduc di" )copul educaio"al. C5ia dac, poa t, pecetea idealului educaio"al, o.iecti!ele "u pot 'i e/t a)e di ect di" idealul educaio"al. !lasificarea obiectivelor: a. En funcie de domeniul la care se refer: 7 o.iecti!e cog"iti!e 1t a")mite e &i a)imila e de cu"o&ti"e3( 7 o.iecti!e a'ecti!e 1ce !i-ea-, 'o ma ea co"!i"ge ilo , )e"time"telo , atitudi"ilo 3( 7 o.iecti!e p)i5omoto ii 1ce"t ate pe 'o ma ea u"o co"duite &i capacit,i ma"uale3. b% En funcie de nivelul de generalitate: 7 o.iecti!e ge"e ale 1au ca acte glo.al, a.)t act &i )e e'e , la o a"umit, latu , a educaiei3( 7 o.iecti!e medii 1)u"t 'i"alit,i p i!itoa e la di)cipli"ele &cola e, pa ticula it,i de !8 )t, ale educaiilo , etc.3( 7 o.iecti!e pa ticula e 1)e e'e , la pe 'o ma"ele co"c ete, o.i"ute p i" p eluc a ea mate iei di" p og ame3( Funciile obiectivelor 1C. Cuco&3: O Funcia de orientare a'iologic a procesului de nvm.nt % )e e'e , la co"&tie"ti-a ea )i)temului de !alo i ca e o ie"tea-, acti!itatea educato ilo ( O Funcia de anticipare a rezultatelor #colare % )e e'e , la ca acte ul a"ticipati! al p oiect, ii &i la moti!a ea pe ca e ace)te o.iecti!e ope aio"ale o c eea-, ele!ilo ( O Funcia evaluativ % u m, e&te modul p i" ca e o.iecti!ele
174

educaio"ale de!i" c ite ii impo ta"te *" e!alua ea e'icie"ei acti!it,ilo de)',&u ate( O Funcia de reglare a procesului de nvm.nt % u m, e&te modul de )electa e, o ga"i-a e &i t a")mite e a co"i"utu ilo , )t ategiilo , 'o melo de o ga"i-a e adec!ate di'e itelo )ituaii. ! Sistemul metodelor educaiei morale 0i)temul metodelo educaiei mo ale poate 'i de)c i) &i e/plicat p i" apo ta e la "i!elu ile &i )tadialitatea de-!olt, ii compo tame"tului mo al, *" co"te/tul a dou, *mp e2u , i educati!e di" mediul &cola : 6LJ O Situativ directiv % *" ca e educato ul acio"ea-, a)up a compo tame"telo p)i5ologice ale ele!ilo , p i" i"te mediul com.i", ii p e)c ipiilo di'e itelo !alo i &i "o me de tipul este permis 1)e poate3, este interzis 1"u )e poate3, este obligatoriu 1t e.uie3( O Ialoric acional % *" ca e acce"tul cade pe i"te io i-a ea 1a)imila ea3 !alo ilo &i "o melo mo ale, mediat, de capacitatea pe )ua)i!, a )i)temului metodelo educaiei mo ale, pot i!it )copu ilo pe ca e le au de ati"). !oninutul metodelor educaiei morale: O 5etode ale receptrii #i nelegerii limba&ului moral #i a situaiilor de via cu semnificaii morale: e/plicaia, co"!o .i ea, a"ali-a de ca-, po!e)ti ea, e'lecia, 5e me"eutica, t adiia mo al,( O 5etode ale declan#rii$ ntririi sau restructurrii manifestrilor de comportament moral: imitaia, e/emplul, ecoma"da ea, )uge)tia, lauda, 2ocul cu olu i, e/e ciiul mo al )u. di'e ite !a ia"te, te)tul p oiecti!, mu)t a ea, )a"ciu"ea( O 5etode ale autoeducrii morale: autoo.)e !a ea &i autoa"ali-a, auto)uge)tia, autoco"t olul, auto e"u"a ea, autoimpu"e ea, autoe!alua ea. /ipuri de intervenie: O )ntervenia educativ direct % ca e e)te de "atu , e/plicati!,, )uge)ti!, &i auto ita ,( O )ntervenia educativ indirect % ca e e)te de "atu , aio"al,, 'ii"d ep e-e"tat, de mediul )ocial g upal di" ca e )u.iectul mo al 'ace pa te &i al c, ui p odu) elati! e)te. 5etodele educaiei morale: )mitaia: 7 a e *"ele)ul de copiere a u"o ma"i'e)t, i de compo tame"t( 7 i"di'e e"t de !8 )t,, omul t ,ie&te trebuina de co"c et, de am,"u"t, al u"ei 'apte )au *"t8mpl, i mo ale( 7 imitaia poate 'i 'olo)it, spontan )au selectiv: e/emplul mo al, p opu"e ea, )uge)tia, ecoma"da ea u"ui compo tame"t mo al de u mat( 7 imitaia pu"e p o.lema u"o modele de compo tame"t &i a u"o pa ticula it,i ale ei pe"t u a"umite !8 )te. Aauda:
175

7 o.iectul laudei e)te o aciu"e mo al, *"',ptuit,, o *")u&i e de compo tame"t( 61L 7 tipuri de laud: confidenial % *"t e cel ca e laud, &i cel l,udat( public % cu u"ul )au mai muli ma to i( )imbolizatoare % cel l,udat e)te idicat la a"gul de model compo tame"tal( 7 efecte pedagogice: asupra celui ludat p oduce pl,ce e, )timulea-,, ia p i" epeta e cel l,udat de!i"e ap eciat, admi at, a)cultat, )e )imte 'olo)ito ( asupra grupului di" ca e 'ace pa te, e/emplul celui l,udat poate 'i u mat( asupra relaiei di"t e cel l,udat &i cel ce laud, % t e-e&te )impatie, decla"&ea-, ecepti!itate, )au, di" pot i!,, c8"d % di" ca ii moti!e % "u e)te acceptat,, de e/emplu de g upul &cola , poate p o!oca eacii o)tile: *" loc ), oc otea)c, pe cel l,udat, g upul a e o atitudi"e "egati!, 'a, de el( 7 condiii pe"t u ca lauda ), *")em"e o ecu"oa&te e a !alo ii: ), )e e'e e la 'apte )au eali-, i 1), 'ie aute"tic,3( ), 'ie )timulatoa e( ), "u dege"e e-e *" li"gu&i e )au co"'lict. Persuasiunea: 7 a e *"ele)ul de a co"!i"ge, de a *"dem"a( 7 eleme"tul de'i"ito iu al ace)tei metode e)te deliberarea moral, *"elea), ca o.i"e e a 'o ei p)i5ice, a'ecti!e &i aio"ale, "ece)a e t ece ii la acti!itate( p i" acea)t, pa ticula itate )u.iectul mo al ade , la u"a )au alta di"t e !alo ile &i "o mele mo ale ale !ieii )ociale, e'ectul deli.e , ii 'ii"d decizia moral. Reflecia moral: 7 e)te u" act de meditaie *"t ep i") )p e a *"elege &i e/plica )e")ul u"ei ma"i'e)t, i de compo tame"t, mo.ilu ile &i co")eci"ele )ale( 7 e)te o metod, ca e di" pu"ct de !ede e p)i5ologic e)te alc,tuit, di" ope aiile de: *"doial,, e!oca e, deli.e a e &i opiu"e mo al,( 7 p i" i"te mediul u"o p o!e .e, ma/ime, )au a'o i)me de)p e calit,ile &i de'ectele mo ale ale compo tame"tului mo al, putem *"elege me)a2ul e'e ito la co"diia uma",( 7 acea)t, metod, co"t i.uie la a)imila ea u"o !alo i &i "o me compo tame"tale cum a 'i: .u",!oi"a, ama.ilitatea, e)pectul &i )i"ce itatea, dato ia, cu a2ul, cump,ta ea, *"elepciu"ea. 0'erciiul moral: 7 )e p e-i"t, )u. mai multe !a ia"te, *"t e ca e &i acti!it,i de *"!,a e &cola , cu e"t, c8"d acea)ta e)te p i!it, ca acti!itate pe"t u )i"e &i )ocietate( 7 p i" compo"e"ta afectiv 1ca atitudi"e 'a, de mu"c,3, compo"e"ta )a volitiv 1de e'o t &i te"acitate a )u.iectului mo al *" eali-a ea acti!it,ii de *"!,a e, ca o.ligaie mo al,3 acea)t, !a ia"t, a e/e ciiului e)te u" indicativ al e!oluiei compo tame"tului copilului &i al adole)ce"tului &i *" acela&i timp spaiul *" ca e "u pot lip)i moti!ele mo ale ale )ucce)ului mo al. 611 Sanciunea moral
176

7 e)te o metod, de educaie a dep i"de ilo &i o.i&"ui"elo mo ale de compo tame"t &i )e p e-i"t, ca o e/pe ie", "epl,cut,, co")eci", a u"ei !i"i mo ale. Ro)tul ei "u e)te o educare ctre supunere, ci ), p e!i", )au ), a!e ti-e-e, ), *"d epte o i ), )c5im.e di'e itele moti!e, ale u"o ma"i'e)t, i "egati!e de compo tame"t( 7 t e.uie a!ute *" !ede e gradele de gravitate ale compo tame"tului mo al a)t'el ca, p i" di'e ite 'o me de )a"ciu"e % cum )u"t scderea notei la purtare )au lucrri de pedeaps, p i" a e'ace o luc a e dat, &i a o )c ie de mai multe o i, *" ideea c, ele!ii ), 'ie o do"ai )au pu"ctuali *" ceea ce 'ac( 7 atenionarea *" 'aa cla)ei a u"o "egli2e"e de compo tame"t, utili-8"d de) &i *" di!e )e )ituaii: mu)t a ea, admo"e)ta ea, o i ep o&ul poate a!ea &i ea co")eci"e "egati!e. ! 0valuarea comportamentului moral 0valuarea vizeaz importana comportamentului alctuit din dou aspecte: 7 u"ul e'e ito la efectul moral e'tern al comportamentului 1di'e ii oame"i )u"t a'ectai de ma"i'e)t, ile compo tame"tale ale cui!a, la .a-a c, o a )e a'l, di'e ite intenii ca )u ), cau-al,3( 7 altul e'e ito la efectul moral intern al comportamentului$ ca e co")t, *" ceea ce "umim *"c ede ea pe ca e o a!em *" ci"e!a, a conta, a te baza, pe ci"e!a dato it, opiu"ii &i !i tuilo )ale mo ale( 6piunea moral: 7 e)te u" cumul po)i.il de !i tui 1cu a2ul, cump,ta ea, p ude"a, ci")tea, co ectitudi"ea3, *" co"t a)t cu mediocritatea moral &i admiterea ma"i'e)t, ilo "egati!, ale ace)to a *" !iaa )ocial,. 6portunismul moral: 7 e)te ep e-e"tat de omul ca e "ici "u )e )upu"e u"o !alo i &i "o me mo ale, "ici "u )e opu"e, "ici co ect "u e)te &i "ici ci")tit, "ici "u mi"te, cu gu a pli",, da "ici "u )pu"e ade!, ul. El pa e omul care privit de la distan$ nu comite nimic grav. O i tocmai ace)ta e p,catul lui de moa te, cel ca e+l )cute&te de atacul comu"it,ii &i de t e), i ea co"&tii"ei p op ii. U" a)t'el de compo tame"t e)te u"ul depo-ita al mizeriei morale. 6 evaluare corect presupune: 7 De'i"i ea &i 'o mula ea c8t mai o.iecti!, a ca acte i)ticilo p oce)ului e!aluat( 7 Ide"ti'ica ea celo mai ele!a"te te5"ici &i i")t ume"te de e!alua e. /ehnici alternative J complementare de evaluare: G" cad ul e!alu, ii aciu"ilo educati!e e "e!oie de 'olo)i ea te5"icilo alte "ati!e de e!alua e, ce !i-ea-, al,tu i de o.iecti!ele de *"!,a e, u m, i ea u"o o.iecti!e atitudi"ale &i compo tame"tale la ele!i. 61; O 6bservarea sistematic a comportamentului elevilor: a e la di)po-iie i")t ume"te ca: 'i&a de e!alua e 1calitati!,3, )ca a de cla)i'ica e &i li)ta de co"t ol T !e i'ica e( O )nvestigaia: cu"oa&te dou, etape: prima etap, *" ca e ele!ul p ime&te o )a ci", p i" i")t ui i p eci)e( a doua etap co")t, *"
177

e!alua ea i"!e)tigati!, p i" ca e u m, im: )t ategia de e-ol!a e, co ectitudi"ea *" egi)t , ii datelo , a.ilit,ile ele!ilo &i p e-e"ta ea o.)e !aiilo &i a e-ultatelo o.i"ute, p odu)ele eali-ate, atitudi"ea ele!ilo *" 'aa )a ci"ii, de-!olta ea u"o dep i"de i de luc u i"di!idual T de g up( O Portofoliul: e)te u" i")t ume"t de e!alua e comple/, i"teg ato , ep e-e"t8"d o alte "ati!, !ia.il, la te)tele )ta"da di-ate( ep e-i"t, ca tea de !i-it, a ele!ului( O Proiectul: co")tituie o metod, comple/, de e!alua e, i"di!idual, )au de g up, ecoma"dat, ca o e!alua e )umati!,( )u.iectul e)te )ta.ilit de educato , da ulte io &i ele!ii *&i pot p opu"e )u.iecte( O Enregistrarea standardizat a rezultatelor #colare 1ROA3: toate datele 'u "i-ate de+a lu"gul &cola it,ii u"ui ele!, p i" 'o mele de e!alua e: o.iecti!,, )emi+o.iecti!, &i p i" te5"icile alte "ati!e 1compleme"ta e3 de e!alua e, a)igu , o .u", cu"oa&te e a ele!ului p i" t aiectele 'o m, ii )ale *" di!e )ele )egme"te de &cola itate pe ca e le u mea-,( )copul ace)tei metode e)te a)igu a ea compa , ii e-ultatelo &cola e, la "i!el "aio"al, *" )ituaii *" ca e ele!ii "u )u"t )electai pe .a-a u"ui e/ame". !oncluzii asupra evalurii: E!alu,m: O 4olumul de "oiu"i mo ale, ca acte ul de )i)tem al ace)to a, "i!elul de i"teg a e &i temei"icia ace)to a( O Capacitatea de a e'ectua aio"ame"te mo ale( O Capacitatea de a aplica cu"o&ti"ele mo ale, capacitatea de autoi")t ui e &i autoeducaie( O Dep i"de ile, a.ilit,ile &i o.i&"ui"ele mo ale( O T ,),tu ile de pe )o"alitate ca e i"'lue"ea-, a"dame"tul &cola : moti!aii, atitudi"i, co"!i"ge i, pe )e!e e",, te"acitate, 5ot, 8 e, !oi",, "i!el de a)pi aii. A. DOCUMENTE UTI<I=ATE GN MANA?EMENTU< C<A0EI DE E<E4I: P<ANU< ACTI4IT>II EDUCATI4E 1PE CIC<U, AN, 0EME0TRU3, FI9A DE CARACTERI=ARE P0IMO+0OCIOPEDA?O?IC> A C<A0EI DE E<E4I( FI9A DE CARACTERI=ARE P0IMOPEDA?O?IC> A E<E4U<UI G" ma"ageme"tul cla)ei de ele!i *"!,,to ulTdi igi"tele utili-ea-, documente cuprinse n caietul nvtoruluiJdirigintelui: O pla"i'ica ea acti!it,ii educati!e( O catalogul cla)ei( O "umele cad elo didactice ca e p edau la cla)a e)pecti!,( O co")iliul de co"duce e al cla)ei( O o a ul cla)ei( O comitetul de p, i"i cu at i.uiile lui( O pla"ul de cola.o a e educati!, cu 'amilia &i de co")ilie e p)i5opedagogic, p i" lecto ate( O pla"ul de co")ilie e &i o ie"ta e &cola , &i p o'e)io"al,( O 'i&a de ca acte i-a e a cla)ei(
178

O 'i&a de ca acte i-a e p)i5o+pedagogic, a 'iec, ui ele!. Planul de colaborare educativ #i de consiliere psihopedagogic a familiei poate cup i"de: 7 !i-ite la domiciliul ele!ilo , &edi"e de i")t ui e a p, i"ilo cu teme date 1De ce de!i" copiii cap icio&i( Regimul -il"ic de !ia, al copilului( Cum a2ut,m copiii ), *"!ee( Ka"ii de .u-u"a ( Rolul &i 'u"cia educati!, a 'amiliei etc.3. Planul de consiliere #i orientare #colar #i profesional !a cup i"de: 7 pla"i'ica ea !i-itelo la *"t ep i"de i &i i")tituii, *"t8l"i i cu )peciali&ti di" di'e ite dome"ii, !i-ita ea u"o e/po-iii cu ca acte te5"ic &i a ti)tic, e/cu )ii, i"'o ma ea ele!ilo a)up a pieei mu"cii di" -o"a e)pecti!,, )tudie ea de mo"og a'ii p o'e)io"ale, cola.o a ea cu Ce"t ele &i Ca.i"etele de a)i)te", p)i5opedagogic, pe"t u ele!i &i cad ele didactice. 6;1 Fi#a de caracterizare a clasei de elevi se alctuie#te de ctre nvtorJdiriginte la nceputul fiecrui semestru% Fi#a poate avea urmtoarea structur: 7 "um, ul ele!ilo 1'ete, .,iei3, ele!i cu p o.leme de ),",tate 'i-ic, &i me"tal,, )ituaia la *"!,,tu , la di)cipli"ele 'u"dame"tale, ele!i cu aptitudi"i )peciale, ele!i cu e-ultate deo)e.ite la *"!,,tu ,, ele!i ,ma&i *" u m, la *"!,,tu ,, cau-ele i")ucce)ului &cola , )tilul mu"cii i"di!iduale ale ele!ilo , mic og upu ile, lide ii ace)to a, ele!i i-olai, di)cipli"a cla)ei, ele!i ca e idic, p o.leme de di)cipli",, di"amica g upului de ele!i, m,)u i educati!e pe"t u )eme)t ul e)pecti!. Fi#a de observare #i caracterizare psihopedagogic a elevului poate co"i"e: 7 date ge"e ale de)p e ele!( date de)p e 'amilie( de-!olta ea 'i-ic, &i date medicale( pa ticula it,i p)i5ice 1ate"ia, )pi itul de o.)e !aie, memo ia, g8"di ea, tempe ame"tul, atitudi"ea 'a, de mu"c,, 'a, de )i"e &i )ocietate, a.ate i di)cipli"a e, i"teg a ea *" cla)a de ele!i3( co"clu-ii p)i5opedagogice 1a)pecte po-iti!e, a)pecte "egati!e, ecoma"d, i p i!i"d )tilul de *"!,a e &i t ,),tu ile de ca acte 3( o ie"ta ea &cola , &i p o'e)io"al, 1o.iecte de )tudiu cu cele mai .u"e e-ultate, i"telige"a, aptitudi"ile, a)pi aiile p o'e)io"ale3. C. PARTENERIAT 9I COOPERARE GN DOMENIU< CON0I<IERII Qcoala #i cadrele didactice sunt printre cei mai importani factori de realizare a consilierii #i orientrii #colare #i profesionale% Ele!ul pet ece cea mai ma e pa te di" timpul e!oluiei )ale i"telectuale, mo ale &i p o'e)io"ale *" cad ul &colii, *" i"te aciu"e cu cad ele didactice. U" ol deo)e.it *" eali-a ea co")ilie ii &i a o ie"t, ii &cola e &i p o'e)io"ale *l a e *"!,,to ul )au di igi"tele cla)ei. Familia este primul factor educativ iar influena sa este hotr.toare n evoluia t.nrului. U"eo i, dato it, "ecu"oa&te ii, 'amilia "u co"t i.uie la o .u", &i co ect, o ie"ta e &cola , &i p o'e)io"al, a p op iilo copii. A!8"d *" !ede e i"'lue"a )ocioeducaio"al, pute "ic, a 'amiliei, &coala &i cad ele didactice al,tu i de ali 'acto i educati!i t e.uie ), *"d ume &i ), co")ilie-e 'amilia pe"t u ca acea)ta ), co"t i.uie al,tu i de ei la o o ie"ta e &cola , &i
179

p o'e)io"al, e'icie"t, a copiilo . 6rganizaiile de tineret$ fundaiile #i 6 @*urile, p i" ca acte i)ticile &i 'u"ciile educati!e pe ca e le au pot, al,tu i de &coal, &i 'amilie, ), co"t i.uie la o ie"ta ea &cola , &i p o'e)io"al, a ele!ilo . De a)eme"ea leg,tu a o ga"i-aiilo cu u"it,ile )ocial+eco"omice le poate dete mi"a pe ace)tea ), o'e e )po")o i-, i *"!,,m8"tului. 6;; 6rganismele #i societile economico*sociale de stat$ mi'te sau particulare )u"t .e"e'icia i ai *"!,,m8"tului. Pe"t u ca ace&tia ), poat, p imi 'o a de mu"c, &i )peciali&ti de calitate, e)te "ece)a ca *mp eu", cu &coala ), co"t i.uie la o ie"ta ea &cola , &i p o'e)io"al, a ti"e ei ge"e aii p i" p e-e"ta ea p o'e)iilo *" ma))+media, p i" eclame, mo"og a'ii p o'e)io"ale, p i" *"t8l"i i ale )peciali&tilo cu ele!ii etc. 0po")o i-a ea u"it,ilo de *"!,,m8"t poate a2uta eali-a ea o.iecti!elo o ie"t, ii &cola e &i p o'e)io"ale. P i" mi2loacele pe ca e le dei"e, 'o a de p,t u"de e &i i"'lue"a e a me)a2ului audio+!i-ual, mass*media alturi de )nternet reprezint fore eficiente de consiliere n realizarea obiectivelor orientrii #colare #i profesionale. Ma))+media &i I"te "etul pot p e-e"ta &colile &i u"it,ile )ocialeco"omice *" toat, di!e )itatea lo , pot p e-e"ta e/pu"e i ale u"o )peciali&ti p i!i"d locul, olul &i !aloa ea eco"omic, &i )ocial, a u"it,ilo de p o'il &i a p o'e)iu"ilo )peci'ice, i"'o m8"d, co"&tie"ti-8"d &i i"'lue"8"d ti"e etul p i!i"d o ie"ta ea )au, dup, ca-, eo ie"ta ea &cola , &i p o'e)io"al, *" co"diiile eco"omiei li.e e. Pe"t u ca t8", ul ), poat, 'ace cea mai .u", alege e *" ceea ce p i!e&te &coala &i p o'e)ia a e "e!oie de o co")ilie e )peciali-at, ca e *i poate 'i o'e it, de Aaboratoarele de consiliere #i orientare #colar #i profesional, *"cad ate cu p)i5ologi, pedagogi, medici &i )peciali&ti *" a)i)te"a )ocial, &i *"-e)t ate cu mi2loacele "ece)a e de cu"oa&te e adec!at, a i"di!idualit,ii ti"e ilo . Aciu"ea de co")ilie e &i o ie"ta e &cola , &i p o'e)io"al, poate 'i eali-at, &i de p)i5ologii &cola i, e!e"tual *" cola.o a e cu ali )peciali&ti, medicul &i a)i)te"tul )ocial &cola etc., ca e acio"ea-, *" cad ul u"ui ca.i"et cu *"-e)t a e &i 'u"cio"alitate adec!ate. -VI. CONSILIEREA. MANA3EMENTUL CLASEI DE ELEVI 1"umai pe"t u g adul II3 3% "elimitarea conceptelor: managementul organizaiei #colare$ managementul clasei$ microgrup #colar$ consiliere$ orientare #colar #i profesional% <% !lasa de elevi ca grup educaional% sintalitatea clasei de elevi% =% !onsilierea psihopedagogic% orientarea #colar #i profesional: fundamente$ obiective$ coninuturi$ metodologie$ cadrul instituional +centre #i cabinete de asisten psihopedagogic a elevilor$ cadrelor didactice #i prinilor-% 2% "ocumente utilizate n managementul clasei de elevi: planul activitii educative +pe ciclu$ an$ semestru-$ fi#a de caracterizare psiho*socio*pedagogic a clasei de elevi4 fi#a de caracterizare
180

psihopedagogic a elevului% 18% Parteneriat #i cooperare n domeniul consilierii% 1. DE<IMITAREA CONCEPTE<OR: MANA?EMENTU< OR?ANI=AIEI 9CO<ARE, MANA?EMENTU< C<A0EI, MICRO?RUP 9CO<AR, CON0I<IERE, ORIENTARE 9CO<AR> 9I PROFE0IONA<> ! 5anagementul organizaiei #colare 5anagementul organizaiei #colare reprezint activitatea de conducere global optim * strategic a activitii de educaieJinstruire$ proiectat #i realizat n cadrul unitii de baz a sistemului de nvm.nt: grdinia$ #coala primar$ #coala gimnazial$ #coala profesional$ liceul$ colegiul$ facultatea etc. 10. C i)tea3. P o.lematica ma"ageme"tului o ga"i-aiei &cola e p e)upu"e de'i"i ea i")tituiei &cola e ca u"itate de .a-, a )i)temului de *"!,,m8"t. Ma"ageme"tul o ga"i-aiei &cola e !alo i'ic, )t ategiile di'e e"iate *" 'u"cie de )peci'icul colecti!elo didactice &i de ele!i &i de pa ticula it,ile comu"it,ii educati!e locale. Ma"ageme"tul cla)ei de ele!i p e)upu"e a.ilitatea cad ului didactic de a 'o ma la ele!i capacit,i de 1auto3 egla e a compo tame"tului, de a p e!e"i compo tame"te i"de-i a.ile, de a )oluio"a u"ele p o.leme compo tame"tale ap, ute la u" mome"t dat *"t +o cla), de ele!i. 5anagementul clasei are drept obiective eseniale: O *m.u",t,i ea co"diiilo "ece)a e 'acilit, ii *"!,, ii e'icie"te( 6;C O c e&te ea timpului de)ti"at e-ol!, ii, de c,t e ele!i, a )a ci"ilo de *"!,a e &i dimi"ua ea timpului de)ti"at co"t olului compo tame"telo "eadec!ate( O moti!a ea ele!ilo pe"t u implica ea lo acti!, *" acti!it,i de *"!,a e( O p e!e"i ea )t e)ului ele!ilo &i al cad elo didactice. ! Argumente pentru abordarea activitii din clas din perspectiva managementului clasei Argumente sociologice: O )ituaiile de i")t ui e, leciile, ca 'o me de o ga"i-a e a p oce)ului de *"!,,m8"t, )e de)',&oa , *"t +u" a"umit mediu )ocial. Moti!a ea )ocial, a *"!,, ii, elaiile educaio"ale &i edi'ica ea u"ui climat )ocial )u"t dome"ii ca e "u pot 'i ig"o ate *" p oce)ul de p oiecta e, o ga"i-a e &i co"duce e a acti!it,ilo educaio"ale. Pe 'o ma"ele ele!ilo )u"t depe"de"te de mediul )ocial, da &i de tipologia &i )t uctu a elaiilo educaio"ale di" cla)a de ele!i. G" ace)t )e") )e e!ide"ia-, : 7 depe"de"a e-ultatelo &cola e i"di!iduale de pe 'o ma"a g upului( 7 *"!,a ea &cola , poate 'i co")ide at, u" tip de *"!,a e )ocial,. O p o'e)o ul a *"ceput ), 'ie co")ide at c co"duc,to de g up d, o dat, cu i"!e)tiga ea u"o eleme"te de )ociologie a educaiei. El e)te p eocupat de de'i"i ea u m,toa elo a)pecte 1<. 4l,)cea"u3 : p o'ilul )ocial al g upului( ide"titatea, )i"talitatea &i co"cepia g upului de)p e po-iia &i coe-iu"ea )a( climatul emoio"al &i mo al al g upului(
181

atitudi"ile i"telectual+&cola e ale g upului &i ale modu ilo de e-ol!a e a p o.lemelo . Argumente psihologice: O 'o ma ea a.ilit,ilo pa ticipati!e ale ele!ilo , de-!olta ea aptitudi"ilo c eati!e &i )timula ea aptitudi"ilo li.e e &i pli"e de p omptitudi"e "u pot 'i eali-ate dec8t *" p e-e"a u"ei co")ilie i ate"te di" pa tea p)i5ologiei. 0ituaiile de i")t ui e ap eciate ca i"te !e"ii a)up a pe )o"alit,ii uma"e *" de!e"i e au d ept )cop a2uta ea ele!ilo pe"t u do.8"di ea capacit,ilo e-oluti!e, "ece)a e at8t *" )oluio"a ea p o.lemelo pe )o"ale, c8t &i a celo ca e p i!e)c adapta ea )ocial,. 0e de)p i"de "ece)itatea pla), ii ele!ilo *" ce"t ul u"o e/pe ie"e i"teg ale de )tudiu, *"!,a e, t ,i e, comu"ica e, e!alua e( O di" pe )pecti!a a gume"t, ii p)i5ologice, dete mi"a"te )u"t elaiile )ta.ilite cu u m,toa ele amu i )u.iace"te : p)i5ologia ge"e al,, p)i5ologia de-!olt, ii, p)i5ologia ge"etic,, p)i5ologia )ocial,, p)i5ologia cog"iti!,, p)i5ologia educaiei( 6;E O *" cad ul !ieii &cola e, adapta ea ele!ului la cad ele i")tituio"ale &i o ga"i-aio"ale de aici )e de ulea-, &i p i" p ocedee p)i5ologice, di'e e"iate "i!ela : 7 p imul "i!el : a)pectul e/te io , ca e poate ), 'ie de)c i) ca o *"!,a e )ocial, &i ca u" compo tame"t )ocial, de)',&u at p i" i"te mediul co"tactelo )ociale &cola e ( 7 al doilea "i!el : a)pectul i"te io , ca o i"te "ali-a e a u"ei )i"te-e de i"'lue"e )ociale e/te ioa e, co"2ugate cu di)po-iiile p)i5ice i"te "e, )ta.ilite 'a, de compo tame"tul )ocial. Argumente manageriale: 7 cu!8"tul # ma"ageme"t$ )e )up apu"e ca )'e , e/plicati!, &i de de'i"iie cu u m,toa ele co"cepte : )up a!eg5e e+)up a!eg5eto , co"duce e+lide , a e/ecuta+e/ecuto , o ga"i-a e+o ga"i-ato , admi"i)t a e+admi"i)t ato , di eciu"e+di ecto , co"t ol+co"t olo , &e'gu!e "ato 1*" )e")ul lati"e)cului #gu.e "ato $, c8 maciul u"ei "a!e, omul ca e )e a)igu , c, "a!a p,)t ea-, di ecia .u",3( 7 )ema"tica te me"ului #ma"ageme"t$ *"cu a2ea-, a)ocie ea )au c5ia ide"ti'ica ea cu )e")ul de # eu&it,$ *"t +u" dome"iu al !ieii )ociale, de la a'ace i &i p8", la p op ia pe )o"alitate. Procesul de nvm.nt are drept scop asigurarea nivelului de reu#it minimal pentru fiecare elev n parte$ n planul formrii personalitii sale$ dar #i atingerea unei reu#ite educaionale$ din perspectiva cadrului didactic4 7 acti!itatea educati!, "u e)te o )impl, t a")mite e de date, ci, *"ai"te de toate, co"duce ea 1*" )e") ci.e "etic3 u"ui p oce) comple/ de ge"e a e de compo tame"te du a.ile, moti!ate, 'i"ali-ate &i i"teg ate 1A.Pa!el3( 7 ma"ageme"tul cla)ei t e.uie ), de!i", o compo"e"t, i"t i")ec, &tii"elo pedagogice, *" di ect, i"te depe"de", cu teo ia i")t ui ii, *"
182

m,)u a *" ca e actul educati! )e ma"i'e)t, ca act de co"duce e, a'lat *"t +o )olid, u"itate cu toi 'acto ii, cu toate 'u"ciile &i cu toate p i"cipiile ca e *l dete mi",. Argumente organizaionale: Ca acte i)ticile comu"e ca e ate)t, apa te"e"a o ga"i-aio"al, a g upului &cola )u"t : O "um, ul ma e de ele!i ce )e a'l, *" i"te aciu"e( O de)',&u a ea acti!it,ii o ga"i-ate *" )cop comu" : i"'o ma ea, 'o ma ea, educa ea &i de!e"i ea pe )o"alit,ilo *" 'o ma e ale copiilo ( O a)ocie ea di i2at,: co")titui ea cla)ei de ele!i e eali-at, de )e !iciile de )ec eta iat, o ie"tat, de cad ul didactic *" 'a-a de co")olida e, o i 6;H di i2at, &i co"du), p i" ma2o itatea deme )ului cad ului didactic *" toate ca-u ile de i")t ui e cu e"t,( O )t uctu a de )tatute &i olu i de-!,luie, pe de o pa te, di)c imi"a ea olul p o'e)o uluiT olul ele!ului, ia pe de alt, pa te, !a ia.ilitatea olu ilo di" g upul de ele!i( O o ga"i-aia cla), e)te o co"'igu aie la 'el de comple/, ca o ica e alta, e!oluti!, &i di"amic,, p i" 'aptul c, )e co")t uie&te pe ma"e"t *" u ma aciu"ii co"ce tate a celo implicai aici. Argumente epistemice: O modi'ic, ile adicale )u !e"ite *" i"te p eta ea 'e"ome"ului g8"di ii uma"e, apa iia mediului i"telige"t, i"te )ecia de "atu , cog"iti!, di"t e t ,),tu ile mediului "atu al &i cele ale mediului i"'o maio"al( O epi)temologia )ocial, e)te *"elea), ca 'ii"d u" i")t ume"t de luc u pe"t u o ga"i-a ea ma"ageme"tului &i pe"t u &i pe"t u co"t olul te-au ului cu"oa&te ii uma"e. Argumente istorice: O aciu"ile p actice &i ideile de)p e co"duce ea *"!,,m8"tului &i a cla)ei au 'o)t p e-e"te pe petuu *" a ia i)to icului pedagogiei, *"cep8"d cu 0oc ate, Plato", A i)totel &i co"ti"u8"d cu Come"iu), Pe)talo--i, Me .a t &i alii( O Come"iu) e)te p imul ca e e!ide"ia-, e/plicit multitudi"ea de !a ia.ile co e)pu"-,toa e co"duce ii colecti!ului de ele!i, di)pu)e &i i"teg ate *"t +u" )i)tem coe e"t( O F ei"et de'i"e&te pedagogia ca &tii", a co"duce ii u"ei cla)e *" !ede ea u"ei i")t ucii &i educaii optimale a copiilo ca e o compu". ! Sructura dimensional a managementului clasei "imensiunea ergonomic: O di)pu"e ea mo.ilie ului *" )ala de cla),: at i.utele mode "e ale mo.ilie ului ),lii de cla), 1Ullic53: )implitatea, 'u"cio"alitatea, du a.ilitatea, i")t ucio"alitatea, modula itatea( O !i-i.ilitatea( O pa!oa-a ea ),lii de cla),+ !a ia.ile de mediu cultu al+e)tetic ale cla)ei de ele!i( "imensiunea social:
183

O a"ali-a cla)ei de ele!i di" pe )pecti!, )ociologic, ep e-i"t, a)ocie ea di"t e cla)a de ele!i &i g up )ocial( cla)a ca g up )ocial+ de'i"iia dat, de Mielu =late g upului+cla), : #a")am.lu i de i"di!i-i 1ele!i3, co")tituite i)to ic, *"t e ca e e/i)t, di!e )e tipu i de i"te aciu"e &i elaii comu"e dete mi"ate$( 6;I "imensiunea normativ: <a .a-a co")t uciei g upului % cla), )tau u"ele )etu i de "o me, eguli, ca e !o egla *"t eaga de)',&u a e a acti!it,ii &cola e cotidie"e. 7 "o mele *" cla)a de ele!i: O "o mele e/plicite : "o me co")tituti!e 1decu g di" ca acte i)ticile p oce)ului de p eda e+*"!,a e &i de t a")mite e a !alo ilo cu"oa&te ii3 &i "o mele i")tituio"ale 1decu g di" p e-e"ta ea i")tituiei &cola e ca i")tituie )ocial,3( O "o mele implicite+ "o mele a)cu")e, ca e )e co")t uie)c *" cad ul g upului, p odu)e de !iaa *" comu" a g upului( 7 leg,tu a di"t e "o mele cla)ei % cultu a &cola ,: O co")titui ea cultu ii "o mati!e implicite e)te legat, &i de pe cepia mem. ilo g upului 'a, de "o mele &cola e e/plicite me"io"ate *" egulame"te &cola e( O p e)iu"ea e/e citat, de c,t e cultu a "o mati!, &cola , a)up a "o melo di" cla), poate dete mi"a 'ie u" compo tame"t g upal adaptati!, 'ie o de)t uctu a e &i o )ci"da e a cla)ei e)pecti!e ( ', , o co elaie .u", *"t e cele dou, palie e "o mati!e pot ap, ea cla)e *" de i!, O i"te io i-a ea "o melo e/plicite, a)t'el *"c8t ace)tea ), de!i", "o mele g upului( O i"teg a ea eleme"telo cultu ii "o mati!e implicite *" p oce)ul de 'a!o i-a e &i co")olida e a cultu ii "o mati!e e/plicite( O e/i)te"a di!e ge"elo *"t e cultu a p o'e)o ilo &i cea a ele!ilo + la "i!elul ele!ilo , cultu a implicit, de-!olt, o )e ie de )t ategii de )up a!ieui e, ca e cup i"d o multitudi"e de eleme"te de ide"ti'ica e, de de)cope i e &i de a"ga2a e cu a2uto ul u"o compete"e )ociale, *" adapta ea la e/ige"ele "o mati!it,ii e/plicite( "imensiunea operaional: 7 modalit,i de e-ol!a e a )ituaiilo de c i-,: p ocedu i &i )t ategii de i"te !e"ie ale cad ului didactic+ 'ocali-a ea pe !a ie ea e'icie"t, a apo tului ecompe"),T )a"ciu"e( 7 i"!e)tigaiile mode "e o'e , )p e )elecie cad elo didactice o )e ie de )t ategii de i"te !e"ie. O )t ategia de domi"a e+ aplica ea pedep)ei, compo tame"te p o'e)o ale de p e)tigiu &i auto ita ( O "egocie ea+ e/plicit, 1co")e")ual,, de)c5i),3 &i implicit, 1a)cu"),3( O ' ate "i-a ea+ "eputi"a de domi"a e a cad ului didactic, co"!e tit, *"t +o 'o m, de #ali"t pedagogic$ ( cad ul didactic )e alia-, cu ele!ii, d8"d "a&te e u"ui u"i!e ) i"te +acio"al 'oa te ciudat(
184

6;J O )t ategia .a-at, pe itual &i uti",+ c eea-, #p o'e)o ul p edicti.il$, ca e+&i 'u"dame"tea-, i"te !e"iile pe )ta"da di-a e &i u"i'o mi-a e( O te apia ocupaio"al,+ )po e&te di"amica cla)ei cu p ec,de e la "i!el 'i-ic, culti!8"d mi&ca ea ca 'o m, )up em, de t atame"t &i i"te !e"ie *" )ituaii de a.ate e li"ia e, da &i g a!e( O )t ategia de )u)i"e e mo al,+ pu"e pe p im pla" 'u"cia mo ali-atoa e a di)cuiei di ecte, a)ocii"d eu&ita &cola , a ele!ului cu eu&ita )a )ocial,. 7 co"'o ma e &i complia", compo tame"tal, *" cla)a de ele!i: O conformarea e)te o p elua e a atitudi"ilo , !alo ilo , c edi"elo 1!a ia.ile de tip cultu , "o mati!,3 ca acte i)tice u"ui g up, O compliana ep e-i"t, co"otaia "egati!, a co"'o m, ii, )i"o"im *"dep, tat al o.edie"ei. 7 Salma" p e-i"t, )tadiile i"'lue"ei )ociale ca 'ii"d : 1. complia", 1p elua ea u"ui compo tame"t *" )copul o.i"e ii de eacii 'a!o a.ile di" pa tea auto it,ii3( ;. ide"ti'ica ea 1p elua ea a"umito "o me compo tame"tale cu a2uto ul autode'i"i ii, p i" elaia cu cel de la ca e p eia compo tame"tul3( 6. i"te "ali-a ea 1p elua ea a"umito compo tame"te "o mati!e a'late *" co")o"a", cu )i)temul a/iologic pe )o"al3. ! 5icrogrupurile: sunt grupuri informale$ neinstituionalizate$ formate pe baza unor interese comune. Ele apa *" i"te io ul g upu ilo 'o male &i *"t ei" elaii cu alte g upu i )au mic og upu i. G" 'u"cie de i"te e)ele pe .a-a c, o a )+au 'o mat mic og upu ile pot 'i: de )tudiu, de 2oac,, de p iete"i etc. ! !onsilierea: !i"e *" )p i2i"ul copiilo , al adole)ce"ilo , al p, i"ilo &i al educato ilo p i" e/plica ea moti!elo ca e co"duc la deli"c!e",, a.ate i compo tame"tale, elaio"a e de'icie"t,, di'icult,i *" *"!,a e &i, p i" p oce)e acio"ale, a2ut, la g,)i ea )oluiilo !ia.ile, optime pe"t u e-ol!a ea ace)to a. Scopurile co")ilie ii )e ati"g p i" i"'o maii, di)cuii de l,mu i e, *"cu a2a e, p eluc a ea *" comu" a deci-iilo . 0tapele consilierii: O e/plica ea do i"elo ( O p e-e"ta ea c,ilo de e-ol!a e( O culege ea de i"'o maii ele!a"te( O e!alua ea *" comu" a i"'o maiilo ( O p eluc a ea c ite iilo deci-io"ale( O )u)i"e ea *" p oce)ul de deci-ie( 66L O o'e ta de )p i2i". ! 6rientarea #colar #i profesional e)te u" )i)tem de aciu"i &i m,)u i p i" ca e u" i"di!id )au u" g up de i"di!i-i e)te a2utat ),+&i aleag, &coala, e)pecti! p o'e)iu"ea, pot i!it at8t cu *"cli"aiile &i aptitudi"ile p op ii, c8t &i cu ce i"ele )ociale. Deci, o ie"ta ea &cola , &i p o'e)io"al, )e co")tituie ca u" )i)tem
185

coe e"t &i di"amic de p i"cipii, aciu"i &i m,)u i p i" ca e u" i"di!id )au u" g up )u"t *"d umai ),+&i aleag, o a"umit, &coal, &i pe"t u o a"umit, p o'e)ie dat, de o a"umit, &coal,, co e)pu"-,to *"cli"aiilo , aptitudi"ilo &i a)pi aiilo p op ii, *" )copul de-!olt, ii pe )o"alit,ii, e)pecti! al p eg,ti ii pe"t u o a"umit, p o'e)ie &i pe"t u i"teg a ea )ocial+util,. Multe dicio"a e de'i"e)c )epa at "oiu"ea de o ie"ta e &cola , &i pe cea de o ie"ta e p o'e)io"al,. Cele dou, compo"e"te ale o ie"t, ii &cola e &i p o'e)io"ale )e eali-ea-, at8t u"a *" co"ti"ua ea celeilalte, c8t &i *" i"te aciu"e. 6rientarea #colar e)te aciu"ea de *"d uma e a ele!ului )p e acel tip de &coal,, e/i)te"t *" )i)temul de *"!,,m8"t al u"ei , i, ca e+i a)igu , de-!olta ea ma/im, a pe )o"alit,ii )ale. O ie"ta ea &cola , e)te compo"e"ta "ece)a ,, p eg,titoa e pe"t u p eo ie"ta ea &i o ie"ta ea p o'e)io"al,. Ea )e eali-ea-, *"deo)e.i *" &coala p ima , &i *" gim"a-iu. <a 8"dul ei, orientarea profesional e)te de'i"it, ca o acti!itate .a-at, pe u" )i)tem de p i"cipii, metode &i p ocedee p i" ca e omul e)te a2utat ),+&i aleag, acea p o'e)iu"e pe ca e o poate e/e cita mai .i"e )p e 'olo)ul ),u &i al )ociet,ii. O ie"ta ea &cola , &i p o'e)io"al, )e .a-ea-, pe cu"oa&te ea capacit,ilo i"di!idului, pe cu"oa&te ea )peci'icului p o'e)iu"ii, a )ituaiei ce e ii de 'o , de mu"c, *" dome"iul e)pecti! &i &i pe eali-a ea u"ui aco d *"t e toate ace)te eleme"te. ;. C<A0A DE E<E4I CA ?RUP EDUCAIONA<. 0INTA<ITATEA C<A0EI DE E<E4I ! @rupul e)te o plu alitate di"amic, de pe )oa"e *"t e ca e e/i)t, mai multe tipu i de elaii, cu i"'lue"e multiple a)up a mem. ilo ),i. !lasa de elevi este un grup #colar formal n cadrul cruia se pot forma microgrupuri 1g upu i i"'o male3. ? upu ile 'o male )u"t o ga"i-ate o'icial, elaiile di"t e mem. ii g upu ilo 'ii"d egleme"tate de a"umite "o me. !lasa de elevi este un grup anga&at n activiti cu obiective comune$ ce creeaz relaii de interdependen funcional ntre membrii si% ? upu ile i"'o male )au mic og upu ile 1de )tudiu, de 2oac,, de p iete"i3 "u )u"t i")tituio"ali-ate, ci )u"t 'o mate pe .a-a u"o i"te e)e comu"e 661 1a'ecti!e, cultu ale, .iologice3. Ele apa *" i"te io ul g upu ilo 'o male &i *"t ei" elaii cu alte g upu i )au mic og upu i. At8t g upu ile 'o male c8t &i cele i"'o male )u"t co"du)e de lide i. En funcie de stilul de conducere adoptat$ liderii pot fi: O auto ita i 1cu atitudi"e de coma"d,( dau o di"e &i ce ), 'ie e/ecutate3( O de tip democ atic 1coope a"i, co")ult, mem. ii g upului *" lua ea deci-iilo 3( O de tip lai))e-+'ai e 1la), total, li.e tate mem. ilo g upului, p oduc a"a 5ie &i acti!it,i de-o ga"i-ate3. !lasa de elevi este un grup social cu un nalt grad de socializare$ de instruire$ de dezvoltare #i formare a personalitii elevilor. G" cad ul g upului, lide ii acio"ea-, pe"t u eali-a ea )copu ilo &i a)igu a ea
186

coe-iu"ii g upului. Entre membrii clasei de elevi$ ca grup socio*educativ$ se stabilesc relaii de tip formal #i informal$ care la r.ndul lor mbrac mai multe forme: O Relaiile de comu"ica e )e ma"i'e)t, *" )c5im.ul de p, e i, idei, co"!i"ge i &i co"cepii &i *" e-ol!a ea de p o.leme, ace)t tip de elaii 'a!o i-8"d coe-iu"ea g upului( O Relaii de cu"oa&te e &i i"te cu"oa&te e a t ,),tu ilo de !oi", &i de ca acte , a compo tame"tului( O Relaiile a'ecti!+)impatetice de p e'e i",, de e)pi"ge e )au de i"di'e e",, ca e pot )timula )au pe tu .a )ta ea de )pi it &i a"dame"tul g upului. Ace)te elaii i"te pe )o"ale )e ma"i'e)t,, pe de o pa te *" atitudi"ea u"ui mem. u al colecti!ului 'a, de ele!i, 'a, de ceilali, ia pe de alt, pa te, *" atitudi"ea g upului 'a, de el. G" cad ul cla)ei de ele!i, ca &i g up )ocio+educati!, fiecare elev este at.t obiect c.t #i subiect al educaiei. A)up a 'iec, ui ele! )e e/e cit, i"'lue"a g upului, da *" acela&i timp 'ieca e ele! *i i"'lue"ea-, pe ceilali p i" aciu"ile )ale co"'e ite de )a ci"ile pe ca e le a e de *"depli"it *" cla),. Deci, climatul p)i5o)ocial al g upului &cola i"'lue"ea-, 'o ma ea pe )o"alit,ii ele!ilo )u. toate a)pectele )ale. Asupra grupului acioneaz at.t factori e'terni c.t #i factori interni. Ace&tia i"'lue"ea-, 'o ma ea ele!ilo &i coe-iu"ea g upului &cola . De egul,$ factorii e'terni acio"ea-, p i" i"te mediul 'acto ilo i"te "i, o'e i"d co"diiile de ma"i'e)ta e a ace)to a &i )u"t co")tituii di": O )tilul de co"duce e al *"!,,to uluiTdi igi"telui ca e t e.uie ), 'ie de tip democ atic( O "o mele dup, ca e )e co"duce g upul 1t e.uie ), 'o mulate *mp eu", cu ele!ii pe .a-a egulame"tului &cola &i "u impu)e de *"!,,to Tdi igi"te3( 66; O olul pe ca e *l a e 'ieca e *" cad ul g upului. Factorii interni )u"t de "atu , )ocioa'ecti!,: i"te e)ul, at acia &i m8"d ia 'iec, uia de a 'ace pa te di" g up, da &i 'acto i )ocio+coope ato i, ma"i'e)tai *" olul 'iec, ui ele! pe"t u eali-a ea )copu ilo g upului &i *" )tilul de co"duce e. Di"amica cla)ei de ele!i ca &i g up )ocio+educati! e)te a)igu at, de p opu"e ea &i eali-a ea u"o )copu i cum a 'i: o ga"i-a ea u"o e/cu )ii, a u"o !i-ite la mu-ee, a u"o acti!it,i cultu al+)po ti!e. Reali-a ea u"o a)eme"ea )copu i p oduce ele!ilo pl,ce e &i .ucu ie, *i mo.ili-ea-, ), coope e-e &i ), pa ticipe la eali-a ea )copului p opu). Structura$ coeziunea #i dinamica unui grup i confer acestuia o not distinct$ care l deosebe#te de celelalte grupuri$ rezult.nd ceea ce numim sintalitatea grupului de elevi% PEDA3O3IE I ELEMENTE DE PSIHOLO3IE P 8> '!' 9e"t # %e<*"*t*v' e :" :"v)7)!@"t *"&t*t#t8 * A :"v)7)t8 *
187

PRE<UARE DE PE INTERNET A. PREZENTARE 3ENERAL. COMPETENE CHEIE 1. P og ama de pedagogie pe"t u de'i"iti!a ea *" *"!,,m8"t ep e-i"t, o compo"e"ta e)e"ial, a cu iculum+ului de)ti"at 'o m, ii co"ti"ue a *"!,,to ilo , i")tituto ilo cu p eg,ti e medie &i u"i!e )ita , 1de )cu t, du at,3 ca e luc ea-, *" *"!,,m8"tul p ima . ;. Co"cepia &i p i"cipiile ca e )tau la .a-a eali-, ii ei )u"t: ;.a. continuitatea, e'lectat, *" o.iecti!ele &i co"i"utu ile )ta.ilite, a)igu 8"du+)e at8t i"teg a ea p eg,ti ii i"iiale di" pe ioada )tudiilo liceale, c8t &i 'o ma ea T de-!olta ea pe"t u ca ie a didactic, 1g adele didactice II )i I3( ;... coerena, co"'e it, de o ga"i-a ea &i a ticula ea modula +tematic, a o.iecti!elo a iilo de co"i"ut &i e'e i"elo .i.liog a'ice o ie"tate )p e a elimi"a epetiiile, i"te 'e e"ele &i co"t adiciile co"ceptualmetodologice ale di'e itelo a.o d, i, e)pect8"d *"), legitimitatea !a iatelo pu"cte de !ede e( ;.c. adecvarea, a)igu at, p i" co ela ea &i a mo"i-a ea o.iecti!elo &i a co"i"utu ilo de-!oltate cu di eciile &i p og amele de e'o m, educaio"al, a'late *" de)',&u a e *" Rom8"ia( ;.d. de voltarea i inovarea, )ati)',cute p i" i"t oduce ea u"o "oi teme de)ti"ate ), i"iie-e ca"didaii *" ceea ce )em"i'ic, a)t,-i ac5i-iie mode ",, po-iti!, *" dome"iul de e'e i", p)i5opedagogic, ), )e")i.ili-e-e cad ele didactice, *"!,,to i, la p o.lematica te"di"elo de i"o!a e a teo iei &i a p acticii educaio"ale pe pla" "aio"al &i i"te "aio"al( 6. Dome"iile &i u"it,ile de compete", c5eie, p ecum &i "i!elu ile de pe 'o ma", !i-ate de e/ame"ul de de'i"iti!at la di)cipli"a pedagogie + eleme"te de p)i5ologie )u"t, *" p i"cipal u m,toa ele: 6.1. stp.nirea #i utilizarea adecvat #i argumentat a conceptelor$ teoriilor, o ie"t, ilo &i te"di"elo &tii"i'ice )peci'ice 'iec, ei a ii 6AL tematice )ta.ilite *" p og am,( 6.;. stp.nirea optim a capacitilor de proiectare$ conducere #i evaluare a p oce)elo de i")t ui e &i educaie &cola , &i e/t a&cola , *" *"!,,m8"tul p ima ( 6.6. manifestarea unei conduite psihopedagogice optim c eati!e *" dome"iul o ga"i-, ii e/pe ie"elo de i")t ui e &i *"!,a e, al i"te p et, ii 'e"ome"elo &i p oce)elo educaio"ale, al )oluio", ii di'icult,ilo de t a")pu"e e *" p actica &cola , a teo iilo &i modelelo de e'e i", *" di)cipli"a p edat,( 6.A. utili-a ea eficient a metodologiei #tiinifice de)ti"ate cu"oa&te ii &i 'o m, ii ele!ilo T g upu ilo &cola e, comu"ic, ii educaio"ale e'icie"te, co")ilie ii ele!ilo &i p, i"ilo ( .6.C. manifestarea unor atitudini #i moti!aii po-iti!e 'at, de e!oluia pe )o"alit,ii ele!ului, a)igu 8"d a)t'el &a")e de acce), de eu&it, &i i"teg a e &cola , &i )ocial, pe"t u toi copiii . A. Compa ati! cu !ec5ea p og am, de de'i"iti!a e, p e-e"tul co p de teme aduce
188

u"ele amelio , i. Ace)tea co")tau *" : a. e)t uctu a ea u"o eleme"te *" co"i"utul temelo , i"clu)i! i"t oduce ea u"o co"cepte "oi( .. i"t oduce ea de "oi teme 1de e/emplu, temele !i-8"d )i)temul i")tituio"al, ma"ageme"tul cla)ei de ele!i3( c. p e-e"ta ea u"ei .i.liog a'ii ge"e ale &i tematice "e e)t icti!e, co"i"8"d docume"te legi)lati!e &i cu ol eglato *" *"!,,m8"t, cu )u i &i mo"og a'ii, p ecum &i dicio"a e, de "atu , ), de-!olte .i.liog a'ia ata&at, 'iec, ei teme( ea !a 'i co")ultat, co e)pu"-,to )olicit, ilo di" )u.tematica p e-e"tat,. B. TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI, SEMINARII I APLICATII PEDA3O3IE I ELEMENTE DE PSIHOLO3IE P 8> '!' 9e"t # > '%#$ II :" :"v)7)!@"t *"&t*t#t8 * A :"v)7)t8 * PRE<UARE DE PE INTERNET A. PREZENTARE 3ENERAL. COMPETENE CHEIE 1. P og ama de pedagogie pe"t u o.i"e ea g adului II *" *"!,,m8"t ep e-i"t, o compo"e"t, e)e"ial, a cu iculum+ului de)ti"at 'o m, ii co"ti"ue a *"!,,to ilo , i")tituto ilo cu p eg,ti e medie &i u"i!e )ita , 1de )cu t, du at,3 ca e luc ea-, *" *"!,,m8"tul p ima . ;. Co"cepia &i p i"cipiile ca e )tau la .a-a eali-, ii ei )u"t: ;.a. continuitate, e'lectat, *" o.iecti!ele &i co"i"utu ile )ta.ilite, a)igu 8"du+)e at8t i"teg a ea p eg,ti ii i"iiale di" pe ioada )tudiilo liceale, c8t &i 'o ma ea T de-!olta ea pe"t u ca ie a didactic, 1g adul didactic I3( ;... coerena, co"'e it, de o ga"i-a ea &i a ticula ea modula tematic, a o.iecti!elo a iilo de co"i"ut &i e'e i"elo .i.liog a'ice o ie"tate )p e a elimi"a epetiiile, i"te 'e e"ele &i co"t adiciile co"ceptual+metodologice ale di'e itelo a.o d, i, e)pect8"d *"), legitimitatea !a iatelo pu"cte de !ede e( ;.c. adecvarea, a)igu at, p i" co ela ea &i a mo"i-a ea o.iecti!elo &i a co"i"utu ilo de-!oltate cu di eciile &i p og amele de e'o m, educaio"al, a'late *" de)',&u a e *" Rom8"ia( ;.d. de voltarea i inovarea, )ati)',cute p i" i"t oduce ea u"o "oi teme de)ti"ate )a i"iie-e ca"didaii *" ceea ce )em"i'ic, a)t,-i ac5i-iie mode ",, po-iti!, *" dome"iul de e'e i", p)i5opedagogic, ), )e")i.ili-e-e cad ele didactice, *"!,,to i, la p o.lematica te"di"elo de i"o!a e a teo iei &i a p acticii educaio"ale pe pla" "aio"al &i i"te "aio"al( 6. Dome"iile )i u"it,ile de compete", c5eie, p ecum &i "i!elu ile de pe 'o ma", !i-ate de e/ame"ul pe"t u o.i"e ea g adului II la di)cipli"a pedagogie + eleme"te de p)i5ologie )u"t, *" p i"cipal u m,toa ele: 6.1. stp.nirea #i utilizarea adecvat #i argumentat a conceptelor$ teoriilor, o ie"t, ilo &i te"di"elo &tii"i'ice )peci'ice 'iec, ei a ii 6CH
189

tematice )ta.ilite *" p og am,( 6.;. stp.nirea optim a capacitilor de proiectare$ conducere #i evaluare a p oce)elo de i")t ui e &i educaie &cola , &i e/t a&cola , *" *"!,,m8"tul p ima ( 6.6. manifestarea unei conduite psihopedagogice optim c eati!e *" dome"iul o ga"i-, ii e/pe ie"elo de i")t ui e &i *"!,a e, al i"te p et, ii 'e"ome"elo &i p oce)elo educaio"ale, al )oluio", ii di'icult,ilo de t a")pu"e e *" p actica &cola , a teo iilo &i modelelo de e'e i", *" di)cipli"a p edat,( 6.A. utili-a ea eficient a metodologiei #tiinifice de)ti"ate cu"oa&te ii &i 'o m, ii ele!ilo T g upu ilo &cola e, comu"ic, ii educaio"ale e'icie"te, co")ilie ii ele!ilo &i p, i"ilo ( 6.C. .manifestarea unor atitudini #i moti!aii po-iti!e 'at, de e!oluia pe )o"alit,ii ele!ului, a)igu 8"d a)t'el &a")e de acce), de eu&it, &i i"teg a e &cola , &i )ocial, pe"t u toi copiii . A. Compa ati! cu !ec5ea p og am, de o.i"e ea g adului II, p e-e"tul co p de teme aduce u"ele amelio , i. Ace)tea co")tau *" : d. e)t uctu a ea u"o eleme"te *" co"i"utul temelo , i"clu)i! i"t oduce ea u"o co"cepte "oi( e. i"t oduce ea de "oi teme 1de e/emplu, temele !i-8"d )i)temul i")tituio"al, ma"ageme"tul cla)ei de ele!i3( '. p e-e"ta ea u"ei .i.liog a'ii ge"e ale &i tematice "e e)t icti!e, co"i"8"d docume"te legi)lati!e &i cu ol eglato *" *"!,,m8"t, cu )u i &i mo"og a'ii, p ecum &i dicio"a e, de "atu , ), de-!olte .i.liog a'ia ata&at, 'iec, ei teme( ea !a 'i co")ultat, co e)pu"-,to )olicit, ilo di" )u.tematica p e-e"tat,.

190