LIMBAJUL

CUVINTE CHEIE: LIMBJ, limbaje, s. n. 1.- Sistem de comunicare alctuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care acetia i exprim gndurile, sentimentele i dorinele; limb, grai. 2. Limba unei comuniti umane istoricete constituit. 3. od specific de exprimare a i$loc de sentimentelor i a gndurilor n cadrul limbii comune sau naionale. ! Limbaj comun " a# fel de a se exprima simplu, nepretenios; limb obinuit; b# mi$loc, ba% de nelegere. & 'ig. exprimare a ideilor sau a sentimentelor prin culoare, sunete mu%icale etc. (. )*nform.# Sistem de caractere i simboluri folosit n programare. +,l. i- limbajuri. / Limb 0 suf. -aj )dup fr. langage). COMUNICRE, comunicri, s. f.- 1ciunea de a comunica i re%ultatul ei. 1. 2ntiinare, tire, 3este; raport, relaie, legtur. 2. ,re%entare, ntr-un cerc de specialiti, a unei contribuii personale ntr-o problem tiinific. / 4. comunica. DIALG, dialoguri, s. n.- 1. 5on3orbire ntre dou persoane. & ),. spec.# 5on3orbire )cu caracter oficial# care are loc ntre repre%entanii a dou pri, a dou ri etc. & ),. spec.# 'orm de con3orbire ntre dou persona$e, n care sunt scrise de obicei operele dramatice; pasa$ dintr-o oper literar n care se red con3orbirea dintre dou persona$e. ! Linie de dialog " semn ortografic de punctuaie care indic nceputul 3orbirii fiecrui participant la o con3orbire. 2. 6per literar scris sub form de dialog. +,r.- -di-a-. / 7in fr. dialogue, lat. 7ialogus.

REZUMAT

Limba$ul este functia de utili%are a limbii in raporturile cu ceilalti oameni. 8ste o functie complexa care presupune o indisolubila conlucrare a celorlalte functii, in special a celor intelectuale si motorii. *ntelegerea cu3intelor impune o perceptie clara si antrenea%a memoria semantica, imaginile si gandirea, iar rostirea sau scrisul implica priceperi motorii foarte complexe, o conduita atenta si 3oluntara.9 4om 3edea ca in limba$ sunt pre%ente si starile afecti3e, influentand 3orbirea si transmitandu-se celorlalti. 7e aceea, poate ar fi mai corect sa caracteri%am limba$ul mai degraba ca o acti3itate, decat ca o functie, asa cum e ca%ul gandirii. SUMMARY Language is t:e function of language use in relation to ot:ers. *s a complex function t:at in3ol3es collaboration indissoluble ot:er functions, especiall; t:ose intellectual and motor. <ords re=uires a clear understanding of perception and train semantic memor;, images and t:in>ing and spea>ing or ?riting in3ol3es complex motor s>ills, conduct careful and 3oluntar;.9 <e see t:at in language and moods are present, influencing speec: and transmitting it to ot:ers. @:erefore, it mig:t be more accurate to c:aracteri%e language as an acti3it; rat:er t:an as a function, as t:e case t:oug:t.

L* A1BCL

Limba$ul este definit cel mai adesea ca fiind acti3itatea psi:ica de comunicare intre oameni prin intermediul limbii. DLimba$ul este o acti3itate 3erbala, comunicare prin intermediul limbii- una dintre formele acti3itatii comunicati3e ale omuluiE.

Limba$ul este un fenomen indi3idual, indi3iduali%area reali%andu-se atat in plan fi%iologic )datorata unor particularitati ale aparatului fonator, cat si in plan psi:ologic, el a3and o manifestare personala si diferita de la indi3id la indi3id. Fubinstein considera ca Dlimba$ul este limba in actiuneE. Limba$ul este mi$locul de 3e:iculare al limbii, el presupune transformarea elementelor limbii in elemente proprii, ori pentru aceasta este necesara constienti%area laturii fonetice, grafice si semantice a cu3intelor, trecerea de la structuri semantice simple )cu3inte i%olate# la structuri semantice complexe )propo%itii, fra%e, discursuri, texte #. Limba$ul este unul dintre mi$loacele cele mai specific umane, cel mai frec3ent folosit in comunicarea interumana. Limba$ul este denumit Dun 3e:icul ce transporta intentii, atitudini, un simplu mi$loc de transmisie a informatiilor, care circula fara re%istenta de la un sistem cogniti3 la altulE. Limba$ul este un tip de conducta 3erbala, ce implica acti3itati di3erse)3orbire, ascultare, sc:imb de idei, retinerea messa$elor sonore, reproducerea sau traducerea lor#. 'unctiile limba$uluiGerard <ac>en:eim considera ca limba$ul si comunicarea indeplinesc, in raport cu indi3idul, urmatoarele functiia#. *i permite indi3idului sa traiasca alaturi si impreuna cu altii, sa ia po%itie fata de altii, sa se adapte%e situatiilor noi, sa tina seama de experienta altora, sa asimile%e o parte din ea. b#. 'unctia de de%3aluire si autode%3aluire)prin comunicare, indi3idul se face cunoscut altora, dar si siesi, isi cori$ea%a o serie de perceptii si atitudini eronate, se introspectea%a si se poate intelege mai bine#. c#. 'unctia 3alori%atoare)comunicarea raspunde ne3oii indi3idului de a fi apreciat, prin intermediul ei indi3idul atragand atentia altora asupra sa, implicit, afirmandu-se.#. d#. 'unctia reglatoare a conduitei alterate) comunicand cu altii, un indi3id isi poate ameliora po%itia in ierar:ia grupului, ii poate determina pe acestia sa-si sc:imbe atitudinile, creea%a conflicte sau atmosfere destinse in timpul unei con3ersatii#.

e#. 'unctia terapeutica) comunicarea este un mi$loc curati3, marturie in acest sens constand psi:anali%a, psi:odrama si intretinerea rogersiana#. 'oarte importante sunt functiile urmatoaref#. 'unctia de comunicare sau de transferare a continutului de la continut, de la o persoana la alta. g#. 'unctia cogniti3a, de integrare, conceptuali%are si in genere de elaborare a gandirii. 5aracteristicile acestei functii este directi3area si fixarea re%ultatelor acti3itatii de cunoastere. Limba$ul, prin intermediul acestei functii focali%ea%a si media%a operatiile de generali%are si abstracti%are. 7e asemenea, permite explorarea si in3estigarea realitatii si imbogatirea si clasificarea cunostintelor. :#. 'unctia simbolic-repre%entati3a, de substituire a unor obiecte, fenomene, relatii prin formele 3erbale sau alte semne. i#. 'unctia expresi3a, de manifestare complexa a unor idei, imagini nu numai prin cu3intele insasi, dar si prin intonatie, mimica,pantomimica, gestica. $#. 'unctia persuasi3a, sau de con3ingere, de inductie de la o alta persoana a unor idei si stari emotionale. >#. 'unctia reglatorie sau de determinare, conducere a conduitei altei persoane si a propriului comportament. l#. 'unctia ludica sau de $oc, presupunand asociatii 3erbale de efect, consonante, ritmica, ciocniri de sensuri, etc. mergand pana la constructia artistica. m#. 'unctia dialectica sau de formulare si re%ol3area contradictiilor sau conflictelor problematice 8@*6L6G*1 S* 5L1S*'*51F81 @CLACF1F*L6F 78 L* A1B-

1supra indi3idului uman actionea%a o multime de factori, dintre care unii sunt noci3i. 1cestia pot influienta negati3 de%3oltarea sa, dar organismul are o anumita re%istenta ce ii permite o e3olutie normala si numai in anumite conditii de fragili%are generala sau partiala,acestia determinand dereglari psi:ice. ,entru acestea, se impune o anali%a globala a principalelor categorii de factori care pot influenta negati3 de%3oltarea limba$ului si care pot determina oricare disfunctie de limba$. 5unoasterea cau%elor este necesara nu numai pentru a le pre3eni, dar si pentru adaptarea unei metodologii stiintifice in stablirea diagnosticului diferential si a modalitatilor de corectare a limba$ului tulburat, insa nu intotdeauna se pot stabili cu exactitate cau%ele; care au pro3ocat o tulburare sau alta de limba$ si ca de cele mai multe ori la ba%a unei dereglari sau nede%3oltari normale se afla un complex de cau%e. ,rin urmare cau%ele care determina :andicapuri de limba$ pot actiona in trei etape diferitein perioada intrauterina a de%3oltarii fatului, in timpul nasterii si dupa nasterea indi3idului. 7intre cau%ele care pot actiona in timpul sarcinii, citam- diferitele intoxicatii si infectii, bolile infectioase ale gra3idei, incompatibilitatea factorului ,H, carentele nutriti3e, traumele mecanice care le%ea%a fi%ic organismul fatului, traumele psi:ice suferite de gra3ida, incepand cu neacceptarea psi:ica a sarcinii si terminand cu trairea unor stresuri, framantari interioare, spaime care isi pun pecetea asupra de%3oltarii functionale a fatului. 7in categoria cau%elor care actionea%a in peroada nasterii le mentionam pe urmatoarele- nasterile grele si prelungite care pot pro3oca le%iuni ale sistemului ner3os central, asfixiile ce pot determina :emoragii la ni3elul scoartei cerebrale, diferite traume fi%ice, cum ar fi lo3irea capului de oasele pel3iene, accidentele mecanice, etc. 5au%ele care actionea%a dupa nastere alcatuiesc grupa cea mai mare. 8le pot fi impartite in patru categorii5au%ele organice de natura centrala sau periferica. 13em in 3edere diferitele traumatisme mecanice care influentea%a negati3 de%3oltarea sistemului ner3os central sau afectea%a nemi$locit au%ul si organele fonoarticulatorii. *n ba%a unor le%iuni la ni3elul sistemului ner3os central se pot produce printre alte tulburari, disfunctii ale limba$ului ce au o mare 3arietate, cu cat %ona le%ata este mai intinsa sau mai profunda, cu atat tulburarile sunt

mai ample si cu un inalt grad de complexitate pentru ca, de cele mai multe ori, sunt atinsi mai multi centri corticali implicati in reali%area diferitelor functii psi:ice, Le%area timpanului impiedica receptia corecta a limba$ului si emiterea normala a sunetelor, iar anomaliile dentomaxilo-faciale nu permit o participare sincrini%ata a tuturor elementelor necesare reali%arii procesului 3orbirii.6 asemenea situatie are loc in prognatism si progenie, ca si in macroglosie sau microglosie. 6 anumita frec3enta o au infectiile si intoxicatiile cu substante c:imice, medicamentoase, cu alcool, care pot afecta, organic sau functional mecanismele neurofi%iologice ale limba$ului. Si unele boli ale primei copilarii, ca meningita, encefaleea, scarlatina, ru$eola, po$arul s.a. pot da tulburari de limba$ atat pe cale centrala, cat si periferica. 5au%e functionale1ceste cau%e pot produce tulburari ale limba$ului care pri3esc atat sfera sen%oriala)receptoare#, cat si cea motorie)efectoare#.5au%ele functionale pot afecta oricare din componentele pronuntariiexpiratie, fonatie, articulatie. 1stfel apar dereglari ale proceselor de excitatie, in:ibitie, de nutritie la ni3elul cortexului, insuficiente ale au%ului fonematic, putand incetini traseul normal al limba$ului. 5au%e neurologice care influentea%a mai cu seama pe acei subiecti care congenital au o constructie anatomo-fi%iologica fragila sau cu tendinte patologice.1semenea alienatii mintal la cei cu tulburari de memeorie si de atentie, la cei cu tulburari ale repre%entarilor optice si acustice. 7in aceasta categorie fac parte si subiectii care se supraaprecia%ainfatuatii, aceste manifestari influentand negati3 structurarea personalitatii si limba$ului. 5au%e psi:o-sociale- 'rec3enta lor este relati3 mare, iar efectele lor negati3e impietea%a nu numai asupra de%3oltarii limba$ului ci si asupra intregii de%3oltari psi:ice a omului. ) ,p. #. 7in aceasta categorie fac parte unele metode gresite, in educatie )iatrogebiile si didactogeniile#, slaba stimulare a 3orbiri copilului in ontogene%a timpurie, incura$area coplului mic in folosirea unei 3orbiri incorecte pentru amu%amentul parintilor, adultilor, ce duc la formarea unor modele cu o 3orbire incorecta in perioada constituirii limba$ului, trairea unor stari conflictule, stresante, suprasolocitarile, care fa3ori%ea%a oboseala

excesi3a, biling3ismul)obligarea copilului sa in3ete o limba straina inainte de a-si forma deprinderile necesare comunicarii in limba materna.,s.a.) ,p. #.

,ornindu-se de la etiologia tulburarilor de limba$, ca si de la simptomatologia si natura acestora, literatura de specialitate contine o 3arietate de clasificari. 1stfel, in logopedie exista mai multe tipuri de clasificari ale tulburarilor de limba$ care au de cele mai multe ori un caracter limitat. ,entru faptul ca in toate aceste clasificari se adopta de obicei un singur criteriu, ele sunt unilaterale si nu reflecta 3arietatea :andicapurilor de limba$. 6 clasificare la care se tine seama de mai multe criterii in acelasi timp, pare mult mai adec3ata- anatomo-fi%iologic, ling3istic, etiologic, simptomatologic si psi:ologic. ) ,p. #.

1ceasta clasificare elaborata prin imbinarea criterilor de mai sus, s-a impus in literatura de specialitate romaneasca si straina. Sintetic, clasificarea respecti3a se re%uma urmatoarele categorii de tulburari de limba$-@ulburari de pronuntie)dislalia, rinolalia, disartria#; -@ulburari de ritm si fluenta a 3orbirii)balbaiala, logone3ro%a, ta:ilalia, aftongia, tumultus sermonis, tulburari pe ba%a de coreee#; -@ulburari de 3oce) afonia, disfonia, fonostenia, mutatia patologica#; -@ulburari ale limba$ului citit-scris)dislexia, alexia si disgrafia, agrafia#; -@ulburari polimorfe)afa%ia, si alalia#; -@ulburari de de%3oltare a limba$ului)mutism psi:ogen electi3, 3oluntar, retard sau intar%iere in de%3oltarea generala a 3orbirii, disfunctiile 3erbale din autismul infantil de tip Ianner, din sindroamele :andicapului de intelect, etc. -@ulburari ale limba$ului ba%at pe disfunctiile psi:ice)dislogia, ecolalia, $argonofa%ia, bradifa%ia#. @ulburarile de pronuntie-articulatie.

*n genere tulburarile de pronuntie-articulatie au frec3enta cea mai mare la copii cat si la adulti. 7intre cestea dislalia este cu atat mai des intalnita cu cat 3arsta subiectilor este mai mica. Cnele tulburari de comportament usoare dispar odata cu inaintarea in 3arsta a copilului ca urmare a maturi%arii sistemelor cerebrale si a aparatului fono-articulator. 5ele care nu dispar au o tendinta de a se consolida in deprinderi negati3e de articulatie la 3arsta tineretii. Se poate considera existenta unei dislalii cu semnificatia defectologica dupa circa 3-( ani de 3arsta ai copilului, iar pana la aceasta 3arsta dislalia este de natura fi%iologica, ceea ce inseamna ca exista o insuficienta de%3oltare a aparatului fono-articulator si a sistemelor cerebrale implicate in procesul 3orbirii.7upa parcurgerea acestei etape, sistemele care participa la reali%area 3ocii sunt suficient de de%3oltate pentru emiterea corecta, iar existenta dislaliei se datoreste unora din cau%ele enumerate.7ar tulburarile de pronuntie-articulatie pot aparea si la 3arstele tineretii sau c:iar adulte, daca la fondul unei fragili%ari a sistemului ner3os central actionea%a o etiologie nefasta. 'enomenele caracteristice pentru dislalie constau in manifestrea de deformari, omiteri, substituiri, inlocuiri si in3ersari de sunete,silabe si uneori c:iar cu3inte. 7islalia capata denumirea de dislalie simpla sau monoforma cand tulburarea se produce la ni3elul unor sunete si se manifesta sub o forma atenuata. La inceputul aparitiei unor ssemenea tulburari sunt mai frec3ente formele de dislalie monoforma si se complica daca nu sunt corectate la timp, transformandu-se in :andicapuri tot mai complexe nu numai ca simptomatologie, dar si pentru strategiile si efectele terapeutice, 6 extindere a tulburarilor de pronuntie-articulatie asupra ma$oritatii sunetelor si prin cuprinderea si a grupelor de silabe se numeste dislalie polimorfa, iar prin afectarea tuturor sunetelor, a ma$oritatii silabelor si a cu3intelor se a$unge la sa numita dislalie generala sau totala.6 tulburare de pronuntie cu forme gra3e de tipul celor mentionate este mai frec3enta in ca%urile de anomalii, pseudobulbare, in despicaturile maxilo-3elo-palatine care se pot constitui si ca o manifestare secundara a altor tulburari de limba$ deosebit de complexe cum ar fi afa%iile, alaliile , etc. *n dislalie, sunetele nu sunt in egala masura afectate. Cnele sunt cu o frec3enta mai mare, iar altele mai mica. 1stfel, sunetele cele mai frec3ent afectate sunt cele care apar mai tar%iu in 3orbirea copiilor-

3ibrantaErE, africateleEc,g,tE,siflanteleEs,%E si suieratoarele-s,$E, iar 3ocalele si in primul rand Da,e,uE, consoaneleEb,d,t,m,nE, care apar de timpuriu in 3orbire sunt mai rar tulburate. *n fapt sunt afectate mai des acele sunete pentru ca necesita un efort mai mare si o sincroni%are mai buna a elementelor din aparatul fono-articulator care participa la emisie.,ronuntarea lor implica o anumita po%itie a limbii in raport cu bu%ele, 3alul palatin, desc:i%atura gurii, conturul ei, etc.,si o anumita intensitate a $etului de aer expirat pentru producerea sunetului respecti3. 7intre cau%ele specifice care pot pro3oca dislalia, imitarea unor persoane cu o pronuntie deficitara, metode nefa3orabile de educatie care nu duc la stimularea 3orbirii, incura$area copilului prescolar de catre adult la stabili%area deprinderii gresite, implantarea defectuaoasa a dintilor, diferite anomalii ale aparatului bucal)bu%a de iepure si gura de lup#,)deficiente cerebrale, insuficienta de%3oltarii, deficiente ale au%ului, :ipoacu%ia si sur%enia usoara#, slaba de%3oltare a au%ului fonematic, progenia si prognatismul, etc. *n dislaliile gra3e, unii autori considera ca ereditatea poate constitui factor important in diagno%a si explicarea :andicapului. ,entru fiecare categorie de sunete exista o terminologie adec3ata- betacism si parabetacism)cand este afectat sunetulEbE, capacism si paracapacism laEcE, gamacism si paragamacism la DgE, deltacism si paradeltacism la DdE, fitacism si parafitacism la DfE, nutacism si paranutacism laEnE, mutacism si paramutacism la DmE, sigmatism si parasigmatism la grupa sunetelor siflante si suieratoare, rotacism si pararotacism la DrJ, :amacism si para:amacism la D:E, tetacism si paratetacism la DtE, 3itacism si para3itacism la D3E, etc. La specificul limbii ramane, cele mai frec3ente dislalii sunt constituite din grupa sigmatismelor si parasigmatismelor si grupa rotacismelor si pararotacismelor. 1paritia lor este simptomatica pentru deformari, substituiri, omisiuni ale sunetelor siflante si suieratoare s,s,$,%,t,ce,ci,ge,gi. La copii prescolari si scolarii mici cel mai des intalnite sunt omisiunile si deformarile, iar la logopatii puberi si adolescenti apar deseori si inlocuibile.7intre formele de sigmatism intalnit la adolescenti si tineri in general,au mai mare frec3enta-Sigmatismul interdental aparut ca urmare a pronuntarii sunetelor respecti3e cu limba fixata intre dinti. -Sigmatismul lateral, care poate fi de trei feluri-

a# lateral dexter- cand iesirea aerului se face prin dreapta in loc de mi$loc; b# lateral sinister- in ca%ul iesirii aerului prin stanga; c# bilateral- in care aerul se imprastie pe ambele parti. -Sigmatismul addental produs prin spri$inirea 3arfului limbii pe dinti si nu permite ca aerul sa iasa prin spatiul interdental, cum este normal. -Sigmatismul palatal, se produce prin pronuntarea sunetelor siflante si suieratoare cu 3arful limbii retras spre bolta palatina, fapt care impiedica emisia corecta; -Sigmatismul strident manifestat printr-o sonori%are exagerata a siflantelor, ce perturba perceperea 3orbirii de catre interlocutor; -Sigmatismul na%al aparut in urma unor deficiente ale palatului moale care nu-si poate indeplini functia normala, ceea ce face sa se scurga aerul, partial sau total, prin intermediul cailor na%ale. 1stfel de sigmatism este frec3ent in despicaturile palatale si la cei cu un palat prea rigid datorat constructiei anataomice scurte sau unei inter3entii c:irurgicale ce il lipseste de mobilitatea necesara. Cn astfel de sigmatism este frec3ent si ca forma secundara in rinolalie. -Sigmatism labial si labiodental ce se produce printr-o participare exagerata a bu%elor in timpul emisiei fara implicarea incisi3ilor inferiori sau prin antrenarea incisi3ilor superiori si a bu%ei superioare ce acopera dintii superiori. Fotacismul si pararotacismul consta in deformarea, omisiunea, in3ersiunea si inlocuirea sunetului DrE. 5onsoana DrE apare de obicei in 3orbirea copilului in urma sunetelor siflante si suieratoare, iar emisiunea corecta presupune o anumita de%3oltare a aparatului fono-articulator si miscari fine de sincrini%are a elementelor implicate in 3orbire. 7in aceste moti3e, la ma$oritatea copiilor anteprescolari si c:iar prescolari are loc deformarea sunetului DrE, sau se inlocuieste cu DlE sau DiE si mai rar cu sunetul Dd,n,3E.

10

La ba%a producerii rotacismului si pararotacismului sunt implicate o serie de cau%e cum ar fi anomaliile anatomice si functionale ale limbii- micro si macroglosia)limba#, frenul prea scurt sau prea lung al limbii, le%iuni ale ner3ului :ipoglos care influentea%a toate negati3 mobilitatea necesara miscarilor limbii, precum si deficiente ale au%ului fi%ic si fonematic, mutatii deficitare ale pronuntiei, factori negati3i de natura psi:o-sociala, etc. Luand in consideratie criteriul simptomatologic cele mai frec3ente forme de rotacism sunt urmatoarele-Fotacismul interdental ce ia nastere prin pronuntarea DrE cu 3ibrarea 3arfului limbii spri$init pe incisi3ii superiori sau mai rar atingerea limbii pe bu%a superioara in timpul 3orbirii ; -Fotacismul labial reali%at printr-un $oc usor al limbii, sar nu suficient si 3ibrarea bu%elor; -Fotacismul labiodental produs prin 3ibrarea bu%ei superioare in atingerea cu incisi3ii inferiori sau 3ibrarea bu%ei inferioare in momentul atingerii incisi3ilor superiori; -Fotacismul apical dupa faptul ca limba se afla in momentul pronuntiei lipita de al3eole, ceea ce ni-i permite sa 3ibre%e suficient; -Fotacism 3elar in care nu 3ibrea%a 3arful limbii asa cum este normal ci 3alul palatin; -Fotacism na%al datorat faptului ca orificiul palato-faringian nu se inc:ide suficient ceea ce face sa se produca 3ibratii la ni3elul partii posterioare a palatului moale si peretelui posterior al faringelui, iar emisia lui DrE este stridenta si cu caracteristici na%ale; -Fotacism u3ular ce apare ca urmare a 3ibrarii u3ulei in articulatia sunetuluiErE; -Fotacism bucal format prin scurgerea aerului necesar emis intre spatiul dintre limba si obra$i, fapt care determina 3ibrarea acestora. 'enomenele ce pri3esc tulburarea 3ocalelor ce se produc mai rar, iar atunci cand are loc sunt un indiciu al unei dislalii gra3e sau a exiestentei si a altor :andicapuri de limba$ cum sunt disartriile, afa%iile, alaliile sau a tulburarilor de ritm.

11

7isartria sau dislalia centrala cum se mai numeste se manifesta printr-o 3orbire confu%a, disritmica, disfonica, cu o pronuntata re%onanta na%ala in care monotonia 3orbirii se imbina cu pronuntarea nedorita. 7aca disartria se instalea%a dupa constituirea limba$ului, exista sanse mai mari de reabilitare pentru ca multe din deprinderile 3erbale se pot actuali%a relati3 usor pe ba%a noilor ac:i%itii.. La adolescenti si la adulti fenomenele disartrice pot fi puse in e3identa mai usor la copii deoarece atat din punct de 3edere etiologic cat si simptomatologic mi$loacele de in3estigatie si de surprindere a caracteristicilor specifice au fost mai bine adaptate pentru aceste 3arste. 5and se gasesc si malformatii ale organelor periferice de 3orbire, dislalia are o forma deosebita de complexa si poarta denumirea de dislalie mecanica sau disglosie. 6 forma semanatoare dislaliei este rinolalia la ba%a careia stau o serie de malformatii ce sunt locali%ate la ni3elul 3alului palatin sau insuficientele de%3oltarii acestuia ca urmare a unor boli infectioase, 3egetatii adenoide, polipi, atonia sau parali%ia 3alului palatin, despicaturile labo-maxilo-palatine, :ipoacu%ia, functionarea defactuoasa a misc:ilor sau 3alului palatin care nu pot participa eficient la desc:iderea traiectului na%al in timpul pronuntarii sunetelor na%ale, etc.*n rinolalie se gasesc tulburarile de pronuntie specifice dislaliei, dar si deficiente ale re%onantei sunetelor ori de fonatie si c:ier de 3oce in ca%ul cand formele respecti3e sunt mai accentuate. @ulburari de ritm si fluenta ale 3orbirii. 7intre tulburarile de ritm si fluenta, balbaiala constituie o alta forma a :andicapului oral. *n incercarea de a explica gene%a si simptomatologia balbaielii au fost elaborate o serie de teorii printre carea# balbaiala are la ba%a afectarea unei componente centrale ce este determinata si de tulburarile anatomo fi%iologice; b# balbaiala se incadrea%a in categoria tulburarilor de e3olutie a limba$ului si se pre%inta ca un efect al intar%ierii in aparitia 3orbirii)'rosc:els,,ic:on,S.Aorel- alsonn;#; c# balbaiala are o natura ereditara)Gut%man, Kadolec%n;#;
12

d# balbaiala are o componenta ne3rotica si este un efect ala cesteia; e# balbaiala ca act al 3orbirii se desfasoara pe principiul reflexologic. Aalbaiala se manifesta dominant prin repetarea unor silabe la inceputul si mi$locul cu3antului cu pre%entarea unor pau%e intre acestea determinate de spasme scurte sau prin aparitia spasmelor de lunga durata la ni3elul aparatului fonoarticulator care impiedica desfasurarea 3orbirii ritmice si cursi3e. 7e cele mai multe ori fenomenele de balbism insotite de existenta unor sunete sau silabe para%itare ce imprima un aspect accentuat si de%agrabil 3orbirii. *n toate formele de balbaiala apar si o serie de fenomene secundare precum spasmele de la ni3elul aparatului fonoarticulator e3identiate prin miscarea usoara a bu%elr inaintea pronuntarii cu3antului, grimase, incordare faciala si corporala, rigiditate sai gestica exagerate, sc:imbarea culorii, transpiratie abundenta, agitatie si ner3o%itate, tulburari de somn, dereglari ale ritmului respirator, tendinte de a 3orbi in timpul inspirului, etc. 1semenea fenomene ce agra3ea%a balbaiala sunt mai frec3ente la adult si la adolescent. 6 mentiune aparte merita sa ocupe in cadrul cau%elor balbaielii, stangacia sau fenomenele de contrariere a stangaciei care pot sta la ba%a si altor :andicapuri de limba$ cum sunt-dislalia, disgrafia, dislexia, ta:ilalia, bradilalia, tumultus sermonis. 1cest fapt se poate explica prin ceea ca in producerea proceselor psi:ice intre cele doua emisfere cerebrale se stabilesc raporturi de subordonare, una se manifesta ca dominanta, iar cealalta ca subordonata. 1cti3itatea de limba$ este si ea dependenta de una din cele doua emisfere.Limba$ul ca functie puternic locali%ata se reali%ea%a la ni3elul emisferei drepte la stangaci si in stanga la dreptaci. 7in cercetari re%ulta ca pentru constituirea limba$ului oral si scris, dominanta emisferei stangi pre%inta o mai mare insemnatate.

A*AL*6GF1'*8www.referatele.com/referate

13