Modelulextins permite definirea in subtipuri unei care molstenesc attribute de la tipul de entitate pe care in extend(in acest caz se numeste

supertip)Prin definirea tipurilor si supertipurilor de entitati se pot creea ierarhii de tip unei enititati de mai multe niveluri. 1.) Modelul entitate-asociere, in varianta sa simpla este suficient ptr modelarea aplicatiilor debaza de data traditionale din domeniul economic si financiar. 2.) Modelul entitatii-economice extinse este utilizata in aplicatii de telecomunicatii, proiectare technologica, sist de informatii geographice,ect. .) Modelul enititatiiasociere soc extins-se reprezinta printr-o diagrama entit-soc extinsa, iar ierahiile de tipuri se pot creea prin specializare sau generalizare. !pecializarea este un process de absractizarea datelor prin care pornind de la un tip de entitate dat, se definesc unu sau mai multe subtipuri differentiate intre ele in funct. de rolul specific pe care au il au modelul de date. "x#pornind de la tipul de entitate dat se definesc prin specializare subtipurile# secretare, technician si inginer.pentru a diferentia functiile avute de anga$ati in firma respectiva. %itera & prin marca$ul de specializare indica o strangere de dist$unctie impusa specializarii.
&

!ecretara

*"+,-'-.,

-,/-,")

!ubtipurile de entitati mostenesc atributele tipului initial, fiecare dintre ele avand asemenea attribute specifice rolului lor. "x#atributele nume, prenume, data nasterii, adrese si salariu ale tipului de entitate anga$at sunt mostenite de fiecare de subtipurile acestora. 'a attribute specifice are atributul nr, lb straine cunoscute care repr o masura a calificarii, subtipul technician are atributul calificare care repr gradul de calificar, iar subtipul inginer are atributul specialitate, sugerand domeniul in care lucreaza. Generalizarea este procesul de abstractizare invers specializarii, prin care se creeaza un super tip de entitate pornind de la mai multe tipuri de entitati, pt definirea unei generalizari se identifica atributele comune ale unor mai multor tipuri de entitati urmand ca aceste atribute sa caracterizeze super tipul de entiate, iar atributele care difera in caracteristice fiecarui tip. "x# daca au fost definite tipurile de entitati automobil(cu un nr de inregistrare marca, viteza maxima, pr(t, si nr de pasager)si entitatea camion(cu un nr de inreg marca, vitaza maxima, pr(t, si tona$)se poate defini un super tip al acestor tipuri numit vehicul (cu un nr de inreg marca, viteza maxima,pret)acest tip poate cuprinde toate atributele comune ale tipurilor initiale, automobile si camion in plus fiecare dintre acestea contine atribute specifice, cum ar fi nr de pasageri ptr autoturim, si tona$ ptr camion. )ezultatul obtinut prin generalizare este ca si in cazul specializarii o ierarhie de tipuri de entitati diferenta fiind data de modul in care se definesc nivelurile ierarhiei. Mostenirea #este prop principala a ierarhiilor de tipuri de entitati create prin specializare sau generalizare, astfel atributele tipurilor de entitati de niv educat sunt mostenite de entit de niv scazut. Mostenirea dintre 1

unsubtip de entit si supertipul acestuia se repr in diagrama entit-asociere extinsa printr-o legatura dintre subtip si supertip pe care este plasat un semicerc o orintare de subtip. -n modelul de date relational repr mostenirii dintre un subtip de entit si supertipul extins de acesta se face print-o asociere 1 la 1,care implica faptul ca o entit instanta a unui subtip este asociata cu o entit de baza numita supertip impreuna reprezentand entit corespunzatoare din realitate remodelata. /raficul sugereaza o entit realitatea modelata numita ce este repr de 2 restante sau entit. 0 instanta a subtipului secretara de ex. !1 este in leg cu o instanta a subtipului anga$at .1 print-o corelatie 1 la 1. 'onstrangeri de generalizare si specializare # -n general un supertip poate avea mai multe grupuri de supertipuri repr o specializare dupa anumite critetii astfel incat subtipurile sunt legate de supertipul respective prin legaturi impreuna cu o litera d mic care semnifica constrangerea de dist$unctie. 0 specializare are prop de dit$unctie daca o entit nu poate sa apartina decat unuia din subtipurile specializarii. &aca o entit poate apartine a 2 sau mai multe subtipuri ale unui specializari,atunci aceea specializare se numeste specializare cu suprapunere. -n general in diagrama entit-asociere specializariile dist$uncte se repr prin litera 1d2 mic plasata intr-un cerc localizat pe lagatura specializarii. !pecializariile cu suprapunere se repr similar insa utilizandu-se litera 1o2 (de la gandul overlaping) Modele de date specializate # principalul de model de date specializate sunt# - modelul ierarhic - mod retea - mod obiect - mod ob-relational - mod relational 3 Modelul de date ierarhic# o 4& ierarhic, se repr printr-o struc ierarhioc de inreg de date conectate prin lagaturi, acest model a fost primul model utilizat in dezvoltarea 4&. 'el mai cunoscut !/4& bazat pe niv ierarhic este sist -M!(informational manager sist)dezv de firm -4M in cadrul prog spatial .P0%0 din ani 1567. Modelul de date ierarhic este o instanta a unui tip de inreg si consta dintr-o colectie de campuri , fiecare camp continand val unui atribut. 8n tip de inreg corespunde unui tip de entit iar o inreg corespunde unei entit din modelul entit-asocierii. 8n tip de legatura in modelul ierarhic este un tip de asociere cu raportul de cardinalitate 1 la n intre 2 tipuri de inreg. *ipul de inreg din partea cu multiplicitatea 1 a asocierii este numit parinte in timp ce tipul cu multiplicitate 9n2 este numit fiu. !chema conceptuala a unei 4& in mod ierarhic se repr printr-un nr oarecare de scheme ierarhice. 0 scheme ierarhica este un arbore directionat repr pe mai multe niveluri in care nodurile sunt tipuri de inregistrari,iar arcele sunt tipuri de lagaturi. fiecare nod cu exceptia nodului radacina are o singura legatura cu un nod de pe universul superior numit si nodul parinte, fiecare nod avand 1 sau mai multe legaturi catre nivelul inferior. !e poate stab a corespondenta intre schema conceptuala ierarhica si diagrama entit asociere in sensul ca tipurile de inregistrari corespund tipurilor de entitati, iar tipurile de lagaturi corespund tipurilor de asocieri. -n modelul ierarhic sunt admise doar legaturi de tipul parinte-fiul care corespund asocierilor 1 la 1 si 1 la n din modelul entit asociere. .socierile de tipuri n la n din modelul entit-asociere nu se pot repr direct modelul ierarhic ci doar prin multiplicarea inreg de tip fiu, atunci cand sunt referite mai multe inreg de tip parinte. .cest lucru conduce la un grad ridicat de redundanta a datelor. Ptr ex de facultate, prog si studenti, acest lucru ar insemna introducerea a mai multor entit similare de genul !1 daca studentul !1 are mai multi profesori. -mplementare modelului ierarhic se realizeaza prin memorare explicita a tutror legaturilor de tip parinte-fiu. -n fiecare inreg de tip parinte memorandu-se lista adreselor la inreg fiu, cu care este asociat. &in acest motiv prin utilizarea modelului ierarhic se pot rezolva doar interogarile pt care au fost definite explicit legaturile necesare. 'a si avanta$e identificam simplitatea si eficienta in calcul, pt toate acestea datorita dundantei datelor modelul numai este folosit.

: modelul de date retea# modelul retea foloseste o structura de graf pt definirea schemei conceptuale a 4&. ,odurile grafului sunt tipuri de entitati iar muchiile grafului repr explicit asocierile, dintre tipurile de entitati. Principala deosebire fata de modelul ierarhic este ca in acest caz legaturile de tipuri n la n se repr fara duplicarea inreg fiecare inregistrare fiind referita de mai multe inregistrari. Principalul dezavanta$ este ca si in acest caz interogariile trebuie definite inca din faza de proiectare prin memorare explicita a legaturilor intre tipurile de entitati. -n momentul actual utilizarea acestui model este restransa fiind utilizat in modelarea scenelor tridimensionale pana la realitatea virtuala.