Cursul

de

Perfecionare

Disciplina Biosecuritate i Sigurana Ali entar

Postuniversitar Securitatea Ecologic Tg. Mure

T!T"#" "#C$%$!!

Studiu privind avantajele utilizrii organismelor modificate genetic sub aspectul reducerii polurii convenionale

Autori: Stoian &Morar' (lorica Morar Petru Drago Morar )lad (lorentin Pop (lorin Cristian

Responsabil Disciplin: Dr. ing. Adrian D!*#TA

noiembrie 2011- martie 2012

CUPR !S

Cuprins......................................................................................................3 Generaliti privind organismele modificate genetic; demersuri legislative...................................................................................................4 Introducerea pe pia a plantelor superioare transgenice........................7 Avantajele utilizrii plantelor modificate genetic. erspective !n "om#nia; pareri pro si contra...................................................................$ %i&lio&rafie..............................................................................................'4

"#!#RA$ %&' PR ( !D )R"A! S*#$# *)D + CA%# "#!#% C, D#*#RSUR $#" S$A% (#
!n ulti ii ani s+a vor,it i s+a scris ult despre poluare- cu referire special la for ele sale artificiale &poluare c.i ic- poluare fi/ic- poluare radioactiv- etc.'- dar se negli0ea/- 1n continuare poluarea ,iologic- 1n cadrul creia- la ora actual- se conturea/ o for nou 2 cea a polurii genetice &sau poluarea cu gene'. Consider odificat genetic. Prin organis fost transgenic &sau organis odificat genetic 2 --3M45' se 1nelege orice organis al crui patri oniu genetic a necesar a se eniona ce este un organis

odificat prin te.nicile specifice ingineriei genetice. Pri a reali/are re arca,il a ingineriei genetice 2 transferul

genei responsa,ile pentru sinte/a interferonului- de pe perec.ea a 6+ a a geno ului u an- 1n cel al ,acteriei Esc.eric.ia colli' 2a fost 1n anul 789:. *u dup pericolele ult ti p co unitatea tiinific a contienti/at i ale transgene/ei. Mo entul acestei poteniale

contienti/ri l+a constituit transferul genei cancerigene de la nivelul virusului S)+;: &identificat la unele Esc.eric.ia colli. Ca ur are- 1n fe,ruarie 7896 a avut loc reuniunea de la Asilo ar &California'- la care cei 7;: de specialiti- repre/ent<nd 79 ri- au ela,orat pri ele proiecte de protocoale 1n do eniutransfor ate 1n 7899 de ctre *aional !nstitutes of =ealt. fro 1n regle entri oficiale. Av<nd 1n vedere nu eroasele de/,ateri la nivel european pe te a organis elor ult odificate genetic- precu ult i sensi,ilitatea politic ai t<r/iu- 1n 788>- dar a su,iectului &reacia europenilor a venit #SA ai ue'- la aceeai ,acterie

ai violent- odat cu descrcarea 1n unele porturi din co unitate enionat c-

a unor containere cu soia i poru ,- venite din S#A i conin<nd diverse procente de se ine de tip --3M45i- de

puternic i plicat a fost organi/aia 4reenpeace' este necesar clarificarea statutului plantelor odificate genetic 1n ara noastr. odificate genetic- la care s i plicate 1n regle entarea ?n acest sens s+au organi/at i 1nc tre,uie organi/ate o serie de de/,ateri pe te a organis elor participe specialiti din instituii organis elor

odificate genetic &Ministerul Agriculturii i De/voltrii

$urale- Ministerul Mediului i Pdurilor- Agenia *aional pentru Protecia Mediului- Autoritatea *aional Sanitar )eterinar i pentru Sigurana Ali entelorAutoritatea *aional pentru Protecia Consu atorilor- Ministerul Sntii'- instituii de cercetare i 1nv <nt superior agricol din $o <nia- parla entari- repre/entani ai productorilor de se ine procesatorilor de plante protecia ediului. odificate genetic- ai cultivatorilor i odificate genetic- ai asociaiilor de

agricultur ecologic- ai unor organi/aii neguverna entale pentru Tre,uie s se fac o anali/ riguroas a tuturor aspectelor legate de acest sector- av<nd 1n vedere avanta0ele te.nico+ econo ice- sociale- dar i riscurile cultivrii plantelor genetic pentru ecologic- aspectele etice ale acestei te.nologii. !ntroducerea deli,erat 1n ediu- cultivarea- sc.i ,urile odificate transfrontaliere i utili/area 1n ali ente a organis elor proceduri stricte ce alctuiesc un larg cadru legislativ. Pri ele acte nor ative Co unitare- ela,orate 1n 788:- cu scopul de a prote0a sntatea oa enilor- ani alelor i a 788:@AA:@CEE. ?n pre/ent- 1n cadrul #niunii Europene- principalul instru ent legal ori/ontal de regle entare 1n do eniul ,iote.nologiilor este Directiva nr. A::7@7B@CE a Parla entului European i a Consiliului din 7A artie cu co pletrile i odificrile ulterioare- referitoare la odificate genetic. introducerea deli,erat 1n ediu a organis elor ediul- au fost Directiva Consiliului nr. 788:@A78@CE i Directiva Consiliului nr. odificate ediu- sntate- pentru agricultura convenional i

genetic sunt regle entate la nivelul #niunii Europene de un set de

Scopul Directivei nr. A::7@7B@CE este acela de a prote0a sntatea oa enilor i deli,erate a --plantelor ediului 1ncon0urtor din perspectiva utili/rii odificate genetic5- precu i asigurarea

coeCistenei- la toate nivelurile- a produselor derivate din ,iote.nologii cu cele convenionale. Se pun de ase enea ,a/ele 1ntoc irii unui registru unic de eviden olecular. enion D Dintre prevederile acestei directive

a) o,ligativitatea etic.etrii &vi/i,il E' pentru orice ali ent sau fura0 care conine peste :-8F ingrediente provenite de la organis e odificate genetic autori/ate 1n #EG b) li itarea dreptului de depo/itare la ingrediente 3M4G c) o,ligativitatea pre/entrii- penru orice organis de ctre EB4" &European *etIorJ of 4M3 "a,oratories'G d) perfecionarea procedeelor de evaluare a i pactului produs de organismele modificate genetic asupra ediului 1ncon0urtor i asupra sntii oa enilorG o,ligativitatea pre/entrii pu,lice- oficialea --traseului5 tuturor culturilor i produselor de tip --3M45 &se utili/ea/ ter enul de trasa,ilitate pentru dese narea acestui dru '. ?n $o <nia- infor aia privitoare la riscurile organis elor odificate genetic este eCtre de srac- avanta0ele acestora sunt su,linate de specialiti 1n do eniul ,iote.nologiilor i de ctre unii politicieni- iar cea referitoare la --traseul5 culturilor i produselor transgenice se ine 1ntr+un secret general. $o <nia va continua ar oni/area legislaiei naionale cu cea a #niunii Europene- construirea cadrului instituional pentru i ple entarea acesteia- 1n vederea 1ntririi siste ului de inspecie i control al activitilor cu organis e odificate genetic. Astfel- tre,uie odificate genetic' precu i de/voltat capacitatea de control la frontier &a i porturiloreCporturilor i tran/itului organis elor organis elor odificate genetic. 6 crearea de la,oratoare pentru detecia- identificarea i cuantificarea odificat genetic nou- a --crii de identitate5 i a re/ultatelor controlului efectuat aCi u H ani pentru toate produsele neautori/ate 1n #E i care conin su, :-6F

!%R)DUC#R#A P# P A'& A P$A!%#$)R SUP#R )AR# %RA!S"#! C#

Pe parcursul celor 7: ani de la introducerea 1n cultur- pe scar larg- a plantelor transgenice- suprafaa cultivat la nivel ondial a crescut de la 7-9 sunt cultivate 1n S#A &69-9 &78-7 ilioane .a'- Bra/ilia &76 !ndia &>-A ilioane .a 1n anul 788> la 7;H-9 ai ari suprafee ilioane .a'ilioane de .a'- ur at de Argentina ilioane .a'- Canada &9 ilioane de .a'. ilioane .a 1n anul A::9 &figura 7'. Astfel- cele

ilioane .a' i C.ina &H-B

Fig. 1. Suprafaa mondial cultivat cu plante modificate genetic n perioada 1996 200!

Ponderea speciilor de plante plan

odificate genetic cultivate pe

ondial 1n anul A::9 este repre/entat 1n figura A.

Fig. 2. "ele mai importante specii de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial n anul 200!

?n ceea ce privete co erciali/area de plante superioare odificate genetic- la data de B septe ,rie A::;- #niunea European a apro,at pri ul produs capt unui oratoriu de aproape > ani. odificat genetic &poru ,ul 2 #ea ma$s ".'- pentru co erciali/are i se nare- pun<nd astfel ?n Europa- 1n anul A::9- nu rul rilor cultivatoare de plante odificate genetic a crescut de la AA la AH- inclu/<nd i Polonia- care a cultivat pentru pri a dat poru , odificat genetic. ?n acelai an odificat genetic &A::9'- 1n Spania suprafeele cultivate cu poru ,

au crescut p<n la 9:.::: de .a. Alte specii de plante + cartoful &Solanum tuberosum %.'- dovleacul &"ucurbita pepo ".'- papaKa &"arica papa$a ".'- garoafele &&iant'us ssp.' + s+au cultivat pe suprafee foarte ici.

A(A!%A-#$# U% $ .&R P$A!%#$)R *)D + CA%# "#!#% C/ P#RSP#C% (# 0! R)*1! A, PAR#R

PR) S C)!%RA
!n cele ce ur ea/a ne+a cita per is sa spicui si- totodata sa

din alocutiunile unor specialisti din agricultura &Mi.ai odificate genetic si in tara noastra odificate genetic per iteD

Du itru- Dragos (ru osu'la diferite conferinte@intruniri privind cultivarea plantelor #tili/area plantelor

- o fleCi,ilitate a te.nologiei de cultivare- co ,aterea eficient a ,uruienilor i a duntorilorasigur<nd fer ierilor un spor de producie de p<n la 6:F- uneori i ai ult- reducerea costului de producie- prin ur are creterea profitului &A9 iliarde L- pe plan ondial- 1n perioada 788>+A::6'. a0or asupra ediului Practicarea unei agriculturi ,a/ate pe utili/area plantelor odificate genetic are un i pact po/itiv &prevenirea polurii solului- a apelor freatice i de suprafaprotecia ,iodiversitii'- reduce poluarea produselor agricole prin di inuarea consu ului de pesticide convenionale &cu cca AA; ilioane Jg su,stan activ 1n perioada 788>+A::6'. Siste ul odern de agricultur Mno tillage &peste 86 odificate genetic ilioane .a 1n anul A::6' const 1n cultivarea terenului fr nici o lucrare a solului- utili/<nd 1ndeose,i plante tolerante la er,icide neselective. Dintre avanta0ele acestui siste la intrunirile respectiveD +protecia solului 1 potriva ero/iuniiG +conservarea apei 1n sol &prin ur are- per ite de/voltarea unei agriculturi dura,ile'+reducerea consu ului de co ,usti,il &cu p<n la B:F'+reducerea necesarului de for de necesar efecturii lucrrilor. 9 unc i a ti pului Mno tillage au fost a intite-

Plantele

odificate

genetic

contri,uie

la

di inuarea

feno enului de 1ncl/ire glo,al. *u ai 1n anul A::6 aceast te.nologie a per is reinerea 1n sol a cca 8 ilioane tone C3 A ilioane de &ec.ivalentul scoaterii din circulaie a cca ;

autoturis e- datorit reducerii e isiilor de ga/e de ser' prin reducerea consu ului de co ,usti,ili fosili ca ur are a di inurii nu rului de lucrri ale solului i a trata entelor cu insecticide i er,icide. De co ,usti,ili are actualitate este pro,le a reducerii consu ului de fosili i 1nlocuirea i treptat a acestora cu &,iodiesel ,ioetanol'.Cultivarea plantelor

,ioco ,usti,ili o

transgenice &soia- poru ,'- tolerante la er,icide neselective- ofer are perspectiv 1n acest do eniu. Directiva CE nr. H:@A::H de pro ovare a produciei i utili/rii ,ioco ,usti,ililor prevede ca- p<n 1n anul A:7:,ioco ,usti,ilii s repre/inte 6-96F din car,uranii utili/ai 1n transporturi. $o <nia- care dispune de un potenial agricol uria- ar putea profita de aceast oportunitate+ se articol din Niare.co .- transfor <nd entionea/a intr+un ilioanele de .ectare

necultivate- cotropite de ,uruieni- 1n surse valoroase de energie nepoluant i venituri i portante pentru cei care dein aceste terenuri. Dac- atunci c<nd tre,uia- nu s+au fcut de ersurile necesare la BruCelles pentru ca $o <nia s continue cultivarea soiei odificate genetic i dup aderarea la #E- 1n pre/ent se i pun eforturi sporite din partea autoritilor ro <ne pentru pro ovarea i susinerea intereselor rii noastre 1n forurile europene 1n ceea ce privete cultivarea plantelor genetic &soia- poru ,'. Pentru ca agricultura ro <neasc s fie co petitiv pe piaa european i internaional- se i pune finanarea- cu prioritate- a activitii de cercetare 1n do eniul ,iote.nologiei odificate

10

odern- a su,liniat Dragos (ru osu- presedintele (ederatiei Sindicale din !ndustria Ali entara &(S!A'. Autoritile i instituiile de cercetare tre,uie s se i plice ai ult 1n infor area corect i pe scar larg a pu,licului oderne i produselor o,inute prin ,iote.nologie. privind riscurile i ,eneficiile aplicrii acestor te.nologii utili/rii Ali entele i fura0ele

odificate genetic sunt supuse unei evaluri

tiinifice eCigente de ctre instituiile a,ilitate &(DA- EPA i #SDA 1n S#A- E(SA 1n #E etc' pentru a preveni orice risc pentru sntatea oa enilor i ani alelor sau pentru introducerii pe pia a acestor produse. Prin ur are- nu rspunsul la 1ngri0orrile de ,iosecuritate. (A3oratoriul- ci evaluarea tiinific este anifestate de activitii anti+3M4 vi/avi 3MS3CDE i alte organi/aii odificate ediu- asociat

internaionale consider produsele o,inute din plantele genetic la fel de sigure ca i cele convenionale.

Dragos (ru osu si+a inc.eiat alocutiunea cu o co paraieD 1n S#A &cel din varieti ai are productor ondial de poru , i de soia'66F din producia de poru , i 8:F din cea de soia este o,inut odificate genetic. (er ierii a ericani 1i transport producia de pe teren la silo/ cu ca ioane de A6 t- iar ranii ro <ni cu crua5. )ede dar ca la peste 76 ani de la aparitia lor- organis ele ai odificate genetic provoaca- in continuare- discutii aprinsede saracie la nivel ondial.

ales pe fondul cresterii pretului produselor ali entare si a nivelului Parerile specialistilor in agricultura si ale oa enilor de stiinta sunt inca i partite- intre cei care sustin ca aceasta ar fi o solutie pentru re/olvarea unor situatii precu pun in pericol sanatatea oa enilor. Potrivit lui Dragos (ru osu- plantele acestea nu se cultivaD O$o ania- in odificate genetic sunt folosite si in $o ania si in restul #niunii Europene- desi o entul de fata- utili/ea/a in 11 foa etea din unele /one din Africa sau Asia si cei care spun ca acest tip de plante

.rana ani alelor produse conditiile astea- i porta

odificate genetic- pentru ca i porta. !n .rana cu produse odificate genetic si

nu produce . Este un lucru pe care il face toata #niunea EuropeanaO- a preci/at Dragos (ru osu- pentru Niare.co . Potrivit spuselor sale- din punct de vedere al producatoriloreCista un avanta0 real- productia fiind ult ai are decat in ca/ul culturilor clasice. O$o ania ar putea sa produca soia si poru ,. Se poate du,la productia la .ectar. Desfacerea ar fi aceeasi ca si pana acu si- o,tinandu+se ai ult s+ar putea si eCportaodificat geneticO- a adaugat inistri ai Agriculturii- a autori/area cultivarii eventual. S+ar putea de/volta si sectorul de .rana al ani alelorpentru ca- oricu - consu a presedintele (S!A. Mi.ail Du itru- unul dintre fostii declarat ca este OprudentO fata de organis elor

odificate genetic &3M4'- preci/and ca avi/arile

favora,ile se vor e ite doar pe ,a/a unor Oevaluari stiintifice solideO si a de onstrarii unor avanta0e econo ice certe. !n ,a/a unei evaluari stiintifice solide si ,ine funda entatee ise de E(SA- care de onstrea/a lipsa riscului pentru sanatatea u ana- ani ala si ediu si daca- in ur a unor anali/e inisterul econo ice- se de onstrea/a eCistenta unui avanta0 econo ic i portant pentru agricultura si econo ia ro aneascava avi/a favora,il un dosar de autori/are a cultivarii unui 3M4. !nsa- deci/ia se sta,ileste consensual- la nivelul guvernului $o aniei. Ministerul este doar una dintre autoritatile avi/atoare intr+un astfel de dosarO- a declarat Mi.ail Du itru pentru MediafaC. $eferindu+se la faptul ca ase enea deci/ii provoaca- de o,icei- Oe otiiO in pu,lic- Du itru a spus ca nu eCista o Ofunda entare stiintificaO a acestor Oingri0orariO- dar ca nu voi incura0a culturile cu organis e odificat genetic- fostul odificate genetic5. !n ce priveste ca/ul particular al A flora- soi de cartof inistrul a afir at ca acesta a fost ulte autori/at de catre Ovec.eaO Co isie Europeana Odupa

e/itari si intar/ieriO si a anticipat un interes sca/ut al fer ierilor 12

ro ani fata de cultivarea A flora- avand in vedere ca soiul este destinat eCclusiv productiei industriale de a idonG B7-6 F dintre ro ani vor ca autoritatile de la Bucuresti sa inter/ica 3rganis ele Modificate 4enetic &3M4'- in ti p ce trei sferturi dintre acestia nu doresc sa consu e astfel de produse- releva un sonda0 de opinie reali/at de !MAS- la co anda Centrului de !nfor are pentru 3rganis ele Modificate 4enetic+!nf3M4. Cultivarea plantelor odificate genetic- c.iar si pe suprafete + cadru didactic la o ici- in opinia profesorului Aurel MaCi

#niversitate de Stiinte Agricole si Medicina )eterinara- specialist in ecologie si prote0area diversitatii- ar putea duce la conta inareain cativa ani- a culturilor conventionale. De cealalata parte- (ederatia *ationala a Producatorilor Agricoli din $o ania considera ca argu entele asociatiilor Oanti3M4O din punct de vedere stiintific si te.nic sunt lipsite de rigoare. Co isia Europeana &CE' a apro,at i portul si procesarea a trei variante de poru , odificat genetic- dar si a uneia de ,u ,ac- atat pentru producerea de ali ente- cat si pentru .rana ani alelor- a infor at la vre ea respectiva Associated Press. Totusi-CE nu a apro,at insa si cultivarea soiurilor de poru , in spatiul european. Cele trei variante de poru , odificat genetic 2 PM!$>:;C4AA7Q- PBt77CM!$>:;Q si PBt77CM!$>:;C4AA7Q 2 sunt cultivate de co pania elvetiana SKngenta- iar cea de ,u ,accare are codul PAB7+A;+AH>@H::>+A7:+AHQ- este produsa de co pania nord+a ericana DoI AgroSciencesGele au pri it avi/ul favora,il al Autoritatii Europene pentru Siguranta Ali entara &AESA' in A:7:- care a considerat ca indeplinesc nor ele de securitate solicitate.

13

2 2$ )2RA+ #
7+ Dr. !ng. Dinuta A.-Suport de curs + MBiosecuritate si siguranta ali entara5- A:77G A+ Teodorescu !rina si cola,. + Ecologie si Protectia Mediului.Ed. Constelatii- A::;G H+ Directiva nr. 7B@A::7@CE a Parla entului European i a Consiliului privind dise inarea deli,erat 1n ;+ $evista Eco aga/in. ediu a organis elor odificate genetic- Monitorul 3ficial- Partea ! nr. 7:> din A::7G

14