BALABAN CARMEN-MADALINA ANUL I, DREPT GRUPA I

Noiunea de constituie. Ori inea !i caracteristici"e cutu#ei constituiona"e.

Dre$tu" constitutiona" este ra#ura dre$tu"ui $u%"ic &or#ata din nor#e"e 'uridice care cons&intec $rinci$ii"e &unda#enta"e, esentia"e a"e re i#u"ui socia"-$o"itic a" unei tari, re "e#entea(a re"atii"e socia"e &unda#enta"e care se sta%i"esc )n $rocesu" instaurarii, #entinerii si e*ercitarii stata"e a $uterii, de&inesc si arantea(a dre$turi"e si "i%ertati"e &unda#enta"e a"e cetateni"or $entru a-i $rote'a )#$otri+a tendinte"or de a%u( a"e $uterii. La #odu" ce" #ai enera", Dre$tu" constitutiona" $oate &i de&init ca dre$tu" &unda#enta" ce re "e#entea(a $uteri"e statu"ui. Traditia constitutiona"a este insa cu #u"t #ai +ec,e decat constitutia scrisa. -iecare stat a a+ut o constitutie in sens #ateria",un ansa#%"u de cutu#e constitutiona"e care sta%i"eau, $rinter a"te"e,#odu" de e*ercitare a" $uterii. Aristote" a intoc#it i#$reuna cu disci$o"ii sai o co"ectie de constitutii a"e $o"isuri"or recesti si a"e unor state %ar%are , de &a$t un set de traditii $ri+ind ti$u" de u+ernare a" &or#atiuni"or $o"itice res$ecti+e. Preci(ari"e &acute in "e atura cu traditia cutu#iara constitutiona"a si ra$orturi"e ei cu nor#e"e constitutiona"e cu$rinse intr-un docu#ent,se circu#scriu $ro%"e#aticii

conce$tu"ui de re i# constitutiona". Acest conce$t $oate &i de&init $rintr-o du%"a $ers$ecti+a. una #ateria"a si o $ers$ecti+e &or#a"a. Din $unct de +edere #ateria", re i#u" constitutiona" e*$ri#a ansa#%"u" de re u"i care re "e#entea(a or ani(area si conducerea unui stat intr-o anu#ita eta$a de de(+o"tare a sa. Din $unct de +edere &or#a",re i#u" constitutiona" e*$ri#a e*teriori(area sau o%iecti+area ansa#%"u"ui de re u"i care re "e#entea(a or ani(area si conducerea unui stat intr-un docu#ent $o"itico-'uridic/constitutie0. Re i#u" constitutiona" in sens &or#a" cores$unde state"or #oderne care sunt u+ernate $e %a(a constitutii"or scrise. Ceea ce con&era su%stanta re i#u"ui constitutiona" sunt re u"i"e de or ani(are si conducere a"e statu"ui,indi&&erent care ar &i &or#a "or. cutu#iara sau scrisa.Este interesant de $reci(at ca re i#u" constitutiona" este #ai #u"t sau #ai $utin a#$"u,in &unctie de rea"itati"e si conditii"e socia"-istorice "a care i" ra$orta#, de co#$"e*itatea +ietii $o"itice a statu"ui res$ecti+. -iecare stat #odern are in #od necesar o Constitutie deoarece intr-un stat de dre$t, u+ernantii nu e*ercita $uterea decat in +irtutea unor $rero ati+e sta%i"ite intr-un act $rin care sunt in+estiti cu anu#ite atri%utii,iar o ase#enea in+estire se &ace $rin inter#ediu" constitutiei.Intr-un stat se "e i&erea(a, se ad#inistrea(a si se 'udeca $otri+it constitutiei. Constitutia este sursa siste#u"ui $o"itic,$recu# si a cadru"ui sau siste#u"ui 'uridic nationa" / a dre$tu"ui $o(iti+0.Constitutia este $"asata in &runtea ierar,iei acte"or $o"itice si nor#ati+e,carora ea "e con&era "e iti#itatea $o"itica si,res$ecti+,'uridica", in #asura in care acestea sunt con&or#e cu nor#e"e si $rinci$ii"e $e care ea "e consacra. 1n istoria o#enirii, )nce$2nd cu seco"u" a" 34III-"ea, s-a i#$us CON5TITU6IA ca "e e &unda#enta"a a unui stat. Constitutia re&"ecta, )n $ri#u" r2nd, noua conce$tie des$re u+ernare care a dus "a $ra%usirea a%so"utis#u"ui #onar,ic, conce$tie $otri+it careia su+eranitatea a$artine natiunii, iar re$re(entantii acesteia o $ot e*ercita nu#ai )n con&or#itate cu un siste# strict de re u"i, si )n s$ecia" cu res$ectarea "i%ertatii indi+idua"e. 1n seco"u" a" 34III conce$tu" de 7Constitutie7 a &ost )nte"es )ntr-o +i(iune "ar a, ce e*cede acce$tiunea 'uridica si anu#e, ca o rea"itate $o"itica si stata"a ce se identi&ica cu societatea res$ecti+a. Aceasta $entru ca, )n constitutie sunt consacrate, ca #ani&estare su$re#a a +ointei nationa"e, $rinci$ii"e &unda#enta"e a"e )ntre ii +ieti econo#ice, $o"itice, socia"e si 'uridice, $rinci$ii deri+ate din +a"ori"e &unda#enta"e $e care statu" tre%uie sa "e a$ere si sa "e $ro#o+e(e. Iata de ce, ado$tarea constitutiei a de+enit un i#$ortant e+eni#ent $o"itic, socia" si 'uridic )n +iata state"or #oderne. Re(u"ta ca, notiunea de Constitutie se re&era "a un &eno#en co#$"e*, cu &atete &i"o(o&ice, socio"o ice, $o"itice si 'uridice, &eno#en care a &ost denu#it constitutiona"is#. Cu+2ntu" 7constitutie7 $ro+ine din "i#%a "atina, at2t de "a su%stanti+u" constitutio, c2t si de "a +er%u" constituo,ere, care au #ai #u"te se#ni&icatii, )n s$eta )nse#n2nd 7a or2ndui7, 7a ase(a cu te#ei7. 1n antic,itatea ro#ana, constitutio, su% as$ect te,nico'uridic dese#na &ie o "e e /constitutii"e i#$eria"e0, &ie un co#$"e* de "e i care re "e#entau di&erite do#enii de or ani(are si acti+itate a statu"ui, denu#ite si "e i &unda#enta"e. Cu ti#$u", )nce$e sa &ie $re&erata e*$resia 7constitutie7 $entru a dese#na "e i"e de or ani(are a statu"ui, ca "e i &unda#enta"e, a$ar2nd "a un #o#ent dat, ideea unei

sin ure "e i &unda#enta"e. Aceasta idee se desa+2rseste )n seco"u" a" 34III-"ea /seco"u" "u#ini"or0, c2nd "u$ta )#$otri+a a%so"utis#u"ui #onar,ic &ace necesara ado$tarea unei Carte &unda#enta"e care sa &i*e(e dre$turi"e cetateni"or si 7re u"i"e 'ocu"ui7 re&eritoare "a $utere. Aceasta +a &i Constitutia, care de&inind re u"i"e &unda#enta"e de &unctionare a statu"ui si arant2nd dre$turi"e &unda#enta"e a"e cetateni"or, a$are ca o 7%ariera7 )n ca"ea ar%itrariu"ui $uterii. Intotdeauna o constitutie +a a+ea o )ncarcatura $o"itica dictata de $re(enta si ec,i"i%ru" unor &orte $o"itice, $recu# si de &"uctuatia ra$orturi"or dintre e"e. -ORMELE CON5TITUTIEI. Constitutii"e cu$rind re "e#entari care se $ot $re(enta su% doua &or#e ce nu se e*c"ud reci$roc, si anu#e. - nor#e cutu#iare, a"catuind )#$reuna o constitutie cutu#iara8 - nor#e codi&icate )ntr-un docu#ent o&icia" si so"e#n, &or#2nd constitutia scrisa. A. Constitutia cutumiara. Este constitutia nescrisa care se i#$une $rin u(ante, o%iceiuri, $recedente cu $ri+ire "a constituirea, co#$etenta si &unctionarea or ane"or $uterii, inc"usi+ su% as$ectu" ra$orturi"or dintre aceste or ane, $recu# si dintre e"e si cetateni. 1n "iteratura de s$ecia"itate e*ista un curent &or#a"ist e*c"usi+ist care nea a at2t 7cutu#a constitutiona"a7 c2t si 7constitutia cutu#iara7.Rea"itatea istorica i#$une )nsa un a"t ade+ar. P2na )n sec.34III, c2nd s-a crista"i(at conce$tu" de constitutie si s-a i#$us e"a%orarea ei )n &or#a scrisa, or ani(area $o"itica a di&erite"or state s-a rea"i(at #ai #u"t $rin cutu#e. Este ade+arat ca acu# #ode"u" constitutiei cutu#iare a$artine unei $erioade a$use, dar nor#a constitutiona"a cutu#iara continua sa coe*iste cu cea scrisa, )nde$"inind o &unctie co#$"eti+a. Cu a"te cu+inte, re"atia dintre dre$tu" scris si dre$tu" cutu#iar nu este una de o$onenta, ci de co#$"etare. Ce" #ai %un e*e#$"u, )n acest sens, )" constituie dre$tu" constitutiona" cutu#iar en "e(. Pentru a &i )n $re(enta unei nor#e constitutiona"e cutu#iare, tre%uie )nde$"inite c2te+a conditii. a0 re$etarea constanta, ceea ce )nsea#na #u"ti$"icarea identica a ace"orasi atitudini, a+2nd ace"asi sens, c2nd sunt )ntrunite ace"easi conditii /repetitio08 %0 durata8 re$etarea ace"eeasi atitudini tre%uie sa se )ntinda $e o $erioada de ti#$ re"ati+ )nde"un ata. E*. $entru &or#area re i#u"ui $ar"a#entar en "e( a tre%uit sa treaca un seco" si 'u#atare. c0 c"aritatea8 aceasta i#$une ca atitudini"e, &a$te"e sa nu &ie susce$ti%i"e de #ai #u"te inter$retari sau de ec,i+ocuri8 d0 consensu"8 din $unct de +edere su%iecti+, atitudinea res$ecti+a tre%uie sa &ie $erce$uta ca "e a"a, con&or#a cu o nor#a 'uridica, at)t de catre autoritati, c)t si de catre cor$u" socia" /opinio necessitatis0. Constitutia cutu#iara este o constitutie &"e*i%i"a, )n continua #iscare de ada$tare "a cerinte"e +ietii socia"e, dar, uneori, si reu de deter#inat si de aceea inco#oda. 1n &a$t, este reu de $astrat, $erioade )nde"un ate, sensu" ori inar a" cutu#ei si este reu, de ase#enea, de sta%i"it c2nd anu#e o cutu#a a ca(ut )n desuetudine sau c2nd s-a &or#at o noua cutu#a.

1n "e atura cu normele constitutionale cutumiare, e*ista doua re u"i cu +a"oare de $rinci$ii. 90 Cutu#a nu $oate #odi&ica sau a%ro a o nor#a constitutiona"a scrisa, $entru ca daca a# ad#ite o ase#enea situatie a# a'un e "a un re(u"tat a%surd. re u"a constitutiona"a cutu#iara se $oate &or#a $rin +io"area re$etata a constitutiei scrise8 :0 Cutu#a co#$"etea(a constitutia scrisa si s$ri'ina inter$retarea acesteia, cu conditia ca ro"u" co#$"eti+ si inter$retati+ sa se #ani&este "a #odu" e*i ent si consec+ent /a"t#interi s-ar a'un e "a denaturarea constitutiei scrise0. B. Constitutia scrisa. Aceasta este &or#a #oderna de constitutie si )si $ro$une sa su%stituie unor &a$te dis$arate, uneori &ara o coerenta e+identa, o ordine 'uridica c"ara, siste#atica, rationa"a si, dec"arat, +o"untara. Ori ini"e notiunii #oderne de constitutie, ce se#ni&ica o #ani&estare de +ointa su% &or#a de act scris, o&icia", siste#atic, so"e#n, re"ati+ ri id, c"ar si $recis, ado$tat de re u"a, cu res$ectarea unui ritua" "e is"ati+ distinct, se a&"a )n #iscarea constitutiona"ista a$aruta )n -ranta seco"u"ui 34III, cu toate ca $ri#a constitutie scrisa a &ost Constitutia statu"ui 4ir inia din 9;;<. 1n conte*tu" starii de s$irit a Re+o"utiei &rance(e a a$arut e+identa necesitatea )n"ocuirii cutu#e"or +a i si incerte, eneratoare de a%u(, $rin constitutia scrisa, +a(uta ca instru#ent e&icient de $rotectie )n &ata $uterii, dar si ca un i#$ortant #i'"oc de educatie #ora"a si $o"itica, $rin inter#ediu" caruia indi+idu" este ridicat "a ran u" de cetatean. Constitutii"e =nescrise> re&"ecta traditii %o ate si o e*$erienta dintre ce"e #ai nota%i"e, )n s$ecia" de ordin $ar"a#entar si a or ane"or 'ustitiei, dar e"e nu $ot sa su$"ineasca e*istenta unui cor$ de re u"i $recise, reunite )ntr-un si ur docu#ent siste#atic si inte rator, de natura sa o&ere $re(entarea structurii $o"itice a tarii )n ansa#%"u" sau, a dre$turi"or cetatenesti, a #oda"itati"or si $ractici"or $rin care se )n&a$tuiesc ra$oturi"e dintre $uteri"e statu"ui. 1n conc"u(ie. - constitutia cutu#iara are o &"e*i%i"itate care )i $er#ite continua ada$tare "a rea"itate, )nsa, uneori, este reu de deter#inat, ceea ce &aci"itea(a a%u(u"8 - constitutia scrisa are incontesta%i"u" a+anta' a" $reci(iei si coerentei, si este #ai e&icace dec2t cea cutu#iara daca res$ecta doua conditii esentia"e. de a e*$ri#a cu ade+arat +ointa su$re#a a natiunii si de a &i $erce$uta ca atare8 de a ur#a dina#ica socia"a. 1n ca( contrar, constitutia scrisa de+ine o &ictiune sau un anacronis#. 5UPREMATIA CON5TITUTIEI. Princi$iu" su$re#atiei constitutiei este una dintre cuceriri"e ce"e #ai i#$ortante a"e dre$tu"ui constituiona" #odern. 1n +irtutea $o(itiei sa"e din +2r&u" $ira#idei acte"or 'uridice ,Constitutia e*ercita o in&"uenta ,otar2toare asu$ra e"a%orarii si &unda#entarii )ntre u"ui siste# "e is"ati+. Constitutia re+i(uita consacra e*$res $rinci$iu" su$re#atiei )n art. 9 a"in. ?, ener2nd )n acest &e" su$ra"e a"itatea constitutiona"a, ast&e" )nc2t "e ea e*$ri#a +ointa enera"a nu#ai cu res$ectarea nor#ei constitutiona"e.1n sens "ar si constitutia este o "e e, dar nu o "e e oarecare.

A"e )nd dre$t criterii. obiectul de reglementare, procedura de adoptare, modificare sau abrogare, $recu# si forta juridica, +o# c"asi&ica "e i"e )n trei cate orii. 9. "e i constitutiona"e, :. "e i or anice8 @. "e i ordinare. Preci(a# ca, aceasta c"asi&icare este $ro$rie siste#u"ui de dre$t ro#ano- er#an, caracteristic Euro$ei continenta"e. 1n siste#u" de dre$t an "o-sa*on, "e i"e au aceeasi &orta 'uridica, c,iar daca sunt de i#$ortanta di&erita. 1)Legile constitutionale. a0 Din $unct de +edere a" o%iectu"ui de re "e#entare, "e i"e constitutiona"e se re&era "a instituirea, or ani(area si e*ercitarea $uterii. A"t&e" s$us, e"e cu$rind re u"i"e $ri+ind u+ernarea /deter#inarea autoritati"or )n+estite cu $uterea $u%"ica si a #odu"ui "or de dese#nare sau constituire, re$arti(area si, i#$"icit, de"i#itarea co#$etente"or )ntre aceste autoritati, sta%i"irea &or#e"or si #ecanis#e"or de ado$tare a deci(ii"or0. 5u% acest as$ect, constitutia nu &i*ea(a doar cadru" si $rocedura i#$use u+ernanti"or, ci deter#ina si 7%re+iaru"7 $ro%"e#e"or care &ac o%iectu" u+ernarii, adica s$eci&ica 7#ateria7 u+ernarii. Pentru a "i#ita $uterea u+ernanti"or, constitutia sau "e ea constitutiona"a cons&iinteste, i#$"icit sau e*$"icit, $rinci$ii"e +ietii socia"e din tara res$ecti+a si cu$rinde re "e#entarea, de $rinci$iu sau deta"iata, a dre$turi"or, "i%ertati"or si )ndatoriri"or &unda#enta"e a"e cetateni"or. Toate acestea re$re(inta e*$resia cu"turii, a siste#u"ui de +a"ori, )n u"ti#a instanta, $e care se s$ri'ina siste#u" $o"itic si 'uridic a" statu"ui res$ecti+. Ce"e"a"te "e i, c,iar daca re "e#entea(a ase#enea as$ecte, deta"ia(a doar $rescri$tii"e constitutiona"e si se su%ordonea(a cu totu" acestora. %0 Din $unct de +edere &or#a", "e ea constitution"a este su$usa, de re u"a, a"tor ri ori de ado$tare sau #odi&icare dec2t "e i"e ordinare. Ea ur#ea(a o $rocedura s$ecia"a $ro$rie. Acesta este criteriu" distincti+ ce" #ai usor de sesi(at. c0 Din $unct de +edere a" &ortei 'uridice, "e ea constitutiona"a este su$erioara tuturor ce"or"a"te "e i, ceea ce atra e stricta a"iniere a )ntre u"ui edi&iciu nor#ati+ "a ceea ce sta%i"este "e ea constitutiona"a. 2)Legile organice Acestea sunt o cate orie inter#ediara )ntre "e i"e constitutiona"e si ce"e ordinare. De re u"a, e"e au ca o%iect de re "e#entare do#enii"e e*$res $re+a(ute de Constitutie /de e*. siste#u" e"ectora", or ani(area 'ustitiei, or ani(area ad#inistratiei $u%"ice0. Te*tu" Constitutiei $reci(ea(a ti$uri"e de "e i $e care "e $oate ado$ta Par"a#entu" Ro#2niei )n art. ;:. 5unt enu#erate #ai #u"te re"atii socia"e a caror re "e#entare tre%uie &acuta $rin "e e or anica. Acesta nu e$ui(ea(a )nsa do#eniu" re(er+at "e ii or anice. Printr-o inter$retare siste#atica a artico"e"or Constitutiei se $ot identi&ica si alte domenii )n care "e ea or anica este cea care tre%uie sa inter+ina. Pentru identi&icarea acestora Constitutia uti"i(ea(a doua $rocedee . 1. ce" direct, de nominalizare n alt text dec2t ce" a" art. ;: a re"atii"or socia"e a caror re "e#entare se rea"i(ea(a $rin "e e or anica, de e* art. ? a"in. 9 re"ati+ "a cetatenie 8

2. interpretare sistematica a mai multor dispozitii constitutionale A art. BB a"in. 9 re"ati+ "a dre$tu" de $ro$rietate ra$ortat "a art. ;: a"in @ "it. C, re i#u" 'uridic a" $ro$rietatii si #ostenirii. Prin )nsu#area acestor $rocedee Constitutia sta%i"este un do#eniu re(er+at "e ii or anice destu" de +ast c,iar daca "i#itat doar "a #aterii"e e*$res enu#erate )n art. ;: a"in. @, $recu# si "a a"te artic"o"e )n care se $re+ede e*$res ca do#eniu" res$ecti+ este re "e#entat $rin "e e or anica. Procedura "or de ado$tare di&era de cea a "e i"or ordinare, &iind #ai $retentioasa, &ara a se situa, )nsa, "a ni+e"u" de e*i enta a" $rocedurii de ado$tare a "e i"or constitutiona"e. Le ea or anica are o &orta 'uridica in&erioara constitutiei, dar su$erioara "e ii ordinare. 3)Legile ordinare 5unt toate ce"e"a"te "e i ado$tate de $uterea "e iuitoare, )n %a(a $rero ati+e"or sa"e de"i%erati+e o%isnuite. Ana"i(2nd ce"e de #ai )nainte re(u"ta ur#atoare"e. a0 criteriu" #ateria" /continutu" re "e#entarii0 se re$ercutea(a asu$ra $rocedurii de ado$tare a "e i"or, adica asu$ra criteriu"ui &or#a". Re"atii"e socia"e considerate i#$ortante de adunarea constituanta tre%uie re "e#entate "a ni+e" $ri#ar $rintr-o $rocedura s$ecia"a, #ai di&ici"a dec2t cea uti"i(ata $entru re "e#entarea $ri#ara a re"atii"or socia"a a$reciate de aceeasi adunare constituanta dre$t #ai $utin i#$ortante $entru societatea constituita )n stat. %0 criteriu" c"asi&icarii este )n consecinta unu" e*c"usi+ su%iecti+, care de$inde de +ointa adunarii constituante "a un #o#ent dat si care $oate &i sc,i#%at de $uterea constituanta deri+ata. Re&eritor "a &orta 'uridica a acte"or nor#ati+e )n Ro#2nia /Constitutie, "e i or anice, "e i ordinare, ordonante a"e u+ernu"ui, ,otar2ri a"e u+ernu"ui, acte a"e ad#inistratiei $u%"ice centra"e si "oca"e0, &ace# ur#atoarea o%ser+atie. pe masura ce scade sfera destinatarilor, scade proportional si forta juridica. At2t "iteratura de s$ecia"itate c2t si o$inia $u%"ica $erce$ su$re#atia constitutiei ca o a*io#a sacra si intan i%i"a. 5u$re#atia constitutiei )nsea#na ca aceasta se a&"a )n +2r&u" $ira#idei acte"or nor#ati+e, $o(itie detinuta, din ur#atoare"e considerente. - "e iti#ea(a $uterea8 - con&era autoritate u+ernanti"or si &i*ea(a cadru" )n care acestia o $ot e*ercita 8 - deter#ina &unctii"e si atri%utii"e ce re+in autoritati"or $u%"ice8 - diri'ea(a, "a #odu" esentia", ra$orturi"e dintre autoritati"e $u%"ice, $recu# si dintre acestea si cetateni, consacr2nd dre$turi"e si )ndatoriri"e &unda#enta"e8 - indica sensu", sco$u" acti+itatii stata"e, adica +a"ori"e socia"e /ideo"o ice, $o"itice, econo#ice0 $e care statu" se )nte#eia(a si $e care "e ser+este8 - re$re(inta &unda#entu" si arantia esentia"a a ordinii de dre$t8 - este, )n u"ti#a instanta, re$eru" decisi+ $entru a$recierea +a"iditatii tuturor acte"or si &a$te"or 'uridice. ELABORAREA 5I ADOPTAREA CON5TITUTIEI. 1n "e atura cu e"a%orarea si ado$tarea constitutiei $ri#a $ro%"e#a care se $une este de a sti cine este $uterea constituanta sau )n a"ti ter#eni, de a sta%i"i care este

or anu" )ndrituit sa e"a%ore(e si sa ado$te constitutia . Practica state"or de#onstrea(a ca aceasta $utere se $oate $re(enta )n doua #oduri. Putere constituanta ori inara si $utere constituanta instituita sau deri+ata. A. Puterea constituanta ori inara Puterea constituanta ori inara este o $utere $ri#ara, care crea(a o noua ordine de dre$t, ca e*$resie a unei noi conce$tii &i"oso&ice si $o"itice. Ea este &or#a de #ani&estare a $uterii constituante atunci. c)nd a$are un stat nou c)nd se $roduce o re+o"utie care )n"atura siste#u" e*istent $entru a-" )n"ocui cu a"tu" nou. Constituirea si #ani&estarea unei ase#enea $uteri i#$"ica re(o"+area a doua $ro%"e#e de o co#$"e*itate $ractica deose%ita. $ri#a - deter#inarea titu"aru"ui $uterii constituante ori inare, si a doua - "e iti#itatea o$erei sa"e constitutiona"e. I. 1n "e atura cu $ri#a $ro%"e#a, doctrina a$recia(a ca titu"aru" $uterii constituante ori inare este conducerea ru$u"ui care a creat statu" sau care a )n&a$tuit re+o"utia , a+)nd ca o%iecti+ , $rintre a"te"e , instituirea unei noi ordini $o"itico-'uridice. II. Le iti#itatea o$erei constitutiona"e, adica atitudinea cor$u"ui socia" de a recunoaste si acce$ta constitutia e"a%orata de cei ce si-au asu#at $uterea constituanta ori inara, este deter#inata de )nsusi &a$tu" istoric sa+)rsit. Cu a"te cu+inte, )n aceasta situatie, se trans&or#a un &a$t istoric )ntr-o noua ordine de dre$t. B. Puterea constitutanta instituita sau derivata Este acea $utere constituanta a carei or ani(are si &unctionare sunt sta%i"ite $rintro constitutie $ree*istenta. O ast&e" de $utere nu +a a+ea $osi%i"itatea de a ado$ta o noua constitutie, ci nu#ai de a o re+i(ui $e cea e*istenta. Ea este deci o $utere conditionata $rin re u"i constitutiona"e $resta%i"ite, at2t cu $ri+ire "a or ani(area si &unctionarea ei, c2t si cu $ri+ire "a $rero ati+e. Ana"i(a e"a%orarii si ado$tarii constitutiei se a*ea(a $e trei e"e#ente $rinci$a"e. a0 cine are initiativa e"a%orarii constitutiei D %0 cine este $uterea constituanta, autoritatea competenta sa o elaboreze si sa o adopte ? c0 care modul de adoptare D -o"osind aceste e"e#ente dre$t criterii de c"asi&icare, +o# identi&ica trei $rocedee de e"a%orare si ado$tare a constitutiei. 90 Procedeu" #onocratic8 :0 Procedeu" de#ocratic8 @0 Procedee"e #i*te. Procedeul monocratic conduce "a asa-nu#ita constitutie acordata sau Carta concedata. Aceasta este o constitutie acordata de #onar,, ca sta$2n a%so"ut, su$usi"or sai. 1n acest ca( initiati+a si $uterea constituanta a$artin re e"ui. Doctrina a$recia(a ca acesta este ce" #ai rudi#entar $rocedeu de ado$tare a constitutiei si ca a$artine istoriei. E*. Constitutia &rance(a acordata de Ludo+ic a" 34III-"ea, )n 9E9B. Procedeul democratic conduce "a asa-nu#ita constitutie con+entie. 1n acest ca(, initiati+a a$artine &orte"or $o"itice care )ntruc,i$ea(a, "a #o#entu" res$ecti+, ideea de

dre$t si de 'ustitie si este o$era unei adunari re$re(entati+e s$ecia" constituite, denu#ita con+entie sau adunare constituanta. Denu#irea 7con+entie7 e*$ri#a acordu" inter+enit )ntre #e#%rii societatii, $entru a-si dese#na re$re(entantii care sa e"a%ore(e si sa ado$te constitutia. 1n acest ca(, a+e# de-a &ace cu o adunare re$re(entati+a suprema, )ntruc2t ea sta%i"este co#$etente"e $uteri"or statu"ui, inc"usi+ a"e $ar"a#entu"ui. Constitutia con+entie este o in+entie a#ericana. 1nce$2nd cu $ri#a constitutie scrisa din 9;;< /Constitutia statu"ui 4ir inia0, constitutii"e state"or &ederate a#ericane, $recu# si Constitutia 5tate"or Unite a"e A#ericii au &ost o$ere"e con+entii"or. Constitutia-con+entie a cunoscut $er&ectionari succesi+e, de "a a$aritia ei si $2na )n $re(ent. Ast&e", o%ser+2ndu-se "a un #o#ent dat ca daca Adunarea constituanta $oate ,otar) su+eran, ea $oate intra )n de(acord cu cei care au a"es-o, s-a adus corecti+u" re&erendu#u"ui. Aceasta )nsea#na ca, du$a ado$tarea ei de catre con+entie, cu #a'oritate ca"i&icata, constitutia este su$usa rati&icarii $o$u"are. De re u"a, constitutia intra )n +i oare $e data re&erendu#u"ui, e+ident daca re(u"tatu" acestuia este &a+ora%i", &ara a #ai &i necesara $ro#u" area de catre se&u" statu"ui. E*e#$"u de ast&e" de constitutie. Constitutia ro#2na din 9FF9, re+i(uita )n :GG@. In ceea ce $ri+este procedeele mixte se distin doua cate orii. 90 co#%inatia #onocratie - de#ocratia directa8 :0 co#%inatia #onocratie - de#ocratie re$re(entati+a. 90 1n $ri#u" ca( se o%tin asa-nu#ite"e constitutii 5tatut sau $"e%iscitare. Initiati+a acestor constitutii a$artine #onar,u"ui, $uterea constituanta, de ase#enea, )nsa cu a#enda#entu" acce$tarii de catre $o$or $rin $"e%iscit. Puterea #onar,u"ui se #ani&esta si $rin &a$tu" ca intrarea )n +i oare se &ace $rin sanctiune re a"a. E*ista doua di&erente esentia"e )ntre re&erendu# si $"e%iscit, desi, )n #aterie ado$tarii constitutiei, a#%e"e re$re(inta o #oda"itate de consu"tare a cetateni"or. 1n cadru" $"e%iscitu"ui )nsa, s$re deose%ire de re&erendu#, nu se $oate +or%i de o +ointa a rea"a a )ntre ii natiunii, deoarece $e de o $arte $o$oru", este re$re(entat $rintr-un cor$ e"ectora" restr2ns, iar $e de a"ta $arte acest cor$ e"ectora" este contro"at de #onar,, &iind $ractic $us )n situatia de a acce$ta +ointa acestuia. E*e#$"u . Constitutia dictaturii re a"e din Ro#2nia, su$usa $"e%iscitu"ui din :B &e%ruarie 9F@E. :0 Co#%inatia #onocratie - de#ocratie re$re(entati+a a $rodus asa-nu#ite"e constitutii $act. Constitutia $act este re(u"tatu" unui acord dintre re e si $ar"a#ent, considerat ca re$re(entant a" $o$oru"ui. De re u"a, c"au(e"e acestui $act, care e*$ri#a o di#inuare a $uterii re a"e )n &a+oarea $ar"a#entu"ui, au &ost i#$use #onar,u"ui du$a anu#ite #iscari re+endicati+e sau cu oca(ia ocu$arii unui tron +acant. E*e#$"e . Constitutia -rantei din 9E@G, c2nd Louis P,i""i$$e dHOr"eans este c,e#at $e tronu" +acant, iar acesta acce$ta C,arta $ro$usa de Par"a#ent 8 Constitutia Ro#2niei din 9E<<. MODI-ICAREA CON5TITUTIEI. -iind un re(u"tat a" e+o"utiei istorice, constitutia nu se $oate situa )n a&ara istoriei, trans&or#ari"e istorice deter#in2nd, )n #od necesar, trans&or#ari a"e constitutiei. 1n

ace"asi ti#$, )ntruc2t re$re(inta o re&or#a $ro&unda, constitutia are ne+oie de ti#$ $entru a-si $roduce e&ecte"e, de unde necesitatea sta%i"itatii ei. O $arte dintre constitutiona"isti, si $uteri"e constituante au #ani&estat $reocu$ari deose%ite $entru a asi ura constitutiei o c2t #ai #are sta%i"itate )n ti#$. 5-a #ani&estat )nsa si conce$tia o$usa, care a$recia(a ca$acitatea constitutiei de a se ada$ta "a sc,i#%ari, ca o necesitatea &ireasca. Re(u"tatu" a &ost a$aritia unor constitutii %a(ate $e conce$tii de sta%i"itate di&erite. 5-a a'uns ast&e", "a c"asi&icarea constitutii"or, du$a criteriu" sta%i"itatii, )n . suple (flexibile0 si rigide. Initia", s-a considerat ca su$"etea este caracteristica nu#ai constitutii"or cutu#iare, constitutii"e scrise &iind ri ide $rin de&initie. -eno#enu" constitutiona" a aratat )nsa ca sin ura, &or#a de e*$ri#are nu $oate caracteri(a $e de$"in &"e*i%i"itatea constitutiei si atunci s-a recurs "a o de$arta'are %a(ata $e @ considerente. - cine $oate a+ea initiati+a re+i(uirii constitutiei8 - cine are dre$tu" sa o #odi&ice8 - care este $rocedura de re+i(uire. 5-a con+enit ca, daca o constitutie se #odi&ica )n ace"asi #od ca si "e i"e ordinare, atunci ea este supla, iar daca re+i(uirea se &ace $rintr-un $rocedeu s$ecia", di&erit, )n sensu" de #ai e*i ent, dec2t $entru "e i"e ordinare, atunci constitutia este rigida. O constitutie rigida este cea care se modifica printr-o procedura mai exigenta dect procedura prin care se modifica legile obisnuite dintr-un sistem de drept dat si nu o constitutie care se modifica mai greu. O constitutie supla este cea care se modifica prin aceleasi proceduri ca si legile obisnuite din respectivul sistem de drept. A#%e"e $re(inta a+anta'e si incon+eniente. Constitutii"e ri ide su%"inia(a +a"oarea si autoritatea Constitutiei $ro#o+)nd un siste# de +a"ori )n cadru" caruia o sc,i#%are constitutiona"a tre%uie e&ectuata )ntotdeauna )n anu#ite &or#e. Aceasta are o deose%ita i#$ortanta )n $"anu" +a"ori"or $o"itice, dar cere ti#$ si des&asurarea #ai #u"tor o$eratiuni "a #ai #u"te ni+e"e. 5iste#u" constitutii"or &"e*i%i"e &aci"itea(a re+i(uirea, dar $un2nd $e $icior de e a"itate constitutii"e cu "e i"e ordinare A di"uea(a se#ni&icatia constitutiei, a +a"orii sa"e de "e e &unda#enta"a. Procedeele de rigidizare uti"i(ate )n te*tu" constitutii"or sunt de doua &e"uri. A. Interdictii. I0 dis$o(itii care inter(ic "a #odu" a%so"ut, $entru totdeauna, #odi&icarea anu#itor $re+ederi a"e constitutiei. O ase#enea )ncercare de ri idi(are a &ost criticata )n doctrina consider2ndu-se ca +a"oarea unor ast&e" de $re+ederi este nu"a, caci $uterea constituanta de asta(i nu are nici o $utere "i#itati+a asu$ra $uterii constituante de #2ine.E*e#$"e . Constitutia &rance(a din 9EEB sti$u"a ca &or#a re$u%"icana de u+erna#2nt nu $oate &ace o%iectu" re+i(uirii. Aceeasi $re+edere o re asi# si )n Constitutia Ro#2na din 9FF9. II0 dis$o(itii care inter(ic #odi&icarea constitutiei $entru o anu#ita $erioada de ti#$ $resta%i"ita. E*e#$"u . Constitutia &rance(a de "a 9;F9 inter(icea orice $ro$unere de #odi&icare $e ti#$u" $ri#e"or doua "e is"aturi - ceea ce )nse#na B ani8 Constitutia a#ericana de "a 9;E; $re+edea ca nici o #odi&icare nu $utea &i adusa $e o $erioada de :9 de ani.

III0 dis$o(itii care inter(ic #odi&icarea constitutiei )n anu#ite situatii. E*e#$"u . Constitutia &rance(a din 9FB< a sta%i"it ca nici o $rocedura de re+i(uire nu $oate &i &o"osita )n ca( de ocu$atie a tarii de catre &orte straine. B. Dis$o(itii care sta%i"esc $rocedura s$ecia"a de #odi&icare a constitutiei, a+2nd )n +edere re "e#entarea initiati+ei si a co#$etentei de #odi&icare a constitutiei. E*e#$"u . Constitutia &rance(a din 9F?E /)n +i oare si )n $re(ent0 $re+ede "a art.EF ca initiati+a re+i(uirii a$artine Presedinte"ui Re$u%"icii, "a $ro$unerea $ri#u"ui #inistru, $recu# si #e#%ri"or $ar"a#entu"ui. Pro$unerea sau $roiectu" de re+i(uire tre%uie +otat )n ter#eni identici, cu #a'oritate si#$"a, at2t de Adunarea Nationa"a c2t si de 5enat. Pentru a +edea relativitatea eficientei practice a procedeelor de rigidizare, atunci c2nd constitutia nu este core"ata cu rea"itatea socia"a, +o# $re(enta e*e#$"u" Constitutiei &rance(e din 9;F9. Aceasta $re+edea o $rocedura de re+i(uire e*tre# de co#$"icata care necesita, )n ce" #ai %un ca(, 9G ani. 1n rea"itate, aceasta constitutie a durat 9G "uni si 'u#atare. Continu2nd e*e#$"i&icarea, arata# ca, )n ciuda $rocedee"or co#$"icate de ri idi(are uti"i(ate, istoria constitutiona"a a -rantei a conse#nat, )n $erioada 9;F9-9FBB, un nu#ar de 9? constitutii, $erioade "i$site de constitutie si o constitutie care nu a &ost a$"icata niciodata /cea din 9;F@0. 1n acest rasti#$, -ranta a cunoscut nu nu#ai o +arietate, dar si o a"ternanta de re i#uri $o"itice. #onar,ie, re i#uri dictatoria"e, re$u%"ica. Din ce"e $re(entate, reiese ca, rigidizarea formala nu conduce, ea singura, la stabilitate. Esentia"e ra#)n rece$tarea Constitutiei de catre societate si sta%i"itatea socia"a. 1n &unctie de rea"itati"e tarii, constitutia +a tre%ui sa cu$rinda re "e#entari $ri+ind initiati+a, co#$etenta si $rocedura de re+i(uire su&icient de e*i ente, $entru a con&eri constitutiei su$re#atia asu$ra "e ii ordinare si sta%i"itatea necesara $entru inducerea re&or#ei, dar care, )n ace"asi ti#$, sa &aca $osi%i"a #odi&icarea constitutiei )n situatii"e )n care se #ani&esta sc,i#%ari i#$ortante su% as$ect econo#ic si ideo"o ic, cu o a#$"oare se#ni&icati+a, su% as$ect socia". Constitutia ro#2na inter(ice re+i(uirea pe durata starii de asediu, a starii de urgenta sau n timp de razboi, $rintr-o ast&e" de $re+edere constituanta ur#arind ca re+i(uirea constitutiei sa se $oata &ace )n conditii de ca"# $oi"itc )n tara, cu e*c"uderea $osi%i"itatii a#estecu"ui sau a inte+entiei straine. 5U5PENDAREA 5I ABROGAREA CON5TITUTIILOR. Istoria o#enirii a de#onstrat a$aritia, )n +iata state"or, a unor $erioade de cri(a ra+a, adica de dis&unctie, de $ertur%are i#$ortanta a &unctionarii siste#u"ui socia". 1n aceste situatii, statu" tre%uie sa &aca &ata unor di&icu"tati e*ce$tiona"e. Pentru a "e sur#onta, se i#$une sacri&icarea "i%ertatii, caracteristica starii de nor#a"itate, su% i#$eriu" necesitatii. Mai $recis, daca )n conditii nor#a"e cerinte"e +ietii socia"e $ot &i si tre%uie so"utionate cu res$ectarea tuturor dre$turi"or constitutiona"e a"e cetateni"or, )n situatii"e de cri(a ra+a a siste#u"ui socia", c2nd se $une $ro%"e#a sa"+arii de "a co"a$s, u+ernarea tre%uie sa $oata "ua cu e&icacitate #a*i#a si )n ti#$ uti" #asuri"e adec+ate, ceea ce $resu$une ngradirea libertatilor cetatenesti. Re(u"ta ca, $entru sur#ontarea situatii"or de cri(a ra+a este ne+oie de o ordine $u%"ica ce se caracteri(ea(a $rin reducerea dre$turi"or constitutiona"e si $rin concentrarea $uterii.

E+ident, acest #od de u+ernare nede#ocratic tre%uie sa &ie acce$tat de cor$u" socia". Acesta tre%uie sa &ie ani#at de +ointa de a #entine re i#u" stata" e*istent cu $retu" unor sacri&icii, si de con+in erea ca, acest re i# $oate &i sa"+at doar $rin uti"i(area te#$orara a unei $uteri de co#anda. Iata, deci, )n ce ter#eni se $une $ro%"e#a sus$endarii constitutiei. Suspendarea constitutiei se#ni&ica )ncetarea, $e o $erioada de ti#$ determinata, a e&ecte"or tuturor sau doar a unora dintre $re+ederi"e constitutiona"e. Indi&erent de &a$tu" ca une"e constitutii $er#it, a"te"e inter(ic $osi%i"itatea sus$endarii, iar o a"ta cate orie nu contin $re+ederi de acest en, $ractica a de#onstrat ca )n anu#ite $erioade de cri(a, )n &a$t, sus$endarea se $roduce. Constitutii"e se sus$enda $rin $roc"a#area starii de ur enta, de necesitate, de asediu sau de ra(%oi, ori $rin "o+ituri de stat sau re+o"utii. Preci(a# ca, nu toate sus$endari"e de constitutii cores$und rea"#ente necesitatii sa"+arii nationa"e. Istoria cunoaste destu"e ca(uri c)nd sus$endarea s-a $rodus doar ca ur#are a "u$te"or $entru aca$ararea $uterii. 1n ceea ce $ri+este abrogarea constitutiei, aceasta se#ni&ica )ncetarea definitiva a e&ecte"or unei constitutii si se $roduce $rin a$aritia unei noi constitutii.

Orice constitutie tre%uie ana"i(ata si din $ers$ecti+a istorica ,intrucat $rin dis$o(itii"e sa"e re&"ecta 'ocu" $o"itic,ra$ortu" dintre &orte"e $o"itice in&"uentate in #o#entu" ado$tarii sa"e.In &ond,constitutia ra#ane un docu#ent care +a &i e+a"uat nu nu#ai $rin continutu" sau 'uridic ,ci si $rin ca$acitatea de a crea un cadru "e a" de u+eranare $entru $erioade cat #ai inde"un ate ,stiindu-se &a$tu" ca +iata $o"itica a unui stat are o dina#ica a$arte &ata de dina#ica #o#entu"ui 'uridic. Constitutia unei tari nu este un si#$"u $roiect teoretic,a%stract sau $rodusu" unor e*$erti iscusiti sau ai unor "ideri $o"itici,&ara "e atura cu trasaturi"e $o"itice cu e*$erienta si $ractica constitutiona"a acu#u"tata de'a. Oricat de de#ocratice ar &i $re+ederi"e unei constitutii ,acestea nu +or reusi sa sta%i"easca un cadru rea" de#ocratic daca conditii"e concrete in care ur#ea(a sa se a$"ice $rinci$ii"e si #ecanis#e"e constitutiona"e de u+ernare sunt inco#$ati%i"e cu "itera si s$iritu" constitutiei. Inte"e e# $rin conditii"e concrete in care se a$"ica o constitutie,inco#$ati%i"a cu caracteru" de#ocratic a" acesteia , radu" si s&era de cu$rindere a coru$tiei,ni+e"u" sca(ut a" cu"turii $o"itice de#ocratice a a enti"or de u+ernare si a cetateni"or, radu" sca(ut de &unctiona"itatea a econo#iei de $iata ,caracteru" &or#a" a" $"ura"is#u"ui $o"itic, &ra i"itatea si +u"nera%i"itatea siste#u"ui e"ectora" "a &raude,ocu"tis#u" u+ernrii,aderenta sca(uta a ad#inistratiei $u%"ice "oca"e "a $ro%"e#e"e s$eci&ice a"e co#unitati"or si a"e ceteanu"ui,$o"iti(area ar#atei si $o"itiei si aser+irea acestora unor interese de ru$ s.a. In socio"o ia #ar*ista sau in&"uentata e teoria #ar*ista $ri+ind ra$orturi"e de $utere,constitutia a &ost de&inita ca =e*$resie a ra$orturi"or de &orta intre c"ase"e socia"e>. /-.Lassa""e0. Esenta acestei conce$tii consta in &a$tu" ca siste#u" de dre$t sau constitutia con&era &iecarei c"ase socia"e atatea dre$turi cata $utere rea"a are in societate. Constitutia tre%uie sa re&"ecte rea"itati"e $o"itice,econo#ice,nationa"e, socia"e a"e unei natiuni dintr-o eta$a deter#inata a de(+o"tarii sa"e.Ie e" o%ser+and aceasta cerinta nota ca =&iecare $o$or isi are constitutia care i se $otri+este si i se cu+ine.De aceea,$o$oru" tre%uie sa ai%a &ata de constitutia "ui senti#entu" dre$tu"ui sau si a" starii

sa"e de &a$t,ast&e" ea $oate e*ista ,e dre$t in c,i$ e*terior,dar nu are nicio se#ni&icatie si nicio +a"oare>. 5ocio"o u" ro#an D Gusti re#arca, in ce" #ai c"ar s$irit ,e e"ian ca o constitutie este constiinta nationa"a codi&icata. Tot e" su%"inia ca o constitutie nu $oate &i deci i#$ru#utata si nici nu $oate &i o$era unui "e is"ator ins$irat,caci ea nu are a crea si in+enta ni#ic,ci nu#ai de a &or#u"a $o"itic si 'uridic,in #od so"e#n,$si,o"o ia socia"a, starea econo#ica,de(iderate"e dre$tatii socia"e si as$iratii"e etice a"e naturii>. La randu" sau N.Ior a inde#na sa =cauta# o Constitutie noua in ce"e #ai #ari i(+oare "a care ne $ute# adresa totdeauna cu si uranta."a trecutu" nostru,care este e*$erienta u#ana +eri&icata si "a su&"etu" #ase"or adanci a"e $o$oru"ui nostru,care de ce"e #ai #u"te ori cere #ai $utin decat se cere $entru danse"e de oa#eni care n-au $oate $rocura in re u"a de "a c"ase"e $o$u"are>.Aceeasi conce$tie o re asi# si "a Titu Maiorescu e*$usa in discursuri"e sa"e $ar"a#entare. Intr-un discurs rostit "a :9 si :: ianuarie 9E;<,Maiorescu atra ea atentia ca ="a noi ,insa d-"or s-au co$iat,s-au introdus re&or#e constitutiona"e in +iata $u%"ica &ara sa se intre%e ,&ara sa se si#ta necesitatea unei ase#enea re&or#e si sa ai%a $re$onderenta #eritata de stat.> In $ractica constitutiona"a a "u#ii conte#$orane e*ista doua &or#e $rinci$a"e a"e constitutiei. constitutia cutu#iara si constitutia scrisa.Atra e# atentia ca o constitutie cutu#iara $ura nu e*ista, intrucat state"e care recur "a cutu#a constitutiona"a $entru a re "e#enta $rocesu" de e*ercitare a $uterii, o co#$"etea(a cu acte nor#ati+e ado$tate de Par"a#ent.

BIBLIOGRAFI !

-JTRATAT DE DREPT CON5TITUTIONAL CONTEMPORAN>, CRI5TIAN IONE5CU,EDITIA :8 -JDREPT CON5TITUTIOANL ROMAN>, CIOBANU DAN, DUCULE5CU 4ICTOR, EDITIA IKPERION 33I,BUCURE5TI,9FF@8 -JCON5TITUTIA ROMANIEI RE4ILUITA-COMENTARII 5I E3PLICATII>, CON5TANTINE5CU MIIAI, IORGO4AN ANTONIE,MURARU IOAN, TANA5E5CU ELENA 5IMINA, BUCURE5TI :GGB8 -JDREPT CON5TITUTIONAL 5I IN5TITUTII POLITICE- TRATAT 4OL.I>, BUCURE5TI 9FF<,DELEANU ION8 -JDREPT CON5TITUTIONAL 5I IN5TITUTII POLITICE TRATAT ELEMENTAR>, 4OL II,BUCURE5TI,9FFE,DRAGANU TUDOR8 -JDREPT CON5TITUTIONAL COMPARAT>4OL II,BUCURE5TI :GG:, DUCULE5CU 4ICTOR,CALIONOIU CON5TANTA, DUCULE5CU GEORGETA8 -JDREPT CON5TITUTIONAL 5I IN5TITUTII POLITICE>, 4OL II ,BUCURE5TI 9FF?, MURARU IOAN8