6.

3 Psihopatologia gandirii si limbajului; proces central al vieii psihice, ce asigur distincia ntre esenial i

Gndirea fenomenal n ordinea ideilor i lucrurilor, dar i edificarea relaiilor dintre ele, intercondiionarea lor

operaiile gndirii: - analiza: separarea mental a prilor componente ale - sinteza: reunirea mental ntr-un ansamblu unitar a

obiectelor i fenomenelor ; prilor componente ; - comparaia: distingerea asemnrilor i a deosebirilor dintre obiecte i fenomene ; - abstractizarea: extragerea unei nsuiri eseniale a obiectului, fcnd abstracie de restul trsturilor sale ; - concretizarea: conceperea obiectului n toat varietatea trsturilor sale ; - generalizarea: ridicarea de la reflectare a unui obiect la o categorie de obiecte, pe ba a unor elemente comune i eseniale ; -cuvntul: elementul esenial n toate operaiile gndirii; achi iionea , pstrea , vehiculea informaia ; - noiunile se exprim printr-o varietate de cuvinte ; - !udecile oglindesc raportul dintre obiecte i fenomene ; -raionamentul: alctuit din !udeci; are o structur i o funcie logic Tulburrile gndirii A)Tulburrile ritmului

Accelerarea ritmului ideativ Se descriu: 1. fuga de idei= curgerea rapida a ideilor, trcerea rapida de la o id"e la alta, cu tendinta acestora de a se asocial superficial - apare in manie, intoxicatii usoare cu alcool, amphetamine, schi ofrenie, tulburare schi oafectiva, surmena!, oboseala #$ tahipsihie -vite a perturbat de nlnuire a ideilor % asociatiile se fac la intamplare dupa aspecte superficiale, dupa rima, apare la --oamenii antrenai, cu elan creator$ Gndirea este ingenioas i cu -- patologie &nlnuirea tumultoas, creterea numrului asociaiilor i evocrilor, scderea profun imii ideilor, discurs mental sincopat, digresiuni ce ntrerup firul logic'*hipomanie (se accelereaz progresiv, asociaiile se fac tot mai superficial) (stari de excitatie psihomotorie din:- schi ofrenie - parali ia generala progresiva - starile de ebrietata - intoxicatiile usoare( starile nevrotice ( starile de oboseala marcata si surmena! 3. Mentismul depanare rapida si incoercibila a repre entarilor si ideilor ; bolnavii au atitudine critica, fac efort sa-si stapaneasca gandurile dar nu reusesc ; provoaca anxietate, ii impiedica pe bolnavi sa se odihneasca apare n -surmena!, intoxicaii cu cofein, alcool, tutun, cu medicamente

locali are in timp si spatiu sau dupa contraste facile un bun randament$

psihotone si psihodislepticde ; schi ofrenie& in cadrul sindromului de automatism mintal' & tahipsihie) accelerarea cvasiglobala a vietii psihice'

4. ncoerenta gandirii- legaturile dintre idei isi pierd complet aspectul logic, se desfasoara la voia intamplarii, iar exprimarea verbala devine lipsita de continut si neinteligibila salata de cuvinte) forma extrema a incoerentei gandirii- se caracteri ea a prin aceea ca bolnavul exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec liipsit total de continut logic verbigeratie- repetarea stereotipa a acelorasi propo itii, fra e sau cuvinte, se intalneste in:- schi ofrenie, - stari dementiale avansate, - tuburari de frcvent lipsite de inteles constiinta ncetinirea ritmului ideativ a)

exprimare lenta, raspunsuri intar iate lentorea ideativa exprimare in ritm lent&bradilalie', cu voce de intensitate -- bradipsihie) slabirea fortei repre entative si imaginative, deci scaderea

sca uta cvasiglobala a functiilor psihice --apare in: stari de epui are, convalescenta, dupa boli somatice, toxice, infectioase

apare n % afectiuni neurologice cu interesare extrapiramidala, ca boala

*ar+inson, par+insonismul postencefalic, encefalite ; intoxicatii cu oxid de carbon ; stari de obnubilare a constiintei ; boli psihice:- melancholia - schi ophreniaoligofrenia ,sco itatea psihic

forma speciala de lentoare ; apare n epilepsie, presupune alaturi de lentoare

o incapacitate de desprindere de subiect

-adingul mintal scderea progresiv a gndirii pana la oprirea fluxului ideativ&are loc

.stingerea/ unei fra e ncepute' ; apare n schi ofrenie i depresie 0ara!ul ideativ

oprirea ritmului ideativ, brusc, pentru cateva secunde ideea ntrerupt poate

fi reluat dup o pau ; poate urma o nou tcere i o nou idee rupt din context, dup o eclips ideativ ; n pau ele ideative, pacientul are un gol ideativ sau este perturbat de halucinaii ; apare in schi ofrenie Scaderea producti!itatii ideilor) saracirea ideativa; ideile sunt din ce in ce mai concentrice, cu un sistem de referinta tot mai redus, deseori monotematice apare in :- strari de surmena! - tulburari ale constiintei- stari depressive schi ofrenie Anideaia=dispariia fluxului ideativ, nu trebuie confundata cu barajul ideativ( in care exista un continut ideativ dar care ramane necunoscut celor din jur) apare n -stri comatoase, idiotie, dementa, epilepsie

Tulburri de continut ale gndirii

dea dominanta- polari ea a in mod tran itoriu tematica ideativa si are o anumita tema;apartine gandirii normale si se impune preferential si motivate fie prin ineditul ei, fie prin alte conditii susceptibile de a-1 acorda o valoare intensiva apare in psihotraume, stari pasionale b" deile obsesi!e - sunt idei care acaparea a si constrang intreaga gandire,
a"

sunt recunoscute de bolnav ca neconforme cu gandirea proprie, face eforturi pentru a scapa de ele dar nu reuseste$

2linic , obsesiile se pre inta sub urmatoarele forme:

1.

obsesiile ideati!e- idee ce asedia a gandireampune constiintei; subiectul

este in dubiu aspra activitatilor sale ; ma!oritatea ideilor au caracter bifa ic, ele fiind imediat si spontan urmate de altele opuse
#.

amintirile&perseverarea penibila a rememorarii unor evenimente cu continut

neplacut, !enante' si repre$entarile obsesi!e-&aparitia unor idei care contra ic realitatea si determina repre entarea figurativa sen orial-plastica, repre entarea care ia uneori aspectul unei proiectii eidetice' obsesiile fobice-constau in teama fata de anumite obiecte, lucruri, fiinte,

3.

teama ne!ustificata&si apreciata ca atare ', dar pe care pacientul nu o poate alunga in ciuda faptului ca evita situatia respectiva, apar pe fondul unei anxietati difu e fobia ) starea de frica, cu obiect bine preci at, bolnavul recunoaste caracterul irational al fricii sale, o aprecia a in mod critic, lupta pentru a o inlatura, dar nu reuseste se caracteri ea a, ca si obsesiile prin intensitate, ade ivitate, ilogism si clasificare:-- frica de locuri&- agorafobia-hipsofobia- frica de locuri inalte % re istenta de neinvins
-

claustrofobia' -- frica de obiecte &%aimofobia-de obiecte ascutite ;oxifobia - ace, foarfece - hidrofobia- de tren de cale ferata, de vapor, de apa' -- frica de oameni-- frica de boala -- frica de moarte -- frica de animale -- antropofobie- frica de multime, de aglomerari de oameni 4. %bsesiile impulsi!e - indeamna bolnavul la acte particulare, lipsite de ratiune, inacceotabile sau ridicole$ 3eama ca ar putea executa aceste acte se numeste compulsiune$ - 2ompulsiuni sunt legate de obicei de anumite idei obsesive, contrastante cu convingerile bolnavului&teama mamei de obsesia sugrumarii propriului copil', ele

persistand atata timp cat bolnavul se afla in situatia de a putea comite actele impulsive$ 1n acest tip de obsesii impulsive si de contrast, bolnavul isi iau masuri de aparare pentru ca aceste lucruri sa nu se intample$ - 1n alte tipuri de obsesii si de fobii, bolnavul va executa o serie de actiuni menite sa elibere e tensiunea sau sa tempori e e impulsiunea obsedanta, ei indeplinind astfel adevarate ritualuri$ 4itualurile sunt acte surogat care substituie actiunea avand efect anxiolitic$ deile obsedante - se intalnesc in nevro a obsesivo-fobica, si in psihopatia psihastenica, in surmena!, astenie, psiho e, in debutul schi ofreniei$ deea pre!alenta- se caracteri e a prin po itia dominanta in campul

c"

constiintei si semnificatii aberante$ 1ntamplarile din realitate sunt luare drept argumente si puncte de spri!in$ 5esi este neconcordanta cu realitatea ea este concordante cu personalitatea individului !aracteristici:neconcordanta cu realitatea ; locul prevalent in psihismul individului ; concordanta cu sistemul ideativ individual& nu-i recunosc caracterul patologic' ; spri!inul ideilor adiacente ; tendinta la de voltare si inglobare a evenimentelor si persoanelor din !ur ; potential psihopatologic delirant 6par in epilepsie, alcoolism, sdr$ predelirant deile delirante= pasul ultim in patologia gandirii determinand transformarea calitativa a acesteia, detasare de normalitate; !udecata sau rationament care reflecta in mod eronat realitatea, modificand conceptia despre lume si comportamentul bolnavului &aracteristicile ideilor delirante idei cu coninut fals &premise false', neconform cu realitatea

antrenea convingerea ferm a pacientului n veridicitatea lor sunt impenetrabile la contraargumente logice i dove i delirul este cea mai elocvent expresie a activitii mintale morbide modific comportamentul pacientului Particularitati: a' este o !udecata eronata care domina constiinta

bolnavului si-1 modifica in sens patologic comportamentul

b)

este de obicei impenatrabila la contraargumente si inabordabila prin este incompatibila cu actiunea atitudinii critice, bolnavul

confruntare, in ciuda contradictiilor cu realitatea c) fiind lipsit de capacitatea de a-1 sesi a in mod constient esenta patologica &aracteristicile delirului

7$ anastrofa: debut brusc, ca o revelaie sau pregtirea apariiei printr-o fa

predelirant aceast perioad este marcat de cutri, nencredere, retragerea persoanei

#$ coninut: la limita posibilului, ca n delirul expansiv din episodul maniacal 8$ tematica: monotematic vs$ politematic 9$ unitate sau articulare n sisteme delirante :$sistemati are: delir sistemati at, monotematic, argumentat aparent logic i credibil, chiar delir nesistemati at, n care temele delirante sunt disparate, greu de urmrit

dac coninutul este neverosimil

-

i de neles prin natura discursului de lnat &se pot ntlni ambele forme n schi ofrenie, n funcie de tipul i de debutul acesteia'

;$ rsunetul afectiv: delir congruent, n conformitate cu starea afectiv &mai ales n tulburarea

afectiv ma!or'

delir incongruent: starea afectiv este contrar coninutului delirant &mai ales delirul indus &folie " deu#': inductorul are o putere persuasiv asupra unei

n schi ofrenie'

persoane puternic implicate afectiv % indusul, care preia delirul Temele delirante 'eliruri paranoide

persoana n cau are convingerea c face obiectul unui pre!udiciu % se simte persecutat i nedreptit interpretea orice gest sau comentariu ca repre entnd alu ii personale delirul de interpretare: toate evenimentele i replicile sunt interpretate ca delirul de relaie: se de volt concentric, pe fundalul unei personaliti persoana este marcat de suspiciune, nencredere, fiind convins c toat delirul de urmrire: convingerea c este urmrit i hruit prin metode delirul de persecuie: individul este subiectul unor comploturi; i de volt se transform din .persecutat/ n .persecutor/ &de aceea, constituie o urgen delirul de influen: pacientul este persecutat de la distan, prin mi!loace

material, moral etc$

rutcioase personale

vulnerabile, cu eventuale infirmiti

lumea i cunoate slbiciunile, eecurile i i bate !oc de ea sofisticate

un sistem de aprare, de anihilare, apoi preia ofensiva i recurge la reclamaii

psihiatric' tehnice sofisticate: unde electromagnetice, ra e <, telepatie etc$

acest delir asocia pseudohalucinaii i face parte din sindromul de individul are impresia c i se ptrunde n intimitatea gndurilor, c i se citesc delirul de otrvire: convingerea pacientului c va fi suprimat prin substane pornete de cele mai multe ori de la un gust ciudat, interpretat ulterior pe

automatism mental gndurile i i se difu ea n afar nocive, puse intenionat n mncare, butur, haine model delirant &apare n schi ofrenie, dar i n patologia vrstnicului'

Deliruri expansive &apar n special n tulburrile afective severe, n tulburarea schi ofrenic afectiv, n demen, n sindromul moriatic'

apar pe un fundal de mulumire, satisfacie &sunt n principal congruente' se refer la origine, situaie social, capaciti intelectuale, statut etc$ delirul de grandoare: delir de bogie; principala tem delirant sunt averile delirul megalomanic: caliti personale, fi ice i intelectuale, excepionale delirul de invenie: individul se crede antrenat n aciuni de descoperire a delirul de filiaie: individul se crede descendent al unei familii nobile, caut delir de reforma: - elaborarea unor planuri filantropice delir erotomanic- este iubit de o persoana cu nivel social mult superior delir mistic:- se cred purtatorii unor misiuni de ordin spiritual

fabuloase de care dispune

unor sisteme revoluionare, inedite

dove i n vederea legitimrii

Deliruri micromanice (depresi!e"

evoluea pe fundalul afectiv depresiv i pre int un mare risc de suicid subaprecierea propriei persoane delirul de autoacu are: anali ea foarte atent aciunile din trecut, i atribuie

vinovii inexistente, solicit pedeaps, se poate autodenuna; pre int un risc foarte mare de .omor altruist/, urmat de suicid

delirul de ruin: are convingerea c este condamnat la un trai nedemn, delirul de negaie: propria persoan i lumea exterioar sunt ca i inexistente; delirul hipocondriac: organele interne sunt mcinate de boli, putre esc; delir de transformare si posesiune: au suferit o metamorfo a fi ica sau ca au delir hipocondriac: - convingerea ca sunt amenintati sau afectati de o boala delir de autoacu are, de vinovatie: - isi atribuie vini inexistente sindromul 2otard: cuprinde delir de enormitate &se refer la ansamblul

srccios, de mi erie

apare mai ales n patologia vrstnicului

apare, de asemenea, mai ales n patologia vrstnicului

fost transformati in animale

grava

simptomatologiei pe care o descrie bolnavul', delir de negaie &nuntrul lui nu se afl nimic, .nu mnnc/, .nu respir/', delir de imortalitate$ )lte teme delirante

delirul de posedare: corpul i este locuit de diferite fiine delirul ooantropic: posesiunea se refer la ntregul organism: bolnavul delirul de gelo ie: convingerea de infidelitatea partenerului; sunt cutate

crede c s-a transformat n animal

probe ale adulterului

erotomania: impresia c este iubit de persoane deosebite &staruri, persoane anumite coincidene sunt interpretate ca probe evidente de dragoste delirantul investete afectiv n idealul su, i caut compania, devine n ca ul refu ului explicit, apare ura n principiu, face parte din sindromul de automatism mental

publice etc' insistent

dei delirante mi*te % ele sunt caracteri ate de ambiguitate si tonalitate afectiva pe care evoluea a
a"

delirul de interpretare- tendinta de a anali a, descifra, explica toate persoana- cuprinde idei

aspectele lumii incon!uratoare prin referire la propria

deinfluenta& sunt persecutati prin diferite mi!loace sophisticate', idei de relatie

b"

delirul residual % id"e care ramane dup ace au trecut toate celelalte

aspecte psihopatice$ 5eoarece modalitatile de aparitie si de formare nu sunt inca elucidate, se considera ca /delirul de imaginatie= apare ca urmare a unei simple fabulatii iar /delirul de interpretare= ca o consecinta a unor greseli de !udecata a fenomenelor reale$ &omunicarea +i tulbur,rile ei -ulbur,ri de comunicare -ulbur,rile e*presiei !erbale >imba!ul) activitatea de comunicare intre oameni si de reali are a gandirii verbale, notionale, specific umane$

1" dislogii- tulburari mentale de limba!, sunt consecutive modificarilor de forma si continut ale gandirii evoluand fara modificari ale functiei limba!ului si ale aparatului logomotor a) tulburari de forma sau ale activitatii verbale (de intensitate, inaltime, timbru) ( hiperactivitate verbala % bavarda!ul- creste debitul cuvintelor apare in deteriorarile involutive, senile, isterie, stari anxioase - tahifemia- creste ritmului si debitului verbal prin accelerare ideativa - logoreea- bavarda! si tahifemie, este usor sesi abila si apare i contextul unei stari de agitatie mai mult sau mai putin accentuata, consta in cresterea ritmului verbal si a fluentei vorbirii pana la pierderea sensului discursului bolnavului care devine incoerent ( hipoactivitate verbala % mutism- scaderea pana la disparitie a activitatii verbale; poate fi absolut, relativ & compensat prin mimica', discontinuu, electiv - mutacism % mutism deliberat, voluntar - bloca!ul verbal % datorita incoerentei ideative consta in intreruperea brusca a fluxului verbal, urmata de o perioada variabila de absenta a emisiunii ideative si verbale -negativism verbal in schi ofrenia catatonica - bradifemie sau vorbirea laconica sau saracirea vorbirii) diminuarea vorbirii spontane, cu raspunsuri scurte, neelaborate, care evita sa aduca informatii suplimentare, limitand comunicarea, apare in stari afective negative din depresii, schi ofrenie - solilocvia- vb singur, fara intentia comunicarii, in schi ofrenii -vb stereotipa- repetarea ne!ustificata a unor portiuni de fra e, expresii care nu contribuie la preci ia comunicarii

-tangentialitatea-vb digresiva care reduce comunicarea sau o face irelevanta pt ca ocultea a ideea principala - ecolalia % repetarea cuvintelor au ite in schi ofrenia catatonica, demente - psitacism % vorbire incoerenta in idiotie, demente avansate b' tuburari de continut & ale functiei lingvistice,, semantice' al limba!ului si se caracteri ea a prin alterarea sensului cuvintelor, care pot fi modificate, fu ionate, trunchiate$ 6re loc la nivelul cuvintelor si sau sau fra elor$ 7$ la nivelul cuvintelor & apar in schi ofrenie si psihastenie' - paralogismul % schimbarea sensului unui cuvant u ual - neologismul % cuvinte imaginate de bolnav - !argonofa ia % crearea unui limba! nou, ca si cand ar folosi o limba noua #$ la nivelul fra ei & apare in intoxicatii, confu ii mentale, manie' - agramatism % utili area unui limba! in stil telegrafic - embololalia % insertia unor cuvinte straine de sensul obisnuit - schi ofa ia % reuniunea intamplatoare a cuvintelor #" disfa$iile % constau in ansamblul comprehensiunii si exprimarii limba!ului oral si scris, datorate tulburarilor functiei limba!ului & provocata e o le iune cerebrala ', sunt sinonime afa iilor$ ?le cuprind tulburari ca : - surditate verbala- incomprehensiunea vorbirii - intoxicatia prin cuvant % repeta raspunsul de la prima intrebare si la celelalte intrebari - amne ia verbala % uitarea unor cuvinte sau a vorbitului 3" dislaliile- tulburari de pronuntare, determinate de modificari de intensitate patologica ale functiilor aparatului logomotor - dislalia pe 4& rotacism' % imposibilitatea pronuntarii literei 4

- sigmatismul- sasaiala - rinolalia % vorbirea pe nas - balbismul % balbaiala & tonic, clonic, tonico- clonic' -ulburarile limbajului scris 7$ tulburarile psihografice & corespu atoare dislogiilor' a' tulburarile activitatii grafice - hipoactivitate grafica % scaderea activitatii grafice chiar pana la refu - negativism grafic - hiperactivitate grafica- de diferita intensitati- in forma maxima) graforee- tendinta patologica de a scrie - grafomania- predilectia pentru exprimarea grafica, manifestata in exces - incoerenta grafica- cuvinte sau fra e lipsite de sens - stereotipii grafice % repetarea unui cuvant sau fra a b' tulburarile morfologiei grafice & aspectul scrisului'- litere mari, mici, randuri ascendente, descendente - scrisul seismic % litere inegale, randuri suprapuse - grifona!ul % aspectul unei ma galituri - scrisul in oglinda- de la dreapta la stanga - scrisul in ghirlanda c' tulburarile semanticii grafice - paragrafismele- omisiuni, transpo itii ale literelor - neografismele- corespun atoare neologismelor