- curentii interferentiali - magnetodiaflux

Curentul galvanic: Prin curentul electric intelegem o deplasare de sarcini electrice dealungul unui conductor (un corp prin care poate sa treaca un curent electric continuu, adica o scurgere de electroni). Daca sensul de deplasare al electronilor este acelasi mentinandu-se la o intensitate constanta este vorba despre un curent continuu. Efectele fizico-chimice ale curentului galvanic: - efect termic - efect termoelectronic - efect magnetic - electroliza si electroforeza Tehnica de aplicare: in tehnica de aplicare a procedurilor de electroterapie trebuie sa avem in vedere: - bolnavul si regiunea de tratat (coloana vertebrala) - aplicarea electrozilor si legatura cu sursa - manevrarea aparatului Bolnavul va sta in decubit anterior pe o canapea de lemn cu saltea de cauciuc imbracata cu cearsaf curat. Electrozii vor fi aplicati intotdeauna, fie numai prin intermediul unui strat hidrofil imbibat cu apa (tifon, panza, flanela, burete gros de 2 cm), fie prin intermediul apei in cazul bailor electrice (baia generala Stranger; baia galvanica completa). Nu se va aplica niciodata electrodul de metal sau de carbune direct pe tegument sau mucoase. Intensitatea curentului trebuie sa ajunga la pragul de toleranta al bolnavului. Durata 30 min., zilnic sau la doua zile.

Ionizarile Ionizarea este procedura prin care introducem in organism, cu ajutorul curentului electric diferite substante medicamentoase cu actiuni farmacologice. Tehnica de aplicare: pentru a putea face o ionizare avem nevoie de aparatura folosita in galvanizare, folosind substante medicamentoase ca: clorura de calciu, xilina. Numar sedinte=10 Timp=10-15 min.

- 38 -

Curent diadinamic Curentul diadinamic este o forma derivata din curentul sinusoidal de 50 Hz, care a suferit o serie de modificari. Tratamentul cu curenti diadinamici in spondiloze cuprinde: - difazat (D.F.) - tratament preliminar obligatoriu cu efect spasmolitic si analgezic temporar - perioada scurta (P.S.) - folosit in traumatisme articulare, vasculopatii, nevralgii cu sau fara tulburari trofice asociat uneori cu - lunga perioada (P.L.) musculaturii netede. Efecte: - vasodilatator - decontracturant - antiinflamator Aplicatii pe zona dureroasa: Pe regiunea de tratat se aplica tesut hidrofil bine imbibat, bine stors si fara asperitati, peste el se aplica electrodul ce trebuie sa fie neted, fara taieturi sau indoituri, bine mulat pe suprafata de aplicat, mai mic decat tesutul hidrofil. Acestea sunt fixate cu ajutorul unor saculeti de nisip ori banderole elastice. Durata unei sedinte este de 6-8 min. Nr. sedinte = 6 - 10 pe serie. Electrozii:- plumb, aluminiu ;- cauciucati. - folosit in atrofii ale

Ultrasunetul Tratamentul cu ultrasunete este una din cele mai bune proceduri ale fizioterapiei, in care este vorba de transmiterea vibratiilor mecanice pendulare pe o frecventa deosebit de mare, produse de un generator de ultrasunete, penetrarea si absorbtia acestora in corpul omenesc. Efectele lor sunt deosebite fata de cele ale diverselor forme de curenti electrici (faradic, galvanic).

- 39 -

Ultrasunetul este un curent de inalta frecventa care are calitatile de a fi fibrinolitic si decontracturant. Tehnica de aplicare: pe regiunea de tratat se aplica unguent (fenilbutazona, indometacin, etc.), se face miscarea capului (emitator) incet si lipit pe suprafata respectiva. Timp de aplicare = 5-6 min. Numar sedinte = 8-10 zilnic sau la 2 zile Efecte: - efectul mecanic al UUS este cel de vibratie; - efect termic; - efect de difuzie; - efecte analgezice; - stimularea sistemului nervos vegetativ; - efecte antiinflamatoare; - efecte vasculare

Curenti interferentiali (curenti de medie frecventa) Sunt indicati pentru efectul lor miorelaxant, trofic, analgezic, excitomotor. Durata unei sedinte = 15 - 20min Numar de sedinte = 6 - 8 pe serie Efecte: -decontracturant - miorelaxant - trofic. Tehnica de aplicare: Curentul interferential rezulta din incrucisarea a doi curenti de medie frecventa cu amplitudini constante, dar cu frecvente diferite. In zona de intalnire a celor doi curenti cu frecvente diferite se produce un camp electric. Exista doua tehnici de aplicare : statica sau cinetica. Statica - electrozii se mentin in timpul procedurii in acelasi loc si asupra lor se exercita o presiune constanta. Se folosesc doua tipuri de electrozi: 1) Electrozi clasici = cei placa 2) Electrozi pernita = constau dintr-un suport de material plastic pe care sunt fixati 2 - 4 electrozi utilizati.

- 40 -

3.3 - Tratamentul prin masaj

Masajul: Reprezinta totalitatea manipulatiilor manuale aplicate sistematic la suprafata organismului in scop terapeutic si curativ . Efecte fiziologice ale masajului cefei

Provoaca o activare a circulatiei locale venoase si limfatice. Prin actiunea locala se mbunatateste circulatia n muschii cefei, care sunt predispusi la staza circulatorie si la oboseala. Produce o decongestionare reflexa a circulatiei endocraniene, cu efecte linistitoare asupra sistemului nervos central. Datorita efectelor sale, masajul cefei este folosit ca act final n masajul general. Masajul cefei este indicat n tratamentul nevralgiilor locale, al durerilor de cap, al contracturilor musculare, al limitarii mobilitatii gatului, al oboselii nervoase, al tulburarilor sistemului nervos central. Este folosit si pentru prevenirea sau ndepartarea depunerilor locale de grasime. Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exerciata de masaj asupra pielii indeosebi, organ bogat vascularizat si mai ales inervat, in piele existand numeroase terminatii nervoase (exteroreceptori), punct de plecare a unor serii de reflexe. La acestea trebuie adaugate si efectele excitante, pe care le exercita masajul asupra terminatiilor nervoase din muschi, ligamente si tendoane (proproireceptori). Cel mai important mecanism de actiune a masajului este reprezentat deci de mecanismul reflex. Acesta pleaca din de la si

exteroreceptorii proprioreceptorii

tegument din

muschi,

tendoane, la nivelul carora iau nastere stimuli de diferite intensitati care pornesc spre sistemul nervos central. efectele Aceste generale reflexe ale explica

masajului,

precum si o parte din actiunile lui locale. Trebuie adaugat,de asemenea, ca organele interne in suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal, deci superficiale, fiecarui organ

corespunzandu-i o anumita zona cutanata. Topografia acestor zone

- 41 -

metamerice cutanate a fost stabilita de Head si de aceea ele poarta numele de zonele Head. Tehnica masajului

Din punct de vedere topografic, gatul prezinta doua regiuni: anterolaterala si posterioara. n regiunea anterolaterala a gatului se gasesc organe importante: laringele, traheea si esofagul, manunchiul vasculonervos al gatului, tiroida si paratiroidele etc. n regiunea posterioara a gatului se gasesc mai multi muschi, cu rol static si dinamic, asezati pe mai multe straturi. Masajul regiunii anterolaterale a gatului se va face tinand seama de organele importante prezente la acest nivel. Pozitia. Subiectul este in decubit dorsal sau sezand rezemat, cu capul n usoara extensiune. Maseurul sta sau sade n fata sau la dreapta celui pe care l maseaza. Netezirea regiunii anterolaterale a gatului se face prin alunecari usoare, pornind de sus n jos, de la barbie si mastoida spre clavicule si stern. Manevra se executa pornind cu radacina si marginea ulnara a mainilor si terminand cu marginea lor radiala si cu varful degetelor. Se poate lucra simetric sau asimetric. Frictiunea se executa minutios si insistent, foarte usor si cu precautie, evitand glanda tiroida. Framantatul se executa rar, sub forma de cuta, de-a lungul muschilor sternocleidomastoidieni si a marginii laterale a muschilor trapezi. Vibratiile, executate numai manual, sunt foarte utile n masajul acestei regiuni. Masajul se ncheie cu neteziri lungi, lente si linistitoare. Masajul gatului poate fi asociat cu mobilizarea metodica a gatului, n timpul sau dupa sedinta de masaj. Masajul regiunii posterioare a gatului (masajul cefei) Pozitia. Subiectul este asezat n in decubit ventral, cu capul usor flexat si cu fruntea rezemata pe dosul mainilor sau pe un sul mic moale; masajul se poate executa si n pozitia sezand pe un scaun, cu fruntea sprijinita pe un plan potrivit de nalt. Pe scaunul de masaj, pozitia cea mai favorabila este calare, sezand cu trunchiul usor nclinat si cu capul sprijinit pe planul lung al scaunului, care este ridicat pana aproape de verticala. Manevrele folosite pentru masajul cefei sunt: netezirea, frictiunea ,framantatul, percutatul si tocatul. Netezirea consta din alunecari executate cu o mana sau cu ambele, pornind de sus, de deasupra insertiilor muschilor cefei pe occipital si coborand pana la baza gatului, ntre omoplati si pe umeri. Manevra ncepe cu radacina mainilor si se termina cu varful degetelor, care pe masura ce coboara se departeaza putin ntre ele .

- 42 -

Pentru netezirea partilor laterale ale gatului palmele se asaza cu marginea lor ulnara sub urechi si aluneca n jos pana peste umeri, terminand cu marginea lor radiala. Alunecarile se fac simultan sau alternativ. Dupa cateva manevre lungi se executa un masaj stimulant cu alunecari scurte si dese, pornind de la cap si coborand din aproape n aproape spre omoplati si umeri. Alunecarile se pot executa si n forma vibratorie. Frictiunea se aplica pe toata ntinderea cefei. n partea de sus, la nivelul insertiei muschilor, se executa cu varful degetelor miscari reduse circulare si liniare; n partea mijlocie si inferioara a cefei, ntre omoplati si pe umeri, frictiunile se executa cu miscari mai ample, cu podul palmei si cu radacina mainilor. Framantatul se aplica mai ales pe partile laterale si inferioara ale cefei. Marginea laterala a muschiului trapez se prinde ntre police si celelalte patru degete, si se framanta deplasand mainile n sus si n jos de-a lungul marginii muschiului. Se poate aplica si o varianta de framantat n cuta: cu o mana sau cu ambele maini, aplicate perpendicular pe lungimea gatului, se cuprinde ceafa ntre degetele mari si varful celorlalte degete; se executa deplasari n sus si n jos, printr-o miscare ondulatorie. Framantatul se poate combina cu frictiunea. Percutatul se combina cu tocatul. Percutiile executate cu varful si pulpele degetelor, care cad de o parte si de alta a liniei mediane, prin loviri foarte fine n partea de sus a cefei, cresc n intensitate pe masura ce coboara, transformandu-se n tocat, care se executa de partea cu unghii a degetelor, ntre omoplati si cu partea lor palmara pe umeri. Masajul cefei se ncheie prin manevre lungi si lente de netezire calmanta. Artroza cervicala. Beneficiaza de masajul

terapeutic, care are ca obiective calmarea durerilor, relaxarea musculaturii si reducerea contracturilor. Pentru ca masajul sa fie calmant si miorelaxant se recomanda manevre usoare si lente. Se executa neteziri descendente n regiunea cefei, continuate cu frictiuni si framantari n cuta a caror intensitate se adapteaza

sensibilitatii locale. Pentru decontracturare musculara se efectueaza vibratii cu varfurile degetelor pe muschii cefei.

- 43 -

In caz de spondiloza se va insista cu geluiri, frictiuni, vibratii pe tot traseul coloanei cervicale, se va decontracta musculatura contractata si se va face o usoara gimnastica la nivelul coloanei cervicale. In caz de nevralgii Arnold se va insista cu geluiri si frictiuni in jurul gaurilor nervului Arnold si pe linia nucala. In contracturi musculare se insista pe zona contractata. Gimnastica gatului: Flexie-extensie Lateral dreapta-lateral stanga Miscari de rotatie Miscari de circumductie In caz de torticolis, se va face un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muschiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista sanatoasa, incercand o reechilibrare a situatiei. Daca situatia este mai grava se incearca o metoda de suprasolicitare a muschiului trapez contractat prin miscari cu rezistenta, apoi masaj de relaxare al intregii regiuni. Efectele analgezice si de relaxare musculara sunt mai bune atunci cand masajul se executa dupa o procedura de termoterapie, exceptie facand cazurile de nevralgie cervicobrahiala, unde aplicarea caldurii este contraindicata. Miscari dupa masajul coloanei cervicale: - flexia si extensia gatului (capului): pentru extensie o mana sta in crestet, iar cealalta sub vertebra C7; pentru flexie mainile se inverseaza: una sta pe crestet si cealalta pe piept; - miscari de lateralitate: spre stanga si spre dreapta; o mana sta pe crestet, cealalta fixeaza umarul spre care aplecam capul, - miscari de rotatie: spre dreapta, spre stanga; cu o mana pe barbie tragem, iar cu cealalta pozitionata dupa ureche, impingem, mai intai intr-un sens, apoi in celalalt (pacientul priveste spre umar);

- 44 -

- circumductia: o mana pe crestet, cealalta sub C7, aplecam capul inainte, cu barbia in piept, facem rostogolirea ampla a gatului/capului, astfel incat sa treaca prin toate cele patru puncte cardinale, de 3-4 ori; oprim capul cu barbia in piept pentru o secunda si reluam miscarea in sens invers, de acelasi numar de ori. In final ne oprim, tot cu barbia in piept, revenim cu capul in pozitia normala, prindem cu podul palmelor osul de dupa ureche, iar cu degetele deasupra urechii (prindem urechea in caus, cu degetele in sus) si facem tractiuni-ridicari ale capului: elongatie asupra vertebrelor cervicale.

3.4 - Tratamentul prin medicina traditionala

Tratamentul spondilozei cervicale in medicina traditionala vizeaza restabilirea oxigenarii si a metabolismului local, eliminarea reziduurilor si a toxinelor acumulate, eliminarea micro-fragmentelor de musculatura si resorbtia osteofitelor. Plantele incluse in schemele de tratament ajuta la redobandirea tonusului muscular, a mobilitatii articulare si la rehidratarea discurilor intravertebrale. Procedurile de acupunctura si sesiunile de termoterapie tibetana joaca un rol major in eliberarea presiunii exercitate asupra

cordonului medular si a radacinilor spinale. Regenerarea leziunilor medulare sau a celor ale nervilor spinali poate fi realizata daca gradul de afectare o permite.

3.5 - Curele balneare

Se recomanda dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea arterei vertebrale si a simpaticului cervical si sunt deosebit de utile. Indicarea statiunilor balneare se va face numai de catre medicul curant. Alegerea statiunii si individualizarea tratamentului se vor face tinand cont de varsta bolnavului, de starea neurovegetativa, dar si, de bolile asociate. Putem sa indicam: apele termale simple, usor radioactive de tipul Felix; apele sarate - iodurate de la Breaza, Olanesti, Govora; apele sarate - heliotermale de la Sovata si Ocna Sibiului; apele sulfuroase termale de tipul Herculane; apele sulfuroase atermale de la Govora, Olanesti, Pucioasa; namolul de tipul celor de la Techirghiol, Eforie, Amara, Sovata, Ocna Sibiului.

- 45 -

Schematic, numarul de bai este de 12-14 pe serie, temperatura este de 37-38 grade Celsius, durata este de 15-20 minute. Terapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti: termic, fizic (mecanic) si chimic. Techirghiol (si tot litoralul) care are namol sapropelic; Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slanic Prahova (namoluri de lacuri sarate); Vatra Dornei, Borsec, Felix (turba); Govora (namol silicos si iodat); Geoagiu (namoluri feruginoase)

Pentru namol temperatura este de 40-44 grade Celsius, durata 30-40 minute. Se asociaza cu proceduri fizioterapeutice si helioterapeutice, de la caz la caz. In fazele incipiente de boala, ca si in cele tardive, neinsotite de complicatii, putem sa indicam cu succes ungerile cu namol urmate de bai de Ghiol. Impachetarile cu namol: Materiale necesare: pat sau canapea, patura, panza impermeabila, cearceaf. Se pregateste namolul prin amestecarea lui cu apa fierbinte pana ce se realizeaza o masa vascoasa. La temperatura indicata in prescriptie se aplica namolul pe cearceaf in grosime de 2-3 cm. Peste acest strat de namol se aseaza regiunea de impachetat a bolnavului, se aplica namolul pe partile laterale si anterioare ale corpului evitand regiunea precordiala. Pentru evitarea congestiei cerebrale se pune o compresa rece pe frunte. Durata este de 20-40 min. Dupa terminare se practica o procedura de curatire. Aceste impachetari au tripla actiune: - termica - chimica - mecanica. Actiunea namolului: Mecanic - producand excitatia pielii datorita micilor particule componente. Efect fizic - temperatura crescuta a corpului cu 2-3 grade C. Efect chimic - prin resorbtia unor substante pe care le contine namolul. Namolul activeaza producerea de histamina. In piele apare o transpiratie abundenta cu eliminarea crescuta de acid uric din metabolismul proteic. Sunt mobilizate depozitele sanguine producandu-se intensificarea circulatiei in anumite teritorii.

- 46 -

3.6 -Terapia ocupationala

Este o metoda de reeducare activa folosind diverse activitati adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ si terapeutic, ajutand bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi indemni si recuperand functia celor afectati de boala, contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile vietii curente. Prin aceasta terapie se evita pasivitatea n care se fixeaza bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile si contribuind astfel la readaptarea functionala la efort. Principalele efecte pe care le urmarim prin aplicarea terapiei ocupationale sunt: mobilizarea unor articulatii si cresterea amplitudinii lor; dezvoltarea fortei musculare; restabilirea echilibrului Prevenirea spondilozei nu este mereu posibila. Totusi, putem reduce riscul aparitiei spondilozei cervicale daca adopatm o anumita conduita: evitam efortul fizic in urma caruia avem dureri cervicale; efectuam regulat exercitiile pentru a mentine forta si elasticitatea musculara, ca si mobilitatea coloanei vertebrale cervicale; facem pauze cand conducem, cand ne uitam la televizor sau cand lucram la calculator, pentru a evita mentinerea capului intr-o pozitie fixa perioade lungi de timp; executam zilnic miscari de gimnastica antagonica de extensie, flexie si rotatie a capului pana la disparitia durerilor musculare si nevralgice; consumam APA, minim 2 l de lichide pe zi.

- 47 -

3.7 - Kinetoterapia
Actioneaza direct asupra cauzei; asupra degenerarii vertebrelor si discurilor intervertebrale ajutand la rehidratarea acestora. Conduce la redobandirea mobilitatii articulare, cresterea elasticitatii si tonusului muscular, actioneaza benefic asupra efectelor negative ale osteofitelor si imbunatateste starea generala a organismului din punct de vedere psiho-motor. Kinetoterapia se incepe dupa cele 12 sedinte de fizioterapie asociate cu masaj terpeutic. Kinetoterapia antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie si refacerea lordozei fiziologice. Se urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a despovara discul. Este necesar sa se execute aceasta gimnastica zilnic dimineata inaintea inceperii activitatii profesionale si la sfarsitul acesteia, cel putin 10-15 minute. De asemenea in cursul activitatii profesionale, cei afectati trebuie sa execute periodic miscari de redresare ale coloanei cervicale(extensie, flexie, rotatie) pentru a preveni oboseala musculara si a favoriza nutritia discurilor intervertebrale. Aceste miscari care au o importanta hotaratoare in prevenirea artrozei cervicale sau in oprirea evolutiei si tratamentului acesteia, trebuie executate inainte sa apara oboseala sau contractura muschilor cefei, frecventa lor fiind in functie si de sensibilitatea individuala. Ele se pot executa la locul de munca fara a necesita intreruperea activitatii profesionale. De un real folos este si auto masajul care trebuie practicat cu blandete, de sus in jos, de-a lungul musculaturii posterioare a gatului, de la nivelul regiunii occipitale spre umeri. Durata masajul va fi de 5-10 minute si va fi precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de crepitatii. Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la disparitia durerilor musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenirea spondilozei cervicale, fara a mai fi nevoie de tratamente medicamentoase. Sunt contraindicate miscarile bruste in segmentul cervical, mai ales cand muschii sunt rigizi si durerosi. MOBILIZARI PASIVE Mobilizarea ampla a regiunii/segmentului afectat de catre spondiloza. Miscarile se executa in ritm lent. Cresterea in amplitudine a miscarilor se va efectua in mod progresiv si va fi depedenta de progresele obtinute de catre pacient. Sunt excluse exercitiile care maresc uzura articulara prin cresterea presiunii pe suprafata articulatiilor intervertebrale sau prin efort prelungit

- 48 -

Cele mai indicate miscari sunt cele care se executa din pozitia culcat si atarnat (aceastea contribuie la descarcarea coloanei vertebrale de greutate corporala, fara ca suprafetele articulare sa fie solicitate prea mult).

A flexie cervicala pasiva B extensie cervicala pasiva C inclinare laterala cervicala pasiva dreapta D inclinare laterala cervicala pasiva stanga E rotatie cervicala pasiva dreapta F rotatie cervicala pasiva stanga

EXERCITII DE GIMNASTICA MEDICALA : Obiective folosite in tratament - prin gimnastica medicala se urmareste :

tonifierea musculaturii cervicale, - 49 -

combaterea dezechilibrului static postural, dezvoltarea mobilitatii coloanei vertebrale la nivelul acestei regiuni.

Observatie in timpul executarii miscarilor cu capul pot aparea stari vertiginoase si se recomanda ca exercitiile sa se execute in ritm lent si cu ochii deschisi. I din pozitia decubit dorsal cu genunchii indoiti si talpile pe sol : Ex. 1 ducerea barbiei in piept, fara ridicarea capului de pe sol (impingerea barbiei in sus) de 10 ori; Ex. 2 inclinarea capului spre dreapta si spre stanga cu tendinta de a lipi urechea de umar de 10 ori; Ex. 3 rasucirea capului spre dreapta si spre stanga de 10 ori ( miscarea se realizeaza descriind un arc de cerc cu barbia, de la un umar spre celalalt ); Ex. 4 ridica barbia coborand umerii pe sol, apoi coboara barbia cu ceafa lipita de sol si ridica umerii de pe sol de 8 ori; Ex. 5 exercitii de ridicare a omoplatilor si de oborare a omoplatilor ( cu ceafa lipita de sol, cu capul in rotatie si urechea pe sol se apropie barbia de umar, din rotatie dreapta apoi stanga se ridica usor capul de pe sol cu barbia proiectata inainte ) toate de 10 ori; Ex. 6 cu mainile sub ceafa , ridica capul si intinde bratele de 10 ori ;

II din pozitia decubit ventral (culcat pe abdomen) mainile incrucisate sub barbie: Ex. 1 asezarea succesiva a barbiei si a fruntii pe maini de 10 ori ; Ex. 2 ducerea barbiei spre umarul stang, apoi spre cel drept de 10 ori; Ex. 3 cu bratele intinse si fruntea sprijinita pe sol se ridica capul de pe sol, cu dubla barbie de 10 ori; III din pozitia decubit lateral: Ex. 1 ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar de 8 ori ; Ex. 2 capul sprijinit pe o mana , apasarea capului in jos de 8 ori;

aceste exercitii se executa pe partea dreapta si pe partea stanga IV exercitii de gimnastica medicala corectiva:

Ex. 1 mers cu o carte pe cap 10 m ; Ex. 2 mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplatilor 5 m; Ex. 3 cu bastonul tinut la spate de la capete , executa mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului inapoi 10m; Ex. 4 din mers, executa extensii a bratelor cu arcuire sus si lateral de 10 ori pe distanta de 8 10 m;

- 50 -

Ex. 5 - cu bastonul tinut la ambele capete, executa ducerea bastonului sus , cu arcuirea bratelor ( privirea urmareste bastonul ) de 10 ori ; Ex. 6 bastonul sprijinit pe omoplati , executa aplecarea trunchiului inainte la 40 50, cu arcuire si capul sus revenire de 10 ori; V - din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme (patrupedie ): Ex. 1 indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului cu privirea inainte si intinderea coatelor de 10 ori; Ex. 2 indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi revenire de 10 ori ( capul sus ); Ex. 3 ridicarea bratului si piciorului opus revenire de 10 ori, (se repeta cu membrele de cealalta parte ) capul sus; Ex. 4 mers in patru labe, cu capul sus si privirea inainte de 10 ori. Se vor evita exercitiile de flexie ale trunchiului si se va corecta permanent pozitia spatelui, care trebuie sa se mentina drept, cu umerii trasi in jos si spre inapoi. Exercitiile vor fi facute de 4 ori pe saptamana cu o zi pauza intre ele ( o zi da , o zi nu ). Dupa 30 de zile se vor face 2 sedinte pe zi cu doua zile pauza ( de 3 ori pe saptamana ).

Exercitiile de intindere practicate sistematic intaresc musculatura cervicala si aparatul ligamentar si limiteaza aparitia tulburarilor de statica la nivelul coloanei cervicale. Principalii muschi implicati sunt sternocleidomastoidienii (flexori cervicali = rotesc sau apleaca inainte sau lateral capul), muschii splenius (care fac rotatia capului de aceeasi parte) si trapezul. In plan profund exista alti muschi mai mici, care participa la diverse miscari ale coloanei cervicale.

exercitii set 1
Pozitia initiala = in picioare

Pregatire, executie si postura finala = intoarceti lateral capul (spre umar). - 51 -

Mentineti pozitia 20 de secunde. Repetati miscarea de 5 ori in fiecare parte. Relaxati-va cateva secunde intre repetari.

Grupele musculare vizate = sternocleidomastoidian,splenius

- 52 -

exercitii set 2
Pozitia initiala = in picioare

Pregatire = aplecati capul in fata pana cand barbia atinge sternul.

Executie si postura finala = intoarceti capul intr-o parte, printr-o miscare lina. Mentineti pozitia 20 de secunde. Repetati miscarea de 5 ori in fiecare parte. Relaxati-va cateva secunde intre repetari.

Grupele musculare vizate = splenius, trapez = portiunea superioara (+ erectori spinali)

- 53 -

CAPITOLUL 4 STUDII DE CAZ

- 54 -

BIBLIOGRAFIE:

1.

Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare Tudor Sbenghe, Editura

Medicala Bucuresti 1987; 2. Ghid practic de evaluare articulara si musculara in kinetoterapie Elena

Luminita Sidenco, Editura Fundatia Romania De Maine, Bucuresti 2009; 3. Masajul in kinetoterapie Elena Luminita Sidenco, Editura Fundatia Romania De

Maine, Bucuresti 2009; 4. Electroterapie Elena Luminita Sidenco, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de

Educatie Fizica si Sport, Specializarea Kinetoterapie; 5. Curs de recuperare, medicina fizica si balneologie Universitatea de Medicina si

Farmacie Victor Babes, Timisoara 2006; 6. 7. Curs masaj Modulele I si III Scoala Superioara de Masaj Dragomir; Hidroterapie, tratamente simple pentru afectiuni obisnuite Clarence Dail,

Charles Thomas, Casa de Editura Viata si Sanatatea Bucuresti; 8. Biomecanica in Educatie Fizica si Sport Georgeta Nenciu, Editura Fundatiei

Romania De Maine, Bucuresti 2009; 9. 10. www.romedic.ro/boli-afectiuni; Functional anatomy Musculoskeletal Anatomy, Kinesiology, and Palpation for

Manual Therapists Christy Cael 11. 12. 13. Polirom 2009 14. Spune-Mi Unde Te Doare - Michael Odoul - Editura DERVY, 1999 Tratado de Osteopatia de la Columna Vertebral Orthopedic Massage Theory and Technique Whitney W. Lowe Anatomie pentru miscare Blandine Calais Germain, Andre Lamotte Editura

- 55 -