Agnetul si miridele in cadrul Sfintei Liturghii

Biserica Ortodoxa a crezut si a invatat totdeauna ca, din painile asezate pe Sfantul Disc, numai agnetul se preface in timpul epiclezei, in Trupul Mantuitorului. In contrast cu aceasta invatatura, Biserica Romano- atolica invata ca toate particelele de paine, asezate pe Sfantul Disc, se prefac in Trupul lui Iisus !ristos. Intre cele doua Biserici exista, deci, o deose"ire mare pe tema prefacerii darurilor pe Sfantul Disc in Trupul Mantuitorului !ristos. In centrul ultului divin crestin sta Sfanta #iturg$ie, iar in centrul acesteia sta Sfanta %ertfa, sta Sfanta &u$aristie. Instituirea acestei Taine s-a facut, dupa cum se stie, de catre !ristos, cu prile'ul inei din prea'ma Sfintelor (atimi. #a ina cea de Taina Mantuitorul a luat painea, a "inecuvantat-o, a frant-o si a dat-o ucenicilor Sai, zicand) *#uati, mancati, acesta este Trupul Meu...*. +poi a luat pa$arul, a multumit si l-a dat +postolilor, zicand) *Beti dintru acesta toti, caci acesta este Sangele Meu, al #egii celei noi, care pentru multi se varsa, spre iertarea pacatelor*. Dupa aceea a poruncit, zicand) *+ceasta sa o faceti intru pomenirea Mea*. (rin aceste cuvinte Mantuitorul a instituit Taina Sfintei &u$aristii, dar in acelasi timp a savarsit &l insusi aceasta Taina. (entru ca efectele 'ertfei lui !ristos sa nu fie limitate in timp si in spatiu, Mantuitorul a instituit si a randuit savarsirea 'ertfei celei fara de sange, a 'ertfei eu$aristice. #iturg$ia ortodoxa, asa cum exista ea astazi, este o trilogie, o alcatuire din trei parti "ine distincte si anume) (roscomidia, #iturg$ia celor c$emati, si #iturg$ia credinciosilor. (roscomidia ,punere inainte-, este prima parte a #iturg$iei si anume partea aceea in cuprinsul careia se produc, se pun inainte darurile necesare 'ertfei. Din vinul si din painile pe care credinciosii le-au adus drept daruri la Sfantul +ltar, preotul liturg$isitor pe cele mai "une si din aceste paini taie, scoate si aseaza pe Sfantul Disc toate particelele prescrise de #iturg$ier. #ucrarea aceasta pregatitoare 'ertfei propriu zise se face la masa (roscomidiarului, asezata in stanga Sfantului +ltar. In cadrul acestei lucrari liturgice, preotul scoate in primul rand agnetul si apoi miridele. uvantul *agnet* provine in lim"a noastra romaneasca din lim"a latina, si anume de la termenul *agnus* si inseamna *miel*. +tat in Testamentul .ec$i cat si in Testamentul /ou, Iisus !ristos a fost numit adeseori cu termenul de miel. #a Sfanta (roscomidie, din prima anafora, din prima prescura, se taie, se scoate si se pune pe disc, cu scopul de a face *pomenirea Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus !ristos*, partea de paine numita agnet. Se stie ca agnetul are forma patrata si se scoate din painea aceea, in

care se disting mai "ine literele sigiliului) Is. !r. /i. 0a. +gnetul este in cazul de fata Mielul cel Bland, cel curat, cel nevinovat, dar gata de a se 'ertfi pentru iertarea pacatelor si pentru sfintirea tuturor credinciosilor. uvantul *miride* provine din lim"a elina, de la un ver" insemnand *a imparti, a distri"ui, a diviza*. Su"stantivul inseamna parte dintr-un intreg. Miridele de pe Sfantul Disc sunt, deci, particele de anafora, particele de prescura, scoase din painile alese in c$ip special de catre liturg$isitor pentru acest scop. +ducerea darurilor la altar se facea la inceputul #iturg$iei credinciosilor, adica indata dupa plecarea penitentilor si a cate$umenilor. Simplitatea aceasta a (roscomidiei din #iturg$ia primara si plasarea ei la inceputul #iturg$iei credinciosilor a durat pana in veacul al .-lea sau c$iar pana in veacul al .I-lea. Din aceasta vreme pana in prima 'umatate a veacului al optulea urmeaza o noua epoca, in care se petrece, in primul rand, sc$im"area locului si a momentului (roscomidiei si apoi aparitia primelor forme din ritualul agnetului. Dupa cum reiese din comentariul liturgic al lui 1$erman, (atriar$ul onstantinopolului ,234256-, intitulat T$eoria mistica, mutarea (roscomidiei in locul in care se gaseste ea astazi, adica inainte de inceperea #iturg$iei celor c$emati, era un act definitiv consacrat in randuiala #iturg$iei la inceputul veacului al optulea. Su"liniem faptul deose"it de important ca, pe vremea Sfantului 1$erman al onstantinopolului, prescura gasea o singura intre"uintare la (roscomidie si anume aceea de a servi pentru scoaterea agnetului. +ceasta era, de altfel, o practica in perfecta consonanta cu natura 'ertfei liturgice, care este in esenta ei 'ertfa Mantuitorului. (e Sfantul Disc nu se afla, deci, nici o alta particica afara de agnet. (rin urmare, la inceputul veacului al optulea nu era cunoscuta si nu era pusa inca in practica scoaterea miridelor la Sfanta (roscomidie. 7aptul acesta este o dovada si, un argument in sensul ca miridele n-au fost nicicand si nu sunt nici astazi atat de importante si atat de indispensa"ile savarsirii Sfintei &u$aristii, precum a fost si este agnetul. Sfanta (roscomidie si c$iar Sfanta &u$aristie s-a savarsit timp de opt veacuri fara existenta miridelor. oncluzia pe care o desprindem din aceasta practica este aceea ca miridele n-au nici o legatura directa cu prefacerea agnetului in Trupul Mantuitorului !ristos. De altfel, lucrul acesta este foarte logic. Sfanta &u$aristie nu este numai Taina, ea este si 'ertfa si anume 'ertfa care se aduce pentru iertarea pacatelor si pentru mantuirea oamenilor. (ainea agnetului, si numai aceasta, reprezinta sim"olic la (roscomidie pe Mielul cel gata de 'ertfa, iar dupa prefacerea din cadrul #iturg$iei credinciosilor, ea si numai ea devine insusi *Mielul lui Dumnezeu, care s-a 'ertfit si se 'ertfeste continuu pentru viata si pentru mantuirea, lumii*. In spri'inul celor spuse, tre"uie sa tinem seama ca pe 1olgota, Maria a lui leopa, Maria Magdalena,

&vang$elistul Ioan, Sfanta 7ecioara Maria, au asistat la rastignirea lui !ristos, dar, nici unul din acestia nu s-a rastignit impreuna cu !ristos. (e lemnul rucii s-a rastignit singur Iisus !ristos, pentru rascumpararea intregului neam omenesc. #a fel si pe Sfantul Disc, numai Iisus !ristos se 'ertfeste, in timp ce toti ceilalti pentru cere s-au scos miride sunt prezenti, sunt de fata, dar nu se 'ertfeste nici unul dintre ei. De vreme ce numai Iisus !ristos este cel ce s-a 'ertfit pe ruce si de vreme ce tot numai &l se 'ertfeste in Sfanta &u$aristie, pentru iertarea pacatelor si pentru mantuirea neamului omenesc, este firesc, este logic si natural ca numai painea care Il reprezinta pe &l, adica numai agnetul sa se prefaca in Trupul Sau, iar nu si celelalte particele, care nu reprezinta pe Iisus !ristos. In ceea ce priveste taierea, scoaterea si asezarea pe Sfantul Disc a miridelor, in 'urul agnetului, este o actiune care a inceput sa se introduca in ritualul (roscomidiei, incepand cu a doua 'umatate a secolului al optulea si desavarsirea ei a durat pana la sfarsitul veacului al noualea. Daca din prima paine, din prima prescura, s-a scos agnetul pentru Mantuitorul, din prescura a doua se scoate o particica in forma de triung$iu pentru cinstirea si pomenirea Sfintei 7ecioare Maria. +ceasta particica se aseaza, pe Disc de partea dreapta a agnetului. Din prescura a treia se scot particele, se scot miride pentru asa numitele *noua cete ale Sfintilor*. In ceea ce priveste miridele pentru acestea, tre"uie sa spunem ca exista deose"iri intre #iturg$ierele si practica Bisericii Ortodoxe eline si intre #iturg$ierele si practica celorlalte Biserici Ortodoxe. In Biserica Ortodoxa elina, prima particica, prima mirida din prescura a treia se scoate pentru *capeteniile ostilor ingeresti, Mi$ail si 1avriil si toate puterile ceresti*. In celelalte Biserici Ortodoxe se scoate - dupa cum se stie - prima mirida din prescura a treia pentru pomenirea *cinstitului, maritului (rooroc, inainte mergatorului si "otezatorului Ioan*. Instructiunile (atriar$ului ongtantinopolului /icolae 1ramaticul, alcatuiesc cel dintai document scris, care cuprinde dispozitia de a se face pomenirea Sfintilor ingeri si a se randui prima mirida din prescura a treia pentru cerestile puteri. Su" influenta #iturg$ierelor si practicilor grecesti s-a introdus pomenirea *cerestilor puteri Mi$ail, 1avriil si a tuturor netrupestilor puteri* si in #iturg$ierul "ulgar, tiparit la Sofia, editia din 3658, precum si in #iturg$ierul romanesc, tiparit la Bucuresti, editia din 3692. Introducerea acestei pomeniri in #iturg$ierul "ulgar si in cel roman a dat nastere unor polemici aprinse in lumea teologilor. (ro"lema pomenirii puterilor ceresti la Sfanta (roscomidie a fost tratata si de Sfantul Simeon al Tesalonicului. &l nu numai ca apro"a, dar si 'ustifica in felul urmator practica greceasca) *:na ,adica cea dintai mirida din prescura a treia-, o aduce intru cinstea si pomenirea cinstitelor si cerestilor puteri, a celor fara de trup. +ceasta aducere pentru ingeri este necesara deoarece ei au fost slu'itori ai misterului intruparii, pentru ca ei s-au unit cu noi si suntem o singura Biserica... pentru ca ne sunt pazitori si mi'locitori catre Dumnezeu...*

1rigore (alama a fost impotriva pomenirii Ingerilor si impotriva miridei pentru netrupestile puteri. &l a 'ustificat punctul sau de vedere argumentand ca 7iul lui Dumnezeu n-a im"racat fire ingereasca, ca nu pentru ingeri s-a intrupat !ristos, ca nu a patimit si nu a instituit Taina Sfintei &u$aristii pentru ei. Sfanta Scriptura nu spune ca ingerii sunt Trupul lui !ristos, nici impreuna mostenitori ai Sai si nici aceea ca ei imparatesc cu dansul. Deci, dupa teza lui 1rigore (alama nu se pot scoate miride pentru Sfintii ingeri, deoarece ei nu fac parte din corpul mistic al lui Iisus !ristos. ele noua cete ale Sfintilor pentru care se scot miride la Sfanta (roscomidie sunt urmatoarele) 3. Inainte-mergatorul si Botezatorul Ioan... 5. Sfintii maritii (rooroci... 9. Sfintii maritii si intru tot laudatii +postoli... ;. Sfintii si laudatii Mucenici... <. uviosii si de Dumnezeu purtatorii (arinti... 2. Sfintii si facatorii de minuni, fara de arginti... 8. Sfintii si dreptii dumnezeiesti parinti Ioac$im si +na si Sfantul praznuit in ziua respectiva... 6. Sfantul (arinte a carui #iturg$ie se savarseste... Miridele pentru acesti Sfinti se aseaza pe Disc in stanga agnetului, in randuri de cate trei. Din prescura a patra se scot particele de paine pentru pomenirea celor vii, in frunte cu &piscopul, iar din painea a cincia se scot miride pentru cei decedati. intrucat numarul acestora este foarte mare, particelele de paine scoase pentru pomenirea lor sunt mai micute. &le se aseaza, pe Sfantul Disc in partea de 'os, su" agnet. Introducerea acestor miride in ritualul (roscomidiei s-a facut cu scopul de a reprezenta sim"olic pe Sfantul Disc unitatea in Iisus !ristos a intregii Biserici. O alta dovada ca miridele nu se transforma in Trupul Mantuitorului !ristos, avem in faptul ca atunci cand preotul rosteste cuvintele) *Sa luam aminte..., Sfintele Sfintilor*, el prinde cu amandoua mainile si inalta numai agnetul, facand cu el deasupra discului semnul Sfintei ruci. +ceasta ridicare inseamna, dupa comentatorii Sfintei #iturg$ii, inaltarea lui Iisus !ristos pe ruce, precum si Moartea si invierea #ui. Daca tot ceea ce se afla pe Disc ar fi prefacut in Trupul Domnului, atunci preotul ar tre"ui sa faca si ridicarea tuturor particelelor. Daca si miridele ar fi prefacute in Trupul Domnului, ar fi imposi"il de conceput ca atunci cand e vor"a de inaltarea lui !ristos pe ruce sa fie inaltat numai agnetul, numai o parte a Trupului Sau, in timp ce celelalte parti sa ramana 'os pe Disc. Din indrumarile pe care le da #iturg$ierul cu privire la sfaramarea agnetului si la impartasirea slu'itorilor si a credinciosilor cu Trupul si Sangele Mantuitorului, se desprinde constatarea ca miridele nu sunt prefacute in Trupul lui Iisus !ristos. Iata ce spun in aceasta privinta

#iturg$ierele) *...+poi luand preotul slu'itor particica Is. o pune in Sfantul (otir, iar particica !r. o imparte preotilor si diaconilor, care slu'esc impreuna cu el. elelalte doua sfinte particele, adica /i. si 0a. se sfarma in particele mai mici, cat sa fie de a'uns pentru cei ce vor sa se impartaseasca. Din particica (rea Sfintei /ascatoare de Dumnezeu, sau din ale celor 6 cete, sau din altele, cate sunt pre Sfantul Disc sa nu se impartaseasca nimeni, nicidecum, ei numai din sfanta paine ,agnet-* . +ici se interzice in mod categoric impartasirea slu'itorilor sau a credinciosilor cu alte particele de pe Sfantul Disc, in afara de cele ale agnetului. Se intelege foarte clar motivul acestei interdictii si anume) pentru faptul ca particelele de pe Sfantul Disc, adica miridele, nu sunt prefacute in Trupul lui !ristos. +proape toate editiile mai vec$i ale #iturg$ierelor romanesti dau clar, si amanuntit invatatura Tipicului, in sensul ca atunci, cand exista credinciosi de impartasit cu Sfintele Taine, miridele se pastreaza pe Sfantul Disc si nu se introduc in Sf. (otir decat dupa ce s-a terminat impartasirea acestora. +ceeasi purtare de gri'a de a nu impartasi cu miride pe credinciosi, se o"serva si atunci cand este vor"a, de pregatirea Sfintei &u$aristii pentru cei "olnavi. (enticostarul ne invata ca particelele care tre"uie pregatite in %oia Mare si in ziua a treia de (asti, in c$ip special, ca sa se pastreze apoi un an intreg si sa fie totdeauna gata spre gra"nica impartasire a celor "olnavi, se iau exclusiv din Sfantul +gnet. +cest agnet prefacut in Trupul lui !ristos la #iturg$ia din %oia Mare, este pastrat fara miride, pana a treia zi de (asti, cand are loc sfaramarea si pregatirea particelelor. +stfel, tre"uie sa retinem ca numai Sfantul +gnet se preface, in timpul epiclezei, in Trupul Domnului Iisus !ristos, in timp ce miridele raman paine sfintita, paine "inecuvantata.