Sunteți pe pagina 1din 24

Introducere n psihologia medical

Lect. univ. dr. Laura Teodora David

Psihologie medical
o ramura aflata la confluenta a doua stiinte, medicina si psihologia, ce au ca obiect de studiu fiinta umana bolnavul este analizat nu numai din punct de vedere al organismului dereglat, ci si sub unghiul subiectivitatii sale, al particularitatilor sale psihice, al locului si rolului factorilor subiectivi in aparitia, evolutia si tratamentul bolii se focalizeaz i pe relaia cadru medical pacient i pe adaptarea bolnavului la mediul spitalicesc i starea de boal

Psihologie medical
Psihologia sntii Psihologia clinic
Psihologie social Psihologie diferenial Antropologie Medicin

exist suprapuneri exist suprapuneri

Psihologia medical
Intereseaz rspunsul comportamental al persoanei n contextul particular al bolii
Persoana trebuie neleas ca ntreg: biologic, psihologic i situaional nelegem personalitatea individului

Caracteristicile personalitii
reflect diferenele individuale, unicitatea fiecrei persoane este constant este consistent este modelabil constituie cauza intern a comportamentului

Abordarea personalitii n psihologie


Trsturi Neurofiziologic, biochimic Genetic Evoluionist

Relaia personalitate situaie


(adaptat dupa Luca, 2004)

Factori situaionali

Personalitate

Comportament

Relaia personalitate - situaie


situaii slab structurate n care regulile de comportare, prescripiile, interdiciile sunt puine, importani sunt factorii de personalitate situaii puternic structurate (ex.spitalul) regulile de comportare, prescripiile, interdiciile sunt numeroase, factorii de personalitate sunt mai puin importani

Relaia personalitate - situaie


Abordarea interacionist
Trsturile specifice se manifest numai n situaii relevante. Orice trstur se manifest mai usor n anumite situaii dect n altele. Trstura unei persoane poate schimba situaia. Indivizii caut activ situaii concordante cu trsturile lor de personalitate (selecie situaional, evocare, manipulare).

Personalitate
Temperament (emotivitate, activism, socialibilitate) Aptitudini (inteligen, aptitudini verbale, mnezice) Caracter (politee, punctualitate, ordine) Determinare genetic Contribuia mediului Ereditatea i mediul interacioneaz nc din perioada intrauterin influennd caracteristicile persoanei

Studii genetice pe gemeni si adopii


Situaii tipice
Mediu uniform (ereditate diferit) Fraii adoptivi crescui mpreun Copiii adoptai si prinii lor adoptivi

ASEMNRI DEOSEBIRI

Mediu

Ereditate

Mediu diferit Fraii naturali (gemeni (ereditate uniform) sau nu) adoptai n familii diferite Copiii adoptai si prinii lor naturali

Ereditate

Mediu

Studii pe gemeni
1. Ambele tipuri de gemeni (MZ si DZ), crescui mpreun, au fost expusi unui mediu uniform (au parcurs situaii de nvare similare). 2. Dac gemenii MZ sunt mai asemntori ntre ei dect gemenii DZ, acest fapt poate fi atribuit similaritii genetice.

Studii pe gemeni
Exemple
Extraversie Nevrozism Gemeni MZ r=0,51 Gemeni DZ r=0,21 r=0,50 r=0,23 Eritabilitate h2=0,60 h2=0,54

(ap. Larsen & Buss, 2005, p. 176)

Studii pe adopii
Stabilirea gradului de asemnare dintre copil si printele adoptiv pentru a pune n eviden rolul factorilor de mediu. Stabilirea gradului de asemnare dintre copil si prinii biologici pentru a pune n eviden rolul ereditii.

Studii pe adopii
- corelaii ale nivelului de inteligen
(ap. Larmat, 1977, p. 60)
Relaia Burks (1928) Leahy (1935) Erlenmeyer Kimling (1963) 0,20

Copil - tat adoptiv


Copil - mam adoptiva n grupul martor

0,07
0,19

0,19
0,24

Copil tat biologic


Copil mam biologic

0,45
0,46

0,51
0,50 0,51

Studiile pe adopii de gemeni


1. Ereditatea gemenii MZ (crescui mpreun / separat) trebuie s fie mai asemntori dect DZ. 2. Ereditatea gemenii MZ crescui separat ar trebui s fie la fel de asemntori ca si cei crescui mpreun.

Studiile pe adopii de gemeni


Corelaii ntre gemeni MZ, crescui separat Stare de bine 0,49 Competen social 0,57 Nevrotism 0,70 Agresivitate 0,67 Sentimentul alienrii 0,59 Tradiionalism 0,59 Imaginaie 0,74
(ap. Larsen & Buss, 2005, p. 178)

Rolul mediului n determinarea personalitii


mediu intrauterin mediul fizic postnatal mediul social (proximal i distal) nia existenial/ nia de dezvoltare

Factori nutriionali si de igien n perioada intrauterin


Etape importante stadiul germinal (primele 2 sptmni); stadiul embrionar (sptmnile 3-8); stadiul fetal (dup sptmna a 9-a).

Factori nutriionali si de igien n perioada intrauterin


deficit de proteine n alimentaia mamei malnutriie factori teratogeni: (expunerea la radiaii, bolile mamei, substane toxice ingerate de mam n perioada sarcinii, medicamente)

Rolul factorilor de mediu social


zona de reziden (rural, urban, tip de cartier) si calitatea condiiilor de locuit; statutul economic si social al familiei (venituri/ numr de membri; profesia prinilor, nivelul lor de educaie) relaiile intrafamiliale (prini-copii, ntre frai); compoziia familiei (familie nuclear,familie extins, un printe absent, familie monoparental, prini adoptivi, frai vitregi prin recstorirea prinilor; copil cu prini plecai la munc n strintate,ncredinai rudelor). sistemul educaional; aspecte culturale generale;

Mediul social apropiat familia


Influene ambientale comune (mprtsite) Influene ambientale necomune (nemprtsite) Factorii genetici non-aditivi Factorii genetici aditivi

Mediul social distal (ndeprtat) factori culturali


situaiile de nvare repere si standarde comportamentale, modele culturale, valori si cunostine transmise prin educaie, prin credine, atitudini, deprinderi comportamentale progresul tehnologic

Rolul educaiei n personalitate


Educaia n familie Educaia n coal Educaie pentru sntate Educaia concertat