Definitia complexa a logisticii Logistica este un proces triplu de planificare, aprovizionare si onorare a unei comenzi care permite: - anticiparea

solicitarilor clientului; - obtinerea capitalului, resurselor umane si tehnologice si a bunurilor necesare satisfacerii clientului; - optimizarea si utilizarea retelelor de distributie a produselor, informatiilor si serviciilor necesare onorarii complete si rapide a comenzilor la cele mai mici costuri. 2. Aspectele fundamentale evidentiate de definitia complexa a logisticii - activitatea logistica urmareste managementul circulatiei bunurilor si resurselor in cadrul unei firme sub forma unui sistem integrat; - tinta tuturor activitatilor logistice este onorarea comenzilor, in conditiile anticiparii intentiilor si solicitarilor clientilor; - lanificarea activitatilor logistice face parte din planificarea activitatilor economice din cadrul
1.

firmei, ceea ce perite considerarea logisticii ca o activitate de management, componenta a managementului general al unei firme; - serviciile (fie ele asociate comercializarii bunurilor sau nu) sunt o componenta integrata a activitatilor logistice; - faptul ca logistica trebuie considerata ca o metoda de crestere a eficientei activitatii unei firme prin cresterea calitatii produselor (implementarea sistemelor Asigurare Calitate sau a managementul calitatii), prin reducerea costurilor rezultate din accelerarea flu ului de bunuri in sistemul logistic al fiecarei firme participante la comercializare si prin satisfacerea clientului in conditiile de timp, loc, calitate, cantitate si cost solicitate de acesta. 3. Continutul conceptual si obiectivele fundamentale ale logisticii !ractic, conceptual cuprinde toate activitatile necesare managementului flu ului de bunuri intre furnizarea de materii prime si utilizarea finala. Aceste activitati sunt legate de miscarea si

stocarea bunurilor, materialelor si informatiilor si trebuie sa indeplineasca " obiective fundamentale: atingerea unui nivel ridicat de servire a clientilor la cele mai scazute costuri posibile respective crearea unui sistem logistic care sa permita un raspuns adecvat la solicitarile clientului. 4. Misiunea logisticii Consta in furnizarea bunurilor si serviciilor la locul, timpul si in conditiile solicitate de client cu obtinerea unui ma im de profit. #ndeplinirea acestei misiuni, determina o contributie semnificativa a logisticii la cresterea profitului firmei si mai ales la crearea unui potential substantial de sporire a competitivitatii acesteia pe piata. 5. Definitia complexa a sistemului logistic $istemului logistic este ansamblul resurselor fizice, al infrastructurii informatice, al persoanelor si procedurilor care fac posibil flu ul de bunuri si transmiterea de informatii de la punctul de origine aprovizionarea cu materii prime pana la punctul de de utilizare%consum receptia

produselor finite de catre clientii finali. &ef nu numai ca stipuleaza o relatie conditionala clara intre e istenta sistemului logistic si cea a flu ului de bunuri ci si faptul ca sistemul logistic este e tins de la sursa de materii prime pana la destinatia finala a produselor rezultate de acestea. 6. !. fi!melo! ca!e alcatuiesc sistemul logistic 'n sistem logistic poate include o firma sau mai multe fara ca acest lucru sa fie o conditie a functionarii lui. (umarul firmelor care alcatuiesc un sistem logistic este dependent de capacitatea acestora de a indeplinii cele patru functii fundamentale de preluare, procesare, transport si distributie a materiilor prime, materialelor si produselor finite rezultate din acestea, catre utilizator%consumator. Chiar daca teoretic o firma poate indeplinii cele patru functii fundamentale care descriu sistemul logistic (integrare verticala), in economia reala flu ul de bunuri include un numar de cel putin trei tipuri de facilitati economice, trei componente de baza ale unui lant de aprovizionare livrare.

Definitia lantului de ap!ovi#iona!e $ liv!a!e !ate fi def ca un sistem logistic comple in care materiile prime sunt transformate in produse finite si distribuite utilizatorilor%consumatorilor finali. #n cadrul fiecareia dintre cele trei componente se poate afla un numar variabil de subfacilitati avand functii specifice. Astfel, la furnizarea materiilor prime pot participa e tractorii sau producatorii lor si respective procesatorii primar) care au functia de a pregati materiile prime fie pentru utilizare%consum direct fie pentru prelucrarea lor in continuare fara insa ca prezenta lor sa fie una obligatorie ci numai dependenta de situatiile specifice. %. &luxu!ile in lantul de ap!ovi#iona!e $ liv!a!e #n structura fizica a unui lant de aprovizionare livrare se desfasoara doua tipuri de flu uri: cel de bunuri si materiale respectiv cel de informatii. *lu ul de bunuri se desfasoara dinspre sursele de materii prime catre clientii finali dar se poate desfasura si in sens invers. !rodusele depasite
".

fizic si moral, produsele defecte sau nefunctionale care sunt returnate pentru reparatie sau casare circula in sens invers si alcatuiesc distributia inversa. *lu ul de informatii se desfasoara in ambele sensuri, desi in general se accentueaza componenta sa inversa flu ului de bunuri, adica dinspre client spre sursa de materii prime. *lu ul de informatii cuprinde date privind vanzarile, comenzile clietilor, garantia, modul de utilizare a produselor, infomatii de mar+eting necesare logisticii, etc. '. Definitia valo!ilo! ofe!tei #n esenta, valoarea totala a unui produs sau serviciu reprezinta pentru cient ansamblul benificiilor pe care acesta le asteapta de la respectivul produs sau serviciu. ,aloarea care este oferita clientului este diferenta dintre valoarea totala pentru client si costurile generate de evaluarea, obtinerea si utilizarea bunului. Ambele sunt componente ale valorii adaugate a bunurilor care reprezinta obiectivul flu ului prin lantul de

aprovizionare livrare. &e aici se poate deduce ca prin actiunea sa logistica are o contributie importanta la cresterea valorii adaugate a acestor bunuri. 1(. Definitia canalului logistic -eprezinta un lant de aprovizionare livrare avand ca scop livrarea bunurilor si administrarea corespunzatoare a circulatiei acestora in sensul indeplinirii misiunii logisticii. .l asigura disponibilitatea spatiala si temporala a bunurilor si serviciilor asociate, constituind sistemul principal de asigurare si crestere a nivelului de servire a clientilor si totodata de diferentiere si crestere a competitivitatii agentilor economici. -olul canalului logistic este totusi indeplinit numai atunci cand sortimentul de bunuri este pozitionat fizic si temporal si are configuratia corespnzatoare transferului de proprietate. (umai in cazul in care tranzactiile desfasurate in cadrul canalului intrunesc aprecierea,, acceptarea si satisfactia clientului, este adaugata o valoare substantiala

produsului prin procesul logistic iar competitivitatea agentului economic creste. 11. )istemul logistic al fi!mei *componentele+ &aca notiunea de sistem logistic poate fi e tinsa la cea de canal logistic ea poate fi de asemenea si restransa la nivelul fiecarei firme care face parte din alcatuirea canalului logistic. Aceasta cu toate ca o astfel de abordare nu este agreata de toti specialistii din domeniu si mai ales de catre practicienii care au tendinta de a restrange aria de cuprindere a logisticii strict la partea de distributie si transport a bunurilor. La nivelul unei firme comerciale, sistemul logistic este format din trei componente ma/ore: aprovizionarea, activitatile de sustinere si distributia fizica. Aprovizionarea include activitati de achizitie (procurare, cumparare) a bunurilor si serviciilor necesare indeplinirii obiectivelor firmei si se refera la relatiile ce se stabilesc intre firma si furnizorii ei. &e asemenea, in afara de activitatea de achizitie, aprovizionarea presupune si activitati

de transport, gestiune a stocuilor, depozitare, manipulare, gestiune a informatiei. Activitatile de sustinere a vanzarilor se refera numai la flu urile de materiale din interiorul firmei, intre diferitele stadii ale proceselor economice specifice. !entru procesatori, in cadrul acestei componente, logistica are rolul de asigurare a meteriilor prime, materialelor, pieselor, produselor in curs de prelucrare, in cantitatile necesare desfasurarii activitatilor de fabricatie, in concordanta cu programul de productie stabilit. !entru firmele comerciale si de distributie, logistica urmareste asigurarea disponibilitatii bunurilor la momentul stocarii acestora de catre clienti conform cu misiunea sa, in special prin gesiunea si coordonarea aprovizionarii si stocarii respectiv a informatiilor privind vanzarile. #n esenta, pentru ambele categorii de materii prime, materiale, componente, bunuri semifinite si finite respectiv informatii. &istributia fizica se afla la interfata dintre sistemu logistic al firmei si clientii acesteia, operatiunile

sale specifice urmarind sa puna bunurile la dispozitia acestora. Astfel obiectivele de mar+eting ale comerciantilor si disribuitorilor sau asteparile consumatorului%utilizatorului final sunt indeplinite prin oferirea de utilitati de forma, cantitate, timp si loc in sensul misiunii logisticii. Concret, distributia fizica include activitati de transport, depozitare, gestiunea stocurilor, prelucrare a comenzilor clientilor, ambalare, management al informatiei. La fel ca si in structura canalului logistic, eficienta functionarii sistemului logistic al unei firme presupune accelerarea flu urilor interne de materii prime, bunuri si materiale echivalenta cu o scadere a costurilor interne ale functionarii firmei. Corelarea celor trei componente ale sistemului logistic, necesara cresterii eficietei, se realizeaza prin intermediul flu ului de informatii. $chimbul de informatii in interiorul firmei si cu partenerii comerciali e terni faciliteaza planificarea si controlul operatiunilor logistice proprii unei firme.

,pe!atiunile p!ima!e in sistemul logistic al fi!mei $unt implicate in miscarea fizica a bunurilor si serviciilor asociate si include logistica interna, productia, logistca e terna, mar+etingul si vanzarile, serviciile postvanzare. Logistica interna are in vedere receptia, manipularea materialelor, depozitarea, controlul stocurilor, programarea transportului, returnarile de marfuri la furnizor. !roductia urmareste transformarea materiilor prime in bunuri semifinite sau finite, ceea ce presupune activitati de asamblare, ambalare, intretinere a echipamentelor, testare, administrarea unitatilor de productie. #n cazult comerciantilor sidistribuitorilor ea presupune activitati de conditonare si pregatire a produselor pentru comercializare. Logistica e terna consta in distributia produselor finite si cuprinde activitatile de depozitare si manipulare, utilizare a mi/loacelor de transport, prelucrarea comenzilor. #n conte tual dezvoltarii
12.

actuale a distributiei bazate pe firme specializate, logistica e terna a firmelor producatoare tinde sa fie preluata de aceasta categorie de terti care ofera numeroase avanta/e in ceea ce priveste posibilitatea reducerii costurilor aferente. 0ar+etingul si vanzarile au in vedere activitati de publicitate, management al fortei de vanzare, stabilirea preturilor, alegerea canalelor de distributie, dezvoltarea relatiilor cu membrii din avalul canalelor de mar+eting. $i aici apelarea la distribuitorii specializati permite transmiterea catre acestia a managementului fortelor de vanzare. $erviciile postvanzare urmaresc mantinerea sau sporirea valorii produsului dupa vanzare, prin activitati de instalare, reparatii, training, furnizare de piese de schimb, a/ustarea produsului. 13. ,pe!atiunile de sustine!e $pri/ina operatiunile logistice primare si se spri/ina reciproc. .le sunt achizitia (cumpararea produselor de la furnizori sau producatori), dezvoltarea tehnologica (obtinerea de cunostinte,

proceduri si tehnologie necesare activitatilor primare), managementul resurselor umane (selectia, promovarea, evaluarea si motivarea personalului, dezvoltarea managementului, relatiile de munca) si infrastructura firmei care consta in managementul general, planficare, finantele, contabilitatea. 14. -ogistica integ!ala Are ca scopuri principale reducerea dimensiunii stocurilor, accelerarea suplimentara a flu ului de bunuri prin optimizarea utilizarii mi/loacelor de transport si a depozitelor si cresterea eficientei functionarii sistemului logistic prin reducerea numarului si duratei proceselor pe care le implica fiecare componenta a acestuia. Aceste scopuri pot fi atinse printr1o coordonare unitara a proceselor in cadrul componentelor sistemului logistic al firmei. 2 coordonare unitara obliga intreprinderea sa gaseasca un echilibru intre nivelul de servire a clientilor, transport, stocare, depozitare, prelucrarea comenzilor, planificarea productiei si

aprovizionarea astfel incat sa se obtina o crestere globala a eficientei activitatii firmei. 15. Costul logistic total -eprezinta suma costurilor activitatilor logistice specifice, ambele urmand a fi dezvoltate in sectiunea urmatoare. 0ai e act este format sun costurile de transport, de depozitare, de prelucrare a comenzilor, de stocare si de productie definite la nivelul de lot. &in punct de vedere conceptual el reprezinta cheia implementarii unei lgistici integrate. #n acest sens, scopul unei organizatii ar trebui sa fie reducerea costului logistic total mai degraba decat reducerea separate a costurilor fiecarei activitati logistice in parte. &e asemenea, reducerea costului logistioc total trebuie sa crespunda cu nivelul de servire stabilit ca obiectiv. -educerea costurilor logistice de o maniera disociata poate duce la conflicte intre diversele categorii de costuri logistice. &e e emplu, reducerea costurilor de transport poate duce la cresterea costurilor de stocare respectiv depozitare deoarece este necesara formarea unor stocuri mai

mari pentru a compensa cresterea duratei si incertitudinii transportului. Alte astfel de conflicte pot aparea si intre ambalarea de protectie, transport si depozitare, transport si mar+eting, gestiunea stocurilor si mar+eting, gestiunea stocurilor si productie. *iecare organizatie poate decide care este cea mai convenabila si relevanta abordare a modalitatilor de reducere a costului total iar factorii care influenteaza aceasta decizie sunt numerosi. Cei mai relevanti sunt particularitatile cererii de pe piata tinta, obiectivele organizatiei, prioritatile sale in domeniul logistic, tipul relatiilor cu furnizorii si clentii, puterea proprie de negociere in comparatie cu cea din partea altor retele de firme (create in baza unor relatii de parteneriat) care actioneaza pe aceeasi piata, gradul de integrare verticala a activitatilor firmei proprii. Conceptul de cost total poate fi aplicat la nivelul sistemului logistic al firmei sau la nivelul canalului logistic in relatiile dintre diversele firme care alcatuiesc diversele facilitati si subfacilitati.

Canalul logistic total #nclude sistemele logistice ale firmelor care actioneaza in interiorul acestuia. 3otodata, implementarea unei logistici integrate pe baza costului logistic total este o conditie fundamentala pentru indeplinirea misiunii logistice atat in cadrul sistemului logistic al unei intreprinderi cat si in interiorul canalului logistic. *unctionarea unui sistem logistic al unei firme independent de relatiile acesteia cu partenerii sai din avalul si respectiv din amontele canalului logistic este dificila daca nu chiar imposibila. Ca urmare, eficienta actiunii logisticii in interiorul canalului este dependenta in cel mai inalnt grad de integrarea sistemelor logistice ale firmelor care participa la flu urile de bunuri si informatii, in corelatie cu o logistica integrata bazata pe cost total la nivelul sistemului logistic al fiecarei firme din componenta canalului. 0ai e act de e istenta unui canal logistic total. Conceptul de canal logistic total presupune abordarea logisticii (managementul strategic al
16.

lantului de aprovizionare livrare) dintr1o perspectiva interfunctionala. Acesta defineste felul in care logistica influenteaza activitatea economicca a firmelor. #n lipsa sa, logistica reprezinta numai un ansamblu disperat si fragmentat de activitati impartit intre diversele facilitati si subfacilitati ale canalului logistic. $e poate a/unge astfel la o incetinire a flu ului de informatii ca urmare a lipsei de comunicare dintre acestea si implicit si a celui de bunuri prin acumularea de stocuri si cresterea timpilor de deplasare. 1". .!eluc!a!ea comen#ilo! !relucrarea comenzilor. #nclude sistemele de preluare a comenzilor clientilor, de verificare a stadiului de prelucrare a acestora, de comunicare cu clientul si de onorare concreta a acestora prin livrarea bunurilor. Astfel, prelucrarea comenzilor contribuie direct la performanta logistica prin reducerea marimii intervalului de livrare a produselor ca urmare a unei decizii /udicioase si corect fundamentate de declansare a livrarii

produselor catre client. !rincipalele decizii manageriale specifice prelucrarii comenzilor urmaresc - stabilirea procedurilor de primire a comenzilor de la clienti; - stabilirea metodelor de transmitere a informatiilor privind comenzile din cadrul firmei; - definirea ordinii de prioritate in prelucrarea comenzilor; - alegerea variantei de onorare a comenzii. Concret, prelucrarea comenzilor include activitati de verificare a stocurilor si a platilor, de prelucrare a facturilor si de stabilire a cantitatilor. Astfel, prelucrarea comenzilor este in cea mai mare parte un proces amplu si foarte automatizat. &eoarece prelucrarea comenzilor este o componenta a interfetei cu clientul ea poate avea un rol fundamental in formarea perceptiei asupra nivelul de servire si deci asupra satisfactiei clientului. 3otodata, prelucrarea comenzilor are o pondere foarte mare (pang la 456) in timpul de

desfasurare a ciclului unei comenzi. Ca urmare, in scopul cresterii eficientei si a preciziei prelucrarii comenzilor, din ce in ce mai multe firme implementeaza metode comple e de prelucrare a comenzilor cum ar fi schimbul de date computerizat (.&# 1 electronic data interchange) care permite eliminarea documentatiei prin introducerea datelor direct in sistemul informantic al vanzatorului, transferul electronic de fonduri (.*3 1 electronic funds transfer), utilizarea codurilor de bare pentru identificarea produselor solicitate si actualizarea automata a nivelului stocului, utilizarea calculatoarelor portabile si a cone iunilor rapide care permit urmarirea in timp real a disponibilitstii bunurilor si stadiului prelucrarii comenzilor. 1%. Managemetul t!anspo!tu!ilo! 0anagementul transporturilor. .ste una dintre activitatile fundamentale ale logisticii pornind de la faptul ca desfasurarea flu ului intr1un canal logistic presupune circulatia materiilor prime,

materialelor si bunurilor de la punctul de origine la clientul final. 3otodata, contributia sa la costurile activitatii organizatiilor si la cele logistice este unul dintre cele mai importante. 3ransportul este adesea considerat ca fiind cea mai importanta componenta unica in costul logistic total. 0anagementul transporturilor presupune in esenta derularea unor activitati cum ar fi alegerea celor mai adecvate modalitati de transport (rutier, feroviar, maritim, aerian, prin conducte), deplasarea marfurilor, evaluarea si selectia transportatorilor, consolidarea transporturilor, stabilirea rutelor de transport, programarea transporturilor, asigurarea respectarii regulilor de transport din zona unde se efectueaza. 1'. Managementul bunu!ilo! si mate!ialelo! 0anagementul bunurilor si materialelor. Are in vedere gestiunea activitatilor legate de manipularea bunurilor si materlalelor. Aceasta cuprinde o arie larga de activitati care au in vedere practic toate aspectele legate de miscarea

materiilor prime, componentelor, bunurilor semifinite si finite in interiorul intreprinderilor si al depozitelor. 2 intreprindere suporta costuri fara sa adauge valoare de fiecare data cand un anumit material este miscat sau manipulat. Astfel, manipularea are o pondere considerabila in costurile logistice si este influentata direct de deciziile privind depozitarea si influenteaza durata intervalului de livrare si implicit nivelul de servire a clientului . Ca urmare, unul dintre obiectivele principale al managementului bunurilor si materialelor este reducerea sau chiar eliminarea necesitatii manevrarii ori de cate ori acest lucru este posibil. Acesta poate fi atins prin scurtarea distantelor, eliminarea bloca/elor, inventar regulat al stocurilor, reducerea risipei si a pierderilor rezultate din manipularea necorespunzatoare, furturi si deteriorari. Acestor actiuni li se adauga si o serie de decizii care urmaresc alegerea echipamentului de manipulare (manuale, mecanizate), alcatuirea unitatilor de produse (consolidare, paletizare, containerizare) si

introducerea%preluarea materialelor in%din spatiul de depozitare . Acest ansamblu de decizii si actiuni urmareste atat cresterea eficacitatii si efcientei manipularii si deplasarii bunurilor si materialelor in interiorul intreprinderii cat si a eficientei activitatii de ansamblu a acesteia si au o contributie importanta la indeplinirea misiunii logistice. 2(. Managementul ambala!ii 0anagementul ambalarii. &in punct de vedere al logisticii, utilizarea ambala/elor este importanta atat din punct de vedere al mar+etingului si promovarii bunurilor cat si al protectiei si pastrarii acestora. &esi un ambala/ bine conceput poate constitui un element de atractie pentru consumator, din punctul de vedere al logisticii este mai importanta functia acestuia de protectie in timpul stocarii si transportului. #n esenta, functia logistica a ambala/ului este de a permite produselor sa a/unga la clienti, in conditiile solicitate de acestia. &in acest motiv, un ambala/ bine conceput in relatie cu configuratia

depozitului si cu echipamentul de manipulare utilizat permite o depozitare corespunzatoare si o accelerare a circulatiei bunurilor. !rincipalele decizii specifice managementului ambalarii urmaresc proiectarea de ambala/e care sa raspunda cerintelor proceselor de manipulare, realizarea de ambala/e care sa asigure integritatea produselor pe durata transportului si pastrarii si asigurarea de ambala/e care sa prote/eze produsele contra pierderilor si deteriorarilor. 21. Managementul se!vi!ii clientilo! 0anagementul servirii clientilor. $ervirea clientilor este rezultatul functionarii unui sistem logistic. #n directa conformitate cu misiunea logistica, servirea clientilor are in vedere livrarea produsului corect consumatorului care 71a solicitat la locul si momentul la care 71a solicitat in starea in care 71a solicitat si la cel mai mic cost posibil. 'n nivel de servire ridicat contribuie la satisfactia clientului ceea e face ca acesta sa fie elementul de referinta in proiectarea si functionarea intregului sistemului logistic. .l

determina nivelul isirilor sistemului logistic, in functie de solicitarile si asteptarile clientilor si totodata determina nivelul de performanta pe care firma il ofera clientilor sai. &eciziile specifice managementului servirii clientilor se bazeaza pe activitati cum ar fi: cercetarea nevoilor si cerintelor clientilor actuali si potentiali; diferentierea nivelului de servire in funct:ie de cerintele segmentelor de piata vizate; evaluarea perceptiei clientilor fata de nivelul de servire oferit; evaluarea decala/ului dintre nivelul asteptat de clienti si cel efectiv oferit. !rincipalele decizii manageriale care privesc nivelul de servire a clientilor sunt stabilirea nivelului de servirea clientilor si a/ustarea sa in functie de evolutia cerintelor clientilor. 3otodata, managementului servirii utilizeaza informatii necesare planificirii nivelului de servire a clientilor. &e asemenea, una dintre componentele

sale importante este si managementul distributiei inverse si a retururilor de marfuri si materiale. #n ceea ce priveste previziunea cererii, din punctul de vedere al logisticii aceasta implica culegerea si prelucrarea datelor pentru stabilirea necesarului de aprovizionare, de stocare, de productie, de transport astfel incat sa poate fi realizat un anumit nivel de servire a clientului. &in acest motiv, in anumite organizatii, planificarea tuturor activitatilor economice se realizeaza la nivelul logisticii prin intermediul managementului servirii clientilor. 22. /estiunea !etu!u!ilo! si dist!ibutia inve!se Cestiunea retururilor de marfuri este comple a deoarece are ca obiect cantitati reduse de bunuri care intra in sistem in mod neregulat dinspre client, in sens opus flu ului normal de bunuri finite. -etururile pot crea numeroase dificultati in functionarea sistemului logistic al unei firme mai ales in ceea ce priveste costurile. Acestea pot a/unge uneori sa fie mai mari de pana la 75 ori fata de costul deplasarii respectivului bun spre client.

&istributia inversa implica ridicarea si eliminarea deseurilor si a resturilor rezultate in urma procesului de productie, vanzare si ambalare. .a poate presupune o depozitare temporara urmata de transport, refolosire, reprocesare si %sau reciclare. Cum preocuparea pentru utilizarea de ambala/e reutilizabile sau reciclabile este in continua crestere, importanta acestor procese a inceput si sa capete o importanta din ce in ce mai mare. *enomenul a capatat o amploare foarte mare in 'niunea .uropeana unde au fost impuse reguli foarte stricte privind eliminarea si reciclarea materialelor utilizate in procesul de ambalare. 23. Managementul info!matiilo! 0anagementul informatiilor. Comunicarea este un element vital pentru functionarea unui sistem logistic al unei firme asa cum flu ul de informatii este un element vital functionarii canalului logistic. 2btinerea unui avanta/ competitiv are la baza o foarte buna comunicare intre compartimentele unei firme. &in acest motiv

comunicarea in interiorul intreprinderilor, mai ales al celor specializate in distributie, devine un proces din ce in ce mai automatizat si mai comple . &in punct de vedere logistic, flu ul de informatii faciliteaza derularea tuturor activitatilor celorlalte activitati manageriale, contribuie la cresterea eficientei deciziilor strategice si operationale si faciliteaza planificarea si controlul. .l asigura comunicarea intre: - firma, furnizorii si clientii sai; - functiile principale ale intreprinderii cum ar fi logistica, cercetarea, dezvoltarea, contabilitatea, mar+eting si productie; - activitatile manageriale specifice logisticii; - aspecte specifice ale fiecareia dintre activitatile manageriale specifice logisticii in scopul facilitarii desfasurarii acestora; - diferitele componente canalului logistic care nu se afla in mod normal in legatura directa. !rincipalele activitati specifice managementului informatiilor sunt culegerea si prelucrarea datelor,

analiza informatiilor, elaborarea rapoartelor, stabilirea unor proceduri de stocare a datelor, controlul flu ului de informatii. 24. Defini!ea si scopul mixului logistic 0i ul logistic este considerat a fi un ansamblu de actiuni intercorelate necesar optimizarii rentabilitatii in raport cu costul logistic total. .l reprezinta principalul instrument utilizat pentru coordonarea practica a operatiunilor primare si de sustinere ale sistemului logistic, in cadrul sistemului logistic firmei. Coordonarea urmareste gasirea unui echilibru intre desfasurarea activitatilor logistice si necesitatea reducerii costului total. !rin optimizarea activitairilor logistice se urmareste reducerea costurilor aferente acestor activitati prin stabilirea unui echilibru intre respectivele costuri in cadrul costului logistic total. Astfel, scopul mi ului logistic este in esenta atingerea unui nivel de servire ma im cu un cost logistic total minim. Altfel spus, indeplinirea misiunea logisticii la cel mai redus cost total posibil. 25. )t!uctu!a mixului logistic

Astfel, pornind de la cele doua aspecte mentionate, in structura mi ului logistic sunt incluse sase categorii fundamentale de costuri: - costurile servirii clientilor (vanzarilor); - costurile de transport; - costurile de depozitare; - costurile prelucrarii comenzilor; - costurile bunurilor si materialelor; - costurile stocarii. Cele sase categorii de costuri reprezinta componentele costului logistic total si fiecare dintre ele acopera unele dintre procesele specifice activitatilor logistice. &in punctul de vedere al primului aspect care determina structura mi ului, costurile cu cea mai mare pondere in activitatea logistica si in cea a firmei sunt cele de transport, de stocare si depozitare si cele ale comenzii. !e un plan secund vin costurile servirii clientilor si cele ale informarii si prelucrarii comenzilor. &esi aceasta ordonare corespunde situatiei multor organizatii, ea nu este nici una general valabila si nici una infle ibila. #n functie de factorii care

determina pozitionarea pe categorii a activitatilor logistice, marimea si implicit ponderea costurilor logistice poate fi diferita de la o firma la alta. #n plus, la actiunea factorilor se adauga si tendintele de reducere a costurilor aferente unora dintre activitatile logistice prin e ternalizarea acestora (e . transportul, stocarea depozitarea, prelucrarea comenzilor, ambalarea). &in punctul de vedere al posibilitatii de echilibrare reciproca, cele sase categorii de costuri se grupeaza in perechi care reflecta o relatie directa intre acestea, astfel: - costurile servirii clientilor cu costurile informarii si prelucrarii comenzilor; - costurile stocarii cu costurile de transport; - costurile bunurilor si materialelor cu cele de depozitare. #ncercarea de reducere a acestor costuri fara a tinea seama de aceste relatii directe determina aparitia conflictelor printr1un raspuns invers proportional de crestere a unora la incercarea de reducere a celor corespunzatoare. &e aceea este

necesara abordarea acestor 8 categorii de costuri pe baza conceptului de cost logistic total. .a permite stabilirea unor rela ii multiple si comple e intre categoriile de costuri, reducerea eficienta a acestora si indeplinirea scopului mi ului logistic Costu!ile se!vi!ii clientilo! Costurile servirii clientilor (vanzarilor). !e ansamblu, variatia nivelului de servire determina aparitia costurilor vanzarilor pierdute. Acestea reprezinta valoarea actuala si viitoare a tuturor intrarilor financiare pierdute datorita nemultumirii unui client ca urmare a indisponibilitatii, termenelor de livrare prea lungi si a nerespectarii altor condi/ii de servire. .le includ deci costurile onorarii comenzii, costurile de asigurare a pieselor de schimb si a service1ului si costurile gestiunii retururilor. Acestea din urma, in mod special, au un impact semnificativ asupra felului in care consumatorul percepe
26.

nivelul de servire ca si asupra valorii oferite clientului 0otivul pentru care, in evaluarea costurilor vanzarilor pierdute, trebuie avute in vedere nu numai pierderile rezultate din vanzarile actuale ci si cele din vanzarile catre aceiasi si alti clienti in viitor, este publicitatea negativa transmisa cel mai adesea prin viu grai de clientii de/a nemultumiti. &upa unele estimari un client nemultumit indeparteaza alti 9 clienti potentiali iar dupa alte estimari chiar 77 clienti potentiali. Aceasta in timp ce un consumator multumit aduce cu sine numai alti trei clienti noi. &e aici se poate deduce faptul ca estimarea acestor costuri este deosebit de difcila, motiv pentru care numeroase organizatii nu reusesc sa o faca decat partial fie nu o fac deloc. &e aceea, cea mai buna abordare este aceea de a determina marimea nivelului de servire pornind de la evaluarea nevoilor clientilor si de la felul in care acestea sunt influentate de cheltuielile proprii. !ractic, prin compararea costului logistic

total corespunzator mai multor nivele de servire a clientului se poate masura cresterea vanzarilor si rentabilitatea aferenta fiecaruia dintre acestea. $copul final al organizatiei trebuie sa fie reducerea costului logistic total pe baza nivelului de servire asteptat de client. &eoarece celelalte categorii de costuri logistice determina nivelul de servire a clientului, pentru minimizarea acestora sunt necesare informatii foarte precise privind cheltuielile din cadrul fiecareia. 2". Costul de t!anspo!t $unt determinate de operatiunile care reprezinta obiectul managementului transporturilor. Abordarea lor se poate face din mai multe puncte de vedere, in functie de unitatea de analiza. Astfel, ele pot fi clasificate in functie de client, de furnizor, de procesele de productie, de planificarea acesteia pe comanda sau pe stoc. Costurile de transport variaza in functie de volumul sau de greutatea marfurilor, de distanta care trebuie parcursa, de punctul de origine si respectiv cel de destinatie, in functie de

mi/loacele de transport utilizate (in mod considerabil), de canalul de distributie utilizat si de prestator Analiza costurile de transport trebuie sa urmareasca determinarea e acta a valorilor cresterii sau scaderii lor asociate fiecarei modificari a factorilor mentionati. &aca organizatia nu are la dispozitie o valoare precisa a costurilor de transport, o estimare a acestora se poate obtine prin evaluarea pe flu uri a contabilitatii aferente diverselor incarcaturi. 2%. Costu!ile stoca!i #nclud costurile generate de activitatile care reprezinta obiectul managementului stocurilor, managementului ambalarii si distributiei inverse. Aceste activitati sunt numeroase de aceea, pentru a facilita deciziile manageriale, sunt considerate relevante numai acelea care variaza direct proportional cu marimea stocurilor. Costurile stocarii pot fi grupate in trei categorii: costurile de capital, costurile de mentinere a stocurilor, costurile generate de pierderi.

Costurile de capital reprezinta costurile capitalului investit in stocuri si profiturile care ar putea fi obtinute din valorificarea bunurilor care alcatuiesc stocul sau din investirea mai buna a banilor echivalenti cu valoarea stocurilor. Costurile de mentinere a stocurilor sunt determinate de perioada de timp necesara pentru pastrarea produselor si au in vedere ta ele si asigurarile. Costurile generate de pierderi sunt cauzate de pierderea de valoare, de uzura fizica si morala a bunurilor, de furturi si sustrageri, de deplasarea e cesiva in sistem si de avarii si alterari, de operatiunile de remediere, procurarii unui produs similar. 2'. Conceptul de ac0i#itie Ca o operatiune logistica de sustinere achizitia urmareste cumpararea la un cost optim si din surse competente si sigure a bunurilor si serviciilor necesare activitatii acesteia, in conditiile indeplinirii misiunii logisticii marfurilor .

2biectul operatiunilor de achizitie este reprezentat de doua categorii de intrari. !e de o parte, cele care se regasesc in bunul finit acestea fiind materiile prime, materialele, componentele, bunurile semifinite, serviciile, utilitatile. !e de alta parte, intrarile care nu se regasesc in produsul final oferit clientilor. Acestea sunt reprezentate de articolele de intretinere, reparatii si e ploatare (vopsele, piese de schimb pentru utila/e, lubrifianti), de echipamente si utila/e de productie, de birotica si alte echipamente si de servicii de intretinere (curatare1igienizare, constructie, paza etc.). (u reprezinta obiectul achizitiei de procurarea de resurse umane, fonduri, bunuri imobiliare, companii, respectiv realizarea de investitii speculative. 3(. Managementul stoca!ii !rincipalele activitati pe care le presupune managementul stocurilor sunt (7) elaborarea politicilor privind stocurile de materii prime, materiale si produse finite, (") stabilirea ponderii diferitelor bunuri in numarul

%cantitatea totala de bunuri din stoc si (:) determinarea stocului de siguranta si a punctului de aprovizionare (marimea stocului la care se lanseaza o noua comanda catre furnizor). #n esenta, scopul managementului stocarii este de a determina nivelul stocurilor in vederea reducerii la minim a costului logistic total in conditiile satisfacerii solicitarilor clientilor. #n practica, un bun management al stocurilor trebuie sa aiba in vedere (7) importanta relativa a clientilor, (") semnificatia economica a diferitelor bunuri, (:) politicile referitoare la transport, (;) fle ibilitatea proceselor de fabricatie si (<) politicile concurentilor. Cei mai importanti factori specifici managementului stocurilor, care influenteaza profitabilitatea logisticii, sunt costurile care decurg din desfasurarea activitatilor care au ca obiect stationarea si deplasarea bunurilor. Aceste costuri sunt in general destul de ridicate din doua motive fundamentale. #n primul rand, ele reprezinta pentru organizatie costuri de

capital. #n al doilea rand, costurile depozitarii stocurilor sunt influentate de varianta de depozitare aleasa de organizatie.