Sunteți pe pagina 1din 10

PLANTE MEDICINALE

1. SUNATOAREA
Sunatoarea se intalneste sub urmatoarele denumiri populare: drobisor, floare de naduf, iarba sangelui, neruju, pojarnita, sinatoare, sunaica. Scurta descriere: Sunatoarea este o planta erbacee, perena, intalnita in toata tara, de la campie pana in regiunea subalpina, dar cu precadere in regiunea deluroasa. Are tulpina dreapta, lemnoasa in partea inferioara, cu patru muchii longitudinale, creste pana la 20-100 cm inaltime si prezinta numeroase ramuri sterile (fara flori si care pornesc de la baza frunzelor . !runzele sunt o"ale, cate doua opuse si pri"ite in transparenta (inspre lumina se obser"a prezenta unor puncte negre situate predominant spre marginea frunzelor si a unor puncte stra"ezii dispuse uniform pe toata suprafata frunzei . !lorile de culoare galbena sunt grupate in inflorescente, au cate cinci petale punctate cu negru. #alitati curati"e si actiune farmaceutica: $irtutile terapeutice ale sunatoarei sunt bine cunoscute inca din cele mai "echi timpuri, fiind utila intr-o larga "arietate de afectiuni fiind un bun cicatrizant, antiseptic, antidiareic %rincipiul acti" cel mai important al sunatoarei este o substanta de culoare rosu-bruna, numita hipericina, care se poate usor obser"a datorita culorii, atunci cand se prepara tinctura din sunatoare.

Fructe 2. GALBENELE
&enumiri populare: boance, calce, calinica, caldarusa, cilimica, coconite, craite, fetisca, filimica, floare galbena, flori osenesti, galbenare, galbenele, hilimica, nacotele, ochi galbeni, ruginele, rujulita, rosioara, rusculite, salomie, salunii, sinilii, stancuta, tataiasi, "azdoage. 'cologie si raspindare: o planta cu tulpina inalta, ramificata si paroasa, cu flori centrale, tubuloase, de culoare galbena. ( putem intalni in intreaga tara pe terenuri neculti"ate, pe marginea drumurilor, a cailor ferate si pe langa garduri. %erioada de "egetatie: planta anuala care infloreste din luna mai pana in septembrie. %erioada si organul de recoltare: Se recolteaza florile fara codite cand sunt complet dez"oltate. )ecoltarea se face succesi" *-+ zile, dupa ce se ridica roua si pana seara se usuca in straturi subtiri, la umbra.

3. TRAISTA-CIOBANULUI
Traista-ciobanului este o plant, nati", 'uropei, dar care s-a e-tins .n multe p,rti din lume. /umele s,u se refer, la capsula .n form, de traist,. 0raista-ciobanului creste .n gr,dini, pe c1mp, pajisti, acolo unde solul nu este foarte uscat si e-ist, suficient soare.'ste o plant, de dimensiuni mici, de p1n, la 20 cm .n,ltime. )amurile fine se .ntind pe toat, lungimea tulpinii. !runzele bazale sunt lanceolate si dintate. !lorile albe sunt aranjate .n raceme rare. Sunt simetrice radial, cu patru petale. Semintele au form, de inim,, sunt plate si triunghiulare. Sunt atasate de ramuri de "1rf.Semintele plantei produc un compus "1scos atunci c1nd sunt umezite. 2nsectele ac"atice se lipesc de acest compus si .ntr-un final mor. Acest fapt face ca planta s, fie folosit, ca o metod, de control a t1ntarilor, omor1nd lar"ele acestor insecte. Semintele, frunzele si r,d,cinile acestei plante sunt comestibile. 3n #hina, ea este culti"at, pentru consum. &in punct de "edere medicinal, a fost folosit, pentru oprirea hemoragiilor.

4. CICOARE
#icoarea este o plant, erbacee, peren,, comestibil,. 'ste cunoscut, din antichitate: .n 'giptul antic era culti"at, ca plant, medicinal,, fiind folosit, pentru tratarea bolilor hepatobiliare si renale. 3n zilele noastre, r,d,cina de cicoare comun, este un foarte popular .nlocuitor de cafea, iar p,rtile aeriene sunt folosite .n scop medicinal sau culinar (frunzele bazale, cu un gust usor am,rui, se folosesc .n salate .!lorile se recolteaz, .n prima perioad, de .nflorire a plantei, in lunile iulieaugust, c1nd tulpinile nu au apucat .nc, s, se .nt,reasc,, r,d,cinile se recolteaz, .n lunile septembrieoctombrie.

5.COADA SORICELULUI
Coada Soricelului (Achillea millefolium este o plant, erbacee, peren,,cu frunze penate, p,roase si flori albe sau trandafirii, originar, din 'uropa si din "estul Asiei. 'ste .nt1lnit, din c1mpie p1n, .n regiunile subalpine. /umele generic de Achillea pro"ine de la Ahile, eroul legendar al r,zboiului troian, care a descoperit planta si a folosit-o pentru tratarea r,nilor soldatilor s,i. /umele speciei, millefolium, descrie frunzele penate, p,roase. #oada soricelului reprezinta un remediu natural in tratarea multor afectiuni: regenerator de tesuturi, dezinfectant, e-pectorant, antiinflamator, calmant gastric. %reparatele naturale cel mai des utilizate din acesta planta sunt: ceaiul de frunze si de flori de coada soricelului

6. COADA CALULUI
Coada-calului, sau baba-ursului,este o specie de plante erbacee, perene (prin rizomul orizontal articulat, adesea tuberculat . &e pe rizom se dez"olt, dou, tipuri de tulpini aeriene:

tulpinile fertile sunt neramificate, noduri frunze marginea dintat,. 3n tulpinile sterile prim,"erii , sunt asimilatoare. 5a "erticilate, unite

apar prim,"ara, au 4-14 cm .n,ltime, brune, neasimilatoare, purt1nd la "erticilate, unite .ntr-o teac, ce are "1rf este situat spicul sporifer. apar mai t1rziu (cam la mijlocul .nalte de 20-40 cm, "erzi, noduri e-ist, frunze uniner"e, .ntr-o teac,, precum si ramuri

"erticilate ce au aceeasi morfologie ca si tulpinile, d1nd aspect de coad, de cal. 0ulpinile sterile produc substante de rezer", care se "or depozita .n rizomi si "or hr,ni "iitoarea tulpin, fertil,.

#oada-calului este folosita pentru "indecarea contuziilor (umfl,turi, "1n,t,i , cicatrizarea r,nilor.

7.PATLAGINA
&enumiri populare: b,tlagin,, iarba bubei, iarb,-de-cale, iarb, gras,, iarb, mare, limba boului, limba-m1nzului, limba-oii, mama p,durii, minciun, sau patlanjel. Descriere: %,tlagina este un gen de plant, erbacee ce prezint, frunze eliptice sau o"ale, dispuse .n rozet, la baza tulpinii, lungi de 6-10 cm 7i late de *-4cm. !lorile plantei au culoare roz sau alb,strui 7i sunt grupate .ntr-un spic de form, cilindric,, de 6-10 ori mai scurt dec1t por8iunea lipsit, de flori a pedunculului. !ilamentul staminelor (organele b,rb,te7ti de reproducere a florii, care con8in polenul este "iolaceu. !ructul p,tlaginei este o capsul, o"oid, care con8ine 6-24 semin8e. n tradiia popular frunzele de p,tlagin, erau folosite frec"ent entru tratarea r,nilor, bubelor sau umfl,turilor. 5a r,ni se punea 7i zeama din frunze proasp,t stri"ite, iar la umfl,turi se f,ceau oblojeli cu frunzele op,rite. Aciune farmaceutic: !runzele de p,tlagin, con8in cantit,8i importante de mucilagii care confer, plantei un efect emolient e-celent. Astfel, aceste frunze se folosesc pentru decongestionarea pielii inflamate 7i a mucoaselor. 3n plus, frunzele mai con8in 7i o substan8, numit, alantoid, care are efect cicatrizant 7i care ajut, la regenerarea epiteliilor lezate, la "indecarea r,nilor, a acneei, a leziunilor eczematice, s1nger1nde sau purulente, a ulcera8iilor pielii 7i a umfl,turilor. %,tlagina este un bun remediu 7i pentru aparatul respirator, fiind e-pectorant,, antifebril, 7i antibiotic,. %lanta calmeaz, tusea, "indec, bolile c,ilor respiratorii medii 7i se recomand, .n tratarea amigdalitei cronice, a astmului, a bron7itei cronice, a faringitei, a laringitei 7i a traheitei.

8.MENTA
Menta este o planta perena, cu miros si gust aromat caracteristic, originara din 'uropa, inalta de +0-120cm, cu tulpina puternic ramificata, inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de +-10 cm lungime, cu flori de culoare "iolet deschis sau alba spre roz, in functie de soi. '-ista foarte multe soiuri de menta, dar

cele mai cunsocute sunt mentha spicata (menta creata si mentha piperita.!lorile de culoare roz-"iolacee sunt grupate in "erticile foarte apropriate9 sunt usor zigomorfe si scurt pedicelate. #alidiu cilindric se termina cu 4 dinti, corola aproape regulata prezinta + lobi, dintre care unul este mai dilatat9 androceul este alcatuit din + stamine iar fructul - tetra nucula - infloreste din iunie pana in septembrie.

Menta se inmulteste exclusiv pe cale vegetativa, prin divizarea radacinilor. O alta varianta de inmultire a mentei este inmultirea prin seminte. Frunzele de menta, datorita uleiului volatil, au proprietati stimulente, antispastice si antiseptice.

9.MUSETELUL
Musetelul este o plant erbacee, anual, spontan, spontana, relativ scunda (50-60 cm), foarte
raspandita pe langa drumuri, pe marginea ogoarelor si pe langa locuintele oamenilor si cultivata in zonele favora ile din !ransilvania, "anat, Muntenia si Moldova. #ncepand din luna mai infloreste continuu pana la sfarsitul lui iulie. Florile sunt grupate in capitule terminale. Marginea fiecarui capitul este ocupata de flori al e ligulate femele, in timp ce in regiunea lui centrala se gasesc numeroase flori tu uloase, $ermafrodite, gal en-aurii avand corola cu 5 dinti si androceul din 5 stamine cu anterele concrescute. %eceptacului capitulului, plan la incepului infloririi, devine apoi conic si gol la interior, ceea ce permite sa deose im florile de musetel adevarat de florile recoltate de la specii inrudite si lipsite de proprietati terapeutice. Florile de musetel au proprietati farmacodinamice multiple si anume& antispastice, antiinflamatoare, cicatrizante, stoma$ice, analgezice, antiseptice si anti$istaminice.

10.MACESUL
Mcesul este o specie de plant, nati", .n 'uropa, nord"estul Africii si .n "estul Asiei. 'ste un arbust cu o .n,ltime care "ariaz, .ntre 1 si 4 metri. 0ulpina este acoperit, de tepi mici, ascutiti, sub form, de c1rlig. !runzele sunt penate, cu 4-: frunzulite. !lorile sunt de obicei roz pal, dar e-ist, si plante cu flori albe sau roz .nchis. Au un diametru de +-6 cm si sunt formate din cinci petale. !ructul, numit mceas, are o form, elipsoid, si este rosu sau portocaliu .nchis. 3nmultirea macesului se poate face prin seminte, prin ramuri .nr,d,cinate obsinute prin despartirea tufelor e-istente .n flora spontan, sau .n cultur, si prin marcotaj. !ructul este foarte bogat .n "itamina #, de aceea, este utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulceturi, gemuri.

Frunz cu stipele

Fructe, mcee

Fructe, mcee

Flori

11.PAPADIA
Ppdia este o plant, erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate si cu flori galbene grupate .n capitule. ;ai este numit, si buh,, cicoare, crest,tea, l,ptuc,, lilicea, m1t,, papalung,, pilug, turci, floarea-broastei, floarea-g,inii, floarea-m,laiului, floarea-sorului, floareaturcului, flori-galbene, g,lbinele-grase, gusa-g,inii. %,p,dia este g,sit, pretutindeni, unde se afl, "egetatie, de la c1mpie p1n, .n zona subalpin,, prin locuri neculti"ate si pe marginile drumurilor.'a are anumite locuri in care creste ca de e-emplu: nu creste in loc umbros ci in loc cu soare,ea creste in calea unui iz"or subteran ,etc. %,p,dia reprezinta o planta medicinala apreciata pentru proprietatile ei terapeutice: curata organismul, stimuleaza acti"itatea ficatului, "indeca diabetul. )adacinile de papadie sunt considerate un remediu natural in tratamentul unor "ariate afectiuni datorita actiunii acestora asupra organismului: depurati"a, sudorifica, diuretica, stimulatorie, fiind utilizate si ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos. Salata de frunze proaspete de papadie curata organimul de to-ine.

12.SOC
Socul este un arbust cu crestere dreapta si "iguroasa, ce ajunge in medie pana la 4-: ma inaltime, formeaza o coroana deasa de frunze palmate, "erde intens, compuse din 4-: foliole distincte, o"al alungite si dintate pe margini si inflorescente mari, albe, puternic parfumate. Are o crestere rapida, prima"ara fiind printre primele tufe care in"erzesc. Se poate "edea uneori si in gradini, ca planta culti"ata. Socul se gaseste adesea in locurile in care creste spontan: in "ai insorite, la marginea palcurilor de padure, in luminisuri si oriunde dispune de suficienta lumina si un sol bogat. Are ne"oie de lumina, dar intrucat nu suporta arsita si soarele direct, creste cel mai bine in apropierea arborilor inalti, a caror ramuri filtreaza razele directe si arzatoare ale soarelui. Se poate culti"a si in penumbra dar inflorirea nu "a fi foarte bogata, in aceasta situatie, arbustul dez"oltand mai mult frunzis.

'ste, in general, o planta cu ne"oi reduse de apa, dar in perioada infloririi si mai ales pe timpul "erii, de"ine setoasa, necesitand udari dese si abundente. .

10