Sunteți pe pagina 1din 5

ECLIPSA SECOLULUI

In pragul mileniului trei,la 11 august 1999 am fost martorii unui eveniment astronomic de exceptie eclipsa totala de soare! Prin eclipsa se intelege fenomenul prin care un astru fara lumina proprie,intrand in conul de um"ra al unei planete,este lipsit de lumina soarelui!#e exemplu,luna sau satelitii unei planete pot fi eclipsati!Aici avem de$a face cu o lipsire reala de lumina,vi%i"ila din orice punct al glo"ului terestru unde aceste astre se afla deasupra ori%ontului! Cind un astru este ascuns vederii noastre de un alt astru,intalnim fenomenul de ocultatie!Astfel,soarele sau stelele pot disparea in spatele discului lunar!Acest fenomen este vi%i"il numai din anumite puncte ale glo"ului terestru!Impropriu,ocultatia soarelui de catre luna o numim eclipsa de soare,notiunea de ocultatie find folosita numai pentru stele! Eclipsa de la 11 august 1999 a fost considerata,din mai multe puncte de vedere Eclipsa secolului!Aceasta face parte din categoria eclipselor totale de soare!&eritoriul tarii noastre a fost cuprins de eclipsa totala,orasul 'ucuresti fiind singura capitala europeana situata exact pa linia centrala a "en%ii de totalitate!Ultima eclipsa totala de soare,vi%i"ila de pe teritoriul tarii noastrea avut loc la 1( fe"ruarie 19)1!Ca o curio%itate,putem aminti faptul ca eclipsele de soare pot fi de trei feluri Partiale ,cind discul lunii acopera partial discul soarelui! &otale ,cind discul lunii acopera in intregime discul soarelui! Inelare ,cind discul lunii acopera numai regiunea centrala a discului solar! Eclipsele totale de soare sunt oca%ii rare,deose"ite pentru aprofundarea studiului atmosferei solare exterioare,cu prile*ul lor organi%andu$se expeditii stintifice in %onele de vi%i"ilitate,evolutia fenomenelor fiind urmarita cu deose"it interes reali%andu$se numeroase filme,fotografii si masuratori astronomice! Eclipsa a stra"atut Europa de la nord$vest pana la sud$est!Ea a traversat mai multe state europene si anume Anglia,+ranta,,ermania,Austria,Ungaria,Iugoslavia,-omania,'ulgaria si &urcia!Urmatoarea eclipsa totala de soare vi%i"ila de pe teritoriul tarii noastre va avea loc in anul ../)! 0untii Paring si -ete%at au asigurat cele mai mari inaltimi de pe care s$a putut o"serva eclipsa1la 0angalia pro"a"ilitatea de cer senin a fost de 2/3,la cote asemanatoare fiind si pentru 'ucuresti,Arad si &imisoara!Pe teritoriul romanesc s$a produs si cea mai mare acoperire a soarelui,de 14/3,adica um"ra lunii a acoperit o %ona putin mai intinsa decat discul soarelui 1tot aici a fost si cea mai mare inaltime a soarelui$(9 grade1ora optima a fost ora 15 si 5 minute1durata maxima a totalitatii 6perioada de intuneric total$. minute si ./ de secunde1tot la noi s$a manifestat si cea mai mare latime a "en%ii de totalitate,adica 11. 7ilometri! Eclipsa totala de soare anterioara acesteia,a carei "anda de totalitate a stra"atut teritiriul -omaniei pe directia 8imnicea,Constanta trecind si prin 'ucuresti,nu a putut fi o"servata de populatie si nici c9iar de catre astronomii profesionisti,datorita conditiilor meteorologige nefavora"ile!:remea proasta nu a permis o"servarea coroanei solare!S$a intunecat si nu s$a putut reali%a decat cronometrarea timpului de totalitate!

Cu prile*ul eclipsei totale din 1999 um"ra lunii a stra"atut suprafata &errei pe o lungime de 15444 de 7ilometri,in / ore si ; minute! +enomenul a inceput in nordulOceanului Atlantic,la ;44 <0 est de =e> ?or7 si /44 <0 sud de =oua Scotie,la rasaritul soarelui!#upa ce a traversat Atlanticul a a*uns in sud$ vestul Angliei!Peste canalul 0anecii,eclipsa a intrat pe continentul europeean,evitand Parisul,ce ramine la /4 7ilometri in sudul fisiei!#upa sudul Luxem"urgului si al ,ermaniei a traversat %ona centrala a Austrie si Ungariei ocolind capitalele acestor state si a*ungand,prin nordul Ser"iei,pe teritoriul romanesc!#upa traversarea -omaniei,fisia de um"ra a lunii a maturat nord$estul 'ulgariei si 0area =eagra,taind ulterior,pe diagonala &urcia,trecind cam la 1(4 de <0 nord de An7ara!#upa trecerea 0arii =egre,"anda de totalitate s$a ingustat,stra"atind nord$vestul Siriei,Ira7ul,Iranul,sudul Pa7istanului si India centrala!&raiectoria um"rei lunii a parasit &erra undeva in golful 'engal,la apusul soarelui! Pe teritoriul -omaniei,eclipsa a stra"atut %one de interes turistic national exceptional,precum 'anatul,Carpatii 0eridionali,Su"carpatii,manastirile Olteniei si cele din impre*urimile 'ucurestiului,capitala si litoralul romanesc al 0arii =egre! Studiul conditilor de producere a eclipselor arata ca intr$un an se pot produce ; eclipse,dintre care . eclipse de luna si ( de soare sau / de luna si 5 de soare!Eclipsele de soare si de luna se repeta in aceeasi ordine,dupa o perioada de 12 ani ,11%ile si ; ore,numita SA-OS,in care au loc ;4 de eclipse dintre care 51 de soare si .9 de luna!&ot in categoria eclipselor pot fi incadrate urmatoarele fenomene trecerea planetelor inferioare pe discul solar,ocultatia stelelor si planetelor de catre luna,eclipsarea satelitilor planetelor si eclipsarea reciproca a componentelor unui sistem stelar "inar strans! Eclipsa totala de soare de la 11 august 1999 a putut fi o"servata prin telescopul solar de la 'ucuresti,singurul instrument sta"il din Europa ce poate fi folosit in timpul eclipsei pentru o"servatii!&ara noastra poseda si un al doilea o"servator profesionist in "anda de totalitate la &imisoara!In timpul perioadei de intuneric total s$ar fi putut o"serva pe "olta cereasca in conditii de cer senin numeroase planete precum :enus,0ercur!Saturn sau astrii ca Sirius,:ega,Arcturus,Capella,Alde"aran,#ene" etc! In mai toate civili%atiile din vec9ime,oamenii au inc9inat astrului datator de caldura si lumina,de viata in general,un adevarat cult!0iturile lumii,regasite in mai toate mitologiile la un moment dat,au a*uns sa fie considerate de catre unii cercetatori si istorici ai religiilor,drept primordiale!0itologia solara,la rindul ei,repre%inta un ansam"lu de credinte si rituri esentiale pentru intelegerea si explicarea tuturor celorlalte conceptii mitico$religiose ale omenirii! #esigur existenta unei religii solare nu poate fi contestata,dar pretentia de a explica prin ea toate celelalte credinte ni se pare exagerata!Ceea ce ne interesea%a pe noi,aici,este doar modul in care oamenii de altadata reactionau in pre%enta unor fenomene atat de spectaculoase cum sunt eclipsele de soare si de luna!In@Creanga de aur@,Aames ,eorge +rasier trece in revista si interpretea%a mai multe asemenea ceremonii,de natura magico$ religioasa,ce se desfasurau cu oca%ia producerii eclipselor!Astfel,mem"rii tri"ului o*e">aB credeau ca in timpul unei eclipse,soarele se stinge,motiv pentru care trageau in aer sageti aprinse!La fel procedau si sencii din Peru,dar nu atat pentru ai reda lumina,ci pentru a ucide fiara cu care se lupta astrul!Unele tri"uri din Orinoco ingropau in pamant taciuni aprinsi cu oca%ia eclipselor de luna,caci in credinta lor,daca luna se stingea,toate focurile din lume,cu exceptia celor ingropate,s$ar fi stins la raindul lor!

In Egiptul antic,unde faraonul era considerat o intruc9ipare a soarelui ,monar9ul avea datoria sa dea un ocol solemn in *urul templului,pentru ai asigura ,astfel, soarelui,drumul sau o"isnuit!Iar dupa ec9inoxul de toamna,egiptenii cele"rau o sar"atoare numita@=asterea toiagului soarelui@!Pentru vec9ii mexicani,soarele era i%vorul tuturor fortelor vitale,de aceea,il numea CCIPAL=E0ODUA=IEE adica Fcel ce face ca oamenii sa traiasca@!=umai ca si soarele avea nevioe de viata pentru a da lumina si caldura!Pentru ca inima era socotita drept sim"olul si sediul vietii,acestia ii ofereau astrului,pe altare, inimi insingerate de oameni si animale! Prin modul lor de desfasurare ,eclipsele,totale sau partiale,de soare sau de luna,au solicitat dintotdeuna atentia oamenilor!+enomenul ca atare,asa cum am va%ut in functie de credinte si nivelul de cunostinte al oamenilor,a fost resimtit multa vreme ca o teri"ila amenintare a vietii,ca un semn rau prevestitor,aducator de de%astre,molimi sau ra%"oaie! Sa incercam pe scurt,sa mergem,inapoi pe firul istoriei eclipselor si sa vedem cum su fost ele consemnate in anale si cronici,iar mai apoi in carti!Cea mai vec9e marturisire scrisa despre o eclipsa totala de soare ne intampina intr$o cronica c9ine%a care se refera la eclipsa ce a avut loc in C9ina,la .. octom"rie,anul .1/; i!9 ,eveniment care i$a surprins pana si pe o"servatorii imperiali,nepregatiti!Caci misiunea lor era sa o prevada,pentru a se putea lua in timp masurile necesare "atai din to"e,aruncare de sageti,in scopul eli"erarii soarelui din g9earele dragonului cre il Fminca@!#aca eclipsele se produceau inainte sau dupa data pre%isa,astronomii din C9ina erau ucisi! #in inscriptiile "a"iloniene descifrate pana acum ,cea mai vec9e eclipsa de soare consemnata pe aceste meleaguri s$a produs la /1 iulie,anul 14)/ i!9!&otusi,cea mai sigur identificata eclipsa din vec9ime este cea produsa la 1( iunie ,anul ;)/ i!9! La acea data,c9aldenii stiau de*a sa pre%ica eclipsele de luna asa cum re%ulta din inscriptiile cuneiforme,dar nu aveau aceeasi preci%ie in privinta eclipselor de soare!Se stie ca aceste eclipse nu se repeta la fel pentru un anumit loc,decat dupa un ciclu de /(4 de ani! In antic9itate,unul dintre primii invatati care a incercat sa explice mecanismul de producere a eclipselor,preva%ind c9iar anul eclipsei din (2( !i!9,a fost &9ales din 0ilet! #e altfel,eclipsa pre%isa de el,a devenit cele"ra,caci ea a avut loc in timpul unei lupte dintre me%i si lidieni,eveniment in urma caruia,cele doua armate inspaimintate,au parasit campul de lupta punind capat disputei!Contri"utiile lui Pitagora si Aristar9 din Samos Gcare a explicat miscarea aparenta a astrelor pe "olta cereasca Hau condus,mai apoi la o intelegere din ce in ce mai nuantata a producerii acestor fenomene,a legilor care stau la "a%a lor,si c9iar la sc9itatrea unor reguli empirice pentru prevederea lor!#upa o vreme pe "a%a o"servatiilor facute in timpul eclipselor,au inceput sa fie organi%ate,la diverse curti imperiale,anumite servicii astronomice care aveau o"ligatia sa prevada in timp,iminenta desfasurare a unor asemenea fenomene,pentru a putea fi organi%ate la momentul oportun,caremoniile menite sa induplece divinitatiile,sa crute viata celor doi astri,a coror existenta repre%enta conditia esentiala a perpetuarii vietii pe pamint,sursa si garantul ei! Si in epocile mai apropiate de noi,cind eclipsele erau curent preva%ute,spaimele legate de acest eveniment vor continua sa se manifeste!Eclipsa de soare pre%isa pentru .1 august 1()4 Gcare s$a va%ut la ParisH,a prile*uit o groa%a teri"ila!Inspaimantati de consecintele prorociteGun potop universal,o incendiere a glo"ului si o otravire a atmosfereiH,la sfaturile medicilor,mii de oameni s$au ascuns in pivnitile caselor,ermetic inc9ise!Acest comportament anxios,corelat si cu modul in care reactionea%a si animalele in timpul

eclipselor,s$a perpetuat multa vreme,in ciuda eforturilor oamenilor de stiinta care incercau sa explice ca acest fenomen este a"solut natural si fara consecinte nefaste! In spatiul romanesc cea mai vec9e eclipsa de soare mentionata in FCronica lui A%arie@ ,este cea produsa in 1/2) @S$au intunecat soarele si in acel an au mers imparatul 0urat impotriva Plocnicului@!In aceeasi cronica,mai este mentionata si eclipsa din 15//!Iar in FLetopisetul@ lui 0iron Costin sunt pomenite eclipsele din 1)52 si 1)() @S$ au intunecat soarele in acel an in luna iunei,cu mare groa%a,cat pierise soarele,nu putin,cu toata lumina,tocmai amia%a si multi oameni, nestiind a se ferire de intunecate ca acia si privind la soare mult, au pierdut vederea in toata viata lor@!Ultimul cronicar, Ioan =eculce, vor"este si el despre eclipsa din anul 1;44!Pe o carte "isericeasca este consemnata eclipsa totala de soare care a avut loc la 2 noiem"rie 121) Gpe stil vec9iH! Explicatia eclipselor este foarte simpla,daca ne reamintim ca Pamintul si Luna sunt niste corpuri opace,fara lumina proprie si care iluminate de soare,proiectea%a fiecare dintre ele o um"ra si un anumit con de penum"ra,in care lumina soarelui nu va patrunde decat foarte putin!#atorita miscarii ei in *urul pamantului,luna poate sa intre in conul de um"ra al acestuia si astfel se va produce o eclipsa de luna!#aca ,insa,luna se afla intre soare si pamant,proiectind asupra acestuia conul ei de um"ra,atunci exista posi"ilitatea producerii unei eclipse totale de soare,astrul solar fiind,in intregime,ascuns de discul lunii!Cand luna este prea departe de pamant si suprafata terestra se gaseste dincolo de conul de um"ra al lunii,discul Selenei nu va acoperi in intregime soarele,ceea ce va da nastere unei eclipse inelare,deci soarele va fi va%ut ca un inel luminos! #in cele spuse,re%ulta ca eclipsele de soare au loc la luna noua ,iar cele de luna la fa%a de luna plina,cand satelitul terestru este opus soarelui ,pe "olta,luna fiind va%uta din plin! &otusi intre"area care se pune este de ce nu se produce cite o eclipasa de soare la fiecare luna noua si cite o eclipsa de luna la ficare luna plinaIExplicatia este ca planul or"itei lunii in *urul pamantului nu coincide cu planul or"itei pamintului in *urul soarelui,inclinarea dintre ei fiind de ( grade si 2 minute!Intersectia planurilor se face dupa o linie numita linia nodurilor,or"itele lor aparente taindu$se in . puncte,diametral opuse,numite noduri!=umai cand soarele si luna se afla in acelasi timp la unul dintre nodurile or"itei lunii ,ele sunt plasate in linie dreapta cu pamantul si e,astfel,posi"ila eclipsa de soare! #esi relativ numeroase,eclipsele nu pot fi va%ute foarte des dintr$un anumit loc de pe pamant!+aptul se explica prin aceea ca,um"ra lasata de luna pe suprafata pamantului are un diametru de numai .;4 <0 ,iar vite%aei medie este de 5. <0 pe minut!=umai locurile peste care trece um"ra lunii in miscare1care poate dura/2 de ore pe intregul pamant vor putea vedea o eclipsa totala de soare!In sc9im" eclipsele de luna pot fi va%ute deodata,din toate localitatile de pe &erra,care au in acel timp luna deasupra liniei ori%ontului!Asa se face ca acestea din urma,desi mai putine la numar,pot fi va%ute,mai des, din acelasi loc! La sfarsitul secolului al$JIJ$lea,un astronom german a calculat datele unui numar de 1/.44 de eclipse dintre care 2444 eclipse de soare si (.44 eclipse de luna,cares$au produs incepand cu anul 1.42 i!9,sau care vor mai avea loc pana in anul .1). sta"ilind totodata si drumul um"rei pe suprafata pamantului,pentru fiecare eclipsa de soare! #incolo de spectacolul cu adevarat grandios si unic pentru multi dintre noiGurmatoarea eclipsa va avea loc la ; octom"rie .1/(H,pentru oamenii de stiintaGastronomi,astrofi%icieni,medici sau "iologiH,urmarirea adecvata a unui astfel de

fenomen este deose"it de importanta!Ei vor putea constata,cu acest prile*,in ce masura,compararea orei precise,cand tre"uie sa se produca eclipsa, cu aceea calculata,poate folosi la punerea la punct a timpului nostru terestru,la corectia ce s$ar putea impune orei date de rotatia pamantului! Cu oca%ia unei eclipse totale de soare asa cum se stie Gin urma unor o"servatii efectuate in timpul eclipse totale de soare din 1919,care a confirmat *ustetea teoriei relativitatii a lui Al"ert EinsteinH,se poate pune in evidenta,prin fotografierea stelelor din apropierea discului solar,asa$numitul efect Einstein,adca devierea ra%elor luminoase,venind de la stelele aflate in vecinatatea discului solar!Cele mai importante cercetari efectuate cu oca%ia eclipselor totale de soare,au insa ca o"iectiv constitutia fi%ica a soarelui!Aflata deasupra fotosferei,atmosfera soarelui nu poate fi o"servata nemi*locit,decat,daca discul luminos al fotosferei este acoperit de luna!Cromosfera,prtea cea mai *oasa a atmosferei soarelui,sau sfera colorata in ro%,se vede ca un inel luminos de culoare rosiatica,incon*urind soarele doar in timpul eclipselor totale,prile* cu care a si fost descoperita!Inaltimea cromosferei este de circa 1(444 <0,iar din ea se prelungesc pana la mari inaltimiGcateodata cit ra%a soarelui,care e mai mare decat cea a pamantului de 149 oriH mase de ga%e ce alcatuiesc protu"erante vi%i"ile,ca niste lim"i rosiatice de foc sau ca niste nori plutitori!#e altfel,aceste protu"erante au fost descoperite a"ia cu oca%ia eclipsei totale de soare din 2 iulie 125.,dar la acea data au fost considerate niste ilu%ii optice!+otografiate in 12)4 cu oca%ia acestei eclipse,din doua locuri diferite,s$a putut dovedi ca atat protu"erantele cat si coroana solara sunt fenomene reale!Studierea spectrului protu"erantelor,in timpul eclipsei de soare din 12)2 ,a pus in evidenta existenta unui element c9imic necunoscut atunci pe pamant 69eliumGde la numele grecesc al soareluiH,care avea sa fie descoperit ulterior,dupa .; de ani,in minereurile radioactive! C9iar si dupa reali%area unor aparate cum este coronograful ,inventat de astronomul france% '!LBot in 19/;,pentru studierea coroanei solare si in special al celei exterioare,cele mai "une conditii le ofera tot cele existente in timpul producerii unei eclipse totale de soare!Spatiul nu ne mai ingaduie sa insistam asupra multiplelor informatii pe care oamenii de stiinta le pot culege cu oca%ia acestui atat de grandios fenomen,dar sper ca v$am convins ca pentru cunoasterea fi%icii stelare si o mai "una intelegere a legilor care guvernea%a Universul,o"servarea unor eclipse are o importanta covarsitoare,atat teoretica cat si practica!In fond ,viata noastra depinde de aceasta imensa sursa de energie,de lumina si caldura,care este soarele!