Constantin

IMNUL L{UTEI ROM~NE+TI

STAMATI
3
TABEL CRONOLOGIC
1786 }n familia paharnicului Toma Stamati vede lumina zilei fiul
Constantin, probabil la Hu=i.
1806 20 noiembrie C. Stamati intr[ ]n serviciul vistieriei Principatu-
lui Moldovei ca slujba= de cancelarie.
1808 27 iunie Aceast[ dat[ o are manuscrisul Galatia. Tragodie
p[storeasc[ a domnului Florianu, traducere din grece=te
prima ]ncercare literar[ cunoscut[ a lui C. Stamati. }n 1813
aceea=i oper[ a scriitorului francez Stamati o t[lm[ce=te de pe
original.
1812 Odat[ cu anexarea teritoriului dintre Prut =i Nistru la Imperi-
ul rus familia Stamate=tilor, ca =i alte familii boiere=ti ce
aveau mo=ii ]n Basarabia, se stabile=te cu traiul la Chi=in[u.
1812 16 noiembrie 1828 6 aprilie
C. Stamati lucreaz[ ]n instan\ele administrative =i judec[tore=ti
ale regiunii. Pentru s`rguin\a =i capacit[\ile de care a dat
dovad[ la ]ndeplinirea obliga\iilor de serviciu i se confer[ ran-
gul de consilier titular (1818) =i e decorat cu ordinul sf. Ana
de gradul III (1826).
1817 7 mai }nceteaz[ din via\[ Toma Stamati.
18201823 }n ace=ti ani Stamati l-a cunoscut personal pe A. S. Pu=kin,
exilat ]n Basarabia. S-au p[strat m[rturii despre ]nt`lnirile =i
discu\iile ]ntre\inute de Stamati cu poetul rus, din opera c[ruia
4
va traduce poemul Prizonierul din Caucaz sub titlul Prizoni-
erul la cerchezi =i fecioara cerchez[ (1824).
1826 26 septembrie Se c[s[tore=te cu Ecaterina, una din fiicele c[mi-
narului Tudorache Ciurea, proprietar de mo=ii pe ambele maluri
ale Prutului.
1828 4 mai La Chi=in[u ]n familia lui C. Stamati se na=te viitorul
prozator =i dramaturg Constantin Stamati-Ciurea.
1830 20 februarie }n Albina rom`neasc[ vede lumina tiparului
t[lm[cirea poeziei lui G. Derjavin Dumnezeu sub titlul Od[
c[tre Dumnezeu. Traducerea se datora lui C. Stamati, dar s-a
publicat sub numele lui N. Dimachi, care introdusese ]n textul
poetului basarabean substan\iale modific[ri =i care text ajunsese
la redac\ie ca apar\in`nd lui N. Dimachi. Traducerea a mai
ap[rut ]n crestoma\ia lui I. Ghinculov Colec\ie de opere =i
traduceri, ]n proz[ =i ]n versuri, pentru exerci\ii ]n limba
valaho-moldav[ (SPg, 1840).
1830 iulie Vizit`nd iarmarocul de var[ de la F[lticeni, Stamati a
luat cuno=tin\[ de urm[rile desfr`nate ale junimii de atun-
cea, precum men\iona el mai t`rziu, care l-au determinat s[
scrie schi\a Geniul vechi al rom`nilor =i rom`nii de ast[zi.
1834 18 martie }n suplimentul la nr. 29 al Albinei rom`ne=ti vede
lumina tiparului poezia Str[jariul taberii (ulterior Sentinela
taberii de la Copou la 1834), ]nso\it[ de o scrisoare a autoru-
lui c[tre cinstita redac\ie, dezvoltat[ mai t`rziu ]n schi\a
Domnul Moldovei, Marele +tefan al VI, =i bravul s[u hatman
Arbore.
1834 19 martie C. Stamati e ales membru de onoare al Societ[\ii
medico-istorico-naturale din Ia=i. Cu aceast[ ocazie Gheorghe
Asachi ]i expediaz[ diploma =i o scrisoare, ]n care, printre
altele, ]=i exprim[ din partea societ[\ii speran\a de a se folosi
de r`vna =i de dragostea scriitorului basarabean pentru toate
cele ce pot spori binele patriei.
5
1835 9 februarie Se stinge din via\[ Ecaterina, la v`rsta de numai
30 de ani. Sub impresia acestei grele pierderi Stamati scrie
poeziile }nsu=i ]n singur[tate, Porumbi\a stingher[, Epitaful
=. a.
1837 Se c[s[tore=te cu Suzana, fiica boierului bucovinean Andrei
Gafencu.
1838 19 noiembrie }n Foaie pentru minte, inim[ =i literatur[ din
Bra=ov apare ]n traducerea lui Stamati discursul Cuv`nt c[tre
ucenicii =coalei \inutului Hotin, ru=i =i moldoveni..., rostit de
A. H`jdeu la 25 iunie 1837. Discursul va mai fi tip[rit ]n
Curierul rom`nesc din 21 =i 23 ianuarie 1839, apoi ]n edi\ie
aparte la Ia=i (1855) =i, par\ial, ]n Lepturariu rum`nesc (t.
IV, p. I), Viena, 1864.
1839 }n vara acestui an Stamati se afl[ ]n Bucovina, viziteaz[ m[-
n[stirea Putna =i vechea cetate de scaun a Moldovei Suceava.
Impresiile din aceast[ c[l[torie =i medita\iile scriitorului asupra
trecutului =i st[rii din prezent a \[rii =i-au g[sit reflectare ]n
eseul Suceava =i Alexandru cel Bun ]n secolul al XV-lea.
1840 }n revista Dacia literar[ pe lunile martie-aprilie apare po-
emul Gafi\a blestemat[ de p[rin\i =i o traducere din Hugo
Floarea c[tre flutur. C`ntecul Gafi\ei c[tre cucona=ul s[u.
1841 2 decembrie Este ales corespondent al Societ[\ii de istorie =i
antichit[\i din Odesa.
1843 La Cantora Foiei S[te=ti a lui M. Kog[lniceanu se public[ ]n
edi\ie aparte poemul Povestea povestelor, intitulat ulterior
Eroul Ciub[r Vod[. Fabula fabulelor vechi populare sau Ro-
lando furios moldovenesc.
1850 }n Analele Societ[\ii de istorie =i antichit[\i din Odesa se
public[ articolul Despre Basarabia =i cet[\ile ei vechi.
1853 }n Almanah pentru rom`ni, supliment la Calendar pe anul
6
1853, apare adaptarea din V. Jukovski Fiica lui Decebal =i
Armin c`nt[re\ul.
1854 }n Almanah pentru rom`ni, supliment la Calendar pe anul
1854, apare schi\a Suceava (Suceava =i Alexandru cel Bun
]n secolul al XV-lea).
1855 V[d lumina tiparului poeziile Stejarul singuratic (]n Calen-
dar pentru poporul rom`nesc pe anul 1855), Groaza la 1822
(ulterior Arderea Ia=ului la 1822, ]n Foiletonul Zimbrului,
nr. 2 din 30 ianuarie), Dorin\[ sau videnie (]n Foiletonul
Zimbrului, nr. 5 din 20 februarie).
1859 Apare edi\ia a doua a Daciei literare cu poemul Gafi\a bles-
temat[ de p[rin\i =i Floarea c[tre flutur. C`ntecul Gafi\ei
c[tre cucona=ul s[u.
1863 Din acest an dateaz[ eseul +tiin\i filologice =i istorice.
1866 }n Ateneul rom`n, nr. 67, este retip[rit poemul Dorin\[
sau videnie (Dorul de patrie).
La 22 aprilie ]mpreun[ cu Alexandru H`jdeu =i cu Ion Str[jescu
este ales membru al Societ[\ii literare rom`ne, viitoarea Acade-
mie, din care se retrage ]ns[ din cauza s[n[t[\ii, ]n locul lui
r[mas vacant fiind ales un alt basarabean, +tefan Gonata.
1868 La ]nceputul anului la Ia=i vede lumina tiparului volumul de
sintez[ al scriitorului Muza rom`neasc[. Compuneri origina-
le =i imita\ii din autorii Europei, editor fiind Teodor Codrescu.
1869 12 septembrie C. Stamati se stinge din via\[. A fost ]nmorm`n-
tat la Ocni\a.