STIINTE POLITICE Sistemul Semiprezindential Incearca sa imbine cele doua sisteme pure parlamentar si prezidential imprumutand de la ambele atat

t avantajele cat si dezavantajele. Dintre tarile E e!emplele cele mai reprezentative in acest sens sunt "omania si #ranta$iar in a%ara E & "usia pana la presedintia actualului se% de la 'remlin. "usia dupa sistemul presidential$in epoca Putin$aceasta tara poate %i considerate ca una cu un re(im super)prezidential. "evenind la tarile cu re(im semiprezindential constatam ca de)alun(ul timpului au mai e!istat si alte asemenea re(imuri similar$respectiv & "epublica de la *eimar +,-,-),-../$ #inlanda$0ustria$Irlanda$Islanda$Portu(alia. In a%ara de #ranta$unde pero(rativele primilor doi demnitari in stat$respectiv presidintele si primul ministru$sunt %oarte bine delimitate. In celelalte democratii semiprezidentiale$atributiile celor doi nu au %ost si nu sunt nici in present %oarte bine delimitate. n element comun il reprezinta totusi modul comun in care sunt alesi presedintii$prin su%ra(iu universal si respectiv primii ministrii$care sunt desemnati de coalitia parlamentara. In %unctie de pozitia presedintelui in raport cu majoritatea parlamentara se distin( . alternative posibile& ,. Cand majoritatea este de aceeasi parte cu presedintele si il recunoaste ca se% 1. Coabitarea in mod civilizat cu puterea parlamentara .. Dezacord total intre presedinte si majoritatea parlamentara In sistemele parlamentare sin(ura institutie democratica le(itima este parlamentul iar autoritatea (uvernului deriva din votul de incredere acordat de catre parlament$(uvernul in acest caz supravietuieste doar atata timp cat are suportul le(islativului. Daca ar %i sa ne re%erim la modi%icarile institutionale petrecute in ultima perioada in intrea(a lume$observam ca e!ista anumite sisteme pre%erate de tari in %unctie de coltul de lume unde se a%la& Tarile din 0merica Latina unde se pre%era sistemul presidential care corespunde cel mai bine relatiilor sociale si politice din acea re(iune. In aceste tari se incearca centralizarea puterii in mainile unei sin(ure persoane$de pre%erinta o persoana carismatica care ast%el sa reuseasca sa minimalizeze tensiunile in randul societatii civile. In aceste conditii este lesne de inteles ca democratii din aceste tari militeaza pentru reducerea puterilor presedintelui ai automat pentru scaderea in%luentei pe care acesta o are. 0u %ost tari din Europa Centrala si de Est care au optat pentru sc2imbarea re(imului si au ajuns la un sistem parlamentar bun & 3ul(aria$Lituania$Polonia$Slovenia$ craina si dupa anul ,--- Slovacia. 0le(erea unui model este (reu de realizat deoarece toate prezinta avantaje si dezavantaje$unul dintre elementele esentiale in ale(erea unuia sau altuia dintre sisteme este traditia si cultura tarii respective. Daca in tarile Europei de Est si Centrale modelul presidential ar %i insemnat concentrarea puterii in mainile unei persoane$aceasta masura ar %i putut trezi puternicele sentimente din cauza trecutului lor istoric. O intarire prea puternica a prero(ativelor presedintelui ar %i putut %i %atala in conditiile unor democratii %oarte proaspete. 0cesta a %ost motivul principal pentru care marea majoritate a acestor state si)au ales sistemul Parlamentar. Conditii in care s)au putut evita tensionarea relatiilor dintre partide. Putem a%irma ca a(entii politici au %acut si %ac in continuare o munca intense sociolo(ica pentru a evita situatii de criza$c2iar con%licte armate si pentru (asi variantele cele mai potrivite la un moment dat de conducerea tarii respective.

CAPITOLUL SISTEMUL POLITIC

In cadrul sistemului politic se des%asuara intre(ul proces politic. Pentru asi(urarea perpetuarii si supravieturii unui sistem politic sunt necesare anumite %unctii vitale precum & selectia politica$socializarea politica$comunicarea politica$articularea intereselor$a(re(area intereselor$elaborarea si luarea deciziilor politice precum si implementarea lor. ,. #unctia de selectie politica se re%era la recrutarea persoanelor care vor ocupa la un moment dat %unctii si demnitati publice. 1. Prin %unctia de socializare politica se urmareste %ormarea si dezvoltarea unor atitudini din partea cetatenilor re%eritoare la sistemul politic. Socializarea reprezinta %enomenul prin care individul in interactiune cu semenii sai acumuleaza deprinderi$cunostinte$valori$norme$atitudini si stiluri de comportament. Dezvoltarea %izica$intelectuala si a%ectiva si cu atat mai mult conduitele sociale comple!e nu se realizeaza automat ci prin invatare. Societatea printr)o serie de mecanisme si a(enti cum ar %i %amilia$scoala$mass media transmite ba(ajul cultural e!istent noilor (eneratii pretinzandu)le un anumit comportament. 0cest comportament este considerat a %i normal in cultura societatii respective. Socializarea este un proces determinat si determinant in %ormarea personalitatii si identitatii in sine. Potrivit abordarilor liberale re%eritoare la socializarea politica$acest proces incepe inca din copilarie si se continua pe tot parcursul vietii. Socializarea primara ) se re%era la partea de copilarie si adolescenta si demareaza prin capatarea unor deprinderi si valori si norme de baza. Ponderea cea mai importanta in aceasta perioada o are %amilia si sistemul educational primar. In toata aceasta perioada copilul$tanarul$tinde sa copieze un anumit model de comportament urmand ca treptat individual sa se adapteze la o lume mult mai etero(ena. Socializarea secundara ) presupune interiorizarea cerintelor$normelor si valorilor promovate de diverite institutii+%ormare sau in%ormare/ specializate$spontan sau constient individual va %iltra din potentialul relatiilor interpersonal si al a%initatilor pe cele care ii con%irma si intretin autoidenti%icarea si stima de sine. In societatile comple!e si dinamice traiectoria de viata a indivizilor inseamna sc2imbarea de statusuri si roluri$si ast%el apare nevoia de restructurare a cunostiintelor si conduitelor$socializarea devenind necesara pe tot parcursul vietii individului. Prin socializare politica indivizii invata despre sistemul politic al societatii din care %ac parte si se plaseaza in interiorul acelui sistem politic. Se distin( doua abordari di%erite privind socializarea politica & cea liberala +politca transmisa din (eneratii in (eneratii/ ) in acest tip socializarea se %ace cu precadere in perioada copilariei 4 cea mar!ista in care socializarea politica este un proces continuu de indoctrinare a cetateanului realizat de catre elita politca prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa.