Anulu I X . N R . 3 6 .

se da due ori in septeman : J o l - & si D o m i n e o ' a ; ra candu va pretinde importanti'amaterieloru, va esi de trei seu de patru ori in septemana.

Budapesta, domineca in 1 2 / 2 4 maiu 1 8 7 4 .

Prenumeratinni se facu la toti dd. core spundinti ai notri, si de a dreptulu la Re iactiane S t a t i o n s g a s s e N r . 1, unde mut a 33 adresa si corespundintiele, ce pri76SCU Bedaotiunoa, administratiunea su apeditur'a ; cte vor fi nefrancate, nn se vor primi, ra cele anonime nu se vor publica
S ? " " ^

Pretiulu

de

prenumeratiune. 8 il. V . a 4 fl. v. a. 2 fl. v. s

pentru Austria : pe *nu intregu diumetate de anu , patrariu

pentru Eomania si strainetate: ann intregu 12 fl. v. adiumotate de nu 6 fl. v .

a

Pentru a m i n c i e si alte comunicatiuni de interesu privata se re spunde cte 7 cr. pe linia ; repetirile se facu cu pretiu Beadiutu. Pretiulu timbrului cte 80 cr. pentrn una data se nnteoipa.

23 maiun. 1874. Evenimentulu principale pentru noi astadi este Novel'a guverniului magiaru pentru ndreptarea si resp. completarea si splicarea legii electorali, attu cei unguresci ctu si cei transilvane de la 1848. Trebue s marturisimu, c dupa scenele scandalse si esperiinti'a trista - de la capetulu Dietei trecute, candu in acestasi obieptu asemenea. iucercare de crpla se fece din partea lui Lonyay si Tth Vilmos, traimu si noi, casi tta lumea, in cea mai mare curiositate, ca s vedemu, ce morala, ce invetiatura vor fi trasu din trecutu domnii adi la potere, Bitt, Ghyczy si Szapry ? Ce ndreptare, ce lumina nua vor s ni aduc ! Vr'unu mare bine, vr'unu adeveratu progresu, vr'o reforma de Domne ajuta, cunoscendu sufletulu meniloru nu am asteptatu ; dar nici la astfeliu de miserabilitate, ca NoveVa de facia, nu cutesmu s ne asteptmu, Nemic'a, dar chiar nici unulu din relele cele mari principali, nici un'a din nedreptile principali cele strigatrie la ceriu nu indrpta, nu terge acesta propunere; cea-ce ea vr e: a incurc sl mai multu pre poporu, ca si mai pucinu s-si pta cunsce si aper dreptulu ; a d pre alegetori si totu actulu de alegere sl mai secur, sl mai comodu in manele, la discretiunea celoru de la potere ; a restringe sl mai multu libertatea si a ngreuna in totu cugetabilulu modu sl mai multu reesirea de deputai liberali, de deputai dupa adeverafa dorintia, adeveratulu interesu alu poporului, specialminte alu Romaniloru, sisz niai desclinitu alu celoru din Transilvania. O sistemateca, cu tta rafinar'a cea mai diavolsca combinata medilocire, d'a scte pre Romanii adeverati din legelatiunea tierei ; in urmare d'a omori constitutionalminte pre naiunea romana. Prin acestu proiectu de lege, domnii magiari de la potere, dau in faci'a lumei dovd'a, c cu nici unu pretiu nu vor se se mpace cu naiunea romana, nu vor s tiena contu de conditiunile essistintiei si ale onorei nstre naionali; c nu vor s ni lase alta alegere, de ctu : su a renunci ca Romani la tte, su a dechiar pre cei de la potere de inamici de morte, facia de cari nu mai pote sust nici o sperantia si nici 0 consider-atiune ! Mediloculu principale,de care se folosesceacestuproiectu de lege,si incainabundantia e ; intunereculu B ncurcarea. ta ce dice in acsta privintia Ellenr" de astadi ; Dca cineva crede a pot afla lumina si franchtia in cei 8 7 . ai proiectului, apoi acel'a duca-se, n u se mai oprsca pana la piramidele Egipetului ; acolo va d de hyeroglyfe, unie si-pte adeveri talentului' Intr'adeveru : nici due foi nu s'au gasitu, cari s se pta contielege, s pta pricepe intr'o forma specialele definitiuni si dispusetiuni. Unu modelu de chaote ! De altmintre insesi foile domniloru, cari tte recunoscu, c legea este o crpla, c n u d e s l g a n e m i c u dintemeiu, c are scopulu numai alu unei regulari provinsorie,si ele marturisescu, c intre altele multe imprejurri consideratiunile de naionalitate au impedecatw pre guvernu a aduce o lege mai buna, mai radicale.
4

Budapesta, in

Noi aici voiramu a atinge numai in generalitate impresiuneacefeceasupra-ni NoveVa guverniului; dar ne vom o c u p a de vertutile ei speciali cu totu de a dinsulu, si vom d ocasiune onorabilului publicu alu nostru, ca s judece si e l u : re prerea nstra de mai susu este drpta su nu ? Intr'aceea facemu ateni pre domnii deputai naionali, c dupa cum so anuncia de foile semi-ofictali, acestu proiectu de lege are s vina pe tapetu in data cu inceputulu lui iuniu; de unde deci, dca este ca elu s fie bine studiatu si ca lupt'a in contra-i s fie bine organisata, va fi ne-aperatu de lipsa, ca eu inceputulu lunei lui luniu, toti s fie la postulu loru ; nici unulu s nu lipssca ! Pesta, in 23 maiu 1874. O depesia tolegrafica d'ieri din Parisu ni spune, c ab a sieptea dia se pot crpi si constitui unucabineu nou. Presiedinte este ducele Decaze si totu de o data min. de esterne, precum a fost si sub Broglie ; ceialalti minitri sunt : Cissey la resbelu, Fuorton la interne, Magne la finantie, Caillaux la lucrrile publice, Qriveart la comerciu, Coumont la instruciunea publica, Tailhaud la justiia si Montaignac la marina.
:

intemeiata prin publicarea din partea ducelui de Gramont, a mai multora acte secrete, a nume a unei note, din 20 iuliu 1870, a contelui Beust, fostului min. de esterne alu Austro-Ungariei, care nota se recunsce de genuina si asupra cuprinsului creia nu se mai pote mistifica lumea, ori ctu diu Andrssy si diu Bitt prin sofisme se nisuira a mistifica pre deputaii si pre delegaii tierei. Respunsulu mistificatoriu alu dlui Bitt la interpelatiunea in acst'a privintia
a diu Irnyi mai de unadi maioritatea

Unele persone sunt necunoscute publicului celui mare ; att'a insa bate la ochi, c Napoleonist ii sunt bine ropresentati, pre candu din stang'a nici o persona de nume nu se afla. Asia se vede, c Mac-Makon ori n'a gasitu, ori n'a voitu meni dintre cei de mare influintia in cutare parte.

Budapesta, in 22 maiu 1 8 7 4 . Rogmu pre stimaii cetitori ai Albinei, s-si aduc a minte, su s ie a mana si s cerce foile nstre din iuliu, avgustu si septemvre 1 8 7 0 , si se vor convinge, c dupa cum n'a fost pre acelu timpu Redactinne, care s-si fie spri m a tu mai eu energia simpa'a sa pentru Francia, de asemenea n'a fost nici un'a, carea Firesce deci, c acsta recugetare s fie spusu attu de francu guverniului neliniscesce greu pepturile magiare, si austro-magiaru, si specialminte acestui diu Zsednyi propiainente va fi dodin urma, cumca este o conditiune ritu a d dlui c. Andrssy ocasiune, prin devitiasido onre pentru statulunostru, limb'a s'a rafinata a sterge pre ctu a intr in data, eu tta poterea in ac- numai s'ar pot reu'a impresiunesi protiune resbelica langa Francia, in contra babil'a dauna, ce s'a potutu nasce si Prusiei. in Berlinu, dar mai vertosu in PeTotu noi am fost, cari am spusu si tropole. in Diet'a Ungariei dloru magiari de la Diu A.ndrssy pricepu securu, si potere, c unu resbelu mai popurariu deci in dfvta respunse. Dar unu resn'a mai fost nici candu, pentru c punsu mai prostu, mai imbecile, inca fie-cine sente reulu celu maro ce n'am auditu de la nali mea diplomaiei. neaperatu trebue se urmedie pentru noi, Marele nostru barbatu de statu, dca acelu resbelu s'ar termina fora in- atletulu nostru diplomatecu dise in trevenirea, fora espunereanstra. mai multe miestrite cuvinte, respicatu Totu noi am sustienutu si repetitu, att'a : c Austro-Ungaria este ingagiata C guverniulu Ungurescu n'a formalminte, cu onrea langa Francia, potutu s scie despre pactrile diplomac prin acestu ingagiamentu Monar- tece ale lui Beust; pentru c acele pacchi'a Austro-Magiara are part e directa la tri, cuprinse in note, n'au fost finalisate dechiararea de resbelu, si c prin urmare prin stipulatiuni formili intr'o con neutralitatea nstrainvlve unu actu ventiuue. Numai dca lucrulu ajungea la de trdare, care nu se uita n i c i o d a t acestu stadiu, guverniulu magiaru tresi pururi se resbuna amaru, fora s buia se fie informata, ca s-si de inni pta aduce vr'unu folosu mcar din voirea. partea acelei poteri, in a cri favre Candu s'au statoritu relatiunile ins'a facutu acelu actu. i time, amicali, intre Jiustro-Ungaria, Tte cte am disu si predisu j Prussia si Russia, pusetiunea monarchiei mereu s'au adeveritu. Cea mai grea acu- ! nstre, cum a fost ea la inceputulu si sub sare, pentru carea dca ea er ne'n- decarsulu resbelului desi nu in tte a m e temeiata, de multu domnii de la potere nuntele sale, dar in direciunea sa peste aveau s ne tramita la Vatiu pe 2 3 totu,afost cunoscuta. Dca deci acea cunoani, acusarea c essistu ingugia- sciintia n'a impedecatu intemeiarea remente secrete de aliantia cu Francin, si latiuniloru intime amicali, nici acuma c acelea cu compromiterea parolei nu prin publicarea noteloru de sub intrese implinescu, acsta grea a c u s a r e - - bare acele relatiuni nu se vor altera. acum mai la urma veni a se adeveri de ! Acestu respunsu de a dreptulu

Casei representatite lu-lu ce e dreptu simplu spre cunosciintia ; dar prin acst'a nime nu s'a liniscitu. De aceea diu Zsednyi, chiar dekistu si guvernemetitalistu magiaru, in siedinti'a delegatiunei unguresci de ieri, joi in 21 maiu, la desbaerea asupra bugetului ministeriului de esterne, reveni la citat'a depesia si la tienut'a diplomaiei nstre facia de resbelulu francesu, si de nou fece contelui Andrssy interpelatiunea c : re prin publicarea acelei depesiedin 20 iuliu 1 8 7 0 nu tiene alterata referinti'a monarchiei facia de poteri, si anume facia de Russia ? Acea depesia adec constatandu ingagiametulu Austro-Ungariei cu Fracia pentru resbelu, totu cu o cale descopere si unu planu d'a intreven in favrea Prussiei. Actulu asi dara adeveresce o vatemare din partea Austro-Ungariei in trei parti: 1. in contra Francii, ehr ei nui tienuramu paroVa ; 2. facia de Prussia, in contra creia facuseramu alianti'a in Francia ; 3. facia de Russia, in contra creia desvoltaseramu unu planu de a o placali si blama. Va se dica : Noi. btuii la Solfefino si la Sadowa, noi obiectulu de co miseratiuue alu potenloru, noi ne feceramu vinovai de unu actu, ce cuprinde afronturi in trei parti, si anume celoru mai poterice staturi din Europa!

ne face s ni aducemu a minte de tienut'a nstra, austro-ungara; facia de resbelulu ce tocmai se incepea - in iuliu 1870. Este lucru constatatu, negru pre albu in foile guvernamentali de atunci, c parol'a sun: Russia, unicvlu inamicu naturale alu Ungariei," si R e s bunare pentru 1849." Acst'a parola a tienutu precandu guvernulu profesa pre facia neutralitatea armata" si pregati armele. Firesce insa c parol'a a amutitu, in data ce sosir scirile despre Weissenburg , Wrth si Spichern ! Dar ce urma de aci cu tta e v i dinti'a? Antaiu si mai antaiu, c ustro- Ungaria a ingenunchiatu naintea celoru vatemati din Berliu si Petropole; apoi ehacesti-a au iertat'o pre pocait'a AustroUngaria ! Cine nu pricepe din acestea prsenta rea uniformei de generalu de h o n vdi la mormentulu Imperatului Nicolae in Petropole ? Cine nu dependinti'a si acomodarea nstra - ca dupa o comanda? Da, nu este indoila, c ori ce p u bl'catiuni despre portarea stepanirei nstre la 1 8 7 0 , nu ni potu altera l a n tiulu de amicia, de gutu chiar, ce ne l g a catra Germania si Russia ! Dar noi acst'a de multu o credemu si sustienemu. , in 23/11 maiu 1874. Pressa* dlui Boerescu scrie cu viua satisfactiune despre primirea Altetiei sale,principelui Milanu Obrenoviciu de Serbia in Romnia si in Bucuresci, in3irandu onorurile cei i s'a facutu deja de la Rusciucu, de unde vaporulu romanu Stefanu celu mare" l'a transportatu pon' la Giurgiu, unde l'a intempinatuministrulude resbelu, generarulu Florescu, cu unu mare aparatu oficiale, r la staiunea Comana l'a asteptatu si primitu domnitoriulu Carolu, venindu cu elu mpreuna pona la gar'a Filaretu de la Bucuresci, unde domnitoriulu Serbiei fasiediatu in palatulu domnescu , carele intregu i se dete la dispusetiune ; cci principele Carolu si cu Domn'a, sunt in palatulu de vra de la
Cotroceni.

Pressa dice, c primirea in capitala Romniei de catra publiculu romanu a fost

voisa, entusiasta si inconjurata de tte onorurile cuvenite unui Suveranu vecinu, alu unei tiere amice."
1

li

Si precandu astfeliu triumfa oficis'a ^Pressa," ca cum scrie opositionalulu Ttstgro/u" despre aceeai primire in Bucuresci : Desi poporulu er in gramede pe strade, desi ferestrele si balcnele din cale erau pline de dame si brbai, insa s'a observatu o recela din partea multimei Feliu de feliu de conjecture s'au facutu asupra acestei recele Principele Milanu a avutu neforicarea a intra in orasiu cu casca prusiana in capu si alturi cu diu primu ministru L. Catargiu* . . . . Apoi Telegrafulu incheia : Ni pare reu de acosta intemplare, cci noi cari iubimu att'a de multu pe fraii erbi, ar fi trebuitu se facemu principeliu loru, ca reprsentante alu loru, o primire pro ctu de caldursa, pre attu de straluoitria." Va s dica : guvernemetatalii sunt multinmiti, opositiunalii nemultiamiti de splendrea primirei ! Budapesta, in Iu/22 maiu 1874. Este tutoru pr bine cunoscuta politica magiara d'a apes poporale nemagiare, spariindu-le pre unele cu altele si amagindu-le cu promisiuni, c sub soutulu ma-

giarismului au s fie ferite demarile pericle ne in diu'a de 9 maiu, in comisiunea finan- complanandu fratiesce tote puncturile de conce le amenintia dia alta parte. tiaria, unu d. dele ga tu cislaitanu a interpe- troversa. Dicelupulu oiloru,sijboiloru si capre- latu pre ministrulu conte A n d r s s y in Totalulu sumeloru votate pentru afacesassiloru, adeca, despre apes- rile comune pe anulu 1875 e: 111,891.612 loru prste : Mei, nu vedei voi colo, dar caus'a n cutai colo departe, colo dupa dlu, din rile loru, despre vatemare dreptului loru in fiorini. In comparatiune cu bugetulu de pre eretrulu vostru, cum stau la panda se veprin Universitate, si specialminte cumca : Nu tiene re, c strigrile, vaietele sassiloru, in diaanulu curinte, acesta suma e mai mica da si s ve sfasia tigrii si leii si hienele ; ristica Germaniei, si ar pot s gignsca relatiuprin reduceri cu 3.131,078 fl. Regimulu predeci taceti si ve incredeti bratieloru nstre, si Ger- liminase cevasi mai multu, de ctu pe anulu mcar c vi se imparu a fi ghiere" ; dar nile de amicia intre AustroUngaria curinte ; dar Delegatiunile terser si redupe cuventulu nostru cavalerescn, nu voimu s ve mania ? ! ser. Contele Andrssy s fie respinsu compemancmu !" Astfeliu dedkistii nostri jra, c pe- tinti'a si resp. dreptulu de ingerintia in aceBudapesta, in 2 1 n. maiu 1 8 7 4 . riclulu nationalu nu ni sunt magiarii cu ma- sta privintia, si dupa Reform" chiar In Nemere" din Brasiovu nrutu 38 de giarismulu loru, ci serbii, slovacii, rutenii GisJcra s-i fie secuudat-u ! estu timpu, corespundintele seu din CraiovaO) Cu att'a incidintele s'ar fi terminatu, si saii din Ardelu. Firesce, [acst'a e not'a, vorbindu despre junctiunea la Brasiovu a insa insa s'a decisu totui, ca asupra ce au invetiat'o in scl'a domniloru lupi. drumuriloru ferate unguresci cu ale RomAstfeliu serbiloru din Banatu li se acestui incidinte s se pazsca tcere, adeca niei atinge due lucruri, ce dupa natur'a predica : c cum de nu vedu ei, romani- elu s remana secretu ! ! loru nu le potemu trece cu vederea. Sciti, ce va s dica acst'a ? Va s sarea poporului loru prin tote comunele mesteMai antaiu dice, c foile romane de din
plansorile si pretensiunile nu s'au ma- dica : formaiminte sassiloru si aie nemtiloru amici ai loru sunt Astfeliu in fino cbiar in presinte dasca- respinse, dar - realminte ele totu au ndreplescu pre facia pe sassii din Ardelu : s taca si tire si sunt calificate a larm lumea, de aceea s se acomode magiarismului si mesureloru ma- lucrulu s se ingrpe in secretu ! cate ! precandu giarisatu ! ! nicairi serbii c ;i se ingrigescu de aceea, ca s mistifice cu informatiuni de rea consciintia pre vecinii romani mcarc dintre Redactorii aloru foi nu unulu este, carele trage lfa de statulu magiaru. "
r

rostitu in biseric'a romana din cetatea Sibiului, dupa consacrarea sa intru Episcopu alu Bucovinei, Cerendu-ni-se din parte competinte, ca pentru eterna memorias publiemu scurt'a, dar cla8ic 'a vorbire bisericsca, prin carea pr 8anti 'a sa, parintele archiepiscopu alu Bucovinei, dupa primirea darului archierescu s'a intrudusu ca atare in biseric'a cea viua a lui Christosu, cu attu mai vertosu venimu a respunde acelei cereri, fiindu c deja si noa ni sau manifestata unele in multe privintie negenuine interpretatiuni ale testului cuvintoloru rostite. Dupa testulu autenticu, ce ni s'a comunicatu, acea O raiune suna: Pr santite Sinodu metropolitanu ! Multu stimate cleru archiepiscopalu ! Onorata adunare bisericsca! Dca Moisi, pre carele l'a alesu Dumi nedieu neaieu de ue liberatoriu imeratoriu alu poporului seu, cu
W t e c i e l U ) p r j n p o t e r e f t s i l u m i n

Cuventulu archieresou, de parintele Teofilu Bendella,

yiari8atrie, cci numai acelea ii potu scap d'a nu fi nghiii de Romani !

Totu numai cu mintiun'a.

Ou unu cuventu :Lupii de unadata, de buna sma sentindu-se enervai de betranetie, si-au luatu refugiulu la scol'a de vulpe. Si scii c au gasitu destui nebuni, cari le-au intratu in cursa ! De nime nu ne prinde mirare ca de
istoricii prudinti si cercuspeoti vecini ai nostri

Budapesta

in 2 2 maiu 1 8 7 4 .

sassi. Ei del 1867 oblu spriginira pre lupii invulpiti, pana candu mai la urma intr'o buna demintia din puru capritin lupescu magiarismulu celu totu flamandu si pururia flamendu si-implant colii de
a dreptulu in gutulu fratiloru sascsi !

Firesce c acum trebuira fraii nostri s-si deschid oehii si s-si vda amgirea, si vaietele si strigrile dupa ajutoriu resunara departe peste marginele Austro-Ungariei nu fora destulu echo / C acuma ce va urm'a ? c re sassimea pururia prudinte si circumspecta, scapa-va cu viti'a ? si c re pune-se-va la aperare regulata, logica, onorabile, intrandu in solidaritate fratisca cu ce'.e lalte popra de aceeai sorte? Cine ar pot s scia. Cine dupa esperiintiele trecutului ar cutes s atepte cu certitudine 1 Destulu c Politik" din Praga pune temeiu si inca multu temeiu pre o espeptoratiune, ce e dreptu forte rationabile a organului opositionale din Sibiiu, Sieb. D. Tageblatt,"carele scrie:Dca miestrii de arondaDestulu c disput'a si agitaiunea, re, in sudulu Transilvaniei voiescu se de pre pre si contra deveni apriga, r lumea nmanele Romaniei,ce tinde ase redic tote pascordata in cariositea sa. Tandem ciorborulu surilo de la Vulcanu si Turnulu rosiu, pan' la marti'a trecuta, sr'a tardiu. ajunse la decisiTemiaiu, apoi lupte-se in contra cu deplin'a une definitiva. potere a argumenteloru strategice speciaDiu Szli 8uscienea propunerea sa, fcuta litii militari ; noi nemii nu ne sentimu ninca in comisiune. cumca din sum'a ceruta de demnai a ni espune essistinti'a nstra natiomin. armatei - s se strga cam 2 '/ millinale in assaltu contra concetatieniloru nostri romani. Dca acestora, prin precumpenirea ne, mcar prin reducerea statului de preDomnhidy loru numerica, si prin redimarta loru pe sentia alu armatei. Delegatulu cerea tergerea a 8 milline ; dar de acst'a statulu romanu, ce prin aprpea atingere nime nu voi s auda, precandu propunerea ne'ncetatu li d nua potere, li-ar succede a-si ntemeia de alungulu margine- dlui Szli muli o spriginira cu zelu si loru sudice si nordice ale Transilvaniei energia. $e face votare nominale si resultamunicipiu romanesci, cari s porte ca si tulu f, c dintre 56 delegai presinti, 34 in posunariu cheile de la porile carpatiloru j transilvneni, apoi fie. Noi de buna s- ; votar bugetulu intregu dupa cereroa minim a n u ne vom refusa de a gsi unu modus strului, r 22 cu diu Szli pentru reducerea vivendi" cu Romanii." j moderata. Dar aci r ni batu la ochi elementele, Noi in acesta espeptoratiune nu vedemu de ctu o contra-cursa, pre carea ce compusera majoritatea acestui votu. Intre cei 34, ce sustienura pretensiunea domnii sasi o punu magiariloru. ministrului de resbelu se afla 14 comii, 4 Darea este pr pe facia) si mcar baroni 7 croai, (despre cari suntemu inforde nu s'ar basa pre crassulu neadeveru, cumca Romanii de din cci mereu ar primi mai, c au fostu influntiati de a dreptulu de adausu de poteri naionali din Romnia, susu !) si in fine 9 epiBcopi si foti minitri totu nu ar amag pre nime. j seu aspiratori la poi fie. Pre candu de alta parte, intre cele 22 de Domniloru sassi astadi nu li remane, < ' dectu s de man'a cu noi pentru o lupta voturi numai doi comii, doi baroni regulata, sincera si solida contra aventureloru erau, or ceialalti omeni de clas'a de rondu. Credemu c sl de aici se invederdia magiare, cari amenintia cu cele mai mari pecum mprejurrile nstre politice si sociali ricle patri'a si libertartea comuna. nu numai pre naionaliti, ci chiar si pre Bndapesta in 23/11 maiu 1874. diferitele clase ale societtii - din dia in dia Suntemu aici, si delegatiunile petre- totu mai multu le isoldia de catra olalta ! eura in mediloculu nostru, si totui noi Este procesulu de disolutiune. Oficiosulu P din Sibiiu avemu s intielegemu despre unu Napl" inca lamentdia intr'unu articlu de incedinte memorabilu, dar trecutu, ce s'a fondu,in nrulu de ieri,pentru acesta aparitiune. petrecutu intr'o comisiune a Delegatiunei Do altmintrelea, fiindu c atinseramu cislaitane. despre Delegatiuni, profitmu de ocasiune Tageblatt" revel, r Reform" cea pentru d'a insemn'a la acestu locu, cumca magiara grbi a rectifica, cumca la o ocasiu- acele ieri fericite si-incheiara lccrrile,
2 1

Pucinu, pr pucinu ne-am ocupatu de delegatiunile, ce de trei septemani se ocupa aici in mediloculu nostru, cu votarea trebuintieloru comune, anume a celoru pentru armat'a si diplomati'a comuna. In adeveru ne am ocupatu pucinu ; dar cu attu mai multe colne au scrisu foile domniloru despr. acelu aparatu duahsticu Resultatulu insa sl pentru noi, cari am scrisu pucinu, si pentru cei ce au scrisu forte multu este totu unulu, acela, c r vor fi votate v'ro 110 milline fl. din spinarea poporului, apoi cu atta s'a gatatu f Am amentitu numai candu ni s'a datu vr'o 0casiune ,prin cutare incindinte, aparitiune,su episoda speciale si car acteristica. Un'a astfeliu avemu s insemnmu aici si astadi. ' S'a facutu mare cioroboru maiantaiu in comisiunea pentru bugetulu de resbelu apoi si in nsi delegatiunea magiara din causa, cMin.de resbelu, luKvhn, a cerutu cte-va milline in bugetulu seu - mai multu de ctu anu, pentru cuventulu de scumpete a articleloru de alimentatiune. Ce ! strigar unii dd. magiari gurei, cum se pote s vottnu mcar unu cruceriu mai multu, facia de calamitatea generale a tier<i precandu tier'a si poporulu cere tocmai reducerea sl in sumele de pana acuma !

j seu era in stare de a corespunde soliei ce La acest a respundemu simplu: i i s'a iinpusu prin descoperirea ddiesoa pre Fiindu Redactorii foiloru nostre toti in j muntele Chorivu, s'a rugatu dicendu : Domne ghiarele legiloru si juriuriloru s i tribunaleloru , tramite pre altulu !" cum de eu, carelesum magiare, dca ei ar mistifica, si anume dca I consciutu de ne-ajunsurile mole, se primescu ei ar scrie n* adeveruri despre magiari si sta- fora sfila toiagulu archipastoralu, cu carele tulu si politic a loru, dra diu Gruia Liuba s conducu turma lui Cristosu din eparchi'a ar fi astadi senguru sengurelu in Vatiu. Bucovinei, in pamentulu bineouventrei si Alt'a dice, c numai s se faca alu ferici rei V juntiunea la Brasiovu, ca s se mai apropie Cu prin su de a cesta sfiala, a-si dice si ambele staturi de olalta, si - Vecinii romani timpulu darului, nu cutesu de a me retrage Respundemu : Da de bunu sma se vor del dispunerile providintiei, ci - insufletitu convige, c au fost sedui, numai ctu va fi de increderea intru celu pr inaltu, carele se pr tardiu ! arta poternicu intru cei slabi, dieu: fia
, in 22 maiu n. 1874. voi'a Domnului cu minei" se vor convinge c au fost sedui\" eu: Domne tramite pre oltulu !" Dar in

la \ !

8 p i r i t u l u i

Am amintitu si noi la rondulu nostru,

Serise cugetri sunt celece cuprindu iu

despre aceea, cum foile domniloru magiari j momcntulu acest'a aufletulu meu ; petrundielaudara unele inca peste mesura dis- j trie simiri, ce inunda acum anim'a mea; cursulu dlui Dr. Politu din 11 maiu, prin dara mai pre susu de tote - mrimea, greucarele substernfi proieptulu de resolutiune in j tatea, si respundietatea chiamrei mele de caus'a fostiloru grniceri ai nostri din Ba- j archipastoriu - a estea sun t cari mo cuprindu natu. Am spusu si aceea, c unele foi profi- si me umilescu mai pre susu do cugetu si de tara de acea ocasiune, pontru d'a isbi in par- | cuventu. tit'a nationale si se incerc d'a despari pe Mari, ou adeveratu mari sunt indetoridlu Politu de ceialalti deputai naionali. j rile, pre cari le primescu astadi, indetoririlo Astfeliu de manevre nu sunt ceva , de a fi invetiatoriulu, amiculu, parintele si medinou; ele se intrebuiutidia [sl la noi desu j locitoriulu poporului ; cci spre a mplini aceori candu vreunulu dintre deputaii naionali ste indetoriri, se recere ori-ce sacrificiu, fia ocasionalminte impare a se apropia de magiari , alu osteneleloru de dia si alu priveghiriloru de si a se indepart de program a si resp. soli- : npte, alu petrecerii in postu si in rugatiuni daritatea nationale. j neincetate, alu prsirii tuturoru indemanriMai de curendu la noi diu Bonciu \ loru de vietiuire, ba insusi sacrificarea multu f cciulitu de magiari si interitatu ,' vietiei. contra partitei naionali. Tocma ieri sera in j Si ce alt'a me ptc face, de a aie Hon" faimosulu Moldovanu Gergely, ' supune la astfeliu de sacrifice, dca nu drain uiodu lu seu prostu si efrontu r vine a-lu gostea evangelica? carea dupa cuventulu preper lungu si latu, ca s se sufulce a I Apostolului Tote h sufere, tote le rabda, la
1

omori pre romanii ultraistil

tote sperantia

are."

Totu Hon" a fost celu mai nerusinatu si facia de Politu ; dar aci se fripse uritu. Diu Politu adresdia in Zastava" nr. 53 urmatori'a respingere foiloru din

Pesta"Discursulu meu la Diet'a ungursca, in caus'a granitiei, a aflatu laude in diariele pestane ; anume Hon" scrise despre acelu discursu unu articlu de fondu speciale. Eu nu asi av causa de a me aper in contra laudei aceleia din partea contrariloiu, dca acele'foi se mrgineau numai la discursu. Inse Hon," laudandu-me pre mine, navalesce asupra ntregii partite; naionali, si anume asupra deputatiloru erbi, si se opintesce a me desparti de catra ei. Eu astfeliu de lauda nu potu se primescu, ci trebue s reapundu cu dical'a serbsca:'\ Fi bunu cumetre si nu me aper ! " . . . . Astfeliu diu Politu : re diu Bonciu
v

Intru adeveru, voiu s iubescu poporulu meu, voiu s lu iubescu din tta inim'a, si atunci voiu implini si tote indetoririle ! l catra densulu ; atunci i voiu fi unu in' vetiatoriu apestolieu, unu amicu creiintiosu,
m e e

unu printe spiritualv, naintea lui Ddieu.

unu rugatonu

ferbinte

In valulu unoru cugetri ca acestea, iubarbatarea sufletului meu resare din ncredere neclatita in ajutoriulu lui Ddieu, ra mangaiarea animei mele cresce si seintaresce, candu cugetu la vecinitatea eparchiei bucovinene cu sant'a metropola de aici, unde imprejurulu marelui lucferu ierarchicu vedu o cununa martia de lumini stralucitrie, unu poporu alesu alu lui Ddieu, carele dupa lupte nenumerate, suferintie nespuse, ca unu Israilu nou, a devenitu in starea de binecuventare !
Binecuventat efia numele sntei Metropola a Romaniloru gr. or. din Transilvania si
1

Ungaria, si multiamire adnca Escelentiei Sale printelui Metropolitu, mpreuna slprGas'a representativa a Dietei ung, santitiloru Episcopi, cari avur bunetatea, a tienutu ieri la I I re n. d. m. o siedintia prin sevorsirea actului de hirotonire do astadi scurta, pentru d'a primi nunciulu.Casei mag- a indeplioi o lipsa semtitria in ordinea ienatiloru asupra legii pentru imprumutulu rarchica a eparchiei bucovinene ! votatu de 7 6 ' / milline, si a decisu substerBinecuventatu de Ddeiu se fia poporulu nerea pentru sancionare. romanu, carele dedica attu de mari sacrifin'ar fi cu cale, s faca asemenea? !
2

cie pentru buna starea si nflorirea bisericei ! Astadi smbta, aceeai Casa a tienutu Binecuventa rea Domnului peste adunarea r o sedintia la 11 re, in carea s'a publicatu de astadi cu alu seu daru, si cu a sa iubire de aceeai lege, sactionata de Msa. meni, ttu deauna acum si puri rea si in vecii Au ajunsu muculu la degete ; se aproveciloru Aminu ! pia iuniu si casele suntu gole ; asia-dara iute, cu ori ce pretiu imprumutulu !

Bai'a-de-CriSU,(Com. Zarandu,)18 maiu 1874. desperata stare finantialenu trebedesperatul dupa care urmar due declamatiuni : Asia lului fara omenia" per noile velle s-lu (llvsiunile si frasele dlui, ministru Ghi- cci mntuire totu este, spre care inse dupa dsa er Bomantdu ," de Zamfirescu, prin dnulu trantsca, s-i rumpa capulu ? ! Negu cu czy.) Cugetu , c dupa relatiunoa ministrului se recere numai sacrificie duple din prtia na- Barcianu, studinte, si n.mania mea," de resolutiune. de finantie Ghyczy, rostita in 13 maiu a. c. tiunei, adeca a poporului, ca de o parte s porte Pompiliu, prin Diu Pallade, clecu, care proS nu scusmu inse pre nimene, se lain camer'a deputatiloru, si acei putieni, pe cu rbdare suferintiele si lipsele, He alt'a s ductiuni din partea on. publicu fusera primite smu s vorbsca faptele si apoi din acestea carii ii-a nutritu speranti'a, c noulu ministru suporte cu tta bunavointi'a sarcinele, cu plcere nespusa si aplause necontenitu. s tragemu conclusiune si se judec!>mu. de finantie va se impedece ruinarea tierei, va s dica, poporulu s flamandisoa, s cer- Cu Dormii in pace umbre," cantatu in Incredintiediu onorabilulu publicu, c care a ajunsu la gradulu superlativu, se voru SI8CA, numai marile dri s le platca cu ri- corpore, se fini program'a literaria. in contra dlui Voscinariu, subversdia acuse convinge, cumca aci nu mai este mntuire ! gore ; mai departe s recere -- dupa Diu Dupa o mica pausa se incep joculu, pentru fapte, ce nici celui mai miserabile jiGhiczy ; vinderea bunuriloru camerali, vindeDiu Ghyzy, du pace a descoperi tu desintre cari ale nostre naionali luar loculu danu nu ar servi spre onre, decum unui noVoscinariu." perat'a stare finantala a tierei, in desperatiu- rea cliloru ferate, cari sunt a statului ; va se cuvenitu. Cu facia plina de bucuria si mul- tariu bravu tomanu, cu numele nea sa, de o parte afirma ceva, despre ce lu- dica, afara de pduri, vinderea si nstrinarea tiumiti de succesu bunu, ne despartiramu cu (Aci se nira tote cte acusatiuni, commea intrga scie c nu e adeveru, afirma adeca a totu ce mai are statulu ; afara de aceste se micu cu mare abi la a trei-a ra dupa mediulu plicate si grele, cari insa tocma pentru c c poporulu, contributiunile curinti e in stare a mai cere, dupa Diu Ghyczy, a lu cu grbire nopii, pana candu si pr onoratulu publicu sunt de o camdata numai acusatiuni, crele pLiti, c si numai restantiele de dare, remase imprumutu mai multe miline ! remase neinpucinatu in mediloculu nostru. demu mai cu cale a nu le publica. Red.) din tempulu absolutismului, ruindia pe conPe langa tote acestea diu Ghiczy nu se Astfeliu tenerimea r si-a facutu detoE adeveru necontestabile, c numele de tribuitori. Cumca acst'a este o frasa, unu multiamesce cu att'a, ci mai vorbesce despre rinti'a. M Ovreu astadi e unu titlu, in faci'a multora de neadeveru, o scimu cu toii, si o scie sl diu lips'a reformrei contributiuniloru, pre care ajunsu pentru ca cu acel'a s potemu agit Aradu in 20 maiu 1874. Ghyczy ; de unde este invederatu, c dsa ace- o scimu din trista esperintia, ba de a dreptulu spiritele in contra cuiva ; este suficiente, oa (Spre ndreptare.) Este pr indemana, stu argumentu numai in desperatiunea sa l'a asta data ni-o si spune diu ministru, c nu s facemu s crda lumea, c cutare e inpotutu intrebuinti. este alta ceva, dectu urcarea aceloral Afara fara totu temeiulu postivu, a suspiciun ; teresatu, o coruptu si cte tte. dar este gresitu a crede, c prin acst'a se face Restantie din tempulu absolutismului de acst'a e, aflarea de nue specie de conEu inse sum de acea firma oonvinetiune, servitiu publicitatea dca mai sunt, potu se fie numai la proprie- tributiuni atunci, candu tir'a neci pe cele c diu corespundinte aci chiar s'a servitu de Dupa a mea modesta prere, diaristic'a tarii cei mari, cari si atunci, c s\ acuma, au d'acuma nu le pote solvi ! Aci este intielepunu titlu apucatu din ventu, si chiar pre ovreii e unu midilocu pentru comunicarea fapteloru interesai in asia gradu ii-a lovitu in ontiunea, aci vertutea finantiala, a c'oniniloru! fostu de regula scutii de esecutiunea darii, pro candu bietulu poporu si atunci, si acuma, Ei bine, die ministre Ghyczy, veti vinde reali, pentru comunicarea mprumutata a re, inctu nu asi pot crede, dupa cum ii fiindu esecutatu pentru dare, de si in adeveru bunurile statului, dca veti capet, veti mai ideieloru ; 'este totu odat unu organu alu ounoscu cu personalminte, c s'ar multiumi ou atunci, de cutra absolutismulu nmtiului lu inca cteva sute de miline imprumutu, publicitii cu multu mai seriosu, dectu ca simpla tace; e.*) totu cu mai mare crutiare, dectu astadi sub veti urca contributiunile ; poporulu ca si pana in veru ce casu de susceptibilitate partecuDiu corespundinte a vrutu se vede, a faconstitutionalismulu magiaru ; cci atunci acuma, de sila de nevoia va sacrifica, va lara de locu s se alerge la publicitate. ce ct'a sfara in tira, si a anticipa opiniunei plugulu si boulu din jugu, si tiundr'a Jiu flamand', vacersi, si pana va mai av o camaTrebue dar mai cu sma in comunicarea j , f a Nervului seu. ^ . spate nu i se lu pentru contributiune ! sia in spate si o bucatura in camera, va plai, intereseloru particulari s fimu mai flegmaastfeliu la poporu restantie de dare din tim- adeca veti lu, dar s crdia diu m. Ghiczy tici, mai cu snge rece; se asteptmu cu pa matu, si vom a atepta efeptulu investigatiupulu absolutismului nu sunt si nu potufi. si ceialalti domni de la potere, c poporulu ciintia decurgerea finale a cutrei aciuni, si niloru si deliberrile finali, si candu acelea Pe bietulu acestu poporu lu-iuiudia pelanga tta bunavointi'a de sacrificare nu e numai efeptulu realu s-lu aretmu lumei ; le voiu afla demne, mi-voiu lu libertate a le drile cele mari si ne mai suportaveri curinti. in stare lungu tempu a plai aceste mari si ma si AC3T 'a numai atunci, caudu s'ar con- aduce la cunosciinti'a onoratului publicu. Rogu Au Diu Ghyczy s nu scia, c sub stepa- nesuportabili contributiuni ; deci dca se stata, c din atare faptu 'aru pot trage ceva s adopte acstasi tienuta sl partea connirea de astadi a aristocraiei magi are, pre vor gata milinele cele imprumutate, si vor consecintie speciali facia de interesele nostre traria ! care cu att'a cutesare domnii magiari o bu- reman numai came iele cele mari, cari tre- sociali su natiunal'. Ca unulu, carele me interesediu de cele Acst'a fiindu modest'a mea prere, ce se intempla intre noi Romanii, ca unulu cinara in lume, ca de o constitutiune libe- bue pltite pe totu anulu, si dca se vor gata rala, c sub acesta stepanire s'au urcatu paralele primite din vinderea bunuriloru sta- multu me mirai de unele spresiuni si in- carele cautu adoverulu, si urescu din anima mai tote speciele de contributiuni, si totu sub tului, cari in 23 ani de securu se voru gat, sinuatiuni in articlulu din Aradu, cu datulu suspitiunile aruncate ou asia usiurime in i , . acestu regimu s'a creiatu legiunea de diiega- r domnii de la putere sub firma de consti- 18/30 martiu a. c. in nrulu 23 alu preiuitei I j tori cu plti mari, cari sub absolutismu nu tutiune magiara liberala vor merge totu pe Albine", care articlu se refe.resce sl la no indrept cuprlnsulu ameutitei corespundinerau ; au s nu scie diu Ghyczy, c totu cile de la 1867, pe cari le urma panaasta-di, tariulu . Voscinariu, si cu densulu la unu d, tie facia de acei domni romani. sub stpnirea domni'aloru, afara de spesele peste 23 ani unde ose ajung? Quid tune?! advocatu romanu si unu d. pretore romanu, ca Cunctatore. cele mari esecutionali la contributiuni, cari sub Domeni erariali de vendutu nu voru mai fi ; cum acetia ar fi complicii unoru Ovrei spre absolutismu nu erau neci pe a treia parte, bani imprumutu] nu li va d nime ; suruparea numitului bravu notariu romanu. s au pusu si percente pe restantiele contribu- tir'a ruinata, poporulu ceri tori u : Dlc Ghiczy Eu am avutu ocasiune a cunosce ctu de {Frigulu, su adeca gerulu de dilele tretiuniloru, totu ingrigiri, sistematicamente si Domniloru del potere, quid tune'? ! / bine pre toti trei acei domni de romanu,si mi se cute) a fcute pre omenii interesai a cuta ruintori e de poporu, pre cum ele sub absopare c cunoscu forte bine sl pre acelu domnu llie. in chronicele trecute asemenea escese si isbiri lutismu erau necunoscute;au diu Qthyezy s corespundinte, dar sciu cu positivitate ale ceriului. Astfeliu de ani memorabili, unde SaMin, in 6/18 maiu 1874 nu scie, c due prti din poporu au ajunsu si incidintiele acelei crise administrative, ce j in maiu a inghiatiatu si ninsu, si unde mai astadi cersitori, derece sub er'a constitutiu(Serbarea lui 3/15-maiu.) Tenerimea a causatu suspinderea del oficiu a notariutta vegetatiunea s'a stricatu, se amintescu : nei magiare liberali si fericitrie li s'a stdisa romana din Sabiiu, si in anulu ace- lui Voscinariu. 1305, 1430, 1512, 1740 si 1775. Ba Pilgram esecutatu vac'a si capra , cu care si-nu- st'a, lu de timpuriu initiativ'a spre celebraPotu adeveri si resp. proba, c diu j insmna anulu 1187 ca unulu, candu irn'a Iriau copilaii, boulu din jugu, plugulu rea festivitatei naionali rom. de 3'15 maiu. Voscinariu, decandu e notarm in Pliu, ma. ] . ^ , ^ _ ^ din holda, si pana si tiundr'a din spate ! Unu comitetu din tte trei corpora- asi dicendu in continu a statu sub jalba po- , Dca diu nou ministru de finantie nu le scie tiunile studiutiloru,adeca: dintre^'um^cZerici, porului, cu care tratdia intr'unu modu, ce es- j ^ acestea, apoi s facu o escursiune prin tira, _ . (din acetia unu numerumare, din motive chide tta modisti'a si buna cuviinti'a unui | abatendu-se insa nu numai la clasele crutiate j _ necunoscute, nu luar parte la festivitate) functiunariu pusu si solvitu de poporu ! si privilegiate ale boeriloru, ci sl pe la seraSi - dca nvingerile asupra at'oru 1 . ^ si gimnasisti fii incredintiatu cu esecutarea ceci'a tieranului, si se va convinge, ba va ^ loru necesarie si compunerea unei programe. jalbe n'a avutu pentru deu Voscinariu, in j ved lucruri cu multu mai frumse, dectu ce ^ Amesuratu programei, junimea romana partea eseniale urmri rele, acst'a dra ; pote s le sugrafsca condeiulu unui simplu in diu'a do 3/15 maiu se adun de demintia chiar aceloru duoi domni de romanu, ac de- | ^ muritoriu, lucruri constituionali, pre cumde la 7 re in biseric'a gr. or. din cetate, unde nunciati - se pote atribui j _ ess. s'au intemplatu nu de multu in Comitatulu se tien o liturgia si pomenirea martiriloru Sciu eu positivminte,cintrecu<u chiar ' nostru, unde unu bietu omu fiindu in restannotri romani, cadiuti in lupt'a pentru drep- pentru interesulu , si din consideratmnea ! . tia de dare cu 6fl.pentru acst'a i s'a ventulu egalu in tempii terorismului. Cu : familiei, propriamente a familiei sociei dlui steriale, in 18 maiu depuse censura si lu dutu prin esecutorele regiu magiaru si conDormii in pace umbre," cantatu de Voscinariu, s'a intrepusu pana si unu demni- diplom'a de advocatu in drepturile comune. stitutionalu siura, care a fost pretiuita la 10o tariu mare bisericescu, si numai asi a succesu junime, se fini actulu bisericescu. (Necrologu.) In 2 maiu v. ra ni rapl fl. i s a vendutu cu 1fl.dieu unu florinu y. a. Nisce leneri romani, ce veniser in d'abi a-i salv pusetiunea greu amenintiata. crud'a morte pre unulu din cei mai demni si facendu spesele esecutiunei 3 fl. betulu Diu Voscinariu insn insn scparea scparea sa sa de j locuitori din Resitia-montana, pre bravulu omu, nu numai c si-a pordutu siur'a de va- cos umu nationalu si prin acst'a se nisuiau a atrage ateniunea publicului sabiianu la atte investigatiuni atribuindu-si-o demeritu J tiunalistu I o a n u B u r u l e a n u , in etate de lre de 100 fl. pentru 6fl.ci acuma cu spesele festivitatea nstra, nu avur succesulu doritu, speciale, asia dicundu de unu triumfu alu J 43 i . Reposatulu a fostu muli ani epiesecutiunei neplatite de 2fl.se afla in restantia inca mai mare de 8fl! Astfeliu va gsi cci -- erau numai duoi, deorece nein- dibaciei si probitatei sale, remase si mai de ; p u la s. biserica gr. or din locu, pentru mai do parte, c mosi'a care sub tempulu tielegerea intre tenerii agitai de unii si de partepre langa manierele sale nenorocse, J e a multu a sacrificatu ; a fostu membru la absolutismului ajungea 500600 fl. bieii alti pr sc. upulosi, a imp^-decatu aparerea de unde dupa acumularea de date despre escese J comitetulu fundatiunei lucratoriloru, numita nue, in fine ta c deveni suspinsu de la Lad'a fratiloru", (Bruderlade), de unde siomeni sunt silii s o venda pentru 50 - 60 mai multora in asemenea costumu. Sr'a spre 8 re se adun unu publicu oficiu. fl. spre a-si cumper bucate, ca se nu tragu lucratorii pensiunile. Lu-deplange romanu insemnatu din Sabiiu si muli din Din nenorocire deplinirea actului de sus- femei'a remasa veduva si mai muli prunci pra de fme ! r e diu Ghiczy se nu soie, c sunt sate intregi, unde nu se afla o imprejuru in sal'a hotelului: la Regele pindere cadi de sarcina oficisa pre capulu remasi orfani, multe rudenie si toti locuitovita, unu porcu, o capra, ba neci chiaru o Ungariei," (Volksgarten,) in suburbiu lose- pretorelui concerinte romanu : r provederea rii (B. si I. P.) gaina ! Su s nu scie diu Ghyczy, c sta- finit. Tricolorulu romanu oria sal'a, impluta interimale a oficiului notariale pre nota(Necrologu) Teologii din seminariulu rea materiala pe tempulu absolutismului in de fii ai lui Traianu. Illustr. loru Dnii con- riulu din comun'a vecina, rasi romanu, carele Archi-diecesanu alu Blasiului, plangu pre asemenare cu cea de astadi a fostca ceriulu siliari Bologa si Mncelariu, reverends. D. totu odat fiindu advocatu, are intre clienii iubitulu loru frate si colegu : FranC8CD RemeHania, Dnii advocai, amploiai, comerciani sei si ovrei, prin urmare posibilmente sl din- Siu, teologu de anulu alu III. care in 13 maiu, facia de pamentu ! etc. onorara tenerimea entusiasmata cu tre ovreii contrari lui Voscinariu. fiendu atacatu de unu morbu repentinu, (aprinEu cugetu, c tote le scie diu Ghyczy ; pre8cnti 'a loru. ta uessulu si dra logic'a intemplrii ! dere de plmni) in 18 maiu demanti'a la Promergendu unu : Deteptate Romane ! cum dara dsa pecatele regimului magiaru, re se pt, acum ca acei duoi domni se y pre 4 re, in etate de 24 ani, si-dede blancare a ruinatu tir'a, voiesce a le arunca in choralu, Diu M. Vu leann, juri s tu din an. IV. fie in att'a stricai si interesai, ca fara pre- dulu sufletu in manele creatorelui, in precapulu altuia ! S mrga diu Ghiczy intre deschise festivitatea cu o cuventare bene cedintie momentse, s fie fostu faptorii sus- senti a colegiloru si amiciloru s e i , cari poporu, si inca intre poporulu magiaru, si s nemerita. Attu cuprinsulu cuventrii, ctu pinderei? Este acst'a cugetabilu ? ! lu-pazira pana la ultim'a clipita a vietiei sale, va convinge, c poporulu i va spune in facia, si modulu rostirei, merita lauda. Mulimea re este permisu a supune, c respecti- fora ca iubit'a sa mama, sororile, fraii, su pre cum c sub absolutismu a fost tir'a mate- de aplauso si de bravo!", in adeveru a vii domni romani, pre unu tata de fnmilla, *) Poti fi liniscitu ! Corespundinti'a nu numesce rialminte paradisu in asemenare cu starea doveditu acst'a. Se esecut apoi program'a pro unu notariu si diregatariu romanu, dupa pe nici unulu dupa nume ; nu atitia pre nime in contra de facia a ei ! si adeca : se declama de dnulu Crisianu, cle- cum se numesce in articlulu cestiunatu inovreiloru ; apoi numele celu reu, de care se bucura r de alfa parte diu Ghyczy si-face ilusi- ricu: Visu de poetu," de Alessandrl ; se ca sl bravu, numai de dragulu unoru ovrei, ei peste totu, nu Albina" li l'a facutu. Cetii foile uni si afirma, c pe langa tta deplorabil'a si cnta solo: Vioric'a," de Rosiescu, elerieu, plane in intlelesulu si dupa spreaiunea artic- magiare s$d.
t p u b U c e j u d e c a t a g a i n a v r e E u t j e n u i n g e p r i n c i p i u l u m a i 8 U g u g p r i d u r r j a 8 t i c a m i a m t i e n u t u d e d e t o r i n t i a a

Varieti.

g > ai n t i g u

u g

m f t i

p o m e n t g e

a ] t u l u

f r j g u

g i g h j a t i a

n m

p a n & J a 1

s il

c u r i n t e

i n g a

i n t r e c e

ag

a d

ec e g t f l

d o u e

d a i

g i p

e l f tm

>g i g

c e l u j

d e l a

a m

e a

c a d i u t u

a g u p r a

r Q a

# N

a d v o c a t i l o r u

n 0 i t r {

c e m u

r a t i s

a s p o r i t u

d i l e U

t r e c u t e

nC l u 8 U )

c o n c e p 8 t u

m i n i

Da

e a n

t r 0

c a r

alti consngeni ai sei s vr sei de acestu casu tristu ! Remasitiele terestre dupa iraplenirea funetiuniloru sacre, in 20 maiu la 1. ra d. mdiadi se astrucarain Cimiteriulu comunu din Blas iu. Fie-itierin'ausiora si mmorisa binecuventata !Florianu
Nr. E i b , 1 8 9 :

Muntenescu.

Ad. Fond. Vil.

Insciintiare,
tuturoru pl. tit. domni membri ai epitropiei provisorie pentru administrarea forduriloru bisericesci si scolarie, comune dieceseloru de Aradu si Caransebeul. Conformu -loru 4 si 6 din Rcgulamentulu de procedere si amesuratu dispusetiunei din siedinta tienuta la 3 maiu nou a. o. Nr. 148 eu acst'a pl. tit. demnii membri se in. cunoscintidia : cumea siedintPa plenaria pentru pertractarea obiepteloru amintite mai diosu, se va tien in 6 iuniu nou a. c., la care domnii membri sunt poftii a se infacisi in or'a si localitatea ndatinata. Obieptele ce atepta dealegare sunt: 1. Autenticarea protoculului siedintiei plenarie ultime, din 3 maiu nou a. c. 2. Reportulu comisiunei esmiso pentru primirea obligatiuniloru private ale fonduriloru scolarie, del comembrulu Vincentiu Babesiu, ca delegatu de ambele sinode eparchiali spre administratiunea provisoria si primirea acelorai fonduri. 3. Reportulu presiedintelui si cassariului despre nchirierea si instruirea localitii proprie a Epitropiei. 4. Presentarea supliceloru intrate del competitorii pentru postulu do contabilii si notariu, si alegerea. 5. Opiniunea jurisconsultului refeicoria la hrtiele Preasantiei Sale domnului Episcopii diecesanu alu Caransebesiului loanu Popasu, si anume : a) sub datulu 13 aprile a, c. nr. 124/epitr. pentru unu imprumutu de 50,000 fl. v. a. pu
partea fundatiunei lui Emanuiln Qozsdu, in

cerea opiniunei publice la noi, a potutu s aduc unu decisu, spre a n i impune unu docinte, care nu posiede destule cunoscintie si n'are cualifcatiunea de lipsa ; ba ale crui slabitiuni att'a sunt de batetrio la ochi, in ctu faco numai scandalu in scla si risete publice in s. beserica. Din acestea consideratului deja unii din poporu, cari, voiescu instruciunea prunciloru loru mai bino si-tramitu copii la scl'a rom. catholica, r alii la cea gr. catolica, pro candu cea mai mare parto batu drumurile ! Asia potomu dice, c genoratiunea prsente este avistta a se cresce din mila, peste sclele catolice, si pe drumuri in salbatacia. Dupa acesta esperiintin, ni tienemu de sacra detor-i, a interpela pe veneratulu Consistoriu din Temesira : 1. C devenindu vacante staiunea invetietorsca romana din San. Ni-'ol. mare, are cnnoscintia c instruciunea la noi din causa, ca subttitvlu invetiatoriu nu este calificaii pentru acestu oficiu, de elu potemu dice arbitramenle ocupata ? ! 2. Daca Ven. Consistoriu nu are acesta conoseintia, binevoi-va a se informa prin organele sale, siconvingendu-sfi, este plecaii a face indata cele de Uf sa, pentru asecurarea inoetiamentului, are de prsente este de scandalu si de risn in comun? 3. Are de cu get u Ven. Consister in , in timpul u celu mai scurtu a deschide concis, si a d libera voia poporului romanv, ca s-si alga docinte demnii de oficiu si pentru comuna, unde Ufa este de 808 fl. v. a. car tir u liberii si nenumerate venituri mei mwi'in'e? ;

presiedinte alu comitetului Bibliotecei, Ioane 4. Salariulu parochiei protopopesci din P. Maiom, in Reginulu- Sasescu. locu, in suma 200 fl. Deda, 21 aprilie, 1874. 5. Cortelu liberu cu o gradina de leIoane P. Maiorii, mp. Ioane Muresianu, mp. gume si stol'a indatinata del 70 de nupresiedinte. notariumere. Teodoru Siandoru, mp. Iosifu Fincu, mp. Recurenii au a produce testimoniu, ci\ Q-eorghi Sceopnlu, mp. Ios. Brancoveanu, mp. au absolvatu celu puiienu 8 clase gimnasiali Gralatiann Siageu, mp. Mihaiu Siageu, mp. cu suce su bunu si deodat c sunt bine mritai pe terenulu bisericescu si scolasticu. Simionu Popesculu, mp. NB. Celelalta diuarie romane sunt rogate a reRecursurile adresate comitetului protoproduce acestu Appellu. popescu alu Beiusiului, au ase tramite la comisaiiulu consistorialu Simeone Bica, protopresR e s p u n s u : biterulu Oradei-mari, la Oradea-mare, pana in Eeflecttoriloru din S : Pardonati-ne ! 6 iuniu a. c. st. v. ra alegerea va fi in locu, Marturisimu c noi am gresitu, noi ne-am insielatu. in 9 iuniu a. c. st. v. Cum naib'a mai poteamn s credemu, c astadi s'ar in 2. iuniu a. c. st. v. 1874. afl la noi Ite.dactiune seriosa si pretentisa, carea su Datu, in Beivsi,
nu cunsca, s nu scia c cine e calugerulu Balasiesca ! Su c s'ar afl, carea s-si tiena de chiamare, a face pe aperatoriulu aprigu alu aventurei si fanfaronadei ! 1 Da, am gresitu, ne-am insielatu. Si chiar luandu lucrulu, precum vi place dvstre a presupune cum credemu fora temeiu, apoi nici acea lo-

Comitetulu protopresbiteralu, in conticlegere cu diu Simeonu Bica, protopresbiterulu Oradei mari, comisariu consistorialu. l3

gica n'o pricepemu, c ar fi brutalitate a numi

aventurai"iu p r j aventuriarhtlu cunoscutu, si fanfaronu \ve fanfaronulu. Noi, dupa a nstra logica si dupa alu nostru sent.iu de cuviintia am ii crediutu, c brutalitate, si inca cevasi mai multe e : a numi bru-

Tocma acum a aparatn

CART A UNGARIEI
pentru sclele poporali in limb'a romana
de

talitate cea-i.e nu este brutalitate, su ce na pricepemu, si ce direplminte nici un ne privesce.

Dvstra ve indignai, c pentru unu necuEditiunea a doua, ndreptata noscuii, su unu cunoscutu vagabundu, domni cu aerulu de autoritti nu pregeta a i bi intr'unu prescrisele inaltului rninisteriu de culte

cunoscutu barbalu de devotamentu."

Noi nu ne indignrnu , c nu ni e lucru nou. Am mai patit'o si o vom mai pati-o ; si tocma pentru aceea ne-am deprinsu, mai bine a ierta su a ignora, deciu a n e cert. Ceea ne-am convinsu de attea ori c nu ni strica, nu pote s ni strice ; ceast'a nici candu n'a folositu nimenui. Credemu c ne pricepei si ne veti scus.

dupa si instruciune pub'ica; en date statistice, consem-

narea episcopelorn tuturoru confessiuniloru, si en date istorice vechi.

Pretiulu cartei, colorata si intinsa pre pandia pentru impaturatu, e 7 fl. 60 cr. v. a. ; colorata finu cu demarcarea comitateloru e 8 fl. v. a.

cuviintiatu do sinodulu eparchialu. b) sub datulu 17 aprile a.c. nr. 150/epitr. pentru eliberarea sumei de 2661 fi 50'/ cr. v. a. spre acoperirea deficitului la fondulu clericalu alu diecesei de Caransebesiu. c)sub datulu 17 aprile a. c. nr. 151/epitr. pentru acordarea unui imprumutu de 8000 fl. v. a. cerutu pe partea fondului instructu diecesanu si incuviintiatu de sinodulu eparchialu alu Caransebesiului, in contulu acelei diecese. 6. Scrisrea Escelen tief Sale a printelui Archiepiscopu si Metropolitu Procopiu Ivncicoviem, de datulu Sibiiu 20 aprile a. c. Nr. 264/deleg. referitria la banii ajutoriul del statu, destinatu comuneloru miste pentru usiorarea despartirei iera-rchice. 7. Rescriptulu inaltului rninisteriu reg. ung. de cultu si instruciune publica do datulu 22 februariu c. nr. 4663 in privinti'a resolvirei unei sume de 8000 fl. v. a. pe partea comunei bisericesci, nou-formate si constituite in Cubinu, fostulu confiniu militariu, din ajutoriulu amintitu la punctulu precedinte. 8. Dispusetiuni pentru predarea cassei noului cassariu Andreiu Pappu si pentru introducerea alegendului contabilu si notariu in funciune.
2

Acosta interpelatiune o aducomu la cunoicinti'a Veneratului Consistoriu, ca s parte mare forte interesani, ce ni sosir dispun cu intetire cele necesari pentru dc- de 3 4 dile, despre furi'a timpului si daunele cele meri ce causa aceea prin tote pariile laturarca reului si s se deschid concursu. in dile de 16 pan' la 19 n aiu ; mai de parte S'inu-Nicolanlu mare, in 19 maiu 1874. despre scandalsolo agitaiuni electorali Poporidu rom. din Sanu-Nicolaulu-mare. ce nscenar dilele trecute guvernamentalii si magiarotiii notri in cerculu ladnei, cotA p p e l l u , ' tulu Aradului, din caus'a lipsei de spaciu cat) a inteleginti'a romana din ttepartde suntemu necesitai a le amen. Multiamimu Transilvaniei ! j insa domniloru corespundinti, pentru c ne Inteleginti'a romana de la gur'a Mure- j informa merou despre tote, cte ne interesiului, petrunsa de spiritulu seclului lumi- j sdia a sei. Red. nei, de necesitatea cultivrii mintiei si nobi- j litrii animei, intruuindu-se intr'o cenferintia j } H bucali uni t a c s a h i l i . confideniale, si luandu in consideratiune | intre alte obiecte si impregiurarea momen- ! tsa, c;i progressarea attu materialo, ctu si : In urm'a decisiunci Consistoriali dd. mai vertosu cea spirituale depinde in deose25 ianuariu a. c. nrulu 568. pl. a devenitu bire del comunicatiunea reciproca a ideieloru deci barbatiloru do spiritu considerandu, carnea, vacante protopresbiteratulu 3eiusiului: pentru deplin,rea poetului amintitu se jcscrie acesta comunicatiune si conversatiuue pote s concursu. Dotatiunea c urmatri'a. devina realitate numai prin iniiintia.rea unei 1. Competinti'a protopopsea del 50 casine, unui locu de lectura, respective biblioteco in centrulu comuneloru din aceste parti : a parocbe 2 fl. 10 er. ; in sum'a 10") fl. 2. Conventiuuea protopopsca del decisu cu i.ola nsufleirea in 21. aprilu st. v, fiesce-caro comuna, usuala in tractulu acest'a, 1874: infiintiarea unei biblioteci in convria pe anu la 300 fl. Deda. 3. Tass'a pentru licentie de cununie Acosta ideia salutaria pentru ccrculu del fiesce-care trci fl. angustu alu membriloru conferintiei a si de-

O mulime de corespondintia,

n c i u l e p s t i p t r nt i e r e l eC o r o n e iu
F . Mihaelis in Sibiiu,
(Piat'a mica nr. 12.)

Cei ce dorescu potu primi cart'a si necolorata si neinlinsa pre pandia, pre langa unu pretiu corespundietoriu. 2 3

Concursu
Diosu subscrisulu voiesce pre langa sine unu adjunctu alii 3 0 0 fl. v. a. in bani in natura. Do la competeni se recere, ca s aibe cunosciintia perfecta din limbele : magiara si germana, inctu s romana, s aibe notarialu, anueu urmatriele conditiuni : salariu

gata si cortelu

Concursu.

pta port'a oficiulu in aceste trei limbe ; mai de parte ca s documentedie desteritatea loru in purtarea oficiului notarialu. Cei ce dorescu s ocupe acestu postu, au s so adresedie ctu de curendu catra subscrisulu. Satulu-nou (langa Panciova, in ibstulu conf. miht.) in 3 / 1 5 mau 1 8 7 4 . Nicolau Ciavosichi, mp. 2 3 notariu comunalw.

radu in 6/18 maiu 1874.

Administratiunea epitropiei provisorie a fonduriloru bisericesci si scolarie, comune dieceseloru romane gr. or. de Aradu si Caransebesiu. Dr. Atanasiu Sndoru, mp.

presiedinte.
Petru Petrovicin, mp.

notar u interiniale.

Interpelatiime.
Consistoriu gr. or. din Temesira Prin suspinderea fostului docinte alu nostru S. Oombosiu, caus'a'instructiunei la noi in San' Nicolaulu mare sufere cumplitu. Aveinu 600 de prunci de scla, si acetia adibatu drumurile si crescu fora cea mai pucina invetialura, casi spre nerepalabila dauna a natiunci romane si a patriei comune.
Credemu, c V. Consistoriu din Temesid-

Venerabilului

ra, numai prin relele informatiuni si prin sedu-

venitu realitate, cci prin colectare voluutaria s'a pusu base unui fondu pentru acea Biblioteca printr'o suma subscrisa de 770 fl. v. austr. Unu csemplu acest'a, ce documentedia destulu do evidinte zelulu si insufletirca, apoi dorulu de a al midilcele de progresu in tote direciunile litorario, comerciali si materiali. P e acesta conferintia, tienuta de catra inteleginti'a romana de la gur'a Muresiului singuru numai din zelu propriu de a resfira lumina in obscuratismulu profundu, ce a dominatu si mai domindia astadi pre poporuu din prtiole gurei Muresiului o magulesce speranti'n, c inteleginti'a fratina din alte parti ale Transilvaniei va inbraciosi si sprigini cu bracie iubitne si caldurse idei a infiintirei de bibliotece in tote anghiurile locuite de romani. Potrunse de acestu sentiementu subscrisa intolegintia si-ioa voia a apela la sentiulu uinanitariu si la iubirea do progrs! a totu sufletului inteligente romanu din patria, j rogandu a spriginl, prin contributiuni volun- j tarie de bani si de opuri, deja infiintiatulu fondu alu Bibliotecei, curei astadi i s'a pusu una basa solida in comuna romana Deda. Oferfele s binevoisca toti marinimosii contribuitori a le adresa spectabilului d-nu si

TJOCUIU
pe

de cura

in nemedilocita apropiare de capital'a si resiedinti'a Budapesta.

Temperatur'a fantanoloru artesice de 35 R. Cade de porcelanu si de marI mure, pro cum si sopate in ptra, si cu aparate de dusie, partie de parcu mreie, j acru escelinte. 300 de odi provediute cu confortulu, salonu de conversa! tiune, gazete din tiera si din strainetate, musica pre fie-care dia. M o r b u r i l e i n t r u c a r i ap'a i n s u l e i M a r g a r e t a s'au folositu c u s u c c e s u favorabilu sunt : Podagr'a reumole la incheieturi de musculi si de nervi inflamrile chronice de ncheieturi si de pele contractiunile si intiepenirile dupa podagra, vatemri esterne si tifus ; blele chronice de pole ; dorerile ce provinu de la vatemri din afora su de versatu; plegele dorerose;ptra din besica; impedecrile in menstruatiune. etc. ete. S'au folositu cu bunu succesu termele in intru, la morbulu catarului chronicu do stomacu, si de pntece. Pe insula se afla spiceria. Dr. Ver sar este mediculu ord. Se concede scadiementu in pretiu l a abonametu su cumperare i m p r e u n a de b i l e t e p e n t r u b a i s i p e n t r u v a p o r u . Locuitoriloru pre insula li se fcu favoruri attu la bal, ctu sl la vaporu. Comunicatiune cu capital'a in fie-care ra cu vaporulu.

MARGARETEI

S e s o n u l u d e v r a se 'ncepe l a 1 m a i u .
Comande pentru locuintie primesco 66

Inspectoratulu
Insula, Margaretei p. uit. Buda-Vecha.

RKDACTORU EESPUNDIETOKIU

Vincentin Babesin<