Sunteți pe pagina 1din 2

Anula !X. Nr. 40.

se de due ori in septeman : J o l - a i D o m i n e ' a ; ra candu va pretinde importanti'a materieloru, va esi de trei su de patra ori in septemana. Pretiuiu de prenumeratiune. 8 Q. v. 4 fl. v. a. 3 I). v.

Budapests, domineca in 26 maiu/7 iuniu 1874.


Pronumeratiuui se iacu la toti dd. core - i i i u i i i v ' i i i j u i i i od u m iui/i u u li^i v spundinti ai nostri, si de a dreptulu la Reinotiune S t a t i o n s g a t ; * e K r . I , unde sunt, a so adresai cni-eapundiutiele, ce pri78BCU Reriactiurieu, administratiunea su peditiir'a ; ct vor li frauc!., nn st vor primi, n r tipii, anonimi* nn er coi pt.l.ica i',?i l'mttru a m i n e l e si alte oomuiiicatiuni de inturesu privatu so respunde cte 7 cr. pe linia ; repotirile so facu cu pretiu scadintu. Prothil timbrului cte 80 cr. pen "na data ne nt,ecii>a.
, r

pentru Austria : pe anu intregu , diumetate de anu . . . . . , patrariu

pentrn Bomania si strainetate: auu intregu 12 fl. v a. .diumetate de anu 6 fl. v . i.

INA
; !

, tile ; vor insa a corege in capitale, cci pre atunci totui nu se pote consolida Reprin acesta ctiga guverniulu si ma- public'a, ba chiar se ivesce naiuto chiar alta Din caus'a serbatorii nstre de luni nluca eandidatur'a unui Hohenzollern la giarismulu ! si a catoliciloru de joi, pre cum si pentru } Din tote acestea se vede, ce mare, ce tronulu Ispaniei, isvbrulu siroieloru de snge absinti'a dlui Redactore, care ieri sera I urginte este necesitatea de a se aduna iute din 1870. av nesmintiii a calatori la Aradu, in I toti deputaii naionali tuti pan la caus'a fonduriloru bisericesci si colari, Alegerea din Badna \ celu din urma in Budapesta si de a acestu nru suntemu nevoii a-lu d nusi o reprivire si constatare. se ntruni si intielego cu toii, pentru o mai in diumetate de cla. Budapesta, in 5 iuniu n. 1874. aciune ctu se pote vie activa si efiFirulu electricu pentru nrulu Nua ordine de btaia decretar cace spre paralsarea, su celu pucinu combaterea si inferarea si blamarea pu- precedinte a inturdiatu a ni inunci ; domnii Dekisti guvernamentali in clublica a nedrepttii ce se planuesce a ni dar cu attu niai respicatu ni arta si bulu loru. Nota bene ! Credemu c la se face ! descrie pentru acestu de facia nru, rondulu nostru destulu am aretatu, cumca Apelmu deci de nou la toti domnii corespondinti'a mai de la vale, din Radna, propriamente Diet'a Ungariei este in deputai si ii rogmu, s nu intardia a resultatulu alegerei de deputatu, de marconventicululu Dekistiloru. Cea-ce acolo ti-a trecuta, in acelu \ocn, triumfulu parse infaeisi. se decerne, se decide pentru Dieta. titei naionali, in persn'a fratelui nosAm indegetatu deja in nrulu precedinte, Am spusu :n nrulu precedinte, c Cas'a representativa a Dietei in cele c petrecerea principelui Milanu 0b>enovini, tru Ioane P. Desseanulu, in c o n t r i tutudue din urma siedintie publice ale sale primirea si ovatiunile si onorurile ce i se f'e- roru uneltiriloru domniloru de la p o a primitu la propunerea presiedintelui, cera in Bucuresci, au implutu pre amabilii si tere. Lupta grea s'a luptatu" ni cumca s nu mai tiena siedintia publica amicalii vecini de necasu si nelinisce. dice diu corespundinte alu nostru: r E bine asia ! cci numai astmodu potu pana nu vor fi passatu seciunile acefe bunu due momentse proiepte de lege, adec s resufle de sub mascaviclenia farisei loru. noi respundemu: si resultatu s'a dobanditu ; s traisca partit'a. naNovel'a electorale si regularea necomE bine, c o data si guverniulu de astionale ! patibilittii, cari mai antaiu au s vina tadi alu Roi.anei, aretatu si bucinatu lumei Insa lupt'a precum si nvingerea sub disensiunea Casei. cu att'a consecintia de roactionariu, ue nu sunt calificate, d'a ne las s Intr'aceea clubuZu dekistu joi-a patriotecu si supusu orbu influintieloru strincheimu cu att'a; din contra natrecuta ~ dispuse altfeliu. E l u se intie- ine, o data ajunse a pune la proba sinc-ritur'a loru, mprejurrile ce premersera, lese, la staruiri din partea guverniulni, tatea veciniloru amici si patroni ai sei. impunu oficiulu, d'a st unu picutiu ca inca mai nainte, adec indaia ce Altu cum vecinii cei ingamfati, patronii pre locu. si d'a arunca o privire retrosproieptulu de novela va fi trecutu numai cei rafinai, nu e indoila c au causa de a fi pectiva, spre a constata: De unde am prin seciuni, Cas'a s-si deschid sie- necasiti si nelmisciti pentru cele ce cu unu feliu plecatu? Cum am oalatoritu ? si Unde dintiele si -s ie la desbatere proiep- de ostentatiune se petrecura in Bucuresci, am ajunsu?! tulu de lege pentru regularea scleloru cci ta si o depesia din Belgradu ce ni medie ! an uncia : De repetite ori, fruntaii inteliginPrincipele Itilann a dechiaratu depu- tiei romane din cornitatulu Aradului, Mai multu : domnii stepani ai situatiunei se ingagiara si se puser a tarui t'j.tivnei regnicolarie ce-ln intempin la sosirea mai nainte d'a pasi la alegerile pentru si la partit'a stngei centrali, ca s in tira, cumca uniculu mare resultatu a cl- Diet'a tierei, au facutu pactu cu fruntaii nu se dificultedie acestu din urma pro- toriei sale este, alianti'a serba-romuna, sigilata partitei magiare de la potere, cu astfeliu ieptu de lege, fiindu c si asi a trecutu tn Bucuresci." de ingagiamentu, ca din siesse cercuri electorali ale comitatului, in cari prin multe retorte su censure ; ci s In Camer'a din Bucuresci, alalta-ieri se se votedie iuteAdeca s se trca oblu incepii desbaterea asuprajunctiuniloru de ci tote Romanii facu maioritatea absoluta, prin aparatulu legelativu magiam!! ferato romane cu Austro-TJngavia, in unulu si due s cda la dispusetiunea celoru de Acst'a nu pt insemn alt'a, de I acelai tempu pre la Rusiavia si pre la Bra- la potere, nu numai nepunendu in acectu c : proiectulu este destulu combi- siovu. Dintre oratorii, cari vorbir pana acu, lea alu seu propriu candidatu nationale, natu din puntulu de vedere, alu interesidui Boerescu, Lahovari si Epureanu pledar pen- ci itnpedecandu chiar in totu modulu, magiaru r ceialalti trebue luai iute in tru, r Bratianu, Blaremberg si Manu si-re- ca nici cerculu su vr'o fraciune natiopicira. dicara vocea contra junctiuniei pre la Bra- nale din acel'a, s nu puna atare ; r Diu mm.Trefort, mai chiam, pentru siovu. Dupa desbateri aprige, desebidiendu-se domnii magiari de la potere de alta de a constata acst'a, inca o comisiune su cestiune de cabinetu, Camer'a a luatu in consi" parte oblegandu-ge nu numai a nu ancheta parteeularia de vr'o 10 membri; deratiune proieptulu de junctiuni cu 75 contra ! pune in celelalte patru cercuri candi dar nici in acst'a vr'unu romanu su 34 voturi, si se incepi'i desbaterea speciale. - datu de a loru partita, ci de s'ar pune naionalitii peste totu ! particularminteatare candidaii,unui atare In Francia, situatiunea nu e inca lSi apoi - in faci'a acestori fapte, a-i deneg tta spriginirea. precari le-am|potea numi arbitrari,brutale, murit. Intre centrulu stangu si celu dreptu Prin astfeliu de pactu a nume in faci'a acestei procederi nici morali se incerca apropiaro si consolidare pe ntru a alegerile de la 1 8 6 9 au decursu forte in nici leiali, nici patriotice si nici e c i t a - paralis intentiunile de restaurare a Monar- regula si lmisce, si autorii pactului bili, domnii de la potere totu ar dori ca chiei, si 8pecialmente aie Bpnapartistiloru, s'au crediutu ndreptii a-si forma unu noi s avemu ncredere ia ei,m intentiu- cari pasiescu forte nedumeritu intru realisa- feliu de meritu straordenariu pentru acenile loru, s fimu linisciti asupra seopu- rea scopului loru. Pentru consolidarea acestoru stu succesu. riloru loru si intereseloru vitali ale ns- centre, in o programa comuna, sunt inse puDe aceea mai tardiu idei'a de atare cine prospepte. Nici unulu nici celu alaltu nu tre ! Este pr prostu ! pactu s'a aplicatu mai de parte a voiesce a face primula pas iu spre apropiare, Pre stupidi si pre miserabili, pt nume la candidarea si alegerea pentru ci continua a-si face imputri imprumutatu, s-ii satisfac si acesta esperiintia : pre posturile municipali in comitatu. Si aci c sunt legai pr tare de partitele estreme. omenii de pricepere, consciintia, onre a mersu cum a mersu lucrulu, cci Discusiunea asupra legii electorali , dede natiunale vrendu nevrendu caut posturi erau multisire, r concurinti materia partiteloru, spre a arunca unele asus-i vateme de morte si revolte in cugetu din partea romana nu tocmai pr pra altora pecatele trecutului. Se intentiusi in sentire. muli ! In acesta din urma privintia nedia prin acosta lege electorale adec restripParalelu se lucra din partea Dekisinsa domnii magiari de la potere, cufjunea sufragiului universale. Atare tirbire intiloru, a capacit si ctiga pre stngacii rendu s'au abtutu de la pactu, ne mai se pt fi numai in favorea monsirehistiloru ; de centrali si pentru novel'a electorale ; de voindu a-lu respecta la aperturele ce se aceea Republicanii,nu numai combtu restripbuna soma splicandu-se si apucaturele nscur succesivminte. tiunea sufragiului universale, ci ei combtu sj acestei-a totu in contra nationalittiloru ; Ei, dar nici la alegerile din 1 8 7 2 ei disputa si aceea, c dra represon tan ti i poporuba diu min. c. Szapry mrse pana a de nu tienura strinsu cu tta onrea si lui, alei pre basoa sufragiului universale, ar chiar in clubulu-parlamentu, c nerigorea stipulatiunile pactului ; cci in avea dreptulu d'a vota restriptiunea aceluiai dreptate in privintia impartirei cercuricerculu Siriei, punendu-se candidatului sufragiu. loru electorali propriamente este in nostru nationale dintr'o parte resi-care Precandu spiritele sunt forte iritate si muli cotra-candidatu guvernamentale, in perctu pentru capitale ; dar acest'a, se neorientati, Thiers si Gambetta tienu vorbiri sn'a faimosului renegatu Nistoru, va corege printx'o lege speciale ! ! tote ocasiunali, nis unindu-se fiacare din alu seu organele si toti partisanii din cecu ai Acst'a ni spune destulu de chiar, c nu vor domnii de la potere se puntu de vedere a convinge pre cet,atieni,c uni- celoru de la potere, pe facia ca si din corga nedreptatea cea enorme in ctu c a forma de gubernare posibile este Republica. tote poterile, spriginira acea c a n d i pentru mprirea cercuriloru in TranIn Spania este o ncurctura si mai datura. silvania si in graniti'a militarie, cci prin mare; cci pre candu Carlistii totu perdu din Cu tote, acele cauri, prin rabuatare corectiune ar ctiga nationalit- terenu si se retragu in muni printre plaiuri, listic'a magiara se mai poteau mistifica ;

Budapesta,

in 6 iuniu n. 1 8 7 4 .

pre candu casulu alegerei mai prspete, de care luaramu notifia mai susu, a constataii in celu mai flagrante modu c l c a rea pactului prin domnii magiari de la potere. Dupa acestu casu, dupa acesta constatare, a mai vorbi de essistinti'a si t i e nerea acelui pactu, este' a se mini din adinsu. Dar unii magiari deja au ajunsu a crede, c nu mai au trebuintia de romani si nici d'o consideratiune pentru ei / Noi, onorabilii cetitori ai Albinei si-vor aduce dra a minte, cum la t i m pulu seu am evitatu a lu la speciale, agera critica pactulu fruntasiloru nostri din Aradu cu domnii magiari, si cum noi chiar candu am fost moralminte construis! a publica cte o corespundintia eriticatria de acelu pactu, pururia ne-am truditu a apretiui greutatea imprejurri. Astadi, Jupa amarele esperintie ce feceramu, asi credemu, c nu mai pt s fie consideratiune, carea s ni mai impun rserva si s ne faca a inchide unu ochiu la dejudecarea referintieloru din Aradu intre Romani si intre domnii magiari. Dca domnii magiari din Aradu, acum cti-va ani, ei insisi au eerutu a face pactu cu Romanii in faci'a alegeriloru, apoi n'a fost, n'a petutu s fie pentru alt'a, de ctu pentru c ii-au tienutu pre Romani tari, si-poterici, r pre sine mai slabi, de ctu ca s fie cutesatu a-ii lu in picira si a-ii dripi fora crutiare, ca si in Carasiu si Temesiu. Apoi este natnralu; pentru c nu de ieri-alalta-ieri, ci cam de vr'o 5 0 6 0 de ani, Aradulu s'a fost facutu focariulu inteligintiei romane, centrulu pulsetiunei nstre naionali, si in cte-va scurte epoce, candu tocmai nisce barbati romani ageri dau tonulu in Aradu, chiar domnii magiari avura a c u n o s c e , c ce v a s dica pusetiunea din Aradu in stepanirea Romaniloru ! De aceea domnii magiari, pre candu cu o mana pactau, cu cealalt corumpeau si spargiau / Am potea d dovedi multe si si eclatani despre acst'a; dar va aj unge a c i t : numirea dlui Sig.Popoviciu, c a a unui naionalitii opusetiunale do presiedinte la tribunalulu din B-Ineu, atragerea din tote poterile a dlui Laz. lonescu din taber'a nationale, amesteculu celu aprigu in alegerea de episcopu romanu de asta tomna. Paralelu, partea remasa neclintita in taber'a nationale, a pornitu dupa devis'a timpului mai nou : a se emancipa mater ialminte, adec: in ruptulu capului a ctiga avere; r pana a o castig, a cam pune in cuiu caus'a nationale ! Asi veni pusa in cuiu mai antaiu de t o t e bit'a Associatiune nationale pentru cultur'a poporului romanu, apoi altele si a l t e l e / Tote acestea au ajutatu si contribuitu a descompune solidaritatea nationale, cci a distrasu pre cei mai muli de la causa, compromitindu astfeliu afundu trfa si vdi'a nationale in Aradu ! Astfeliu am ajunsu, de domnii credu deja, a nu mai av nici de a se teme, nici de a trebui s mai ie in vr'o consideratiune pre Romani ! S n u n i dicanimenen, c n u este asi; cci tta lumea scia, toti vediura cu ochii si seconvinsera prin fapte, c este asi. Dar cei buni, cei de anima curata, judece acuma dupa cele vediute si patite. judece bine, recunscaretacirea sifaca-si detorinti'a, incependu din nou.

Fraii notri din Aradu au cam speculatu ca sassii si au cam si patit'o ca si sassii. Dar sassii se sufnlcara curendu ; spermu c si fraii notri din Aradu se vor sufulc. Am vorbitu credemu destulu de chiar, pentru de a ilustra si apostrofa reulu, retacirea. Am pot vorbi mn multe, pentru d e a iudeget calea, ce scote din impasu dar fiindu noi convini c cei-ce o vor dori si cuta, vor si afla-o prs cindemu aici, incitinandu-ne frtiei si consciintiei naionali, ce se mini festa la (ilecrea din Radna !

Politik" despre capiarea magiara.


Despre conduit''a politica de astadi a domniloru magiari, intoema precum noi scriseramu septeman'a trecuta, scrie ac Poli tik din Praga, resumandu-si espoptoratinnile astfeliu : Denunciatiune spre mdia npfe, denunciatiune spre mdiadi ; denuciatiuue spre
a

resaritu si spre apusu ; denunciatiune in parla-

mentit si in pressa, acst'a este intielep tiunea magiara de statu ! Ce direptiune au apucatu, unde maoa carulu cercurile conducetorie din Pesta? Cu bancberot'a in spinare, nstrinarea Nemtiloru, Romaniloru, Slovaciloru, Serbiloru si Croailoru acest'a este resultatulu stepanirei autonome de siepte ani a unui statu plinu de speratia ! Au dra nu mai essiste nici unu burbatu de statu, nici unu publicistu de capacitate in Pesta, carele se astupe gur'a agitatoriloru orbi din taber'a stupidului siovinsniu si se predice invetiatura, c Magiarin nvmai
pentru acelu casu are viitoriu, daca va pricepe, a ntemeia in Oriintele Europei o America libera in miniatrt, si a atrage pre naionaliti in locu de a le instrain. . . . . . . . .

si doclnfele A. D. Romanu, cari neintreruptu reflectau pre] desfrenatii abusatori de potere ca s respeptedie legea; dar indesiortu ! cci presiodintele si - arog dreptulu d'a st peste lege.' Elu presiedintele, totu pe acele comune le chiam la rondu, despre care scia c suntu ingagiate pentru Serbu. Astufeliu partid'a nationale lungu timpu s'a aflatu totu in minoritate facia cu contrarii SanE-Nicolaulu-mare, n 3t mai 1874. ei, - inctu unii mai slabi de angeru dintre (DluDr. Vasiciu in Sanu-Nicolavlu-mare si, derintii oi ncepuser a despera; darin urprin Torontin.) Era tare de doritu ca o per- ma totu trebui se vina rondulu s pe ai notri sona oficisa, autoritate binemeritata pe te- la votare, de ra ce ai loru toti se gtasra renulu culturei naionali , pre cum este diu si atunci pe misieii insielatori, d'impreuna cu Dr. Vasiciu, s se abat si in prile nstre, pe laudatulu presiedinte Constantiuni Gyrgy, abandonate de tta lumea romana, ca s v- ii cuprinse o grza am ptea dice de da si s se conving, c se comite chiar o crima morte ! nationale,candusuperiorittilesi brbaiinostrii Inca una data si-mai aretara crudii colde autoritate lasa o parte attu de considera- ii, intrerumpendu pe alegatorii din comun'a bila de romani* a se dir<ge, a se cresce si form Sambateni in mediloculn votrii si cbiamandu fora cea mai pucina controla su svpraveghiare alta comuna, despre carea tieneau, c are national. s fie cu ei ; dar noroculu ii-a fostu prasitu, Si daca sniritulu nationalu la noi mi a si si acea comuna voth pentru Desseann. De degeueratu, si daca tendinti a de desnationa- ac nainte misieii a a fost infranta si smerita lisare nu si a ajunsu scopulu seu, apoi este si asia tto mersara bine; cci - onorabilulu a se caut acestu meritu escelinte nu la d. Constantini vediendu c mai suntu inca brbaii notri de inteligintia, ci in spiri- 9 comune de votatu si sciindu bine, c-su tote tti/u fir mu alu jiopo'iil* i romanu, care se tiene ale partitei naionali, crei elu jurase a-i pucu ntt.'a S'intienia de numele si originalitatea ne pedec a cu ori ce pretiu, in furi'a uocasului seu sari ca unu leu turbatu, si spuse cosa naturale \ Diu Dr. Vasiciu, cum mi-ener, a su- misiunei,?c este reu morbosu, si s mai reu prinsu la re care petulantia pre mai muli docinti ai notri din Torontalu; ii-a aflatu mare partein negligentia, in derangementu, pe cum se face acst'a pretutindenea, unde invetiame' tulu este consideratu de o afacere cea mai din urma a poporului, o afacere pentru care nu merita a se sacrifica nici parale si nici re si dile si luni si ani din vitia ! Del noi Diu Inspectore, s'a dusu, pa rasindu-ne cu o manifesta nemultiutnire, si dicendu unui dnu preutu : Dar pwlru Ddieu,
cum poteti mferi unu atare docinte insclafl"

Statulu, carele in propri'a sa potere n'are ncredere, carele dupa tta pdtr'a angularia vede cte unu complotu, carele cu tta plcerea prirnesce si respandesce denunciatiunide totu feliulucarele nu se ncrede legelatiunei si institutiuniloru sale, ci numai fortiei fisice, unu atare sttu n'are de a se mira, c va ajunge si fora Solferino sl fora Kniggrtz tocma acolo, unde alii au ajunsu cevasi mai nainte cu Solferino si cu Kniggrtz. Pentru magiari istoria este scrisa fora folosu."

de prin comune, cari s luptar ca adeveratii economii Albina" din Sibiiu, se invita prin fii de romanu si salvar si asta data onrea acst'a cu tta onrea la siedinti'a plenaria a nationale facia de periculsele atacuri ce i le Consiliului, care se va tien luni in 15 iuniu feceru ingamfatii de la potere, durere ! , a. c. la 5 re dupa mdiadi in localulu insticu ajutoriulu unoru uitai de sine si de sacr'a tutului. Obiectnlll " j acestu omu si romanu probatu, s ni mai de loru detorintia fii ai natiunei nstre ! ! o proba de vitia si desvoltare pe terenulu Att'a totui potu s spunu la cugetu t> . . , . , , ...... , . . Pertractare asupra scnsrei Ilustrittu acest'a ce i a facutu atta reputatiune, s-si curatu, c dca amgirea si frtia dom- q i . , , . . , . . . . , aJe dlui presiedinte Dr. Ahsandru Mocwni, redice vocea acuma, candu invetiamentulu nsca magiara nu intreveni, in totu cerculu h . . ,. . . , . . . i ad. 25 a curentei, prin care resigndia attu poporului romauu ncepe a degenera. nici unui puiu de romanu nu-i pic in minte, i i i i*i i i . ' i de presiedinte, catu si la celu de Ar' fi inse de doritu ca Oonsistoriulu a pune, seu a se pune candidaii, papusia a i la postum i i r\ , . ' < membru alu Consiliului, din Aradu se si-lu ctige si puna de Inspec- domniloru ! Pecatulu unora de ai notri e, c | Sibiiu, in 30 maiu 1874. tore, ambulante, remunerandu-lu dupa meri- ei insisi, in anim'a si cugetulu loru nu se In absenti'a dlui vpresiedinte I. : tele sale, si am dori, ca dlui Vasiciu s i se sciu emancipa ! P. Dunca, mp. dec pe acestu terenu potere dictatoriala ; cci Ei, nscui in umilire, crescui in servinumai asia vedu posibilitatea sterpirii abu- tute, mereu credu, c sl astadi sunt sersuriloru desastise in sclele nostre ! Argus. v'um pect/s," mancipium* fanfaroniloru P E T R U P O P O V I C I U , domni ! Apoi-firesce, c pre ctu timpu noi M- Radna in 3 iuniu n. 1874. insisi nu ne potemu emancipa de prejudetiulu parochu gr. or. romanu in Satulu-nou langa [Resultatulu alegerei de deputaii dietale supunerei si inferioritii nstre, pru ctu Panciova, in fostulu confiuiniu militare, cabi noi; abusurile celoru de la potere, neruina- timpu noi insisi ne tienemu ticloi si ne rele a servitu la s. altariu 49 de ani,repos rea ctcatoriloi u de lege ; dechiaratiunea depu- dmu unlta miser abile ia man'a domniloru intru Domnulu, atinsu de apoplesia, iu 17 tatului alesu.) pentru scopurile loru, tocma contrarie liber- maiu st. v. a. c. la 1 / re dupa amdi, iu Grrbeseu a vi face cunoscutu resulta- ttii si desvoltatiunei nstre natiunali, etate de 70 de ani si 28 de dile, lasandu in tulu alegerei de deputatu dietale, ce ieri se firesce c, domnii ar fi nebuni, dca nu ne ar doiu pe soci'a sa betrana Iuliana, pre fraessecut aici la noi, in centrulu acestui tia alu dr lui cu pintenii si nu ne-ar isbi tele seu, pre fiii sei : Iosifu, administratre coreu. paroch. in Statulu-nou si pre Dimitriu, cumplitu cu calcniele loru ! Votisarea deja la 9 re de demantia Dar mei voi, orbiloru frai ai notri ! comerciante, precum si patru fiice tote mris'a inceputu si a duratu pana ser'a la 10 re, dar n spunei : Vediurati voi unde-vapre tate, pre duoe nurori, pre duoi nepoi : Petru intre cele mai grele lupte si neplceri din magiarialegendu ei pre acei-a, pre carinoa din a cincea clasa a liceul u din H. M. Vspartea partidei naionali. ni-ii recomenda cusil'a?!!!! . . . . ? ? ? . . . . ! ! ! hely, si Timoteu din I. classa gimn. in BeciPresiune prin vessri, arestri, ameninScii c, candu recugetmu bine la ace- chereculu-mare, pre muli amici si cunostiri, - s'a facutu intr unu modu, cum nu stea, ne vine s ne ascundomu sub pamentu cui, precum si intrga comun'a si resp. turs'a mai pomenitu in prtile nstre. Cu unu de ruine pentru orbi'a si ticalosi'a acelora m'a sa. Repausatulu a fostu unu nationalistu cuventu, pe diu Constantini, nu de flori de frai ai notri ! zelosu, plinu de morala, demnu pastoriu spicucu l'au pusu domnii in capulu alegerii; denSi pana candu re vom totu ofta si rituale. Osamintele repausatului se petrecura sulu a facutu pentru ca s resa cu ale- j ne vomu totu vaer, si vom totu striga: in 19 maiu st. v. a. c. dupa mdiadi la 3 re, Onciu, gerea dlui Serbii tote cte numai a potutu Deteptai-ve, indreptati-ve, emancipati-ve o prin preotulu Uzdinului, Nestoru nescoc sufletulu seu, adepatu de onorabilita- data, fratiloru, pentru numele lui Ddieu, c carele a rostitu si predica funebra, prin preotea sistemei timpulu e supremu, e muculu a ajunsu la tulu Petrovaselei Avramu Murgu, prin preotulu Grlogoniului Vassiliu Hossica, prin preoBrbaii de ncredere din partea magia- degete ! riloru (Rozsa Pter si Bodnr Gbor,) se por Plinu de cele mai bune svaturi, de cea tulu Satului-nou Pavelu Militariu, si prin multara ca demni de caus'a loru, punendu tta mai dulce mngiere a fost discursulu de ime mare de poporu_din totujurulula cimiruinea la o parte siamblandu d'impreuna, cu multiamire, ce diu Desseanu, dupa prochia- teriulu din Satulu-nou, unde se depuseraspre laudatulu presiedinte printre alegetori pe maroa sa de deputatu lu-rosti alegetoriloru repausu de eternitate. afara, cortesindu in totu-modulu si incercandu sei. Diu deputatu ca de incheiare, cu vocea in Fie-i tierin'a tira si memoria binecuvenalta, cu tonu serbatorescu si aduncu petrudiea insiel pe alegatori. tata\ Brbaii de ncredere ai partitei naio- toriu decbiar ca in tipu de juramentu, c
v r s
T

Diu Vasiciv, s-si descrie voiaginlu seu prin aceste parti, facendu unu reportu, despre cave din capulu locului credemu c are s fie forte instructivu si ctu se pote de justu, despre tote vediutele si aflatele. Asteptmudel

n r

f Necrologu.

nali au fostu Iosifu Belesiu demnulu

protopopii,

nu este putere in lume, care s-lu desbine de vatra partit'a nationale^ Prin acst'a s'a
v

Publicatiuni lacsabilL
instituii de c.reditu si de economii in.

sigilatu ac triumfulu programei naionali. Scandale s'au intemplatu patra, causate firesco din partea presiedintelui cornisuinei electorali. Unulu cu diu advocatu Iosifu Botto, altulu cu diu Pavelu Popu, practi-

Sibiiu
Primesco depuneri de capitale spre f rup tificare :

cante de advocatu, pe cari oebiandu-ii printre alegatorii naionali, ii-a citatu naintea sa, amenintiendu-ii, c de locu s parassca loculu alegerii, cci de nu, ii-va escorta cu persecutori ; mai adaugendu sl alte cuvinte murdrie, caracteristice omului. Alte due conflicte au fost cu duoi alegetori naionali, pentru c aceia strigau S traisca Desseanu !" si pentru c nu si-au potutu spune etatea asemenea cu cea notata in protoolele de conscrier;;. Assistentia militaria a fost o compania, dar de prisosu, si mai bine er de nu era. Acestea si attea sunt intemplrile si nuantiele mai momentose la acesta alegere nationale.
1874

Nr. 4

Publicatiune
Adunarea generala a Associatiunei nationale in Aradu pentru cultura poporului romanu, prin acst'a se convoca pe 3/15 iuniu 1874. si eventualminte pe urmatriele dile, la 9 6ra nainte de mdia-di, in Aradu, in localitatea destinata spre acestu scopu, in cas'a dlui Georgiu Dogariu, (stard'a Telekiana. ) Deci pl. t. membrii ai Associatiunei, si intregu publiculu romanu este invitatu, a participe la acesta adunare generale, convocata t o t u odat adhoc si pentru modificarea statuteloru, conformu .-lui 16 din statutele in vigore. Datu din siedinti'a directiunei associatiunei pentru cultur'a poporului r o manu, Aradu, 1 4 / 2 0 aprilie 1 8 7 4 . Antoniu Mocionim\y. Ioane Belesiu mp.
Directoriu primariu. Notariu.

&.) pre langa anunciarea ridicrii in sensulu statuteloru, cu 6% interese. b) sub conditiune, d'a se anuncia institutului ridicarea depunorii la trei luni nainte, cu 6% % ; c) sub conditiune d'a se anunci institutului redicarea depunerii l&siesse luni nainte, cu 7% interese. Cu privire la conditiunile 6) si c) deponentulu are a se dechiar in diu'a depunerii, altu-cum inlocarea se va privi ca urmata sub conditiunea a) Interesele ncepu cu diu'a, care urmdia dupa diu'a depunerii si nceta cu diu'a premergatria dilei, in care se ridica depunerea, cu acelu adaosu inse, c numai del acele capitale se dau interese, cari stau depuse lainstitutu celu pucinu 15 dile. Depunerile tramise prin posta se resolvu totudeaun'a in diu'a primirei prin spedarea libelului la adres'a deponentului. Sibiiu, 28 maiu 1871.

1-4

Directinnea institutului

dispusu, se ndeprta ca o
J3atuta !

Votarea se continua precum nsemnai la inceputu, si resultatulu, f c dintre 1077 de voturi ce se dedera, diu Deseann, candidatulu nostru, a intrunitu 635, ra diu Serbu, amagitulu domniloru, 442, adec maioritatea in partea nstra se constata de 193 voturi; deci Vice-presiedintele Montia, la 10 re de sera ' proclama de alesu deputatu alu cercului Rad' na pe diu Ioane Popoviciu Desseanu, intre cele
j mai viue si cldurose urri de s traiscal*

ALBINA"
Instituii de creditu si de economii
J i a n . M : - Jt.ii. i / a m Cuponulu din 1. iuliu 1 8 7 4 alu a c duniloru institutului nostru se va rescumper, del numit'a dia incolo, la cass'a institutului nostru in Sibiiu

cn 6 fiorini 44crnceri.
Cuponii sunt a se preda pre-langa

si mi-aducu aminte c acelu dnu preutu, cu re care nepsare a unui fatalistu a facutu din umeru. Este de doritu, si noi pretindemu del
IN TIPOORAFI'A LDI

i din partea multimei. consemnatiune in ordine numerica. ! Astfeliu decurse si acsta dia de cercare a ! poporului si partitei nstre. Multianlta CercuDomnii membri ai Consiliului de admiSibiiu, 2 5 maiu 1 8 7 4 . Consiliulu de 'administratiune. lui si braviloru Preoi si Invetiatori naionali I nistratiune alu Institutului de creditu si de 1 3

Invitatiune !

Emericu Bartalits.

REDACTORII RESPUNDIETOKIU

Vincentiu BabeSU-