Sunteți pe pagina 1din 8

Fondul de rulment

Introducere
acesta. Alegerea temei Am ales aceasta tema deoarece l-am considerat subiect interesant, despre care nu stiam foarte multe detalii, fapt care m-a deerminat sa iau aceasta decizie. Descriere referatului In acest referat am dezbatut urmatoarele aspecte legate de fondul de rulment: -am definit fondul de rulment si am aratat caracteristicile acestuia; -am aratat care sunt formulele de calcul si cum se calculeaza acesta in functie de diversi factori; -am aratat care sunt tipurile de fonduri de rulment. Obiectivul lucrarii Obiectivul lucrarii este de a definii fondul de rulment si de a arata la ce foloseste

Capitolul 1: Ce este fondul de rulment ?


1.1 Definitie Fondul de rulment reprezint partea din capitalul permanent destinat i utilizat pentru finanarea activitii curente de e ploatare. !oncret, acesta constituie diferena dintre capitalul permanent i activele imobilizate, sau altfel spus, e cedentul capitalurilor permanente asupra activului imobilizat. 1.2 Caracteristici Indicatorul are un rol important in determinarea gradului de lic"iditate al intreprinderii care reflecta capacitatea acesteia de a-si ac"ita datoriile curente de plata. #ondul de rulment apare ca o mar$a de securitate financiara care permite intreprinderii sa faca fata, fara dificultate ,riscurilor diverse pe termen scurt fiind e presia realizarii ec"ilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea ec"ilibrului pe termen scurt. #ondul de rulment se calculeaza pentru fiecare proprietar in functie de numarul de persoane inregistrate in cartea de imobil si de cota-parte de proprietate indiviza din proprietatea comuna, dupa natura serviciului facturat %modul de repartizare a consumurilor aferente facturilor&.

#ondul de rulment se restituie in intregime respectivului proprietar, in momentul pierderii calitatii de membru al asociatiei de proprietari, urmind ca viitorul proprietar, membru al asociatiei, sa ac"ite fondul de rulment, corespunzator c"eltuielilor aferente lui. 'aloarea fondului de rulment trebuie sa fie egala cu suma corespunzatoare acoperirii c"eltuielilor lunare, la nivelul lunii cu c"eltuielile cele mai mari, dintr-un an calendaristic. #ondul de rulment este un indicator foarte utilizat de analiza financiar. (l serveste masurarii conditiilor ec"ilibrului financiar. (c"ilibrul financiar rezulta din confruntarea dintre lic"iditatile din activ, respectiv, utilizarilor si e igibilitatea resurselor sau datoriilor din pasiv. #iecare element de activ ce participa la ciclul productiv a carui durata este data de natura sa este caracterizata printr-un anumit grad de lic"iditate. #iecare element al pasivului este caracterizat printr-un anumit grad de e igibilitate. )entru a functiona normal, o intreprindere trebuie sa-si finanteze nu numai imobilizarile, dar in egala masura si activele circulante. Intreprinderea are nevoie de un stoc minim de materii prime si materiale, de un stoc minim de productie in curs si produse finite.#ondul de rulment e prima e cedentul capitalurilor permanente asupra activului imobilizat. (l reprezint de fapt, acea parte din capitalurile permanente ce este afectat finantarii ciclului de e ploatare.

!apitolul *: #ormule de calcul


( ista doua modalitati pentru determianarea fondului de rulment. )unctul de plecare il constituie bilantul financiar. FOND ! D" # !$"N%&Capitaluri permanente'Active imobili(ate Av+nd ca punct de plecare ecuaia fundamental a bilanului se poate determina o a doua relaie de calcul a fondului de rulment: Activ , )asiv Active , !apital propriu - .atorii !apital permanent , !apital propriu - .atorii pe termen lung Active fi e - Active circulante , !apitaluri permanente - .atorii pe termen scurt Active fi e - Active circulante , !apital propriu - .atorii pe termen scurt - .atorii pe termen lung .eci: FOND ! D" # !$"N%&Active circulante'Datorii pe termen scurt

#ig. / #ondul de rulment: definitie

!ele dou variante de calcul al fondului de rulment pun 0n relief faptul c ec"ilibrul financiar al unei 0ntreprinderi se asigur: A. 0n planul finanrii pe termen lung i mediu ). 0n planul finanrii pe termen scurt a a imobilizrilor %mai reduse ca valoare, activelor circulante %mrfuri, ambala$e, clieni, comparativ cu alte sectoare de activitate& etc.&. *rincipalele motiva+ii ale e,isten+ei fondului de rulment sunt legate de: - finanarea unui stoc minim de mrfuri, absolut necesar desfurrii activitii, stoc a crui valoare este practic blocat i deci asimilabil unei imobilizri finanate cu capitaluri permanente; - depirea dificultilor pe care le poate avea trezoreria firmei, fie 0n situaia 0n care stocurile de mrfuri cresc, datorit reducerii vitezei de circulaie a acestora %ca urmare a 0ncetinirii din diferite cauze a ritmului v+nzrilor&, fie ca efect al ne0ncasrii la termen a facturilor emise. 1anagerii trebuie s urmreasc cu atenie oscilaiile fondului de rulment, fie c este vorba de creteri %ca rezultat al sporirii capitalurilor permanente prin aport de capital propriu, profit reinvestit sau 0mprumuturi, sau ca rezultat al reducerii imobilizrilor&, fie c este vorba de scderi %ca rezultat al sporirii investiiilor, rambursrii 0mprumuturilor, sau producerii unor pierderi care afecteaz capitalurile proprii&, astfel 0nc+t s asigure o lic"iditate general c+t mai apropiat de valoarea optim %egal cu *&, respectiv o finanare a capitalurilor circulante de apro imativ 234.

5impul de 0ncasare i timpul de plat devin deosebit de importani 0n utilizarea capitalului 0ntreprinderii comerciale, aceasta trebuind s dispun de un fond de rulment care s-i acopere nevoile de finanare 0n perioadele de defaza$ 0ntre ieirile i intrrile de bani. Apare astfel nevoia de fond de rulment %sau fondul de rulment normativ&, reprezent+nd activele circulante ce trebuie finanate din fondul de rulment,determinabila prin relaia: N"-OIA D" FOND D" # !$"N%&.tocuri/Crean+e'Oblig. nefinanciare .intre categoriile de nevoi de fond de rulment cea care prezint un interes deosebit pentru patronul-manager este nevoia de fond de rulment de e ploatare. Acesta depinde de: cifra de afaceri; de durata stocurilor, creanelor i datoriilor; de partea valorii adugate 0n cifra de afaceri %cu c+t se adaug o valoare mai mare la input-uri cu at+t nevoia de fond de rulment este mai mare pentru aceeai cifr de afaceri&. .ac nevoia de capital iniial este de regul satisfcut cu a$utorul prietenilor, rudelor etc., pe msur ce afacerea se dezvolt necesarul de fond de rulment se acoper de ctre furnizori i6sau clieni i de bnci %de regul prin credite pe termen scurt&.

#ig. * #ondul de rulment

Capitolul 0: %ipuri de fonduri de rulment


A. Fondul de rulment propiu #ondul de rulment propriu reprezinta partea din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante %apreciaza cuantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante&. 7n fond de rulment propriu ce corespunde partii din activul imobilizat finantate prin capitaluri proprii: #8) , !pr 9 I:;

#ondul de rulment propiu prezinta o utilitate mai limitata decat fondul de rulment net. ;e calculeaza cand se doreste sa se aprecieze autonomia financiara a unei intreprinderi. 7n fond de rulment propiu pozitiv semnifica faptul ca imobilizarile sunt integral finantate din resurse propii,deci e ista autonomie. #8) < 3 !apitaluri proprii < Active imobilizate 7n fond de rulment propiu negativ semnifica faptul ca ca imobilizarile nu sunt finantate decat partial din fonduri propii.Intreprinderea trebuie sa faca apel la indatorare pentru a finanta o parte din imobilizarile sale. #8) = 3 Active imobilizate < !apitaluri proprii ). Fondul de rulment imprumutat #ondul de rulment strain reprezinta datoriile pe termen mediu si lung sau partea imprumutata a capitalurilor permanete utilizate in acoperirea imobilizrilor nete. 7n fond de rulment imprumutat ce corespunde partii din activul imobilizat finantate prin imprumuturi pe termen mediu si lung: #8I , #8:-#8) )e parcursul unui e ercitiu financiar, operatiile financiar-contabile au incidenta asupra marimii fondului de rulment si in special acele operatiuni ce modifica partea de sus a bilantului, active imobilizate nete si capitaluri permanente. .up prima modalitate de determinare a fondului de rulment se observa ca acesta creste cand capitalurile permanente cresc iar activul imobilizat net scade. ;porirea capitalurilor permanente poate avea loc datorita : cresterii capitalurilor proprii, respectiv a capitalului social, a rezervelor si a altor elemente ce intra in componena acestora;
cresterii imprumutului pe termen mediu si lung.

'ariatia costurilor de active circulante si a datoriilor pe termen scurt nu provoaca modificari fondului de rulment deoarece cresterea unui post de activ circulant antreneaza fie o diminuare a altui post de activ circulant fie crsterea unui post de pasiv pe termen scurt.;e poate e emplifica astfel: daca spre e emplu, se vand produse finite are loc o scadere a stocului de produse finite la producator si o crestere in mod corespunzator a postului de creanta din activ daca vanzarea s-a fcut pe baza de credit comercial, sau costul de disponibilitati banesti daca vanzarea s-a facut in numerar. Asupra marimii fondului de rulment influenteaz i optiunea agentului economic privind amortizarea. In cazul optiunii pentru amortizarea degresiva, fondul de rulment va fi mai mare 0n cazul amortizarii liniare.#ondul de rulment reprezinta o mar$a de siguranta pentru eventualele cazuri generate de pierderi de activ sau a incetinirii vitezei de rotatie a stocurilor de produse, marfuri, materiale.)ornind de la semnificatia sa pentru agentul economic, in afara de analiza statica a acestuia se impune si o analiza a dinamicii fondului de rulment. Asfel distingem urm1toarele situatii:

a. cresterea fondului de rulment , ceea ce semnifica cresterea mar$ei de siguranta a agentului economic. Aceasta crestere poate fi considerata pozitiva numai in masura in care nu s-a facut in detrimentul autonomiei financiare a agentului economic prin cresterea indatorarii pe termen mediu si lung. Apeland la credite pe termen mediu si lung va creste fondul de rulment, dar in mod corespunzator cresterii gradului de indatorare pe termen lung vor spori si c"eltuielile financiare care vor greva masa rezultatului e ploatarii, diminuandu-l; b. diminuarea fondului de rulment subliniaza ca mar$a de siguranta s-a redus. Insa situatia poate fi apreciata ca pozitiva daca diminuarea fondului de rulment serveste la finantarea de noi investitii rentabile, avandu-se in vedere ca aceste investitii pe termen lung vor contribui la cresterea fondului de rulment prin rezultatele financiare ce vor fi dega$ate; c. fondul de rulment ramane nesc"imbat. In acest caz ar putea fi o intrerupere a activitatii de investitii sau incetinirea cresterii economice. In astfel de situatii se impune un studiu al rentabilitatii. I. Necesarul de fond de rulment

:ecesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de e ploatare sunt acoperite in cea mai mare parte de surse temporare corespunzatoare %datorii de e ploatare: furnizori, creditori etc.&. .iferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de e ploatare este numita nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de rulment. :ecesarul de fond de rulment , Alocari ciclice 9 ;urse ciclice :#8 , %;tocuri - !reante& 9 .atorii de e ploatare .aca aceasta diferenta este pozitiva atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare%ciclice&, in raport cu sursele temporare %aciclice& posibile de mobilizat. O atare situatie poate fi $udecata ca fiind normala, daca este considerata rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de e ploatare. Astfel necesarul de fond de rulment poate evidentia un decala$ nefavorabil 0ntre lic"iditatea stocurilor si a creantelor si e igibilitatea datoriilor de e ploatare %s-au incetinit incasrile si s-au urgentat platile&. .aca necesarul de fond de rulment este negativ, atunci semnifica un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. (a poate fi apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al anga$arii de datorii cu scadente mai rela ante. In caz contrar nu poate fi decat consecinta unor intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor. Necesarul de fond de rulment analizat sub aspectul globalitatii sale se compune din:

a. necesarul de fond de rulment din e,ploatare 2NF#"3 b. necesarul de fond de rulment din afara e,ploat1rii.Deci:NF# & NF#" / NF#A" Necesarul de fond de rulment din e,ploatare Acesta se calculeaza ca diferenta intre necesitatile ciclice aferentee ploatarii.Activul ciclic de e ploatare cuprinde elemente de activitatea curenta a intreprinderii: stocuri; avansuri si aconturi platite; creante clienti; alte creante din e ploatare; diferente de conversie-activ. 8esursele ciclice aferente e ploatarii cuprind obligatii legate de activitatea curent a intreprinderii: furnizori; avansuri si aconturi primite; obligatii fiscale si sociale legate de e ploatare;
diferente de conversie-pasiv.

si

resursele ciclice legate direct

Necesarul de fond de rulment din afara e,ploatarii Acesta se determina ca diferenta intre necesitatile si resursele ciclice din afara e ploatarii. Activul ciclic din afara e ploatarii cuprinde creante din afara e ploatarii %legate de plata unor impozite, capitalul subscris si nevarsat&. 8esursele ciclice din afara e ploatarii cuprind obligatiile fiscale si sociale din afara e ploatarii. !a urmare a modificarii elementelor pe baza carora se calculeaza, necesarul de fond de rulment se modifica intr-o perioada de gestiune si de la o perioada de gestiune la alta. 1odificarile necesarului de fond de rulment depind de fluctuatiile necesarului de fond de rulment din activitatea de e ploatare si mai putin de cea de-a doua componenta a sa, necesarul de fond de rulment din afara e ploatarii. -ariatia necesarului de fond de rulment al e ploatarii este influentata de trei factori: a. 'aloarea adaugata; b. !ifra de afaceri;

c. 1odul de gestionare a stocurilor. Influenta modificarii valorii adaugate .e regula e ista o legatura intre necesarul de fond de rulment din e ploatare si valoarea adaugat obtinut de agentul economic. Astfel, la acele intreprinderi care au un cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de e ploatare scurt, necesarul de fond de rulment din e ploatare este mic sau c"iar poate dega$a resurse nete de e ploatare. (ste specific unitatilor cu profil comercial. Influenta modificarii cifrei de afaceri Atat necesarul de fond de rulment aferent e ploatarii cat si eventualele resurse sunt in functie de nivelul de activitate. In legatura directa cu nivelul de activitate %cifra de afaceri& se afla creantele agentului economic fat de clienti, dar si obligatia agentului fata de furnizori..e la o perioada la alta, luna, trimestru, an, cifra de afaceri se modifica atat ca urmare a evolutiei desfacerilor sub aspect fizic cat si ca urmare a evolutiei preturilor de vanzare. Activitatea intreprinderii nu este niciodata constant in timp. O incetinire a volum ului vanzarilor corelata cu tendinta de reducere a stocurilor de materiale, conduce implicit la micsorarea necesarului de fond de rulment al e ploatarii si invers. Influenta gestionarii stocurilor >estionarea stocurilor cat si modul in care este reglementata problema obligatiilor si creantelor conditioneaza nivelul necesarului de fond de rulment aferent e ploatarii. 'iteza de rotatie a stocurilor este un factor important. Accelerarea vitezei de rotatie conduce la necesitatea reinnoirii stocurilor necesare e ploatarii, prin urmare are loc o crestere a necesarului de fond de rulment al e ploatarii si invers, o incetinire a vitezei de roatatie conduce la reducerea acestuia, fie sub forma de coeficient, fie sub forma unui interval de timp in numar de zile.

Conclu(ii

S-ar putea să vă placă și