Sunteți pe pagina 1din 43

EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA in DILATATII si HIPERTROFII

Supraincarcari atriale
ECG = modif. ale undei P - depol.atriale etiol.: solicitare volum : SMi, STri, insuf. fct. prin dil. cavit. congenit.- DSA, desch. anorm. VP in AD, VC / VAzig in AS solicitare de presiune: HTP sec. boli pulm. cr.

Supraincarcare AD (SAD)
CPcr., SP, DSA, Fallot, sdr. Ebstein, STri, ITri modif. raport de masa intre atrii, modif. 1 moment de depol.A ECG: modif. axa P = + 75 - +900 orientare dreapta modif. morfologie P in V1, V2, D2, D3, aVF hipervoltaj >3mm P pulmonar simetrica, ascutita, cu aspect de cort dilat. AD in V1-V2, cu deflex. poz. > 2mm criterii QRS: qR in V1, fara IMA voltaj V1, (x 3) V2

Supraincarcare AS (SAS)
SMi, IMi, DSA, mixom AS 2 parte a depol. A este modificata, cu amplitud. ECG: modif. ax P cu deviere la stg. modif. morfologie P in D1, aVL, V5, V6, indirect V1,V2 durata PR > 0.11 sec. P mitral durata P > 0.04 sec crosetata, asincronismului AD-AS > 0.02 sec. P neg. in V1, V2

Supraincarcare AD + AS (SAD +SAS)


elemente sumate de la SAD, SAS in functie de predom. uneia ECG: unda P durata >0.11 sec. hipervoltata > 3 mm, mai ales in deriv. mb. hipervolatjul ambelor deflexiuni +,- V1, V2

SAS

SAD

Supraincarcari ventriculare
reprezinta un mecanism adaptativ in initial = raspuns la suprasolicitarea volemica sau presionala ingrosarea , alungirea, hiperplazia fibrelor

Suprasolicitarea VS
suprasarcina de volum: IMi, IAo, PCA suprasarcina de presiune: HTA, SAo valv./subvalv., CoAo, CMH stari dismetabolice: BCI, miocardite, etc. fen. anatomice: - hipertrofie ventriculara = ingrosare perete - dilatare cavitati - fortare VS = strain = HV / dilat. + tulb. metabol. si electrofiziol. modif. faza term. fen ECG: durata QRS, TADI, amplit. QRS rotatie antiorara prin dilat. VS, cu extindere model epicardic stg. catre deriv. dr. R/S = 1 in V1, V2 modif. faza term. ST, T

electrofiziologie - asincronism ventricular, cu depol. intarziata a ventric. Htrof. - nu e modificata ordinea de depol. nici ordinea undelor - modif. faza term. sunt sec. perturb. depol. - imgini directe: D1,aVL,V5,V6 Hvoltaj + - imagini indirecte: V1,V2 Hvoltaj criteriile de diagnostic a HVS includ informatii despre amplit. QRS, durata TADI, modif. ST,T elemente de hipertrofie VS: imag. directa - V5,V6 R >2.5 mV (3.5) - aVL R >1.3 mV - D1 R >1.5 mV imag. indirecta - V1,V2 S >2 mV durata TADI = 0.06 sec. V5, V6 durata QRS = 0.12 0.13 sec. modif. faza term. S-T, T - D1, aVL,V5, V6

Indice Sokolow Lyon: R (V5/V6) + S (V1/V2) >3.5 mV (4.5 mV la copil)

Indicele Cornell: R (aVL) + S (V3) > 2.8 mV (B), 2 mV (F)


Scorul Romhilt Estes: 1) R sau S deriv. mb. > 2 mV S V1, V2, V3 > 2.5 mV R V4, V5, V6 > 2.5 mV 2) S-T in opoz. de faza cu QRS (fara digitala) S-T, T de tip strain (cu digitala) 3) deviere ax.stg > -15o 4) duarata QRS > 0.09 sec. 5) TADI V5, V6 > 0.04 sec. 6) panta terminala P > 0.04 sec. Total 14 p.; HVS = 5 p. ; probabil = 3 p. 3 p. 1 p. 2 p. 1 p. 1 p. 3p. 4 p.

evolutia suprasarcinii VS - incipient - tulb. repol. T hvoltat / subdeniv.oriz.ST cu T izoel. - avansat - majorit. criterii de dg. - strain = fortare - Hvoltaj QRS + tulb. faza term. subdeniv ST T Hvoltat - masa ventriculara ecografic - ischemie mioc., tulb. cond. intramioc. - apare o data cu dilatarea + insuf. VS - HVS + BRS incomplet = durata QRS 0.12-0.14 sec. TADI 0.08 sec. afectarea retea Purkinje Hvoltaj excesiv QRS absenta q V5, V6, aVL, D1 - HVS + BRS major - e mascata Htrofia in deriv stg. - imag. indirecta - S > 2 mV in V1,V2 - HSV + BRD - mascheaza imag. indirecta - S mari in V1, V2 de asp. rSr / rSR - HVS + IM sechelar ant. / lat. TADI

asocierea HVS + HAS este uzuala, inclusa in crit. dg. ECG nu diferent. HVS concentr. de dilat. VS. marire de VS ECG nu este suficient pt. aprecierea maririi VS formule de expunere: 1) HVS = crit. dg. clare 2) elem. de HVS = unele crit., dar nu majorit. 3) posibil HVS = prea putine criterii, cu specificit.

HVS

Strain

Suprasolicitarea de VD
mecanism compensator, in final maladaptativ, de lunga durata, aparut ca urmare a solicitarilor de volum si de presiune impuse miocardului VD etiologie: incarcare de volum - DSV, Fallot, PCA (sunt stg. dr.) incarcare de presiune HTP esent., HTP sec.(emfizem, TBC, bronsiectazii bilat., fibroze pulm., SMi) fiziopatol.- balanta vectoriala VD-VS se schimba pana la predom. VD, in cazuri extreme de HVD - inversarea asp. normal pe ECG: R in V1, V2 + S in V5, V6 - rotatie orara - prin masa VD asincronism VD-VS

consecinte ECG: - devierea ax. dreapta QRS - modif. modele epicard. HVD moderat - hvoltaj QRS - nemodif. TADI HVD avansata - asincronism inversat = Hdeviatie dr. = invers. modele epicard. HVD concentric - Htrof. masa septala dr. QS V5, V6, aVL, D1 - tulb. sec. faza term imag. dir. V1,V2, imag indir. V5, V6, D1, aVL in HVD volemica se asoc. un grad de dilat. VD asp. complet de HVD e rar dg. diferential: a) sdr. WPW - unda b) BRD - masurare de TADI c) IMA postero-inferior si posterolateral

Supraincarcre de VS + VD
Criteriile ECG: Criterii de voltaj pt HVS in precordiale + Hdeviatie ax spre dr. Criterii de voltaj pt HVS + R V1, V2 S putin adanc V1 + S mai adanc V2 SAS ca expresie a HVS + oricare din: S/R >1 V5,V6 S > 7 mm V5, V6 deviere ax. dr.

HVD

Strain

EXPLORARI IN CARDIOLOGIE
ELECTROCARDIOGRAMA in BOALA CARDIACA ISCHEMICA

Modificarile ECG in cardiopatia isch. sunt paralele cu intensit. Hipoxiei si rapiditatea de instalare hoxie moderata = afect. repol., hoxie hoxie severa = afect. depol. + repol.

Tipuri de modificari ECG:

ischemie leziune necroza

Ischemie
hipoxie moderata afect. repol., depend. de metabolism aerob terit. afectat e depol. = negat., cel vecin e repol. = pozit. vectorul de ischemie localiz. - isch. subepicardica = epicard endocard - isch. subendocardica = endocard epicard ax. electr. T este deviat prin S normal + patologic asp. ECG - schimb. polaritatii - simetrica

Leziune
stare instabila caracterizata printr-o imbalanta de O2 > ischemie

hoxie severa afect. depol. + repol.


depol. lenta a z. afectate electro. pozit curent de leziune: z. norm. z. afect.; repol.: $ unui curent similar celui de ischemie

curent sistol. det. supra/subdeniv. ST, curent diastol. det. modif. T


ECG: subepicardica = supradenivelare de ST subendocardica = subdenivelare de ST

Necroza
rezult. suprimarii aport O2, tesutul el. deservit = inactiv electr.
ECG: unda Q patologica - S > 25-30% R in aceasi deriv. - durata > 0.04 sec. teorii electrice - teoria ferestrei el. (aplic. IMA transmurale) - teoria vectoriala = dezeq. forte el., unda Q / modif. raport R/S / modif. ax electr.
vectorul de necroza S curentilor existenti la momentul depol.,

sensul sau fiind divergent cu z. de necroza

Angina stabila = Angina pectorala

in per. intercritice, sdr. anginos determima aspecte ECG diverse tipuri traseu: 1. normal QRS normal ST-T normal 2. modif. minore de repol. QRS normal T + simetrica, Hvolt. / aplatiz. /difazica / 3. modif. majore de repol. QRS normal modif. tip lez. subendocard., isch. subepicard. 4. modif. de depol. v. BRD, BRS, HBSA, HVS modif. mixte / primare tip isch. lez. subendocard. cele mai frecv.: lez. subendoc.(subdeniv. ST) +/- isch. subepic.(T -) T + in criza, cu T in afara crizei = pseudonormal alungire tranzit. QT tulb. ritm parox. FlA, FiA, ExV, TV specificit. ECG de repaus e folos. ECG in durere / ECG de efort

Angina varianta = Angor Printzmetal


forma particulara de angina, aparuta adesea cu orar fix, durata mai lunga de 15 min., nedeclansata de efort sau stres emotional
expresia unei stenoze coronariene epicardice

ECG: lez. subepicardica supradeniv. de ST, T inglobat in ST/Tasoc. tulb. cond. intraventr. BAV 2, Mobitz I

Infarctul Miocardic
forma anatomoclinica cea mai severa a cardiopatiei ischemice, corespunzand unei necroze miocardice var. ca intindere mec. patogenice: marcata sau 0 a flux sgv. intr-un anum. terit. cu corespunz. a aport O2 la celula

cauze: - tromboza coronara completa - stenoza severa a coronarelor prin placi de aterom - ocl. coronara prin hematom subintimal +/- tromboza sec. - ocl. embolica ( endoc. bact, embolii gaz., gras.,Aotite lues)
topografie infarct: - VS, VD, rar atrial - infarct VS cel mai frecv., cu implic. clinice cele mai import.

Anatomia inimii
TCS

Lcx Coronara dr. IVA

IVA

Coronara dreapta LCx

a. coronara stg: - a circumflexa santul A-V post - a interventriculara ant santul IV a. coronara dr. santul A-V post crux cordis - a IV post. - a post.lat. teritorii de vasc. - IVA sept IV f. ant. + lat. VS - LCx f. stg. + post. VS - CD f. ant. + lat. + post. VD f. inf. VS sept IV post.

evidentiere ECG: V1 V4 ant.= IVA V5,V6, aVL, D1 lat. = LCx V3R V5R ant VD = CD proxim. V7 V9 post = LCx term., CD D2,D3,aVF inf. = CD distal

Infarct cu supradenivelare ST
- necroza - leziune - ischemie ECG se urmareste in dinamica necroza flux 0 - expresie ECG = unda Q patol. leziune flux minim pastrat expresie ECG = supradenivelare ST ischemie flux pastrat expresie ECG = T -, ascutita, simetrica necroza = singur marker al IM vechi, celelalte pledand pt. faza ac. imag. ECG dir. = Q, ST supra ,T imag. ECG reciproca = R, ST sub, T + stadializ. temporala a IM: stadiu acut ( < 2-3 sapt.) N,L,I - supaacut - acut constit.

- supraacut (0 4 h) = a) T +, , simetr. = I b) ST sub, T+, simetr. c) ST supra, T+, ample, concav sus d) marea unda monofazica ST supra, convexa sus, inglob T - acut constit (4h 2-3 sapt) = N,L,I, domina ST supra, convexa sus apare Q T , simetr. stadiu subacut (2-3 sapt 2-3 luni) = N,I de la revenire ST la izoel. event. revenire la norm. T stadiu cronic (> 3 luni) = N unda Q persista

Evolutie: - persist. indef. ST supra, T - = N,L = imag ingetata - persist. indef. a T - = N,I = ischem. reziduala periIM - dispar in timp Q (20%)

topografie ECG cele mai frecvente sunt IM anterior, inferior diagn. se pune uzual pe semne directe, rareori pe reciproce IMA ant intins per ant.lat. VS, parte per ant VD, parte sept ocl. IVA la orig. vector de necroza stg dr, ant. post., cranio caudal ECG - imag. directa - D1, aVL, V1-V6 - imag. indirecta D2, D3, avF, V7 V9 - planul de necroza este predom. in plan trsv., deriv mb.inregistrand putin semnal el. imagine reciproca de amplit. N, L predom in V1,V2, I in V5, V6 = IMA ant. cu extindere lat.

Infarct anteroseptal - ant.sup. sept, extins paraseptal dr. + stg. - ocl. ram septale din IVA - vector de necr. perpendic plan frontal ant. post ECG - imag. directa V1 V3 - D1, aVL imag indiferente, normale - Q V1, ST supra V2,V3, T - V3,V4 - aspect de BRD poate insoti acest IM Infarct anterior localizat - 1/3 medie sept per.ant. - vector necroza ant. post - ECG deriv. V2-V4 Infarct lateral - z. de IMA in terit LCx. - necroza este pe per. later, extinsa la per ant - vector de necroza stg. dr. - ECG: imag directe D1, aVL, V5,V6 daca IMA lat. inalt, deriv folosite pot fi cu 1 spatiu mai susV5x, V6x

Infarctul inferior - ocl IVP, ram CD - vector de necroza caudocranial inainte - ECG: imag. directe.: D2, D3, aVF imag. indirecte: R/S >1, ST sub, T + simetr V2-V4. - in general, daca aria de necroza e mica, imag. indirecta nu se inregistreaza Infarctul posterior - rar singur, insoteste IMA anterior sau lateral - ECG: imag. directe V7, V8, D1, aVL imag. indirecte V1, V2 Infarctul septal profund - sept, de la per. inf. la per. ant. - ocl. ambe aa. IV - vector de necr. dr. stg., caudocranial - ECG imag.directe D2,D3,aVF,V1-V3 - forma clinica grava - insuf. card. - soc cardiogen - tulb. ritm / conduc.

Infarct de VD - ECG - ST supra V4R, la pacientii cu IMA inf. - ST supra > 1mm V4R V6R e specific - intinderea supra ST in deriv. dr. se coreleaza cu riscul de BAV Infarct atrial - uzual insoteste IMA inf. - ECG - aspect de IM ventr. + aritmie atriala brusca - contur anorm. unda P - modif. de la linia izoel. a segm PR in imag. directe si indirecte Problema de diagnostic IMA VS + BRS QRS - Q in deriv. laterale D1,aVL,V6 - S crestat V3, V4 - amplit. R de-a lungul deriv stg. - analiza in dinamica a ECG ST - supra / sub disproportionat pentru BR - pierderea concavit./ convexit. ST

Infarctul fara supradenivelare ST


necroza nu e completa pe toata grosimea miocardului, e localizata spre partea endocardica si nu se traduce electric prin prezenta de unda q si supradeniv. ST se admite ca o leziune subendocardica (ST subdenivelat > 1mm) persistenta se considera infarct subendocardic ECG frecvent: - ST subdeniv. , T - T -, , persistente, alungirea QT - ischemie subepicardica, T + simetr., fara unda Q pentru IM fara ST supradeniv. criteriul ECG nu este un criteriu de baza remodelajul ventricular este mic pacientii sunt predispusi la completarea trombozei coronare

EXPLORARI IN CARDIOLOGIE
ELECTROCARDIOGRAMA de EFORT in BOALA CARDIACA ISCHEMICA

Definitie: Inregistarea ECG la intervale diferite de timp in timpul si imediat dupa un efort fizic real sau simulat cu scopul evidentierii modif. de ischemie / inducerii unor aritmii

Utilitatea probei: obiectivarea fenomenelor ischemice nerelevate la repaus evidentierea ischemiei reziduale dupa un episod de sdr. coronarian acut inducere de aritmii cardiace Criterii de pozitivitate: subdeniv. ST orizontala /descendenta, 1- 2 mm, cu durata >0.08 sec. supradeniv. ST >1 mm, durata >0.08 sec.

Contraindicatii absolute - IMA / modif. recente de repaus - AI in evolutie - Aritmii card. semnificative - Pericardita ac. - Endocardita - StAo severa - Disfct. severa VS - TEP / infarct pulmonar
Contraindicatii relative: - HTA / Htp semnificative - valvulop. moderate - CMH - obstr. TC / echivalente - aritmii mai putin semnif. - tulb. psihice semnific.

Repolarizarea precoce varianta nepatologica pe ECG aparenta scurtare a duratei ST cu tendinta la supradenivelare se intalneste predominant la tineri, hipervagali